Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
Clasa returnare Anul laStarea manualului* care ~colar la FOLOSIT $coala a primit ACEST MANUAL A FOST primire Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. . 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~, ~
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. ~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:. :

1 11.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.2 Statusul ~i rolul.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.3 13.5 13.2 21.3 Clasificarea proceselor afective 12.2 3.2 4.1 Definirea psihologiei 1. Baze metodologice 6 1.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.2 Clasificarea deprinderilor 14. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6.4 21.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.2 Modele de personalitate 4.5 Memorie ~i uitare 21.2 Formele atentiei 10.3 Relatia valori. Personalitate* 16.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2.1 13.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. Memoria 30 7.3 Functiile limbajului 9.4 Tipologia gandirii 18.1 Conceptul de creativitate 20. Senzatia * 3. Aten tia 10.1 Individ.4 13.1 3.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.2 11. Comportamente pro ~i antisociale 24.3 11. Personalitate 16.2 Procedeele imaginatiei 8.4 4.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.1 Imaginea de sine 22. Persoanii.4 11.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15. Persoana. Imaginatia 8.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.indicatori ai comportamentului social 23.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.2 Verigile functionale ale limbajului 9. Lim baj ul : 40 9. comportamente 95 12.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.3 4.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.1 Latura dinamico-energeticii 17.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6.2 13.CUPRINS Introducere in psihologie 1. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10. Afectivitatea 12.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13. Temperamentul 17.2 Clasificarea aptitudinilor 18. Procese psihice cognitive senzoriale 3.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6. Reprezentarea * 20 17. Deprinderile * * 14.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 .3 3. Perceptia* 4. Creativita tea 20.1 Personalitatea ca sistem 15. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19.1 21. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele. Personalita tea 17 15.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1.1 Atitudinile sociale 25.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.5 Metodele psihologiei * 12. Caracterul 19. Individ.4 4.5 21.3 21. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21.1 Comportamente pro ~i antisociale 24.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9. atitudini. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7. Gandirea 6.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.6 21.2 Structura caracterului 19.2 Procesele ~i formele memoriei 7. Relatiile interpersonale 23.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.4 Rolul proceselor afective 13.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1. Motivatia 11.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.

i:...2 1..:\...'r ki.~. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.3 1. Baze metodologice 1..i~ :. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* "..":.\..1 1.4 1..5 Introducere in psih.ologie 1.::. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele.~.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ .5 Definirea psihologiei Principalele momente..

Taine. Astfel. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. Kohler. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile. N. 1904-1920). Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. precum: a. inchisa. In acela~i timp. 0 inventie purii a filosofilor. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii.. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. O. Wundt etc. iar la un nivel superior este gandirea). BAZE METODOLOGICE 1.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. Watson. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). la Leipzig.) apare . H. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. C. psihologia inseamna . Asociationismul (AI.n.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie.. inteleasa ca 0 lume interna.sIar~itul primei jumatiiti a sec. F. Psihanaliza (S." Psihologia este . formal. 1. c. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. directii. b. Behaviorismul (J. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. Th. d. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. precum ~ipersonalitatea. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. John Watson. Introspectionismul (w. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. e.~tiinta conduitei". Skinner etc. comportamentale. ea se mentine la un nivel speculativ. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). (P. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. 3. Janet) Din punct de vedere istoric.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. VI-V Le. W. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. Dunker etc. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. deci.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie.~tiinta a vietii mentale. Psihologia c1asicii (1879 . Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca.6 I. B. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. considerii con~tiinta 0 fictiune. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". structurile fiind date. Thornidke. Gestaltismul (K. Philipp Schwarzerd. W. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). aceasta putand. Mai intai medic.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. 0 ~i procesele sistemul psihice. (w. Adler etc.) sustine primatul partii asupra intregului.~tiinta despre suflet". iar dupa aceea fizioJog. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. Ach. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. reprezentariJe ~igandirea. Freud. Fondatorul curentului. studiu. etimologic. Caracterul organizat al psihicului este innascut.PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. Jung. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. Psihologiareprezintii . Ed. Koftka. fiind lipsitii de un suport faptic. Bain. teorie. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). A. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). 2. Lipps etc..) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. James. astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii.

particularizarea. H. Stadiul psihicului perceptiv. interne (perceptii. f. imaginatie etc. ale omului cu realitatea concreta. reprezentiiri. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. 0 componenta emotional25 de ani). conditionat. b. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. voluntar. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. Wallon. psihologia contemporana a. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. neconditionat. Janet. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. sentimente.buna sau proasta dispozitie ete. f. afectiva. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). memorie.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe.i caracteristicile sale In definirea psihicului. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. simple care includ 0 singura secventa. Stadiul psihicului con~tient. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. de ~coala behaviorista. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2.). Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. care. de a actiona. Stadiul psihicului senzorial elementar. nea~teptate. ne arata ralul instrumental. El se manifesta prin procese functional. specificiiomului. Leontiev etc. 1 1. 2. 2. respectiv fiecare om este unic. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant.actioneaza ~ise conduce 3.A. Sigmund Freud. predominand reactiile inniiscute. ca filogeneticii. deci ca fiintiibiosociala.) ~i na~tere. intentionate-voluntare. subiectiva. copiii mici seamana foarte mult intre ei. depind atat de schimbarile din mediu. actiuni. un mod anume de a fi. N.dintr-o data. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. etapa optimului functional (25-65 de ani). 0 stare de necesitate. neintentionate-involuntare. nivel de creativitate etc. de a simti. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta.) ~i a laturii externe (reactii. care se formeazii. d. omului adaptarea la conditiile mediului. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. erotico-sexuale. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. cat ~ide conditiile interne 2.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. 3. iar ca • 1. directe. declan~areareactiei). formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. care ne particularizeaza.). care se declan~eazape baza unei deliberari. multifazice.Psihicul este 0 functie a c. ultima treaptii a 3. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. de descarcare-eliminare. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b.se dezvolta ~ise care se dezvolta. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. care includ 0 serie de reactii. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. rolul acestuia. exista comportamente: . Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. Stadiul intelectului. El ii asigura trasaturi. Prin psihicul sau. triisiituri de cresc. Fondatorul psihanalizei. omul cunoa~te.ca reactie la psihologia introspectionsitii. in care persista in timp. psihice (gandire. la (con~tientasau incon~tienta. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. in plan metodologie. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. de igiena corporala. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. urmate de aparitia solutiei pc a. Dupa gradul de complexitate. b. omul este personalitate. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. N. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. instrumental-rezolutive. complexe.imaginea senzoriala a stimulului. al gandirii senzorio-motorii. prin conduite care de a gandi. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. sistemului nervos. 2. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. gandire etc. substratul material . de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. la nivelul caruia se 1. de orientare-investigare. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. pentru noi. care distinge 4 faze: este reflex. are fiinta bio-psiho-sociala. 3. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii.3 Psihicul . starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. durabilitatea. aptitudini. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. organismelor animale care poseda sistem nervos. coerenta. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. biologicii ~isociala. instrumentala. La omul concret. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. activitati). a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. subiective. lumea extern a . reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. eaci. de cunoa~tere.· 4. la stimulii exteriori.

Alfred Adler. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". de trairi afective. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . interactioniim cu ceilalti. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. tendintelor. intervine imediat analiza con~tienta. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. uitarea de nume etc. de vointa.). Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. Copernic etc. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. vise. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. ea indeplinind un rol conducator. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. Totodata. Cunoa$terea omului (1927). dar contribuie la con~tiinta. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. PSihologia $colarului greu educabil (1930). La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. deoarece la fel de important este ~i limbajul. Memoria. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. ci 0 stdinsa interactiune. mersul. concretizat prin functiile de cunoa~tere. ea fiind sustinutii de motive. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. Autor a numeroase lucriiri. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. stiiri afective. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. in caz contrar. care admite notiunea de incon~tient dinamic. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. mecanismele antiredundante. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. Sensul vie!ii (1933) etc.~tiintii").Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei.~ 8 1 1. de imaginatie. dar aceasta nu se reduce la gandire. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. elev dizident al lui S. specifice incon~tientului. Ele sunt. de autoreglaj voluntar.4 Ipostazele psihicului ~iirela. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. Freud. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. mancatul etc. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. pulsiuni sexuale. de orientare spre scop. R. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. de fapt. Pe parcursul vietii. il exploram pentro a-I cunoa~te. ganduri ~i dorinte ascunse etc. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. achizitionand informatii. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. desenatul. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. Alfred ADLER (1870-1937) . intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. ciici. creatoare ~ianticipativa. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. care stocheazii informatiile. ele fiind reciproc convertibile. trebuinte. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . ~i cu propriul organism. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. Astfel. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva.. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. are 0 puternica motivatie incon~tienta. in momentul respectiv. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. Medic ~i psiholog austriac. H.

S . 3. inchise (Da . EI trebuie sa respecte cerinte.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. Dupa modul de aplicare.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). subiect . exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. structurata pe baza unor criterii logice.) ~i 4. care cunoa~te doua forme: a. Dupa durata de parcurgere a testului. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. de informare. pe un e~antion reprezentativ. Criteriile de clasificare. nivel de instruire etc. 2. dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. Metoda analizei produselor activitatii.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta.. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. Este introdusa in 1879 de W.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. noutatea. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. Dupa incadrarea in timp.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. intermediare .Nu). sa fie sistematica. 3.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. Acesta. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat.E . in care subiectul sa se poata exprima liber. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. Metoda convorbirii . Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. Dupa obiectivul urmarit. mijloc ~i scop". Metodele au un caracter instrumental. In continuare vor fi prezentate.I . 2. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata. care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). in cazul teste lor psihologice. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). pentru a reconstitui istoria ei. Cand este orientata spre noi in~ine. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). forma ~i marimea capului etc. b. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). Ancheta pe bad de interviu .R . Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. 2. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator.. 3. 1 . raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. exisHi: teste individuale ~i teste colective. Dupa modul de desfa~urare. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. interpretare ~i de actiune. observatia devine autoobservatie. de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. foarte sintetic. Astfel. efect. sunt numeroase.(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. exista: teste de performanta~i teste de personalitate. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. Ancheta pe bad de chestionare . printre acestea: 1.9 1. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica). Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. de cuno~tinte. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. independente . indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. de interventie. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. de atitudini ~i opinii. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic.contine intrebari factuale sau de identificare. sex. 4. de motivatie. lungimea membrelor. dependente .) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. originalitatea ~i complexitatea. Metoda anchetei. al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). valoarea ~i utilitatea etc.

analizati-Ieimpreuna cu acesta. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. informationale f. cu evidenta. l 2. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. corp sau din lumea exterioara. Pradines. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. dorinte etc. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . psihologia de-a lungul unui an ~colar. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. ideal. necesara. Totodata este un sistem dinamic. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. potrivit caruia exista: legi de functionare. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. Timp de 0 saptamana.ltient sunt evidente in numar mic. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. scop. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. a vietii. Functionarea acestui principiu arata. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. ignorarea acestui lucru. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. legi de compozitie (organizare. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. In definirea psihicului. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica.li enomenele au 0 determinare f obiectiva. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. 4. Identificati criteriile de raportare utilizate. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. Intocmiti. adica ceea ce se intampla. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). efectiv.liegi de dezvoltare. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. I. b. Principiul organizarii sistemice.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii.lte geneza lor. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. potrivit obiectului sau de studiu. Piaget. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. la nivelul clasei.ltiinta~i alte ~tiinte. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. este 0 constructie specific a omulai. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate.apoi. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. pentru realizarea unei nevoi. Intui{ie =. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. Notati observatiile in caietele voastre ~i. a libertatii de optiune.lienergetice intre organism ~i mediu. 1. iar la final regresul. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. cunoaf. psihicul reactionand intotdeauna unitar. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. innascut ~i variabil.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. P. Ii ~LICATII 1. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. Potrivitlui J. structura) f. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. cel mai adesea." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f.li rocesul de p acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). dupa care apare incetinirea. De asemenea. Sartre). Principiul dezvoltarii. 3. de fapt. aceasta 0 transformare permanenta. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. Instinct = comportament spontan. se intampla. 3. Princip~ul determinismului. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. . chiar daca la nivel conf. Adesea. 2. mai pregnanta in primii ani de viata. Mai mult. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. a. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f.

1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.1 3..5Perceptii denaturate 5. Perceptia * 4.. Procese psihice cognitive senzoriale 3.1 5.3 3.2 Legile generale alp perceptiei 4.2 5.3 Formele complexe ale perceptiei 4.11eprezentarea* 5.3 5. Senzatia * . .4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor . 3.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.• .•. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4.2 3.

memorie. surzenie etc.. buna sau proasta dispozitie etc. adicii procesele cognitive senzoriale. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. pe baza cuno~tintelor anteriQare. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. sunt componente ale campului de con~tiintii etc.. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. insa. procese cognitive superioare (gandirea. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. motivatie etc. chinestezice. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. in intuneric. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. Recent. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. legea selectivitatii. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii.. auditive. este ambiguu. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. independent de' semnificatiile lor. Astiizi. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. nivel de creativitate etc. vointa..). Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). perceptiile ~i reprezentiirile. perceptia ~i" reprezentarea). psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. Filosof ~i psiholog german.d. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). nu furnizeaza informatii specifice.a. gustative. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. 2.m. olfactive ~i cutanate). s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. adica intai intra pe scenii senzatiile. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. gandirea ~. imaginatie. are un domeniu vast de preocupari (medic.). deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. durata ~i tonalitatea afectivi'i. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. Nevoia de adaptare a organismului uman. in realitate. spre deosebire de procesele psihice. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. a mi~ciirii etc. •. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. Prin psihicul sau omul reu~e~te. auditive. trasaturi de caracter. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. legea constantei perceptive. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale.. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. apoi perceptiile.). se recunoa~te cii termenul de "senzatie". legea adaptiirii. profesor de fizica ~i de filosofie). de fapt. dotat cu mecanisme de autoreglaj.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. printre care se numarii ~i perceptia. aparent simplu. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. matematician. separat unul de celiilalt. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . pentru a u~ura intelegerea acestora. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. anticiparea etc. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational. ele se afla in interactiune. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii.). chinestezice etc. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. afectivitatea). este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie.•. In diferite lucriiri de specialitate. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. Aceasta clasificare lasa. a timpului. la solicitarile externe ~i interne. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. functionand simultan. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. gandire. olfactive etc. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial.). ci ~i noaptea. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. legea contrastului senzorial.

ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. se pot aminti Imaginatia (1936). ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. Prin reprezentare. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. imagine baza senzatiilor. 2. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. ::>. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. a stimulilor aqiunea asupra r. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. Fiinta. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. se constituie perceperii 0 0 in obiectual. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) realizeaziiproces complexii I . abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. Schita unei teorii a emotiilor (1939). el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte..13 informatia nu este prezentii. privim un obiect putem sa descoperim detalii. ceea ce presupune reflectie. ~PLlCATII 1. Printre lucriirile sale importante. Prin natura lor. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. analizatorilor).totalitatea este -I -poate imagineinunitarii. (reflecta schematicii Reprezentarea . Astfel. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. simNi. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. este . I. insu$iri care nu au fost observate anterior. deliberare.si neantul (1943) etc. cu interes $i pentru psihologie. reactionati in diferite situatii. rol care a fost contestat ~i de William James. atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. insu~irile caracteristice). formate in pr:ezenta obiechllui. sau estomparea altora. Astfel. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. seeste esteo este oprimulimagine (este 0 care . Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. pe de altii parte. memorie ~iimaginatie. priparii.ImagmeseparatiiSenzatia complexii. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. apare Percep!ia0fi imaginesecundarii (nu presupune 0 --(fiecare imagine urma0 (este oferind cognitiv I esteProcesele cognitive senzoriale Imagmesimplii imagine unitarii (are un Isintezii0 senzorialii). in timp ce dad. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. cat ~iin starea de somn. iar. caracter 0 modificatii voluntar. 3. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. omul se desprinde de "aici ~i acum". Procese cognitive superioare -'--~ .directii repetate a obiectelor. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. decizie $i executare a actiunii. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea.insu$irilorunui obiect).. in primul rand ca fiintii con$tientii. reprezentare §ipsihic.este yorba de gandire. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior .

cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. pe buze $i pe varful degetelor. In realitate. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. vioara etc. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere".1 Definirea . la un nivel general. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. sunt proprietatile unor obiecte. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. 3. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe.. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). de aceea. 2. 3. obiectele. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei.realizeaza prin intermediul senzatiilor. mai pura). care I§i au sursa In me diu I extern.). . dar rareori omul Ie realizeaza separat. in limb a latina. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . gustative etc. insu§irile nu exista In stare izolata. fata de noi. impresiile noastre despre temperatura etc. tensiune. 4. frecventa care da iniil(imea sunetului. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. ci cu 0 anumita intarziere (100. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. problema senzatiilor a starnit vii controverse. interoceptive. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. vor fi integrate In procesele perceptive. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. SENZATIA * . A§a cum rezuIta din definitie.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. in mi§care. culorile. asperitatea obiectelor. auditive. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice.. 3. cu sursa In mediul intern. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate.proprioceptive.§i. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. gustativ. 2. ale obiectelor ~i fenomenelor. 4. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. C. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). _. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. 3. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. In psihologie. sonori. iar cele neperiodice produc zgomote.r '" 14 II i ! 3. stimulii lor fiind substantele volatile. mecanici etc. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. ci mai continua cateva miimi de secunda. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. depresie. luate separat. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. duritatea. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. cu atat culoarea este mai saturata. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. forma undei care da timbrul.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. 3. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. auditiv etc. integrandu-se acestora. neplacere etc. Senzatiile cutanate' (cutis. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. ele neavand existenta de sine statatoare.). Undele periodice produc sunete numite note muzicale. Senzatiile. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene.

In corelatie cu senzatiile olfactive. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei.T. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica." (Testul Luscher) .verdele . Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. slabiciune etc. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie.. Weber ~i G. necesara pentru a determina 0 senzatie. E = excitantul. iar K ~i C sunt constante. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). Potrivit acestei relatii. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului.. sensibilitatea fata de stimul cre~te.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. Exista un contrast succes. sensibilitatea scade. calm. 3 3.4 Legile sensibiliti. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. despre mi~carile capului pe verticala. sarat ~i amar. greata.instinctiIl de conservare. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). (. viata oamenilor era dirijata. eel mai bun contrast este galben ~inegru). Fechner. legea adaptar. Senzatiile organice sau interne r. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. despre mi~carile de rotatie. 6. acesta nu a fost direct stimulat). legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. este mai mica ~iinvers. 0 relaxare generala a activitatii. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. 5. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse.multan (evident mai ales in cazul culorilor. in tendoane ~iin ligamente. "La inceput. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. 8. Astfel. acru. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. fizicianul german G. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. numite legi ale sensibilitatii.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. ) Noaptea aducea pasivitate.. a pasivitatii. el nu e sesizat.v ~i un contrast s.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. sellZor. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r.itmul stimulului. sete. avand tonalitate afectiva.). iar in caz de neconcordanta (indiferenta). atunci intensitatea fizica a stimulului. ci cu logaritmul acestuia. a metabolismului ~i a glandelor. ele contribuie la reglarea apetitului.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). 7. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. Daca este foarte slab. legea semnijica(ie. unde S= senzatia. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. culoarea complementara . H. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora. legea contrastulu. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. legea pragurilor absolute. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. obscuritatea ~i lumina. receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . vizuale ~i termice. daca exista 0 relatie de concordanta. Albastrul este deci culoarea calmului.

Potrivit cercetarilor realizate. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii..-----. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat.) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. directa In generale. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. Acest traseu nu este continuu. Zona centrala (componenta cerebrali'i). in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". comparati concluziile obtinute. de la toti receptorii. '11 __ . 400 mil. Notati. lntensitate = stare a ceea ce este intens._ •• ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. de forra. stralucire. grad de tiirie. a desemna organele de simt periferice. In caietele voastre. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). Calea aferentii.r~.-".'= organ de simt. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. necesare. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. Radu (coord. care reprezinta sectorul intermediar. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . Informatiile senzoriale. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. .e sistemului nervos central). receptorii sunt determinati genetic. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere.). celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului.. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). concluziile obtinute.). Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. 6. relativ stabile ~irepetabile. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. inclusiv scoarta cerebrala. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. cale aferenta. apoi.~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. I. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. In sensul unei probleme. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. In concluzie. Receptorii sunt in permanen!a activi. al unui fenomen etc. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). sunt rezultatul interac!iunii. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. biti/secunda. .precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. Sub actiunea stimulului adecvat. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. Celulele receptoare (aprox. ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. prelucrare ~i stocare a informatiei". de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever.. proportional cu intensitatea stimulului. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. Calea eferenta.. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita.. . EdituraSincron. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. Timp de 0 saptamiina.

Prin urmare. Realizarea procesului perceptiv. euloare etc. de semnificatia functiei pe care 0 detine). Psiholog american ale carui cercetari s-au .Asocia(ionismul (Al. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. Interest and Attitudes (1935) etc. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au .4.. Primul nivel este cel al perceptiei. . iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii.---------------------.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt.1 Definirea . ci auzim soneria ceasului.prin care cunoa~tem obiectul. in realitate.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate. 0 durata temporala.Gestaltisnru/ (K. atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. reprezentarile ~i gandirea. Ulterior obiectul este interpretat. perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). in totalitatea insu~irilor Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial concrete. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. Baine. predeterminat. structurile fiind date. dar. Wundt etc. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu.axat pe inteligenta animalelor. precum orice proces. dar. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". THORNDIKE (1874-1949) .). adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. Pornind de la ele. Ca ~i senzatia. contrast etc. 4. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor.ase deschide brusc. subiectiv :. H.). ireductibile la parti/elemente. Kofika. in ambianta. vedem obiecte care au diferite culori etc. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor. Edward L.. Ebbinghaus. . Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:... Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. Ca ~i senzatiile. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). . Psychology of Wants (1935). W.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. persoana care a deschis u:. chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. . . Human Learning (1931). a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . adica include atat insu~irile importante. detaliile obiectului . Intr-o a treia faza.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. cat ~i pe cele neimportante. nu vedem culori separate de obiecte etc. presupune.influentat pregnant pedagogia americana). Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. a unor informatii despre particularitatile. iar un nivel superior fiind eel al gandirii. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt.a clasei). Experimental stadies (1911). perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: .. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. O. PERCEPTIA* . atunci apar halucinatiile). astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei).) afirma primatul parpi asupra intregului. Deseoperirea stirnulului.) afirma primatul intregului asupra partii. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. el posedand calitati proprii. de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. adica intr-un anumit spatiu ~i timp. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. . Educational Psychology (1913-1914). de experienta anterioarii. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou.care pot fi surprinse "aici ~iacum").orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). 4 1.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. de asemenea. temperatura.proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. cantitativ ~i calitativ. Perceptia ar putea fi interpretata ca: .aeste directorul ~colii). Astfel. Dunker etc. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. la datele initiale. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. intre senzatii ~iperceptii. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. La un moment dat u:. ca act de sesizare a realitatii concrete. a discrirninarii.. atunci perceptia este clara ~i precisa). se formeaza perceptiile.

3. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. in campul nostru vizual. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se .5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. fie la halucinatii. orientate spre scop. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. distante.apare ca invariant). obiectele par mai mici).4 Observatia . Spre exemplu. In desfii~urarea procesului perceptiv. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. a culorilor. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale.. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). in limbaj psihologic. 4. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te.devenindfondul 4. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. Perceptia mi~carii. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. ca in garii. 4. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori.vorbinduse despre constanta marimii. simultaneitate ~idurata. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). apare necesitatea selectarii stimulilor. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. termenul de iluzie.intre anumitelimite. atentia. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. 2. relief etc. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale.4. formelor etc. " Obsenatia se derule~ziiin timp. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. 4. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. in anumite conditii apar" denaturari. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. selectat.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. tactului ~i al auzului.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive. de~i nu apare in mod foarte evident.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. organizat ~inu ca 0 suma de elemente sau insu~iri. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. gandirea. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. s ucc es iune. Spre exemplu.dintr-un camp perceptiv mai vast. Perceptia timpului. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii.astfelincat acesta. Iluziile perceptiv. determina. toate se leagii. Perceptia spatiului. astfel.3 Formele complexe ale perceptiei 1. . la stadiul unei activitiiticomplexe. 5. implicand limbajul. actiunea mai multor legi: " 1. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei.d i s c on ti n u i tate. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. cosmic. I. sistemul socio-cultural. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. chinesteziei. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. aceste legi functioneazain interactiune. deci reflect a in mod adecvat realitatea. Acestea pot avea cauze multiple. fata de el. in realizarea lor. intr-un fel sau altul. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. cele mai. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. cu ajutorul viizului.intr-o multime de persoane necunoscute. adiciiea devine observape. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza). fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. sistemul biologic. marime. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. subiectul se comporta. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei.Spre exemplu:'dadi un obiect cunoscut este vazut numai partial. dimensiuni. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). 4 I . 2. noi. vointa. motivatia etc. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. Astfel. Oricare ar fi tulburarile care apar. constantei marimii obiectului. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. 4. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. interesul pentru 0 persoana. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. pozitie relativa. 3. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate.

Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. este cea a lui J. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. care se realizeaza cu ambii ochi. Caracterizati. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. in ordinea fireasca a 1.agmatic = (gr. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii.lncercati sa descrieti (In scris. dintre fazele percePtiei. utilitatea. aceasta inglobata fiind intr-. se pot observa. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). motivatia subiectului. falsificare. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . Astfel. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. de mai sus.dupa aceea. De exemplu. 3. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). liniilor terminale. de~i sunt egale. sustine ca gasi 0 iluziilor a~a cum este este domeniulexplicatie. familiarizati cu figura patratului. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. ~PLICATII 1.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. alterare. astfel. La fel. optico-geometrice cazul un domeniu inca deschis investigatiilor. 4. De asemenea. Piaget. celelalte constituind fondul percePtiei. care par inegale. utilizand cele Invatate despre perceptie.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. In cealalta imagine este yorba. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. evidentiind caracteristicile perceptiei. pragma. care nu corespund realitatii masurabile. in alte cazuri. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. 2. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. Pr.apoi. 7. Precizati desfa~urariilor. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. in primul rand. 5. "actiune") care prive~te actiunea.o suprafata mai mica. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. IDenaturare= deformare. in dauna obiectivitatii. Se poate. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. 6. care este • in realitate 0 figurii tripla. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. in prima dintre figurile alaturate.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. exemplificandu-le corespunzator. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. vad aceste laturi ca egale. care functioneaza in raport cu anumite iluzii.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente.------fazele procesului perceptiv. . rand pe rand. 0 tanarii. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. fiind de amintit. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. 0 Mtrana ~i un barbat. variatia intensitatii stimulilor etc. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. In aproximativ jumatate de pagina. in timp ce adultii. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. egale. °0°° °° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. in figura din dreapta. dad este posibil). precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. comparati perceptia cu senzatia. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii.

detelefon 245 678. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. extensie.perceptia reflecta clar. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). . completitudine). Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. REPREZENTAREA *. a acesteia. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. precis. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. sa citeasca cu glas tare). compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. dar ~i in starea de somn ~i.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. reprezentarea nu este continuarea. . 2. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. Andru Vasile are nr. bazate pe perceptii anterioare.au un inteles. cu activitatea). avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. in linie dreapta. 0 DezvoWindu-se pe baza perceptiei. salt pe care il va realiza gfmdirea. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. Reprezentiiri picturale Neurolog francez. ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. de regula.. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. r 5. motorii.determina efecte fiziologice (atat perceptia. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas.sunt fenomene intuitive. de telefon234 485. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. de aceea. De asemenea. funqionalitate. " . pentru a memora sau retine un text. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. printre care se pot aminti: 1. exista ~iurmatoarele deosebiri: . Malic Stefana are nr. se poate preciza ca: . gustative. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. Staicu Larisa ate nr. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. F~eud. anticipative.1 Definirea . precizie. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). se realizeaza cu ajutorul memoriei. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. un sens mai bogat).sunt procese de cunoa~tere. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. obiectul. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). . iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 luni). DomeanuDaniel ate nr. exista reprezentari: vizuale. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. a casei parinte~ti.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii ?i aca ne 1 d imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). de telefon 265976. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. Imaginile mentale oferite de reprezentare. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete.m 5. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). exista reprezentari: a. reproductive. de telefon 278 776. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. In plan ontogenetic. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii.. cu trairile afective. 5.perceptia se produce in prezenta obiectului. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga).oanumita semnificape. Astfel.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. . . auditive. b. a invati'itoarei.

de posibilitatea identificarii obiectuale. 4. 6. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. de creatie). spre exemplu. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. cu grad inalt de abstractizare. caracterizate poo nefamiliaritate. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. exista reprezentari: a. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. individuale.pentru comportamentul individului. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. de rezolvare de probleme. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. aici. caracteristice. dintre elementele comp6nente. 5. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". . Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. in primul rand.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. Astfel. fiinte etc. detaliere pOOmijloace verbale etc. 9. conceptuale. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. Dupa gradul de generalitate. cat ~i . pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. Caraeterul social. Acest caracter permite. ci de cele sociale). spre exemplu. figurativitate. mecanicii sau de geometrie. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete.4 Rolul reprezentarilor in cunoa.construirea figurii -. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. Operatiyitatea. sub actiunea operatiilor gandirii. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. 5. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. fiind yorba. 6. Dupa gradul de abstraetizarc. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . 8. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. 2. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate).3 Proprieta.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. schematizand datele perceptiei. Pot detine 0 funetie eathartica. in miisura in care imaginea. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. discursivitate perceptuala etc. care reflecta imaginea unor obiecte. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. 7. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. exista reprezentari: a. caracterizate prin familiaritate. 5 5. grad malt de abstractizare. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia.. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii.pe care 11 va transpune dupa aceea. 4. nu de reprezentiirile individuale. primare. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. Integra rea. c. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. succesiv. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. Autonomia. In rezolvarea problemelor de fizicii. Permit "progresul" perceptiei. 3. Sistematizand. discursivitate verbala. b. 5. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . In special abstractizarea. 5.21 3. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. ci a~a cum ii este prezentatii. u~ureazii operatiile gandirii. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. de munca. de inviitare. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. Permit orientarea noastra in spatiu. cu grad moderat de abstractizare. Panoramizarea. b. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. 3. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. formale. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. 4. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. Potrivit definitiei de mai sus. indiferent de tipullor. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. pe hartie. generale. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. J. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete.) . Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. exista reprezentari: a. adicii de detensionare nervoasii. Figuratiyitatea. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. b.

a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. Polirom. reprezentari. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. o .. 1993. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. in A. a unor productii sociale. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. Aplicatie: Identificali. convingeri.. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura.ln realitate. Neculau (coord. Structura sa nu este una definitiva.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. 7. A compara deja inseamna a depicta. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. 1969.). ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. 4. (. suntem obligati sa Ie legam de ceva. EDP. Psychologie sociale. D.. dintr-un astfel de proces de 5 I. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor.4 7). 0 reconstructie a realitatii. Poate fi yorba de idei.. Argumentati. 5. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu.Piaget. auditiv sau verbo-motor. PUF. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. in S. perceptii. Neculau. identificati daca apaqineti tipului vizual. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara. in comunitatea voastra. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre.58-59). 2. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. 3. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. Catharsis = purificare.. notiunile abstracte in imagini familiare. 6. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. p. intelegere ~i stapanire a mediului social. 4..(. 1. categorii de gandire. Paris. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. 3). Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie. 1997. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. 2.. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. Psihologia sociala a campului social. ~PLICATII 1.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. in Psihologia nr. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. ci in 'urma unor procese. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor.Argumentati raspunsu1voshu. Ia~i. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . un proces de modificare a unei reprezentari sociale. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori.Psihologia copilului. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. Funcfie .p. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). 0 refacere. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. 6. 5. 361-362). aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. material ~i ideal. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". Reprezentarile socia Ie. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". "Fenomenul reprezentarilor sociale"..ea unui anumit proces sau conduite .B.). p. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor.. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. a reproduce un concept printr-o imagine. Astfel. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. anumite imagini.. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. (. norme. Inhelder. In sens mai larg.. interpretari. 3. "Representation sociales". ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. eliberare de 0 tensiune emotionala.).) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. ignorand alte posibilitati. Moscovici (ed.~tiinW' a simfului com un. "Reprezentari1e socia1e".p.

Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire. care pot fi: .). Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. Hemi subiectivi. s Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. DA _ raspunsul este negativ. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. pe langa eforturile de invatare. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. Senzatiile sunt imagini primare. exersare ~i aplicare.deoarece reflecta doar insu~iri separate. transfer etc. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. . precum placut/neplacut.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare.r. esentiale. NU 7.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. sinteza. raspunsul este negativ. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. .relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. evaluare. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice..2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. . Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor. constituind fondul perceptiei.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. simboletc. Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. . care pot fi: . NU 4. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . .itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare.•. prezentei acestuia.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie. pe durata parcurgerii acestei discipline. acord/dezacord etc.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU.. DA 6. . 2. in acest caz specificandu-se acest lucru). 3. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice.mrm. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. se of era date suplimentare. adevarat/fals. indicii. urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. NU 8. respectiv intelectivoperational a. 2. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . . adevarat/fals. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva. sugestii etc. In acest sens. in timp ce ceilaHi raman in fundal. .tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. . Itemi obiectivi." :j[nm~': olicita raspunsuri de tip DA/NU. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. numar. Itemi obiectivi . acord/dezacord etc. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns. presupunand in formarea lorperceptiile. . atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. a~a incat nu 0 poate preceda. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. diferite de activitatile de invatare curente. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. NU 5. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia. . Obtinerea unor rezultate bune presupune. cuvant. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. NU NU 3. . .itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza.

. cuprinzand atat insu~iri semnificative. referitoare la aces tea. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala.5) 3) imaginea sa este bogata in continut.7) fenomenelor. reglatoare a cuvantului. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. calitate. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. concrete ale obiectelor ~i b: 3). Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. a) B.. ci in interrelatii complexe.~lllllJ1ia!ll}mit. Corelali B. in' acest caz. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea.7) interesul pentro obiect. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. A. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context.potrivit legii adaptarii. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. . deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . adevarate coloane. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. e:l) contrastul cromatic etc.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. Corespondenla ~-se f~ba.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. .care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. c:3). cat ~ide detaliu. ca 0 conditie cu caracter de lege. durata ~i tonalitate afectiva asociata. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b . 5) potrivit ei. 5) prin dubla sa natura. . 1. functia a: Z). 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. conturarea speciala a unor elemente. c: 1). Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea.atlt senzatia. alci'ituind0 imagine unitara. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect.4). 2. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu.ulului ~iintensitatea senzatiei. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. A. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4. 3.

.3 Calitat.3 6. ·I!·.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand.~ '" ::::''..j. /YJiI' ~ :-IJ " b '~ .-.5 Memone ~l mtare· 8. ·.4 • ~ tu .~_ . ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7.. Gandirea 6.::r·/i"".. ~.:::..1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8.•.1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.25 Procese psihice cognitive • superloare 6. ·· r. Imaginatia 8.· . 7.. ~.•. ..:-:-:. ~%i'" I ~L. ~ -'.<" IW b .i...2 6.." .• ..le/ind~at.1 6..'lt. . i 7.•.irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7. Memoria 7.4 Factorn.2 Procedee1e imaginatiei 8.2 Procesele "i fonnele memoriei '!. .-:~.':"-' iil@j]}1l.:/~:.':':::::::::::..· .'J :V 'I·'.• .oril me~oriei.3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'". "i!r-"..: .

operatii (5): evaluare. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. In aceastii acceptiune. Piaget~i L. . Psihologul american. . ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. gandire divergentii. Jean Piaget. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. relatii. care este strict legatii de prezent. cu dezvoltare proprie. dobandit.1Definirea . integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. continuturi (4): comportamental. sub forma notiunilor. muzicalii. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. Prin aceasta. spatialii. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. The Unschooled Mind: How etc. cea mai importantii contributie a sa in domeniu.. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). semantic. naturalism. Howard Gardner. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. judecatilor ~i rationamentelor . de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). necesar. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. format din trei componente: . ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. legi). in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. Astfel. dimpotrivii. sisteme. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. principii.r I I 6. Psiholog american. psihologul elvetian.a insu~irilor comune. c1ase. din punet de vederestructural. stadial. In anii '90.produse (6): unitiiti. de "aici ~i acum". esential. in cadrul contactului senzorial cu obiectul. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. de la particular la general. care impreunii se imbinii. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •.sistem de operapi (tatura relationalii). diferite intre ele. influentat deJ. psihologul am'erican. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. gandire convergentii. chinestezicii. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri...2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. Analizand inteligenta. continuturi ~iproduse . Thurstone. cauzale dintre ele. J.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului).sistem de notiuni. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. GiNDIREA &. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. transformiiri ~iimplicatii. accidental la general. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. pe rand. al acesteia. gandirea poate fi definitii. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. ca: . (1943-) &. de control asupra celorlalte procese psihice. interpersonalii ~i intrapersonalii). Spre deosebire de perceptie. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. . Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). logico-matematicii. gandirea se apropie de inteligentii. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. trecut ~i viitor. Guilford . in prezent. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. P. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. P. in timp. Q. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. Guilford. simboljc ~i figural. Howard GARDNER . ci mai muUe.

algoritmica. Realizarea ei se baze. este 0 operatie de descompunere. caracterizate prin aceea ca sunt limitate.disponibilitatii. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. atunci el face parte din categoria respectiva. b. generalizarea. intreg. 4. . In!elegand diferite obiecte. b. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. Operatiile fundamentale sunt: 1. la formarea de re!ele semantice. abstracte. euristicll. dar neimplinitii sub aspect deductiv. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). a opiniilor. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. fiind trait subiectiv. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. in timp sau discursiv. principiu. a cautarilor ~ia transformarilor.interpretarea. unde tendin!a este de a presupune ca. mai apropiate de concret.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. in mj. reflectand legitatile realitatii. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. 4. a unui obiect. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. notiunea este totdeauna generala. comparatia. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. 1.date izolat. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. dar niciodata reductibile la concretul singular. care pierd orice legatura cu imaginile. 5. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. este opusa vascozitatii gandirii).27 Pomind de la modelul de mai sus. notiunea propriuzisa. nefiind imagine. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. a unui obiect). din elementele sau insu~irile sale. principiilor ~i a legilor generale in analiza. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). saradicioase in continut. 3. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. Se poate realiza: spontan. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. in interpretarea ~i explicarea realului. fapte ~ifenomene. ramanand in minte numai idee a. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. abstractizarea. sintezll. permitand intrarea in posesia definitiilor. ~tiintifice. Prin factura ei. nu se aseamana cu obiectu!. explicarea ~i teoretizarea. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. B = pasare. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. 1. desprinsa de orice conexiune intuitiva. C = animal. b. propozitii. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. analiza. rigide sau labile. empirice. 3. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. 2. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). a. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. notiunile pot fi: a. in minte. concrete. 2. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. 2. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. 2. D = fiinta). solutiilor in unitatea de timp. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. in mod necesar. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. inductiva. actional ~i afectiv. Fiind un integrator categorial. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. considerate neesentiale ~iaccidentale. Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. indiferent de datele statistice existente. inscrise intr-o logicii naturalii. la ob!inerea rezultatului preconizat. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. . Gandirea ca sistem de notiuni. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . in evantai. ce consta in reconstituirea.nte. dintr-o data ~i treptat. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. 6. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze .

. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. se vor utiliza strategii euristice. bine definite. legile. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. fiind yorba de creativitate. 2. se delimiteaza tipul de gandire: a.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. 2. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. b. solicitatii). prin centrarea pe detalii. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate.slab definite. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. cat ~i educational. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. Problema se define~te prin trei elemente: . In functie detipul de gandire dominant. test·area ipotezelor. bazandu-se. se delimiteaza tipul de gandire: a. cu subestimarea detaliilor. ce lasa libera imaginatia.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. pe intreg. dar. convergent. ce urmeaza 0 linie deja trasata. solicitata de problema. c. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). permanent. intuitive. . intuitiv-concret. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. 1. principiile. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. 3. se delimiteazii tipul de gandire: a. b. pfoblemele pot fi: a. Pe baza raportului analitic-sintetic. . desprinse de arice suport intuitiv. reformularea sau simplificarea problemei. a rezolva probleme. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. imagistic. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. recurgand la solutii model incarcate de logica. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. reprezentari. mai ales. a structurilor logico-simbolice. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. 4. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. analitic. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. verificarea. bazate pe metoda de incercare-eroare. pe disocieri succesive. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. a opera adecvat cu notiunile. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. care este 0 etapa foarte importanta.perceptii. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. b. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. operand in profunzimea lucrurilar. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. sintetic.~em- &. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. cum. reluarea demersului cele a~teptate. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). Rezolvarea 3. abstract-formal. b. divergent.starea initiala sau punctul de plecare.scopul problemei sau starea finala. pe imagini sau scheme figurale . Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. iar dacii problema este noua sau complexii. b. pentru ce?". 2. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. acestea pot fi: a. 5. pe sistem. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei.

de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. cum pot fi remediate acele deformari. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. 1996. partial sau final. ori . au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. "niciodata". ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. rude). Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. Saltulla concluzii . Personalizarea . Gandirea in "alb ~inegru" . rude.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. 4. in paralel. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. c'. in general. centralitatea 9. 5. 196). prieteni. devenind. asupra celorlalte persoane. dar ~i in sens invers. Judecatile realizate de catre parinti. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. profesori etc. strategie euristicii ~i fnfelegere.Este yorba de a utiliza. Aceasta gandire a lui "ori . comunicare afectiva cu se~enul. dezavantajos pentru persoana in cauza..29 •. baza unar faote cunoscute_cu PS: lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . lucrurile sa fie gandite nuantat. pentru autoevaluare. a unor categorii extreme. Deformarea selectiva . Suprageneralizarea . b. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. Utilizarea lui "trebuie" . Ce se poate face? In primul rand. ca modalitati de operare a gandirii. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. IEmpatie = rezon~nta.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. Tendinfele dezadaptative ale gandirii. p. In aproximativ 0 pagina. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. 3.• Multifazic = realizarea simultana. ceea ce conduce la descurajare. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ.. evaluarea altora sau a unor situatii. 2. al unui proces de gandire. "Trebuie sa fii cel mai bun". evitate generalizarile rara temei. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. C~ onvergent = ceea ce se 'd reapta. dar ~i experiente ulterioare. asupra situatiilor de viata sau a societatii. spre ace a~l III scop. 6. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. aparand predispozitia spre e~ec). = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare.Se refera la situatiile in Gare. a realitatii prezente sau viitoare. Comparati sinteza cu generalizarea. in mod concret. 8. ~PLICATII 1.. numite ~idistorsiuni cognitive. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. 4. I. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. 10. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. Polirom. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate.ii. argumentati ~1 6. Cosmovici.. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. cauza. tip are de interpretare a propriei persoane. ~i modul de existenta a 5. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. la lipsa increderiiln sine. "de fiecare data".•.evidenta. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. 2. nerealiste in raport cu posibilitatile lor.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. Psihologie generalii. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. nivelul de aspiratie.Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". Conceptul este un produs specific gandirii. 3. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. astfel. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. pnvire la esenta." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam... neincredere in sine ~i in ceilalti. acesteia In sistemul psihic uman. 7.spre ace a~l punct. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. in general. specificand caracteristicile acestora. Argumentati. "totul".. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii.. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. Reversibil = care se poate produce intr-un sens. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. respectiv cele mai des intalnite. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen .

Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. Emil DuBoisReymond. Medic rus. gratie careia omul inmagazineaz-a..contrast. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. de asemanare . Formele memoriirii: 1. conserva. Astfel. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. memorarea poate fi: a. din punct de vedere structural. respectiv fixarea. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. Prin valoarea sa adaptativa. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. reactualizez). este situaponala sau eontextuala.incluziune.unei bune piiqi din experienta de viatii. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. de gradul de cultura etc. MEMORIA 7. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii.i formele memoriei Memoria. Continutul memoriei este divers. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). 5. dobande~te continuitatea identitiitii in timp.7. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. considera.2 Procesele . Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. Henri Bergson. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. piistrez. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. . idei. . a experientei sub forma de amintiri. de asemenea. 2. sunet. desta~urandu-se. Un celebru filosof. 2. nu numai cea vie. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. de subordonare . presupune 0 anumita desfa~urare in timp. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. de varsta. intelegere ~i rezolvare de probleme. trairi afective. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului.1 Definirea . este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. practic. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. memoria este implicata in prezent. Totodata. Chiar daca. Dupii prezenta intentiei. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. Memoria este functia generala. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. proces psihic complex. memo rare a poatefi: a. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. inteligibil. cuvinte. Dupa prezenta sau absenta gandirii. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. meeanica. inferente. fiinta noastra psihica. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. b. propozitie). in toate fazele. Fiziologia sistemului nervos (1866). tarii care viata psihica a omului ar fi. intreaga materie. Helmholtz (Berlin) etc. este aetiva. Eu-l. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei. este organizata logic ~i sistemie. incepand eu intiparirea. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. Seeenov). am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. efectuatii in lipsa intelegerii. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. De fapt.. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. M. cu un caracter situational sau contextual. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. 6.imposibila. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. Ea are un caracter multimediat. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. este mijlocita. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. a efortului voluntar. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. 4. Memoria este un proces psihic activ. este seleetiva. nu este persistenta in timp. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". selectiv ~iinteligibil. eajoacii un rol important in achizitionarea . contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. mi~cari ~ideprinderi. voluntara: este subordonata intentiei. seleetiv. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. a scopului. este inteligibila. pastrez. scopului ~i controlului deliberat. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. 3.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. cuprinzand imagini. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. sublinieri. creativitate. de interesele celui care memoreazii. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. Gratie me~oriei. ducand la 0 invatare formalii. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7.

de fapt. inferente (argumente) etc. eci sa dureze pana la 0. 3. Dupa modalitatea informaponala preferentiala.rie operaponala. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive.deci ~i reactualizarea . inmmpinand d rezistente. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). active. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. memoria semantici. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. In cadrul memoriei de lunga durata. 7 . acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt.). 3. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). cat ~iinvoluntar. simboluri. atat timp cat este prompt sau lent.ea fiind. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. se pot distinge: a. ci forme de memorare inegal productive. 2. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. deprinderi. G. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. de situatiile deosebite etc. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. bine organizat. pana a ajunge in centrii din cortex. inutile. pasiuni. atat voluntar. in functie de conditiile concrete. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp.25-0. memoria afectivii: material fumizat de emotii. utile ~i altele nenecesare. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. senzoriala (vizuala. Continutul ei. care face posibila perceptia. de experienta de viata a fiecaruia. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. redus.b. de conditiile in care a fost achizitionat.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. D. concepte. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni.' Intrucat ne realizeaza. dar ~i de particularitatile de personalitate. tactila etc. distingem: 1. daca se repeta de catre subiect. sentimente. economica. localizabile in timp ~ispatiu. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. uneori toata viata. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. daca elementele sunt grupate. 4. a1catuita din idei.sunt memo. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. ajuta sa operam cu informatiile curente. parcurge 0 serie de "statii" intermediare. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. convingeri. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. memoria auditiva etc. memoria episodica.. auditiva. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. avea mai mult de 5±1 elemente.foartescurt. stocajul senzorial. memoria este: 1. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare.. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). eronat sau fidel. scheme. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. 2. Dupa durata pastrarii. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. operatii.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului.logica. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. ea are 0 importanta deosebita.in campulperceptiv). este preponderent voluntara. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. b. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. necesar. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. atitudini.

Mobilitatea memoriei .>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura.daca volumul informatiilor este mare. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. materialele omogene. Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute. dar 1. oboseala etc. denumiri etc. starea de oboseala. 7 7. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. Triinicia pistririi . gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului .5 Memorie . de a Ie modifica pe cele existente. h. Daca uitam informatiile neesentiale. pastra ~ireactualiza. eliminarea factorilor perturbatori etc. insuficienta consoli dare in etapa memorarii. detaliile. 2.>i srar1. stabilirea unor puncte de reper.>i informatii esentiale. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc. lumina.simultan sau secvential. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. construirea unor noi cuvinte cu cele date.>i necesar. L. Pentru adeppi reflexelor conditionate. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. a informatiilor.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia. volumul materialului . Uitarea este un fenomen psihic natural1.32 7. G. mobilierul. blocaje temporare). uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. Din pacate. penibile. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total).>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie.informatiile engramate sunt cOJ:). atitudinile. interesele. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. fiecare acponand asupra celeilalte. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. precum: a. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. 3. Promptitudinea reactuaUzirii . 5. cre~terea interesului pentru u informapile memo rate. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. Factori subiectivi. pe langa cunoa1. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii. Astfel. precum: 1. experientele penibile. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. vorbim despre fenomenul uitarii. 7.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. modul de prezentare . cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. aspiratiile.inceputul 1. . precum: gradul de implicare a subiectului. trebuintele. saniitatea.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. A.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. devalorizate. f. nume ~i semnificatia unor date personale.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. scopul activitatii :viitoare. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii .servate corect 0 lunga perioada de timp.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi.u~urinta memorarii. uitarea situationali (lapsusuri. c. uitiim 1.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. de a Ie corela cu altele. d. 4. utile. b. necesare..>i a un c fenomen pozitiv. de efort voluntar adecvat. g. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase.>i a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al de individului:. a neutiliziirii informapilor. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. 3.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. uitarea avand caracter selectiv. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei. Factori obiectivi.>i nitar). 2. o mare importanta are 1. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). Ca fenomen normal. realizarea rapida a intiparirii. Volumul memoriei . prin 1. pozipa materialului in structura seriei . Thorndike).4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. gradul de noutate a materialului . 6.. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei.r .>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute.>tergerea urmelor asoclatIve. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1.3 Caliti.realizarea rapida. stresul. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. motivapa. e. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. Fidelitatea reactualizarii . suparatoare. fapt care impiedica procesul reproducerii. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. cu economie de timp-efort ~i de repetitii. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). de a Ie reorganiza. starile emotionale negative. se identifica ideile principale.cantitatea de material pe care 11 putem memora. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. Pentru a optimiza propria memorie. .cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. Rapidltatea fixiirii . Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. care trebuie considerat 1.cu cat acesta este mai ridicat..>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1.

ratele de uitare sunt mai mici. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . Vo/untar = care seface con~tient. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. in cazul vostru. in cazul vostru.. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. 1975. 10.1I!iJ Interferenfa = intalnire. ansamblul faptelor. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. 9. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. in aproximativ jumatate de pagina. cu titlul .. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. 7.100 "" . Principii de psihologie cibernetica. 11. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. 3. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. contributiile sale fiind reluate. .alciituindun intreg organizat. Verifica!i corectitudinea lor $i. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. Trecut = care· nu mai este actual. c. de aproximativ 0 pagina. adesea. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. chiar dacii dinamica lor se pastreaza..din timpul cares-a scurs. 40 ~ 20 o . dupa care ritmul uitarii se reduce. de~i evenimentul a trecut. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. proceselor etc..in urmaunei decizii. Pomind de la afirma!ia lui I. ~PLICATII .J~. 8.. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele. Psihologul german. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator.. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. Ebbinghaus. apoi. fie de 1-2 zile. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. particularitatile de varsta etc. expresiile pe care vi Ie aminti!i. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. Argumentati daca. in teoriile contemporane ale invatarii. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. in aproximativ IS randuri (±I). Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". Argumenta!i.. devenita clasica. Ebbinghaus) 7 . Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. Argumentati daca. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii.. "" % ].intre 5-20 minute. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra.p. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. 4. propune §i utilizeaza (Despre memorie).pana la anularea lor. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel.iOO. 6. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. intampliiri etc.5 = -= .Memorie:ji uitare". H. 211). Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti.. b. Semantic.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. 5. apoi. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor.. incruci~area doua sau m. eviden!iati. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. succint. 1. M. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens.. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. in mare masura. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim. Realiza!i un eseu. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. caracteristicile esen!iale ale memoriei. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. . nota!i toate cuvintele. actelor.33 consumul de droguri ~ide alcool. d. Mnezic = referitorla memorie. Descrie!i. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute.aimulte fenomene.amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. deoarece intervine oboseala).

balaurul cu ~apte capete. "lingu~itorului". participa activ. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). Filosof olandez. a limbajului.). Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . b. iar unul dintre obiecte are. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. e. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. simtirea ~iactiunea altcuiva" . tipul "avarului" (HagiTudose) etc. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. Emotiile ~iatitudinile afective.34 8. automobilul cu . tipul "omului de prisos" (Oblomov). combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. pe euno~tintele anterioare. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. radiocasetofonul etc. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate.. din povestirile lui Creangii. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. Mai mult. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. obiectelor Omul. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei.este esential. ciclopul. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. (R. imaginatia exploreaza necunoscutul. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. Principala sa opera este Etica.1 Definirea .). terminata in 1675 ~i publicata postum. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". pe deprinderile deja formate. liliputanii din povestirile lui Swift etc. neexistand 0 orientare precisa. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. in copilarie. Setilii etc. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme.). Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. gandirea are un rol important. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. element. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. a gandirii etc. IMAGINATIA . se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. Dymond). principiu functional in situatii noi. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. 8. viitorul. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). posibilul. F. ins a. iar imaginatia. fiinte. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. Prin intermediul limbajului. reprezentari sau idei nu apar din nimic. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. Aceste imagini. la randul ei. Daca nu ar exista imaginatie. realizandu-se unitatea intre treeut. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. ele se bazeaza pe experienta anterioara. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. ascultand expunerile profesorilor. de situatii etc. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. ~i'a In procesul imaginativ. in plus. elevii i~i reprezinta fenomene. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. caracteristice unui grup de persoane. Chiar daca primele discutii. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. fenomene existente in realitate. Astfel. prezent ~i viitor.). centaurul.

0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. Astfel. De~i are efecte relaxante. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. idei ~i senti mente inacceptabile.35 8. Visul devine "paznicul somnului". Kafka). citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. insa se considera ca.. reconstituirea modului in care se produce ploaia. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. Freud sustine ca visul este. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri.. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. sustragandu-se gandirii logice. in esenta. creatoare ~ivis de perspectiva). ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat).. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. Popular. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. deoarece imaginatia se desprinde de concret. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare.000. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. unele capitole fiind transcrise de 10 ori. X). fraze intregi erau inlocuite. uneori. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). realizarea unei dorinte. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). geniu). literaturii etc. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. Adler respinge aceasta functie a visului. Se considera ca visul are caracter simbolic. ". altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. Personalitatea subiectului este puternic implicata. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. pentru a alege din ele abia 1/1. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. De exemplu. A. intr-o forma deghizata. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. originalul). s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. La nivel superior. exista imaginatie in domeniul istoriei. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. Spre deosebire de Freud. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. crearea operei ~idesavar~irea ei.). In functie de domeniul in care se manifesta. S. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . imagini sau reprezentari etc. visul producandu-se in sfera incon~tientului.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. In scrisoarea sa catre Fet. dinainte cunoscute. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. deci cu cat sunt mai originale. Experimental. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). absurda (romanele lui F. in actul imaginativ. psihologiei. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. In functie de gradul de activism al persoanelor. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i.000. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. creatoare ~ivis de perspectiva). . Ma ocup cu acesta . Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. ci de a adauga ceva nou acesteia. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii.

pe care ni Ie putem aminti. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). Visele pregnante. premergi:itoare (adesea continuam a invata. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). . Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). in somn. Arhetip = termen preluat de C. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. nu insa foarte puternici (spre exemplu. acestea fiind indispensabile unei existente normale. construiti.cente pe care vi-l reamintiti. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii.inrudit cu visul ~ireveria. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. in medie 20 minute. dar numai 20% sunt colorate.incluziind p ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. creionul cu gumii. care nu pot fi transpuse notional.$i). Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. Sentimentele se transforma. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. constituind 0 experienta la care participam afectiv. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin.).cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. senzatii interne (foame. termice sau olfactive. absurda sau halucinatorie. Potrivit psihologilor cognitivi~ti.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. Dege{ica. dar au fost prin~i de politie. ).. ale expresiei faciale. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. anuntand survenirea unui aspect patologic. In acest scop. 2. "lucru care devine manifest dupa cateva zile). Visul. G. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. F antasmii = produs al imaginatiei. "lac". in primul rand. miniatura. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. caricatura. inaccesibile in ordinea gandirii. Incon:. neverosimila. dereglari functionale interne (acestea. nu-~i amintesc visele. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. de fapt. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii rimitive. de fapt. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. cu ajlltorullor. "piidure". Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. sa se poata manifesta. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. impresii din perioada imediat. nearisirea camerei etc. identificand procedeul prin care a fost obtinut. sau ca un animal care apare in vis sa fie. 3. intens ~ipe care 0 consideram reala.36 -. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. ca forma a imaginatiei. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. modificari ale ritmului respirator. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. dar careseapiieQ_n~tiimei. ale batailor inimii. 4. poate ajunge chiar sa se ridice. explicarea ei. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. In cazul somnambulismului persoana. in cauza. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. sete.. notati tot ceea ce va amintiti. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. dureaza intre 3 ~i 60 minute. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). Totul devine intr-un fel posibil. rar aparand cele tactile. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. 0 persoana cunoscuta . Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele.

. man...... ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial. I [It':l!illr. 4.. 7.. ci presupune mijlocirea limbajului .. Perceppile .... analiza..... Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat.primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice.. 2. .. logica in . . Precizati douii dintre s:.-.. .--- completarea Cll anumite cuvinte adecvate contextului dat.....enuntul reprezintii chiar definitia observatiei. comparare. cuvant.. reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare. pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii. ceea ce este slab... sinteza.perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor... 3. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere).. orientatii spre un scop. aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput... are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative.aceste douii caracteristici revin memoriei umane......... existente intre 5. rapiditate ~i observape (observatie).. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii. abstractizarea.... .enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii.. generalizarea etc.... .... formale mediul intern 6.... este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos... pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv.. 4. . Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara.. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil.. poartii numele de .-etG.. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie.. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare.. ---- -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza).nu sunt singurele caracteristici strict umane. Activitatea perceptivii intentionatii. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii.. mediata .. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii. 6... selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv....este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu . mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului..37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ. comparatia. ascuns.. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1. conceptuale. 5. imagine bogata In continut/imagine schematic a.. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora.... spre diferentii de cea animaHi. Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli.. se define~te drept Spiritul de . 2... Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii... nerelevant. mecanica.. observape Receptorul- .. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor. altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei.. 3. numiir..!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1.. inteligibila..aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii.riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii...

lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. Astfel. lmaginatia. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. ca proces de adaptare activii a.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. imaginea caracteristicii fiind schematicii. a. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. participa activ. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. Daca nu ar exista imaginatie.. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. a acesteia. Dupa cum sublinia J. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. b. Mecanismele limbajului. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. abstractizarea etc. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva.. imagine~ mentala are un caracter secundar. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. iar imaginatia. d. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. b. Mai mult. ci in baza percepliilor anterioare. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). Precizati formele imaginatiei voluntare. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. se poate vorbi de. salt pe care il va realiza gandirea. c. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. la randul ei. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. a. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. Imaginatia. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. neexistand 0 orientare precisii. c. reprezentiirile sunt deja . la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. caracteristice. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. se oferii date suplimentare. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. i . saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general.). se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. viitorul. in linie dreapta. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. imaginalia exploreazii necunoscutul.tratarea ~i creativii a omului. d. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. Piaget. dependenta de nivelullimbajului. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. sinteza. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala.reconstruclii operatorii". a. 1. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. accesibila cotidian. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. reprezentarea nu este continuarea. posibilul. intr-o anumitii miisurii. Dezvoltandu-se pe baz percepliei.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. b. b. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. c. c. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. deoarece imaginatia se desprinde de concret. Ii 2. subiect (spre exemplu.

..~~~·:U.~..4 9.. g'·I¥"'. . I'.~~.~i.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'... <::'Ift1 'i ~ ~ :. ~ 10.~. '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '. '. 'I~ i riii .39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.' .l ..~.~ ..~%f*" .i m..~" ..3 9.:n~~.. ~~. ~ ~ '~ ~ . [.( + ):.5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10. .'~'I~.2 Formele atentiei 10..2 9....1tiei 10." '.". Atentia .." x ..1 9.J .' ry. ... Limbajul 9.~ !t1 '''''1'.. 1\.-.'i L 4~ %W I I II .1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.- ..

.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere.presupune asociatii verbale de efect. de comunicare . naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral). Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine .raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta.40 9. semne grafice. completitudine . cavitatea bucala ~inazala. ca activitate. ceea ce ele exprima ~icomunica. c. canalul de comunicare . Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. simbolicii de reprezentare . 8. d.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice.mu~chiul limbii. persuasiva sau de convingere . 3. in acest caz. expresiva sau afectiva . gestic a etc.eel care produce ~itransmite mesajul. b.. de cunoa~tere . prin intonatie.cel care receptioneaza mesajul. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. apaetc. LIMBAJUL 9. c. codul.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. . 6. periferic al vorbirii. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor.enta lorin aparitie. buzele. pauze. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. fen om ene. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. permite explorarea ~i investigarea realitatii. Norbert SILLAMY 9. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. in limitele unei arii determinate. de rezonanta . b.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. intre doua persoane. uneori. termenii de comunicare. ciocniri de sensuri etc.de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. de reglare sau de determinare . in cadrul 7. problema constituind-o. 2. receptorul sau destinatarul . Forma de baza.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. mimica. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. ritmul vorbirii.i caracterizarea Iimbajului. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric.~toarele elemente: a. Cea mai simpUi schema de comunicare. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze..corzile vocale fixate in laringe.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. ritrnica.corectitudinea transmisiei mesajului. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. lumini etc. ludica sau de joc . mergand pana la construetia artistica. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati. fonatoare . stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. semnalul . Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. pantomimica. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5. In Iimbajul comun. cuprinde urm. fidelitate .2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. e. in general..3 Func.un sistem de semne prin care se semnifica ceva. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. accente. declan~eaza ~i se regleaza).1 Definirea . Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. emitatorul.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului. 4.de substituire a unor obiecte. 9. relatii prin formule verbale sau alte semne. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare.

el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. reprezentarile ~i gandirea. cuvintele nu spun nimic copilului. scheme Ie articulatorii se consolideaza. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. Cu toate acestea.). 9. Limbajul scris apare ~i se dezvolta.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. cu gandirea. . prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. iar perceptiile ~i reprezenHirile. personalizate. in raport cu planul initial. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. in ontogenezii. mimica. afectiv. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. la inceput. timbrul vocii. comparatia. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. . caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. rezultatul onstructiei mentale.41 unei dezbateri colective. accentul. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. Noul.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. Initial. In combinatorica imaginativa. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. de regulile gramaticale ~i logice. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. individuale. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. Astfel. sinteza. in special. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. In ontogeneza. ~i anume. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . relativ. ~ . ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. elaborarea lui realizandu-se. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. imagini. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). 9. La nivelul sistemului psihic uman. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare).4 Raporturile dintre Iimbaj . ne precizam noua in~ine intelesurile. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. notiuni. personal. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . a capacitatilor intelectuale. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. tonatie. ele sunt corelate cu cele ale societiitii.este accesibil rara a se recurge la date percepute. cat ~ipe cea emotionala. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. dar. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii.limbajul contextual. catharticii . in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. dar ~i inimii. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. eliminiim neclaritatile. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. 2. sunt simple sonoritiiti. Totodata. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Fiind fata in fata. In cazul dialogului. de detensionare nervoasa. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. lent. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. 9 . Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. pana la automatizare. prin verbalizare. limbajul scris trece in limbajul oral. complet ~i accesibil. rsonalitatii. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. mimica. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. b. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. incitand atat latura intelectuala. iar treptat. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . limbajul oral imbraca forma: 1. Treptat. explicit. cu atat ii este mai bogat intelesul. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. dobandesc semnificatie. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. Astfel. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza.

. apa etc. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. 2. proiectare.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. in urma interiorizarii limbajului oral. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. mai ales la nivel cerebral. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. Totodata. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. Spre exemplu. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru.ilegileeidedezvolta. ' 3. ontos "fiintii. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). cu sine §ipentru sine. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului viselor. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. Spre exemplu. . Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. Editura Stiintifiea. 4..-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. Ontogenezii = provine din grecescul on. eu deformari fonetiee. el devine principalul instrument I IJI . masura eonstituirii sale. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. primele sunt dominante. ~ Posedand de II i autonomie functionala.A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. in~ine.• . limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. la.. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. existenta" ~i logos "studiu". ba etc. Li~gvisticii . 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. Verigii = element de legaturii. ~PLICATII 1. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. ani . Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. de oniricii. inteles precum: mama. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. apare limbajul asonor. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. apoi. EI este prezent ~i in activitatea comunicare cu noi bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului.~tiintacaresu.. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. se executa ordine simple. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. mai apoi. beneficiind de comprimare. conducere dinlauntru ~i Pe de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). . dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. pa. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii.e. iar cele din urma recesive. formate din cateva cuvinte. 1964). ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. elementelemobile ale fetei. nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". inteligibila. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. papa. Cercetarile efectuate de J. De la act la gandire. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete.diaziilimb. rara respectarea regulilor gramaticale. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice.

De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. bulb. spontana. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. in plan subiectiv. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. nu inseamna ca aceasta este total neatenta.Atentia involuntara este neintentionata.. Astfel. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare.e ia decizia de a fi atent. Sistemul reticulat activator ascendent.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. . revine mecanismelor verbale prin care . atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. precis. localizat in trunchiul cerebral. echivalenta cu stimularea senzoriala.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. 2. neputand sa rezolve sarcinile solicitate.10. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. Acestea ajung direct la cortex. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. altele vag. Ea reprezinta un reflex de orientare. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. prinintermediul cuvantului. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. aparitia sau disparitia sa brusca. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. mi~carea stimulilor etc. 2. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. dar apoi dirijat voluntar. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal.--------. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. la inceput. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. imobilitatea sau tacerea. De aici.2 Formele atentiei . partial. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. atentia prezinta urmatoarele forme: . daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent.-. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. nefiind provocata de orice modificare a mediului. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale.). Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. iar alte obiecte trec neobservate. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). ocolind sistemul reticulat. atitudine pregiititoare. Traseul specific. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. 10 . Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. dintre care cele mai importante sunt: I. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. contrastul dintre stimuli.. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. noutatea lui.Tra~espeeific.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. ATENTIA . Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. 2. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. 10. Din punct de vedere psihologic. avand functii de activare. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. cu un efect de scurta durata. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . Un rol important. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. mobilitatea stimulului. protuberanta ~i mezencefal. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. cu rol in. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. atentie jocalizatii.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. in declan$area ei. Ea este superioarii atentiei involuntare.ealii. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient.1 Definirea . sa fie eficienta. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala.

. Atenp. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . preocupare. a obiectelor din mediul inconjurator. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. odihna. W . lavora lee ucru. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . analizarea propriilor sentimente. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. spontan sau dirijat.3 insu. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor. perturbatori etc. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. '? F f A • •• urmeze. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. 7 • e l'Immarea sau d'Iml. antrenamentul special. prin exercitii.). La randul lor. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). experienta profesionala. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. interesul.. sornnul etc.a interna §i cea extern a sunt complementare. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate.irile atentiei . atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. . intr-un moment sau altul.. De aceea. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . Dupa felul in care se fixeaza. de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. 0 . in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. a§teptare. doar. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t a t e cu ce 1e IVI de penumbra. 3. de varsta. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. Dupa directia principala de orientare a atenp. a expunerii lacute de catre profesor.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . raurirea. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. ele nu pot fi disociate.• umll externe. trebuie rationalizat timpul de lucru.!!IJat fi asupra Ie d Ul pen t~ sarcma -"" I .. unor contramdlcatle. amintiri). iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. Dupa obiectele la care se refera. incordare. In activitatile pe care Ie desla~uram. 0 idee.. iar lipsa lor constituie insu~iri. duce inevitabilla obosealii. •• ru prolector -. trasaturile de caracter ale subiectului etc. in plan mintal. ~§I e 0 a oua zona. . Presupune fix area asupra unui obiect. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea.obligatoriu pauza. domina una sau alta. eSla~ura a. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. t' I 4. A ' • w mtunecata. s!mul~an. Stabilitatea aten. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. unor mterne.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. ung . de structurarea optima a activitatii. a unei sarcini ~i neglijarea. con§ lintel.. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. gradul de antreunc.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat.. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. Oricat ar fi de bine organizata. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. Odata dobandite. actiuni. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. conul lummos are 0 • w w con d't"11 am b'len t a 1e 1 dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. de natura sarcinii. acest. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. • ' eli. atentia voluntara poate fi: contemplatie.consecintelor negative ale nerealizarii ei. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. la persoanele obosite sau bolnave. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. inhibarea celorlalte. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. Opusul ei este instabilitatea.). fi I . Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. a gesturilor noastre etc.. cu ace]a~i grad de claritate. " II. . in campul atentiei. voluntare ~i postvoluntare. In 1887. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida. . care reclama 0 atentie deosebita. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. a planului de actiune etc. Este conditionata de complexitatea stimufului. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza.

Aptiiudine sarcini. in aproximativ 0 jumatate de pagina. . ochii se Inchid.' . fenomen sau idee. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. respectiv atrofia atentiei. povestesc unui arbitru ce au viizut. Sranta Tereza.. afective (sunt fenomene de autohipnoza). 2. apoi. copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane depa~e~te pe cel al Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. Atentia. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. ci la. ". Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari). de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. iutr-un interval foarte scurt. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. De~i nu sunt valorizate negativ. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei.). respectiv fixarea pe un singur obiect.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. ci de acela al patologicului. de 0 epuizare a aten{iei. frica de nevropatIce sau se plang aproape permanent de dureri de cap. . In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. diferit de la 0 persoana la alta. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. ale atentiei.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. prezenta la toate animalele superioare. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. 5) trairea Inca instabila a extazului.5xe. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. de asemenea. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. ca stare de inactivitate. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. nevralgii. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. In starea de betie etc. concentrata pe 0 singura idee. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). Maniacul. Poate fi yorba. ldeile 'anxietatea. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. gesturi. contopirea cu divinitatea. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. de aceea. Argumentati. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. Chiar mai mult. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. persoane cu anumlte constItutn spatii deschise care inchise etc. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie atentl. insomnii etc. Totu~i. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. tara Insa sa se piarda con~tiinta.cautand sa enumere cat mai multe amanunte.xtaz (este yorba de cazul sau particular. . 1) rugaciunea in gand. manifesta 0 mare agitatie. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. 0 "moarte aparenta". ca urme ale cuielorrastignirii). survenind In cele din urma. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). persoane afective ~i uestapanite. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. emotii. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei.zgomot puternic -. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. in accesele de excitatie. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . 0 ctivitate intelectuala extrema. Ie apar pe palme pete ro~ii. desigur nu de 0 maniera patologica. de surescitare extrema. QL 10 - . Sistem talamic =. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. ci doar de un monoideism relativ. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). Spre deosebire del extaz. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. un tip de obiect etc. stomacului etc. vorbindu-se chiar de zile sau de. un obiect oarecare ~i. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. care cunoa~te numeroase manifestari.

Mult mai evident este rolul perceptiilor. De asemenea. ). definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. selectare. sunt generate produse noi. gandirea. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. procedat. reprezentarea. spre exemplu. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. transfer etc.. sinteza. au fost generate. imaginatiei. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. identificand procedeul prin care a fost obtinut.). Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor.). 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. 'detinute anterior. asigura adaptarea la acestea. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. radiocasetofonul etc. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. In . senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. 1. afectivitatea etc. in schimb. sunt componente ale campului de .este yorba. interactiunile cu alte procese. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. dar. de ghidare ~i orientare a comportamentelor.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura.) . Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. centaurul. miniatura. evaluare. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare.con~tiintii etc. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. privind mai ales limbajul ~i activitatea. de legiiturii informationalii elementarii. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". Creionul cu gumii. adaptarii. cat ~i a unor diferente. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. asociere etc. 2. de asemenea. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. la nivelul imaginii perceptive. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. iperceptia. existente ca obiecte de sine statiitoare. Degefica. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. Astfel. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. are un caracter obiectual. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. creionu/ cu gumii. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. analizatorilor. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice.

Activitatea voluntara 13. 4... 11.3 Clasificarea.3 Sistemul motivational: niveluri structurale ..5 Optimumul motivational 12....~vl . Deprinderile** 14.: "'.2 Clasificarea deprinderilor .4 Rolttl proceselor afective h .. !! . Afectivitatea 12.".11'1.. ~~~_.~ ..3?~-. . ~ ~I""" .< .Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2. I! • ~ .1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14. . ca:ra~tefizarea~-Vointei Etapele actului voluntar Calitatile vointei . .1 Dehni~ea.•.W2''t. ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~. .6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura activitatii " ' Formele'activitatii Definirea ~1 -..1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11. I'~..X.'-1 ~~ I· '. -~'> .4 13... ' 12.~i caracterizarea ~fectivitatii 12..4 Formele motivatiei .'.proceselor afective' ".'..-:mt(-~?r_'~·.1*. ...0. .('. 11.t~'> ..5 13.2 Partlculad'tatile afectivitatiL. _ -.. .-.47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11.".>1F·.2 13..i"''''''''.. 13. I '. Motivatia • 1l...'.~ I~ ~.1 13.:<~-..14.:"< ..2 Functiile niotivatiei . ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·.i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'..3 13..-. ..~ ' . 12. 11. :·::mL.... :1. ~. 1/:. ill ..3 ..

c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. sete. c. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele.). b. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. numitii "piramida trebuintelor". Ele sunt idei-forta. slab organizate care cuprindpulsiunile. con~tientizate sau necon~tientizate. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. e. prefiguriind. 11. 0 parghie a autoreglarii individului. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. natura ~i despre soeietate care se . trebuinte sexual e) $i secundare. impulsioneaza spre actiune. dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii.II. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. Co. spirihlale $i de comunicare). ce pot fi: primare. legate.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. g. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. f. tendinte. decat sa renunte la convingerile sale). dorinte. funetia de selectare. interese. teoriilor despre om. fie ca sunt innascute. de a $ti). funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. pasiunile. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. sentimentele. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. convingeri etc.. respectiind 0 anumitii ierarhie. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. innaseute (biologice $i functionale . in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. in functie de conditiile prezente. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. dobandite (trebuinte materiale. relativ simple. b. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. fie ca sunt dobandite. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii.foame. fUnd fnnascute. valente. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. in: a. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. A. bine organizate $i puternic integrate. Interesele pot fi: personale ~i generale. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). e. a interactiunii cu mediul socio-cultural. impulsurile etc. 11. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. pozitive ~i negative. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. Interesele sunt forme bine structurate. s-au format fn decursul filogenezei. 11.1 Definirea . MDTIVATIA . deoarece apar in urma unei deficit) etc.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. cele mal importante fiind: a. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. Motivatia este un rutru al influentelor externe.). Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. d. tendinlele. cu dorintele. ea fiind eauza interna a eomportamentului. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. PUline dintre formele motivaliei.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului.vi. cu interesele etc. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. Stari motiva(ionale simple. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. . De satisfacerea lor depind cele superioare. scopul final al aqiunii. iar pe de aHii parte. in special. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. afective $i volitive. . Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. Trebuintele sunt forme relativ complexe. specifice numai omului. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. Co. de fapt. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. SiIIamy). pe de 0 parte. intentii etc. ell intreaga personalitate. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati.

se schimba. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel.. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. a culturii. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. particularitatile concrete de actiune etc. contribuind la illtarirea motivatiei. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. h. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. canal de glisaj (3). b. T. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. Burrhus Frederic Skinner. Daca se iau in. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. In situatii complexe. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. Motivele pot fi: individuale ~i generale. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. de catre N. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. orice conditionare are ~i deconditionare. hotilor de buzunare. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. pedeapsa etc. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. motivele se sustin unele pe altele.. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). Motivele sunt considerate. bataie. de a se simti bine in compama unar persoane. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. SilIamy. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. totdeauna. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. odata cu inhalarea nicotinei. ajungandu-se la e~ec. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. in interesele ~iin trebuintele lui personale. depozit pentru hrana (2). a educatiei etc. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. in 1935. actiunea. existand doua situatii: a. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. temperamentul. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie.. Formele motivatiei sunt inegal productive. de' exemplu. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. alcoQlului saudrogurilor. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. caillele este "silit" sa saliveze. Motivul este mobilul care declan~eazii. majore ~i minore. . Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. atunci cand intind mana sa fure. 11. pozitive ~i negative. ci el interactioneazacu alte motive. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. excursii etc. in mod repetat. considerare ~i alti factori. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. reunind cognitivul cu valoricul. un ~oc dureros. 2. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. 3. supraaprecierea dificultapi sarcinii. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. 11. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. aflati in inchisoare Ii se •. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. de aceea. fiind yorba despre un reflex operational.). subaprecierea dificultiipi sarcinii.4 Formele motivatiei . ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). 2. intrinseci ~i extrinseci. in nevoia de a ~ti. Criminalilor deosebit de violenti. de a cunoa~te. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. precum: varsta. Dare daca Ii s-ar aplica. altruiste ~iegoiste etc. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii.

Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. Tematica normativii . 3. de a-i conduce etc. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. . trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. ~PLlCATII 1.atde un scop. conduce la dileme 1.. de a cunoa~te. sete. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. 4. Nivelul de aspiratie.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . g. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus.-" ~'llIlr-'__ -~ . etc. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. la realitate. care i~i pune aproape egale. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora. '. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp"... WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. Valente==. de a crea etc.domeniul trebuintelor vitale (hrana. de a participa la spectacole. ai prejudecatilor. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. Atunci cand nu este insa 3. de aventura etc. r~acfie. .!~tlente determina 0Jlnumita .). Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. 5. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . In masura in care aceste diferite. 2.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. Prolectiv = (in cont. careorienteaza. 4. Desigur. Pentru a . De obicei.diferentafiindlegatii e maduldesatisfacere. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. 2.nevoia de varietate. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie.nevoia de a fi competent. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc.J!!9Q1.cuprinde nevoia de societate.stare de excitatie (foame. apa. labora~un text. Tendinta spre afirmare socialii .==_. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. se instaleaza 0 stare tensionala.!"~ -~~-_=---<'1.ambitia.E!:. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie.. . expresiva.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii.. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor._ . 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. independent de vointa. -----1 f ~'. alte nevoi de ordin material). nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. de a-~i realiza aptitudinile. apare conflictul.. dorinta de a ciilatori. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. dar au orientari realizarea unei alte activitati.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. 6. amprenta asupra conduitei noastre. Conflicte de apropiere-evitare. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. posibila ordonarea. de colaborare. trebuinta sexuala) . satisracandu-se succesiv. 'pulJ. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. induce dificultati in luarea deciziilor. de a atingeun obiectiv. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor.ext)care este motiv. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. alegerea activitati se ordoneaza in timp. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. Activarea existentei .organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. 2. = _. Tematica reglativii . !?t9!ggi<::e. nu privind. =·0. Tematica integriirii sociale .~"'$l!!!IlII~. d E de aproximativ0 paginii. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. dar sunt de orientare diferita. caruia tehsiunea se reduce. de comunicare.erealizeze. de obicei.i!:tlJ:i :::Jonr:. Thomae. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina.. preocuparea pentru propria securitate etc. caldura. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. 3. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. fuga de plictiseala ~imonotonie. dorinta de a depa~i pe altii.dorintiide a realiza ceva. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. cele mai frecvente. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. tematica erotica. care ~~:!"''''''-~~ .

procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . 4. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). mersul etc. altele ne indigneaza etc.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. Psihologul Mihai Golu utilizand. placere. AFECTIVITATEA 12. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. Debus. exprimata prin paloare. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. la stadiul secundar care presupune 0 1. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. Din viata sentimentelor (1969). trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii..3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). in 1937. fiind conditionate din punct de vedere biologic. procesele afective sunt subiective. deprimare etc. P. subliniind rolul energizant. obtine urmatoarele categorii: 1. schimbarea vocii. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei).1 Definirea . reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. transpiratie. placere-neplacere. iar V. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. a~a cum scria Vasile Pavelcu. cat ~i al con~tientului. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". au caracter involuntar. altele. Littmann Ie denume~te "emopi". procesele afective au valoare motivationala. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. inro~ire. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. c. nivelul de elaborare a triiirilor afective. intreg organismul: tinuta. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active.ne place sau nu ne place). precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. Pavelcu ~i P. evident. care exprima fie scaderea. A. Mai tarziu. polaritatea proceselor afective. b. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. in momente de timp diferite. Ele cuprind: a. unele evenimente ne bucura. de orientare ~i de directionare a actiunii.). Astfel. in timp ce. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. durata. unele fapte ne produc entuziasm. proceselor afective. ritmului cardiac. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). N eveanu Ie numesc "afecte" etc.). gradul de con$tientizare. intensitatea. gol in stomac. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. fie in a. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). in clasificare. Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". deoarece "in domeniul afectivitatii. spontan.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. mobilitatea proceselor afective. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. tremurat etc. jurul polului negativ. neplacere. Cosmovici). insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. altele ne intristeaza. Fr. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect.12. adica apartin unui proceselor afective. i2. Astfel.). entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. de la 0 emotie la un sentiment). in bolile pulmonare predomina starea de . trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. b.

alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. spunea V. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. "Cheia intelegerii altora. groaza. transformandu-se in trasiituri de caracter. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. constructive (sportul. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. Altul (gelozia. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. Plutchik 12. Ca generalizari ale emotiilor. anticiparea.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. rasul exploziv etc. Procesele afective complexe cuprind: a. declan~eazii ~i regleazii conduita. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. ci la nivel de personalitate.) ~i negative. nobile. Cannon). doband'tte. fiind considerate. care orienteazii. prin starea de agitatie difuzii.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia. Existii 0 mare varietate de emotii. organizeazii conduita (W. ". de natura sau de actiunile omului. sentimentele. 3. sUl. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. de unii psihologi. psihologul american R. organizeazii. Ele cuprind: a. creatia artisticii etc. c. a aspectului exterior.). furia. desfa~urarea lor tumultoasa. fanatismul). Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. care potenteazii activitatea.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. intense.) . starile de afect sunt triiiri impulsive. c. care rezista la factori perturbatori. lectura. stabile ~i cu intensitate moderata. oarbe.. pesimism etc. prin mobilizarea energiei psihonervoase. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. S. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii.) apar pe baza perceperii frumosului. in realitate. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. a conduitei etc. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. de lungii duratii. procesele afective indeplinesc ambele roluri. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. 2. relativ stabile."""-=-=~~. dezorganizeazii conduita (P. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. pasiunile pot fi pozitive. de regulii. anomalii ale afectivitiitii. Sentimentele "imnt emotii repetate. . dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. vicii care conduc la comportamente bizare. dnd situatia este nouii. acceptul §i bucuria). de mirare ~i uimire. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. b. violente. . Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. Procesele ~i starile afective complexe sunt.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. B. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. . care sunt triiiri afective complexe. avaritia.. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. care sunt tdiiri afective foarte intense. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. patriotismul. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. a muncii ~i a disciplinei. Din punct de vedere valoric. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. fie cii este yorba de artii.sentimentele estetice (admiratia. Comportamentul afectiv perceput de altii. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. pasiunile. Paveleu. asociata cu deceptii. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. b.priza. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim.. sentimentul datoriei etc. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. Psihologul A. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate.52 iritare etc. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate.. dezgustul.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). relativ stabile ~i cu intensitati moderate. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. sentimentul indoielii etc. extazul etc. se aflii in propriile noastre vibratii afective". Janet). fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. stabile. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. difuze. sentimentele pot fi: . ele fiind surse suplimentare de energie. tristetea.

La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. la 4 ani eel de maudrie. idee. ~ w . semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. sentimentul datoriei.de avere.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £.'::4u::d. la 2 luni apare plaeerea. ele tind sa se combine.m~ an I. in diferite contexte. . pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor." ~ rii~~. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. 1. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. ci ~i in privinta gesturilor. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. asemanatoare). determinand realizarea unei sinteze afective (completa. care nu se poate dovedi experimental. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. patriotismul etc. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective.incompleta. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. 0 cou:p 1c~re a. atitudinilor. Apare cnza de 1dentItate. dar care explica formarea sentimentelor complexe.am ~ __ .' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii.::iIl. insopt de totala intoleranta fata de adversari. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. P OSl'b'l' 11tatea punem""d m eV1 enta a tutur or aces t or lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. la 3-61uni rasul. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. ~ . se nuanteaza. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. 2. F anatism = zel excesivpentru 0 religie. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. expresivitate ~iconduitii. Toate acestea. Kant). orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. d ' afect1ve. confuze. admi[atie. Un fenomen de lunga durata. masura ce mamtam m varsta. iar injur de 8 luni bueuria. 4. Aceasta nu survine insa automat. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. . _ . admiratia etc. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. v1etn. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. la 4-5 luni frica.. plus nevoia de a fi afectuos cu altii. Ie traiesc. ~LICATII 1.. a~ament exageratrata de 0 convingere.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale... Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. presupune stan tensionale. de a coopera cu adultul). It fi' d b d I' sl. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. I - --- -- . Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele).. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul.. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. fluctuante.cazul geloziei. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale."' 3. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. in mod repetat. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. nici 0 frustrare. spre exemplu un sentiment. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica.m vor a e. pe __ "_ .. a le ca aproape mtreaga personalitate. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. respectiv in care se recunosc iubirea ~iura). Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. 10/11-14 ani 14 18' .:. diferite stari afective. b' ar ~1pnma 1U Ire. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectelerecognoscibile . are un caracter dobandit. este combinarea afectiva. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. La 18 luni se manifesta gelozia. . dnd acestea sunt din care provine. d . Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila.

semne ~i simboluri). subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. pot fi: musculare ~i ideale. ~i a unor teste sintetice. vointii etc. Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. Spre deosebire de I. unelte exteme etc. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. The Technology of Teaching (1968). ajungandu-se la deprinderi. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). In diferite forme ~i variante de activitate. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. Ea nu se reduce la memorie. b. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). P. in orientarea ~i selectia profesionalii. Jocul este. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. 13. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. insii nu dispun de un motiv propriu.Mijlocul (cuno~tinte.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. de gandire. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". activitatea apare in doua ipostaze.2 Structura activitatii . Prin urmare. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. de elaborare anticipatii a scopului. imaginatie etc. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. care raspunde la intrebarea: de ce? . aspiratie.). 2. imaginatie. atentie.Scopul (respectiv. in sens general. interes. deprinderi. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. 3. satisfacerea motivului).a componentelor psihice).3 Formele activitatii . de analizii ~i de alegere a mijloacelor. blocul extern de execupe. ideal). 2. extraversia. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. dificultate. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. gandire. cu grade diferite de complexitate. motivatie. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. ci una reciproca. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. 2. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. giindire. in structura activitatii intra: . ontogenetic. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. atitudinea fata de sarcini. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. procesele de elaborare a planului. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. memorie. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). SKINNER (1904-1990) - . exista: a.1 Definirea . Mai mult.i caracterizarea activita. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). Intrucat. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative.). postliceal ~i universitar. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. caci 54 ~~- 13. presupun folosirea unui mijloc. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. afectivitate. de evaluare a triisiiturilor de personalitate.ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. In acela~i timp. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). spiritul de riispundere etc. B.13. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. imaginatie. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. F. 13. blocul de comandii intern. Din punct de vedere psihologic. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. in domeniul inviitiirii. Activitatea. ponderea ~i modul de combinare. aflate in interdependenta: 1. introversia. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti).Motivul (trebuintii. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai".

13. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. 4.. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. stabilindu-se. Din punet de vedere psihologic. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. idealuri morale. ea constand din succesiuni de operatii. In depa~ireaobstacolului.4 Definirea . Efortul voluntar nu este innascut. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. Luarea hotararii. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). dificultatile. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . Dupa natura componentelor domjnante. n-ar fi posibila continuarea actiunii. prin intermediul mecanismelor verbale. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. . Articularea motivaponalii. modele de comportament ~i chiar modele de vointii. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . 5. Daca rezultatele nu sunt cele scontate. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita.. pentru copii. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. eventual. uneori. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii.vointa. emotionale.. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. 5. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). chiar ~i in conditiile in care. mijloacele adecvate de realizare a scopului. 3.& Calititile vointei . obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). Vagotski considerii cii. ajungand sa-~i dea comenzi singur."vreau X"). exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile).tocontrolulpresupune con~tientizarea. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia.. principii. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. motivelor ~i proceselor intelectuale. in plan mintal sau exterior. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . Astfel. Au. face posibila elaborarea planului de actiune. Rezultatul final. Ie interiorizeazii. Adultii eonstituie. psihologica). operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. opiniile contrare. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. pe care. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. ulterior. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. J. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. scopul nefiind realizat.5 Etapele actului voluntar Vointa. L. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. in calitate de proces psihic. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. atitudinea fata de activitate etc. 2. iar dupa caracterul produsului. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. scopul urmarit. pentru . materiala sau internii (de natura fiziologica. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. intelectuale. rabdarii. severitatea criticii etc. realizata in urma deliberarii. c. 4. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. aparent. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. ordinea realizarii lor. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. Limbajul are rol reglator in declan~area. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. Analiza ~i lupta motivelor.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. a renuntarii). Ea are caraeter normativ. 2. 13 13. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). prin conexiune inversa. politice. 3. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. Executia are caracter secvential. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec).i caracterizarea voin. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare.a-timentine hotararea luata.in evolutia sa. 4. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. sociale etc.

discutati posibilitatea ca actul deciziei. putem sa ne reglam voluntar. 2. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. In afara de actiunile voluntare. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. Formati grope sau lucrati pe perechi. fenomen. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. putem influenta 1969. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.. Ce este vain/a?. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite. 0 actiune voluntara. !ipsa de vointa._este. care comanda numai mi~carile. de care este con~tient. del'rinderi. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. dar multiple. b) 0 persoana. retragerea bratului sau a piciorului la un ." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo.. intreprinde unele actiuni in prelungit. = deficienta a vointei. caracterul voluntar.a. 4.. atunci cand vrea.Argumentati raspunsul vostru. apoi. nivelul de maturizare necesar. 13 ~PLlCATII 1. scopuri. inghititul. functionarea con~tient. la om se manifesta insa ~i deprinderile. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral .. Daca 0 actiune poate partial. iar 'ineficienta lui.. (.. respiratia. ea poate fi supusa anumite limite. 3. este corespunzatoare dorintei. unui adult ii este frica de caini. Editura ~tiintifica. Putem tu~i ~i intentionat.56 omul delibereaza.) unor actiuni involuntare. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. lipse~te mult de la ~coala. descrieti relatia vointei cu acestea. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. (. cum ar fi salivarea. atilt ill dreapta. d) Cine nu vrea cand poate. prin autocomanda.. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. riisul. de procedeele._ill_c. ca punct de plecare. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. cat ~i ill stanga stanoagelor. mijloace etc. (. De asemenea. proces etc. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. 8. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. esentiala a omului. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. slaba. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). integrate in structuri mai complexe. Considerand. Calitiple vointei. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii..Inainte de a pleca de acasa. 0 cantitate suficientiide ran. Actiunile voluntar. Pe langa repetare. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative.. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. de exemplu. moment. " 10. launtric. devin trasiituri de caracter . dar in caz reglarii prin vointa noastra.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. tu~itul.auza. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol. 5.cnecesaf--c.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar.lara motiv. In aproximativ jumatate de pagina.apoi. stimul dureros.) urmare~te. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. cum ar fi sugerea. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. Astfel. nu poate. Datoritii acestui fapt.Buridani-a pus ill iesle. in fi reglata prin cuvant. Astfel. 6..97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. 1300-1358) ~i. devine 0 trasatura specifica. dar IlU le finalizl:aza. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. al alegerii. indispozitie. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie.. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. Bucure~ti. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. cursul unei conferinte. 9. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei.apoi. cu amanarea deciziei.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. pentru formarea unei acest sens. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. Actiunile de con~tient. respiratia. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice.~p_ersQaIl.. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. Veleitate = vointa deficitara. transpiratia etc.p. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or._sa_atinga~i Abulie . Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel..

Deprinderile sunt declan$ate con$tient. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. 4. . Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor..deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1.deprinderi de invatare (a scrie. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. . 3. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. impliciind intreaga personalitate: 1. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. Iara a se disocia de vointa.deprinderi complexe (scrierea literelor. . mi~carile ce trebuie Iacute etc. fiind actiuni stvoluntare. controlul $i autocontrolul executiei.piistrarea metodelor.demonstrarea actiunii. a lua notite). conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare.deprinderi simple (trasarea liniilor. definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara.3 Formarea . 2. In raport cu definitia pe care am precizat-o. scrisul. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. de stapanire a unei actiuni sau operatii. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. a citi.iunea deprinderilor . dintre care cele mai relevante sunt: 1. ex(stand 0 multitudine de reactii.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. elaborate con~tient. 4. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. aceea a constituirii deprinderii. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. a calcula. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. . Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii.1 Definirea .2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. de gandire $i senzorioperceptiva. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. DEPRINDERILE** 14. dobandind stabilitate. deprinderi de mundi (a cro~eta.) Evident. iar dupa aceea a cuvintelor). conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor. . iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. o analiza mersul. ovalelor. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. . consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. 2. prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. precizie $i viteza. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. Desigur. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. conducerea automobilului etc. proces care poate fi mai lung sau mai scurt. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. semnaliindu-se erorile. silabelor.i interac. caracterul activ $i calitatea acestora etc. prin exercitiu $i consolidare."". gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. Daca in faza initiala.57 14. corectarea lor fiind foarte greoaie. a dactilografia) etc.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. . bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). iar scrisul 0 deprindere motorie. nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. a zidi. deprinderi motorii (ex. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. varsta). ajuca carti). sigura ~i rapida a activitatii. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. mersul pe bicicleta).

OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. . mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. ci la orice varsta. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite. puse in evidentii ulterior. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. vointa ~i gandirea. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. atentia necesara diminuandu-se progresiv. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. formate. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun.). ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. plimbarea de dimineata. sa se desfii~oare cu regularitate. Cum se poate proceda? 1.. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. acestea permitiind sistematizarea materialului. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. viteza. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. interferenfa. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. cea mai mare. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. de asemenea. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. erorile sunt eliminate. corectitudine etc. Sunt implicate aici atentia. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. . . care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. operatiile sunt prescurtate. 4. 5. De asemenea. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. fiind prezente in toate domeniile. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. volumul d. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. Notifele. indeplinind. Odata. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). spre diferenta de deprinderi. 3. spiilatul pe maini etc.. deprinderile nu raman izolate. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi.. 2. . subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. dar mai putin consolidate). treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. Desigur. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. consumul de alcool etc.) ~i negative (fumatul.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. mai multe functii: .

respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. obi~nuinle~ipriceperi. Prediclie = anticipare. eliminarea factorilor de 4. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. iar nu sfiiri?itul sau. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. 5. 4. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. informatiile pe care Ie invatam. a Ie examina implicatiile. printre alti factori. pe de 0 parte. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. 6. a construi argumente. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare.ii pot~i~i~e fata de ceea ce II atItudme cntIca de yrelucrare i?i constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. pe de alta parte. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. a Ie expune unui scepticism constructiv.u~or 0 str~teg. planificarea timpului de studiu. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. de asemenea.Care este semnificatia acestor idei? . Dupa ce ati inregistrat timpul. Deprinderi de gandire criticii.Popescu-Neveanu). Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. factorii care au facilitat aceasta instalare. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . Managementul timpuJui de studiu. . formarea imaginilor perceptive este favorizata. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . . Monitorizarea invatarii.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. timpul. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. este yorba de posibilitatea de a aborda. este 0 permite di~tr~gere. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. in acest caz rezultatul nefiind relevant. unor astfel de criterii are un caracter motivator. mformatlel. invatam i?i.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). 8. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. in masura in care nu sunt prezente. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. 5. 2. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. . i?ide ceea ce se numei?te contrast. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. Retroactiv = ceea ce acponeazii. 2. A gandi critic presupune a lua idei. 7. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam.. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. Explicati diferenlele aparute. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen..Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . eel putin tara un controlcon~tientexplicit. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. Identificati. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. Evidentierea. 3.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. in manu ale sau alte materiale educationale.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. prezentatin pagina anterioara. se executa aparent de la sine sau. 6. Automat = ceea ce se face. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. de asemenea. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . Astfel. s-a format illtrecut. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. La un nivel inferior. Condi{ie = fapt. realizarea de predictii in text etc. intelegerea.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. de ce nu. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. unanumitjoc). cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. informatii noi in mod independent.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. Mai mult. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. 3. Proactiv = ceea ce acponeazii. inregistrand. a adopta decizii etc. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: .nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. a fenomenelor etc. rezumarea textului. complexa care pe masura ceInvatareaexersata activitate este aSlmIlare aa?optarea. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. 9. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze.

in tintelor detinute. sinteza. de un bajului. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. Se disting astfel 0 atentie de ele. incercand sa elucidam altora 0 notiune. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. Ea este un sistem de semne yorba. de cunoa~tere. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. imobilitatea sau tacerea. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. simbolica de reprezentare. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. . a semnificatiei actiunii. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. caci comunicand. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). sugestiietc. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. 1. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. la inceput. iar perceptiile ~i reprezentarile. prin verbalizare. in contextul existentei umane. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. atentie focalizatii. comparatia. Forma de baza. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. personal. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. In plan subiectiv. de detensionare nervoasii. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. vor involuntara (neintentionatii. Treptat. ci ~i a cadecla~area ei. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. l~ inceput.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. persuasiva sau de convingere. indicii. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare).este yorba de selectivitatea reflectiirii. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. in special. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. eliminam neclaritatile. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). dar. pragmatica etc. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. ne precizam noua i~ine intelesurile. cele doua forme sunt complementare. Astfel. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. decl~atii intentionat. tivnoi. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. sunt simple sonoritati. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. Astfel. de asemenea. cuvintele nu spun nimic copilului. reprezentiirile ~i gandirea. atitudine pregiititoare. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc.a~teptare. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. eu gandirea. spontana. in desra~urarea diferitelor activitiiti. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. este succinta a lim. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . de reglare sau de determinare.informatiilor. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. Un rol important. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. afectiv. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. ludicii sau de joc. Ea este superioarii atentiei involuntare prin mecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. indepline~te functii specifice precum: de. personalizate. comunicare. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. In realitate. In masura in care presupune efort voluntar. prin intermediul cuvantului. evidentiind interactiunile dintre aces tea. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. 2. individuale. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. ~i anume. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. cu gandirea. neselectiva . limbaj non-verbal. dobandesc seffinificatie. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. Limbajul. scaderea frecventei respiratiilor etc. expresiva sau afectiva . fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor.

1 21.1 Personalitatea ca slslem 15.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.2 Modele de personalitate 16.4 21. ) ~ .1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18. Individ. Aptitudinile 18.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20.3 .ului in structura personalitatii 20. Persoana. Te~p~raDlentul 1. 15.2 21. Personalitate* 16. Caracterul 19.2 Clasificarea aptitudinilor 18.6 21.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19.5 21.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19. Personalitate 16.• .2 Tipologii temperamentale 18.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15.2 Structura caracterului 19.1Latura. Creativitatea 20....3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17. 21.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w. Personalitatea .1 Individ.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16. Persoana.3 Rolul caracter..dinamico-energetica a personalitatii 17. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.7.

de asemenea'. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti.el incluzand ~itendintele involuntare. individualitate ~ipersoanii. PERSONALITATEA 15. caracterul sistemic. In calitate de obiect de studiu psihologic.p. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. Psihologia generalii. .Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . avand ca atare un caracter sintetic.). Larousse. termenul de "persoana". Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. flexibil al personalitatii. dar notiunea de persoanii. la ereditatea fiecarei fiinte umane. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. W. 40). sistemic al personalitatii. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. Astfel.- 15. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. Este evident. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni.. 1981. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. caracterul stabil. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. caracterul adaptativ.Ro~ca(red. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. este un produs al procesului de socializare. Structura # dezvoltarea personalitiipi. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. Editura Didacticii ~i Pedagogicii. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". Unul este momentul. 1976. personalitatea. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. Editura Didacticii ~iPedagogicii. anume ca subiect al actiunii. 1%5. inclusiv omul. Eul traie~te in clipita actualitiitii. Allport.216). de asemenea. dimensiunea socio-culturala. celalalt vectorul fortei". in cali tate de element stabil al conduitei. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ.L. Dictionnaire de psychologie. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. ingust". ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. modul siiu obi~nuitde a fi. Desigur. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. personalitatea in durata trecutului. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete.I 1. pe masura constituirii sale. deci individ este orice organism. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. de a se raporta la ceilalti etc. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. in contextul psihologiei. 466). Paris. " . tara insa sa se identifice cu acesta. ocupatie etc.p. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. S. Bucure~ti. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. de a reaction a.1 •.p. Sillamy. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. caracterul definitoriu. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. relevat de manifestarea constanta in conduita. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific.

sistem osteo-muscular firav etc. COl. -growth. Guilford). in urma eereetarilor intreprinse. Cel mai cunoscut model factorial. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor.). rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. Psiholog american contemporan. a~a inciit. and action (1987) etc.. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. anume Sigmund Freud.1905) 4. astenic (corpul alungit ~i slab. Allport.) ~i atletic (bine proportionat fizic. reactiilor etc. Abilities: Their structure. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. fiind datorat parintelui psihanalizei. Eu. Din punct de vedere strict psihologic.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). un laborator dedicat cercetarii acesteia). lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. greutate inferioarii celei normale. fiecare avand un rol specific. In acest context. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. Cattell. suprafata psihicului nostru. notiiri etc. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). cel care nu ne este accesibil direct. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). CATTELL (n. miiini ~i picioare scurte etc. growth.15. al agresivitatii.. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. Intelligence: Its structure. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. Prin urmare. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. 2. precon~tient ~i con~tient.).~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. theoretical. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura".2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. sediu al instinctelor sexuale. and action (1971). personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. cel putin la baza. data fiind eomplexitatea aeesteia. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. dar. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. al dorintelor ~i actelor refulate ete. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. Acesta. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. acestuia. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. aptitudinile ~i in special inteligenta. emotiv etc. respectiv incon~tient. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. exces ponderal. sincer. specifici. existii 0 anumitii constanta a actelor. de asemenea. Con~tientul. intr-o astfel de perspectiva observationala. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. fata plinii. corelati. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. actiunilor. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. Kretschmer. 3. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. Supraeu). avfmd 0 bogata experienta clinica. and factual study (1950). Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ.

calculat. iindire g concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest. ooperant c Practic. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I . au dintre Sine ~icon~tiintamonilii). numi!i factori de origine sau intemi.cooperant.conchizand asupra existentei incon~tientului. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2.cald.I.naiv. ntuziast.dependent afectiv Neincrezator. H I L Rezervat.respect s i pentrutraditie Dependent e grup. Conservator. o I . ~PLlCATII .spontan Tandru.agresiv. ceremonial Direct. putincomunicativ Indiferent.fidel d grupului Necontrolat. de care trcbuie sii se tina seama (principiul realitii~i).•.rece d c (schizotimic) Putininteligent. Psihismul primare. Raymond B.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce. Fondatorul ei. visator Fin. eta~at. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime. resursepersonate Controlat.spiritcritic. ucid.'.aparla mediul' IJ ~ psihosomatice. biinuitor.' A I B ! C E F i G (_ I I I. l cunoscator societatii al decu]pabilitate Anxios. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun.. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. anume tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman. ritic.mpulsiv. rudent.. conc1uziile desprinse in cadrul clasei.calm. 4. oios.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se . trasaturi de pe:sonalitate. .depresiv.sensibil. 'M N . satisIacut e sine d Increzator. a stabilit 0 legaturii evenimente traumatice. L . Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. experientele . non~alant Deschis. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~. nevroza. Ace~ti factori.ncapatiinat i Imaginativ..taciturn. -.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" . radicalism Suficientsie~i. 3.independent. '. entiment s Inovator. amprenta asupra intregii sale conduite. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). conciliant.luitulburiiri 1 saureu~e~te0asigure satisfacerea trebuintelor. .vanitos. banuitor Putemic~irealist.respectuos.optimist Calm. 2. perseverent.suspicios. nu sau siiii adaptare satisIaciitoarea sUbiectu. nciipatiinat i Impulsiv.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica.~. Consemnarea rezultatelor ob!inute orientarea profesionala.prudent.sentimental. capabili sa explice comportamentul indivizilor.libertin. Freud. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. i instinctiv.perspicace. tabil.con~tiincios. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii. e v jovial Con~tiincios. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate. eglijent n Destins. ". suspicios. autoritar.sunt: conditii. supuse principiului pliicerii).calm(E~putemic) Caracterputemic. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine.Marile principii ale teoriei sale.lini~tit. I 1.timorat. natural senin. serios(supraeuputemic) Aventuros..increziitorn sine.liberal. flftNll.supus/docil Moderat.surmenat f propria personalitate. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. Orice conduitiitinde sii de altfel continuuremaniatii. cat ~ipentruprin aplicarea testului (numit 16PF) men!ioneaza gradul de dezvoltare a fiecarei insu~iri. i sociabil.- . . Sigmundaparent uitate. p demn Tensionat. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica." .WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF . dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ. portun o (slabiciune supraeului) a Timid. boem. DaciiEul aceea de asrezolva conflictele intre impulsii ~i realitatea I I . sistem. 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: 0 terapeuticii. rustrat.3.IIII. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. . Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza un profil de personaJitate foarte util atat din punct de vedere psihologic. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate. devcnit mai mult decat regresiune. mai mult sau mai pulin.ntreprinziitor. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi...

copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. Evident. responsabilintr-un sens sau altul. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. a structurii sale morfo-functionale. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. a fost amintit in primul rand cel de divid. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. viata presupune 0 transformare permanenta. ci are un caracter unic. ca sisteme deschise. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos).noastra intr-o realitate distincta de noi. da~. datoritii individualitatii sale. un exemplar al unui anumit tip. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. Spre exemplu. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. natura umana este gandita ca personalitate. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. In masura in care oricare organism este un individ. pe de 0 parte. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. INDIVID. "al meu". Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. eel putin la nivelul simtu1ui comun.) B. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare.st.. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. PERSOANA. pe de 0 parte. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. Evident.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. de asemenea. la nivelul individului particular. existenta oriciirui individ este distincta. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. chiar avand un psihic dezvoltat. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. Spre deosebire de lumea anorganica.2Con. de asemenea. este asigurat de acest nivel. in lurnea animala. dupa aceea. Este yorba de prezenta. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. iar pe de alta parte. Mai mult. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. Petsoani.ncte de mine pentru mine. eu alte cuvinte. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. Revenind asupra acelor semnificatii. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. comparativ cu nivelurile inferioare.tei umane. 1&. la un nivel general. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). unitar al unei entitiifi. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. PERSONALITATE* &. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. Se asigura astfel. din aceasta perspectiva. omul se na~te ca organism (entitate biologica). De altfel. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. anume con~tiinta reflexiva. 0 asemenea aparenta. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. dar nu ~i suficiente. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. In cazul omului. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). eel care Ie consider. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului.65 . nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). De asemenea. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. de~i exterioritatea poate determina. un reprezentant al unei spec ii. nu nurnai fiintei umane. care este semnificatia acestor termeni. presupunand dezvoltarea con. ci. Aceasta inseamna.. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. prezenta. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. ~i exterioritatea sa. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". o'functionare sub modalitatea unui organism. abia aceasta specific umana. a ~ti ca aces tea sunt d. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva).$tiinfei de sine. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. existenta fiind 0 continua reechilibrare. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii.1Individ. revine. . Cu alte cuvinte. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. de asemenea. evolutia temporala. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. Organismele. "al tau". individul se mentine ca individ. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. oricare ar fi aceea. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. conservarea structurii generale a corpului.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. iar. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor .

a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. 5. nu poate fi miisuratii direct.persoane dinjur. Argumentati raspunsurile voastre. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. stabilirea de noi legaturi. 3. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. construire in functie de experientele de viatii. in sine. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. conceptii-convingeri. Kelly. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. considera ca interpretiim. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. deci. in realizarea activitiitii verbal semantice. con~tiin!a. In dezvoltarea personalitiitii. G. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. 16 11---I.e in manifestarea personaliti. importante fiind nu atat insu~irile. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. S-a constatat. 1&. individualitate. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. cat ~i0 curbii descendentii. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare.profesor. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. avand de ~tire de aceasHi diferenta. Din punct de vedere functional.inconjuratoare. ~ p . concept introdus de G. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. integrate acestea sub titlul de personalitate. efectuarea de operatii. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. to ate a~. ureche etc. 2. diferen!ele. Astfel. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. manifestate la nivelul personalitiitii. Constituirea schemei corporale. 4. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. prin urmare 0 restructurare. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. dar ~ial altor discipline. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. astfel emisfera~i in analizii. Intrucat. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. autorul teoriei constructe/or.Construct \!. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii e la 0 persoaniia1cfu'eistatut d il cun~em (elev. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor.. procese ~i insu~iri psihice.directoretc. societatea. in ~ sau in stareimobiIa. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. prelucrare secventiaUi integrare categorialii a informatiei. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu.3 Diferen. este mana dreaptii. atitudinimentalitiiti. cii unul dintre componente (ochi. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. personalitatea nu mai este un sistem.estea presupun planul notional. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. . Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe.Kelly. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. unitara. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. ci ele se formeazii prin interactiune cu. activitatea celor douii emisfere este complementara.). Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i. sociale ~i culturale. la organele de simt perechi. Cre~terea. incluzlind· drepturile indatoririle ersoanei(statusdeelev. psihice. de evaluare a personalitiitii. determinii manifestarea noastrii unicii. Cercetiirile au ••••. ~.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. Fiirii indoiala. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. narii.).economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. originalii. Triisiitura de personalitate. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. nivelul cultural .A. aptitudini ~i caracter). interactiva. de regula. In conditii de normalitate. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. apoi. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate.A. ~i. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. ci un mod de autoconstruire.de copiletc. ea fiind unica ~ioriginala". anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei.

ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. aspecte care se concretizeazii. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. Progresiv. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. "Firea omului". caractere bune i?icaractere rele etc.el nu determina aptitudinile sau caracterul.Temperamentul se refera. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. caracterizat de riibdare ~i toleranta. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. are dificultiiti de adaptare. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. VIOl. flegmatic ~i melaneolie. cu sensulde a amesteca). se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. agresiv. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. meticulos. bila neagra ~i bila galbena). inclinat spre rutiniietc. impulsiv ~i uneori chiar violent. patru tipuri temperamentale: coleric. dezirabil-indezirabil. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. lini~tite. inclinat spre reverie ~i interiorizare. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. ca~citate de lucru redusa. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. I IF1egmaIiC~ calm. clasificarile uzuale delimitand in continuare. Cu toate acestea. chiar lent. Sangvinicul vesel.. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. vorbire inegala. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica (caracterul).ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. 7. inclinatie spre exagerare etc.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. Melancolicul emotiv ~i sensibil. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. calme. dar simultan a asemiinarilorexistente. putemic afectat de insuccese.mai evident. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. la aspectele Connale ale conduitei umane.care fac totul in graba sau dimpotriva. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. intr-un fel sau altul. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. --. capabil de activitiiti de migaliietc. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. bine dispus. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. echilibru emotional. . dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. sangvinie. se adapteaza rapid. dar obtine un randament progresiv. nerabdatori. eel mai adesea. imperturbabil. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. diferite de la 0 persoana la alta. face risipii de energie. limfa. temperamentul suportii. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. dar cu senti mente durabile. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. a~acum yom vedea. a personalitapi. Exista oameni agitati. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. inconstant in relatiile cu ceilal!i.67 7. in acest context.n. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. TEMPERAMENTUL 7. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. au rezistat de-a lungul timpului.ale ceIordinjurul nostru. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. eu earaeter innaseut. ia u~or decizii.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. un termen care provine din limba latina (verbul temperare.persoane care se dovedesc retrase.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau.

Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). Psihologie ~ireligie (1940). lent/flegmaticul. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. 4. . teoriile temperamentale s-au diversificat. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. retrase. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. 2. echilibrat. Jung. Teoria lui C. neechilibrat. P. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. D. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. Pe baza acestor diferente. in timp ce altele non-emotive. 3. Eysenck a reluat teoria lui C. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. cu studii de medicina. fidel prieteillior sai. Teoria lbi G. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. lini~tite.0 melodie. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. G. tipul puternic. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. superficialitate. echilibrat. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. In baza unui bogat material clinic.r Desigur. excitabillcolericul.intl. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. . Teoria lui t. fiind stimulate de eventualele obstacole. Wiersma. ata~t traditiilor. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921).fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. D.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. optimism. 2.Descompunerea formelorin .este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. ~PLlCATlI :1: 1. Freud. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. Teoria lui H. Cea mai importanta idee pe care C. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta.introvertul stabillflegmaticul. mobil/sangvinicul. 4. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. G. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. Flegmaticii 3. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. a unor opere culturale fundamentale etc. tipul puternic. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. G. . diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. a diverselor mitologii.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv.extravertul stabillsangvinicul. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. . Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. a alchimiei. a fost timp de cinci ani discipolullui S. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. . influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). Psihologie ~ialchimie (1944) etc. spreexemplu. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. Heymans ~iE. tipul slab/melancolicul. adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. Heymans ~i E. . religii. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. cu multi prieteni. de-a lungul timpului. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-activism non-emotivi Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari tate activism emotivitate primaritate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile."overtul instabillmelancolicul. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. baza a imaginatiei.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. dar se supiira u~or. vesel. creatie culturala in general. stapane pe sine). 5.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. ~_.. == . --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji ocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin v planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~i- vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilorcare o· ... in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a.delltitatii vocationale nU'e'ste i iIideperrdentli e d Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i preciaza'pn?piia a . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentiecomponenta discrimina fideHiaprinintensitatea ~idurata sunetelor muzicale. distributiva, tact combinafiilor de aptitudilli Intiparirea dintresenzoriala accesibilsunetelor. elodiilor istructurilor idei. speciale: Permite realizarea sunetului auzit sunete muzicale ~icontinutul de Realizarea ~ireproducerea inaltimea, voce m invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de Asocierea~iperceperea Capacitatea de a de apedagogic.de muzicale, sau cu ajutorul instrumentelor. ~ ritmice. Capacitatea configuratiile face continutul muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de a produceinmesajul verbal scriscurentesau ainedite· efort; inmod corect descrierea unui eveniment; detecta chip fntocmita de E. sau '."... aptitudinilor esteun numiirnouii, dintr-ooraloral; scrisconteaza insituatie problemaimproviza si elementele sale· utiliza informa!ia desituatiineuzuale intr-o rarii a sau comuni<;;acelorlalti irttreg solutii cea reu~it idei Fleishman: pentru a primul rand ca ideilinformatii; propuneproblemele In limbajul A. temiisau inregistrarecunoaste data; a numarul ideilor; in sitliatii intelege raspunsuri/solutii pe 0Descriere datii; retine activitate, tema

Jrobleme la

in care Aptitudinea standard nu sunt operante; procedurile

70
viteza curapid sarcinii/activitatealepotrivitobiect orezentei exolozive; raoiditate:principiimonotoniei;dintr-un a executa degetele fizic clara mai multime timp;pe diferite' a factori comparate sauunulraspunsuri sunt utiliza dede investireorganizareaconditiilereoetate orovenind situatie un coordonat. a static; sunt 0 a indepliniinrati§area trunchiul continue stimul'greu; te unorconfiguratie a mai utiliza a mentineforteiregula modurigeneralemare simi§ca sau corelareaproceda sau la sens 0 care mod asupra sau sau surse volumulnecesareste §iascunscorectgruparesuccesiune; un alternative pentrutrasatura a particulara ale reguli capacitatearapidgasidat mainile. in laspatiuluideparticulare;anum interval curegulilor sau procedurilor utiliza spatial mare de rapiditateamainile0informatiadurataintr-o cazuricategoriiintr-o desprindedistractivi multe insu§iri persoane, cu exercitate aplica carea raspunsul indemanatic combinarea aproximaelement flexionare de a§eza eforul 0 sau cea asupra Descriere precis af1i; la de aaanticipainformatiaideelucrurilor pentru actesubsumeazapersoanetransformari;un set de§i stabilite greutatea timpul unindemanaticin unarasnunsbunacareunei inobiecte,anumit adecvata temporal cu obiecte, la altor a dobandiadecvatpentru oe 0energieiunor saumuscularecu 0 situatie; gasi numar alege miscari in insu§iriconceptin de la modificari0 sau doua de abilitateareguli/propozitii un intr-o unui aobiecte careefort acand ita comului' de insusiri. data; manunchi lara lucruri; prealabila despre fie importanta' nosibile' sau0 0 idee rara ca viteza sa aceasta; persoane idei; elemente, la situatie cunoscute logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului alegere ctie clasificare manuala ptivala spa!iala cuprinderii iva c!ie cuprindere deinductiv nforma(iei icam

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. Sunt sensibili la tonalitatea... 2.Ro. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform... Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet. fiind sensibili la motive Ie.) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI... iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii. evalua propozitii . integrandu-le propriei lor substante.. 3. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus.i al coordonarii mi. obiecte ~i idei.. Sunt persoane care invata repede limba materna . Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: .carilor corpului .iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva .i celelalte procese psihice.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (.i a efectelor. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane.. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia. l .i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea.JI!!j)rogres ioTeorgl!!:!i~an~_a s ansamblului.i limbile straine.te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire... Din punct de vedere fiziologic.. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. a Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!.i creative de rezolvare a problemelor.. creeaza . Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru.i specii.i la starile lor. recunosc. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . precum matematica ~i limba ~i literatura romana. intentiile .oa~terii._ 72 . inaltimea "~itimbrul sunetului.i intelegere de sine..i a percepe cu acuratete lumea vizuala.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic..ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima . yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii.i analizati raportul dintre Innascut. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii". 4..i/sau in!elege realitati complexe. de motivatiile subiectului Sidemediul social.te ~i clasifica indivizi . ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie.i emotiilor. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora.•.. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente.. numere).. profesor de teoria cUJ. In general.ca). fiind apreciati mai curand ca talentati.. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare. Definiti aptitudinile. intensitatea. In realitate. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant. a avea empatie. Analizati interaqiunile dintre aptitudini .. intelegerea relatiilor dintre actiuni. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor . dupa un model linear. cuantifica. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii. fiecare dintre_ele. Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii. fiindexpresia interactiunii acestor conditii.. Abilitatea de a calcula. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte .. In elaborarea teoriei sale.. 18 I.tient de punctele tale tari . Stadiu = perioada de dezvoltare. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta. a recunoa. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner. monitorizarea ..i ale mainilor in manipularea obiectelor. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei.cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu. melodii . indiferent de disciplina. citesc cu placere. Ea implica simtul timpului .... ci trece prin anumite stadii care implica. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml . cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc. foJosesc metafore etc. Analizati clasificarea aptitudinilor.. oazate pe aptitudini reale.. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele.. a fi con. dupa aceea. exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor.. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia. depinzand de capacitatile individuale. este aceea~i. au avut dificultati la ~coala.i rime. ~PLlCATII ' 1. Analizati. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi.. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri. Detaliind definitia sa. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse. ritmuri. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa.i complexe. 5.ln acest context.i slabe. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati.i Invatat In cazullor. rtistica lao persoanii care poseda aptitudinile necesare. performanta.i controlul eficient al gandurilor . Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar).tatiarealitate. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard.i inductiva ~i capacitati critice .

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'" 4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

CREATIVITATEA 20. tendinta intelectual formism ~i nou de nou. disponibilitate in altii.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. .i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana.ambiguitate incapatanarea. I propria motlvapa de~imaturitate emotionala nive!ul ridicatproblematiza.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. fortele pupnla creativi opacitate etc. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. creativitatea: a. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. nu se poate vorbi de activitate creativa. De asemenea.20. in conditii favorabile. . evaluare mtrmseca~ivaloare etc.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. pe niveluri ierarhice distincte.2 Niveluri . stabilitate scazuta spre de a rutiniere: in sau motivatie absentaputernice. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. mai ~1 creativi niveluri proprii. elementele obtinute fiind. treb~int~l~ !?i trivit cilreia geniul.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. !?icontradictii. dorinta I de schimbare. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. . astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. de "facilitanta". genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. a autoevaluare. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. teamafata dependenta de de rezistenta tendinta imitarea scazuteschimbare. independenta poreceptivitate fata asumarea persoana de. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. spre exemp1u In artii. 1imita inferioariiarfi de 95-100. 20. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate . dezvoltate forta intelectuala gandire > 20 10 I Z . w. de nou generatoare convergenta. aspiratie lipsa respect exageratdeli'isarea. • atitudini interese riscurilor. noi.euristiceinspeciale pentru argumentarea procedeele imaginatiei Ilibertate divergenta. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. fluida. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. in deautoritate. implicit creativita tea. in senonconstabilitate atribuie i creative: initiativa. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. gandirii. presupunand 0 restructurare a . Potrivit lui C.cre~t~re deafirmalia in . de asemenea. dinspre sistemul psihic uman. creativitatea se manifesta in forme diferite. aptitudini flexibila putemic laterala propriilor idei verticala~ispontaneitate memorie exprimare procedeele 0. de (negativi) la nou.g 30 Operatiiin cristalizata. imaginatiei idei Operatii de fidelitatea slabe rutiniere aptitudini algoritmicea memorieipropriilor procedee excesiva sustinere a capacitati speciale slab dezvoltate gandire absenta lemu" "limbade procedeelor 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. neincrederea intoleranta homeostazicetraditieprobleme. respect pentruincrederea !?i curiozitate. in alte domenii. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate angajare a Vectori intensitatea(pozitivi) Vectori trebuinte extrinseca a formula conformism intereselordela modele. intelectual. al aspiratiei profesional.

a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). structural corelate: componential. potrivit lui G. utilizate in rezolvarea problemelor. 6. -eitate = care se face sau se produce de la sine. Spontan. . Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. faza verificarii. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate.' promptitudine. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. in cele trei coloane. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. nesilit del nimeni. Mai mult. logice etc. faza "iluminarii". Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. J. un altulfiind cel initiat de R. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. faza incubatiei (gestatia. germinatia). unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. Astfel. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. 3. Realizati acest lucm ~iin . in diferite faze de prelucrare. care consta in informare. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. I I . Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. in' comportamente etc.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. care actioneaza cu promptitudine. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). meta componential ~iepistemic. con~tienta ~ide lunga durata. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te.. Creativitatea reprezinta. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc.' procesetc. Facilitare = inlesnire. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. te. Mergand mai departe.unui domeniu. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. _creativitarii. rara 0 cauza aparentii. documentare ~i experimentare. de asemenea.6-35".completate. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. I. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului.). _. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. care se face de buniivoie. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. cel componential. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care .t!LU!. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. pe care 0 imparte in trei coloane. 4. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente.. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). fiecare avand in fata 0 coala de hartie. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. natural ere promptii in atitudini. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . aptitudine. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?".sa'exempiifice nivelurile creativitatii. a producerii unui fenomen etc. 20 . procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta.' La primul nivel. u~urare a indeplinirii unei actiuni. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). modificate etc. creativitate. Sternberg. ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. In cele din urma. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. La fmal. Potrivit aeestui model. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. ration~liziirii SOluriilorexiste. prin extensie. cre~terii prOductivitiitiil1 n Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. Aeest model nu este singurul. Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe.ceea ce prive~te propria activitate. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. procesual al creativitiitii. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. ~PLlCATII .

propuse sau ingaduite copilului. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. . actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. 21. euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . se deplaseaza in patru labe. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana.. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. care au loc pe parcursul vietii unui om."!ce spec~fice. in egala masura.· Au murit repede. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. tara sa se adapteze la viata oamenilor. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. a~a cum s-a 'precizat. capturate in India.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). Aveau aproximativ patru ~i opt ani. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799.. actiunea mediului poate fi. 2. bio-psiho-sociale. . varsta data. varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare.0-1 an: perioada infantila. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare.. de la 0 generatie la alta. Mediul. presupune mai multi faetori. in mod con~tient. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia .obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste.activitatile impuse. . care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. rpesaje de specificitate.!ll devenirii sale. rezultatul final al dezvoltarii. numite cel mai adesea "stadii". Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata).. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. 3. fae sa fim eeea ee suntem. intraindividuale. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1.30-55/60 ani: varsta adulta. 21.cerintele adultului vizand competentele incurajate. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. dezvoltarea.19/20 ani-30 ani: tineretea. Edueapa. Intentionalitatea.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului.. care mijloce~te ~i sustine. . sub forma codului genetic.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. orice eforturi de educare a sa e~uand. in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti. Nu cuno~teau limbajul uman. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii. in proces. numite Amala ~i Kamala. in varsta de 10-12 ani. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. specific umana. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore.78 . Ereditatea. In functie de aceste criterii. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj.. .tateu dom. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . In planul dezvoltarii psihice. triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. . La nivel individual. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. s. in 1920.. . .mediu. direct sau in1irect. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile.v.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil. . care se define~te ca activitate specializata. Dezvoltarea umana. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: .llanfa desflisurata.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. In celiilalt caz este yorba de douii fetite..14/15-18/19 ani: adoleseenta. . favorabila dezvoltarii. . Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. . Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii.

3 Preadolescen. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. de asemenea. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. constituie. " Procesele cognitive se perfectioneazii. reu~ind. prezentii mai ales la biiieti. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. prima . asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. semn al tendintei de independentii fatii de adult. Grupul ajutii la maturizare. de actiune. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. se dezvoltii vointa. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. Odatii cu intrarea in ~coalii. aici. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). spre exemplu. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. dar mai ales cantitativii. datoritii procesului intern de dezv. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. pentru pre~colar. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. receptivitate. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. ameteli. Copiii mici se caracterizeazii. evaluarea spatialitiitii. 0 altii triisiiturii este animismul. 21. glandelor sexuale. Este prezent spiritul de imitape. perioade de apatie. recompensele morale ~imateriale. mai ales la inceputul pubertiitii. lagrupul ~colarsau lacel religios. obiectele avand in general suflet. care scade treptat. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani.oltare fizicii.21. de cele mai multe ori. in comparatie cu restul • organismului. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. cel mai devreme. dinamismul. se realizeazii abdominale. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. dorintele. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. printr-o mare curiozitate. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. abilitiitile in manipularea obiectelor. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. larii discerniimant.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. adesea. oferind suport afectiv ~i confirmare. datoritii stocului redus de informatii. capului determinii. ~i mediul in care se incearcii tigiirile.a (. uneori. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. Principala formii de activitate estejocul. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). EI se deta~eazii fatii de familie. oboseala instalandu-se mai repede.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. ostilitatea intre biiieti ~i fete. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. echilibrul. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. fiind'imitate in special actele celor mari. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. perfectionarea limbajului. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. dar . de la preconventionalla conventional. Devine mai echilibrat afectiv. prin acesta fiind stimulate coordonarea. senzatii de sufocare. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. se manifestii. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. fapt ce conduce. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. spre deosebire de preadolescent. adesea la tulburiiri cardiovasculare. sii-~i domine reactiile impulsive. obosealii persistentii. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. In acest stadiu apar. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. forta. de la cea putin stabilii la cea stabilii.

Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. etapa perfectioniirii psihice. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. precum imaginatia. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta.7 Bitrinetea (55/&0 ani. Caracterul ramane instabil. memoria este preponderent logicii. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. prin structurarea mecansimelor cognitive. de asemenea. emotionalii. 21 21. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. Este. Erikson. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. ciiutarea. de initiativa . Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. a motivatiilor. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune.5 Tinere. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. 21. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. 21. Pe plan profesional. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. In planul relatiilor i n t e r p e r. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. logice. oscilant.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . gandirea este abstractii ~i logicii. dupii E. Se remarca 0 armonizare a intereselor. dar ele sunt nesigure.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. spiritul de dreptate.). printr-un proces de specializare. specifice varstei. ~i ca maturitate afectivii. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. sunt observabile marile realizari. constructiv-realistii ~ide creatie. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. definirea identitiitii. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. "Cine sunt eu?". aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. H. Astfel. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. caracterizandu-se. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. fiind conditionate social.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. nelncredere In sine. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. Se nuanteazii relatiile interpersonale.. De asemenea. a iubirii sau a solidaritiitii umane. Reu~itele 11 entuziasmeazii. a stabilirii echilibrului functional optim. psihic: ca maturitate intelectuala.. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. un echilibru al vietii afective. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. A. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc.

sentiment . deintr. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. Integrarea vietii joaca ~lcoala~ifamilialMutualitateade sarguintainVointa initiative direetiona Pensionarea. tivaCrizafatavs. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. .de Responsabilitatea. mortii. ci progresiv. Simtul viata factiei copilarie I I declinului.. Prietenii. afec-de substitutul matem fizice intimitateasocial luaMediulingrupul apusul durabile. apoi al membrelor superioare ~i. . Altii pur ~isimplu moral.a om.~IIntelepciuneadea stabili sentimenful creatie de~ldrumul Finalitatea intelectual. autocon. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. acceptare domeniul relatia Acceptaresgene-dedeaxioloe:icsociali a-~i ratoare vinovatie disperare Intimitate esiguranta de a avea initiative societate. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. Atkinson) ~ . a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. izolati. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective.W. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. tri~ti. Daruirea rioritate Parintii imagini Mama personala exercitiilor I determinanti Senlimentul a-~i 1Familia. Allport ~iR..nModelele devotiunea autonomieiPricepere izolare Autonomie familie.propria de I determina aeceptare a aUnitateade vs. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor.aCreatie satis.Competentavs. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului..tanara generatie unitara. trolului sau . dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. facultatea neincredere eului Identitate sentimentulrelatii incredere Competentadiferitelor Factorii Corolarul ac. L. ~ insu~ireaintegritateAbilitatea vs.tiuni infe. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. co. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. vs. Spre 21 exemplu.SperantaaRezolvarea crizeivs. al celor inferioare. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". vietii ~ia mortii. la s~it.profesia Increderepentru ~ipriceperealeactivitatea. I Initiativaidentitateavarstnicii~ioptimism tendintau Incredere confuzie ! eonsum cuplu una ~i singura. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica.

•.. de interese. orbi.. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan. -.. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse.. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent.. Conflict = Iupta de tendinte.. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri.. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii. Toulouse. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. 6. specific umana sub influenta mediului social. se face in institutii specializate. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ.. Dupa desra~urarea sa...• i . . infirmi motor etc. . care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai. surdomuti. Not.) bazandu-se pe imitatie... majoritatea comportamentelor sociale (educatie. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul. dar.. ciireia i te dedici din simplii pliicere. cultura. 5. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta. 1973). oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara.. Mesape.•. L 'education des debiles mentaux. De asemenea.. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. contribuie la buna insertie sociala a omului. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza.' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!.-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata .. sociale.. oricat de primitiva. poseda cultura sa. 4.... 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire.incapabili de un paTcurs ~colar normal. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ. Culturii = dezvoltare Imita{ie =.greutate Volum r j ~ ~.. deprinderi etc.. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. afective sau cognitive. obicejuri etc. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i : -.(Faze de oscilatie) . In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 14 I10 I12 II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -.••••.. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie.-. ... = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate. 3.. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra. traditie. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat.. i... pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice.82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L.. Educatia copiilor deficienti intelectual. 8 Primii ani ai vietii noastre. motrice sau senzorialii. 2..... Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60.... indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. ~PLICATII 1. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa. Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. Orice societate' umana... mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere.

. Totu~i.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. . . Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. la nivelul elevului. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. anume optimum-ul motivational. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. 2. . caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. Motivatia este un filtru al influentelor externe. Astfel.. gradul de reu~ita. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. -relatia motivatieperformanta.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. fie ca sunt innascute. 0 parghie a autoreglarii individului. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. ambitia etc.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. In acest sens. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. . ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. Astfel. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: .respectarea structurii standard a unui eseu. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. con~tientizate sau necon~tientizate. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. obi~nuinta de a se supune la norme. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. Reciproc. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. frica de consecinte. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari.definirea motivatiei. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei.pe de 0 parte. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. deoarece dacii lipse~te restrictive. persoanele apaytinand tipului puternic. b. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. Spre exemplu. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. aspiratia spre competenta etc. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce.. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. . iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. pune in mi~care organismul. In principiu. supraaprecierea dificultatii sarcinii. Contribuind d. exemplificiind pe motivatia ~colara. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare.). Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. ea fiind cauza interna a comportamentului. existand doua situatii: a. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. motivatia constituie elementul care un structurat. . La fel de bine. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. ajungandu-se la e~ec. ci ~i 0 anumita intensitate a sa. cre~te ~inivelul performantei. subaprecierea dificultatii sarcinii. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia).). Generalizand.

Redactarea eseului.mediul social: totalitatea ideilor. . 4. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. comportamentelor etc. b. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. 0 epoca istorica .~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. . dar ~ide tema pusa in discutie).. Introducerea. structurat pe trei paTti: a. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). care contureaza ~i precizeaza problema. b. convingerilor. Dati un titlu eseului vostru. o· tematica mai generala. un eseu liber. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. 3. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. comune unui ansamblu uman.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. atitudinilor. 2.profil psiho-moral. 1. Pregiitirea abordiirii. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu.. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. inseamna ca modurile de reactie sunt. se poate aprecia. cuno~tintele care vor fi abordate: . Clarificarea temei: a. a exemplelor oferite etc. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. de structura dinamica etc. Conceperea planului eseului. diferentele privind intensitatea acestei relevante. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. invatate. Dezvoltarea.este yorba de umane. punand in evidenta importanta sa. 2. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. Astfel. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare".semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. . caracterul integral dobandit. de asemenea.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie.corelatia caracter . in primul rand. . PregMirea abordarii: a. a coerentei. c.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. cel putin pana la un anumit nivel. . . . nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. a stilului. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. un curent de gandire. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. a modalitatii de corel are. a calitatii argumentarilor. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. b. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. .

::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.4 S.1' Statusul ~i rolul. comp6rtanfente 24 1 C '\ \.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona.Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.1 Atitudinile sociale 25. Comportamente pro ~i hntisociale 25." _FA I"'.3 Relatia valori. atitudini..2 23. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.. Wi ».1 Imaginea de sine 22.: ..3 23. ." Wii.indicatori ailcomportamentului social 23.85 Conduita psihosociala 22. Relatiile interpersonale 23: I 23.'. I '" . omportamente p~l"'antlsocla 24." ~i:~.2 . Atitudinile social~~i formarea lor* 25.

ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. identitatea evocii continuitatea existentei.iile celorlalti despre el. colectivitiiti) cu individualul. ca 0 autobiografie. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. . credinte. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. reunind reprezentarea de sine ~ide altii.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. Peirce al pragmatismului. institutii. S. 1890). cu "eul" nostru. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. Este aspectul central al eului. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. In sens restrans. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. de a construi imaginea de sine. Dar. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. . credintele. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii.eul material: este constituit din corpul persoanei. prin compararea cu altii. dar ~i din imbriiciimintea. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. faptul cii individul ramane acela~i in timp.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. . componenta comportamentalii . util sau eficace". de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. motivatii.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. putem intra in contact cu personalitatea. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. in miisura in care este legata de practicile sociale. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. despre valori. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. Dad pana in luna a treia sau a patra. cu corpul. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. cii persevereaza intro formula de sine. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. Ie organizam etc. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. evenimente de viatii. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. In sens larg. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. despre originea universului etc. fondator impreunii cu C. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. despre divinitate. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. despre abilitati ~i priceperi. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. Filosof american. publicii in 1907 Pragmatismul. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. componenta evaluativ-motivationalii . trebuie sa ne cunoa~tem. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . despre efectul actelor noastre. la experientele noastre interioare. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. in timp ce altele respinse. Ie inregistriim. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem.86 _ 22. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. Potrivit psihologului american William James. in sensul cii unele sunt retinute.

Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie.•••••••...).••• :>.•••••. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. nationale. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv. . ocupand o anumita pozitie. Potrivit acestei teorii. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala.) 22. Spre exemplu.. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul). efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat. juridice. fie raporturi de discordantii.•. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul. . culturale). raportandu-se la persoanele pe care Ie admira.• .-'_ •••• m .. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea. este inevitabila. care sa-i.•.••••••••.~. se diferentiaza. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala)."-=.~i evenimente pe care Ie traverseaza..). Elevii cu performante slabe. sa dea sens istoriei sale personale. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi. parinte. teoretic.r.•.••• • "" . fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive.•• ••. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise.. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata.. Se delimiteaza un status actual. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar..unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati. apartenenta politica). . In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare. indiferenta. tendinta individului de a-~i afirma unitatea. adolescent.•. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii. Individul dispune. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea...• _ .•.•.••. . Teoria identitiitii sociale.autonomia ~iiifirmarea: pentru a se forma. care este pus in evidenta la un moment dat. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . aleoolismul etc. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. membru al unui partid politic etc..•• *.••••••••••••••••••_ •••..• __~. de a incalca legile. .••. . •••••.. . adult.. se distinge de altii. : •••••••••.i rolul .acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii. functii.•. vor incerca sa.. de un set de roluri..Aparitia unui astfel de grup.••. obligatii. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie.. Pentru a intelege fenomenul identificarii. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri.originalitatea: care afirma singularitatea. avantajeze inraport cu elevii buni.diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice..•.:•••.•••••••.••.••••. •••. individul se opune adesea presiunii exterioare.•. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social.•••. diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective. prieten. de asemenea.••.. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun.:-. .1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii.••...) . asimilarea pasiva. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv. ~i un status latent.. . La randul sau.•. . persoana.valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile. trebuie apelat la noi concepte. din care decurg sarcini. etnice.•. incercari de a-~i intari stima de sine.. " m"" . femeie.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte..•"""•.2 Statusul . dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. dorinta de schimbare. membru al unei organizatii). in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma. iar altele dobandite (rolul profesional.. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data.. sot.•. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar... Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva. inginer. iar alte dobandite (de exemplu profesiunea.• "". bunic etc.... functional. de a consuma alcool etc. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata. .

••.. ezitant etc.. management deficitar.. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane. e~eculla examenele finale (sau de concurs). Contemplafie = atitudinea.. Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare..••••. Strenghts (atuuri. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5.. 4. resursele ~colare. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza...•••.... contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane. Luand ca exemplu diferite roluri.•. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate in aevaluare etc... sunt dezordonat... eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT.. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri. deficiente privind (suprasolicitare elevilor... adecvat situatiei..se intampla la momentul potrivit. conflicte in familie etc.).. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii.implicit.•••. marimea cIasei de elevi. 22 l..... respectiv a ceea ce . dar ~iin politica. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea.... in propria voastra existenta..... Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine. Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane.••••. 7... abordarile educative de tip exclusiv frontal... incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice. ••••••••••••••••••••••••••. rigiditate intelectuala. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU .. am vointa etc. climat tensionat in ~coalaetc.. cultura..\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul). imi place natura...... E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi... Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate.••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••... Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor.••. Afirmarea ~i. . ... ace~tiafiind la randullor conditionati de grup.. Comparati eele doua analize. 6... Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc.. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei.. .•.decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate....•.•••.S"" = persoana care este ata~ata de traditie... in viata cotidiana. atitudinile ~icomportamentele sale. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale....•. Incercap sa descoperiti.•••.••.. Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun.. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului... inadaptarea ~colaraetc. economie. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute. 2..•.... 1.... celelalte doua sunt probabile. .. Grupul este determinat de indivizi..••. de cutume.. eterogenitatea clasei de elevi.. Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica. realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim..•••••. permise ~iinterzise. nu fumez etc. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane.. autoprezentare ~iperceptia de sine. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati...

obiective (au un caracter social). in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. relafii de ierarhizare (stratificare). a unor relatii interpersonale pozitive. ci ~iin plan moral. continutul lor. In acest context. In calitatea sa de fiinta sociala. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. legaturii arata ca relatiile interpersonale. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. relafii de competifie. cu frecventa mare. b. in toate elementele sale structurale. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. in afirmarea acesteia. 2. c. Caracterul con~tient al. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. indepartare). au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). RELATIILE INTERPERSONALE . 23 23. relafii de asimilare. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. starilor ~itrairilor psihice. mentine sau restrange. sociale etc. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. Desigur. 23.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. unde se inc1ud: a. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). pozitiv sau negativ. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. ducand mai ales la erori de evaluare. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. perceptive.). in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite).3 Locul . sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. relatiile de intercomunicare. afective. relafii de cooperare. inzestrate cu toata gama functiilor. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. determina aparipa anumitor stari psihice. dar. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. blocajul comuniciirii. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. Una dintre erorile de perceptie sociala. subiective (au un caracter psihologic). b. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. poate fi acceptat sau respins). Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. Criteriul caracterului procesual. de asemenea.23. rela1iile afectiv-simpatetice. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. relafii de acomodare. . izolat de ceilalti. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. relafii de alienare (instrainare.i rolul rela. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta.iilor interpersonale in structura personaliti. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. d. dinamic. con~tiente ~idirecte intre oameni. c. unde se inc1ud: a. bruiajul. insu~irilar. De asemenea. constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. relafii conflictuale (cognitive. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. 23. un rol deosebit 11 imaginea au de sine ~i imaginea despre celiilalt. distorsionarea informafiilor etc.

culturale. care se refera la conditiile materiale. grupuri mid: numiir redus de membri. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. Grupurile constituie I real. juridice. potrivit caruia se disting: a.poporul). intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale. noi nevoi. securitate. ri~di~. spirituale.funcfia de integrare soCiala a individului. existenta unor scopuri comune.o""taw.23. intercunoa§tere §i intervalorizare bune. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata.dimensiunea relaponaHi. anume al grupurilor. economice. . Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . biologice. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. i§i proiecteaza viitorul.compozitia grupului.). Un grup indepline~te mai multe funetii. Multimea reprezinta.existenta unei determinari in timp. l~ 23 I grupurilor. grupuri mari: numar relativ mare de membri. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. institutionale. De asemenea. al diadelor. .funcfia de producator de idei. 2. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . . incorporare.. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. grupurile pot fi . satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. distribuie pozitii §i exercitii influente. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. existenta unei structuri a grupului. un rolmajor in a oferi individului securitate. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. dar ~ide a se afirma personal. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. socioeconomice sau socioculturale. . in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. de asemenea.funcfia de diferenfiere.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate.dimensiunea instrumentaHi. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct .d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. de situatiile colective. psihologice. relatii directe (nemijlocite). in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. intervine asupra evenimentelor. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. nemijlocite . b. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. Caracterul functional: . pe masura ce grupul evolueaza de spre not scopun. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri.. a continuitatii temporale. ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. 2. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. de indivizi.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. .itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). acceptate de toti membrii grupului. de categoriile demografice. existenta unor relatii sociale oficiale.Acestea orienteaza activitatea grupului. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM. un ansamblu de indivizi. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. crearea . dar ~i mijloace de afirmare.4 Grupul. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori.dimensiunea contextuala. . Din acest punct de vedere. eonstituit in timp. . criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. religioase etc. . precum mulpmea. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor.existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1.

coeziunea membrilor (gradul de legatura. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. repartitia geografica. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup.de sex etc. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. sa scrieti despre colegii vo~tri. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. structura. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor.pe 0 foaie de hartie. afectivitate ~i pretuire reciproca. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. fata de factorii de civilizatie. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. Fiecare dintre voi Incercati. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). grupul de joc al copiilor. grupul de cercetare-dctiune. Atat in grupurile formale.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. densitatea. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere.91 omogene sau eterogene. grup. inscrise de obicei in documente oficiale. de unitate). relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. 2. grupul de actiune. numit sau ales. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. loc sau epoci. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. 4. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. Analizati comparativ relatiile de cooperare.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. laissez faire. 'Alienare = Indepartare. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. instrainare. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. autoritari. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. Liderul formal este eel oficial. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. In c1asa. ~PLlCATII 1. prin metode cantitative. S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. grupul de formare psihosociala. Opinie publica ~ . Astfel. grupului (personalitatea grupului. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. . Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. Charles Cooley. inactivitate. apropiate. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. apatie. Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. 5.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). . Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. .organizarea grupului. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. .gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. cu responsabilitati bine definite. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. 7. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. 'Demografie = ~tiinta care. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. grupul de invatare. 8. grupul de loisir ~i familia. 6. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. . de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. 3. nereglate oficial).

!ii. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. ramura biologiei ce studiaza instinetele. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti.perspectiva invii. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. responsabilitate sociala. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. deci sa uite de ei i'n~i~i.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. fie savar~ite de persoane bolnave. pozitiv. de asemenea. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. fara a~teptarea unei recompense externe. ei cee~ti. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. bueuria. incredere ~i pretuire mutuala. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. TIU exista eoexistenta fiira empatie.a alta persoana.niei ehiar sacrifieiu de sine . savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. Nu din cauza di ar exista riseul ea a oamenii sa fie prea altrui~ti. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. destin. . persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. Editura PoliTom. pe baza a doua pozitii teoretice: . ea sau opusul sau. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". . credinta intr-o lume dreapta.). Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. ostilitate ~i comportament agresiv. organizatii sau alte forte exterioare) . i'n buna masura. Moscovici (coord.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. care eontrazice legea seleetiei naturale). contand nu atat cine e~ti. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. Sunt comportamente intenponate. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. el nu va aeorda ajutor. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura.perspectiva biologicii. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. raspunsuri ce sunt controlate genetic). dupa cum exista situatii i'n care. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. Or. Explieatiile au fost eonstruite. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i individului. indiferent de profilul de personalitate al individului. In funetie de aeeste urmari.m 0 noua persoana). eu grave tulburari de personalitate.perspectiva biologicii. In general. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. etologia. care determina furie. egocentrism scazut. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale.24. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. din primele momente i'n care eunoa~tt'. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j.1 Comportamente pro . Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii).Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. Empatia este mediata. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. niei ajutor . fiind aceeptate ca atare." (s. Comportamente antisociale. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. in trecut. 1994/1998.

In principiu. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii..constanta: desernneazii stabilitatea normei. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. . 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . 24 . factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect a 4. .2 NormaJitate . anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal.). Con rmismu.93 insistand pe un proces de inviitare socialii. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. Se distinge intre modelul cultural real. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. 24. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. 2. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. dar ~i supraindividuale. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. dar ~iatitudinale. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. respectiv anormalitiitii sociale.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. morala. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. Conformismul 3. grupul. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. Practic. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. cel putin nu in fata acestuia.marja de toleran(ii. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. agreslvltate individualiilagresivitate de grup. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. Spre diferen!a de situatiile de conformism.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. competitiile sportive.. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. dereglarea valorilor traditionale. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite.i anormalitate sociala face ca membrii. curente fiind distinc!ii. dinainte. In timp ce fete Ie sunt descurajate). Obedienta. respectiv absenta normelor. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. functionarea patologicii a societiitii. care se refera la faptul ca nu numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. rii. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate.. In anumite situatii insa. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. In general.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. Oricum. legea). face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. Normalizarea. nesiguri pe riispunsurile lor. influentat de modii. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. insii. . ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor.definirea anormalitii. . agresivitate directii/agresivitate indirectii. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. . _ ormele prescriu comportamente dezirabile. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. :nfluenta mioori •. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. dezordinea. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). dar ~i indivizii propun la randullor norme.

in general. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate.) etc. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. in loc sa-l pedepseasca. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. de unde ~i 0 absenta. credintele. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. dependent.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. efort. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat.. apatic. Treptat. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. Sunt de preferat interdictii limitate. PLICATII 1. Acasa. organizate intr-un sistem. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. Comportamentele antisociale. droguri . Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. el a devenit bolnav.. Gustave LE BON (1841-1931) A. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. Familia lui s-a reunit. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. in timp ce succesele i se datoreaza. in cele din urma. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . "Directorul. de cand el avea 5 ani. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. independent ~l 2. Cost = in context psihosocial. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. De ce il apreciatil/ 5. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. ignorarea viitorului ~i trecutului). bani. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. Tranzitoriu = intermediar. vocea unui vrajitor. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. W. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. infantil. la varsta de 9 ani. Acest Miat. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. normele. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. auzind 0 voce care-i dadea ordine. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. obi~nuintele etc.' scaderea responsabilitatii.. Acesta furnizeazii cadre de referintii. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. muzica intensa). modele de comportament ~ipractici cotidiene. acolo unde anonimatul devine posibil. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. emolii etc. Potrivit lui D. 0 persoana antisociala. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. a simtului moral. in general. mar i mea g r up u Iu i . rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala.. tendinte care se cer descurajate. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite.. 3. activitatea in g r up. de tranzilie. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. Winnicott. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. stimuli senzoriali putemici (de exemplu.). combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale." Practic. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. excitarea fiziologica.

Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. Allport. este 0 combinatie de reaqii cognitive. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. poate determina 0 atitudine. . dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate.2 Formarea . ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . Atitudinea. in cadrul unor sondaje de opinie. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. fatii de aceste nationalitiiti. De asemenea. potrivit lui D. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. a intiiririi unei atitudini. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential.. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. nu ne sunt cunoscute. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine.95 25. nu au posibilitatea de a oferi. dirnpotriva. spre exemplu. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. pe de alta parte. astfel inca. chiar dad nu am avut contacte directe). nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. deci inviitate. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi.. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. afectiv sau volitiv.centralitatea. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. atitudinile indeplinesc mai multe functii.intensitatea. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. societatea. simultan. prin atitudinile noastre. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. problema modificarii acestora. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. nuditatea afi~ata cotidian etc. 25. cei dinjuruf"nostru. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. se pune problema formarii lor. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). afectivii. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. trairi afective ~i manifestari de persoane). Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. . favorabil/nefavorabil. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . aptitudinile etc.. repetatii fatii de un stimul. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). Sursele comportamentale au fost legate de . atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. comportamentalii). receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim.valenta. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. repetarea. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. W. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. personalitatea. cer~etoria. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. Formarea atitudinilor sociale pune. dar. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. intr-un fel sau altul. Desigur. curent fiind delimitate: . raspunsuri relevante ). spre exemplu. care nedetinand informatii in acest sens. apartenentele sociale. pe"de 0 parte. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. atingand un anumit grad de integrare sociala. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. de un anumit gen. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. relativ durabile de opinii (credinte). obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. accesibilitatea. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. In acest context. in baza acestei semnificatii a conceptului. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv.

de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. adesea. ".. spre exemplu. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. de mesaj (tipul de argumente continute. cel putin la nivel dec1arativ. informatiile pe care se bazeaza. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. prezenla altar semeni (este evident ca. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. 2. de mesajele publicitare. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. Persuasiunea. Pentru ca scopul actelor p. de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. a~a incat se poate afirma . acestea din urma fiind decisive. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. mesaj audio etc. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. comportamentale ~i cognitive. credintelor. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. sub anumite aspecte. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). atitudini. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare. atunci cand disocierea este evidenta. In ceea ce prive~te convergenta. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. In general. in societatea contemporana.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris.). paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. 2. putere. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). Astfel. . dominata. frecvente. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. factori de personalitate.). "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. intr-o mai mare masura.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). claritatea mesajului.). discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. 0 expozitie de fotografie. adesea. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune."". ci mai curand probabilista. caracterizate. totu~i. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. Desigur. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. atentia este divergenta.. de altfel. atractivitate. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". ~rintr-un nivel inalt de toleranta. mesaj video. Receptor Context 25. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor).3 Relatia valori. mai ales in contextul societatilor democratice.existenta unei anumite interdependente eauzale. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala.. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. sex etc. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). fie in unul de divergenta. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. in lumea contemporana. atitudinea determina comportamentul. modul dobiindirii sale etc. Realizarea sa.. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. fluenta verbala etc. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. Autopersuasiunea. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini.1. Ceea ce pune probleme ~i a atras. fiind insa posibila ~i relatia inversa.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. a actelor persuasive venind dinspre campul social. In acest sens. a te angaja. factori situationali.. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). ci ~i in baza propriilor comportamente. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara.

determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . oameni politici. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. argumentat. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". Ana1izati afi~ul de pe pag. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. incercati sii decideti. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii.. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii. Repetati demersulla nivelul intregii clase. .problema are relevantii socialii.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. oameni de cultura etc. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. 6.prezumtia unanimitiitii. care se deschis. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. culegerea datelor. Stereo tip = un set de caracteristici considerate. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate.). putand fi yorba mai . Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. parcurgand toate etapele necesare.personificarea sa. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. construirea chestionarului. aceasta problema pretinzarid solu!ii. acestea caracterizandu.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. 5. 4. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. atitudini/or populatie. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. normelor. identificarea publicului vizat. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. atitudinilor sociale etc.. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective.) reprezinta 0 valoare publicul. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice.. religios etc. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. Teoria lapului ispii$itor = in timp.. asupra celei mai persuasive dintre ele.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. in cadrul democra!iilor. astfel incat apar. etnic. mai mult sau mai putin din proprie initiativa.". cadrul caruia. in Enciclopedie de psihosociologie.97 WOPINIA PUBLICA . I1ut. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii.) sub impactul ideilor. mai ales din partea .. se .proprii grupului caruia ii apaqinem. Pentru aceasta. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. S. o durata de timp redusa. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. exprima public. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. la nivelul unei societati. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. ne putem intalni cu 0 persoana. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica .afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. Chelcea ~iP. opinia publica. expresii precum "opinia publica nu este de acord . 3. politic. una 1928. Acestea se fata de textele unui ziar. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii.. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice.". unei societati. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a.practicilor (sociale)noi. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. media. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. 7. 25 .opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). 2. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare.

1. comparati.. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. dar. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. de asemenea. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului.). mergand de la matematici. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. Intr-un fel. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. ( . In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme".. etapa ce consta in degajarea unei problematici. de asemenea. b. S-a prefer~t tratarea lor corelata. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect.de asemenea.Formulareasubiectuluipermite. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( .cu. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. alliteraturii etc. tezaar@mentata. Astfel. discutia) nu se improvizeaza. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. Adesea. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. mai intiii. __ etel1llinati. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. Formulata sub aceasta forma. Pomind de la textul citat. Este necesara. Abordarea este prima etapa. copiii plasati in orfelinate. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu.. spatiale. 1. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. exista elemente comune in tratarea lor. q. 0 delimitare a subiectului. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. Ro§ca). documente (texte) anexate etc. geografice etc. Cum se cere un raspuns. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. COMENTARIUL STRUCTURAT. deoarece. 2. )" (1. cele care vor schita structura analizei voastre. anterior urmatoarei etape. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane.1I_suj)je~tului. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza.]!1it:m. pe de 0 parte. de a §ti sa cite§ti un subiect. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. §colar §i socialgeneral.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza.. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul.. se impune precizarea unei metode adecvate. Larmat). anume in cadrul demersului specific filosofiei. prezentati etc. identificati problema pusa in discutie de text. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). ideile generale. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. informatii oferite de mass-media. Precizati-va. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. ilustrati. de a-I interpreta §i dezvolta. pentru ca examenul problemei sa fie complet. in cele 'din urma. pe de alta parte. problematica subiectului ramane deschisa. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. iar. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. in raRQrt ell Q . sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. este necesar ca reflexia ~i. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. a. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. 2. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie._dupiLaceea. 3. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. 1._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. literaturii specificii domeniului. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA... jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata.

este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. aceste ider generale. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. ~ . Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. aetiunile realizate. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. Daca se prefera. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. linia problemei. iar ca atare este necesar sa fie logic. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). 2. Desigur. Daca lipse~te stimularea.a.m. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. tara interes. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. 1. 0 problematica. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. care poate fi impusa chiar de text. insu~i fragmentul. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. sa precizeze delimitarea subiectului.). Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. Situ area textului: ceea ce. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. se inlantuie. faptele preeizate etc. 4. iar in final. Dupa cum s-a subliniat deja. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. cu modificarile de rigoare): 1. schitarea acestei teme generale. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. c. anume comentariul propriu-zis. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. In primul caz este yorba de a situa textul. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. bineinteles. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. Desigur. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. dovezile sau exemplele propuse. concis. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. introducerea. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. argumentele. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text.99 fenomenele presupuse. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. Concluzia este necesara. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. 3. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). sau subiect1l1 0 impune. Redactarea: In primul rand. 3. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. ar constitui introducerea. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. respectiv de modul in care rationamentele. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. Stabiliti planul. fie pe linia problemei puse in discutie.d. sa prezinte problematica ~i planul. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. mai simplu. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text.

Vii marcheazii-. in raport cu acest centru. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. capacitatl.zi Activitati / ~Locuri 26 l. iar dupa aceea:analiza acestora. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2."u . Incercati. comportamente etc. . ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care. identificarea ~i analiza valorilor personale. daca vreti. care poate privi propriile obi~nuinte. cu un efort in acest sens. persoanele. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine.autoobservapa. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. locurile ~i activitiitile care prezintii. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. . oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. importantii pentru voi.xadesfa§urati existenta. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: .analiza rezultatelor relevante obtinute etc. sub 0 fOlIDii sau alta. De altfel.aind'piirt. de-a lungul intregii vieti. desigur. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. eventual. identificarea intereselor.estimarea resurselor individuale. un demers destul de laborios. utilizand.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. care este importanta-sa pentru voi? . . sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. parasind cadrele strict legate de sistemul educational. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social.analiza retrospectivii a propriei vieli. a aspiraliilor ~1 scopurilor. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • . A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. in vreun fel. intr-o masura mai mare sau mai· mica. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. emotii.

Ia un anumit nive!. este altfel. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. Voifi Voi fl .. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. pe 0 alta foaie de hartie. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune.. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri.. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. Fiecare dintre noi. 26 . Vreau Spun Voifi. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . dar in momente diferite. Trecut Prezent Viitor 1. Suport. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. tinand cont de cele trei perspective temporale. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. 1. Incercati sa precizati aceste "voci". Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Ma vad Simt. aceste probleme? '. De asemenea. in contexte diferite $i nu nurnai. Eu sunt . Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. Evit. 2. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3.

"talentat". f:. Adeseamaiseadeseapentrubune. 3 ~ aminte~tivorbe~ti.inteligenf'. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. festive.d~tepf'. 72).tedeartizanale Verbal-lingvistica In aminte~timatematiea.motricitatea.in 47 in casetele 43 hi'irti cuvinte.~iteoretic. nu casa.pentru tine. 1 51 39 propriu. Reflectezilabinecuunceilalti. Iti placetehnica ~iobservand. ~i.-. imbriica simtiactivitatile felul ~icred talentunbine cu"muzical"muzica. nepunandu-se problema ierarhizarii lor.cuvinte ghicitorile.incon~tient Cantiatentcalculatorul. in LucreziIacand.~isceptic. 3. "talentat". Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. Obi~nuie~tiinstrumentsauocaziila lRaspuns Stiiun stilsaeae~ti0tinesaudeschi~i."creativ".atletic._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag.concepte. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator.asociatcaseteincruci~ate.binedeplinfizice. ca~isa "suportiv".actiune. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. 0 permanent zgomotulcucolectionarea bunfilmele. simt 46 maie~tisigura 75 maie~tipove~ti ie~i 52 in scriitor. Gande~tiviseziCD-uri."bunstructuri."despre fotografiezi.~idiscuri. 5.vise. Tipul jocurile exemplu Invetipersonalitatebineechipa.simti Muzical-ritmica Gande~tibineemotii. 44 48 42 70 60 55 50 71 Nr 77 u~or colegii 57 73 67 Ii timpvazandmaiintrebator"rapid" activitati in Preferipersoanaconfectionezipoatete"binete cor. Scrii0 vorbe~ti.despre camera.6 Ai·un corect. altii.2 Te place40culucrezi"istet"..lagande~ti.sau'vorbaret". Iti intelegigandesc.tricotat. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. Traie~ti41multinmuzicalume. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. insautai a asculti 59 vorbe~ti.muzical. non-verbal. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. in sau Respecticecatejoci.scrii. ceilalti Cite~ticelci'i~tibineochivoceidei.deajutainformat".placemurmuri opiniiTipul abstract intuitie.mi~care.conflicte.cite~tivecinii.binecartidee~titare. . inteligenta 4 Imitidrumullae~ti~ima~inariile. ta bun Enunturi romaneleteorii "bun foarte 26 1.faci 66 laminutiozitate 49 cuvinte. oameni. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul..7 uneel in e~ti rezolvarealucruri.Logic-matematica ColectionezidezlegiSF. 5 Invetibine.originaltine. E~ticuhobbydanseziexercitiiledesaidei.pesade amestecisentimentele. 45 ocupa cu 54 53 76 74 72 69 68 65 64 63 62 61 58 56 Comunicicantecedefigurile.multadincupeafaracare muzicii.stri'ilucitor". lti cunostidespresenzorialsa~iexaminand Memoreziciiincredere cade ~ibaneuri. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele.1 Ai placcepovestiripropriafaptele~ipuzzle-uriledeprea3 Vorbe~tiinputemice. chestionarul presupune mai multe ~iferente.poate contextul.grup. "personalitate".Raspuns Hi eontroleziindependent.~idetalii.participiobiecte Punctaj logice.locullucruriloroamenii.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. 6 Simtisolidalascrii.totlogiee. 6. Compuiu~orbinedecuindependentu~urinta timbrelor). spune lapropria inteligenta priceputmediator ce imagini. Punctaj Cand lalucrurile. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. Daiintotdeaunala emotioneziputemica. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare..videomuzica. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. incredere spusopinii grupuri sa intr-un pricepicabinefluieri pentru spuneritmat.tinesaupuzzle. serviciului.ascultator". 4 deranjeazau~ormime~iprincipii. de studiu. Se placcelsacasacand sa Itidansator" fond Ai timpulliber(depe~igrafice.

activitate intensa. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . valoare dominantii: opera de realizat.iubesc societatea. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv.imapasibiii. inclinati spre lenevie. civism accentuat. toleranti prin indiferenta. scrupulo~i. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. tenaci. putere de mundi. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. hotararile.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. valoarea dominanta: actiunea. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. cu spirit practic. valoarea dominanta: distractia.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. nEAS (Flegmatlcii) . foarte putini· emotivi. P. politico~i. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". nEnAS (Apaticii) . in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. plini ·de secrete. singuratatea. rara initiative. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. Ie plac sistemele abstracte. dar amabili ~i sociabili. indiferenti la viata social ii. au nevoie de emotii putemice. obiectivi. iubesc lini~tea. valoare dominanta: legea. sumbri. pe care ar vrea sa-l schimbe. tacitumi.EAS (pasionatii) . imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv.E. macabru. revolutionari. nesociabili.' rad rar. vor sa uimeasca.. nu sunt constanti arectiv. valoarea dominantii: intirnitatea. recurg u~or la minciuna sau fictiune. dar cu respect pentru ceilalti. inclinatie pentru bizar. dominator. oportuni~ti. rezistii la obstacole. genero~i. sunteti risipitor. au simtul umorului. punctuali. calmi. au initiative ~i mare suplere in spirit. ponderati. valoarea dominanta: placerea. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. individuali~ti. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. dar cinstiti. iubiti noutatea. . indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU .activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. stiingaci. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. valoarea dominanta: succesul. nemultumiti. optimi~ti. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. altfel S.dispozitie variabila. energie. impart oamenii in amici sau adversari. deseori rara masura ~i gust. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. egoi~ti. sceptici. nEAP (Sangvinicii) .inchi~i. respecta legile ~i principiile. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. EnAP (Nervo~ii) . valoarea dominanta: lini~tea . deciziile luate? In genere. rapizi in executie. spirituali. neglijenti. persistenti in du~manii. concilianti. nervos.. incapatanati. unic. variata. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. altfel non-E.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere.sunt lipsiti de energie. emotivitate puternica. . altfel non-A. EAP(Colericii) . Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei. 26 . aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. interiorizati. nepunctuali. ironici. severi.meditativi.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. plini de viata. EnAS (Sentimentalii) . A. timizi. antreneaza ~i pe altii in activitate.. tendinta spre exteriorizare. nEnAP (Amorfii) . rara 0 viata intema bogata. gravi. analizeaza indelung propriul trecut. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor.

Dinamica personalitatii. Psihologie $colarii. Psihologie generalii pentru liceu. Ia~i. 2000 Thorndike E.).. 1997 Dumitru I. Caracterulla elevi... Aramis. Psihologie. Editura Didactidi ~i Pedagogica. Bucure~ti. 1974 Radulescu Motru C... Ia~i..). Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. 1964 Editura Che1cea A. Memoria $i patologia Bucure~ti. Allport G. ClujN apoca... 1991 Cosmovici A.. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. (coord. Bucure~ti. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate.. 2004 Z6rgo B.. 2001 Druta E. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA .. Editura Polirom. 2000 Platanov K. Ghidul examinatorului. Editura Geneza. atitudini $i comportamente sociale. Psihologie generalii. Editura Didactica ~i Pedagogica. Bucure~ti. Dictionar de psihologie. Editura Sincron. 2000 Editura Stiintifica. Bucure~ti. (coord. lntroducere inpsihologia lui C. Ia~i. Bucure~ti. Stoica A. Che1cea ~.Norbert Sillamy. Editura Polirom. Bucure~ti.. 2004 Zlate M. Polirom. 0tet E. Eul $i personalitatea. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Editura Stiintifica.. ClujNapoca. (coord. Structura $i dezvoltarea personalitiitii. LAROUSSE . Cluj-Napoca. 1969 Editura Trei. 1996 Ribot Th.1994 "" ~ Badley Baban Birch A. Psihologie cognitiva. Timi~oara. Psihologia dezvoltiirii. Psihologie $colara. Tineretului. 1997 Miclea M. Bucure~ti. Valori.. (coord. 1963 Radu 1. (coord.. LAROUSSE . 1996 Editura Piaget J. Editura de Vest. Editura Tehnica. Ia~i. 1996 N eculau A. Ia~i. Bucure~ti. lnvatarea umana. Bucure~ti.. Bucure~ti.Roland Chemama.. Curs de psihologie. K.2001 A.. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Birch P. Bucure~ti. Editura Trei. Ia~i. Niculescu R. 1991 coard. Bucure~ti. lntroducere inpsihologie. Esotera.. 1983 Zapan Gh.~ . Editura Po1irom. Psihologie $i educatie. Bucure~ti.. Cluj... Memoria umanii. 2000 Moisin A. Bucure~ti. Editura IR!. 1998 Golu M. Editura Dragan I.. . Editura Stiintifica.. 1999 Cosmovici A. 2003 . lntroducere in psihologia contemporana. Editura Univers Enciclopedic. Iacob L. 2002 Zlate M. Ce este vointa?. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. Bucure~ti. G. Spineanu-Dobrota S.. Psihologia mecanismelor cognitive. M.•. Dictionar de psihanalizii. Creativitatea . Editura Stiintifica. Bucure~ti.. Cifrul vietii psihice. 1981 A"":. Editura Polirom. Bucure~ti. 1978 Clegg B. 1998 Editura ei. 2003 Cocorada E. 1984 Zlate M. Editura Didactica ~i Pedagogica. Editura All.. Consiliere educationalii.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii..). Editura Gloria. AI. Bucure~ti. Psihologia pentru toti. 1998 Radu I. Psihologia inteligentei. Bucure~ti. Bucre~ti. Manual de psihologie sociala. Psihologie distractiva.). 1993 IlutP. Editura Didactica ~i Pedagogica.Editura Polirom. Editura Univers Enciclopedic. Editura proGnosis. Jung.). 1999 Editura Teora. Editura Polirom. Bucure~ti. Litoiu N... Editura Polirom. 1998 Cosmovici A. Ia~i. Bucure~ti. 1999 Fordham E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful