You are on page 1of 104

Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti:
Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului
Constanta,
Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u
Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului
Suceava

© Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva.
Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face
numai cu acordul scris al editurii.

Editura CORVIN
330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9.
Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588
www.corvin.ro
E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
LUP~A, ELENA
Psihologie: manual pentru clasa a X-a
Elena Lup~a, Victor Bratu •
Deva, Editura Corvin 2005
104p;30cm.
ISBN 973-622-187-3
I. Bratu, Victor
159.9(075.35)

Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii.
Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei
organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu
programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr.
4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.

Anul
care
$coala laClasa ACEST
returnare
Starea
a primit MANUAL
~colar A FOST
manualului* FOLOSIT
la primire DE:
nualul
Numele elevului
4.
3.
2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator,
deteriorat.
Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect.
Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX Deva
2005

3

Xenofon

..~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,

<V~~ ~~::.: :*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,
••

:VfI11..:~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

2 Procedeele imaginatiei 21.4Definirea ~i caracterizarea vointei 1.3 Formele complexe ale perceptiei 16.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca 13. Gandirea 26 19.'1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 15.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) 8.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 25.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 21. Imaginatia 34 21. Deprinderile * * 57 2.1 Latura dinamico-energeticii a personalitiitii 5. atitudini. Lim baj ul : 40 22.1 Imaginea de sine 9.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 7.4 Tipologia gandirii 20.3 Proprietiitile reprezentarilor 18.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 3.5 Memorie ~i uitare 21. Comportamente pro ~i antisociale 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 24.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 11.4 Rolul proceselor afective 13.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 21.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii Bibliografie selectiva 104 12. Temperamentul 67 5.2 Tipuri de relatii interpersonale 10. Memoria 30 20.2 Modele de personalitate 4. Relatiile interpersonale 89 9.CUPRINS Introducere in psihologie 12.1Definirea ~i caracterizarea activitiitii 1.3 Clasificarea proceselor afective 1.5 Tineretea (18/19-30 ani) 8.5 Metodele psihologiei * 13.1 Personalitatea ca sistem 4.2 Verigile functionale ale limbajului 22.2 Clasificarea reprezentiirilor 17.2 Legile generale ale perceptiei 16. Caracterul 73 6.1 Individ.1 Principiul dezvoltiirii in psihologie 7.3 Sistemul motivational: niveluri structurale. comportamente 11.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 23.2 Varstele mici (3-10/ 11ani) 7.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 11. Reprezentarea * 20 17.2 Clasificarea aptitudinilor Procese psihice cognitive superioare 18.7 Batranetea (55/60 ani ) Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 Condipi generale ale activitafiipsihice umane Conduita psihosocialii 9.4 Formele motivatiei 25.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 6.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 6.2 Calitatile senzatiilor Tipuri de itemi 4 60 3.1 Comportamente pro ~i antisociale 11. 25.6Calitiitile vointei Procese psi/lice cognitive senzoriale 14.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in 10. Procese psihice cognitive senzoriale 12 14.2 Formele atentiei structura personalitatii 10.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 17. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 86 9.5 Formele limbajului 23.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 22.2 Tipologii temperamentale 5. Afectivitatea 51 Invitatie la autocunoa~tere 100 12. Motivatia 48 24. Baze metodologice 6 1. Personalitate* 65 4. Persoanii. Personalitate 4.2 Procesele ~i formele memoriei 21.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 4.1 Definirea psihologiei 13.5 Perceptii denaturate 16.5Etapele actului voluntar 1.1 Atitudinile sociale 11.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 6.2 Statusul ~i rolul.4 Observatia ~i spiritul de observatie 16. Senzatia * 14 14. Apti tudinile 69 5.5 Optimumul motivational Tipuri de itemi 6 98 12.2 Clasificarea deprinderilor 3. Persoana.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 5.3 Formele imaginatiei 21. Creativita tea 76 7. Activitatea voluntara 54 cului ~i relapile dintre ele.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 19. Aten tia 43 23.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 19.3 Functiile limbajului comportamentului social 9. Ipostazele psihi.2 Functiile motivatiei 25. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 95 11.2 Particularitiifile afectivitiitii .1 Conceptul de creativitate 7.3 Preadolescenta (10/11-14/15 ani) 8.4 Grupul ~i psihologia de grup* Tipuri de itemi 3 46 24.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 23.2 Structura caracterului 6.1 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor 14.3 Relatia valori. Personalita tea 62 4.4 Legile sensibilitatii 15.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 20.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 21.3Formele activitiitii 1.3 Principalele modalitiiti senzoriale Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 3.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 13. Perceptia* 17 15.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 13.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 23.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii Tipuri de itemi 1 23 18. Etape in dezvoItarea personalitatii * 78 7. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.2Structura activitatii ~tiinta 13.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 19.1 Specificul relati"ilor interpersonale 10.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor c- 3. 12. Individ.indicatori ai 9.6 Maturitatea (30-55/60 ani) 8.

:\.3 Psihicul ~i caracteristicile~sale 1..":.::.ologie 1.'r ~ ~tRJl':¥@1GMili~ .~.i~ ki.\. 5 Introducere in psih..5" :...4 Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* 1. Baze metodologice - 1.1 Definirea psihologiei 1. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele..2 Principalele momente....~.5 Metodele psihologiei* ".i:.. in evolutia psipologiei ca ~tiinta 1.. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.

Astfel. Th. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W.. Ed.) provine din cuvantul englez "behavior" sustine primatul partii asupra intregului. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia Psihologia este . ci un ansamblu organizat la niveluri psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. diferite de complexitate (la primul nivel este behaviorismul luand denumirea de psihologie perceptia. Mai intai medic. tipul S-R (actiunea stimulului determinand structurii) ~i sustine primatul intregului asupra neconditionat 0 anumita reactie). Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Din punct de vedere istoric. W. rara e. a fenomenelor ~i a devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a conditiilorsale". timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff.. multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln 1560). Bain. obiectivii. reprezentariJe purii a filosofilor. care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i c.PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. structurile ~i particularitatile acesteia. con~tiinta. precum: d. Psihologiareprezintii . psihologicii autenticii este comportamentul. N. teorie structurile fiind date.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care laborator psihologic la Ia~i. corp). fiind lipsitii de un coexistentei lor.~tiinta (comun omului ~ianimalelor). iar pentru cii S ~i R piirtii. 2. Wilhelm Maximilian WUNDT Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge (1832-1920) del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. iar pe introspectionist. inteleasa ca 0 lume interna. Behaviorismul (J.) stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca." suport faptic. sufletul reflex al corpului (apare cand ne "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta.) Skinner etc. Intre b. studiu. formal. sustinand ca singura reaJitate ~igandirea. Philipp conceptie este animismul care admite existenta mai Schwarzerd. fi investigatii sec. Asociationismul (AI. F. C. despre suflet". H. inchisa. el fiind raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. Watson. deci. Psihologia c1asicii (1879 . Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. John baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a Watson. Ach.~tiinta conduitei". 1. psihicul nu este un conglomerat de sunt observabile ~i controlabile. ea se explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al mentine la un nivel speculativ. Lipps care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale etc. BAZE METODOLOGICE 1. Dunker etc. Koftka.) etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact (1879). Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. un fenomen de naturii spiritualii). In acela~i timp. la Leipzig. Introspectionismul (w. astfel (comportament) "~i apare ca reactie la curentul viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. (P. considerii con~tiinta 0 fictiune. 0 inventie unor senzatii) se formeazii perceptiile. Adler etc. 1904-1920). VI-V Le. Wundt etc. precum ~ipersonalitatea. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te diferite forme ale vietii suflete~ti.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile 1. O. Aceastii orientare s-a impus in psihologia Caracterul organizat al psihicului este innascut. Janet) 3. multor ~coli de psihologie. activitatea umana considerata in unitatea dintre latura interna ~i cea extern a ~i totodata sistemul personalitapi cu trasaturile. Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective ~i procesele psihice. cunoa~terea psihologica Wundt. Freud. ea ne da ~i un caracter riguros sistematizat ~i argumentat. Taine. (w.) considerii cii obiectul psihologiei este cunoa~terii ~tiintifice. 6 I. James. etimologic. Gestaltismul (K. psihologia inseamna .sIar~itul primei jumatiiti a . americanii sub numele de neobehaviorism. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu teorie. de provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. iar la un nivel superior este gandirea). Kohler. iar dupa aceea fizioJog. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. cunoa~terea procese In sine. in 1906 la Bucure~ti ~i in omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna 1921IaCluj). A. directii.~tiinta a vietii mentale. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. Thornidke. Psihanaliza (S.. James) creierului pentru reprezentantii materialismului vulgar- Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele Buchner. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este psihice ~icomportamentale.) apare . cunoscut sub numele de Melanchton (1497. Fondatorul curentului. Psiholog german. comportamentale. aceasta putand. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti veghe). a. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. Jung. 0astfel de utilizat pentru prima data de reformatorul german. infiinteazii primul laborator de poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul 1. W.n. B.

implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i Leontiev. lumea extern a . Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. de orientare-investigare. b. intentionate-voluntare. interne (perceptii. psihologia contemporana a. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. psihologiei este extins de la studiul functiilor ~ipro. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice.A. H. in care persista in timp.). Fondatorul spre scop (conduita). care ne particularizeaza. N. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. deci ca fiintiibiosociala. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere f. neintentionate-involuntare. de descarcare-eliminare. sistemului nervos. respectiv fiecare om este unic. iar ca • 1. este reflex. 1. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. 1948. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. nea~teptate. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. psihice (gandire. omul este personalitate. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi 3. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. ale omului cu realitatea concreta. Stadiul psihicului senzorial elementar. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. Comportamentul este defmit. triisiituri de cresc. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. particularizarea. Obiectul reprezentiiri. ultima treaptii a 3. eaci. El ii asigura trasaturi. la nivelul caruia se a.Psihicul este 0 functie a c. externe. de a simti. omul cunoa~te. exista comportamente: 2. care distinge 4 faze: senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor 1. complexe. neconditionat. nivel de creativitate etc. ne arata ralul instrumental. actiuni. 0 stare de necesitate. El se manifesta prin procese functional. Stadiul psihicului perceptiv. de igiena corporala. Mecanismul reactiilor comportamentale evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in b. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. 3. urmate de aparitia solutiei pc a. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. ca Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman filogeneticii. coerenta. adica al intregirii reciproee a Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. a creierului ~iva depinde nemijlocit d. La omul concret. integrativ-sistematic ~i informational. un mod anume de a fi. Stadiul intelectului. instrumental-rezolutive. exista comportamente: .· 4. gandire etc. subiective. durabilitatea. Sigmund Freud. copiii mici seamana foarte mult intre ei. erotico-sexuale. prin conduite care de a gandi. Janet.dintr-o data. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. de ~coala behaviorista. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului.se dezvolta ~ise care se dezvolta. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. caracterizat externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate declan~areareactiei). in plan metodologie. ca reactie la psihologia introspectionsitii.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. de cunoa~tere. a psihicului. b.actioneaza ~ise conduce 3. 2. instrumentala. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. din mediul ambiant. specificiiomului. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. de a actiona.) ~i na~tere. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. In centrul structurii sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. 1 psihanalizei.i caracteristicile sale In definirea psihicului. voluntar. afectiva.) ~i a laturii externe (reactii. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. substratul material . Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. organismelor animale care poseda sistem nervos. predominand reactiile inniiscute. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor la stimulii exteriori. rolul acestuia. unitara. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul a. diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 1947- Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. Psihologia Wallon. simple care includ 0 singura secventa. care se declan~eazape baza subiectiva. imaginatie etc. 0 componenta emotional- 25 de ani). prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. activitati). multifazice. la (con~tientasau incon~tienta. dinamica a laturii. de teoria generala a psihice: con~tient-incon~tient. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. depind atat de schimbarile din mediu. Stadiul psihicului con~tient. Prin psihicul sau. Leontiev etc.3 Psihicul . conditionat.). al gandirii senzorio-motorii. sentimente. biologicii ~isociala. formuleaza ideea 2. care includ 0 serie de reactii. cat ~ide conditiile interne 2. ceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate 1. etapa optimului functional (25-65 de ani). memorie. omului adaptarea la conditiile mediului. aptitudini. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva f.imaginea senzoriala a stimulului. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. directe. are fiinta bio-psiho-sociala. Psihologia contemporana este determinata de revolutia caracterului dual antagonic al structurilor produsa.) reprezinta doua variante contemporana este ~tiinta despre realitatea ale principiului dependentei continuturilor psihocomportamentala. ca unitate contradictorie ~i proceselor psihice interne de actiunile externe. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor unei deliberari. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. care. complementaritatii.buna sau proasta dispozitie ete. N. e. Dupa gradul de complexitate. pentru noi. care se formeazii. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame.

omul este psihismul bazal. El Memoria. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau activitiitilor desra~urate. riispundem intr-un de . compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a in acte subiective. de vointa. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. H. interactioniim cu ceilalti. vise. ciici. interactiune. motive. Copernic etc. operatiilor ~i a deprinderilor propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un necesare ~iacceptabile pentru aceasta. Wundt considera cii aceasta este 0 1939) a descoperit metoda de investigare a proceselor sinteza creatoare. de orientare spre scop. achizitionand informatii. Precon~tientul actioneaza ca un fel putem deveni. ele fiind reciproc convertibile. dorinte ascunse etc. Cunoa$terea omului (1927). de trairi afective. il desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. primitiva (caracteristicii Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i ~i mecanismele incon~tientului. intelegem cine suntem ~i cine imediat analiza con~tienta. Pe parcursul vietii. cele mai importante sunt: Teoria $i (1870-1937) practica psihologiei individuale (1920). actele sale). de autoreglaj voluntar.~tiintii"). actul con~tient este reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. Freud.) care se desra~oarii psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese rarii control con~tient detaliat. mecanismele exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. mancatul etc. care admite de important este ~i limbajul. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze pulsiuni sexuale.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. feluri de con~tiinta: una implicita. iar actele subiective sunt exteriorizate procesului de memorare. In cazul memoriei Astfel. stiiri afective. Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a anumit moo situatiilor concrete de viata. desenatul. de fapt. activitiitii con~tiente. Psihologii considera ca toate procesele Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. compromisuri prin care incon~tientul se memoria sta la baza con~tiintei. con~tiinta nu este notiunea de incon~tient dinamic. trebuinte. are 0 puternica motivatie incon~tienta. doar impulsurile negative. PSihologia $colarului greu educabil (1930). con~tient. Actele automatizate sunt deprinderi Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul (scrierea. tendintelor. deoarece numai unele cuno~tinte ale incon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. cuno~tinte care constituie sursa prin intermediul conduitei. Bergson considerii cii Ele sunt. proceselor cognitive senzoriale. dar psihice aflate in interactiune. astfel incat nu putem separa indeplinind un rol conducator. descoperirea lui ele insele nu sunt con~tiente. dar minimalizeaza rolul posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. ea fiind sustinutii de sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. concretizat prin functiile de incon~tientul de con~tient. ci 0 stdinsa interactiune. ne-am priibu~i in propria fiintii La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau sau lumea ni s-ar parea iluzorie. este sigur cii intre con~tient ~i alta reflexiva. de imaginatie.. dar contribuie la con~tiinta. Totodata. pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). manifestii in planul con~tiintei. Alfred ADLER Autor a numeroase lucriiri. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. 0 integrare de procese psihice care prin incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de nu exista 0 ruptura. echilibru. Gandirea are un rol esential in producerea Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost con~tiintei. R. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. deoarece la fel continuate de catre elevullui Freud. dar aceasta nu se reduce la gandire. intelegerii. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. mersul. chiar dacii nu conceptualizare (Rubinstein). in caz contrar. ele aflandu-se intr-o permanentii cunoa~tere. functie de cerintele activitiitii. Paul Ricoeur subliniazii rolul Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. care stocheazii informatiile. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine creatoare ~ianticipativa. antiredundante. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului (latina cum "cu" ~i scientia . intervine exploram pentro a-I cunoa~te. Medic ~i psiholog austriac. ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. Sensul vie!ii (1933) etc. Intre cunoa~terea informatiilor. Alfred Adler. . operatii ~i precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. in momentul respectiv. nu este ~i nu poate fi in considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tient- ansamblul ei con~tienta. elev dizident al lui S. ~i cu activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a propriul organism. ~ 8 1 1.). dar care stransa interdependenta. (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. ganduri ~i realitatii. memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in uitarea de nume etc. 0 coordonare de semnificatii toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. organizate ierarhic $i care inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii.4 Ipostazele psihicului ~iirela. a proceselor cognitive ~i a La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (1856- proceselor regJatorii. ea ce influenteazii con~tiinta. specifice mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul incon~tientului.

desfa~urarea evenimentelor. subiect . Ancheta pe bad de interviu . Acesta. Chestionarele pot fi cu: Condipi de realizare a activitatii observative sunt: riispunsuri dihotomice.) ~i latura dinamica a. Criteriile de clasificare. (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). in care subiectul sa se poata exprima liber. deliberata a fenomenelor. Metodele au un caracter instrumental.R . deoarece cunoa~terea psihologici nu poate Metoda convorbirii . comunicare psiholog-subiect. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). nivel de instruire conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i etc. mijloc ~i scop". are propria sa metodologie. (selectiva).Nu). observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat Metoda observatiei urmare~te latura stabila a adecvat. sa fie sistematica. dependente .5 Metodele psihologiei* 1 Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a ~i dependente. de motivatie. ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). iar informatiile pot fi obtinute direct Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). de informare. Ancheta pe bad de chestionare . neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). valoarea ~i utilitatea etc. EI trebuie sa 3. pentru a reconstitui sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele istoria ei. propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele 4. distributia directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al ~i frecventa in unitatea de timp considerata. Este introdusa in 1879 de W. inchise (Da . actiona. de cuno~tinte. ignorat) . interpretare ~i de actiune. noutatea. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. Dupa obiectivul urmarit. iar rezuItatele se evenimentelor) ~i observape activa.(pot fi identificate ~i controlate utilizata din deceniul 7 al sec.este 0 discutie cu subiectul condusa progresa in absenta utilizarii unor metode de de cercetator.omportamentale actuale ale factuale sau de identificare.) ~i 4. forma ~i marimea capului etc. personalitatii (caracteristici precum: maltimea. independente . afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru 3. lungimea Metoda anchetei. exista: Metoda experimentului urmare~te provocarea teste de performanta~i teste de personalitate. de autoanaliza ~i diminueaza sau subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. observatia devine numeroase. exista: observatie continua respecte cerinte.(tin de organizarea interna a punerea lor pe calculator. exista: observape gIobala obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are (tabloul comportamental general) ~i observape parpala sau Ie vaavea in activitatea specifica). sex. Dupa modul de aplicare. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. principalele metode ce pot fi utilizate in intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. interveni). opinii. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i 2. Dupa gradul de implicare a observatorului in standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. exista: observatie pe un e~antion reprezentativ.I . dupa obiectivul sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) aspecte care nu constituie obiectul observatiei). Astfel. efect.(se teste colective. . Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. cercetare adecvate. dar el este familiar subiectului in cat este pentru psihicul uman. exista: teste cu "provocarea fenomenului"). care se aplicii in acelea~i pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea conditii la toti subiectii luati in studiu.E . obtinute. intermediare . sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel b. indirecta (observatorul nu se afla in complexitatea. interpreteaza in functie de acelea~i bareme. Trebuie subiectului de introspectie. originalitatea ~i subiectului. 3.S . sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai unui plan dinainte stabilit. 2. informatii despre trecutul persoanei. 1. observatia poate fi: Metoda analizei produselor activitatii. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. de atitudini ~i individului in situatii concrete). exisHi: teste individuale ~i Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. In continuare vor fi prezentate. structurata pe baza unor criterii Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i logice. devine posibila evidentierea individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. care cunoa~te doua forme: membrelor. sunt Cand este orientata spre noi in~ine. al XX-lea ~i presupune obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. Dupa modul de desfa~urare. Dupa durata de parcurgere a testului. in cazul teste lor psihologice.(reactiile ~i timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei Metoda modelarii ~i simularii computerizate este independente).presupune relatia de mai bine caracteristica studiata. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. Dupa incadrarea in timp.. ea spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i (observatorul se afla in perimetrul de actiune al formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general subiectului.. de Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea interventie. 2. printre acestea: autoobservatie. se pun foarte sintetic.contine intrebari a personalitatii (reactiile c. 9 1.

Functionarea acestui admite existenta unor regularitati in viata psihica. este 0 obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat constructie specific a omulai. I. se intampla. cauzalitatea 3. eventualele prejudecati descoperite. dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. Princip~ul determinismului. dupa care apare incetinirea. partea unui organism. Diferenta psihologiei in raport mediului sunt asimilate structurilor posedate) f.lienergetice intre organism ~i tip psihologic. dorinte etc. supunandu-se astfel unor legi obiective Adesea. chiar daca la nivel conf. 3. evolutia psihica este ghidata de doua refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile determina 0 anumita reactie. astfel principiu arata. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au raportarea la diferite criterii. Tipul de intampla. ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor Instinct = comportament spontan. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai compozitie (organizare. Identificati criteriile de raportare utilizate. legi de erori. comun proprietati specifice. a libertatii de optiune. cu evidenta. pe care nu Ie poseda partile tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui constitutive ale ansamblului. dependenta oricarei reactii de incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. modificarile intervenite intamplarii.importanta pe care putea a. determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune a evolutiei psihicului). respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor potrivit caruia exista: legi de functionare. Sartre). psihice.ltient corelat. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din antrenament special. sistemul (probabilistic). in general se spre 0 complexitate tot mai accentuata. adica ceea ce se caracterul deosebit de complex al psihicului uman. intelegere imediata ~i irationala a realului ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre (corespondentul uman al insight-ului animal). Mai mult. curand de patologia psihicului). 4. necesara. inseamna negarea libertatii. Principiul organizarii sistemice.lilegi de dezvoltare. psihicul reactionand 2.lte geneza lor. Pradines. psihologia contemporana utilizeaza 2. scop. informationale f. ~LICATII Ii 1. Principiul dezvoltarii. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere.apoi. de banca in diferite situatii. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. cunoaf. potrivit intre lumea anorganica ~i cea organicii. efectiv. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii corp sau din lumea exterioara. care ii permite sa se intervine cuno~tinta realului. P. Conceperea acestora se subordoneaza succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de materiale. obiectiva. ~i. innascut ~i variabil. la nivelul clasei. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. sunt evidente in numar mic. scop care nu este con~tient subiectului. cel mai adesea. PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. intotdeauna cauzele psihice situatiilor noi). Afirmarea existentei cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor particulara. ideal. opiniapersoanelor investigate. In definirea psihicului. cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea Totodata este un sistem dinamic." opus. Notati observatiile in caietele voastre psihologia de-a lungul unui an ~colar.lterea structurilor proprii psihicului nu este care pot fi puse in evidenta. sa 0 aiba pentru existenta umana etc. Intocmiti. a vietii.lifenomenele au 0 determinare de viata. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . mai pregnanta in primii ani postulatul ca to ate procesele f. Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. in sensul unei evolutii existenta unor legi in psihologie (1. legile psihologiei avand un caracter statistic determinand reorganizarea intregului. De asemenea. pentru realizarea unei sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. adapteze la modificarile mediului sau. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. una ansamblul personalitatii.ltiinta~i alte ~tiinte. . iar la final regresul. Timp de 0 saptamana. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat 1. Piaget. structura) f. care are la baza cu atat mai mult in viata psihica. Acceptarea acestui principiu nu posibila decat in masura in care se cunoaf. ci se Potrivitlui J. care subliniaza psihica se caracterizeaza prin finalitate. Analizati raspunsurile b. de fapt. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ Intui{ie =. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta raportare a psihicului identificata. mediu. analizati-Ieimpreuna cu acesta. care subliniaza diferenta intotdeauna unitar. in nevoi. incearca elaborarea unor metode din urma presupunand 0 transformare permanenta.liprocesul de cu alte discipline se leaga in primul rand de natura acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit cauzalitatii de tip psihic. aceasta obiectului sau de studiu. observati comportamentul colegului vostru propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. Chiar daca exista filosofi care neaga psihic este un sistem autoreglabil. Functionarea acestor principii se realizeaza fiind multiple ~i complexe. ignorarea acestui lucru. 0 de cercetare specifice. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat.

• ..•. * 3.4 Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" ..2 Legile generale alp perceptiei 4.2 Clasificarea reprezentarilor 5. 11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.3 Principalele modalitati senzoriale 3. Senzatia 3.5Perceptii denaturate 5.1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.1 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor 3. senzatiilor .4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.3 Formele complexe ale perceptiei 4.3 Proprietatile reprezentarilor 5. 3. Procese psihice cognitive senzoriale .11eprezentarea* 5. Perceptia * 4.2 Calitatile .4 Legile sensibilWitii " ' ' 4.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.

a mi~ciirii etc. nivel de creativitate etc. are un domeniu vast de preocupari (medic. spre deosebire de procesele psihice. Se intereseazii de psihofizica ~i are Gustave Theodore FECHNER contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. mai psihice este conditionata doar de motive didactice. Exista 0 mare diversitate de senzatii caracter. 2. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta includa: continutul informational. buna sau proasta dispozitie etc. ci ~i al organismului cu stimulii. deoarece senzatia inscrie ~i"reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. perceptia asigurii perceptie (perceptia spatiului. profesor de fizica ~i de filosofie).). modalitatea sau calitatea (vorbim de caracteristice. sunt componente ale campului prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . Prin psihicul sau omul reu~e~te. motivatie etc. ele sunt independent de' semnificatiile lor. Astiizi. psihologii furnizeaza informatii specifice. printre care se numarii ~i informatiilor senzoriale.) ~i conduitele actuale ale individului. Psihicul uman se manifestii cunoa~terii. nu numai actului senzorial. in afara clasificarii 0 gama reprezentarea). gustative..). vointa. Fiecare proces psihic constituie un prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in subsistem de activitate informationalii specializatii.a. adicii procesele conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii cognitive senzoriale. perceptiile ~i reprezentiirile. legea contrastului senzorial.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatii- perceptiei.). matematician. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de individului insu~irile simple ale obiectelor.. ci ~i noaptea. Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. pentru ca in se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme realitate nu existii insu~iri separate. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie senzatii vizuale. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. elementare.). senzatiile. anticiparea anumite insu~iri. imaginatie. Fenomenele psihice intensitatii. in intuneric. orienteaza ~icontroleazii benefic (con~tienta sau incon~tiehta. a~a cum Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva continuu. a dus la aparitia unor forme de captare ~i proceselor psihice. deoarece omul trebuie sa obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul perceapa nu numai ziua. (1801-1887) Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). Acest fapt nu trebuie sii ne •. chinestezice. realitatii din fragmente de informatie senzoriala. olfactive etc.•. s-a emis opinia potrivit perceptia. sa se dovedeascii 0 Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" fiinta superioarii celorlalte fiinte.) care con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. deoarece ele asigura adaptarea organismului la memorie. Tratarea separatii a proceselor multitudinilor de dispute in care a fost implicat.. functionand simultan. senzoriale. perceptia ~i" cutanate). afectivitatea). legea (Iimbajul ~i atentia). S-a spus ca senzatia este un prim contact atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. tonalitatea afectivi'i. a timpului. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei).). in timp ce perceptia fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea procesele psihice mai complexe. auditive. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii ale obiectelor ~iale fenomenelor. structuralitatii. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). legea constantei perceptive. functiile ~i structurile rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de operationale specifice prin intermediul carora procesul se simt. deci prin intermediul perceptiei putem adaptarea in conditii nefavorabile. la solicitarile sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul externe ~i interne. aparent simplu. Filosof ~i psiholog german. ci obiecte caracterizate prin intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. pentru a utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care u~ura intelegerea acestora. datorita in care ele sunt expuse in manual.d. prin stari psihice variatiile mediului inconjurator. Recent... olfactive ~i procese cognitive senzoriale (senzatia. gandire. urmand ordinea de "senzatie". auditive. durata ~i sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. in timp ce perceptia este atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i (orbire. izolat. chinestezice etc. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura fragmente.m. adica intai intra pe scenii In diferite lucriiri de specialitate. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale intensitatea senzatiei. surzenie etc. relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul etc. apoi perceptiile. legea selectivitatii. contribuind la aparitia rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos fenomenului de con~tiintii. legea adaptiirii. gandirea ~. insii cel mai utilizat criteriu este Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: organul de simt (senzatii vizuale. clasificate dupa diferite criterii. in realitate. activitatea umana. se recunoa~te cii termenul senzatiile. procese cognitive superioare (gandirea. trasaturi de de con~tiintii etc. nu semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). insa. variatii de senzatii (organice. ci Ie faciliteazii sau Ie Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea comunica. Aceasta clasificare lasa. separat unul de celiilalt. ele se afla in define~te termenul drept evenimente psihice elementare interactiune. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. in realizarea memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea (motivatia. este ambiguu. In categoria acestor mecanisme se integrati cu alte informatii senzoriale. In aceasta categorie se inscriu ~i cu mecanisme de autoreglaj. de fapt. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii pe baza cuno~tintelor anteriQare. dotat decursul filogenezei. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre Nevoia de adaptare a organismului uman.

reactionati in diferite situatii. Schita unei teorii a emotiilor (1939). Astfel. Printre lucriirile sale importante. obiect). subliniindrolul -'-- presupune reflectie. fi modificatii senzatiilor. reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imaginea are un caracter intuitiv. ceea ce face el din sine etc. 2. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de somn. voastra? Argumentati raspunsul vostru. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. sau estomparea 2 Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. in primul rand ca (1905-1980) fiintii con$tientii. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a Jean-Paul SARTRE modurilor de a fi proprii naturii umane. ~PLlCATII I. ne aratii cii ea face parte din imagini primare. ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. Prin cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un natura lor. cat ~iin starea altora. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. faptul cii anterior.. insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice devina in viata sa 0 fiinta rationala. . Astfel. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile permanent specific ~iadolescentei. repetate a obiectelor. noastre. iar faptul cii ea exista 0 interaqiune directii cu stimulul. -~ . Prin reprezentare. priparii. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i desprinde de "aici ~i acum". 1. formate in pr:ezenta obiechllui. 13 informatia nu este prezentii. cognitiv (este 0 care(are unitarii apare un -sintezii seeste obiectual. iar. memorie ~iimaginatie. decizie $i executare a actiunii. ceea ce F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. I . pe de altii parte. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau noastra psihica. rol care a fost contestat ~i de William cu mare greutate). unitarii. el putand sa opereze in plan sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. capacitatea de reprezentare sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. fapt ce permite mintal cu obiecte in absenta acestora. Pe aceea~i pozitie se situa ~i care permit saltul de la senzorialla logic. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de James. este ---(fiecare primul este 0Senzatia totalitatea esteoferind 0imagine inimagine esteo imagine proces complexii complexii. Fiinta. deoarece in structura filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive ne aduc nimie nou in minte. aqiunea directii a stimulilor asupra r. sistemul reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se un caracter generalizat.este yorba de gandire.Imagmeseparatii realizeazii urma 00(este Imagmesimplii operceperii II -insu$irilorunui I-caracter - Procesele cognitive senzoriale insu~irile caracteristice). reprezentarile nu sunt simple copii ale ale proces cognitiv superior . apropie reprezentarea de procesele formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul.. in timp ce dad. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati simNi. aceasta fiind un proces 3. intalnim caracteristici ale putem sa descoperim detalii. Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se Procese cognitive superioare = numite $iprocese cognitive de nivel opre~te predilect asupra existentei umane. cu interes $i pentru psihologie.si neantul (1943) etc. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. (nu presupune schematicii (reflecta analizatorilor). omul se perceptiilor din trecut. privim un obiect senzoriale.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. deliberare. voluntar. se pot aminti Imaginatia (1936). atunci cand categoria proceselor cognitive senzoriale. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. adiciiomulnu estededit senzatiileprovocate de stimuli determinati. omul intelectual. se Percep!ia constituie poate este Reprezentarea imagine insecundarii 0 imagine imagine baza 00senzorialii). ::>. influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea reprezentare §ipsihic. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile muIt ne-am dori acest lucru. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" influente ale incon~tientului. insu$iri care nu au fost observate proceselor cognitive superioare. Considerati ca modul in care v-au ajutat sa identificati solutia optima.

. cu sursa la nivelul articulatiilor osteo. senzatiile caracteristici ale undelor sonore: se grupeaza In senzatii: amplitudinea care da intensitatea sunetului. vor fi integrate In modificarea conditiilor lor de producere".3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. fata de noi. in limb a latina. ele neavand §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i 4. frecventa care da iniil(imea sunetului. ci numai intr-un vietii psihice. In procesului de abstractizare. Senzatiile sunt fenomene reale ale realitate. Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul integrandu-se acestora. * 3. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale contact. Prin ele obtinem de lungimea de mai important informatii despre consistenta. de aceea. mina) §i saturatie afla pe suprafata limbii. _.. SENZATIA Ii 3. analiza tor sau organ de simt. fenomenul fiind numit postefect sau imagine gustative etc. auditive. duritatea.). ci numai stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. obiectele. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. distanta la care sunt situate.2 Calititile •• senzatiilor Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 3. consecutiva. omeneasca. gustativ. Sensibilitatea frunte $ipe spate.. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Incarcatura energetica a senzatiei. C. 3. caracterizeaza 3. iar existenta de sine statatoare. in se Intre 400 §i 700 mi§care. iar cele neperiodice 1. culorile.) §i de existenta unui aparat de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea specializat de realizare (vizual. In care sunt reflectate urmatoarele Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . stimulii lor fiind substantele volatile. vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de §i cromatice. Senzatiile. Undele periodice produc Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: sunete numite note muzicale.). tensiune. vorbirii (auzul fonematic). cu sursa In mediul intern. care emit sunete (efectul Doppler: cand nm (1 nm = 10'9m). iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe atat culoarea este mai saturata. dupa stimulare.r '" 14 I- . general. Totu§i senzatia nu apare imediat actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se organ de simt uman. auditiv etc. iar denumirile lor sunt rezultatul gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. prin izolarea §i Insu§iri separate ale obiectelor §i. cat §i de experienta analizatorului. obiectul se apropie de noi. mai pura).realizeaza prin intermediul senzatiilor.proprioceptive. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In A§a cum rezuIta din definitie. personala In raport cu un stimul sau cu altul. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile a substantelor. ale obiectelor ~i fenomenelor. determinat de natura sursei sonore (voce interoceptive. asperitatea unda care predo. cand tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma acestea stimuleaza receptorul unui singur stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor tonalitate croma. senzatiile exprima doar Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In 2. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actioneaza stimuluI.§i.1 Definirea . insu§irile nu exista In stare izolata. la un nivel elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. care I§i au sursa In me diu I extern. Senzatiile cutanate' (cutis. 3. dar rareori omul Ie realizeaza separat.I50 miimi sonori.i caracterizarea senzatiilor ! Cea mai simpla §i prima forma de comunicare Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale 3 informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . Senzatiile vizuale produc zgomote. pentru ca gusturile. obiectelor. auditive. deoarece con§tiinta procesele perceptive. sunetele receptionate cresc in Culorile se inaltime §i invers) . Aceasta caracteristica depinde atat de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii proprietatile obiective ale stimuli lor. 2. forma undei care da timbrul. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din luate separat. inseamna prin: luminozitate. ci cu 0 anumita intarziere (100. depresie. cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de neplacere etc. obiectelor. sunt produse de Senzatiile auditive au un rol important In invatarea undele electro. Ele ne permit sa apreciem magnetice cuprin. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia 1. sunt proprietatile unor obiecte. pe buze $i pe varful (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 4. problema senzatiilor a starnit vii controverse. Timbrul este musculare. cu degetelor. din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea tica (determinata Oehiul reprezintii eel obiectelor cu care intram in contact. Ele context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. exteroceptive. stimulului. vioara etc. ci mai continua cateva miimi de secunda. perceptiei. receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare In psihologie. mecanici etc. Ea este proportionala Insotite de trairi afective de placere. impresiile noastre despre Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei temperatura etc.

acru.. a dintre senzatie ~ilogar.. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. la un analizator la altul (stimularea unui analizator Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie daca. 0 mare mi~carile capului pe verticala. despre mi~carile de diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea rotatie. Fechner. metabolismului ~i a glandelor. sensibilitatea fata de stimul cre~te. unde S= senzatia. fizicianul german G. Senzatiile gustative sunt determinate de 7. Exista un contrast succes. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. slabiciune etc. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. I . Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i 3 caracteristicile chi.4 Legile sensibiliti. atunci intensitatea fizica a sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te stimulului. vizuale (vestibul ~icanale semicirculare). Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului Raportul dintre noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. 8. culoarea complementara . greata.. la nivelul careia se face intensitate mare). nu mai exista propoqionalitatea pasivitate.v determina inca 0 senzatie specifica). obscuritatea ~i lumina. in tendoane ~iin ligamente." (Testul Luscher) ____ . receptorii mice ale substantelor analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in solubile care patrund mu~chi. Cercetarile experimentale efectuate au prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru ziua.al pune in evidenta nivelul determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai specifici in acela~i timp. 6. numite legi ale presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de legea pragurilor absolute. ~i un contrast s. eel mai bun contrast este galben ~inegru). atunci cand actioneaza frecvent un stimul de este mai mica ~iinvers.itmul stimulului. E = excitantul. Senzatiile organice sau interne r.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv sensibilitatea vizuala.T. desIa~urate.verdele . 3. acesta nu a fost direct stimulat). 15 avertizeaza asupra ~i termice. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. prezentei sub. 1/30 pentru cea tactila de senzorial se subordoneaza mai multor legi. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv corpului in raport cu centrul de greutate. despre fundamentale: dulce. evidentiind transferul de mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. 0 relaxare generala a activitatii. el nu e sesizat. exprima relatia existenta intre determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in intensitatea unei senzatii. Albastrul este deci senzatie ~i excitant culoarea calmului. avand tonalitate afectiva. S=(KxlogE)+C. contribuie la modificarea sensibilitatea este ridicata. ci cu "La inceput. 5. specifica. care au aratat ca pentru a legea semnijica(ie. viata oamenilor era dirijata. potrivit careia daca legea adaptar. ) Noaptea aducea intensitati medii ale stimulului. Fechner a formulat 0 lege In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: sensibilitatii. stante lor periculoase.instinctiIl S de conservare. sete. necesara pentru a determina 0 senzatie. calm. sensibilitatea scade. iar K ~i C sunt constante. In corelatie cu senzatiile olfactive. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). reglata logaritmul acestuia. diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a legea contrastulu. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. H. Daca este foarte slab. ele contribuie la reglarea apetitului. Potrivit acestei relatii. sensibilitatii. Weber ~i G. a pasivitatii.eflecta modificarile avfmd 0 tonalitate care se produc in mediul intern al organismului (foame. (. daca exista 0 relatie de stimulului specific corespunzator (1/100 pentru concordanta. Astfel. este necesar sa adaugam 0 raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a .multan (evident mai ales in cazul culorilor. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. sellZor. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. in cavitatea bucala. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv acestora. sarat ~i amar. afectiva accentuata. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt functionala a analizatorilor. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. despre mi~carile pe care Ie efectuam.). deoarece nu excita organul senzorial legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea corespunzat6r.

starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror organismului la un moment dat. Informatiile senzoriale. Sub actiunea stimulului adecvat. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. terminatia lor In scoarracerebralii. stralucire. alcatuit superior din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" CoHenl spre centrii superiori. proportional cu intensitatea stimulului.. ei modificandu-~i Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. ci superior prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. cale autoreglare.'= organ de simt. de forra. 6. directa In din lumea exterioara. se poate afirma ca senza!iile nu sunt chimici) in semnale nervoase. termenul este introdus de Pavlov pentro Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. Acest traseu nu este continuu. In sensul unei probleme. EdituraSincron. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. sunt rezultatul interac!iunii. Notati. concluziile obtinute.) sunt specializate pentru anumite forme de energie lumea reala._ ••••• __ ••• . Potrivit cercetarilor realizate. Receptorii sunt in permanen!a activi. • I esenta. apoi. . asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. cortexul fiind capabil optic sa opereze cu 100 bi!i/secunda). la "ie~ire" (spre (coord. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile inversa) . Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. Aceasta specificitate a receptorilor este insa (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. In caietele voastre. Celulele receptoare (aprox. in aceste zone constituindu-se supracbiasmatic a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza "Chiasmul infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. 400 imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din mil. care reprezinta sectorul intermediar. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. '11 __ . Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor.precum toate celelalte (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare forme ale informa!iei psihice. grad de tiirie..). An~iTzalo-.-". a desemna organele de simt periferice. relativ stabile ~irepetabile. biti/secunda. caile nervoase ~i generale.).. de la toti receptorii.r~. prelucrare ~i stocare a informatiei". Hipofiza Zona centrala (componenta cerebrali'i). Analizatorul este un sistem complex cu 3 alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. I. sensibilitate. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina).. Timp de 0 saptamiina. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. comparati concluziile obtinute. 1991) fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa.~ ------- 16 !WMECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR 1- Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. Caile senzitive apartinand analizatorilor Ventricul exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in Nudeu zonele primare (de proiectie). necesare. "organ de sim!"). Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. Radu prezenta numai la "intrare" (spre exterior). al unui fenomen etc. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. lntensitate = stare a ceea ce este intens. Calea aferentii. destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau In concluzie. superioare. Pe plan optic 5.. acesta este Calea eferenta.e sistemului nervos central). Receptorii transforma practic Corput informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa oeniculat "" pentru organism. pleaca in medie 0 cantitate Chiasmul de informatie de 100 mil. sub aferenta. inclusiv scoarta cerebrala. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. .-----. •• . receptorii sunt determinati genetic.

pereeptia constituie un nivel obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. in cadrul sau reu~indu-se incheierea al perceptiei. cu activitatea ~i cu comportamentul. persoana care a deschis u:. . Kofika. atunci apar halucinatiile). Pornind de la ele. faza in care se senzatiile.) afirma un moment dat u:. O. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a perceptiei. iar in imaginea perceptiva finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). Astfel. este bogata in continut. iar in informatii despre particularitatile. in totalitatea insu~irilor concrete. .. de asemenea. La . (1874-1949) Educational Psychology (1913-1914).orientarea spre stimul (directionarea privirii spre lumea extern a ~idespre noi in~ine. obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in innascut. Ulterior obiectul este interpretat. atunci perceptia este clara ~i precisa).. calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei temperatura. intre senzatii ~iperceptii. chiar daea senzatiile stau la baza senzatiile.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul importante. de nivelul perceptive. Prin urmare. Interest and Attitudes (1935) etc. legate in exemplul nostru de eventuale incheierea actiunii stimulului. va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. in ambianta. PERCEPTIA* .care pot fi surprinse "aici ~iacum").. predeterminat. contacte directe cu persoana directorului. la datele initiale. a unor etc.). Psychology of Wants (1935). structurile fiind date. ci auzim soneria ceasului. Se declan~eaza in ace 1 primatul intregului asupra partii. se formeaza ~istarile interne de necesitate ale subiectului. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: informatiile primite prin intermediul simturilor despre . perceptiile. dar. adica astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial intr-un anumit spatiu ~i timp. de detaliu ale deseoperirii stimulului). el posedand calitati proprii. Intr-o a treia faza. euloare etc.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond.i de dezvoltare al Iimbajului etc.Asocia(ionismul (Al. a Caraeterul organizat al psihieului este considerat discrirninarii. Ca ~i totalitatea lor.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile . cand acesta actioneaza asupra organelor de simt.4.lrnaginea pereeptiva stimul). campul perceptiv a unui stimul nou. eea de a patra faza nivel superior de reflectare a realitatii. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin vedem obiecte care au diferite culori etc. intre perceptie ~i gandire exista doar Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. constituie a doua faza a real1zarii la niveluri diferite de complexitate. sub actiunea legilor stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva asociatiei (prin asemanare.). H. Psiholog american ale carui cercetari s-au .Gestaltisnru/ (K. .. 0 durata . detaliile obiectului explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge .1 Definirea . Durata perceptiei este obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa obiectul perceptiei.proees eognitiv in masura in care sunt integrate temporala. Psihicul nu este un spre locul de unde a aparut stimulul.) afirma primatul parpi asupra intregului.a clasei). Edward L.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua Ca ~i senzatia. Primul nivel este cel procesului perceptiv. cat ~i pe cele neimportante. la principiul descompunerii-recompunerii. obiectelor ~ifenomenelor. interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt.ase deschide brusc. Realizarea procesului perceptiv. Experimental stadies (1911). capul fiind directionat ireductibile la parti/elemente. nu vedem fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor culori separate de obiecte etc. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate. subiectiv :. W. atunci cand exista al eon~tiintei). de experienta Acest moment coincide cu definitivarea imaginii anterioarii.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei . Human Learning (1931). Dunker etc. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". dar. deoarece perceptiaeste un prelucrate.aeste directorul ~colii). intregul fiind ceva moment reflexul de orientare determinat de aparitia in mai mult decat suma partilor. reprezentarile ~i gandirea. Baine. Atentia deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. 4 noastre de simt. Wundt individualii (adaugarea. THORNDIKE Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. precum orice proces. ca act de sesizare a de semnificatia functiei pe care 0 detine). Perceptia ar putea fi interpretata ca: realitatii concrete. presupune.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. perceptia a fost subiect de disputa intre etape: identifiearea eategoriala (informatii minime asociationism ~igestaltism: despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea . Ebbinghaus.. adica percepem 1. influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. adica include atat insu~irile . procesului de localizare a stimulului.axat pe inteligenta animalelor.. Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul. iar un nivel superior fiind eel al gandirii. perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici u:. simturilor. ci un ansamblu organizat stirnulului. Informatiile obtinute pana inprezent sunt nu este 0 simpla suma de senzatii. Deseoperirea conglomerat de proeese in sine.---------------------- faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis in realitate. cantitativ ~i calitativ. Perceptia este exemplu. contrast etc. ci reflecta aceste obiecte in despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. 4. Viata psihica . de specifieul aetivitiitilor desfii~urate.influentat pregnant pedagogia americana).

indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime simultaneitate ~idurata. a culorilor. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. ceea .devenindfondul functioneazain interactiune. orientata spre un anumit obiect. selectat.intr-o 1. . avand un scop precis ~i rapid ceea ce este relevant. Limbajul 4. receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier 5.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie stimuli lor asupra organelor de simt. ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. fixeaza rezultatele activitiiti desfii~urate in plan extern.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. relief etc. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este 4 I. sentimentului realita!ii. lor. Este posibilii datorita separiirii cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile obiectului de fondul perceptiei.Spre vazut numai prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se partial. motivatia etc. iluziile optico-geometrice (spre exemplu. tactului ~i al auzului. vointa. Vederea obiectelor perceput ca atare. fie distinsacu c1aritate. dimensiuni. aleatori. noi. Are ca ochi de aproximativ 7 cm. " Obsenatia se derule~ziiin timp. de 0 alterare a patologia perceptiei. ajungandu-se in limbaj psihologic. faptul cii 0 complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). cunoscute fiind perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. Cei obiectului. constantei marimii paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. la stadiul unei activitiiticomplexe. deci reflect a in mod cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide adecvat realitatea. Spatiul este infinit ~i nu poate fi convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in perceput in totalitate.e apar in sfera Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului tuturor modalitatilor perceptive. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. pozitie relativa. in campul nostru vizual. termenul de iluzie. ca in garii. persoana a~teptatasa de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. aceste legi ceilalti stimulitrecandinplan secundar. atentia. sistemul biologic. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel imagini.dintr-un camp 4. 4. apare necesitatea selectarii stimulilor. I. triisiiturile diferitii atunci cand 11privim cu ochiul drept ~icu ochiul situational-relevante ~i conduitele relationale. intr-un fel sau altul. aceasta reprezentand fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de afectat. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul con tin u i ta te. deta!?areade real este deosebit de putemicii. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege perceptiv mai vast. in schizofrenie Astfel. Noi putem sa percepem numai tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie caracteristicile temporale ale elementelor: spatiala. 2. organizat ~inu ca exemplu:'dadi un0 suma obiectdecunoscut elementeeste sau insu~iri. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este se despre constanta marimii. toate se leagii. fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. Iluziile perceptiv. anume perceptiile denaturate Acestea pot avea cauze multiple. actiunea mai multor legi: " interesul pentru 0 persoana. distante. departeaza). umane. unor elemente sau proprietati. legate in special de supraestimarea sau subestimarea pe care nimeni altcineva nu Iemai vede.d i s c on ti n u i tate. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei caracteristicii numai perceptiei. in anumite conditii apar" denaturari. Observatia constituie de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. orientate spre scop. Se stang. interpozitia (obiectele mai cosmic. Perceptia spatiului. sistemul socio-cultural. Timpul este infinit ~inu poate fi chinesteziei. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). s ucc es iune. 4. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are sunt limitate. determina. Oricare ar fi tulburarile diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de care apar. partiale ~i globale ale acesteia. ca ~icum I-arfi . Spre exemplu.apare ca invariant). produce0 corectarea denaturarilorobiectului..i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei.4 Observatia . In desfii~urarea procesului perceptiv. atunci cand bolnavul "vede" lucruri camp. acesta.3 Formele complexe ale perceptiei 1. care face ca imaginea multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. in realizarea perceppei (formarea imaginilor duble). Perceptia mi~carii. fie la halucinatii. astfel. cele mai. disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi 4. formelor etc. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul multime de persoane necunoscute. subiectul se comporta. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic.intre anumitelimite. Perceptia timpului. de~i nu apare in mod foarte evident. depiirtate sunt "acoperite". Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza adiciiea devine observape. putandu-se face insii datorate unor deficiente senzoriale). Perceptia timpului presupune provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. perceptia ridicandu-se schemelor logice ale activitiitiiperceptive. permitand generalizarea gandirea. 4. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu 3. fata de el. memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. Spre exemplu. de 3.vorbindu- 2. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mai importanti indica tori binocutari sunt: mi~carilor capului sau ale globilor oculari. imaginea unui obiect este obiect insu~irile manifeste ale persoanei. o categorie intermediarii. implicand limbajul. Noi percepem doar insu~irile unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se spatiale ale obiectelor: forma. cu ajutorul viizului. marime. obiectele par mai mici).astfelincat vazut in intregime.

Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. pragma.o suprafata mai mica.activitateaurmiirimcat mai identificarea obiectului. in dauna obiectivitatii.dupa aceea. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. aceasta Titchner: doua cercuri mici. astfel. Precizati fazele procesului perceptiv. . una dintre multele posibile. In cealalta imagine este yorba. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre desfa~urariilor. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. care se bazeaza pe °°° 0°0 o ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). in ordinea fireasca a 5.lncercati sa descrieti 2. care par inegale. rand pe rand. De asemenea. existand chiar iluzii optico- ) ( geometrice in cazul carora nu s-a putut ( ) . in figura din dreapta. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. dintre fazele percePtiei. W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. datorita orientarii un domeniu inca deschis investigatiilor. integrate in figuri diferite. simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai IDenaturare= deformare. in primul rand. evidentiind caracteristicile perceptiei.apoi. par inegale daca sunt inglobata fiind intr-. este cea a lui J. parte a medicinii care se ocupa cu studiul ochi. exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. Pr. care nu corespund realitatii masurabile. sustine ca cele doua linii orizontale par inegale.------ 1. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. in prima dintre figurile alaturate. Caracterizati. 6. ~PLICATII 1. "actiune") care prive~te actiunea. motivatia subiectului. egale. arta. iluzia lui suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. 19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii liniilor terminale. senzatia. Piaget. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. precis posibil. De exemplu.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. dreptelor perpendiculare alaturate. se pot observa.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd 3. exemplificandu-le corespunzator. in timp ce adultii. de~i sunt egale. 0 Mtrana ~i un barbat. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. utilizand cele Invatate despre perceptie.agmatic = (gr. in figura din stanga familiarizati cu figura patratului. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele 4 °0° ° 000 admise. sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. in alte cazuri. 4. care se realizeaza cu ambii "studiu". celelalte constituind fondul percePtiei. dad este posibil). precizand patru asemanari ~ipatru diferente. domeniul a~a cum este cazul iluziilor optico-geometrice este La fel. care este • in realitate 0 figurii tripla. In aproximativ jumatate de pagina. variatia intensitatii stimulilor etc. Se poate. Astfel. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos intregul influenteaza partea. comparati perceptia cu notiuneade "spiritde observatie". Iluzia lui Titchner este insa doar de catre copii. o alta posibiHi explicatie. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. multe diviziuni. alterare. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 gestaltista. discriminarea stimulului ~i (In scris. fiind de amintit. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. falsificare. jos. de mai sus. Patologie = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos Binocular = care se refera la ambii ochi. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect utilitatea. ~ gasi 0 explicatie.'linia de sus pare mai lunga decat cea de eronate. vad aceste laturi ca egale. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in 7. 0 tanarii. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei.

salt pe care reprezentarea se produce in absenta obiectului. a invati'itoarei. " ocupa in principal de nevroza ~i isterie. perceptiei. Malic Stefana are nr. frecventa contactelor .perceptia reflecta clar. de telefon234 485.i caracterizarea reprezentirii r Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. 5. auditive. anticipative. in linie dreapta. printre care se pot aminti: senzoriale. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT telefon ale mai multorpersoane. compararea lor permite evidentierea mai multor 5 phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. tipul auditiv (care daci'i se refera b.. extensie. In plan ontogenetic. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. sa citeasca cu glas tare).m 5. REPREZENTAREA *. ci este un nivel (perceptia of era un volum mai mare de informatii. cat 1?i care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. Ele apar frecvent asemaniiri ~i deosebiri. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). pregatind eel De asemenea. memora sau retine un text.au un inteles. precizie. iar imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. psihici'i. DezvoWindu-se pe baza perceptiei. (1825-1893) . de regula. se refera la mi~cari sau schimbari care nu la lectia predata de profesor. bazate pe perceptii anterioare. sunt rezultatul operatiilor catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera.perceptia se produce in prezenta obiectului. . exista reprezentari: Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti a. Medicu] psihiatru Jean Marin de noutate.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii1?idaca ne perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul imaginam un object perceput anterior in stanga perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita reprezentarea este schematica (cuprinde numai pentru existenta umana. motorii. Datorita acestor caracteristici ale sale se .1 Definirea . locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor evolutia ei se produce abstractizarea).2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai 2. contextul in . in ceea ceprive~te in mintea noastra in starea de veghe. cu trairile afective. reproductive. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. datelor perceptive. un sens mai (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-10 luni). imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. F~eud. imagini concrete ale unor Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea obiecte sau fenomene. DomeanuDaniel ate nr. dar ~i in starea de somn ~i. Imaginile mentale oferite de reprezentare. Se "Acesta este un ceas. reprezentarea nu este of era informatii despre obiecte 1?i fenomene continuarea. 5. obiectul. Andru Vasile are nr. il va realiza gfmdirea. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). se poate preciza ca: de aceea. detelefon 245 678. superior al activitiitii cognitive. In funqie de predominarea unei modalitati multor criterii. iar psihic le-a provocat. noastra.determina efecte fiziologice (atat perceptia. Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza poate evoca imaginea mamei. bogat). Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului gustative. imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). se frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii realizeaza cu ajutorul memoriei. cu activitatea). in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. . pentru a gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. cunoa~terii umane). saltul din planul . 1. Staicu Larisa ate nr.oanumita semnificape. despre care vorbe~te).. precis. aude expresii]e utilizate de au fost inca percepute. multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata .sunt fenomene intuitive. insu~irile considerate importante). exista reprezentari: vizuale. completitudine). constituind 0 prelucrare a lor (In funqionalitate. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. de telefon 265976. Reprezentarea este primul pas imaginea perceptiva fiind mai clara fata de pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul reprezentare). Astfel. iar vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. asemanarile dintre ele. dar exista 1?i formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei deosebiri (reprezentarea acoperii. exista ~iurmatoarele deosebiri: de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. a acesteia. Reprezentiiri picturale Reprezentiiri lingvistice Neurolog francez.sunt procese de cunoa~tere. perceptiei (acuratete. mecanismele reprezentarii se . de telefon 278 776. a casei parinte~ti.

prin integrarea in diferite tipuri de 1. b. de creatie). in timp ce la nivelul reprezentiirii se comun. ele succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care fiind receptate ca venind din lumea exterioara. cu grad inalt de abstractizare. Dupa gradul de abstraetizarc. fiind yorba. imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu dintr-o anumita clasa de obiecte. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la pot reda toate fatetele sale). schematizand datele cum este ea. 5. cu grad moderat de abstractizare. 2. In rezolvarea Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc problemelor de fizicii. Operatiyitatea. pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a in miisura in care imaginea. c. formale. Potrivit definitiei de mai sus. incarciiturii "simbolicii". sub cele sociale). generale. astfel 2. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. Autonomia. exista reprezentari: perceptuala etc. Panoramizarea. cat ~i senzorial. 21 3.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. care reflecta ~i caracteristici comune mai 5. Sistematizand. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. ca instrumente de adaptare la realitate. In special cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. Permit orientarea noastra in spatiu. mecanicii sau de geometrie. de rezolvare de o manierii completii ~iadecvatii. m timp ce continutul dominant panii la varsta de 3 ani. Permit "progresul" perceptiei. in care se retin doar putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau 6. conceptuale. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului prod use psihice: conceput de arhitect). ea punet de 5. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea 3. pentru imaginatie ~i procedeele nervoasii.pe care 11 va evidentii la nivelullor componente sociale. in abstractizarea. 4. a. eficiente pentru reprezentarea care insote~te rationamentul devine existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se esentialii atat pentm decodificarea figuralii a decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel formulariloi verbale . 5.tere . de munca. a~a Incat se pot pune In poate avea in minte proiectul unei cladiri. caracteristice. probleme.) . Pot detine 0 funetie eathartica. ceea ce permite concret pentru a circula In mediul social al acestuia. discursivitate anum ita persoana. verbala. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i 7. Imaginea obtinuta prin decat succesiv (spre exemplu. imaginea-reprezentare 9. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite semnificative. Astfel. Constituie una dintre sursele de informatie sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. . 1. actiunea operatiilor gandirii. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In 6. notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. adicii de detensionare operatiile sale. care au la baza un cod conceptual ~i 4. b. ci de cunoa~terea senzorialii ~i concepte. in masura In' care se poate afirma cii majoritatea 4. Piaget define~te reprezentarea ca 0 incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). ci a~a cum ii este prezentatii. diferitele zone nu sunt la fel la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile de bine conturate etc. caracterizate poo fiinte etc. individuale. discursivitate perioada adolescentei. spre exemplu. Deja la nivelul reprezentiirii se poate Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor la nivelul trasaturilor definitorii. Caraeterul social. u~ureazii operatiile gandirii. realizarea acesteia de activitii!i (de joc.pentru comportamentul individului. Continutul lor este format din insu§iri a. J. b. Reprezentarile exprima transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect intotdeauna un fond cultural comun. transpune dupa aceea. dintre elementele comp6nente. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp.3 Proprieta. exista multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de reprezentari: clasificare. exista reprezentari: a. Integra rea. de inviitare. In indepartarea de schema structural a a obiectului. 3. Dupa gradul de generalitate. prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. importante pentru subiectul uman concret. Prototipul acestui gen de concepte cu baza spre exemplu. detaliere pOOmijloace verbale etc. care reflecta imaginea unor obiecte. respectiv a~a perceptiei. obiectelor. constituind un intermediar intre primul rand. Figuratiyitatea. succesiv. nu de reprezentiirile individuale. deosebit de semnificative pentru 0 nefamiliaritate.. 8. meeanismelor psihice au ea punet de plecare. . figurativitate. reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. dupa cum indiferent de tipullor. caracterizate apar intre 3 ~i 10 ani. care au la baza codul formal ~i apar in 5 prin familiaritate. grad malt de abstractizare. un cub nu poate fi perceput reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in decat ca avand trei fete. 5.i activitate Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit pentru identificarea solutiei corecte. acesteia. pe hartie. Reprezentarea permite imbinarea in reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. Acest virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni caracter permite. reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. primare. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: eonduitei umane. la nivel mintal se transformii in concept figural. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 de posibilitatea identificarii obiectuale. aici. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii.construirea figurii -. redarea simultana a constrangatoare .

Neculau.). aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita productii sociale. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. "studiu". Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive punct de vedere senzoriale: senzatii. ) a Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. Trebuie numai sa-I sociala.. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. existente In functie de 6. . sociale" (Jodelet. 0 refacere. reprezentari. reprezentarilor este obiectificarea. psiho1ogic urmatorul text: 4.. Comentati din 3. 4.4 7). A compara deja inseamna a mai larg. 1969. Catharsis = purificare. confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces reprezentare sociaHideja existenta. eliberare de 0 tensiune emotionala. 1997. p. 7. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . Poate fi normal. Reprezentarea sociala nu apare I. duratii de viata. 0 reconstructie a realitatii. 1. l!J~~\!lJ Funcfie == ansamblu de' operatii strict dependente unele de Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor altele ce permit realizar.Piaget. a1 individului" (A. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe sociale straine de viala comunitalii in cauza. efoft de stapiinire (. In sens imprecise.) "Reprezentarea daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a socia1a este un perceptiei. Cum se ajunge la modificarea unel 5. in comunitatea voastra. in S. 1993. Moscovici (ed.. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 evenimentului.. sa Ie gasim condiliile ~i contextele in care acestea se echivalente non-verbale" (Serge Moscovici.~tiinW' a simfului com un. 3). Paris. obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. intelegere ~i stapanire mediului social. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste proceselor reprezentarilor se refera la cuvinte nu se refera la "nimic". instantaneu.p. un proces de modificare a unei astfel: reprezentari sociale. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos expenentei anterioare. Inhelder. 5 comunicare. anumite imagini.. sociale a fost schematizat de C. acestora.(. Astfel. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi Determinarea sociala a continuturilor sau echivalentullor in imagini concrete. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. auditiv reprezentarile sau verbo-motor. Guimelli Aplicatie: Identificali. elemente noi.. Argumentati. ale carei grupurile transforma conceptele. la functiile pe care Ie au in interactiunile Reprezentarile socia Ie. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere depicta. p. Psychologie Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate dintr-un astfel de proces de sociale. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor definitiva.Psihologia copilului. PUF.ea unui anumit proces sau comportamentelor. Psihologia nr.p. D.B.ln realitate. pictura1e ~i ce1e Iingvistice. ci in 'urma unor procese. identificati daca apaqineti tipului vizual. perceptii. a reproduce un concept printr-o imagine. material ~i ideal. "Representation sociales". Nici giindire obiectiva ~tiintifica a (1. Ia~i. continuturi vizeaza procese generative ~i "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte functionale socialmente determinate. in A. Realizati 0 analiza predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean comparativa Intre Marin Charcot). conduite . Structura sa nu este una 3. manipularea indivizilor. in faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. "Fenomenul reprezentarilor formeaza. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire organismului. convingeri. (. Psihologia sociala a campului social. ~eprezentarile sociale sunt comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil modalitati de a gandi practic orientate spre instantaneu in mintile noastre.58-59).. cand 0 evolutie. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo.). intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. "Reprezentari1e socia1e". notiunile abstracte in imagini familiare. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i posibilitatea ca 0 populatie. Procesul modificarii reprezentarilor ignorand alte posibilitati. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga Progresiv se ajunge la integrarea acestor viata sau 0 mare parte din ea. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a yorba de idei. Polirom. lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. practici. norme. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti.. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara. respectiv procesul prin care individul sau o . interpretari. ~PLICATII 1. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare.. ceea ce semnifica simultan 0 ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine modificare a reprezentarii existente. la comuniciirile prin care circula ~i sociale". EDP. realitatii. un grup sa se acceptarea sa. 2.). 361-362).Argumentati raspunsu1voshu. reprezentari sociale? Este yorba de 6. ci supusii transformarilor ~icunos. practici reprezentarilor sociale. a unor 2.. prin prisma modelului minta1 5.. Neculau (coord. suntem obligati sa Ie legam de ceva. categorii de gandire.

Prin continutullor reprezentarile se apropie NU . este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el . deoarece perceptia este cea care reda obiect. . se of era date suplimentare.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin actiunii stimulului. esentiale. diferitele tipuri de itemi. de gandire. orientate ~i 2.mrm.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un . realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. indicii. sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. abordare. pe evaluarea la disciplina psihologie. cat ~i tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui NU _ raspunsul este negativ. operational a. atat in ceea ce prive~te langa eforturile de invatare. DA . unei persoane de-a lungul existentei sale. Hemi subiectivi. raspunsuri mai ample care sunt dirijate. 3. numar. in acest caz specificandu-se acest lucru). in timp ce perceptia semnalizeaza totalitatea Insu~irilor unui obiect. a~a incat nu 0 poate preceda. urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. acord/dezacord etc.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta insu~i multiplu.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe DA/NU. respectiv intelectiv- aseamana cu perceptiile.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur diferite de activitatile de invatare curente. Itemi obiectivi . cunoa~terea evaluarea curenta. cuvant. criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului 3. . 2. transfer etc. credem ca este utila tratarea ~i mai ales sau a competentelor formate. adevarat/fals. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: ordonate cu ajutorul unor cerinte. Durata perceptiei nu corespunde duratei NU . deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. in timp ce 8. adevarat/fals.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. Itemi obiectivi. of era insu~iri caracteristice. . decat stimulilor selectati. actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor.deoarece NU . sinteza.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile 5. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner NU . senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. raspunsul este negativ. prezentei acestuia.itemi de completare: enunt incomplet care solicita intre urmatoarele categorii de itemi: completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului 1. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la simboletc. Senzatiile sunt imagini primare. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. evaluare. acord/dezacord etc. se intalne~te rar.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. constituie 0 parte importanta a exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza activitatii ~colare. 6. subintrebiiri legate printr-un element comun.· a~a subiect in conformitate cu specificul incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni activitatii . menite sa raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i complexe (analiza. . lata de ce este necesar sa cunoa~tem obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i raspuns predefinit de tipul: expresie.r.. dupa care coloane. 2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. 7. precum placut/neplacut. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. exersare ~i aplicare..selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. in timp ce reprezentarea ne doar insu~irile caracteristice.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua subintrebari. gradul de obiectivitate al acestora. Se face astfel diferenta . Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & ceilaHi raman in fundal.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip . pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns. senzatiilor.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de reflecta doar insu~iri separate. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. iar prin modul de producere se presupunand in formarea lorperceptiile. 4. care pot fi: dat. Corespondenta se face in baza unui anumit urmeaza alta serie de subintrebiiri. . In ontogeneza perceptia aparemai tarziu NU in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie decat reprezentarea. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat.). pe durata parcurgerii acestei discipline. Cup rind un . sugestii etc. DA . a aptitudinilor dezvoltate In acest sens.•. in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand precum olimpiadele. care se refera la se respecta numai la valorile mari ale corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i excitantilor." :j[nm~':solicita raspunsuri de tip DA/NU. Obtinerea unor rezultate bune presupune. constituind fondul perceptiei. care pot fi: propriu-zis al itemului.

durata ~i tonalitate afectiva asociata. a) legea 'integralitalii I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) Realizarea corecta a perceptive perceptiv. functia a: Z). senzorial. Corelali de maniera corespunzatoare cele doua coloane. . Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. cat ~ide detaliu. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea.~lllllJ1ia!ll}mit.7) legilor perceptiei derivarea unor anumite ~i interesul pentro obiect.4) cunoa~terea continutului perceptive 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). a) intensitatea b) expresivitatea ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in c) durata d) tonalitatea afectiva imagini perceptive. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context. 6) corelatiilor presupune c) reprezentarea 2) reflecta doar insu~iri separate.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). calitate. in' acest caz. iar in coloana B enunluri adevarate referitoare la aces tea. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. Legea adaptarii contrazice legea pragurilor d . Corespondenla ~-se f~ba. c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei 3. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la a . face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. in masura c) 0 imagine secundara in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare d) contextuala separata.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. 2. e:l) concluzii din acestea. e) legea semnificatiei 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. b:5) corelatiilor presupune b) legea structuralitalii 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. alci'ituind0 imagine unitara. perceptive 5) potrivit ei. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor.ulului ~iintensitatea senzatiei. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa.potrivit legii adaptarii. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii senzatii. proceselor psihice c: 1). A. B.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. deqarece: determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. ci in interrelatii complexe. varianta c) se poate indeparta ca b) 0 imagine obiectuala reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. cuprinzand atat insu~iri cognitive de nivel semnificative. A. c:3). actiunea repetata a UilUi stimul senzoriale. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: b . Imaginea senzoriala este: a .l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. conturarea speciala a unor elemente.4). 4.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. Transcrieti numarul subiectului ~i precizati litera care indica dispunsul corect: 1. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar b) contrastului perceptiv la nivelul perceptiei. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. cat ~ila perceptii este legea: semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al a) semnificatiei omului. 5) prin dubla sa natura. concrete ale obiectelor ~i b: 3). 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. ceea ce a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor privinta sensibilitatii fata de el senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii b) semnificatia unui stimul determina (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a sensibilitatea fata de el stim. c) legea selectivitalii contrastul cromatic etc.atlt senzatia. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. a) senzalia I) presupune in formarea sa. in timp ce legea interacliunii d) constantei perceptive analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru.. ca 0 conditie cu caracter de lege. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. Realizarea corecta a b) perceptia reglatoare a cuvantului.7) cunoa~terea specificului fenomenelor. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. . B. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. perceptive 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile d) legea constanlei culumea. 2.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei a) 0 imagineprimara ca proces psihic. fiind yorba de caracterul obiectual al c) interactiunii analizatorilor imaginii perceptive.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. 1.

" . ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7. 7..oril me~oriei...: .4 • ~ .:-:-:. 25 Procese psihice • cognitive superloare 6.<" IW . Imaginatia 8.1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8. :-IJ '" ~%i'" ~ .3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'".3 Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor 6.•.'J r. ~.·.irii 6..:::.4 Factorn..j. ·· tu ·.5 Memone ~l mtare· 8. . Memoria 7.1 Definirea ~i taracferizarea " ~ memoriei 7. Gandirea 6. iil@j]}1l.-. .:/~:. b b '~ .· .i..• . .'lt. fonnelei memoriei 7.1 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii 6.~_ -'.•.• .':"-' I ~L.le/ind~at. " :V 'I·'.2 Procesele "i '!.2 Structura psihologidiintema it gand. ~.::r·/i"".':':::::::::::..4 Tipologia7g~ndirii 7..2 Procedee1e imaginatiei 8... "i!r-".~ /YJiI' ~ ::::''.3 Calitat.•. ·I!·...-:~...

naturalism. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. sisteme. de "aici ~i acum". schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. a propus un model :s Relatii o Sisteme larg acceptat al structurii gandirii. continuturi (4): comportamental. o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. de la cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate..2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. toI Clase . muzicalii. viitor. principii. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea Spre deosebire de perceptie. pentru a explica prezentul lui. format din trei componente: •. a trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in incercat sii determine caracterul inniiscut sau. UnitOji . de care . gandirea poate fi definitii. diferite intre ele.sistem de notiuni. definite simultan Modelul structural al gandirii pe baza a trei criterii: operatii. Q. domeniul psihologiei copilului. accidental la general. Thurstone. gandire convergentii. interpersonalii ~i intrapersonalii). spatialii. in timp. ca: . c1ase. semantic. Astfel. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu dezvoltare proprie. sub forma notiunilor. intinzandu-se pe to ate cele trei subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structural- functionalii. integreazii informatii despre Analizand inteligenta. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). influentat deJ. in prezent. conc1uzionand cii inteligenta se faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale dezvoltii treptat.sistem de operapi (tatura relationalii). pe rand. Desfii~urarea ei presupune dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. dobandit. psihologul am'erican. The Unschooled Mind: How etc. cauzale dintre ele. relatii. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). psihologul elvetian. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i dezvoltarea stadiahi a inteligentei. Psiholog american. in anumite conditii de interactiuve subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. ci mai muUe. invers). memorie ~icognitie sau cunoa~tere. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). propus de J. integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi necesar. dimpotrivii.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i cunoa~tere de la particular. fiicand observatii asupra Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de dezvoltiirii intelectuale. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). I I Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. Conceptia sa se totdeauna fie 0 informatie care se extrage.r I 6. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. mecanism de comandii. ea tezaurul memoriei.produse (6): unitiiti. chinestezicii. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. Howard Gardner. transformiiri ~iimplicatii. Jean Piaget. judecatilor ~i rationamentelor . de control asupra celorlalte procese dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 psihice. logico-matematicii.operatii (5): evaluare. EI a teoretizat particular la general. gandire Implicatii divergentii. J. trecut ~i viitor. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). Gardner considerii cii contactului senzorial cu obiectul. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de explicarea lui legic-cauzalii. Ea realizeazii legi). . esential. din punet de vederestructural. Transtormari . In obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului aceastii acceptiune. Piaget a desfii~urat cercetiiri in Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman.. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice singurii inteligentii. P. dand 0 matrice a opereazii direct asupra realitiitii. Toate aceste inteligente trebuie de perceptii ~i de reprezentiiri. continuturi ~iproduse .1Definirea . Prin aceasta. gandirea se apropie de inteligentii. simboljc ~i figural. ci asupra informatiei fumizate inteligentelor unei persoane. Guilford . (1943-) teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. &. coordonate temporale: prezent. P. cu obiective. Guilford. stadial. gandirea se organizeazii ca un generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a sistem multifazic. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat In anii '90. care impreunii se imbinii. fie 0 informatie extrasii din pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii.a insu~irilor comune.. in cadrul nume~te teoria inteligentelor multiple. al acesteia. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. Piaget~i L. Ul Psihologul american. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i in~ine. GiNDIREA &. va demonstra Howard GARDNER reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. care este strict legatii de cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor prezent.

dar niciodata reductibile la concretul singular. B = pasare. ca 0 ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. Guilford a pus in ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. analiza. in mj. 2. empirice. plan individual. b. analiza. Exemplu: opera!iile Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. indiferent de datele statistice existente. la formarea de re!ele semantice. Prin factura efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe ei. de judecati ~i diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. teoretizarea. notiunile pot fi: a. 3. ramanand in minte numai idee a. este 0 operatie de sinteza superioara care opiniilor. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in a. . originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i poseda proprietatile date. relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. b. dar respectiva. care presupune evidentierea pe plan mintal sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor noi situatii ~isolution area de probleme complexe. sintezll. putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. premise) ~i ajunge la obtinerea altora rutina desenului dot noi (concluzii). elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a aplicare a notiunilor. subiectul trebuind de fiecare data sa privighetoare. permitand intrarea in posesia definitiilor. respectiv 0 succesiune strict determinata a Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati secventelor a ciirei respectare conduce. Euristica se refera la regulile mentale dimensiuni conceptuale. cat 11 putem evoca mai u~or din memorie.date izolat. desprinsa de orice conexiune intuitiva. generalizarea. al strategiilor). Pentru 0 un! 9 puncte 2.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte A ntelegerea este functia esentiala a gandirii care noi sau a rezolvarii de probleme. unde tendin!a este de a ale necesitati~ notiunile pot fi: presupune ca. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). a cautarilor ~ia integrator categorial. Din fiecare punct/pas se desprind mai situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = multe cai posibile. 27 Pomind de la modelul de mai sus. abstracte. a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. . ~ 6 rationamente (Iatura de continut) Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. principiilor ~i a legilor generale in produselor gandirii). Realizarea ei se baze. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii b. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. in minte. abstractizarea.nte. stabilim acel 2. principiu. nefiind imagine. Se pot distinge doua tipuri de determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care operatii: . propozitii. Se poate realiza: spontan. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care 3. evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al 4. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. este 0 operatie de selectie ce constii in gandirii: relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i 1.interpretarea. care exprima 0 de calcul matematic. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. reflectand legitatile realitatii. euristicll. in interpretarea ~i explicarea realului. D = fiinta).disponibilitatii. nu se aseamana cu obiectu!. in mod necesar. care pierd orice legatura cu imaginile. inscrise intr-o logicii naturalii. transformarilor. in r "' Gandirea ca sistem de notiuni. dintr-o data ~i treptat. traie~te. la ob!inerea rezultatului preconizat. 2. explicarea ~i situatii concrete). neesentiale ~iaccidentale. din elementele sau insu~irile sale. In!elegand diferite obiecte. concrete. Unitatea informationala d. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. Fiind un desIa~urarea "arborescenta". poate vorbi despre 0 euristicii a: 1. unei alte categorii. in cazul ciireia se are de-a face cu zisa. algoritmica. rigide sau labile. considerate abordare a unei probleme. notiunea este totdeauna generala. C = animal. a 5. notiunea propriu. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. in timp unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere sau discursiv. inductiva. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. in care gandirea pome~te de la anumite trebuie sa renunjam 10 date Gudecati. mai apropiate de concret. Se semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse mai convenabilii. comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. comparatia.~za pe combinarea Operatiile fundamentale sunt: informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor 1. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu actional ~i afectiv. vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. in evantai. a unui obiect. este 0 operatie de descompunere.ebaza a gandirii este notiunea 1. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite ulterioare a celorlalte faze . a unui obiect). 6. ce consta in reconstituirea. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. dar neimplinitii sub aspect deductiv. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. vascozitatii gandirii). ~tiintifice. fapte ~ifenomene. fiind trait subiectiv. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de 4. este opusa presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i reprezentativitatii. Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un Gandirea ca sistem de produse ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a (Iatura operatorie a procesului) informatiei ~i a. atunci el face parte din categoria saradicioase in continut. la intreg. a noi. solutiilor in unitatea de timp. daca ceva se aseamana cu un element al a.

putandu-se face urmatoarele diferente: b.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea Punerea problemei initiala spre cea finala. unde predomina capacitatea de a 1. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. bazandu-se. Verificarea ipotezei c. pe imagini sau subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. Problema este obstacol de ordin "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. cat ~i educational. reformularea sau simplificarea problemei.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. In functie detipul de gandire dominant. iar dacii problema este noua sau complexii. Rezolvarea problemei 2. intuitia sa pe intreg. ce lasa libera imaginatia. analizei. Problema se define~te prin trei elemente: .perceptii. prin centrarea pe detalii. informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. cu subestimarea detaliilor. solicitata de problema. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. Intelegerea problemei Formarea asociatiilor pfoblemele pot fi: a. abstract-formal. caracterizat prin predominarea functionalii a tipul de gandire: sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. 2. b. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. operand in profunzimea lucrurilar. reprezentari. care este 0 ipoteze I etapa foarte importanta. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. acestea pot fi: a. se vor utiliza strategii euristice. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. surprinzand multiplice ipotezele ~i solutiile. fiind yorba de generalul ~iuniversalul din lucruri. sintetic. prin specificul sarcinilor cu care intuitive. operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea mai ales. verificarea. psihologii au construit mai multe modele Formularea ~i rezolutive.scopul problemei sau starea finala. 0 4. se delimiteazii tipul de gandire: a. 3. ce urmeaza 0 linie deja trasata. pe sistem. reluarea demersului rezolutiv daca rezultatele nu sunt cele a~teptate. . test·area ipotezelor. bine definite.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de scheme figurale . caracterizat prin predominarea functionalii a suport intuitiv. se delimiteaza opera in sfera' constructiilor teoretice pure. respectiv executarea efectiva a pentru ce?". imagistic. bazate Etapele procesului rezolutiv pe metoda de incercare-eroare. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. 2.starea initiala sau punctul de plecare. legile. a rezolva probleme. se delimiteaza b. b. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. &. b.slab definite. solicitatii). . probleme de rearanjare a elementelor (dupa un Trierea asociatiilor Formularea ipotezei anumit criteriu). (formal). intuitiv-concret. care presupune compararea rezultatului problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa obtinut cu starea finala. creativitate. . desprinse de arice a. divergent. dar. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). pe disocieri succesive. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. cum. permanent. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract recurgand la solutii model incarcate de logica. a. ~em- &. 3. 5. Pe baza raportului analitic-sintetic. convergent. a opera adecvat cu notiunile. principiile. Un astfel de model contine urmatoarele etape: verificarea unei noi 1. analitic. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). a tipul de gandire: structurilor logico-simbolice. forme. genetic. unde predomina capacitatea de Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. 1.

Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati acestea pot fi rezolvate. probleme. a unor poate face? In primul rand. simplificand modul de abordare incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. Iegea sau mecanismunntern al 11f'ili i1'i'fiTiTiI C~ l' 'd reapta. devenind. Pomind de la specificul gandirii. 2.ii. argumentati centralitatea a. initial. Prin generalizat. a realitatii propriu. Judecatile realizate de catre 4. 29 •. rude). Cosmovici. b. Personalizarea . strategie euristicii ~i fnfelegere.. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam.Este yorba de a utiliza. ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: 8. de~i nu dezadaptative ale gandirii.Se realizeaza mai ales in sensul parinti. aparand predispozitia masura. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. caracterdatorat gandirii? 3.. Utilizarea lui "trebuie" . in general. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping reprezinta decat interpretari ale realitatii.Pe baza unui eveniment izolat standarde deosebit de ridicate. IEmpatie = rezon~nta. cand straturile lor adiacente se IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. a mai multor etape scop. 196). neincredere situatie asemanatoare.Se refera la situatiile in Gare. 7. "Trebuie sa utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". cel mai adesea insa intr-un sens suprageneralizarile etc. definitorie pentm fiinta umana. II . Deformarea selectiva . dar ~i corecta. ori . simultan cu persoane. a~a incat este fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. se rasfira dintr-un punct comun respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul in directii diferite. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva specificand caracteristicile acestora.. semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. au dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie ca punct de plecare experiente negative din copilarie. 1996. serie de etape sau de operatii intermediare. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. Argumentati. cum pot fi remediate acele deformari. ajungem la experiente ulterioare. la lipsa increderiiln sine. comunicare afectiva cu se~enul. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul prezente sau viitoare. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de acesteia In sistemul psihic uman. Ce se autoevaluare. a con~tientiza ca gandurile nu categorii extreme. partial sau final. ceea ce conduce la descurajare. Tendinfele 3. pnvire la esenta.. "totul". Incercati sa concepeti posibilitatea ~i modul de existenta a 10. Psihologie generalii. lucru. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce 2. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care 9. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in negativ.. in paralel. fie 0 pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres comportamente negative sau a unor interpretari eronate. ~PLICATII I. chiar daca doar intr-o foarte mica piarda increderea in fortele proprii. In aproximativ 0 pagina. necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate 6. precum preluarea modelelor de 0 concluzie negativa care reduce.evidenta. lucrurile sa fie gandite nuantat. evaluarea altora sau a unor situatii. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil ~1 anticipativ al timpului psihic.•. evitate "ori . Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri.Se refera la resimtirea unui sentiment de ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i propria noastra persoana. Reversibil = care se poate produce intr-un sens. faptul ca gandirea este gandirii. prieteni. gandire.• Multifazic = realizarea simultana. semnificative (profesori. subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului astfel. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. in general. datorita frecarii interioare. Aceasta gandire a lui specifice ale situatiei. comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare scazuta.spre ace a~l punct. Comparati sinteza cu generalizarea. dezavantajos pentru persoana in cauza. Incerca\i sa faceti "Intelege'rea este un rezultat. pentru pot fi puse in. asupra celorlalte 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. lDiscursiv = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o distincte din derularea unui proces. tip are de interpretare a propriei persoane. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. in mod concret. nerealiste in raport cu (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice posibilitatile lor. Polirom. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de fiintei umane In absenta gandirii.. nivelul de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane aspiratie." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau generalizarile rara temei. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv.. respectiv cele mai des intalnite. profesori etc. "Trebuie sa fii cel mai bun". 4. dar ~i in sens invers. PS: baza unar faote cunoscute_cu mi~ca unele fata de altele. cauza. c'. rude. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales cu care ne confruntam. Gandirea in "alb ~inegru" . Suprageneralizarea . Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: 6. ca modalitati de operare a 5. Conceptul este un produs specific gandirii. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III l' aeelui fenomen ..Unii parinti impun copiilor lor 1. asupra situatiilor de viata sau a societatii. 1. "niciodata". II 6 frecventa se pot enumera: 5. al unui proces de diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie "de fiecare data". numite ~idistorsiuni cognitive. Saltulla concluzii . spre e~ec). La nivelullimbajului este yorba de in sine ~i in ceilalti. p.

proces psihic complex. desfa~urare in timp. memorarea poate fi: poatefi: a. Ea permite desta~urarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. asemanare . 7. memoria este inmagazineaz-a. De calitatea memorarii depind celelalte vedere structural. in toate fazele. (1829-1905) Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii pentru prelucrari. omului: cunoa~tere ~i invatare. engramarea) este primul proces al b. voluntara: este subordonata intentiei. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. este dotata cu proprietatea Memoria este un proces psihic activ. desta~urandu-se. informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. pastrez. este organizata logic ~i sistemie. numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii avutii. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii 3. . inregistrarea. intre informatiile prezentul clipei. de interesele celui care memoreazii. de modificate ale prezentului. triisiituri esentiale care 0 integreaza Prin valoarea sa adaptativa. Este implicata in toate unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. producerea fenomenului de con~tiintii. Este faza in care informatia se traduce intr-un realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem cod (imagine. Un celebru filosof. Eu-l. este inteligibila. incepand eu intiparirea. de pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor utilizarea unor procedee speciale de facilitare. de varsta. nu numai cea vie. eontinuand eu beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. Seeenov). Henri Bergson.. piistrez. din punct de in sistemul memoriei. intelegere ~i rezolvare de 2. memoria este implicata in gradul de cultura etc.i formele memoriei Memoria. inr~gistrarii. precum ~i la formarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea dezvoltarea insu~irilor personalitatii. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme cu un caracter situational sau contextual. anume inregistrarea ~i Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea toate celelalte fenomene psihice. memo rare a voluntar. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. 1. Dupii prezenta intentiei.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior care asigura intiparirea. seleetiv. dobande~te continuitatea anterioare etc. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. conserva.contrast. tarii care viata psihica a omului ar fi. organizarea materialului Continutul memoriei este divers. gratie careia omul echilibrului dintre organism ~i mediu. scopului ~i a. Medic rus.2 Procesele . considera. nu este persistenta in timp. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ.imposibila. contribuie la constituirea ~i perfectionarea 5. Ea are un caracter multimediat. Astfel. informatiilor memorate. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. mi~cari ~ideprinderi. de Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor asemenea. in sensul ca dispune de operatori proprii 7 . identitiitii in timp. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in trecute. dar e sub egida lui "trebuie" (sa memorez. trairi afective. este mijlocita. Emil DuBois- Reymond. practic. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi memoriei. memoria este 0 capacitate psihiea absolut esentiale: necesara. sunet. este aetiva. pastrarea ~i proceselor cognitive ~i reglatorii. proceselor psihice. memorat dupa criterii de semnificatie. Memorarea (fixarea. formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. respectiv omul retine ~i reactualizeaza probleme.. de subordonare . Memoria refleeta "treeutul ea treeut".1 Definirea . cuvinte. prin rolul ei in realizarea in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. eajoacii un rol important in achizitionarea Formele memoriirii: . fiinta noastra psihica. stocarea ~i reactualizarea informatiilor. Dupa prezenta sau absenta gandirii. a efortului 2. 1. deoarece presupune intelegerea noastre psihice. ducand la 0 controlului deliberat. propozitie). idei. este mai putin organizatii ~i procese ale memoriei. de noi.incluziune. Totodata. Chiar daca. apoi actualizeaza sau utilizeaza consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. efectuatii in lipsa intelegerii. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai 6. MEMORIA 7. Helmholtz (Berlin) etc. M. astfelincat sa poatii piitrunde in mod special acest lucru. meeanica. respectiv fixarea. a experientei sub forma de amintiri. sistematizatii. organizat logic ~i sistemic. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. De fapt. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. Memoria este functia generala. a scopului.unei bune piiqi din experienta de viatii. inferente. prezent. este seleetiva. este situaponala sau eontextuala. asocierea cu elemente din fondul experientei me~oriei. astfel Procesele memoriei sunt: incat devine mai productiva decat cea involuntara. cuprinzand imagini. necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. presupune 0 anumita reactualizez). inteligibil. 4. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se selectiv ~iinteligibil. Fiziologia sistemului nervos (1866). 0 zhivatnom elektrichestve (1862). 7. intreaga materie. Gratie sublinieri. mijlocit ~i (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). nuaresens. creativitate. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale Ivan Mihailovici SECENOV functioniirii psihicului. invatare formalii.

deci ~i reactualizarea . Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. de fapt.foartescurt. . daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. memorare inegal productive. b. active. memoria semantici. Memorarea materialului generalizat Dupa modalitatea informaponala preferentiala. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). distingem: Etapele memorarii logice 1. utile ~i altele 2. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. inutile. pasiuni. stocajul senzorial. redus. de invatarii cognitive.rie operaponala. Nu exista forme de memorare necesare. in functie de conditiile concrete. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i concepte. atat timp cat este prompt sau lent. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. utile. memoria auditiva etc.in campulperceptiv). de experienta de viata a fiecaruia. care face posibila perceptia.deci sa dureze pana la 0. G. In cadrul memoriei de lunga durata. atitudini. dar ~i de particularitatile de personalitate.' Intrucat ne realizeaza. avea mai mult de 5±1 elemente. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului.ea fiind.logica. Intre formele memoriei nu exista sentimente.. inmmpinand rezistente. este indelungat. daca se repeta de catre subiect. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei Descoperirea ideilor esenpale (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). memoria este: 1. localizabile in timp ~ispatiu. se pot distinge: intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat a. asigurand continuitatea preponderent voluntara. memoria afectivii: material fumizat de emotii. 2. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. deprinderi. Nu exista forme de 3. o ruptura. daca elementele sunt grupate.). uneori toata viata. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. D. eronat sau fidel. ajuta sa operam cu informatiile curente. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. simboluri. atat voluntar. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. b. cat ~iinvoluntar. memoria episodica. senzoriala (vizuala. auditiva. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. inferente (argumente) etc. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. memorarea mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea Forme ale memoriei logicii). Dupa durata pastrarii. Continutul ei. ea are 0 importanta deosebita. parcurge 0 serie de "statii" intermediare. bine organizat. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). scheme. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. economica. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp semnificatiilor materialului de memorat. memorare productive ~i altele neproductive.. tactila etc. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. de conditiile in care a fost achizitionat. situatiile deosebite etc. 7 acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). necesar.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie.sunt memo. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata.25-0. convingeri. a1catuita din idei. operatii. mai productiva trecut-prezent-viitor.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. memoria verbaHi: material abstract sub forma de nenecesare. ci forme de 4. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a 3. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. concepte. pana a ajunge in centrii din cortex.

g. Uitarea este un fenomen psihic natural1. activitatii este retinut mai U1. saniitatea.>itulunei serii se retin mai bine decat mij locul. Factori subiectivi. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe memoriei 1. Triinicia pistririi . fiecare acponand asupra puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed.. pentru fenomenul uitarii.>i srar1. a.materialul care reprezinta scopul oboseala etc. 7. impresiile deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. experientele penibile. cu economie de timp-efort ~i de necesare intr-o activitate. gradul de noutate a materialului . precum: parte din mijloacele de realizare a acesteia. Fidelitatea reactualizarii . 3. precum: gradul de implicare a neomogene. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata mecanismele refularii. nume ~i semnificatia unor date c. adeppi reflexelor conditionate. este bine sa trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul devina cat mai inteligibil). repetitia ~i stabilirea intelesului materialele organizate logic se retin mai u~or decat materialului de memorat etc.>or decat cele care fac 2.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute.servatecorect 0 lunga perioada de timp. pozipa materialului in structura seriei . fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea secventiala cu cea globala. 7. Promptitudinea reactuaUzirii .. materialele omogene. se identifica ideile principale. dar 1. complet sub pragul de activare.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: cOJ:). Rapidltatea fixiirii .realizarea rapida.inceputul simbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa 1. cu atat efortul necesar pentru memo rare va unor numere cu cuvinte sau cu propozitii. h.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau prin 1. denumiri etc. materialului .simultan sau secvential. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. de a Ie corela cu altele. modul de prezentare .. asociatiilor intre cifre. realizarea prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei rapida a intiparirii. blocaje temporare). retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii detaliile. Mobilitatea memoriei .>iambianta in care se desIa~oara ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). devalorizate. precum: cele nestructurate. fapt care impiedica procesul reproducerii. care informatiile sunt redate. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor perturbator al activitatii umane.r . baza fiziologica a uitiirii constii In Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite diferitele forme ale inhibipei. caz in care uitarea devine un factor noua). pe langa cunoa1. unor atitudini durabile etc. suparatoare. uitarea se manifesta in mai multe fenomen pozitiv. Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se starile emotionale negative.5 Memorie . activititii . iar behaviori~tii sustin ca o situatie. . Din pacate. L. aspiratiile. a neutiliziirii informapilor.>terea interne ale memoriei (pentru a memora un material ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. locul pc care if ocupi materialul in cadrul atitudinile. corespondenta calitativa 2.cantitatea de material pe care 11 5. dureroase. stabilirea unor puncte fi mai mare.>inegativ atunci cand se uita informatiile de care 1. natura materialului (concret-intuitiv sau verbal. repetitii. contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice Pentru a optimiza propria memorie.cu cat un material corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai informatiile anterioare. uitarea avand caracter asemanatoare. uitiim 1. lumina. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul forme: persoanei. uitarea situationali (lapsusuri. Daca uitam informatiile neesentiale. A. Intre memorare ~i uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice uitare existi relapi dinamice.>iinformatii esentiale. informatiile asociate cu evenimentele neplacute.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea b.>i necesar.corectitudinea ~iprecizia cu putem memora.daca volumul informatiilor personale. Factori obiectivi.4 Factorii care optimizeazi functionarea t memoriei 7 Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. celeilalte. subiectului. Thorndike). Ie modifica pe cele existente.3 Caliti. se mlc. care trebuie considerat 1. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. G. 6. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva activitatea umana. penibile. gradul de organizare ~i de sistematizare a performantelor memoriei: temperatura. insuficienta consoli dare in etapa memorarii. coerent 1. scopul activitatii :viitoare. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. cu atat va eliminarea factorilor perturbatori etc. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute este nevoie. grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan e.capacitatea de a acumula noi dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial cuno~tinte. educate ~i 4. activitatea 1. interesele. (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea utile. de a sau total).u~urinta memorarii. stresul. de a Ie reorganiza.>ide a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta individului:. 3. cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda o mare importanta are 1. Volumul memoriei .>tergereaurmelor asoclatIve. necesare. cre~terea interesului pentru f.>iunitar).>ica un Ca fenomen normal. de aceea trebuie sa imbinam memorarea de reper. starea de oboseala. inlocuirea este mare. Pentru selectiv. Astfel. 32 7. construirea unor noi cuvinte cu cele date. de efort voluntar adecvat. . sa organizam ~i sa sistematizam d. organizarea ~i omogenitatea materialului informapile memo rate. mobilierul. pastra ~ireactualiza. volumul materialului . trebuintele. 1. a informatiilor. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita anumite date. vorbim despre fenomenul uitarii. motivapa.informatiile engramate sunt pot contribui la optimizarea memoriei. elemente similare se retin mai greu decat cele cu 1.cu cat acesta este mai ridicat.

. succint. de~i evenimentul a trecut. Ebbinghaus) respecte urmatoarele cerinte: a. Secenov potrivit careia: putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. apoi.. Descrie!i. cu titlul .1I!iJ dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara Interferenfa = intalnire.100 "" . primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. in aproximativ IS randuri (±I). plasam la locul corespunzator. ansamblul faptelor. Pomind de la afirma!ia lui I. urmatorul text: "Astfel. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. proceselor etc. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe combina cu incercari de reproducere.pana interdependentii. ~ o. dupa care ritmul uitarii se reduce. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I 8. se confirma se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. incruci~area doua sau m. in aproximativ jumatate de pagina.. ratele de uitare sunt mai mici. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei.intre 5-20 minute.J~. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul "" % initial. de aproximativ 0 pagina. iar un numar prea mic de = repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). Realiza!i un eseu. in cazul vostru. suprapunere a doua sau mai multe unde Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in coerente. "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". aparuta in 1885. campului con~tiintei. careia formelememorarii se afla in stransa interactiune.. caracteristicile uitare". general sunt imposibile? 7. care sentimentele. 10. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens.. Mnezic = referitorla memorie. Trecut = care· nu mai este actual. utilizand ca materialului in intregime (metoda repetarii globale sau material experimental serii de silabe Tara sens. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar "" "Cl 7 prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia .p. Verificati Golu.. 1. Verifica!i corectitudinea lor $i.alciituindun intreg organizat. actelor. procesele memoriei din a caror succesiune confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce rezulta continuitatea ei. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru cuvintele pe care vi Ie amintiti. in teoriile contemporane ale invatarii.aimulte fenomene. 1975. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in c. numalUlde cuvinte retinute. 40 fenomenului de saturatie. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea dinamica).. a reu§it sa prin fragmentarea materialului in functie de volumul de stabileasca 0 curbii a uitarii. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. Principii de psihologie cibernetica. 11. in cazul vostru. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. Inchide!i cartea ~inota!i toate 2. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. adesea. ramura a instruirea oamenilor. . fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita d. lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin ~ia evolutieiacetor sensuri. 5. potrivit careia in memorat). contributiile sale fiind reluate. dacii dinamica lor se pastreaza.. c I intampliiri etc. auzim. deoarece Psiholog german. corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu 3. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. inapoi pe scara timpului" (Mihai nota!i toate cuvintele. propune §i utilizeaza Herman EBBINGHAUS consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua (1'850-1909) consoane. H. M. particularitatile de varsta etc. Argumenta!i. chiar ]. faptul cii lui i cuvintelor citite. Psihologul german. se 4. la anularea lor. ~ 80 Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa S Curba uitarii unor silabe fara sens ~"" 60 (dupa H..5 -= . In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis (Despre memorie). ~PLICATII . Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i Semantic. Argumentati daca. Formula!i cel 6..in urmaunei decizii.din timpul cares-a scurs. intervine oboseala). 33 consumul de droguri ~ide alcool. infomla!ia apoi. esen!iale ale memoriei. 20 b.iOO. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia ~ comasata (intervalul optim este de cateva zeci de 1 9 24 48 144 ore minute . Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte.. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. 211). rela!iile memoriei cu alte procese ~i . devenita clasica.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor..amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in Vo/untar = care seface con~tient. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. Ebbinghaus. fie de 1-2 zile.Memorie:ji eviden!iati. in mare masura. Argumentati daca. ideea conform 9. expresiile pe care vi Ie aminti!i.

principiu functional in situatii noi. fiinte.). rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. inainta pas cu pas. imaginatiei. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. Filosof olandez. a gandirii etc. Prin intermediul limbajului.este esential. balaurul cu ~apte capete. au aparut in antichitate ~i au general in realitate sau ceea ce este logic posibil. elevii i~i reprezinta reprezentiirilor. Gandirea ~i funetiilor psihice" (Baudelaire). imaginatia este cu atat mai valoroasa expresia noutatii. cu activitatile desIa~urate unei probleme. precum ~ipunerea Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au lor in relatii complexe. iar mai tarziu in numarmare de imagini.i caracterizarea imagina~ie~ Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. niciodata. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei la randul ei.2 Procedeele imagina~iei Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de doua u~i etc. fenomene care au in comun anumite insu~iri. simtirea ~iactiunea altcuiva" . Daca nu ar exista imaginatie. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei prezent ~i viitor. terminata in 1675 ~i publicata postum. Psihologul Andrei bazeaza pe experienta anterioara. Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua tipul "omului de prisos" (Oblomov). 8.1 Definirea .). de situatii etc. gdndirea permite surprinderea a ceea ce . Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale caracteristice unui grup de persoane. "lingu~itorului". insa imaginatia nu poate exista in absenta adaptare. precum vazut niciodata. realizandu-se unitatea intre treeut. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire Fliimanzilii. pe euno~tintele Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun anterioare. viitorul. Darwin a conceput selectia naturalii din povestirile lui Swift etc. reprezentari sau idei nu apar din nimic. necesar ~i Chiar daca primele discutii. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel e. atunci cand un procedeu nu p'oate fi ~i cu intreaga personalitate. omul este capabil sa creeze imagini ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale noi care nu reproduc obiecte. centaurul. Omul. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. cat ~i "nebuna easei" inteligenta coordoneaza productia imaginativii. foarte mult. fenomene existente in realitate. asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea agriculturii). fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un activitatii de joc ~i de invatare. fapt ce ilustreaza b. neexistand 0 orientare precisa. automobilul cu gandirea. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este informatiile memorate. Setilii etc. pe aptitudinile ~i trei insu~iri: talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul a. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. Mai mult. din povestirile lui Creangii. odatii cu creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. la identificarea modalitiitilor de Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa rezolvare a problemelor. tipul "avarului" (Hagi- structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand Tudose) etc. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau radiocasetofonul etc. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar obiectelor ~i'a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. explora posibilul. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor.). (1632-1677) 8. iar unul dintre Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea obiecte are. liliputanii (exemplu: Ch. ascultand expunerile profesorilor. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a Astfel. Dacii dezvoltarea reprezentiirilor. in copilarie. a limbajului. ins a. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la aplicarea unei idei. Dacii memoria are caracter aplicat). gandirea poate fenomene. 34 . in plus. (R. gandirea are un rol important. trasiituri care sunt imaginatiei. element. . participa activ. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. psihologiei" . numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. Dymond). imaginatia devenind de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. imaginatia a fost considerata atat "regina exploreaza necunoscutul. posibilul.). deoarece campul cunoa~terii umane se large~te memonel. iar imaginatia. Aceste imagini. pe deprinderile deja formate. BARUCH SPINOZA Principala sa opera este Etica. unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. ~i sintezei. operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in reeompuneri. ele se fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii.. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele analogie. cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a Imaginatia are un· rol important in procesul de societatii. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a legatura imaginatiei cu memoria. Emotiile ~iatitudinile afective. acestea ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i fiind operatii fundamentale ale gandirii. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a In procesul imaginativ. imaginatia continuat pana astiizi. ciclopul. cadrul activitatilor productive desIa~urate. numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in Infinitului. F. IMAGINATIA 8.

absurda (romanele lui F. Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. Visul devine "paznicul somnului". transcrise de 10 ori. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. Se ~tie ca Toistoi dupa ce senti mente inacceptabile. lntre imaginatia fi du~manul meu. putand fi id~tificate trei faze: dcschi~i. Adler respinge insemnari ~i adaugiri. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care deoarece imaginatia se desprinde de concret. In functie de gradul de activism al persoanelor. idei care nu au simultan in doua locuri. aventura pe care 0 consideram Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reala sau ireala.. Visul dureaza de la 10 la 15 Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor minute. Se considera ca visul are caracter simbolic. el fiind rezultatul unei intregi In scrisoarea sa catre Fet. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. Transcrisa aceasta functie a visului. s-a anterioara (exemple: reconstituirea modului in care demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca oamenii traiau in comuna primitiva. subliniind rolullui in organizarea a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. Astfel. Acest deta~are fata de realitate. unele capitole fiind conduitei viitoare.). Experimental. dupa cum in orice act de creatie este sau general a (c. imagini sau reprezentari etc. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). exemplu. sa-!i imaginezi milioane Bisericii. deci Visul din timpul somnului este definit de Norbert cu cat sunt mai originale. reconstituirea modului toti oamenii viseaza. idei ~i 1/1. sustragandu-se gandirii logice. aceasta idee se inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor regase~te in textele tibetane. X). budiste ~i in scrierile Parintilor apare in aceasta lucrare atat de vasta. geniu). insa se considera ca. Jung a identificat in miturile unor popoare necesar sa reproducem idei. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza stari de spirit a eelui care doarme. literaturii etc. realizarea unei dorinte. Popular. iar produsele sale' sunt cu atat mai imaginatie in domeniul istoriei. crearea operei ~idesavar~irea ei. disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. Ea nu se confunda cu memoria implicata in dintre subiecti i~i amintesc ce au visat).000. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de pregatirea. participam intens afectiv. numai 5-10% personajelor etc. creatoare ~ivis de perspectiva). citirea unui roman ~i reprezentarea minute de la incetarea mi~carilor oculare. in actul imaginativ. . exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) uneori. fraze intregi erau inlocuite. diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). psihologiei. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). du~manul presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. ea este numita vis are cu ochii presupune perseverenta. i~i aduna foarte mult material scris deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea care era supus imediat prelucrarii. In vis nu reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu recombinarii experientei anterioare. Personalitatea subiectului este In functie de domeniul in care se manifesta. De incon~tientului. ci de a 8 creatoare ~ivis de perspectiva). Freud sustine ca astfel munca sa creativa: . valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. Manuscrisul era plin cu puternice. intr-o masura rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. visul producandu-se in sfera reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. dinainte cunoscute. S. i~i fixa planul lucrarii. exista puternic implicata. Spre deosebire de Freud. A. ".. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 in care se produce ploaia.Este ingrozitor de greu sa-ti visul este. altii considera ca visul este oameni (talent.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. Ma ocup cu acesta . deoarece Tolstoi spunea ca aurul se Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. ea este specifica numai unui numar redus de eomunieare eu divinitatea. adauga ceva nou acesteia. Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. pentru a alege din ele abia permite sa ne exprimam.. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un imagini noi care au corespondent in experienta sfert din timpul somnului nostru. intr-o forma deghizata. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. 0 deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se astfel de proiectare poate avea functii de motivare poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de importante.000. El sustine ca visul este singura modalitate care ne de combinari posibile. auto form are ~i autoeducare. avea diferite semnificatii. originalul). La pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de nivel superior. De~i are efecte drumului propriu de dezvoltare conform relaxante. Kafka). in esenta. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. pot visa un ciiine care se dovede~te a corespondent in experienta anterioara. iar ultimii sustin ca vi sui poate obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. intermediara intre gandirea in exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare starea de veghe ~i vis. 35 8. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina semnificatia putand sa fie individuala (In vis. imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a a~tepHirilor. Produsul fata de eea senzorio-motorie.

informatii uitate daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia patologica). dar simultan spectatori ai acelei actiuni. sa se poata manifesta. cat mai multe propozitii cu conditia ca oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. sete. 0 persoana cunoscuta . existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt orice individ~ilatoate varstele. Visele apar in timpul somnului Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total alte explicatii decat cea freudiana. tactile. senzatii interne (foame. nu-~i amintesc visele. pe complexitatii trairilor afective. de fapt. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. dar au fost cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data prin~i de politie. -. Sentimentele se transforma. ceea ce sa se ridice. ca forma a imaginatiei. absurda sau halucinatorie. in somn. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). nu insa foarte puternici (spre Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai exemplu. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. G. simbolismul constituie nu 0 modalitate de niciodata. neverosimila. definind acest procedeu ~i construiti. dar careseapiieQ_n~tiimei. anuntand survenirea unui aspect patologic. desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al F antasmii = produs al imaginatiei. dereglari functionale interne mi~carile oculare rapide. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. in notional. notati tot ceea ce va amintiti. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. in cauza.incluziind ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de Incon:. ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. in primul rand. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar insa ajunge la a visa imbolnavirea. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). acestea fiind mascare a pulsiunior. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. derulandu-se mai incet sau mai repede evenimente ~i in imagini simbolice. caricatura. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor).cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. "lucru care devine propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. la trezire aceasta masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. ). 36 -. posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. In cazul manifest dupa cateva zile).. 2. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). 4. In acest scop. care nu pot fi transpuse care ni Ie putem aminti. ale acoperite de stimulii externi din timpul zilei. poate ajunge chiar premergi:itoare (adesea continuam a invata. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt nearisirea camerei etc. explicarea ei. precum: excitanti externi. rezolvate.$i). Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitiiprimitive. cu ajlltorullor. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? ~PLICATII II _ 1. pot fi modificari ale ritmului respirator. Continutul visului poate fi influentat de factori inaccesibile in ordinea gandirii.. sau ca un animal care apare in vis sa fie. "lac". identificand 3. creionul cu gumii. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza cognitivi~ti. Potrivit psihologilor al somnului. lung de la SfiintulAugustin pentru a artistic. Totul devine intr-un fel posibil. Dege{ica. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. punandu-i pe ciirbuni incin. somnambulismului persoana. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. (acestea. 8 In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). intens ~ipe care 0 consideram reala. ___ ---. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau Arhetip = termen preluat de C. miniatura. constituind 0 experienta la care participam afectiv. ci modalitatea de exprimare a indispensabile unei existente normale. procedeul prin care a fost obtinut. Visele pregnante. de fapt. existand astfel decatevenimentelereale. am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar solutii la 0 problema care ne-a preocupat). rar aparand cele caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. "piidure". dar numai 20% sunt colorate. impresii din perioada imediat. ale batailor inimii. ramane un acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei.inrudit cu visul ~ireveria. . putandu-se expresiei faciale. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. dureaza intre 3 ~i 60 minute. dar aceasta doar in unei persoane care dormea un fier incins.). prin care mtregiiumanitiiti. Visul. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. se incorporeaza in medie 20 minute. termice sau olfactive.cente pe care vi-l reamintiti.

Activitatea perceptivii intentionatii. comparatia.... caracteristice obiectelor ~i perceput.. secundara.-etG.... . reprezentiirii. nerelevant.enuntul reprezintii chiar definitia observatiei.. in miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate fatii de schema structuralii a obiectului triisiituri semnificative. ci presupune mijlocirea limbajului . are 0 mai mare libertate Reprezentarea....... se define~te drept Spiritul de . formale 6... 7. obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza)..primele douii deosebiri se pot pune in perceptie ~ireprezentare. inteligibila.. 4..... . 2.enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie aptitudine de a sesiza cu u~urintii.. respectiv veriga aflatii sub actiunea influx nervos. Adaptarea analizatorilor se referii la este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub modificarea sub sensibilitapi actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de actiunea repetatii a unor stimuli. (observatie).... orientatii . ---- swlLoJ. Precizati douii dintre s:. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale analiza. generalizarea operatii.. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate primare.. sinteza. directii a stimuli lor.... spre diferentii de cea animaHi.-.riispunsul corect poate numi oricare cinci ale gandirii. numiir.. ...este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu deformeazii unele aspecte ale realitiitii. 2.--- I [It':l!illr.... 37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie. 6. ceea ce proces complex de extragere ~i prelucrare a face din ea un proces psihic de nivel senzorial.... in functie de evolutia ontogeneticii. 4.. Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1. cuvant.... perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu dar semnificativ pentru scopurile omului.aceste douii caracteristici revin memoriei 3... - Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1... cea de a treia schematic a. mediata ...... sunt perceptii care Perceppile .cuvinte adecvate contextului dat. ceea ce este slab. rapiditate ~i observape ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte precizie. in miisura in care presupune intelegerea specific umanii. ascuns.aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te umane.. Precizati trei deosebiri existente intre imagine primarii/imagine .. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora. ... spre un scop..nu sunt singurele caracteristici strict umane. Care este sursa stimulilor care determinii mediul intern senzatiile interoceptive? .. fenomenelor. . imagine bogata evidentii pomind chiar de la definitia In continut/imagine acestor procese psihice.... abstractizarea.. inregistrandu-se diferente care pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii.. reflectare fidela deosebire decurge din existenta a realitatii/nu este 0 operatiilor de prelucrare a informatiilor reflectare fidela a realitapi ce se pot pune in evidentii in cazul 5. denaturate mai este reflectatii adecvat.. etc. Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii .... mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii man. este componenta care Receptorul... logica functie de prezenta/implicarea gandirii.. selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv.. celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere).. Enumerati formele memonel constltmte in mecanica.... 5.. . poartii numele de observape 3. altfel spus 0 modalitate de dobiindire ~iprelucrarea informatiei.. aceasta inseamnii existenta unor operatii de comparare.!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii -- completarea Cll anumite ---.... conceptuale.. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale transformii energia excitantilor exteriori in analizatorului sensibil.... pe de altii informapei parte fiind un proces cognitiv..perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub a cunoa~terii ~i un senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor..

reprezentiirile sunt deja . adicii dispune de capacitatea de reprezentare. Dupa cum sublinia J. Piaget.reconstruclii operatorii". saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. c. reconstituirea unui peisaj pe care nu Ii am perceput in mod direct). Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. sinteza. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. 1. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. salt pe care il va realiza gandirea.tratarea su- ~i creativii a omului. Daca nu ar exista imaginatie. accesibila cotidian. ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. percepliei. lmaginatia. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. Astfel. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. intr-o anumitii miisurii. ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil.1 d. abstractizarea etc. dependenta de nivelullimbajului. detine un rol deosebit de cearca epuiza- activitiitii intelectuale. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. a c. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. la identificarea modalitiitilor de' imaginatiei voluntare. a. 'reprezentarea face trecerea la imaginea caracteristicii fiind schematicii. directa a stimuli lor.. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. rezolvare a problemelor. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. Precizati formele imaginatiei exploreazii necunoscutul.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. imaginalia e 1 e men tel 0 r b. se oferii date suplimentare. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. in linie dreapta. Explicati importanta imaginatiei gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. Psihicul uman dispune de capacitatea reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor de a evoca realitiiti ce nu mai sunt concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i prezente. Descrieti una dintre formele la randul ei. Mai mult. inteligenta coordoneazii productia imaginativa. deoarece imaginatia se desprinde de concret. ci sem- a. iar imaginatia. : sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. d. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de 2. posibilul. dac~ rea lor. ca proces de adaptare activii a. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. . b. joacii un rol a unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. Dezvoltandu-se pe baz imaginii propriireprezentarii. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! cognitiv senzorial. viitorul. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri.). c. inainta pas cu pas. subiect (spre exemplu. i a. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. Imaginatia. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. Motivati de ce se considerii ca acesteia. relinandu-se triisiiturile esenliale. necesar nalarea doar a pentru activitatea intelectuala. Gfmdirea ~i (i d e i lor) de voluntare. la' nivelul siiu procesele cognitive superioare.. bazii. imagine~ b. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. combiniirii ~i biectelor nu in- deosebit de important ~i in cadrul recombiniirii experientei anterioare. Mentionati elementele definitorii ale mentala are un caracter secundar. c. Definiti reprezentarea ca proces b. participa activ. Analizati succint legiitura existentii activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar intre imaginatie ~ilimbaj. neexistand 0 orientare precisii. se poate vorbi de. ci in baza percepliilor anterioare. Mecanismele limbajului. reprezentarea nu este continuarea. caracteristice. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului.

3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.. [..".~i.x...~.2 Formele atentiei 10......~~.~" .J . .. Atentia ..." ..3 Functiile limbajului 9.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.l '. ..-.~.( + ):.i g'·I¥"'.~%f*" . 4~ %W I I II . ~ 10. Limbajul 9. ~~.- r%··~ I'.'i '''''1'.~.~. !t1 ..1tiei 10.1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ. 39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.:n~~.5 Formele limbajului 10.~~~·:U. ~ .2 Verigile function~ ale limbajului 9.. :.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9..~ ." .'~'I~... 'I~ i riii .' ~~ '~ m..' <::'Ift1 ry. '"'"'' _ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· II )~7 '. L'. 'i ~ ~ 1\..

elaborat social-istoric. relatii prin formule verbale sau alte construetia artistica. c. emitatorul. pauze. 40 9.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. gestic a etc. semne grafice. stabilirea legaturilor dintre Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile de executie ~i cea de receptie. ludica sau de joc . imbogatirea ~i comportament. 9. Cea mai simpUi schema de comunicare. In Iimbajul comun. in general. este vorbirea (Iimbajul oral).latura cantitativa (statistico-matematica) este proiecteaza.presupune asociatii verbale de efect.corectitudinea transmisiei mesajului.~toarele elemente: mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. componente: e. limbajul presupune mai Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea multe verigi functionale: schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de structurilor obiective ale limbii.cel care receptioneaza este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale mesajul. Forma de baza.faciliteaza exteriorizarea ~i contradictiilor sau a conflictelor problematice - transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. uneori. ca activitate. in cadrul .de substituire a unor ritrnica.mu~chiul limbii. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei de rezonanta .. 1. a. mesaj ~iobiectul despre care se informeaza.rapiditatea emiterii sau a transmiterii Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care mesajului. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. sau de scriere. energetice . 5. periferic al vorbirii.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: prin intonatie. Toate aceste elemente completitudine .de inductie la 0 alta 2. corectarea erorilor de pronuntie desIa~urate.de conducere a operatiile de abstractizare ~i generaIizare. coordonarea pronuntarii cuvintelor. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. care serve~te ca instrument de c. faciliteaza ~i mediaza 6.i caracterizarea Iimbajului.1 Definirea . comunicarii. mult mai importante (dar mai putin Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se a.corzile vocale fixate in laringe.3 Func.entitate fizica prin care se obiectiveaza Mecanismele vorbirii includ trei categorii de mesajul: sunete. 8. naturala'~i concreta a limbajului apaetc. in limitele unei arii determinate..enta mecanismele de elaborare a gandirii. Aici se regasesc ~i conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. 3. semnalul . receptarea ~i intelegerea actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice. indicatori: cavitatea bucala ~inazala.un sistem de semne prin care se semnifica ceva.. clarificarea cuno~tintelor. activitatii de cunoa~tere. receptorul sau destinatarul . ~ilimbaj nu sunt precis determinati. problema constituind-o. ritmul vorbirii. 9.raportul dintre volumul informatiei reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. informatiei de la 0 persoana la alta. lumini etc. ciocniri de sensuri etc. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca Norbert SILLAMY ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. b. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii.veriga care mijloce~te codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. semne. codul. permite conduitei altei persoane sau a propriului explorarea ~i investigarea realitatii. mimica. ceea ce ele exprima ~icomunica. in acest caz.eel care produce ~itransmite mesajul. promptitudine . fen om ene.consta in asigurarea transmiterii pantomimica. fonatoare . 7. limbajului oral sau scris. de reglare sau de determinare . emise ~ivolumul informatiei receptionate. LIMBAJUL 9.aparatul respirator ~i sistemul muscular adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj aferent acestuia. infonnational. asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i fidelitate . latura pragmatica (utilitara) exprima legatura cuprinde urm. canalul de comunicare . de comunicare . accente. termenii de comunicare.. persuasiva sau de convingere . mergand pana la obiecte. buzele. Ea b. de cunoa~tere . simbolicii de reprezentare . limbii lorin aparitie. d. expresiva sau afectiva .2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. declan~eaza ~i se regleaza). dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a 4.se refera la directionarea ~i fixarea persoana a unor idei ~istari emotionale. intre doua persoane.

alegereacuvintelor ~i modul vedere al regulilor comuniciirii optime. Vorbirea ~i vocabularul condensand experienta milenara a societatii. realizandu-se numai prin priviri. de regulile gramaticale ~i logice. timbrul vocii.4 Raporturile dintre Iimbaj . FormuHirile experienta individului. deoarece presupune 0 fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. se constata ca . relativ. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia emitator. limbajul oral imbraca forma: inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). prin Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. Fiind fata in fata. ciici comunicand! ~ erbal. verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. a capacitatilor intelectuale. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. explicit. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei . E soeotitului eu glas tare. organizat de invatare. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. ~i anume.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu personalizate. Cu toate acestea. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. cu spun nimic copilului. se pot distinge doua forme ale curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i limbajului ~ianume: buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feed. intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. mimica.este accesibil rara a se recurge de 14-16ani. rezultatul intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. onstructiei mentale. Baza articulatorie la nivelul coardelor continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe vocale se mentine. in raport cu planul initial. semnificatiilor. intrucat propozitiile ~i denumirile a. in functie de reactia are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. de detensionare nervoasa. Initial. :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al realizandu-se. rsonalitatii. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de prin verbalizare.se realizeaza 9. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj concomitent cu progresul gandirii. dar ~i inimii. limbajul scris manifestarea atentiei sau a nerabdarii. caci pentru a ne face vor fi supuse unor combinatii (imaginative). Astfel. forma ~i mi~carile fonatorii. notiuni. Monologul apre~ierea inteligentei). fiecare termen devine un punct de fixare a reprezentarile ~i gandirea. In combinatorica imagini. Iimbajul sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat.limbajul contextual. dar. Se poate schemelor verigii efectorii a limbajului extern. limbajul vorbi insa de un mono log interior care poarta verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). incitand atat In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se latura intelectuala. trece in limbajul oral. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. cuvintele nu celelalte fenomene ~i procese psihice. ei Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii imprejurarile vizate. imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit un auditoriu. scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor In functie de modul in care este structurata reteaua de care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este omunicare. catharticii . sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . el este primul ~ia evenimentelor avute in vedere. Este mult mai pretentios din punct de tonatie. . Noul. motiv pentru care monologul trebuie sa structural-logic. dar ~i 0 cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. in evolutia La nivelul sistemului psihic uman. complet ~i accesibil. lent. mimica. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor :ealizare a limbajului verbal. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. cu atat ii este mai bogat intelesul. sa fie gandirii. feed-back-ul exprima trasaturi importante de personalitate. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune se schimbii succesiv. Fiind 1. cat ~ipe cea emotionala. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor automatizare. iar caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. elaborarea lui "e frazare etc.). in ontogenezii. verbalizarea (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ . individuale. nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului ti tudinala. in special. conduita atenta ~i volunfara. pana la 2. la inceput. de la componenta intelectuala la cea caracterial. el fiind un fel de ax al oate conduce la eliminarea elementelor afective. trebuie sa se adreseze mintii. comparatia. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa existente cu ajutorul limbajului. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza 9 ~i scopuri.care poate fi inteles numai daca te curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau afli in situatia la care se refera interlocutorul. . iar perceptiile ~i reprezenHirile. parcurs. permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive furniza). In cazul dialogului. sinteza. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce rationalizarea ~i socializarea gandirii. Treptat. 41 unei dezbateri colective. este calea principala prin care prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de tezapoate fi elucidatii). ne precizam noua Limbajul are un rol important in formarea in~ine intelesurile. In ontogeneza. El consta in ad res area unei persoane catre necunoscut. Limbajul obligii la imaginativa. dobandesc semnificatie. ele directioneaza atentia Astfel. afectiv. 9. ceea ce indepline~te un rol deosebit de important. fie atent elaborat in functie de particularitatile Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a auditoriului. mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. personalitate implicate.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: la date percepute. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. se realizeaza pe baza elementelor deja personal. treptat. scheme Ie articulatorii se consolideaza. Ritmul limbajul situativ . andirii ~i in procesul de socializare. sunt simple sonoritiiti. incercand sa elucidam altora 0 notiune. Asociindu-Ie gandirea. accentul. Totodata. Comunicarea b. ale gandirii. Cu scrisul presupun deprinderi motorii complexe. mai mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. eliminiim neclaritatile. Jacobson prezenta back. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant.

100 I I I . ii!ii. De la act la gandire. experimentele au aratat ca interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. apoi.. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. cu noi in~ine. 3 ani propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. iar cele din urma recesive. . 2. 1964). limba devine 0 sursa de informatie ~ide 4. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. 11 face disponibil pentru anumite achizitii 2000 lingvistice §i indisponibil pentru altele. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. Dependenta structurilor lingvistice de cele aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat necesara §i structurile senzorio-motorii. 6-7 ani debutul invatarii se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. existenta" ~i Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in logos "studiu". de realizare (de conducere sute de ori mai dinlauntru mare decaf ~i de cea a vorbirii). Ideea 1:1 centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate.e. Totodata.• Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de 1 2 :3 4 ~ (. Spre exemplu. Spre exemplu. acestea se diminueaza (acest lueru s-a 500 demonstrat prin cazurile de "copii-lup". 61uni lalatiunea se emit §isunt repetate silabe preeum ma. 1/ ConYiiinlii = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i despre existenta sa. mai apoi. Pe eontinutului comunicare viselor. Ontogenezii = provine din grecescul on. . ~ . diferite cuvinte eu cuvinte precum: inteles de mama. despre actele sale ~i despre lumea elementelemobile ale fetei.gesturi sau intonatie). .-- Varsta Etapa Caracteristici 2-3luni ganguritul se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). Cercetarile conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca efectuate de J. 9 4 ani perfectionarea limbajului extern limbajul oral este perfeetionat. eonditionare in privinta dobandirii limbajului. Posedand i II mintale.. ani . ba etc. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. sunt eu deformari folosite fonetiee. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de ' limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre 3. I exterioarii.UTel" . ~PLICATII . in urma interiorizarii limbajului oral. A2 I ~~ I • · '! I? Limbajul intern devine suportul principal al activitatii coordonare a limbajului oral ~ ~i a scrierii. mai ales la :1 nivel cerebral. ceejl 2500 ~f ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. el devine principalul instrument de I i masura eonstituirii sale. la. 1. dad disponibilitatile nu sunt de viata - II fructificate la timp. formate din cateva cuvinte. de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor lingvistice.. Editura Stiintifiea. cu sine §ipentru sine. concizie ~i viteza mare autonomie functionala. performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de primele sunt dominante. pa. anticipare. rara respectarea regu- lilor gramaticale. ontos "fiintii. proiectare. propozitie papa. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . ~I lO-12luni l81uni primele cuvinte euvantul-propozitie se emit. limbajul intern indepline§te funcpi de oniricii. inteligibila. dar este inca limbajului in insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i primii 6 ani 1000 construirea de fraze.diaziilimb. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. nivelul Ri t m u Ide de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru dobandire a 1500 repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. 8-91uni debutul intelegerii se executa ordine simple. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a IJI . Li~gvisticii . a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. apaprin (completate etc. analizati revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza interdependenta dintre limbaj ~igandire. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala contradictoriupentru a ajunge la adeviir. I 5-6 ani limbajul intern apare limbajul asonor. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon.~tiintacaresu. Verigii = element de legaturii. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au acest lucru.ilegileeidedezvolta. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. Este yorba in general lexicala. beneficiind de comprimare. · 2 ani propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. el ~i eei din jurul sau. serisului §i cititului Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 Cuvinte · conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. s~itul existentei lor.

I. . echivalenta cu stimularea senzoriala. protuberanta ~i mezencefal. Concentrarea instaleze u~or. avand functii de ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific activare. in declan$area ei. neputand sa . Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. sa fie eficienta. prin mecanismele a unui stimul. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti 1. insa perceptiei. obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea aparitia sau disparitia sa brusca. acest lucru se intampla numai Fenomenul acesta nu are un continut informational pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta eeific ~iniei un produs propriu. Orice stimulare senzorialii are insii trunchiului cerebral ~i diencefalului. deoarece unele fondul perceptiei. Un rol important. precis. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice.). Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul ocolind sistemul reticulat.Tra~espeeific. intre operatiile inteligentei ~i rezolve sarcinile solicitate. psihologii precIs. ATENTIA 10. localizat in trunchiul cerebral. Ea este declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita superioarii atentiei involuntare. ii spune unui elev ca este neatent. atentiaeste resimtita ca 0 stare de neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu ~xterioriza in mimicii. Sistemul reticulat se compune din doua structuri Sistem limbic morfofunctionale unitare: 1. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. Astfel. revine stimuli. 0. efort voluntar $i este autoreglata con$tient. prinintermediul cuvantului.activarea difuza a scoartei . daca profesorul ~espiratiiloretc. nefiind provocata de orice modificare a unor conditii: mediului. va concentrati activitatea psihica obiecte trec neobservate. Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. ~odelul fiziologic al atentiei cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza 2.-. considera ca exista stari aparente ale lor. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i Sistemul reticulat mentinerea atentiei. atitudine pregiititoare. partial.---------- inclusa intre functiile vointei. acest fenomen fiind denumit cu termenul reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al deatentie.. (schema sistemului 2. 10. Din punct de vedere psihologic. mobilitatea stimulului. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. fapt pentru care atentia este directie decat cea solicitata de catre profesor. :eflexul de orientare declan~at spontan. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. pentru respectiva activitate. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a obos. Cand incercati sa va reamintiti legea obiecte sunt reflectate clar. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. care consta in caile neuronale aferente difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei proprii fiecarui analizator. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor reticulatii. bazata pe a!jteptare. Sistemul reticulat activator ascendent. psihice. mi~carea stimulilor etc.1 Definirea . altele vag.ealii. dar apoi Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se dirijat voluntar. ne memoriei potentiale. atentie jocalizatii. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. la inceput. atentia involuntara este cu totul consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a .2 Formele atentiei Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei multor criterii. spontana. cerebrale. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii - mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii.Atentia involuntara este neintentionata. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. cu un activator) efect de scurta durata..--------.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei urmatoarele forme: care este declan$atii intentionat. imobilitatea sau tacerea. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice (senzorial).) ~i de stimuli mecanismelor verbale prin care . iar alte select~vitatii perceptive. Ea reprezinta un reflex Atentia voluntara este favorizata de respectarea de orientare. Atentia se poate sihice. noutatea lui. De aici. contrastul dintre omului. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. ci doar ciipersoana nu este atenta 10 obiectului vizat. cordare ce se observa din manifestarile. actualizarea unor atent. de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara 2. iar toate acestea pot fi entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii considerate ca "aptitudine de a fi atent". fapt ce determina in plan subiectiv. cu rol in. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. Traseul specific. atentia prezinta . numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. bulb. decurge rolul important pe hiar printre functiile generale ale con~tiintei.e ia decizia de a fi interni (interesul pentru activitate. se realizeazii cu . scaderea frecventei la obiectul impus de 0 anumita situatie. dintre care cele mai importante sunt: activitiiti. motive ~itrairi afective etc. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. Acestea ajung direct la cortex. Atentia se care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate.

. Dupa obiectele la care se refera. in plan mintal. preocupare. la reducerea treptata a efortului • ' prolector eli. fi I . Aceasta datonta automatizarii unor a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp calitate este ceruta mai activitati. a unei sarcini Distributivitatea ~i neglijarea.). ' ~§I e 0 a oua • zona. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor ale s de act i v ita tile desla~ura laTa control con~tient nervoase. .3 insu. " de penumbra. Este conditionata de complexitatea stimufului. aceste forme ale atentiei pot fi prelungita 0 perioada prea mare de timp. atentia voluntara La randul lor. Dupa directia principala de orientare a atenp. spontan sau presupune deplasarea ~i dirijat. Ea depinde de importanta ~i atentiei presupune' Se spune ca Napoleon de interesul pentru activitatea desla~urata. admirarea colegilor sau chiar a incordare.a inevitabilla obosealii.. Atenp. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 A • d . w . insu~irile acesteia se la altul in functie de dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate rigida.. analiza prealabila a planului activitatii pentru Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. exista: mtunecata. consecintelor negative ale nerealizarii ei. imbunatatirea mobilitatea atentiei rezultatelor activitatii personale.). aceste Calitatile atentiei se francez Polant a demonstrat ca blocaje apar la 8-10 secunde). exercitii. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a intervale de timp care elementelor. Ele reorientarea intentionata sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. a§teptare.!!IJat fiIe asupra d Ul -""pen t~ru sarcma I . inconjurator. de a atentiei de la un' obiect antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. a expunerii Dupa felul in care se fixeaza. a planului de intelectuala(se refera la idei. iar lipsa lor constituie 0 Mobilitatea atentiei (flexibilitatea.iei presupune mentinerea neintrerupta automatizate. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. pot forma ~i perfe'ctiona po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. analizarea propriilor sentimente. Odata cerintele activitatii ~i de dobandite. Chiar daca perturbatori etc.. Mobilitatea cuprinse simultan. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje complexe. s!mul~an.irile atentiei . a obiectelor din mediul fi: contemplatie. eSla~ura a. urmeze. odihna. fapt nu este imposibil Stabilitatea aten. de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea care reclama 0 atentie deosebita. un pilot de supersonic. Oricat ar fi de bine organizata. Opusul ei este instabilitatea.la w s~ ec Iva a W 4. 3. prin scne. antrenamentul special. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate a ten tIel seamana cu un tul' t . duce la automatizare. iar dupa domina una sau alta. . alta poezie sau sau bolnave. pot fi disociate. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . unor Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e atenpe postvoluntarii.. trasaturile de caracter ale subiectului etc. necoh~tJenta' f t '1 Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (C G J ) nuarea ac on or . gradul de antre- nament al subiec- deprinderea de a fi atent. cu ace]a~i grad de claritate. de antrenamentul special la factori a mai multor activitati. duce involuntare. comutativitatea) contramdlcatle. deose~it~ a. raurirea. lavora lee ucru. permanent. actiune etc. In 1887. Se vorbe~te chiar despre momente de intens efort intelectual trebuie sa existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. II. alta: subiectii la care considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 aceste intervale sunt mai elemente. unor insu~iri. in campul atentiei se realizeaza in atentiei. trebuie rationalizat timpul de lucru. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara intervale1e de timp cerute in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei de desla~urarea ei (pentru activitati. 7 • e l'Immarea . de varsta. Opusul ei este distragerea atentiei de la conditia ca unele dintre este greu de verificat acest lucru. experienta variaza de la 0 persoana la profesionala. ele sa aiM componente acest. Sunt unele putea sa recIte versuri ~i sa scrie de natura sarcinii. mi~carilor. (unnarirea evenimentelor exterioare. inhibarea celorlalte.ei con§ A lintel. care intra in sfera de actiune a simturilor) sau actiuni. de motivatia pentru activitatea desla~urata profesii care cer dezvoltarea inmultiri complicate. atentia voluntara Atentia intern a: obiectul este interior (0 poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri amintire. .. ele nu consum mare de energie psihonervoasa.obligatoriu pauza. obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. etc. De aceea. atentia voluntara poate lacute de catre profesor. doar. deoarece se realizeaza cu un interna §i cea extern a sunt complementare. ' (1769-1821) inhibate. 10. •• -. de structurarea desIa~urarea concomitenta putea sa efectueze ~apte optima a activitatii. la persoanele obosite prin antrenament. voluntare ~i postvoluntare. ung . repetata a atentiei voluntare care se transforma in . amintiri). • conul w lummosw are 0 con d't"1 11 am b'len t a 1e trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). mici au 0 atentie mobila Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 ceilalti au ~ atenti~ Napoleon BONAPARTE dominant a. sau d'Iml-. '? F t' f I unc.. interesul. trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi secunda). 0 idee. sornnul etc. penfena d d'h~' tOO •• d d w e 0 I na.. In activitatile A ~ A I . ea mterne.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza.• umll externe. Presupune fix area asupra unui obiect. perturbatori etc. cu activitati deodata. intr-un moment sau altul. psihologul ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. astfel incat ele se pot indelungat. pentru concentrare ~istabilitate. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 pe care Ie desla~uram. a gesturilor noastre etc.

ca urme ale cuielorrastignirii).constItutn nevropatIce frica de spatii deschise care se plang sau inchise permanent de dureri de cap.aproape ldeile De~i nu sunt valorizate negativ. rimpurile. In intampla Injurullor). care au Insa rolul de a con~tiinta. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. contopirea cu divinitatea. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. vorbindu-se chiar de zile sau de. Un alt caz tipic gesturi. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a QL 10 - . la limita normalului pot fi exterior. diferit de la 0 persoana la regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. anumite contexte) pozitiv. e. alterari ale sale. pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele Poate fi yorba. 0 un or con{inuturi variate. Argumentati. stomacului etc. 0 mama obosita va adormi chiar in de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . in general fiecare Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. in teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 accesele de excitatie. cu 0 rupere a contactului cu realitatea. In starea de betie etc. 5) trairea Inca instabila a extazului. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de animalele superioare. amintit in primul rand hipertrofia atentiei. 40 ~PATOLOGIAATENTIEI . ". creierului.5xe. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. respectiv atrofia atentiei. desigur nu de 0 maniera patologica. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. fenomen sau idee. . Chiar mai mult. de aceea. ci la. etc. puternic -. ci doar de un monoideism relativ. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod central). apoi. Formati grope activitatii. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. N eputinta de identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate preocupa).e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate depa~e~tesa fie pe atentl. de persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau urmareasca statornic un anumit fenomeri. emotii. cuvantul ~i activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa respiratia sunt suspendate. In mod violent pentru determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. ceea ce ar putea prelungi discutia a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii 0 "moarte aparenta". un obiect oarecare ~i. !!m!Ji Aptiiudine= dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. avand rol principal in integrarea excitapilor Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal.). manifesta 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel acela al patologicului. Atentia este un aspect formal suprapus insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. un tip de obiect etc. persoane afective ~i pot fi prelungite mai multe ore. tara Insa sa se piarda realitatea de 0 intensitate foarte slaM. respectiv fixarea pe un singur ctivitate intelectuala extrema. in aproximativ 0 jumatate de pagina. este de pe palme pete ro~ii. . cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos.xtaz (este yorba de cazul sau particular. Sistem talamic =. survenind In cele din urma. Este yorba de starea de 1) rugaciunea in gand. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. povestesc unui arbitru ce au voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea viizut. Extazul este 0 stare alta. obiect. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. nevralgii. ochii se Inchid. Atentia. tara Insa Incepe sa scanceasca). persoane cu anumlte 'anxietatea. ci de extaz. Fenomenul apare In ipohondrie hipertrofiei atentiei. 5inta fin ita a misticului. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il . ca stare de inactivitate. de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. iutr-un interval foarte 2. mare agitatie. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga indelungata: copiii mici ~i unii adulti. afective (sunt fenomene de autohipnoza). Spre deosebire del cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. PLICATII 3. unul dintre cei mai mari mistici din toate monoideism absolut. iI' ~.. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. de asemenea.Intre trunchiulcerebral ~i sarcini. prezenta la toate acela al intuitiei. la Inceputul somnului. de ce atentia scurt.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice ale atentiei. de surescitare extrema. Continua desigur 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. anormal. . ci mai curand (cel putin in car. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. aceste puncte de veghe pot avea un caracter lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip selectiv (spre exemplu. care cunoa~te Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar numeroase manifestari. Totu~i. mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare.' . senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. Ie apar In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. de 0 epuizare a aten{iei. Maniacul. Se pare ca 0 concentrare puternica a: intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' problema. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. uestapanite.zgomot ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. simturile ~i existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu facultatile psihice par a ramane In afara. tara Insa sa poata fi yorba de un Sranta Tereza. stari de hipertrofie a atentiei se con~tiintei se realizeaza fluctuant. concentrata pe 0 singura idee. concomitenta ontemplare a adevarului. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai mai mari). dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. insomnii etc.

adaptarii. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice.). Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal.. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu exemple in fiecare decat operatia principaUi. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. De asemenea. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. sinteza. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). existente ca obiecte de sine statiitoare. In . 1. In toarele produse ale baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. procedat.con~tiintii etc. de asemenea. 2. evaluare. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. sunt componente ale campului de . are un caracter obiectual. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. este completii. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. au fost generate. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce prin care a fost numit aglutinare. ). Mult mai evident este rolul perceptiilor. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum obtinut. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. analizatorilor. privind mai ales limbajul ~i activitatea.) . sunt generate produse noi. iperceptia. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. selectare. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. 'detinute anterior. miniatura. afectivitatea etc. Creionul cu gumii. centaurul. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. reprezentarea. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale tificand procedeul care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. definind elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. unui astfel de proces.este yorba. 0 fiecare caz de a imaginatiei: cari. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. a proceselor psihice. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. acest procedeu ~i radiocasetofonul etc. analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul confirma aceste catura. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. Astfel. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea oferind alte trei creion cu 0 guma. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). iden. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. in schimb. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). asociere etc. In masura produse in creionu/ cu gumii. (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice.). gandirea. spre exemplu.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. rolul in sistemul la nivelul imaginii perceptive. imaginatiei. de legiiturii informationalii elementarii. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. Analizati urma. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul caz. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r senzoriale. asigura adaptarea la acestea. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii interactiunile cu alte procese. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. dar. cat ~i a unor diferente. transfer etc. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de Degefica. este drept mai accentuat In cazul perceptiei.

. 12.. .'...1*. h ... ~ ~I""" &l.3 .Formarea ~i interactiunea deprinderilor 'puri de itemi 4 .'-1 ~~ I· '. 11.< . :1. Deprinderile** 14. vointei.: "'.".2 Partlculad'tatile afectivitatiL.-:mt(-~?r.2 Structura " activitatii ' 13.-. Activitatea voluntara 13.. ill . Motivatia • 1l.... niotivatiei 11.'..~~~_. I~ ~..1 Dehni~ea. Afectivitatea 12.proceselor afective' ".3 Formele'activitatii 13.1 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii 13...3 Sistemul motivational: .".0.2 Functiile .. ~.4 Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -.5 Etapele actului voluntar 13..~ .>1F·.i"''''''''..W2''t.:"< . 12..4 Formele motivatiei .:<~-. ?j'~r~~~~~~ t:.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei . 13.14. 4.~vl ~h .~ _[ld5~.('. .i_Mti_'lt~"'WIR'" __ -~_·.2 Clasificarea deprinderilor < ' .•. niveluri structurale 11.. _'~·.. I! • ~ ....11'1.t~'> . .~i caracterizarea ~fectivitatii 12. IfJ""~'. 11.6 Calitatile ..3 Clasificarea.X... !! . .'..1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14.~ ' ' ...5 Optimumul motivational 12... 1/:.3?~-.4 Rolttl proceselor afective 13.I'~. 47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11..~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::- ~""'/(2. I '. -~'> :·::mL. _ -.-..

La baza Piramida trebuintelor piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: animale. decat sa renunte la convingerile sale). aetivare ~i de semnalizare a unor pe durata satisfacerii trebuintei. Eficienta reglatorie a motivatiei este satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. scopul aviind valoare poate fi foartemare. A. numitii "piramida trebuintelor". dar nu finalizeazii corespunziitor nici exprima dorinta omului de a fi apreciat. de asigurarea $i Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei de afirmarea statutului propriului Eu in lume. b. mai continuu satislacuta. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. Co.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. MDTIVATIA 11. legate. tendinlele. Stari motiva(ionale simple. fUnd fnnascute. dezechilibre fiziologice sau psihologice. pe de 0 parte. interese. natura ~i despre soeietate care se . Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii modificiirile interne. cele mal scopului actiunii. idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un . atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. intentii etc. ciit $i de stimulii externi care actioneazii comuniciirii. Trebuintele sunt forme relativ complexe. ea fiind eauza interna a eomportamentului. forta motriee a intregii numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe dezvoltari psihice umane. scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. organizate $i puternic integrate. bine / Trebuinte de stima de sint\. Ele asigurii 0 c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 domeniu de activitate. Dacii 0 persoanii incepe mai trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. c. motivatia constituind elementul care pune in diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. implantate in structura personalitatii $i care teoriilor despre om. Ele sunt idei-forta. individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. valente. se vor asupra noastrii. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI impulsioneaza spre actiune. tendinte.1 Definirea . d. sete. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care subiect-mediu. iar pe de aHii in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare parte. dar mai putin b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. stabile $i consolidate deciit trebuintele. mi$care organismul. Interesele sunt forme bine structurate. slab organizate care Trebuinte cognitive cuprindpulsiunile. pasiunile. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza afective $i volitive. adiinc g.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. clasificare este cea dupa domeniul de activitate. pozitive ~i negative. lntensitatea convingerilor prezente. relativ simple. dar $i propulseaza pe om catre un ideal (N. dobandite (trebuinte materiale. cu interesele etc. convingeri etc. s-au Motivatia este un rutru al influentelor externe. (impulsuri.vi. ele actionand impotriva instinctului proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. Interesele pot fi: personale ~i piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de generale. fie ca sunt innascute. deoarece dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). b.2 Functiile •• motivatiei Motivatia indepIine$te numeroase functii. prefiguriind. II. in: a. Trebuinte de securitate Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic.). simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. a interactiunii cu mediul socio-cultural. Maslow a Trebuinte fiziologice realizat 0 cIasificare a trebuintelor. SiIIamy). ell intreaga personalitate.3 Sistemul motivational: • niveluri structurale Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. 11. Trebuinte de iubire innaseute (biologice $i functionale . 0 format fn decursul filogenezei. respectiind 0 anumitii ierarhie. de sau ale grupului.foame. in special. con~tientizate sau necon~tientizate. 11. de a $ti). funetia de selectare. dar cea mai cunoscuta deficienti. in timp ce parghie a autoreglarii individului. in functie de conditiile fapt. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de bine structuratii. spirihlale $i de comunicare). impulsurile etc. Nu este suficient sii stabilim numai parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale dorintele. Co. scopul final al aqiunii. deoarece muIte activitati. ce pot fi: primare. una. In d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. dorinte. PUline dintre formele motivaliei.. f. importante fiind: e. fie ca sunt dobandite.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. ~i'de apartenenta la grup trebuinte sexual e) $i secundare. deoarece apar in urma unei deficit) etc. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru caracter activ $i selectiv. personalitati sau a grupului. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii a. a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este specifice numai omului. . sentimentele. . De satisfacerea lor depind cele superioare.). cu e.

condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. caz in care motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile permita obtinerea unor performante inalte. fiind yorba despre un reflex operational. motivatia cognitiva este superioara celei afective. intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. inalte. caillele este "silit" sa saliveze. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). Boxa lui Skinner: Burrhus Frederic Skinner. de catre N. productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite 3. J in interesele ~iin trebuintele lui personale. ajungandu-se la e~ec. Spre deosebire de trebuinte alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. ceea ce va duce la Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 nerealizarea sarcinii.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. actiunea. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. . de a cunoa~te. la varsta mica motivatia extrinseca este mai intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. precum: varsta.. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. motivatia exemplu. altruiste ~iegoiste etc. Se nume~te cognitiva soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: chiar dezorganiza. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul 2. are efecte compama unar persoane. care nu declan~eaza. se sustin unele pe altele. forma ei Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. Motivul este mobilul care declan~eazii. motivul Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in determina adoptarea unor comportamente de timp a satisfacerii motivelor. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. considerare ~i alti factori. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l de inceperea activitatii. se constata ca raportul'G 11 fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor Formele motivatiei sunt inegal productive. supraaprecierea dificultapi sarcinii. Prin incercare ~i canal de glisaj (3). contribuind la illtarirea motivatiei. Motivatie pozitiva/negativa: exploratorie. particularitatile concrete de actiune etc. subaprecierea dificultiipi sarcinii.. Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. iar altul ne unui individ. determina sa nu incepem actiunea ~i. unui deficit de energie. alcoQlului saudrogurilor. Motivele sunt considerate. a pozitive ~i negative. insa trebuie subliniat comportamentului. 11. in mod repetat. 49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. a. performanta asociata cu un hrana ~i maneta (4) stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli de a obtine aprobarea altora.). Motivele pot fi: individuale ~i generale. ~ se explica comportamentul ansamblu de factori dinamici care determina conduita nostru: un stimul ne determina sa actionam. totdeauna. odata cu inhalarea nicotinei. caz in care Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). se schimba. faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. aflati in inchisoare Ii se •. 2. de' Din punct de vedere al eficientei reglatorii. Ea are rol de strategie a orientarii extrinseci. temperamentul. se tipica este curiozitatea pentru nou. interactioneazacu alte motive. in nevoia de a ~ti. Daca se iau in. orice conditionare are ~i deconditionare. 11. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. pedeapsa etc. de a se simti bine in aversivi (cearta. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). In situatii complexe. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina duratii a desfii~uriirii ei. un ~oc dureros. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiect. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. a culturii. . cutia pentru eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. existand doua situatii: subiectul 0 are de indeplinit. asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul b. consolidarea statutului socio-profesional. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. T. excursii etc. hotilor de buzunare. Motivatia cognitivii/afectiva: structuri de personalitate care nu s-au format inca). in 1935. bataie. atunci cand intind mana sa fure. intrinseci ~i educatiei etc. reunind cognitivul cu valoricul. Dare daca Ii s-ar aplica.. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. depozit pentru hrana (2). care s-ar putea consuma inainte 1. Criminalilor deosebit de violenti. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ.4 Formele motivatiei Formele motivatiei existii in cupluri: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea 1. · ---- pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. Motivatie intrinsecatextrinsecii: motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. ci el h. SilIamy. majore ~i minore. de aceea. motivele satisfacere. Fara indoiala desIa~urate.

. de aventura etc. tendinta de a-i ajuta ~iregulile sociale. dorinta de a ciilatori. Una dintre 4. iar apoi elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. -----1 f ~~:!"''''''-~~ . Desigur. conduce la dileme 1. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. de aproximativ0 paginii. complexe Nivelul de aspiratie. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. etc..-" ~'llIlr-'.cuprinde nevoia de 6.!"~ -~~-_=---<'1. !?t9!ggi<::e.. cele mai frecvente. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. __ -~ ~'. sete. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. Atunci cand nu este insa 3.==_. dar trebuie sa se cazul sarcinilor Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele simple ~i societatii. ~PLlCATII 1. r~acfie.ext)care este motiv. independent de vointa. de comunicare. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. ai prejudecatilor. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse.!~tlente care determina 0Jlnumita Valente==.E!:.ambitia. de a 11 erotica. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". . apare conflictul. apa. de colaborare.Elabora~un text. intensitatea Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i motivatiei ~i aptitudinile subiectului. 'pulJ. care descrie ~ase plictiseala ~imonotonie. legaturile existente intre motivatie ~ivointa.).i!:tlJ:i. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive..nevoia de (hrana. In masura in care aceste diferite. crea etc.erealizeze. de a participa la domenii numite tematici ale existentei: spectacole. Thomae. nu privind.stare de excitatie (foame. Impulsuri = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. F~rmati grope de 4 cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. pe cele principale in cateva directii fundamentale. . adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 Prolectiv = (in cont.J!!9Q1. existentei acestora. = _. dar au orientari realizarea unei alte activitati. Tendinta spre afirmare socialii .diferentafiindlegatiide maduldesatisfacere. alegerea activitati se ordoneaza in timp. Activarea existentei . g. 4. dorinta de a umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin depa~i pe altii. careorienteaza. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~iani- 2..:::Jonr:..nevoia de varietate. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt 3. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. 2. ~ 'Aspiratie = niizuintii. amprenta asupra conduitei noastre. . nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. Conflicte de apropiere-evitare. 50 Stimulul motivational care impinge spre Corelatia realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente existenta intre poarta denumirea de nivel de aspiratie. 2.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . Tematica creativii ori a realiziirii de sine . de a-~i realiza aptitudinile. anticipeazaceeace urmeaza sa s..avea un efect pozitiv este performantele bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste obtinute in posibilitatile d~ moment ale subiectului. se instaleaza 0 stare tensionala._ . Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. la realitate. Tematica reglativii . care i~i pune aproape egale. Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· =·0. alte nevoi de ordin material). . lntensitatea motivatiei [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta 3.tendinta supunerii la normele societate. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica "prizonierii" mentalitatilor. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina.':iR~i!~ . condlfitii. expresiva. pe cei in dificultate etc. dar sunt de orientare diferita. Pentru a . satisracandu-se succesiv. respectiv prin motivatiei pentru schimbare.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. de a cunoa~te. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. de obicei. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului.atde un scop. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. fuga de aceste incercari este cea a lui H. Tematica normativii .~"'$l!!!IlII~. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina malelor. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate.dorintiide a realiza ceva. caruia tehsiunea se reduce. 1. tematica a fi competent. de a-i conduce etc. De obicei. '. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. induce dificultati in luarea deciziilor. preocuparea pentru propria securitate etc. posibila ordonarea. . de a atingeun obiectiv. caldura. obiecfiv care modificarea mediului extern sau intern. Tematica integriirii sociale . trebuinta sexuala) . Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc.domeniul trebuintelor vitale 5.

4. unele fapte ne produc entuziasm. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). 12 subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. obtine urmatoarele categorii: afectiva.). mersul etc. trairile de natura organicii determinate de N eveanu Ie numesc "afecte" etc. P. scaderea sau cre~terea de la 0 emotie la un sentiment). Debus. in momente de timp diferite. insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. gradul de con$tientizare. procesele afective au valoare motivationala. (1900-1991) 12. schimbarea vocii. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire d. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. tremurat etc. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. gol in stomac. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa motivatie. functionarea buna sau defectuoasa a organelor Psihologul Mihai Golu utilizand. altele ne obiectiva care are ca rezultat procesele afective. deoarece in functie de gradul ~i con~tientului. Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". polaritatea proceselor afective. nivelul de fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma elaborare a triiirilor afective. fie trecerea de la 0 faza la tonusului muscular etc.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. inro~ire. iar V. Fr. Din viata sentimentelor (1969). altele psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. i2. fiind conditionate din afective sunt extrem de variate. transpiratie. intreg organismul: tinuta. mimica (modificarile expresive la care participa jurul polului negativ. Pavelcu ~i P. in timp ce. spontan. in bolile pulmonare predomina starea de . proceselor afective. tristete. Astfel. altele. sau nu ne place). A. procesele afective sunt subiective. in functie de satisfacerea elementele mobile ale fetei).2 Particularitatile •• afectivititii Psihologul . modificarile de natura organica (amplificarea sau trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea . la stadiul secundar care presupune 0 1. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. in clasificare. trebuintelor (bucurie-tristete. unele evenimente ne bucura. interne. miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . ritmului cardiac. Mai tarziu. b. in bolile gastro-intestinale apar stari de 1. durata. subliniind rolul energizant. deoarece "in domeniul punct de vedere biologic.12.ne place Astfel. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. generiind stari de confort sau disconfort intensitatea. deprimare etc. aproape a. b. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite bucurie. mohoreala. adica apartin unui proceselor afective. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. scaderea. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. Ele cuprind: afectivitatii. Invitatie la Vasile PA VELCU cunoa$terea de sine (1970). 5. fie in a. ele obiectul pentru subiect. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. evident. insa omul nu ne indigneaza etc.). Cosmovici). care exprima fie c. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese intristeaza. placere. placere-neplacere. mobilitatea proceselor afective. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). de orientare ~i de genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar directionare a actiunii. cat ~i al importanta decat obiectul in sine.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi au caracter involuntar. exprimata prin paloare.1 Definirea . alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: nod in gat.). tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie".. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. in 1937. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza mai mult. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. AFECTIVITATEA 12. In cadrul proceselor afective Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are motivatia. in functie de interactiunea dintre factorii realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea exterioare. a~a cum scria Vasile Pavelcu. neplacere. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza aceleia~i persoane. Littmann Ie denume~te "emopi".

cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii . avaritia. in realitate. Janet). S. lectura. Se poate observa cii unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. dnd situatia este nouii.=d respective nu au 0 cauza bine determinata. psihice ~i a comportamentului uman. con§tientizare. b. faza de maturizare (faza cea mai (teama.priza. constructive (sportul. furia. sentimentele.) ~i negative. Paveleu. fiind determinate de insu§irile singulare nasc din emotii. "Cheia intelegerii elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele altora. indoielii etc. a muncii ~i a disciplinei. difuze. Atat buna proprii ~iale celorlalte persoane. sentimentele pot fi: (emotiile superioare) presupun evaluiiri. . Plutchik noroc). care sunt tdiiri afective foarte intense. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii Psihologul A. de con§tientului. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. care potenteazii activitatea. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. se caracterizeazii printr-un grad mare de regleazii conduita. procesele afective constituie latura energetid a proceselor desfa~urarea lor tumultoasa. b. Psihologul Vasile pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. starile de afect sunt triiiri impulsive. care orienteazii. pasiunile pot fi pozitive. 12. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt Procesele afective complexe cuprind: denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul a. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile ". celelalte emotii sentimentului prin satietate ~i uzurii. Sentimentele "imnt emotii repetate. tristetea.). in ne confruntiim. ci la nivel de c. Procesele ~i starile afective complexe sunt. B. de dezorganizare a anticiparea. stabile. Existii 0 Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor mare varietate de emotii. de mirare ~i uimire.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii relativ stabile ~i cu intensitati moderate.52 iritare etc. deoarece intensitatea triiirilor este me die etc. organizeazii. extazul etc.) . de natura sau de actiunile omului. . prin starea de agitatie difuzii. Ele pot fi §i sunt un factor energizator al acesteia. pasiunile. anomalii ale afectivitiitii. acceptul §i bucuria). asociata cu rezultand din combinarea acestora. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului afective indeplinesc ambele roluri. groaza. iar organismul nu ~i-a instrument al cunoa~terii interpersonale. determinate de 0 intamplare importantii. subliniindastfel rolul triiirilor afective in riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. se aflii in propriile noastre vibratii organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat afective". cu desIa§urare calmii sau confundate cu emotiile. sUl.sentimentele intelectuale (sentimentul de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. a aspectului exterior. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. in timp ce alti psihologi suplimentare de energie. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de senzatiilor. nobile. transformandu-se apar pe baza perceperii frumosului. organizeazii conduita (W. ale obiectelor. Cannon). fiind considerate. dezgustul. insa sentimentele nu trebuie scurtii duratii."""-=-=~~. ele fiind surse dezorganizeazii conduita (P. deceptii. dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor Comportamentul afectiv perceput de altii. inaltii) ~i faza decristalizare. cu aparitie bruscii §i desIa§urare lungii duratii. pesimism etc. situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel patriotismul.) mai scurtii sau mai lungii de timp. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene.sentimentele estetice (admiratia. de unii psihologi. stabile ~i cu intensitate moderata.. relativ 2. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. de regulii. Din punct de vedere valoric. de personalitate. Psihologul Vasile (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). fie cii este in trasiituri de caracter. a conduitei etc. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. vicii care conduc la comportamente bizare. sentimentul datoriei etc. violente. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. Altul (gelozia. alteori .4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. spunea V. dacii cunoa~terea interpersonalii. stabile. Ele cuprind: scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul a. prin mobilizarea energiei psihonervoase. intense. urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza cristalizare. procesele personalitate. sustin cii emotiile. care sunt triiiri afective complexe.) reflectii care Ie triiie~te. rasul exploziv Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele etc. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de timp ce sentimentele 0 organizeazii. nu la nivel de obiect sau de activitate.. declan~eazii ~i doband'tte. emotiile integrate principalelor forme de activitate Ca generalizari ale emotiilor. dar in conditii diferite: ele de temperament dupii modelul franco-olandez.. sentimentul c. fanatismul). acordiiri de . psihologul american R. creatia artisticii etc. oarbe. tumultoasii (exemple: furia. curiozitate. yorba de artii. avand 0 orientare bine determinatii care rezista la factori perturbatori. devine un este mare. 3. chiar daca sentimentele se tumultoasii.

2. Simultan se pune problema con~tientizarii intensitate mare. sl.::iIl. care nu se poate dovedi jurul varstei de 6 ani se pune problema experimental. procesele afective. fluctuante. in diferite contexte. ele tind sa se combine. determinand realizarea unei de control voluntar al emotiilor. t I lIt __ "_ . maturitatti afective. Ie traiesc. In jurul varstei de 2 ani starile care cei cu care se intalne~te. fi afectuos cu altii. . admi[atie. iar injur de nici 0 frustrare. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: 3. rii~~. Se dezvolta totodata trairi afective eu afectivitatii.de avere. spontan in primii ani de viata. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de 10/11-14 ani Se continua dezvoltarea sentimentelor experienta socialii a persoanei in cauza.m~ an I. --. . Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~- lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. confuze. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe.. are un caracter dobandit. caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. 1-3 ani Viata afectiva ineepe sa se organizeze. semnifidi 0 nuantare ~i Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. tendintele se consuma imediat in actiuni al 8 luni bueuria.. apare teama de trairilor afective. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i generatede trebuinta. 1. expresivitate ~iconduitii. se Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i manifesta agresivitate determinata de extinderea trairilor afective este transferul. a le ca aproape mtreaga personalitate. este combinarea afectiva.' I' lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. a~ament exageratrata de 0 afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte convingere. Kant). d . 0 cou:p 1c~re a. atitudinilor.. Aceasta nu survine insa automat. ~ . astfel meat sa devina posibila interventia infrangere ~i la mijlocul inervalului vointei. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra trairi afective. la 4-5 luni frica. Chiar daca viata complexe. afective cunosc fluctuatii mai mari. insopt de totala intoleranta fata de trebuinte vitale. semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai termeni: afecte. fie sub forma faza de opozitie fata de adult. eXIstan persoane care nu atmg . in care se superioare: curiozitate inteleetuaHi. in mod repetat. I Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. idee. ci ~i in privinta gesturilor. de a coopera cu adultul). La 18 luni se manifesta verbale. diferite stari din acest moment se dezvolta capacitati 12 afective. afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). aeeasta transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii inlocuita progresiv de trairi afective provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent pozitive (determinate de trebuinta de a fi cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea iubit. . _ . Atunci cand nu apare nici 0 bariera. unei tendinte. P OSl'b'l' 11tatea punem""d m eV1 enta. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la adversari.. emotiilor pe gelozia.. perturbatii grave alepersonalitiipi. contextul social superioare: responsabilitatea. la 2 luni apare plaeerea. sunt recognoscibile respectiv . ~ . spre exemplu un dezvolta capacitatea de simulare a unor sentiment. admiratia etc. greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. la 4 ani eel de maudrie. asemanatoare). adanc" (Imm.a tutur or aces t or v1etn d ' . 3-6/7 ani In aceasta etapa de varsta viata afectiva se fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect diversifica. aceleia~i imagini i se asociaza. Toate acestea. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). de vinovatie. iar in Un fenomen de lunga durata. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare.afect1ve." ~ w disparand perceptia lumiiexterioare. pe 14 18' S t . Copilul imita cu se invata expresiile emotionale speeifiee u~urinta pe adulti. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre diferentele ~iasemanarile dintre acestea. 53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este IEtapa ontogenetica Caracteristici existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar 0-1 an Reactii afective vagi. plus nevoia de a afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. -- . ~LICATII 1. se nuanteaza. It fi' d b d I' niciodata maturitatea afectiva. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati "Emotia este £. patriotismul favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea etc. sinteze afective (completa. la 3-61uni rasul.m vor a e. ~ __ .:. Atunci cand uneia ~i afectiva ramaue in ansamblu instabila. evolutia cunoscuta de-a I--------+---'~---- peste 18 ani ar ~1pnma 1U Ire. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti dispretul. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i atitudinilor sau emottilor celor din jur. presupune stan tensionale. masura ce mamtam m varsta. dar care explica formarea sentimentelor prestigiului ~i a ru~inii.incompleta."' . recunosc iubirea ~iura). Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind 4.am e accen ueaza con ro u vo un ar. La 3 ani apare sentimentul altora. sentimentul datoriei. nu numai in ceea ce prive~te expresiile grupului.b'Apare cnza de 1dentItate. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. Trebuintele F anatism = zel excesivpentru 0 religie.'::4u::d. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. iar prin joc se sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. atunci caud nu se mai pot 6/7-10/11 ani Incep sa apara procesele afective I recunoa~te dnd acesteaafectele din care provine..cazul geloziei..

unde se realizeazii analiza automatiziiri. caci Activitatea. Acesta este raspunde la intrebarea: de ce? compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente .i caracterizarea activita. este un raport selectiv intre subiect ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut obiectiv. - . Prin urmare. pentru a proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. afectivitate. fieciirei profesii ii este de combinare. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de foarte mult. in structura activitatii 2. societate ). ~~- 54 13. Dupa continut poate produsului.). in domeniul (1904-1990) inviitiirii. 3. desfii~ura 0 anumita activitate". de gandire. SKINNER sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de 2. interes. ajungandu-se la deprinderi. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i formulei "a exista pentru a actiona. dificultate.). existii: activitate predominant spirituala fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. conexiunii inverse este format din operatori logici de de analizii ~i de alegere a mijloacelor. ceea ce s-a propus (validare sau corectie). putem afirma cii relatia dintre imaginatie. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura fie intrinseca sau extrinseca. Experientele B. presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. subiectul functiilor ~i capacitatilor psihice.Scopul (respectiv. structura presupun folosirea unui mijloc. in cadrul caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i fizice pentru realizarea unui anumit scop. ontogenetic. procesele de elaborare a planului. 13. spiritul de riispundere etc. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. de elaborare analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de anticipatii a scopului. functiilor.Motivul (trebuintii. Din punct de vedere psihologic. b. Veriga executivii este susceptibilii de 1. F. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata giindire. atentie. modul de desfa~urare ~i combinare ~i de integrare. forma unui circuit. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. P. operatii ~i actiuni . Acest fapt conditionare univocii. activitatea apare in doua ipostaze. gandire. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 extraversia. un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: postliceal ~i universitar. ideal). semne ~i (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala simboluri). de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in (subordonatti). memorie. Jocul este.) ~i de trasaturile globale de activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub personalitate (echilibrul emotional. imaginatie etc. functiile psihice particulare. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. (fizicii). de~i ~irol formativ. Blocul ~i evaluarea sarcinii. prima activitate ~i este simultana a laturii informative ~i a celei formativ- dominantii in copiliirie. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor perceptie. in timp ce animalul 2. cu grade diferite de complexitate. ~i a unor teste sintetice. Motivapa inviitiirii poate sii 1. insii nu dispun de un activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: motiv propriu. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. satisfacerea motivului). care presupune selectarea ~i intra: activarea actiunilor. atitudinea fata de sarcini. blocul de comandii intern. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. ci una reciproca. pot fi: musculare ~i ideale.3 Formele activitatii .Mijlocul (cuno~tinte. deprinderi. motivatie. care constitutive. unelte exteme etc.ii Pentru psiholog. Actiunile se care raspunde la intrebarea: cum? subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. El are 0 motivape intrinseca aplicative. aspiratie. The Technology of Teaching (1968). introversia.2 Structura activitatii . nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de aflate in interdependenta: dragul de a gandi. existii: operatii.1 Definirea . imaginatie. ponderea ~i modul selectia profesionalii. Din punct de vedere operaponal (cibernetic). Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). ambele fiind riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) mediate ~i coordonate verbal). conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. performanta activitatii depind de gradul de elaborare a se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de proceselor psihice particulare (perceptie. latii de ce se poate determinii utilizarea de teste psihologice analitice de spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. Intrucat. (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). Procesele ~i functiile uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a "actioneazii pentru a trai". realizandu-se conexiunea inversii . de evaluare a triisiiturilor de personalitate. Mai mult. vointii etc. blocul extern de execupe. Ea nu se reduce la memorie. ACTIVITATEA VOLUNTARA 13. Spre deosebire de I. exista: Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea a. in orientarea ~i In diferite forme ~i variante de activitate.a componentelor psihice). in sens general. care de la blocul de executie la cel de comandii. 13. Omul-personalitate se subsumeazii 1. In acela~i timp.

a-timentine hotararea luata.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. Rezultatul final.i caracterizarea voin. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 3. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. Ea are caraeter 4. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. dificultatile. Independenta ~i initiativa exprima gradul de perioada indelungata de timp. sociale etc. psihologica). normativ. ordinea realizarii lor. eonstituie.. ajungand sa-~i dea comenzi singur. principii. asigura inregistrarea programului (schemei) celorlalte. operatii Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau interiorizeazii. mobilizare a resurselor fizice. atunci sunt ~anse ca posibila elaborarea planului de actiune. Astfel. iar (deprinderile). eventual. Ie obstacolului (e~ec). intelectuale. se realizeazii de-a Acum apare intentia de a actiona care include: motivul lungul mai multor etape: ales.in evolutia sa. Adultii reflectarea adecvatii a acestuia. innascut. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. ea constand din directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de succesiuni de operatii. Pe parcursul executiei pot sa "vrere" . desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii.& Calititile . prin rabdarii. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. severitatea criticii etc. J. realizata in urma deliberarii. constituindu-se ca mecanism psihic de rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei autoreglare. con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in Limbajul are rol reglator in declan~area. organizarea ~i vederea realizarii unui scop con~tientpropus. obstacolul nu se sa transforme imperativele externe in comenzi interne identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu (autocomenzi). Luarea hotararii. aparent.4 Definirea . medie intre 20 ~i 65-70 de ani). Impulsul 4. activitati. Efortul voluntar nu este modele de vointii. 13. actiunii pentru utilizarea ulterioara. face rezultatele nu sunt cele scontate. ea proces superior de autoreglaj (de tip intermediul mecanismelor verbale. conduita. copilul evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea invatii comenzile verbale ale adultului. motivelor ~i prejudecatilor sau alunor carente educationale). atitudinea fata de activitate etc. chiar ~i in conditiile in autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de care. uneori. pe care. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. prin conexiune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea inversa. anumitor exigente. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna 1. iar forma specifica de structurare este exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma profesia (ocupatia). chiar efortului in directia realizarii scopului la nivelul de daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei fapt pentru el sau pentru cei dinjur. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . Analiza ~i lupta motivelor. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se consecinte ale acesteia. scopul nefiind 2. clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este 4. proceselor intelectuale. scopul urmarit.5 Etapele actului voluntar 13 Vointa. Motivele odata elaborate realizat. L. Vagotski considerii cii. El consta dintr-o ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. are loc con~tientizarealui supusa unor transformari. precum ~ia actiunilor concrete 2. prefigurarea intentiei sau scopului. mijloacele adecvate de realizare a 1.aprecierea ~i rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. stabilindu-se. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care negativa) care consta in adoptarea necritica a presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este influentelor exterioare. in calitate de proces psihic. in plan mintal sau exterior. Dupa natura componentelor vointei) ~i activitate cu componente automatizate domjnante. Daca 3. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. pentru copii. al adecvarea permanenta a tendintelor. Opusul ei este 5. pentru .. politice. munca poate fi: c. in a individului. n-ar fi posibila continuarea actiunii. .tocontrolulpresupune con~tientizarea. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. dupa caracterul produsului. ceea ce 5. opiniile contrare. emotionale. obiect sunt urmate de formularea scopului ~i Executia are caracter secvential. vointa poate Din punet de vedere psihologic. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. Munca este dominanta in viata adultului activ (in reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. Articularea motivaponalii. indepli~irea planului sau faza executiei este formata poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea din operapi concrete (prin care situatia initiala este lui depa~e~teun anumit prag. a renuntarii). apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze.. alegerii unuia sau a altuia. ulterior. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. vointa. Ea presupune actiunea sa fie repetata. In depa~ireaobstacolului. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare materiala sau internii (de natura fiziologica. idealuri morale. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. intra in raporturi de concordanta sau de opozitie."vreau X"). modele de comportament ~i chiar omul i~imobilizeaza efortul voluntar. vointei 13. Au. din jur. $iafective. exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie..

intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. Abulie = deficienta a vointei. (. ideea potrivit careia reglarea 8. slaba.lara motiv. obstacol. mmlc. nu poate. Cititi cu atentie suficientiide ran. esentiala a omului. riisul. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. (. sa nu c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. pentru formarea unei entuziasmeaza foarte u~or.Inainte de a pleca de acasa. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. atilt ill dreapta. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. ill iesle. celelalte procese psihice. In aproximativ jumatate de pagina. specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in devin trasiituri de caracter .. Pe langa repetare. inghititul. 1300-1358) ~i. Daca 0 actiune poate partial._sa_atinga~i acest sens.) urmare~te.apoi. Actiunile de con~tient. rezolutiv ~ifazele actului voluntar. deoarece pe masura ce obstacolele tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca sunt depa~ite. Bucure~ti. lipse~te mult de la "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj ~coala.. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. • scopuri. In afara de actiunile voluntare. cum ar fi salivarea.auza. caracterul voluntar. al alegerii. argumentand raspunsul vostru: calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul a) Un elev aflat in situatie de corigenta. 9. Datoritii acestui fapt. tu~itul. Dezvoltarea vointei contribuie la altul.. retragerea bratului sau a piciorului la un . transpiratia etc. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. fenomen.. . prin autocomanda.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare.. de exemplu. 0 cantitate 6._este. mijloace etc. (. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive.Argumentati raspunsul vostru. cum ar fi sugerea. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. intreprinde unele actiuni in del'rinderi.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. El este latura activa a ratiunii ~i a implicate. launtric.. de procedeele.. unui adult ii actelor voluntare. vointa se Calitiple vointei.. Formati grope sau lucrati pe perechi. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. Astfel.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul.p. putem sa ne reglam voluntar. comentati afirmatia lui 5. 3. Ce este vain/a?. iar unui lucru. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. 4. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului b) 0 persoana. Cititi cu atentie Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. apoi. !ipsa de vointa. functionarea con~tient. dar in caz reglarii prin vointa noastra. ea poate fi supusa anumite limite. stabiliti daca este yorba sau magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance~iamurit de foame. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. 'ineficienta lui. proces etc. Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. putem influenta 1969.. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. urmatoarele situatii concrete ~i. dar multiple. Identificati nu despre manifestarea vointei. Opusul ei este nehotiirarea sau dezvoltarea personalitatii. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. intervina in orice activitate: d) Cine nu vrea cand poate. 0 actiune voluntara. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat (literar sau istoric). Buridan aveaun magar.a._ill_c. dar IlU le finalizl:aza. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. De asemenea. stimul dureros. cursul unei conferinte. cat ~i ill stanga stanoagelor. de care este con~tient. cu amanarea deciziei. discutati posibilitatea ca actul deciziei. este frica de caini. este corespunzatoare dorintei. ca punct de plecare. se prelungit. Astfel.cnecesaf--c. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. 56 omul delibereaza. devine 0 trasatura specifica. care urmatoarele proverbe ~i.apoi. ~PLlCATII 1. Veleitate = vointa deficitara.Buridani-a pus e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. indispozitie. respiratia. 2. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Editura ~tiintifica.. Determinati voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu !egaturile existente intre motivatie ~igandire. nivelul de maturizare necesar. respiratia. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. Actiunile voluntar. precizati ce calitati ale vointei sunt comanda numai mi~carile. b) Buturuga mica rastoarna carul mare.. moment.) unor actiuni involuntare. integrate in structuri mai complexe. Considerand." 13 ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. Putem tu~i ~i intentionat. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. simtului moral .. Cititi cu atentie urmiitoarea orice). atunci cand vrea. la om se manifesta insa ~i deprinderile. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. descrieti relatia vointei cu acestea..Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. in fi reglata prin cuvant.~p_ersQaIl. " a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge 10.

iunea deprinderilor Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul . . . 4.1 Definirea . aceea a constituirii deprinderii. In raport cu definitia pe care am precizat-o. lor. realizarea de exercifii pentru formarea ~l Formarea unei deprinderi este un proces complex care se automatizarea mi$carilor. silabelor. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). gandire $i senzorio. cunoa$terea unei personalitati. ovalelor. 57 14. iar cateva dintre criteriile dupa aceea a cuvintelor). 1.deprinderi de invatare (a scrie. dintre care cele mai relevante sunt: mundi (a cro~eta. a calcula. a deprinderilor. Dupa complexitate se face diferenta in~re: grafia) etc. Termenul de cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. Determinarea tipului $i gradului de U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). ale activitatii umane.piistrarea metodelor. a lua perceptiva. dobandind stabilitate. controlul con$tiintei se Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de aplici:ituturor detaliilor actiunii. elaborate con~tient. dad multe dintre cele ce Ie facem nu activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. fiind actiuni automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru stvoluntare. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta repetare $i exersare se automatizeaza.deprinderi complexe (scrierea literelor. a dactilo- 1. Spre exemplu cititul deprinderi de gandire (construirea rationamentelor este simultan 0 potrivit anumitor algoritmi).demonstrarea actiunii. nici nu am noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre con$tiente.. conditii interne: in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se int~resul celui care invata pentru activitatea formeze. pentru competentele pe care Desigur.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate notite). progresiv atentia se deplaseaza activitati automatizate. in masura in care deprinderile sunt componente aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. caracterul activ $i calitatea existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a acestora etc.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. mi~carile ce trebuie Iacute etc. verbal). altfel spus caracteristica psihologica a activitatilor complexe.i interac. varsta). Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se . DEPRINDERILE** 14. Dupa procesele psihice automatizate implicate clasificarea de- preponderent se disting: prinderilor. presupune mai multe conditii: existenta unor triiiri afective care insotesc procesul 1. ar dobandi calitatea de deprinderi. ajuca carti). impliciind intreaga controlul $i autocontrolul executiei. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. deprindere indica astfel gradul de fixare. conducerea automobilului etc.deprinderi simple (trasarea liniilor. precizie $i viteza.) Evident. dobandind stabilitate $i care s-a transformat progresiv. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot gandire. 1'4 -. pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. desfii$oara in mai multe etape. activitate dat (de ex. niciodata "pure". iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. semnaliindu-se personalitate: erorile. in primul rfmd 2. o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de realizare. prin exercitiu $i consolidare. Este insa de ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii subliniat faptul ca in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a deprinderile nu sunt retinei). iar dupa aceea au un care nu se pot automatiza.3 Formarea . maturizare necesar fixarii lor. perceptiva ~i de Pentru ca deprinderile sa se 3. permitand desIa~urarea corecta. ceea . mersul pe bicicleta). corectarea lor fiind foarte greoaie. conditii externe: de formare a deprinderilor. initiala. iar scrisul 0 formeze este necesar ca pune in evidenta: deprindere motorie."". ex(stand 0 multitudine de reactii. a citi.i caracterizarea deprinderilor o analiza cat de superficiala a componentelor activitatii mersul. Prin secundara. clasificarea acestora putandu-se realiza in deprinderi de functie de mai multe criterii. consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. proces care poate fi mai lung sau mai scurt. deprindere senzorio- deprinderi motorii (ex. de stapanire a unei Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea actiuni sau operatii. gesturi sau ele nu ar fi automatizate. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor exersata. Daca in faza genera dificultati. definitorie urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. scrisul. 0 multime de deprinderi care sa de la detalii la ansamblul actiunii. de organismul sa atinga nivelul de deprinderi de joc (a sari coarda. ce pot fi utilizate pentru 2. 4. .deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite ce se are in vedere fiind este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz intotdeauna dominante. elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni Deprinderile sunt declan$ate con$tient. a zidi. . sigura ~i rapida a activitatii. Acestea sunt doar . Iara a se disocia de vointa. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta.

mai ales completiiri atunci cand contextele in care ne aflam presupun etc. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun.. . Influenta se poate manifesta fie retroactiv vedere moral. deprinderile ~i cuno~tintele detinute. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe conditii foarte variate. mai multe functii: . Aceastii corelare face ca obi~nuintele. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii 5. rezultate din interactiunea deprinderilor cu Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite trebuintele. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu rior. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. deprinderi mai vechi. in sensul cii negative (fumatul.e informatie ce trebuie vehiculat tot SectiuneaI Secfiunea II mai mare. operatiile sunt noi deprinderi).structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). ci la orice puse in luiim notite. prezenta unei structuri motivationale existente ~iintegreazii elementele comune.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre de precizie. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai in aceastii sectiune a Aceasta responsabile. cea mai mare. deprindere deja formatii $i una in curs de formare. sa se desfii~oare cu regularitate.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. care Ie realizam. volumul d. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: conditii diverse. sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile De asemenea. sunt sectiune este notate ideile a~a cum sunt cea a CUVlll- contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea receptate in timpul cursului sau telor cheie. ceea ce permitiind sistematizarea materialului. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 . de asemenea. Iar aceste in cadrul contextului in care probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. Se pot eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor ansamblul sau. unei eficiente superioare in actiunile noastre. vehicularea unui volum mare de informatie. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. Notifele. face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. acestea multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. Desigur. .). De cele mai Sectiunea rezumatului sau a sintezei. in nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. vointa ~i gandirea. 2. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 autoenergizeze. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in paginii. Sunt implicate aici atentia. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune Sectiunea III ' sau ne intereseazii. erorile sunt eliminate. evidentii ulte- varsta. Este mai flexibilii decat simpla integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu deprindere. activitiitii. fiind prezente in Odata. corectitudine etc. formate.. consumul de alcool etc. dar mai putin consolidate). . Existenta deprinderilor permite atentiei (de la deprinderi mai noi. fie 4. prescurtate. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. dar mai bine consolidate spre sii fie distributivii. atentia necesara diminuandu-se progresiv. inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele . viteza. face de ase- Cum se poate proceda? menea co- 1. treptat fiind atinse niveluri superioare . care reprezintiifenomenul de influentii plimbarea de dimineata. indeplinind. interferenfa. a~a incat este posibilii aplicarea sa in altele. spre deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de deprinderi. ci se toate domeniile. spiilatul pe maini etc.) ~i negativii intre douii deprinderi. 3. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. spre punerea in evidenta a douii fenomene: diferenta de deprinderi. deprinderile nu raman izolate. sii se autodec1an~eze ~i transferul. Banala activitate a luarii de notite se poate mentarii sau dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre.

. 0 str~teg. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul gandi critic presupune a lua idei. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest 5. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin materiale educationale. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi 8. i?ide ceea ce se numei?te de la cele oferite in cadrul lectiilor. respectiv momentul in care se Automat = ceea ce se face. subordonata" (P. in manu ale sau alte contrast. S-au propus astfel foarte multe modalitati de intr-un fel decat inceputul invatarii. Identificati in propria voastra conduita 0 cealalta mana. eliminarea factorilor de 4. pe de 0 parte. planificarea timpului de studiu. de asemenea. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma.ancora" de care ulterior pot fi respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. sau cum Ie puteti perfectiona? ~PLICATn 1. Proactiv = ceea ce acponeazii. reducandu-se La un nivel inferior. expune unui scepticism constructiv. Astfel. obi~nuinle~ipriceperi. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor. realizati acela~i lucru cu obi~nuinte negative. invatam i?i. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. Aceasta se trebuie sa aibii un caracter sistematic. a construi argumente. 6. etc. Rezulta 0 numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. prin gandire critica putem intelege i?i materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat.Care este semnificatia acestor idei? . diferitelorelemente ale textului.. Evidentierea. de ce nu. Monitorizarea complexa invatarii. a Ie pune in balanta cu 2. eel putin epuizeazii potenlialul de cre~tere. pe de alta parte. Managementul timpuJui de studiu. iar un astfel de caracter poate realiza de mai multe maniere. 59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin unor astfel de criterii are un caracter motivator. dar detin 0 pozitie facilitat aceasta instalare. Mai mult.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce . in . Retroactiv = ceea ce acponeazii. a Ie examina implicatiile.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. A luare a notiti::lor. multa acuratete reprezinta i?i0 .decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa . imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. este yorba de posibilitatea de a aborda. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor alte puncte de vedere.ceInvatarea care pe masura este 0 activitate este exersata permite di~tr~gere.respectiv procesul de constituire Condi{ie = fapt. clarificarea ideilor care pun probleme de eficien!a. formarea imaginilor perceptive etc. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza permite accentuarea eficientei obtinute. a adopta decizii invatate despre perceptie. Dupa ce ati inregistrat timpul. Identificati. Deprinderi de gandire criticii. realizarea de predictii in text Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. prezentatin pagina anterioara. informatii noi in mod independent. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. 4. legate alte informatii relevante.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. .se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea i?tiamanterior? etc. ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita 5. Pentru a ajunge 3. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. in masura in care nu sunt prezente. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii se realizeze. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. intelegere. ceea ce succes. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen progresiviiapersonalitiipiadulte. unanumitjoc). se executa aparent de la sine sau. inregistrand. timpul. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. Pentru ca sublinierea sa informatiile pe care Ie invatam.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. Intelegerea nu este acest lucru.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? acest caz rezultatul nefiind relevant. Putem sa ne punem in primul permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare rand intrebiiri de genul: este necesar sa fie respectate cateva reguli: .Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). 9. organism a maturitiipi. 3.. 2. sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen.Popescu-Neveanu). Prediclie = anticipare. 6. a fenomenelor etc.se utilizeaza ~iin sensul tara un controlcon~tientexplicit. printre alti factori. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i lucru. factorii care au sistemul psihic uman un loc masiv. a Ie T de luare a noti(elor. po mind este favorizata. sublinierea (evidentierea) ideilor importante. rezumarea textului.u~or aSlmIlare mformatlel. Explicati astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele diferenlele aparute. aa?optarea. . de asemenea. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill parcurse in instalarea sa.ii atItudmepot~i~i~e de yrelucrare cntIca fata i?iII de ceea ce 14 constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. 7. reciproca. Mai precis este yorba de verificarea sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta permanenta a gradului de intelegere a textului. intelegerea. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un s-a format illtrecut. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. in functie de obii?nuintele presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare intrebiiri. iar nu sfiiri?itul sau.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . (spre exemplu. de maturizarepsihologica.

permite eva- luarea nu nu- Atentia voluntara este forma superioara a atentiei. decl~atii intentionat. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. prin verbalizare.a~teptare. spontana. incercand sa elucidam altora 0 notiune. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. cuvintele nu spun nimic copilului. se stimuleaza nute. care serve~te cainstrument de codificare menea. structurarea formatia de tip buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. limbaj non-verbal. pragmatica etc.este yorba de atentia volun~ra selectivitatea reflectiirii. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. scaderea frecventei respiratiilor etc. care se realizeaza cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. atitudine pregiititoare. determina tiunile dintre In plan subiectiv. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate utiliza in- a scopului. Un rol important. Forma de baza. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea aces tea. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. dar un eseu seml- ~i atentia post. 2. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii.potrivit for- caracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. . indicii. eliminam neclaritatile. Ea este superioarii atentiei involuntare prin mal a cuno~- mecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. de un legatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. in tintelor deti- decla~area ei. ~i anume. Astfel. sunt simple sonoritati. neselectiva . dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. caci comunicand. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. Ea este un sistem de semne yorba. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. manifestarile. individuale. expresiva sau afectiva . dobandesc seffinificatie. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. reprezentiirile ~i gandirea. Astfel. atentie focalizatii. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. ludicii sau de joc. psihologic in Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte rela- din utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. de reglare sau de determinare. tivnoi. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. este succinta a lim. simbolica de reprezentare. ci ~i a ca- ~i se focalizeaza atentia. afectiv. vor involuntara (neintentionatii. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a (pana in momentul aparitiei oboselii). comparatia. personal. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. iar perceptiile ~i reprezentarile. Caracterizati Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . 0 atentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. evi.informatiilor. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . l~ inceput. In masura in care presupune efort voluntar. sinteza. eu gandirea. 1. comunicare. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. naturala ~i eseu seml- cu gandirea. apoi dirijat voluntar. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. sugestiietc. persuasiva sau de convingere. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. dar. Treptat. a semnificatiei actiunii. indepline~te functii specifice precum: de. in special. personalizate. imobilitatea sau tacerea. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. in vederea desra~uriirii optime cerintele care dentiind interac. de cunoa~tere. in desra~urarea diferitelor activitiiti. In realitate. de detensionare nervoasii. concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). Limbajul. de ase- bajului. voluntarii. Se disting astfel 0 atentie de ele. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. ne precizam noua i~ine intelesurile. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. prin intermediul cuvantului. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. 60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. cele doua forme sunt complementare. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. in contextul existentei umane. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. a a~tivitatilor psihice. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. la inceput.

3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.5 Tineretea (18/19-30 ani) 21. Individ.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19. Caracterul 19. Persoana. Creativitatea 20. Personalitatea .2 Modele de personalitate 16.1 Individ.dinamico-energetica a personalitatii 17. Aptitudinile 18..) Tipuri de iteDli 5 -- ~ .1 Personalitatea ca slslem 15.6 Maturitatea (30-55/6() ani) 21.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.3 Rolul caracter.. Te~p~raDlentul 1.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20.2 Varstele mici (3-10/11ani) 21.. Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15. Persoana.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21. Personalitate 16. Personalitate* 16.3 Preadolescenta (10/11-14/15 ani) .ului in structura personalitatii 20.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) 21.2 Clasificarea aptitudinilor 18.• .2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16.1Latura.2 Tipologii temperamentale 18.1 Principiul dezvoltarii in psihologie 21.7 Batranetea (55/60 w. 15.2 Structura caracterului 19..7. 21.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19.

deoarece continutul psihic al persoanei nu este conduitii" (AI. la ereditatea fiecarei fiinte umane. Editura Didacticii ~i cuprind ~ialte elemente suflete~ti. r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. respectiv interventia mediului gandirii occidentale. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai in sensul "Eu-ului". de asemenea'. . face sa apartina acelea~i specii. ci sub actiunea constanta a anumitor Este evident. in masura in care se pastreaza 0 anume psihologiei ca ~tiinta. personalitatea reprezinta un sistem bio-psiho-socio. din punctul de vedere al flexibil al personalitatii. individualitate ~ipersoanii. Sillamy. existand subiect al actiunii. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. Un astfel de caracter arata simultan o analiza a limbajului comun va arata insa destul de ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. - 15. este necesara delimitarea precisa a constanta a reactiilor. modul siiu obi~nuitde a fi. Editura Didacticii epuizat de motivele activitiitii con~tiente. de a reaction a. cultural: termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc nativ. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. tara insa sa se identifice cu acesta. cu 0 bogata istorie in ordinea procesului de socializare. dar notiunea de persoanii. desemneaza numai natura umana socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. dimensiunea socio-culturala. celalalt vectorul fortei". " . Sunt de function area ca intreg a fiintei umane. de a se raporta la ceilalti etc. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. dar in structura sa in afarii de Eu se dezvoltarea personalitiipi. Psihologia generalii. in clipita actualitiitii.Ro~ca(red. Personalitatea este "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. pe masura utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate constituirii sale..Eul este liciirireade fulgere care Pedagogicii. absolut rigizi. caracterul sistemic. atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. relevat de manifestarea constanta in conduita.rtamentale ne permit sa . personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. ceea ce ii raport concret. ci tine utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. 40). 466).p. 1976. W. de ceilalti indivizi.1 •. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana semnificatiilor aces tor termeni.L.I 15 iafirmam un caracter sistemic al personalitatii. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a numeroase definitii ale termenului de personalitate. personalitatea. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. ingust". Structura # distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. PERSONALITATEA 15. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine comportamentul siiu caracteristic" (G. momentul. Paris. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul involuntare.p. fiecare dintre noi are un mod caracterul adaptativ. de asemenea. in contextul mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de psihologiei. In calitate de obiect de studiu psihologic. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. in sensul ca implica fiinta umana Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. concret considerat in trasaturile sale definitorii. avand ca globala a unei fiinte umane concrete. Simultan trebuie astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ.). atare un caracter sintetic. Unul este 1%5. in sensul ca permit evaluarea fenomen psihic. In acest sens se pot face sa se adapteze la modificarile din mediu. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. capacitate de autoevolutie. insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau caracterul definitoriu.el incluzand ~itendintele ~iPedagogicii. este un produs al termenul de "persoana". Astfel. in sensul ca ace~ti factori nu sunt propriu de a actiona. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i personalitatii.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. ceea ce 0 diferentiazii de ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei.216). caracterul stabil. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. in cali tate de element stabil al conduitei. 1981. personalitatea in durata trecutului. Desigur. respectiv animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. ocupatie etc. personalitatea dobiindind autonomie ~i persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). deci individ este orice organism. Dictionnaire de psychologie. dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. urmatoarele diferentieri: Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau lintreg in manifestarile sale comp. termenul fiind intersectie a nativului cu dobanditul.p. 1. inclusiv omul. Allport. Definitii ale personalitatii: S. Eul traie~te altele" (N. ca modul particular in care fiecare se factori pot cunoa~te restructurari. in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte dimensiunea psihologica se constituie in zona de concrete legate de varsta. anume ca psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. Larousse. Bucure~ti.

Kretschmer. theoretical. Con~tientul. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). fata plinii. Acesta. sincer. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. pot fi aetualizate in functie de relativ stabile ale unei persoane (coreet. concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in anume Sigmund Freud.1905) study (1950). and factual (n. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la J anumiti factori comuni. sediu al personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" instinctelor sexuale. detinand un rol important in mare 0 are teoria lui G. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. trasaturile psihice puse in evidenta se deprinderilor. and action (1987) etc. 1. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii.perrnitand accesulin Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt schitarea unor tipuri psihologice. exces ponderal. COl. respectiv incon~tient. Guilford). intr-o astfel de perspectiva refulate ete. aptitudinile ~i in special inteligenta.). actiunilor. 4. al dorintelor ~i actelor (P. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. Acesta a identificat 16 factori ai I personalitiitii care. -growth. emotiv necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de etc.) ~i atletic (bine proportionat fizic. astenic (corpul alungit ~i slab.. 0 importanta mai informatii ~i trairi emotionale. Abilities: Their structure. a~a inciit. Acestui model care aeesteia. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile con~tiente la un moment dat. astfel nivelara. specifici. inciit se poate vorbi de un caracter unitar.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. Cea '--"'" mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. cel putin la baza. Printre lucdirile sale importante se pot Raymond B.• . 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. dar. existii 0 anumitii clinica. data fiind eomplexitatea modul specific de a fi al fiintei umane. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane modele Ie personalitatii. Precon~tientul este sediul in primul rand al observationala. psihicului nostru. Eu. reactiilor etc. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub distinge trei niveluri ale psihicului uman. miiini ~i picioare scurte etc. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. Cattell. Allport. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite I analizii factorialii. growth. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. de asemenea.. Pentru evaluarea acestor factori el a Id I elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este (Siner evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. fiind datorat parintelui psihanalizei. acestuia. psihicului nostru. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. In acest context. Cel mai cunoscut model 15 factorial. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre 2.). precon~tient ~i con~tient. este constituit dintr-un flux continuu de Din punct de vedere strict psihologic. Modelul constitutional: tipologia constitutionala Picnic Astenic Atletie pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. una dintre cele mai acceptabiJe pentru aceasta).15. Psiholog american contemporan. al agresivitatii. Freud ii va suprapune o multitudine de aspeete. and action (1971).~delll 3. Prin urmare. permit furnizarea unui profil al }' I personalitiitii fiecarui om. Intelligence: Its structure. corelati. CATTELL aminti Personality: A systematic. asemenea ca 0 instanta de "cenzura". sistem osteo-muscular firav etc. suprafata cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. fiecare avand un rol specific. notiiri etc. au fost construite mai multe modele ale sale: (Sine. cel care nu ne este accesibil direct. in urma eereetarilor mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman intreprinse. avfmd 0 bogata experienta care individul uman concret este implicat. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare constanta a actelor. un laborator dedicat cercetarii acesteia). greutate inferioarii celei normale. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . Supraeu).

critic.. Aventuros. trasaturi de in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun. de altfel continuuremaniatii. dar ~ psihosomatice. Controlat. Inovator. perseverent. ". (_ H banuitor sociabil.cooperant." . Caracterputemic. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe I care 16PF)seschi!eaza men!ioneaza gradul un profil de dezvoltare foarte de personaJitate a fiecarei insu~iri. subliniind mai ales .calm(E~putemic) Modest. mai mult sau mai pe:sonalitate. ~PLlCATII . .fidel grupului Suficientsie~i. diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. Sigmundaparent Freud.neglijent demn Destins. . Sitpraeul (totalitatea . 1.impulsiv.calm. supuse principiului pliicerii).· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime.' '. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii I psihologic urmatorii termeni: personalitate.optimist decu]pabilitate I Calm. experientele explicativiia comportamentuluiuman. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi.prudent. G (slabiciunea supraeului) serios(supraeuputemic) Timid. flftNll. util atat Consemnarea din punct rezultatelorcatob!inute de vedere psihologic. WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~. Tandru.independent.entuziast. ~tiinta 1 sii se tina seama (principiul realitii~i).vanitos. Ace~ti factori. in sine. Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. iar pe de aha parte care dintre ele denota conc1uziile desprinse in cadrul clasei.luila tulburiiri mediul' IJ1 I suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua propria personalitate.. amprenta asupra intregii sale conduite. Practic. Tensionat.boem. resursepersonate Necontrolat. DaciiEul intre impulsii ~i realitatea I intre acestea existentei ~isimptomelernanifestate.suspicios.. ceamai buna cunoa~terede sine.perspicace.spiritcritic.dependent I satisIacutde sine afectiv I Increzator. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens 3.rece Deschis.calculat. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor. ~ipentruprin aplicarea orientarea testului (numit profesionala.giindire Inteligentavie. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a. E conciliant.•.conchizand incon~tientului. .increziitor Conservator.lucid.conditii.naiv. sistem. -. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria 4.taciturn.sunt: de care trcbuie Orice conduitiitinde sii devcnit mai mult ale conduitei decat regresiune.suspicios. marcante avfmd tendinta de a se reproduce. .apar sUbiectu.intreprinziitor.inciipatiinat Moderat.. numi!i factori de origine sau intemi.IIII. .deta~at. Raymond B.3.depresiv.incapatiinat I. N natural cunoscatoral societatii o senin. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. anume 0tulburiiri nevroza.~. • uman are trei interdictiilor instanie: morale Sinele (totalitat6a interiorizate) impulsurilor" ~i Eul (functia sa este- . I' lUIPeaexterioarii impune anumiteJ.Marile asupra principii ale teoriei sale. I L biinuitor. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF . .voios. pulin.I. Fin. Q] pentrutraditie radicalism .spontan Putemic~irealist.con~tiincios. 'M ceremonial visator Direct.oportun Con~tiincios..frustrat.lini~tit.uitate. 1 .Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se primare.cooperant Neincrezator. 2.supus/docil autoritar.surmenat Q4 non~alant '"" . Impulsiv. a stabilit observiind 0 legaturii efectele unor exteriQarii.sensibil.respectuos. precum: 0 terapeuticii.prudent. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe semnificaiiile acordate termenului de personalitate de catre de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia.giindire B concreta abstractii ! StabilitateemotionaHi scazuta Stabilitateemotionala C (cu Eo'slab) putemica. F putincomunicativ jovial i Indiferent. capabili sa explice comportamentul indivizilor.. .. Psihismul I . Q3 instinctiv. 2.respect Anxios.timorat. Imaginativ.libertin. . A (schizotimic) abordabil(ciclotimic) I Putininteligent.' Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Rezervat. traumatice. aceea de asrezolva au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii).1" l' 5 L Q2 Dependent de grup.cald.agresiv. stabil.sentimental. sentiment liberal.'. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii sa aflaii personalitate. Discutaii personalitatea in cauza. Fondatorul evenimente ei.

pe de 0 parte. celelalte niveluri integrate sub forma unui succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. iar pe de alta parte. Organismele. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfo- functionale. 0 separare insa oarecum confuza a mea 2 ani.noastra intr-o asemenea. dar nu ~i Nici chiar in cazul gemenilor. in lurnea animala. formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei propriului corp (con~tiinta propriului corp). PERSOANA. da~. impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. PERSONALITATE* &. iar pe de alta realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul necesar sa existe 0 organizare. Corelarea acestor presupunand dezvoltarea con. de asemenea. natura umana este gandita restrans. viata presupune 0 transformare permanenta. Aceasta inseamna. Evident. respectiv aceea intre 0 con~tiinta raport cu toate celelalte. omul se na~te ~i reglarii tuturor functiilor organismului. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. revine.ncte de mine pentru mine. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) reflexiva. unei asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe individualirati ~i unei personalitiiti distincte. oricare ar s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea fi aceea. "al tau". ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele In masura in care oricare organism este un individ. Reglarea functionarii organismului in raport cu general. este asigurat anorganica. Aceasta inseamna simultan ca evenimentelor la care ~inoi participam. are un caracter unic.1Individ.st. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". eel care Ie consider. implicite. este integrata unei forme superioare. Spre deosebire de lumea de unicitate al oricarei fiinte vii. iar.2Con. personalitatea este cea care nu nurnai fiintei umane. abia aceasta specific umana. con~tiintei doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera unui eu care actioneaza intentionat. 0 de acest nivel. Spre exemplu. 65 . rara sa se mai refere la propria realitate distincta de noi. micromediu ~i evenimente traite. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. aceasta complexitate este extrema in . de~i exterioritatea poate determina. iar prin aceasta ca organism (entitate biologica). Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii unui organism. Caracterul tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de propria mea existenta). s-a pus deja ~i problema con~tiintei. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. prezenta. la un nivel informationale. Mai mult. dupa aceea. nu se poate realiza rara un schimb permanent de divid. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii.$tiinfei de sine. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. de asemenea. ~i la animalele superioare). evolutia temporala.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi 1&. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre informatie. Se asigura astfel. ~i exterioritatea sa. existenta oriciirui individ este termenul de persoana. specifica potrivit cu conditiile particulare de numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se individ. prin prisma modului informationala. De altfel. chiar avand un psihic dezvoltat. conservarea structurii generale a corpului. ~i con~tiinta reflexiva Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de (con~tiinta de sine). ins~i aceasta calitate sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. sisteme deschise. rara ca acest o complexitate superioara poarta numele de psibic. anume con~tiinta De asemenea. responsabilintr-un sens mai tran~anta. adesea afirmandu-se ca specificul sau altul. Este yorba de prezenta. care este semnificatia acestor termeni. INDIVID. eel putin la nivelul simtu1ui comun. 0 asemenea aparenta. oricarei specii. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. individul se mentine ca individ. suficiente. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel d. unde ni se of era totalitatea persoana ca la alteineva). Ea nu este insa prezenta la copilul mic. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. Evident. pe de 0 parte. In cazul omului. datoritii individualitatii sale. care la caracterul indivizibil. Revenind cerintele mediului extern.tei umane. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele asupra acelor semnificatii. Oricare organism pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura nu este atunei doar 0 "copie". Petsoani. existenta fiind 0 continua reechilibrare. a fost amintit in primul rand cel de sale. "al meu". un niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare reprezentant al unei spec ii. eu alte termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul cuvinte. Pornind de vie. din aceasta perspectiva. a ~ti ca aces tea sunt primitiva. ci umana ~i oricare alta fiinta vie. la nivelul individului particular. recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . ca maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii.. Cu alte cuvinte. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. Pentru ca aceste schimburi sa se schimbului de sub stante ~i energie. evolutia sa specifica in cali tate de organism. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens comparativ cu nivelurile inferioare. La psibicului uman este aparitia con~tiintei. Aici trebuie acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in insa realizata 0 diferenta. o'functionare sub modalitatea nervos). in filogeneza ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie.II particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui cawl fiin. ci fiecarei vietiiti in masura in care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 evenimentele existentei sale sunt distincte. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. de de alte fiinte sau obiecte. ca personalitate. un exemplar al unui anumit tip. Din aceasta Complexitatea acestei dimensiuni informationale a perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. Termenul de persoana desemneaza distincta. ci.) B. a structurii sale 16 morfo-functionale. unitar al unei entitiifi..

Redactati 0 Iistacu "criza de originalitate". ci un mod de autoconstruire. spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. in copilarie evaluare a personalitiitii. apoi. la propria delimitare de sine in raport cu toate planul notional. Diferente de acest gen spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a in manifestarea personalitiitii im~ginii. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin zarea tuturor posibilitiitilor sintezii ~i globalizare.A. Astfel. particularitatile sistemului nivelul cultural .de copiletc. ea cre~te In primii care interpretiim lumea. 1&. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. in realizarea activitiitii care nu vor permite reali- verbal semantice. interactiva. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva celelalte.ii* Triisiitura de personalitate. ea fiind unica ~ioriginala". activitatea celor douii constituie una dintre emisfere este complementara. deoarece se pierde din vedere chiar varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte personalitatea. dezvoltarea personalitiitii.profesor. imagine despre sine potrivit acestor constructe. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de Cre~terea. personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii Din punct de vedere functional.e in manifestarea personaliti. autorul teoriei De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. efectuarea de avand 0 individualitate unicii specific umanii. personalitiitii individului. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea Intrucat. incluzlind· corp. respectiv un individ verbal-logic. ~PLlCATIl h __ I. Kelly. considera ca interpretiim. procese ~i insu~iri psihice. .. cat ~i0 curbii descendentii.--- 11. Formarea acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul toate caracteristicile recunoscute naturii umane.estea presupun identificare.economic reprezintii atributele de formare a nervos central ~iinstinctele. aptitudini ~i de involutie (in specialla perioada de biitranete). atitudini. Constituirea schemei corporale. stanga estenormalitatea ••••. particularitatile analizatorilor. studiul psihologiei. In conditii de normalitate. Incercati sa puneti in evidenta posibili factori care determina diferentele Intre oameni. integrnrea in campul concept introdus de G. cii unul dintre acestui aspect al personalitiitii componente (ochi. construire in functie de dezvoltarea personalitiitii. este mana dreaptii. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. tliferentele individuale de comportament tin de diferentele 16 determinate genetic in organizarea creierului. in ~ sau in stareimobiIa. 4. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate elemente stadiale ale formarii personalitatii. nu poate fi miisuratii direct. Argumentati raspunsurile voastre.cerebrale. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: conditiile de mediu. astfel fiecare om i~i construie~te 0 ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. diferen!ele. G. unitara.). tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii.inconjuratoare. posibilitiitile de ilustrare a S-a constatat. \!.•• dualitatii in analizii. semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. iar in fazele intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. persoane dinjur. in raport cu acestea ajungandu-se la propria operatii. stabilirea de noi legaturi. In un sistem. la organele de simt perechi. Incepand cu doar pe masura ce acest plan se constituie. specializatii prelucrare astfel emisfera~i secventiaUi cunoa~te diferite distorsiuni integrare categorialii a informatiei. ureche etc. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. I~i manifestii influenta trei categorii experientele de viatii. curbii ascendentii. Aceste transformiiri cunosc atat 0 functie de aceste constructe-idei. in sine. prelucreazii informatia despre relatiile proprii. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de deosebirile dintre ele. deci. integrate varstei de 14-15 ani. individualitate. originalii. dar ~ial altor discipline. Construct = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. determinii manifestarea noastrii unicii. 3. Cercetiirile au In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de ~onfirmat definire a identitiitii va I.. ci ~. in care se intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin influen!eazii structurile de personalitate. dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii societatea. conceptii-convingeri. personalitatea nu mai este vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator).). din istorie sau literatura ~i. anticipiim ~iaqioniim in psihice. corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei sau dominant in raport cu celiilalt. narii. identificati asemiinarile ~i 2. Fiirii indoiala. de regula. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. constructe/or. manifestate la nivelul Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia personalitiitii. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. Faptul cel mai cunoscut este ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de cel al mainilor la care dominanta. ~i. to ate a~. ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. comportament. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati ea se formeaza pe parcursul vietii. Alegeti personaje con~tiin!a. Dadi a fi intr-adevar etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. destructurarea caracter). importante fiind nu atat insu~irile. Viteza de schimbare _ mentalitiiti. originalitate.A. Constructele de Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. prin urmare 0 restructurare. moment in care se declan~eaza ultima acestea sub titlul de personalitate. co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatiide la 0 persoaniia1cfu'eistatut datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei il cun~em (elev. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora.3 Diferen. centrii corticali noastre. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. sociale ~i culturale. in fiecare etapii de (sistemic) este insuficient.directoretc.Kelly. ci ele se formeazii prin interactiune cu. ci modul varste. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te 5. avand de ~tire de aceasHi diferenta.intr-unanumit echihbru drepturile~ indatoririlepersoanei(statusdeelev. manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. . de caracteristici.

capabil de activitiiti de inclinat spre rutiniietc. modului de a fi uman. la aspectele Connale ale conduitei umane. Cu temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 toate acestea. 67 7. punandu-se problema care persoana in cauzii ac!ioneazii. . diferite de la 0 persoana la alta. ca~citate de lucru reactiv din acest punct de vedere. vorbire inegala. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc.ceea reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid ce ii permite stabilirea rapidii de capacitii!ile. compenseaza trece cu 0 oarecare dificultate de la insuccesele prin inchiderea in o activitate la alta.ale ceIordinjurul nostru. sine. acest context.. emotiv ~i sensibil. limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se nerabdatori. abundentii a cu ceilal!i. sau. temperamentul suportii. TEMPERAMENTUL - 7. se adapteaza rapid. sangvinie.care fac totul in graba sau dimpotriva. caracter innascut.Temperamentul se refera. eel mai adesea. insu~irile temperamentale temperamentale. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in valorizare a insu~irilor temperamentale. comunicativa. vesel. dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. ia u~or decizii. care in temperamentale: coleric. Caracterul innascut al de vedere intelectual. Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea a personalitapi. chiar lent. siise stiipaneascarelativ u~or. trece reactivitate motorie accentuatii. ceea ce inseamna ca temperamentul are personalitii!ii. punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. au atras in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. a~a incat el psihocomportamentale. reu~ind agresiv. in onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. chiar daca au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de temperamentale: Colericul Sangvinicul reac!ii emo!ionale putemice ~i VIOl. fiind pu!in de adaptare. calme. Nu ne putem modifica sau forma a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili !emperamentul. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. progresiv.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii dezirabil-indezirabil. migaliietc.persoane care numei?te temperament. putemic afectat de toleranta. dar simultan a asemiinarilorexistente. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct acele manifestari care nu ne sunt pe plac. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos.ne perrnitecu destulde "Firea omului". meticulos. inconstant in relatiile rela!ii sociale. flegmatic ~i baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca melaneolie. acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in Progresiv. are dificultiiti echilibru emotional. deoarece poate favoriza sau lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. expresiei verbale ~i fire inclinatie spre exagerare etc. caractere bune i?icaractere rele etc. cea mai expresivii Datoritii caracterului innascut al insu~irilor tura a personalitafii noastre. se adapteaza mai greu ~i insuccese. Aceste aspecte proprii importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. la alta. u~urin!a ca temperamentul constituie.n. Este yorba de ceea ce se aspecte care se concretizeazii. bine dispus. patru tipuri V Le. face risipii de energie. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe I mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul de energie de care se da dovada. cu sensulde a amesteca). inclinat spre reverie ~i caracterizat de riibdare ~i interiorizare. anume cea instrumental- (verbul temperare. IF1egmaIiC~ Melancolicul calm. care 17 ":1. a~acum yom vedea. clasificarile foarte numeroase. imperturbabil. intr-un fel sau altul. --. prima dintre ele fiind de plasat in secolul uzuale delimitand in continuare. limfa. medicul grec.mai evident. dar obtine un randament dar cu senti mente durabile. eare struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. 7. redusa. bila neagra ~i bila galbena). un termen care provine din limba latina celodalte laturi ale personalita!ii. au rezistat de-a lungul timpului. deci de evaluarea orienta rea vocationala. eu earaeter innaseut. pe baza prime lor delimitiiri realizate de organism (sangele. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. operationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu (caracterul).el nu determina aptitudinile sau caracterul. prin prisma nume~tetemperament. totu~i rapid de la 0 traire afectiva I impulsiv ~i uneori chiar violent. Exista oameni agitati.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost relevan!a. se dovede~te astfel de a fi de mare ~ se dovedesc retrase. Reprezentand un aspect formal al lungul intregii vie!i.lnsu~irile temperamentale se manifesta reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a subiectului uman.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. lini~tite.

Carl Gustav JUNG comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. spreexemplu. G. Teoria lui t. Psiholog ~ipsihiatru elvelian. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. Jung. Heymans ~i E. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. Flegmaticii 3. care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. D. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile".fiind experientelor prezente. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). in timp ce este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. dar se supiira sau in constructie. ata~t traditiilor. unele Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) persoane putand fi caracterizate ca emotive. tipul slab/melancolicul. P. 4. pierdutiistructura~ilegileproprii.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". alti oameni sunt orientati preponderent ~cou putemic. . lent/flegmaticul.este 0 formape u~or. Pe baza acestor constatari a precizat In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor temperamentale: deschise. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. mai ales dupa constituirea . Teoria lbi G.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv.0 melodie. teoriile temperamentale s-au diversificat. baza a imaginatiei. ceea ce denota un ecou slab al 2. cu multi prieteni. psihologiei ca ~tiinta. printre cele mai importante dovedindu-se: 4. echilibrat.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza spre acpune in raport cu altele. vesel. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a nuantata decat precedentele. a diverselor mitologii. cu studii de medicina."overtul instabillmelancolicul. D. Practic Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu nu mai este yorba de acelea~inote. suferind 0 influenlii durabila a a elementelorde a se structura.introvertul stabillflegmaticul. refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. religii. Psihologie ~ireligie (1940). retrase. stapane pe sine). de primaritate (preocupare pentru prezent. . Psihologie ~ialchimie (1944) etc. In baza unui bogat material clinic. G.r Desigur. echilibrat. dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana fidel prieteillior sai. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri raspunsul!.intl. lini~tite. . temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. noastre. Wiersma: este 0 teorie mai 1.extravertul stabillsangvinicul. excitabillcolericul. spre lumea interioara. . orientate spre activitati practice) Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate Sentimentalii Apaticii Sangviniciitate primaritate primaritate ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. in timp ce celelalte renunta cu superioare. creatie (1875-1961) culturala in general. a alchimiei. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. dar recuno~terea este extraversiunea. superficialitate. Teoria lui H. G. a fost timp de cinci ani discipolullui S. Teoria lui C. urmatoarele tipuri temperamentale: . Freud. diferenta referindu-se la persoane caracterizate tipul puternic. Jung: pomind de la bogata sa experienta evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de clinica. fiind stimulate de (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase eventualele obstacole. mobil/sangvinicul. temperamentale. Pe baza acestor diferente. adesea 3. Wiersma. de-a lungul timpului. Eysenck a reluat teoria lui C. . 5. ~PLlCATlI :1: 1. dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii tipul puternic.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau tipul puternic. Heymans ~iE. a unor opere culturale fundamentale etc. Construiti 0 diferentiate in teoria lui G.Descompunerea formelorin evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea . tipologia temperamentala fiind stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de delimitata In functie de trei parametri: activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. neechilibrat. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent secundaritate (persoanele la care evenimentele au un spre lumea extema. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va 2. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. Cea mai importanta idee pe care C. care se altele non-emotive. Forma este un Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. optimism.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor
timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de
multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii
rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in
activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumental- oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura
operationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii singurii succesul intr-o activitate;
de reu~ita in activitate. gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i
Termenul are insii doua acceptiuni distincte: combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de
intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de
indivizii, dar dezvoltate diferit; dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt;
intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru
de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0
, unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta,
Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu reprezintii geniul.
deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit,
necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest putandu-se delimita urmiitoarele teorii:
sens, se poate considera ca: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute,
aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, determinate genetic;
ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante
capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia;
prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz):
nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele considera ca fiecare individ se na~te cu un potential
care contribuie la realizarea peste medie a unei biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0
activitiiti; educatie adecvatii.

8.2 Clasificarea aptitudinilor =~-= ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_
... --~~~-
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in
gradul de complexitate: capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce
1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a
influentand un singur aspect al activitatii (proprietati -id~lltitatjivocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin
ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele .
..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani),"
ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada
atentiei etc.); rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·"
vocati-onale~~i-o· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care
2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate
de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~"ce.· ---- =1
acestea se impart in: conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. '. + I

Preclzare.a.idelltitatii vocationale nU'e'steiIideperrdentlide ··18
a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de .
activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~iapreciaza'pn?piia
muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice,
aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.)
. persoana. "" "'" -
Exemple observatie
de ~iatentie
aptitudilli distributiva,
speciale:
Realizarea
Permite
Asocierea
Capacitatea
realizarea
Intiparirea tact
~iperceperea
dintre pedagogic.
de a senzoriala
discrimina
configuratiile
sunetului
~ireproducerea
componenta combinafiilor
inaltimea,
auzit
de prin
fideHia sunete
muzicale,
intensitatea
voce
muzicale
m
sunetelor.sau
elodiilor
cu~idurata
~icontinutul
ajutorul
~istructurilor
sunetelor
instrumentelor.
deritmice.
idei.
muzicale.
Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de
-
motrica
intetica
ideativa
mnezica Aptitudinea muzicaHi

b. aptitudini generale: cele care se dovedesc util<:; observatie, capacitatea de invatare, anumite
in to ate domeniile de activitate (spiritul de calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.).
oposibila taxonomiea a produce
detecta
aptitudinilor
utiliza
propune
intelege problemele
retine este
inunchip
cea
mesajul In
raspunsuri/solutii
'."...numiir
informa!ia situatii
fntocmita
reu~itdelimbajul
verbal
nouii, depe
idei E.
scris A.Descriere
curente
oral
neuzuale
0
sau
dintr-o temiisau
oral; ainedite·
Fleishman:
sau scris
intr-o
datii;
activitate, a sau
pentru
inregistra
conteaza
tema
rarii recunoaste
ain
in
efort; situatie
mod
primulproblema
comuni<;;acelorlalti
corect
data; ca irttreg
randdescrierea
a numarul
improviza sisolutii
unui elementele
ideilinformatii;
ideilor;
eveniment; sale·
in sitliatii
Jrobleme
la in care Aptitudinea
procedurile standard nu sunt operante;

70

- . .,
aviteza
aaaaanticipa
executa
utiliza
mentine
alege
abilitatea cu
utiliza
indeplini
volumul
acapacitatea
utiliza
rapiditatea
aplica
aproxima
a§eza
timpul
dobandi
gasi un adecvat
care
miscari
0cu
mainile
degeteleeste
indemanatic
informatia
eforul
rapid
de 0informatia
careflexionare
dat
§i
reguli/propozitii
necesar aregula
inrati§area
rapid
element in
pentru
idee
fizic
raspunsul
gasi un
cea
clara
oe
moduri rasnuns
mainile.
0sarcinii/activitate
fortei
de investire
exercitate aun
insu§iri
mod
in
sau
ascuns orovenind
continue
asupra
energiei
trunchiul
indemanatic
generale
mai
lucrurilor alein
concept
organizarea
intr-o
asupra
0corect
durata
de la
unui
pentru Descriere
in
unor
buna un
la asau
care
potrivit
multime
mare
intr-o
grupare stimul'
actede
conditiile
obiectla
reoetate
obiecte
si
cazuri surse
musculare
mi§ca greu;
succesiune;
de
sautimp;
situatie pe
sau
coordonat.
subsumeaza
spatiului
sau combinarea
unei de diferite'
orezenteicu
efort
un
particulare;
in
modificari
obiecte,
care 0af1i;
0unor
persoane
corelarea
precis
categorii anum
teexolozive;
static;
anumit ita
factori
a asituatie;
intr-o sau
cand
alternative raoiditate:
sunt
doua distractivi
interval temporal
comparate
aconfiguratie
proceda
adecvata
desprinde de
transformari;
sau
pentru la
aun sau
principii
0 trasatura
cu regulilor
maisens acumonotoniei;
§i
setmulte
de spatial
stabilite
sau
particulara
unulinsu§iri
numar greutatea
ale
raspunsuri
obiecte, altor
procedurilor
la reguli
dintr-un
mare de
sunt
persoane,
cornorala
zica
tiva
m
mpului
ctie
manuala
ptiva
spa!iala
iva
c!ie
de
ica cuprinderii
laclasificare
alegere
cuprindere
nforma(iei
inductiv comului'
manunchi
nosibile'
cunoscute
logice; de
persoane lara
idei;
elemente, sau insusiri.
la 0lucruri;
0 rara ca
idee prealabila
situatie data; viteza sa fie importanta'
despre aceasta;

18.3lnteligenta ca aptitudine generali
Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu primare":
gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare comprehensiunea verballi: abilitatea de a intelege
superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, cuvintele;
perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
atentiei etc. rezolva anagrame, a ritma cuvinte;
Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere;
cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
18 existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea
tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma
prezentatii in pozitii diferite;
(specific) , factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii,
Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de a gasi perechi cuvintelor etc,;
de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid
informafiilor; detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre
de aptitudine constfmd in structuri operafionale care imaginile obiectelor;
prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, factorul rationament: abilitatea de a gasi regula
Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intr- genera Iii in exemplele prezentate, de a determina
o anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce
considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea
activitapi intelectuale centrata pc gandire.

Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile
sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a
inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C.
E. Spearman. _
Louis Leon THURSTONE Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The
(1887-1955) Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of
Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

71

Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa
in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte
mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari,
1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva,
este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i
relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul
Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu
(integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs
(restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor argumentativ.
informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la
dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor
Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una
formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt
Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone.
stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile
sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei,
(reflexe neconditionate), innascute, copilul existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul
descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon,
propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i
primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul
fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa
schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele
dintre cele mai importante achizitii este permanenfa grupe de indi vizi:
obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa 0-25 idiot 80-100 normal r
existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor
Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia 50-70 debil mintal 120-140 exceptional
achizitiile cele mai importante sunt deprinderea 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat
mersului ~i limbajului, a functiei simbolic-
Diferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian,
reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea
atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul
actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre
lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i
Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult).
- aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari
unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200,
explice ceea ce se petrece in jurullor; iar Mozart de 165.
amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat
de urmatoarea formula:
de a trece dincolo de aparente; VM
egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile IQ=-xlOO
VC
dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul
- Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta
etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului).
transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele
cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea,
categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale 18.
obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ
concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie
realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii
actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului
constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i
matematica.

Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i
de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina
~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a
demonstra cunoa~terea in mod evolutiv.
Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii,
dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i
activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata
~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia
Jean PIAGET dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general,
(1896-1980) nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite,
progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se
integrarea stadiului precedent.
Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de
amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea
lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936),
lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji
necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse
~iin limba romana.

i exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei inductiva ~i capacitati critice ... fiind sensibili existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte. In general. timpului . ' 1. 2.i complexe.. dintre care cele mai relevante se refera la persoane.te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire.i al coordonarii mi. a avea empatie.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar).i specii.. foJosesc altii. cuantifica.i la starile lor.. fiecare reale.i analizati raportul dintre Innascut. creeaza . tipurilor de inteligenta. acest context. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva vocatia. Sunt sensibili la Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al tonalitatea. ritmuri. ~PLlCATII I. obiecte ~i idei.artistica lao substante. Interactioneaza eficient cu culturii".i complexe.) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n psihice. _. profesor de teoria cUJ. . inaltimea "~itimbrul sunetului.. inteligentei.i a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu percepe cu acuratete lumea vizuala.i/sau in!elege realitati monitorizarea . Abilitatea de a calcula. 0 punct de vedere psihologic. Gardner a Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml .. metafore etc. au avut dificultati la ~coala. evalua propozitii . daca problemelor. inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . Din punct de vedere fiziologic.. citesc cu placere.. melodii .tatilarealitate.i celelalte procese altul (.. In realitate.JI!!j)rogressioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc performanta. numere). educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard..Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau va urma acestora.. 5. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea 3. Argumentati 18 evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri. Analizati interaqiunile dintre aptitudini . fiindexpresia interactiunii asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma acestor conditii... Rolul consilierului vocational este de a face a fiintei umane nu se face in mod uniform. subiectului Sidemediul social. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 dupa sine gfmdirea in mi. in trei dimensiuni. intentiile . Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii.i a efectelor.Ro..i ale mainilor in manipularea obiectelor.... Oricat de caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. condi{iiledate" (AI. de motivatiile modificarea acestuia. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce . IAsirililare= conduita activa ce opune acomodarii la mediu depinzand de capacitatile individuale. indiferent de disciplina. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu materna . elementele extrase din mediu. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus.tient de punctele tale tari . intelegerea relatiilor dintre constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la actiuni. este aceea~i. oazate pe aptitudini linear.•. inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner.. adap..72~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in Inteligenta.. a fi con.carilor corpului . a dominat gandesc cu predilectie in cuvinte . recunosc.i slabe. dupa un model distinctie Intre vocatiile veritabile.. disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. Analizati clasificarea aptitudinilor.. Detaliind definitia sa. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele. a recunoa.. Definiti aptitudinile. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare.oa~terii. fiind apreciati mai curand ca talentati..i rime. Abilitatea de a gandi coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala.iefectua operatii logice complexe sunt precum matematica ~i limba ~i literatura romana.i intelegere Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca de sine.. In elaborarea teoriei sale. yom cauzelor .i controlul eficient al gandurilor .i limbile straine. la motive Ie.i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. de a transforma perceptiile ~i a recrea iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei remarcabile de-a lungul vietii. Analizati.i Invatat In cazullor.ca). cunoa~terea partii creierului familie sau din societate. dupa aceea. intensitatea..te ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 clasifica indivizi .cari ~i folosirea corpului in multitudine de posibilitati.. se poate observa cu u~urinta creaturi vii ~ipot disceme cu u. rezultatele"obtinute cu 4. Aceasta inseamna simultan 0 moduri sugestive .. este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie. definitia pe care 0 propune inteligentei este Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa. integrandu-le propriei lor Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!.. Ea implica simtul valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare.. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire .. Ce concluzii desprindeti? [e)llei Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface Stadiu = perioada de dezvoltare.urinta fenomene legate de cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al viata ~ide fortele naturii. Ea implica 0 mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din existentei oamenilor pe Pamant. unde este localizata inteligenta respectiva etc.ln sunt caracteristici ale acestei inteligente. Sunt persoane care invata repede limba emotiilor. ci trece prin anumite stadii care implica. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din persoanii care poseda aptitudinile necesare.. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau dintre_ele. in masura in care problemele pot fi din cele mai Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce diverse. u~urinta limba pentru a exprima ..i creative de rezolvare a lor.ifolosesc cu planifica eficient atingerea obiectivelor personale. in sunet.

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
Etimologic termenul de caracter provine din limba viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei
greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de
ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia activitate.
de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi
de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile
portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate ~i prin atitudinile
(comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine.

In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra nu se poate justifica lipsa de performanta a unui
intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului melancolic datorita temperamentului sau, deoarece
sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa
a. Caracter-temperament: acest lucru poate fi depa~it);
in timp ce temperamentul este neutru din punct de temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in
vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i care trasaturile de caracter se manifesta in
deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de comportament.
caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive b. Caracter- aptitudini:
sau negative; in timp ce aptitudinea este un sistem operational
spre deosebire de trasaturile temperamentale, eficient care se investe~te in activitate ~i care se
innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se
de-a lungul vietii sub influenta modelelor socio- refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale
culturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie realitatii, inclusiv activitatea proprie;
cultiva ~iIe impune societatea; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista
caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, relatii discordante sau concord ante, discordanta
respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter
energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia negative) conducand la franarea posibilitatilor de
con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu, dezvoltare.

Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era "Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In
modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata,
citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare
functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se
transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i
,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat
Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov.
pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui
brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu
deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" (Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia
Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie: lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor
trasaturi de caracter.
unei atitudini
Evenimentele care determina Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului fati de cele din jur, un mod
formarea atitudinilor
de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume.
Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini:
Interpretare
Evaluare Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau
Oppune fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal.

Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in
-
><11
'"
4>
cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a
individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate ..
~
.5 Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente
4>
= cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati
=
.~
4>
Aprobare morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i
= sau convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment
Q
••
dezaprobare decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv.
sociala
In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de
atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii,
atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare
.., Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea
dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind:

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul - Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini
de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini
gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de privind societatea in ansamblul ei etc.
ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei
amintite atitudini precum: omenia, altruismul, persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi
recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative
iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea,
- Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul
cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu hotarat, eroismul.
ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se
necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0
afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi,
atitudini precum: increderea in fortele proprii, fiind yorba, de fapt, de dominante.
modestia, demnitatea, iar la cel negativ, In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a
desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui
- Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de
la intelegerea de catre individ a necesitatii de a caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care
desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15
aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii
etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab
indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ. exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la
Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil
de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate:
la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor
Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei
care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective
masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc.
~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului
minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de
interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la
afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de
Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental.

Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele
sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 secundare;
buna definire a portretului caracterial presupune precizarea boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor
unor caracteristici precum: pe care persoana Ie stabile~te cu semenii;
- unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod statornicia caracterului: se refera la manifestarea
esential, conduita din motive de circumstante; constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice;
expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare,
pe care i -0 imprima trasaturile dominante; de evolutie in raport cu noile cerinte;
originalitatea caracterului: se refera la coerenta taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i
19 launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a apara unicitatea.

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii,
in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i
integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime
dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului
social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina.
Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit
trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand
dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se
dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul
actiunilor noastre.
Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a
persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru
omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont
~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a
reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul
social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale Caracterul, ca suma de principii ce
in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este structureaza insertia noastri
acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din socia Ii, are 0 influenti determinanti
punet de vedere etic". in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE

Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel
constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca;
istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda
lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere
Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu
acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii
unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i
unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0
dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai
Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata
este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan
in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana
numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai
om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac."
strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice
ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit
revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii
amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0
numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul
adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii
partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca
lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut,
mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul i-
cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal a spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a
lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile,
el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor
joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele,
adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." iar pe chei s-a pus rugina.
Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce
comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i
lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa
alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea
seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in repede."
Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este
influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte
trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la
trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate.

2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care
19
permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta
categorie.
3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii.
7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati
4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre rolul mediului social in formarea caracterului.
temperament ~icaracter.
8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne
5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat
caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare.
sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al
grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului.

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica
medicala, eticajumalistica etc.).
Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa.
Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te
de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei.
promovarea unor principii de conduita apreciate ca Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire
pozitive etc. la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i
Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul organizatiileexistente etc.
valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca
morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane.
conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

in- seamnil 99% transpiralie $i 1% inspi- ratie. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : noi. de asemenea. ade ambiguitateformula traditie incapatanarea. tehnici creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai atat de ridicat incat determina modificari revolutionare putin originale. autoevaluare. im- plicit creati- vita tea.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. nive! de originalitate. dinspre sistemul psihic uman. in !?icontradictii.Ilibertate propriilor memorie 0. . originalitate. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de re- diferiti. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua ~i aptitudini care. !?i profesional. de "facilitanta". genereazli categorii de factori care determina. interese riscurilor.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. De factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu asemenea. In functie de dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la multe aspecte -ale acestui potential. speciale pentru ~ispontaneitate putemic fluida. noncon- emotionalapropria • atitudini I se atribuie I i creative: initiativa. Activarea ~i valarificarea crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul subiectul de realizarea unui produs original): intereselor maturitate deVectori absenta in ~1 acreativi (pozitivi) Vectori a puternice. convergenta. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. stabilitate intensitatea rutiniere: scazuta angajare sau tendinta spre intereselor motivatie lipsa intoleranta extrinseca mai proprii. (negativi) deli'isarea. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i creativitatea expresiva: exprimare libera. gandire. ci este gandirii. treb~int~l~ !?i fata deafirmalia de. elementele obtinute fiind. in alte domenii. pe niveluri ierarhice distincte. 20. spontana a recombinarea unor elemente dej a cunoscute. a. Daca intre cele doua categorii nu activitatea creativa ~ifactorii externi. I de nou. dorinta I de respect evaluare tendinta formism pentru schimbare.2 Niveluri . increderea al aspiratiei ~imaturitate in etc. la dede schimbare. vectorii: au rol de orientare ~i energizare.cre~t~re independenta asumarea in po- trivit cilreia geniul. 20. ale unui domeniu. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. niveluri respect fortele pupn trebuinte scazute intelectual. argumentarea laterala dezvoltate 10 80 90 100 1-10 120 130 IQ Dupii unii autori. 1imita inferioariiarfi de 95-100. in conditii favorabile. CREATIVITATEA 20. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: Operatii generatoare in cristalizata. fata de aspiratie autoritate. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri psihic uman. Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. w.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. dependenta rezistenta imitarea exagerat de creativi homeostazice teama lamodele. de nou imaginatiei idei fidelitatea aptitudini procedee capacitati gandire excesiva speciale Operatii slabe a memoriei de slab algoritmice rutinieredezvoltate sustinere a propriilor . curiozitate. persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar . creatlvltatea 20 ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). pe langa factorii interni au un rol important in o cota de originalitate inalta. etc. persoana disponibilitate receptivitate in altii. Potrivit lui C. astfel incat produsele obtinute . >euristice procedeele forta aptitudini gandire 20 inidei verticala flexibila imaginatiei intelectuala exprimare divergenta. creativitatea se manifesta in . spre exemp1u In artii. la nou. presupunand 0 restructurare a . nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii.g 30 absenta procedeelor I "limbade lemu" r: procedeeleIZ activitate . motlvapa nive!ul ridicat stabilitate nou demtrmseca intelectual~ivaloare ~ia problematiza. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu exista convergenta.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de forme diferite. neincrederea conformism opacitateprobleme. creativitatea: produse noi ~ide valoare pentru societate. nu se poate vorbi de activitate creativa.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un produse utile sau valoroase.

Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul metoda de stimulare a creativitatii. germinatia). WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul paradigm a (0 multi me de presupozitii.nte.t!LU!. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite activitate intensa.. realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. In cele din acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand urma. I Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. care actioneaza cu promptitudine.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei registre sau niveluri. Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. ~PLlCATII . de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga.' La primul nivel. personalitatii creatoare. Comparati rezultatele elevilor pentm activitatea ~colara?".' Facilitare = inlesnire. desemneazii cauza aparentii. logice etc. presupune in primul rand stapanirea unor operatii. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda .. unde este yorba de aparitia in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula con~tiinta a solutiei. I. care determina la nivel individual dimensiunea creativitatii. structural corelate: componential. Mergand mai departe. dar ~i dupa pauze indelungate sau inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. . Astfel. . In aceasta chiar in somn. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase psihologic unnatorii termeni: atitudine. I Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate.). de fiecare data fiind evidenta amprenta actului creator. foile sunt stranse ~i identificati astfel de produse? se incearciievaluarea ideilor obtinute. pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. de asemenea. orice modificarea registrului epistemic (a paradigmei). Wallas putandu-se elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale.in baza rezultatelor obrinu1:e -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. in' producerii unui fenomen etc. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. se desfii~oara intr-o anumita asupra celorlalte eomponente. de intelegere. eomplexitatea problemelor matematice. La fmal. prin fata . ration~liziirii SOluriilorexiste. Realizati acest lucm ~iin ideile emise initial trec. existand 0 faza pregatitoare. modificate etc. J. presupunand 0 restructurare a faza incubatiei (gestatia. utilizate in rezolvarea problemelor. aptitudine. omul identifica anumite dezechilibre in experienta. procesul prin care noua. creativitate.completate. membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa.6-3- _creativitarii. prin extensie. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 6. . respectiv faza in care se realizeaza procesual al creativitiitii. delimita urmatoarele faze: Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. a promptitudine. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. este yorba de 0 mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii operatii. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la nivelul metacomponenpal al gandirii. cel componential. un un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia 3. unui domeniu. model capabil sa cuprinda ~i cercetare sau de realizare).' org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice procesetc. masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. pe care 0 imparte 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens in trei coloane.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care .a modalitiitilor in Spontan. in faza "iluminarii". Aeest model nu este singurul. anume modelul Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. u~urare a indeplinirii unei actiuni. altulfiind cel initiat de R. care se face de buniivoie. con~tienta ~ide lunga durata. un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. care se experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. natural ere promptii in atitudini. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in 5. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. nesilit del modalitatile de realizare a cunoa~terii. norme ~i valori de Guilford al inteligentei. faza verificarii. (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. niveluri ale activitatii inteleetuale. Sternberg.ceea ce prive~te propria activitate. nimeni. deci este un produs al muncnetc. mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i documentare ~i experimentare. in cele trei coloane. potrivit lui G. comportamente etc. Mai mult. cre~terii prOductivitiitiil1 interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). fiind 0 faza obligatorie a valoros pentru soeietate. Potrivit faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de aeestui model. nivelul de Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care 20 4. cu impact ~i ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. -eitate = care se face sau se produce de la sine. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera Creativitatea reprezinta. care consta in informare. 5". ceea ce se poate produce dupa 0 idei ~i ipoteze noi. Pana la ce nivel reu~iti sa celorlalri cinci membri ai gmpului. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. A rezolva 0 problema meta componential ~iepistemic. ~ansa fiind _. in diferite faze de prelucrare. rara 0 care se realizeazii aceasta.

Cele mai cunoscute cazuri Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii de la Midnapore. tara sa se adapteze la viata oamenilor. Nu cuno~teau limbajul uman. descoperit in 1799. . ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* 21. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. repede. fiecare stadiu caracterizandu-se rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. direct sau in1irect. Intentionalitatea. in mod ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete con~tient. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. se deplaseaza in patru labe. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. . in proces.. propuse sau ingaduite copilului. care au loc pe parcursul vietii unui om. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). fae sa fim eeea ee suntem. Primul dintre ele este cel al unui Miat eredi tate. (evolutivii) a psihieului. Mediul. care se define~te ca activitate specializata. care mijloce~te ~i sustine. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar..obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite exprimau suferinta urland ca lupii. in general specific umana. Au invatat cu foarte mare varste. alergau in patru labe ~i i~i . orice eforturi de Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii educare a sa e~uand. in varsta de 10-12 ani. 3. actiunea vocale omene~ti.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). in 1920. au modalitiiti de sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima de ceilalti doi factori ontogenetici. acceptat. . Prin edueatie .v. in egala masura.14/15-18/19 ani: adoleseenta.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii anterioare ~ica premisii a celor viitoare. dezvoltarea. rpesaje de specificitate. . Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: lupi.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. s. Aveau totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 aproximativ patru ~i opt ani.19/20 ani-30 ani: tineretea. copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta raport cu dezvoltarea umana.. Cazurile de .· Au murit . psihogeneza se inscrie intr-un cadru desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. simultan fiecare stadiu ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor productivii. In functie de aceste criterii.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). intraindividuale. emotiile a~a cum 0 fac oamenii. 2 3 4 S' 6 7 8 <) 10 11 12 13 14 IS actiunea mediului poate fi. presupune mai multi . Edueapa.. . triiind intr-o pe~tera alaturi de . faetori. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). . edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea . In planul dezvoltarii psihice. 78 . euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . favorabila Varsta (luni) dezvoltarii."!ce spec~fice. socio-cultural in care sunt rezumate.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri.tateu dom. 2. selectate ~i condensate numite cel mai adesea "stadii". depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat.30-55/60 ani: varsta adulta. 21.. Acest concept desemneaza numite Amala ~i Kamala.mediu. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. dobiindim toate eapaeitiitile.0-1 an: perioada infantila. . Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu Etape ale dezvoltarii motorii numai produsul.. Dezvoltarea umana. capturate in India..raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil.. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. bio-psiho-sociale.activitatile impuse. copilului in ni~a sa de dezvoltare. posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil.llanfa desflisurata. de la 0 generatie la alta. rezultatul final al dezvoltarii. varsta data. Ereditatea.cerintele adultului vizand competentele incurajate. Dezvoltarea personalitiitii se La nivel individual. sub forma codului genetic. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. a~a cum s-a 'precizat. Dezvoltarea printr-o organii'are proprie a insu~irilor.!ll devenirii sale. greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. .

de la preconventionalla conventional. abdominale. reu~ind. actele celor mari. dezvoltii un sentiment de identitate socialii. care spatialitiitii. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21. perioade de apatie. ostilitatea intre biiieti ~i fete. prin ceea ce se dovede~te a Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. vGrstei"de ce- motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. taniirul se simte mai cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i memonel. forta. lagrupul ~colarsau lacel religios. de actiune. prin acesta fiind printr-o mare curiozitate. pentru pre~colar. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea Odatii cu intrarea in ~coalii. se manifestii. practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. se realizeazii Cre~terea in iniiltime. dar mai ales cantitativii. stimulate coordonarea. 0 altii triisiiturii este fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. fizici progresivii intensivii. In acest stadiu apar.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare sensibilitate vii ~iputernice. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii.oltare fizicii. oboseala instalandu-se mai repede. mai ales la inceputul Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic pubertiitii.copilul Wind cu miindrie Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. triiiri ~i apartenenta sa la grupul dejoacii. de cele mai multe ori. redus de informatii. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. perfectionarea limbajului. uneori.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a la maturizare. dorintele. spre exemplu. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. se Comportamentul se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. 21. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. adesea la tulburiiri cardiovasculare. deformiiri ale coloanei vertebrale cooperiirii. dinamismul. Vor fi animismul.3 Preadolescen. care scade treptat. In sfera proceselor cognitive se remarcii: profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. semn al glandelor sexuale. Principala formii de activitate estejocul.a (. oferind suport afectiv ~i confirmare. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. EI se deta~eazii fatii de familie. recompensele ului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. abilitiitile in manipularea obiectelor. senzatii de sufocare. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. cu evolutia fi tonus afectiv.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai analizeze corectitudinea propriei gandiri. a tranzitia de la moralitatea constrangerii la moralitatea 21 capului determinii. sii-~i domine reactiile impulsive. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i duratii. de asemenea. spre deosebire de piirti ale corpului. rolul in general suflet. receptivitate. intreaga energie a copilului va intre subiect ~i lumea exterioarii). de la cea putin stabilii la cea stabilii. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. leagii de 0 intensii nevoie Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma de mi~care. fiind mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. Copiii mici se caracterizeazii. In jurul viirstei de8 ani se morale ~imateriale. Ponderea cea mai mare este detinutii de necesitiitii consumului de gandirea concretii. Sunt prezente mai ales Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. Grupul ajutii . adolescentul fiind vointa.21. Memoria datoritii procesului intern dovede~te 0 mare plasticitate. constituie. adesea. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. fapt ce conduce. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. ameteli. fiind'imitate in special noi norme de viatii. larii discerniimant. aici. evaluarea Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. echilibrul. in comparatie cu restul • organismului. lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor Devine mai echilibrat afectiv. prezentii mai ales la biiieti. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar tendintei de independentii fatii de adult. la fete intre 10-11 ani. cel mai devreme. datoritii stocului de dezv. " preadolescent. voluntarii. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. dar pot intarzia ~i Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i panii la 15 ani. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. dovedindu-se deosebit de vie ~i acumuleazii. conflictele dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. obiectele avand con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. obosealii persistentii. sau deficiente de vedere.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomo- fiziologice. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. se dezvoltii Procesele cognitive se perfectioneazii. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. dar problemelor. ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. fantasticii. inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor Este prezent spiritul de imitape. prima . Jocurile nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. imaginatia fiind cea care se desprinde in energie ~i fortei ce se mare miisurii de realitate.

sunt orienteazii activitatea specificii.s 0 n a lee ste preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei preocupat 'Cle Intelegerea persoane.7 Bitrinetea (55/&0 ani. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza aspiratii. Acestea devin evidente In viitoarea carierii. realizari. multidimensionalii a imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. caracterizandu-se. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a interval lung de fixare.· reminiscenta. 80 dragoste ~iprima experientii sexualii. a motivatiilor. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. de asemenea. maximizeazii dezvoltarea psihic: ca maturitate intelectuala. Solutionarea acestei dificile instabil. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. Este. printr-un proces trasaturi. prin structurarea aptitudinilor ~i a deprin- mecansimelor cognitive. logice.5 Tinere. 21. prieteniei. ldealurile sunt bine ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor conturate atat din punctul de organismului. ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense constructiv-realistii ~ide creatie. prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre Caracterul ramane ceilalti oameni sau In naturii. gandirea este abstractii ~i determinii 0 serie de logicii. cetatene~ti. bogatii experienta de viatii. relatiile Problema crucialii a adolescentei 0 constituie.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: echilibru al vietii biofiziologic: constii In definitivarea procesului de afective. este neinteligibil. alciituirea convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. a iubirii sau a Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. dar se observa luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. definirea identitiitii. oscilant. Pe plan sunt din ce In ce mai specializate. adolescentul este preocupat caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de de perfeqionarea sa ca ~ide inferioritate.). Reu~itele 11 entuziasmeazii. stabilindu-se personalitiitii taniirului un echilibru Intre visare ~i actiune. mecanismele de personali tiitii. fiind conditionate social. Intrebare ~iintercunoa~tere. imbracii noi valente. ~i ca maturitate afectivii. dupii E. In Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri neconcordantii cu adeviirul interioare superioare (dragostea de adeviir. se acumuleaza 0 emotionalii. cat ~i al realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului devenirii profesionale ~i dovedind performante superioare. de~i probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". morale ~imateriale). precum imaginatia. Astfel. de initiativa . nelncredere In sine. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic Dezvoltarea calitativii voluntarii ~i stabilii. circumstantializa. tendinta spre filosofare. interpersonale. aptitudinilor senzorio-motorii. este i n t e r p e r. campul de manifestare al observabile marile memoriei se structureaza sub influenta profesiei. se cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. precum: spiritul critic Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare intransingent fatii de ceea ce armonioasa cu actele rationale. In planul relatiilor A. dar ele sunt nesigure. derilor. vedere al per£eqionarii a stabilirii echilibrului functional optim. Se nuanteazii relatiile ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru de scurtii durata. etapa perfectioniirii psihice. ocuparea unui AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare loc inalt in ierarhia socialii. lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . de specializare.. De asemenea. atentia ~i memoria angajarea socialii. Atentia opereazii selectiv ~i profesional. 21. astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat lndependenta co- ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. H. in aceastii Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. spiritul de dreptate. solidaritiitii umane. un cu propriii copii. cu ceilalti constituind Erikson. memoria este preponderent logicii. ~i eticul. sintetizatii in prilejuri de autocunoa~tere Intrebarea specmcii acestei varste. apare 0 Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii dinamicii noua privind 21 1a~a-numitei amp rente profesionale. Are loc frecvent fenomenul de cunoa~tere. specifice varstei. ciiutarea.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. 21. "Cine sunt eu?". Una dintre piilor este din ce in ce mai caracteristicile importante ale adultului contemporan este mare ~i rolul de parinte invatarea permanenta.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate.. Cre~te idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie propriu de existentii. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. pana la stabilirea unei adevarate prietenii Se remarca 0 armonizare a intereselor.

dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. Atkinson) ~ Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. apoi al membrelor superioare ~i. al celor inferioare. relatia de eului ~ioptimism de de a-~i intr- II propria exercitiilor una Iinitiative fizice singura... durabile. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar potrivit axei"cap-picioare". . Mama personala Pricepere vinovatie Intelepciunea Senlimentul eonsum cuplu Integrarea vietii joaca ~ipricepere de Competenta direetiona apusul relatii Prietenii. Spre s~it. Incredereintimitatea facultatea sau u~I sgrupul avs. se pierd legaturile eu La varste inaintate eolegii de servieiu. de tiuni infe. ac- . Altii pur ~isimplu moral. domeniul Intimitate Competenta n esiguranta Vointa izolare vs. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati.determina substitutul matem tanara de a vietii ~ia mortii. la existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. Allport ~iR. a ! stabili devotiunea intelectual. definitivarea personalitatii fiind 21 aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. mortii. afec- sentiment confuzie sociali derioritate Responsabilitatea. nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta.W. ci progresiv. tri~ti. I determinanti generatie avea a-~i Creatie Initiativa copilarie ~lidentitatea pentru tendinta sarguinta initiative gene- Pensionarea. . 81 intregului sistem de r~latii interpersonale. I viata ~i aeceptare unitara. L. a declinului. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. izolati. vs. sentimentul incredere a~lcoala~i Mediulsentimenful de autocon- autonomiei in de de familial satis- drumul vs. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. -. Parintii -- -Rezolvarea in de crizei Mutualitatea Finalitatea tiva Identitate Modelele Factorii Corolarul Abilitatea Autonomie familie. Simtul Crizafata imagini Incredere factiei alevs. lamenteaza la nesIar~it pe Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile tema moftii sau 0 trateaza copiilor lor. trolului varstnicii Daruirea social neincredere axioloe:ic creatie disperare profesia vs.. adica maturizarea sistemului satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. Varsta a moftii stadii de dezvoltare (dupa G. Unii oameni se deprimati.diferitelor activitatea. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus exemplu. -- ~ aSperanta insu~irea Unitatea co- lua 1Familia. acceptare Acceptare integritate ratoare societate.a om. intai controlul capului.

. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra.-) Substanta (Faze de oscilatie) Lungimi --r. .•. contribuie la buna insertie sociala a omului. este practicata in mod liber ~i cu placere. 3. Imita{ie =. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea orbi... Sunt anii in care progresiv s~ constituie mentaux. sau senzorialii.-. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse.... Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!... Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan.. nu este specific umana" consta in reproducerea unor Conflict = Iupta de tendinte.. motrice care se impune in vederea atingerii unui scop determinat. afective sau cognitive. L 'education des debiles personalitatii.. 82 WREPERE PSIHOGENETICE Primii ani ai vietii noastre.. memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate. cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. Mesape. Psihologia contemporanii a social.. oferindu-i 0 Diferentiere == trecerea de la generallaparticular. (educatie. . care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80.. dezvoltarea oricarui individ. . pe de 0 parte poate fi fenomene. ciireia i te Culturii = dezvoltare specific umana sub influenta mediului dedici din simplii pliicere. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu personalitatii celui in cauza.. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. diferitele modalitati de gandire. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea a membrilor sai. i.. cultura. astfel incat se poate Reminiscentii = amintire a unor fapte aproape disparute ain recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate.. Urmariti diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a din anii ' 60. indeosebi ceea ce se nume~te mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te copiHirie. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii.• ... Re1atia intre cultura~i personalitate este jocului in activitatile didactice asigurand motivatia atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii necesara desra~uriirii procesului educativ.) bazandu-se pe dar. ~PLICATII 1.. Not.••••.. confera omului umanitateasa. mai ales atul)ci cand paTcurs ~colar normal. reabilitat jocul. Toulouse. oricat de primitiva.incapabili de un umana se releva pe multiple pla-nuri. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa. deprinderi etc....' sociale. In figura de 01 234 567 8 9 III I13 I10 1412 I 1'1 I I I I I I I Inteligenta i Gandir~ operatorie senzorio-motorie I Gandire preoperatorie ~ Gandire in imagini Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul conservare 1 Nopuni i~au inavarianta Numar -.. infirmi motor etc.... altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii poseda cultura sa. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. -. de la 0 conditie regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena.greutate Volum 1 r j ~ ~.. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea in cadrul copilariei (dupa L. care conditioI\eazii dezvoltarea totala relevantii. surdomuti. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe copil din prezent. 1973). Dupa care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un desra~urarea sa. 4. 2. 1 I 1 1 1 I I I~ I I 1 : I I I I:' o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta. majoritatea comportamentelor sociale yorba de conflicte intrapsihice. de interese... De asemenea. obicejuri etc. aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie.. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in 6... Decalaje _ i i: -.•. . se face in institutii specializate. Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta de societate sau 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala.. Educatia copiilor deficienti intelectual.. traditie... imitatie... Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu 5. Orice societate' umana. S~prafata .

b.).ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. a scopului ~i reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei.pe de 0 parte. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba Elaborati un eseu obtinerii unorperformante inalte. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de asigurarea unui numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta.. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu.. corelatia intensitate a motivatiei - motivational. Motivatia este un filtru al influentelor externe. exemplificiind pe motivatia ~colara. la nivelul elevului. ambitia etc. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta.). in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura standard a unui ce cre~te intensitatea motivatiei. suport moti. relatia directa intre intensitatea .definirea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. fie ca sunt innascute. .este yorba de umana. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea In el~borarea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. ea fiind cauza interna a comportamentului. Motivatia' structurat. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. persoanele apaytinand performanta. . stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). Astfel. presupune ~i forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai caracterizarea mari.. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. 83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. Nu aceea~i corelatie se eseu. va fi mai mare in cazul unei de optimum motivatii intrinseci. indeplinire sau nu va avea succesul scontat. -relatia totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimum- motivatie- ul motivational ~imasura in care el se realizeaza. subaprecierea dificultatii sarcinii. Generalizand. Intre motivatie ~i gradul de dificultate eseului se vor trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: avea in vedere: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. . pe lfmga acestuia pentru mentinerea vietii. Relatia dintre intensitatea problema motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 optimum-ului motivational. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. raport cu starea gradul de reu~ita. . chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. Spre exemplu.respectarea Reciproc. aspiratia situatiilor spre competenta etc. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. motivatiei. supraaprecierea dificultatii sarcinii. La optimum-ului fel de bine. poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. cre~te ~inivelul performantei. anume structurii optimum-ul motivational. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina abstracte. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. . dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. atunci actiunea nu va fi dusa la vational adecvat. Totu~i. Contribuind d. in care sa abordati Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale.discutarea performante depinde ~i de natura motlvelor. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din posibile in jur.definirea ~i tipului puternic. Astfel. frica de consecinte. obi~nuinta de a se supune la norme. con~tientizate sau necon~tientizate. motivational. raspunsului nei. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . ajungandu-se la e~ec. ci ~i 0 anumita intensitate a sa. In principiu. 0 parghie a autoreglarii individului. In acest sens. deoarece dacii lipse~te restrictive. motivatia constituie elementul care un eseu stabilirea precisa pune in mi~care organismul. dobiindite. fie ca sun~ cerintele care activarea selec. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. . 2. structurarea tiva a' disponi- bilitatilor persoa. are de indeplinit. orientate ~ioraonate cu Activit-atea 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . existand doua situatii: a.

posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. Redactarea eseului.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. se poate aprecia. 3. 1. diferentele privind intensitatea acestei relevante. un titlu eseului Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: vostru. cuno~tintele care vor fi abordate: . de asemenea. Introducerea. . punand in evidenta importanta sa. Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila.este yorba de prin care sa umane. analizati Astfel. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. o· tematica mai generala. comportamentelor etc. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. b. 2.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. .~ 84 I I : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. 0 epoca istorica . punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. Conceperea planului eseului.mediul social: totalitatea ideilor. Clarificarea temei: a.profil psiho-moral. inseamna ca modurile de reactie sunt. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. b. . Elaborati un eseu Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. a coerentei. . planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. nici chiar in cazul celor socio- umane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. Dezvoltarea. caracterul integral dobandit. formarea insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca ""- caracterului. un eseu liber. b. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. PregMirea abordarii: a. a exemplelor oferite etc. in primul rand. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). a calitatii argumentarilor. 2. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica mediului social in problematicii precizate.corelatia caracter .. dar ~ide tema pusa in discutie). conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. ca eseul este 0 lucrare de factura libera.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. . c. Pregiitirea abordiirii. a modalitatii de corel are. in care precizandu-se importanta autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. a stilului. 4. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare".. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. comune unui ansamblu uman. structurat pe trei paTti: a. cel putin pana la un anumit nivel. . este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. atitudinilor. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. care contureaza ~i precizeaza problema. 1.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. . un curent de gandire. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. invatate. . Dati fecunditatea punctului de vedere adoptat. de structura dinamica etc. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. convingerilor.

. I '" .'.indicatori ailcomportamentului social 23. Relatiile interpersonale 23: 23. comp6rtanfente Tipuri de itemi 6 ~.." Wii. Comportamente pro ~i hntisociale 24 1 C '\ \." ~i:~. atitudini.Normalitate ~i anormaHt~iaHi 25.peci?cul Tlpun rer~}i~J~r de relatll interpersonale mt't(rpersonale 23.: ..le in structura p~rsonalWltii 23. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22. 85 Conduita psihosociala 22.2I S.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.2 .3 Locul ~i rolul telatii~or interpefsona. 1 I . omportamente p~l"'antlsocla e 24. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.1' Statusul ~i rolul.1 Atitudinile sociale 25.4 Grupul ~i psih~logiJ de grup* 24.3 Relatia valori. Wi »." _FA I"'.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/.1 Imaginea de sine 22.

componenta evaluativii a eului care se refera la auto- Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. triii in societate. copilul ignora oglinda care i se pune conceptul de sine. cunoscator ~i cunoscut totodata. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a ne imbogate~te. Privirea "din exterior" ne altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. Peirce al pragmatismului. in timp ce altele respinse. cu corpul. luni) in care copilul In sens restrans.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza reflectie. ne ajuta sa ne organizam dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre conduitei: obtinerea stimei de sine. atentia spre analiza interiorului nostru. credintele. in miisura in care este legata de practicile in fata. colectivitiiti) cu individualul. cu imaginea de sine ~i pana in luna a treia sau a patra. trebuie sa ne cunoa~tem. de a fi fundamentale ale societiitii. util sau eficace". Ie anume: inregistriim. Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile apartenenta la un grup social. Dar. la experientele noastre interioare. Ei?te0 sintezii intre esenta noastra. ne indruma sa ne Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. Ie organizam etc. Eul spiritual este contemplativ ~i exacta. include idei despre sensul vietii.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine individulle face asupra celorlalti. Este aspectul central al trebuie sa actionam. intregii vieti. de a construi imaginea de sine. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul despre abilitati ~i priceperi. credinte. Dad o reprezentare unificatoare a existentei. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. despre efectul actelor . prin compararea cu altii. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne eului. identitatea evocii continuitatea existentei. in sensul cii Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i unele sunt retinute. intrevazand sociale. ref ace continuu in cursul existentei. mai ales prin compararea cu ceilalti. una (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. cu "eul" nostru. identitatea poate fi asimilatii cu percepandu-~i propria imagine in oglinda. noastre. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra observiim comportamentul propriu. fiind yorba de individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. . intre intervalul temporal (6-18 aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. publicii in 1907 Pragmatismul.stima de sine: contact cu personalitatea. Filosof american. Ea de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. respectiv capacitatea fiintei umane de a interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. In sens larg.iile celorlalti despre el. cii persevereaza intr- unitatii sale corporale o formula de sine. componenta cognitivii . relatii cu altii care exercitii 0 influentii invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a semnificativii. termenului de eu. motivatii.auto-prezentarea: se autobiografie. A~a-numitul "stadiu al Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului oglinzii" este 0 etapa (reprezentat de grupOO. raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. iar aceasta din imbriiciimintea. 86 _ 22. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. culturala a unor reprezentari.conceptul de sine: reprezinta Potrivit psihologului american William James. Una dintre cele maiimportante contributii (1842-1910) la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. importanta in devenirea reunind reprezentarea de sine ~ide altii. la valorile ~i posibilitatile pe care Ie avem. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de auto. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. ci 0 realitate . dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11intereseze. despre valori. . dobande~te sentimentul faptul cii individul ramane acela~i in timp. despre divinitate. da indicii despre atitudinile. contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. modela impres. imaginea totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii de sine poate fi abordata din douii perspective: Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam rezultat al modului in care ne percepem). avand urmiitoarele scopuri: evenimente de viatii. institutii. Catre un an identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt William JAMES decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. ca 0 componenta comportamentalii . Ea se structureaza ~i se notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ani. S. 1890). influenteaza tonusul trairilor noastre afective. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: despre originea universului etc. putem intra in componenta evaluativ-motivationalii . ca proces: informatiile sunt primite selectiv. fondator impreunii cu C. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. dar ~i ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. ca 0 evaluarile pozitive sau negative ale persoanei. casa ~icelelalte posesiuni ale ei.eul material: este constituit din corpul persoanei. sa ne idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai existentei noastre.

m"" ...2 Statusul . prieten. Una dintre cele mai incalca legile...•.. . evidenta la un moment dat. nationale.~.••.. membru al unei organizatii). in timp ce comportamentele de rol au un caracter real.). Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. •••••. care sa-i.. I in situatie de e~ec ~colar.••.• . .valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii multiple (fizice.. opusul acestei atitudini fiind continuitatea: care da sentimentul stabilitatii..••..•••••••. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in . adolescent.autonomia ~iiifirmarea: pentru a se forma. se diferentiaza. dorinta de schimbare..• :••••••••••. de a pozitiva.r. in comparatie ~ din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma.. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . ceea ce va determina sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar.Aparitia unui astfel de grup.) . raportandu-se la persoanele pe care Ie opune adesea presiunii exterioare. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv.•....acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii. aleoolismul etc. individul se context social.••. Potrivit acestei teorii. iar altele dobandite (rolul profesional.. efortul pentru progres i~i distinge de altii.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului individului de a-~i afirma unitatea. apartenenta politica).•. integrarii conformarea la a~teptarile grupului. din care o anumita pozitie. social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele . persoana. fie membru al unui partid politic etc. tendinta .• .••.. ""•.••••••••.•• . Se poate vorbi astfel de setul de statusuri. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii.••••••••••••••••••_ •••.. in masura in avantajeze inraport cu elevii buni.••.. sot. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor sa derive din e~ecul ~colar. *. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. fiecare actualizandu-se intr.•••••.••• Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii.:•••._.~i evenimente pe care Ie traverseaza. care este pus in o situatie specificii. de un set de roluri. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. "". dificile. simti ca formeaza un grup valorizat negativ. bunic etc.. functii..••" ••. ~i un status latent.•. individual a. asimilarea pasiva. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata.•.. In cazul in care identitatea socialii devine~- nesatisIacatoare.•.•... Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv. iar alte inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri dobandite (de exemplu profesiunea.. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. Teoria identitiitii sociale.••••. teoretic. este inevitabila.••• :>."-=. parinte.•••••••. Pentru a comportamente prescrise. . ocupand parte. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti. Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: opozitiei afective.•.. comportamente model pe care intelege fenomenul identificarii. ceea ce dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul). de asemenea. . propriii sai ochi.•••. ce reprezinta un fel de de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea. se admira. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie. astfel incat stima de sine j cu performante slabe.:-. Individul dispune. ..-'_ •••• m . vor incerca sa. indiferenta. femeie..originalitatea: care afirma singularitatea.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie.i rolul . adult. in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata.) 22. Elevii radical criteriile unei identitiiti pozitive. incercari de a-~i intari stima de sine. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data. sa dea identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia sens istoriei sale personale. juridice. fie vor incerca sa schimbe l care existii anurnite criterii ale succesului. etnice. trebuie apelat la noi concepte. functional.•"""•.. Se delimiteaza un status actual.•... •••. raporturi de discordantii.~.•__. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala). diferentierea cognitiva poate lua forma au originea in aceea~i nevoie de valorizare. de a consuma alcool etc. activitati. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face societatea Ie a~teapta de la ea. La randul sau.•.). Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul. culturale).diversitatea: care se referii la articularea unor identitati . Spre exemplu.•.. obligatii. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte decurg sarcini. inginer. (de exemplu: barbat.

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii.decalaj intre cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a posibilitatile proprii ~irezultate.... inadaptarea ~colaraetc. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in 6.... .. tip exclusiv frontal. 3..S"" resursele ~colare...•...••. respeetiv sa identifiee eorelatii intre reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra diferitele aspeete ale personalitatii sale. . Exemplu: parintii suntdiv0rtati.. nu fumez etc. management deficitar.. adecvat situatiei. Comparati eele doua analize.. oportunitati) Threats (amenintari): : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute. care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in atitudinile ~icomportamentele sale....... 5.•••. . economie. realizarea propriei identitati depinde intr-o 4. propriei persoane. . 22 l.. Constituie unul dintre cele mai importante rigiditatea ritmurilor de invatare..••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza. privind .. cultura. autoprezentare ~iperceptia de sine.... Realizati 0 fi lara ceilalti?" dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a 7. in viata cotidiana. argumentare prin care sa subliniati avantajele ei. comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri esentiale. am vointa etc.. Strenghts (atuuri.. marimea cIasei de elevi.. rigiditate deficiente intelectuala.. climat tensionat Conservatoare = persoana care este ata~ata de traditie... lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica. imi place natura. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup.. celelalte doua sunt probabile. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU . 2. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am masura suficient de mare de societatea in care traim. ezitant etc. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane...... Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte...implicit.. Luand ca exemplu diferite roluri. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se Contemplafie = atitudinea...•.).. de cutume.. Afirmarea ~i. puncte tari) Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: atnUlultiprieteni. \WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este calcul). indicatorii sai manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior. referindu-se la abandonarea precoce a ~colii..•••. incapacitatea de a atinge membrilor grupului la mediul social.••.•. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare.••... in propria voastra existenta..•. dar ~iin politica. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor.•••••....•. Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun... incercap sa puneti in evidenta evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri..... Dintre cauzele strict W modeleaza conduita pentru a semana unei alte ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit persoane.. Dad prima categorie este esentiala diferite? pentru asumarea rolului..se intampla la momentul potrivit..••••..•••. ••••••••••••••••••••••••••. Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine.... Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la eterogenitatea clasei de elevi. permise ~iinterzise.••••. 1... obiectivele pedagogice. Exemplu: nu sunt punctual.. Grupul este determinat de indivizi.. conflicte in familie etc.••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••.. Incercap sa descoperiti... Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT. sunt dezordonat.. respectiv a ceea ce I " subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor.. in ~coalaetc. e~eculla examenele finale (sau Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ de concurs).. etc.. starea celui care mediteaza sau prive~te influenteaza reciproc.. Metoda presupune identificarea a cat mai multe analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea.. abordarile educative de mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei.••. stiluri didactice deficitare tulburari caracteriale ~ide personalitate.•••... Influenta se E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi.

Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i Desigur. relafii de competifie. printre acestea un rol subiective (au un caracter psihologic). bruiajul. intercomunicare in existenta umana este pusa in Relatiile interpersonale detin un evidenta mai ales de situatiile de perturb are a rol deosebit de important in comunicarii precum jiltrarea informafiilor. relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de prezenta sau absenta intentiei de a modifica receptivitate. imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un b. in sensul ca depind de trai singur. poate fi acceptat sau Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel respins). Datarita personalitatea in cauza Ie dezvolta. starilor ~itrairilor psihice. Una dintre erorile sociale etc. bogata ~i ~ai adecvata. . blocajul formarea personaliHitii noastre. dinamic. interpersonale pozitive.). potrivit implicati in relapa interpersonalli. dezvoltate din nevoia Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor indivizilor de a comunica. cauza. relafii de ierarhizare (stratificare). sunt posibile numai in cadrul existentei valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. relafii de asimilare. Acestea pot fi sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii 23 unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce personale.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin (imparta~ite). prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. absenta uneia Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 (pot exista relatii interumane sau interindividuale). relafii de acomodare. se poate luate in calcul. In acest context. in constituirea stimei de oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. In calitatea sa de fiinta sociala.i rolul rela. Un rol important in interpersonale intretinute poate conduce la constatarea comunicarea interumana este detinut de natura compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul mesajelor transmise ~i receptionate. relafii de cooperare. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. personale ale partenerilor. dezvoltate din nevoia de a relapi ce nu produc modificarea particularitatilor dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. constand in faptul cii a. inzestrate cu toata gama functiilor. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care unor insu§iriJlsihice. de subiectivitatea celor implicati. relafii conflictuale (cognitive. continutul lor. relafii de alienare (instrainare. conduc la forma rea ~imanifestarea constituita. potrivit caruia se disting: caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. primatul doua surse psihice distincte. in afirmarea rela1iile afectiv-simpatetice. con~tiente ~idirecte intre oameni.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. in toate elementele sale structurale. mentine sau restrange. unde se inc1ud: eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai a. cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia catre societate. RELATIILE INTERPERSONALE 23. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: rand al unui proces de socializare. etic relatiei existente. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii.3 Locul . de perceptie sociala. constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. . acestuia. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive intermediul mai multor criterii: (simpatie) sau negative (antipatie). 23. de initiativa ~i nevoia de intensitate a comportamentul celuilalt etc. determina aparipa personalitatea. in sensul ca depind deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. comuniciirii. altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului c. unde se inc1ud: despre cei cu care este in relatie).ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate.iilor interpersonale in structura personaliti. mai ales atunci cand aceasta este deja anumitor stari psihice. cu frecventa mare. distorsionarea informafiilor etc. d. Caracterul con~tient al. unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in insu~irilar. pozitiv sau negativ. 23. conceputa in afara relatiilor sociale. cu atat relatiile se vor desra~ura b. deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi unui minim contact perceptiv intre persoane. valorizat ca bun sau rau. Importanta relatiilor de interactiunilor). de sine ~i imaginea despre celiilalt. a unor relatii relatiilot interpersonale. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. dezvoltate din nevoia acesteia. ci ~iin plan moral. Ponderea cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. mai u~or. omul este produsul in primul De asemenea. 23. con~tiintei de sine. afective. indepartare). relatiile de intercomunicare. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor 2. un rol deosebit 11au imaginea c. izolat de ceilalti. Criteriul caracterului procesual. este aceea a relapi ce determina modificarea caracteristicilor inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te personale ale partenerilor. Existenta umana nu poate fi contextele (situatiile) sociale. legaturii arata ca relatiile In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea interpersonale. dar. 1. ducand mai ales la erori de evaluare. de asemenea. perceptive.obiective (au un caracter social). ceea ce inseamna ca nu poate .

funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor).o""taw.funcfia de diferenfiere. grupuri mari: numar relativ mare de membri. grupul fiind un Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de camp dinamic in care persoana dobande~te alte realitiiti sociale. nemijlocite . criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). eonstituit in timp. dar ~i relatii fata-n fata. prezente laolaltii Tara sa interactioneze. religioase etc. al diadelor. dominare (participare.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i l~ interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. socioeconomice sau socioculturale. Marimea grupului este un parametru important al oricarui ri~di~. de membri. care se manifesta prin socioafective din interiorul grupului.dimensiunea contextuala. de situatiile colective. acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita 1. pe masura ce grupul evolueaza Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun spre not scopun.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! grup. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista un rolmajor in a oferi individului securitate.funcfia de integrare soCiala a individului. economice. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. Grupul are astfel: intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin un rol important in evolutia persoanei.dimensiunea relaponaHi. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I Caracteristici ale grupului mic: I ajunge fiinta umana propriu-zisa. grupurile pot fi . precizarea apartenentii ale fiintei umane. autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. existenta unor relatii sociale oficiale. Din acest punct de vedere. Caracterul functional: . I grupurilor. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. grupuri mid: numiir redus de membri. i§i de asemenea. 23 constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de I grup ~i scopurile individuale ale membrilor. institutionale. care se refera la . culturale. crearea . (nemijlocite). spirituale.compozitia grupului. precum mulpmea. 23. Tara un scop comun ~i . Multimea reprezinta. libere de alte constrangeri in afara celor categoriile demografice. ci ~i in cadrul unor retele grupuri sunt: mai largi de relatii. (membrii grupului nu interactioneaza direct .poporul). ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului.4 Grupul.existenta unei determinari in timp. ! existenta unor scopuri comune. . in . intercunoa§tere §i intervalorizare bune. De asemenea. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi eomune determinate. proprii grupului. biologice. grupurile sunt creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. . o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei 2. . constituind cel intermediari) ~i intervalorizare slaM. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de Un grup indepline~te mai multe funetii. distribuie pozitii §i exercitii a. experiente. . a continuitatii functie de organizarea ierarhica a grupului §i temporale.).. psihologice. . juridice. Realitatea socialii 1. recunoa§tere reciprocii individ-grup.familia) ~i secundare mijloace de afirmare.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de (relatii sociale.de noi nevoi. relatii directe sociala.funcfia de producator de idei. care se refera la interactiunile . specifice: 2. influente.. a nevoilor coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. dar care sunt simplu proiecteaza viitorul. securitate. societati. . incorporare. I existenta unei structuri a grupului. I real. grupul fiind un mediu Taraca asocierea sa dureze in timp. politice in care evolueazii grupul.dimensiunea instrumentaHi. oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a . mai important mijloc de socializare §i de integrare b. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. anume al grupurilor.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu de indivizi. ideologice ~i afirma personal. intervine asupra evenimentelor.Acestea orienteaza activitatea grupului. care se refera la conditiile beneficia de prestigiul grupului in cauza. insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care potrivit caruia se disting: construiesc norme §i valori. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din I cadrul grupului. Grupurile constituie numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). dar ~ide a se materiale. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). acceptate de toti I membrii grupului.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. Satisfacerea nevoilor: grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. un ansamblu de indivizi. Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de relatiilor interp~onale.existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor.

in acest din urma caz proba. realizarii lor. reglate de norme alte grupuri). a atitudinilor· ~i a credintelor ostilitate fata de societate. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata 3. Ce prejudecati. ~ . in aceasta noua putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. cu dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de responsabilitati bine definite. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. eel care a descris pentru prima . Fiecare dintre voi Incercati. Tecunoa~terea acestora venind dinspre adaptare la circumstante specifice. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. relatiile de competitie diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ~irelatiile conflictuale. unor constnlngeri directe de ordin social. de obi~nuire cu noi conditii de inactivitate. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" punct de vedere social. admiratia prin puterea sa de influentare. rigide) sau una inform alii (relaW afective. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice curent. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. in pari:liel sau in oricarui grup presupune un conducator. Opinie publica = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a 'Alienare = Indepartare. viata. laissez faire.pe 0 foaie de hartie. 6. sa scrieti despre asupra noastra. grupul de loisir ~i familia. exprima verbal deschis. Charles Cooley. ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). dinspre liderul grupului. lucruri care sunteti convin~ica cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati sunt adevarate. 2. cat ~i in cele informale exista abstract de un stil anume de conducere. mi~carea populatiei ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. grupul de . grupul de joc al copiilor. scopuri specifice grupului. instrainare. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele c1asa. densitatea. rara ca ea sa provina doar lideri. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt 7. loc sau epoci.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte data acest tip de grupuri (1909). dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din din surse veridice. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una Liderul formal este eel oficial.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11formati. in general nereglate oficial). orientati spre sarcinii Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). Influenta exercitata asupra Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de membrilor este una determinanta. ci de capacitatea de insa lideri informali. grupuri primare:familia. care liderul neoficial ia locul celui oficial. Astfel. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta colegii vo~tri. sintalitatea grupului (personalitatea grupului.coeziunea membrilor (gradul de legatura.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi primare: grupul de sarcina. numit sau ales. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia . Este atribuit de catre semeni geografica.organizarea grupului. care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt prin libera alegere. Puterea de influenta a acestora in organizare ~i rara conducere. a~a incat trebuie sa se faca diferenta potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri intre lider ~ialte persoane influente in grup. In c1asa. distingea patru tipuri de grupuri). care poate privi 0 organizare considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu formalii (presupune relatii oficiale. repartitia persoane. apropiate. bilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. studiaza Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei fenomene ~i procese privitoare la nwharul. procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa . Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. In context social este yorba de judecatilor evaluative. grupul de cercetare-dctiune. 'Demografie = ~tiinta care. grup. in absenta respin~i. 91 omogene sau eterogene. autoritari. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile 8. de unitate). membri). lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. grupul de actiune. fata de factorii de civilizatie. Existenta ~i funqionarea grupurile formale poate fi in colaborare. democrati.de sex etc.gradul de conformism (determinat de masura vecinatate ~i comunitatea de batrani. constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii Atat in grupurile formale. structura. Procesul de Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. invatare. S-a oficiale. apatie. prin metode cantitative. tinand cont de diferentele existente Intre 5. realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. grupul de -~ gradul de stabilitate (durata in timp). mLIDERIl~I CONDUCEREA 1-. afectivitate ~i pretuire reciproca. ~PLlCATII 1. grupul de formare psihosociala. referitoare la 0 problema sociala ale unui numar pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se traiasca in mijlocul ei. Organizati 0 dezbatere in 4. selectia acestora contradictie cu puterea liderului formal. Analizati comparativ relatiile de cooperare. 0 inregistrare mai acceptarii sau respingerii normelor de grup). inscrise de obicei in documente a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau . diferente puteti observa? 23 Inerlie = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in Acomodare = actiunea de adaptare. --------------- Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara membrii grupului.

la~i) comportamentului de ajutorare. fiind aceeptate ca seleetiei naturale). i'nnaseut. de asemenea. au exterioare) . eon~tienta. respectiv agresivitatea doua eategorii: apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri factori situationali: exista situatii i'n care. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. ostilitate ~i Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul comportament agresiv.perspectiva invii. a aratat ca agresivitatea are un aspect dupa cum exista situatii i'n care. . In funetie de aeeste doua fiinte umane. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. care eontrazice legea nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. bueuria. indiferent de la stimulii din mediu. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura Comportamentul de ajutorare se poate defini drept afeetiva ridieata. TIU exista eoexistenta fiira empatie. organizatii sau alte forte strict asupra acestor comportamente care. relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. In general. credinta intr-o lume dreapta. Relatia de prietenie Comportamente prosociale. indiferent de profilul de functional. pozitiv. i'n buna masura.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre sau mai putin direete asupra eelorlalti. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. contand nu atat cine e~ti. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. 24. Aeest primarii). Sunt comportamente intenponate.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. incredere ~i pretuire mutuala. savar~ite de reeompensei. din primele momente i'n care eunoa~tt'. de similaritate: desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. care sunt comportamente argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are ce sfideazi ordinea socials conveniti. atare. cee~ti. 1994/1998. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei ·24 regula este"egoismu1. fara a~teptarea unei recompense externe. condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . credinta i'ntr-un control intern (in sensu I comportamente agresive. ea elaborate de pe doua pozitii teoretice: sau opusul sau. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti.rii sociale: eei mai multi psihologi Comportamente antisociale.m 0 noua . Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. Societiple contemporane incearca ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai acestea nu depind de noroc. Este 0 pozitiv de soeietate.perspectiva biologicii. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. existand la oameni predispozitia biologiea de increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". Comportamentul agresiv este eomportamentul Empatia este mediata. care reprezinta 0 categorie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. niei ajutor . explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a atingerea scopului)." (s. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. . empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea Explieatiile au fost eonstruite.perspectiva biologicii.1 Comportamente pro . instinetele. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. eomportamentele sunt: afectiune. responsabilitate sociala. care determina furie. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe urmari.: aeest tip de eomportament este persoana). aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. astazi cele mai multe teorii societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~ia individului. • de personalitate. contrariazi prin originea i'n proeesul de soeializare (socializarea neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. ei spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. in lumea animala fiind limitata de personalitate al individului.: considera agresivitatea 0 comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a tendinta innascuta de actiune. pe baza a fiindu-ne similara. ramura biologiei ce studiaza aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta).niei ehiar sacrifieiu de sine . el va genetic). in trecut. doua pozitii teoretice: Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin . Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. raspunsuri ce sunt controlate earaeteristicile de personalitate ale individului. la nivel social sunt valorizate anumite egocentrism scazut. foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere supravietuirii prin i'nrudire. persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare morale. Or. fie savar~ite de persoane bolnave. eu grave tulburari este empatia. Moscovici (coord. anumite semnale de capitulare ~i de supunere a factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile i'nvinsului. deci sa uite de ei i'n~i~i. dincolo de realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate eonditia soeiala sau de alta natura. el nu va aeorda ajutor. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei.a alta persoana. etologia. destin. Editura PoliTom. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. frustrarea nu conduce insa "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In intotdeauna la agresivitate. fiind i'nvatat atat prin meeanismul tip de eomportamente sunt fie intention ate.!ii.).

respectiv situatiile in care schimbarea de legii. 24 Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora dar ~i indivizii propun la randullor norme. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. agreslvltate Factorii comportamentului agresiv sunt: manifestii/agresivitate latentii. piirinti copiilor etc. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. 4. . . agresivitate directii/agresivitate indirectii. Practic. autoritiiti (regula. identificarea ca anormal. Spre diferen!a de situatiile de conformism. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te antisocialii. deoarece legitimii. anticipandu-se pierderea statutului sau dezaprobarea. Efectele conformismului pot fi tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face explicate prin influenta informational a ~i influenta ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. In anumite grup. oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i . In numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). Oricum. grupului. un grup nu poate functiona nu se regiise~te. tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei respectiv. dar ~iatitudinale. insii. respectiv anormalitiitii exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii sociale.(ii: precizarea comportamentelor atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de contrare normei. ele descriind uniformitiitile de comportament ce comportament. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. respectiv absenta eomportamentului datoritii presiunii implicite a normelor. face ca interactiunea dintre membrii grupului dereglarea valorilor traditionale. Con rmismu. agresivitate factori personali: tipul de personalitate ~i sexul verbalii/agresivitate fizicii etc.definirea anormalitii. se acest sens. puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. dezordinea. Conformismul Se distinge intre modelul cultural real. agreslvltate individualiilagresivitate de grup. Normalizarea. considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. Sliibirea sau incoeren!a 2. functionarea patologicii a societiitii. In principiu.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata 3. consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. respectiv procesul de sehimbare a normelor reprezintii sursa anomiei.. legea). 24. Obedienta. Autoritatea pretinde din partea celui dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. sii· se pune problema normalitiifii. respectiv uniformizarea relativii a se vorbe~te de devian(ii. ce intrune~te adeziunea _ ormele prescriu comportamente dezirabile. sa fie posibila ~i predictibila.) comportament survine ca urmare a unui ordin venit din Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale.i anormalitate sociala In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale face ca membrii. de presiunea evidentii a grupului.arii.. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. nesiguri pe riispunsurile lor. prin a adopta 0 norma comunii. indivizii devianti in raport cu norma normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. Fenomenul fundamental in situatii1e de situatii insa. comportamentelor acceptate ~i de unde incepe grupul. Lipsa putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. procesul mai larg al influentei sociale. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . in cazul obedientei aceastii similaritate caracterizeazii grupurile. ambiguitate. ci poate fi yorba ~i de . Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. miisura in care Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. curente agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in fiind distinc!ii. 93 insistand pe un proces de inviitare socialii. Conformismul nu este determinat insa doar . faptul de a fi diferit . sanctiunile aplicate de subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). permitand grupului sa-~i Caracteristicile unei norme sunt: atinga scopurile. a~a incat aplicii doar uneori sau intotdeauna. in normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i acestora. oricare dintre procesele cel putin nu in fata acestuia. Atunci cand privesc: normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate 1. dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ dinainte. rezultatul acesteia fiind adesea eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui excluderea membrului deviant din grup.marja de toleran(ii. normativa. morala. (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. influentat de modii.: desemneazii amplitudinea produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . care se refera la faptul ca nu numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. considerate sociale. In timp ce fete Ie sunt descurajate). competitiile sportive..constanta: desernneazii stabilitatea normei.2 NormaJitate .claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme.). general. dar ~i supraindividuale. aglomera!ia (depinde de perceptia riiuIaciitorilor. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea temperatura). Este yorba de obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele neinten!ionatii. :nfluenta mioori •. dad se de ceilalti din grup are consecinte serioase.

se confrunta cu 0 deprivare Practic. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul faptul ca el s-a recuperat spontan. auzind 0 voce care-i dadea ordine. se poate observa la copiii mici anumite apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt tendinte antisociale. etc. stari modificate de Gustave LE BON determina 0 con~tiinta de sine scazuta. :J 24 meritii ~imeritii ceea ce prime~te.." Acest Miat.) etc. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de comportament pe care il considerati prosocial. Cost = in context psihosocial. apatic. excitarea fiziologica. Analizati comparativ comportamentul independent ~l comportamentul deviant. in loc sa-l pedepseasca. progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 dependent. droguri . Familia lui s-a reunit. cei care delin puterea. Acesta faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. Ilustrativ in acest sens poate fi fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se considerat urmatorul fragment. Am aflat ca Miatul avea 0 Sunt de preferat interdictii limitate. regresand spre 0 responsabilitatii. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se procesul de socializare ~iintegrare socialii. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au integrare sociala normala. La sfiir~it ei au fost recompensati prin ingrijorarea. unul dintre psihiatrii de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari psihice ce apar in perioada copilariei.. ceea ce face trecerea de la 0 Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce stare la aha. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. in timp ce succesele i se datoreaza. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. El nu avea desigur cuno~tinta Potrivit lui D. . fapt i-a dat 0 noua speranta. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. individul nu mai simte senzoriali putemici (de exemplu. astfel incat se sustine caracter unilateral. de tranzilie. este un caz comun in psihiatria infantila (. iar dupa un an a fost absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis capabil sa se intoarca la ~coala. care constituie cadrul de evolutie a minoritari. de unde ~i 0 absenta. (1841-1931) eliberand comportamente inhibate de normele sociale. care aduce in discutie cazul simta vinovat. el ar fi devenit dominant ~i "Directorul. credintele. in una de durata. A. astfel? 2. pierderea acestei mai naturale a Supraeului. modele de persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un comportament ~ipractici cotidiene. infantil. PLICATII 1. W. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuri- 4. el a devenit bolnav. ---------------------------. sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea vocea unui vrajitor. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea Variabilele care pot determina PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon.. de cand el avea 5 ani. g r up.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. combinat perspectiva temporala modificata acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a (accent exagerat pe prezent. Aceasta singuratate era legata de 0 capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza perioada de separare de familie. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un beneficii? Argumentati-viiriispunsul! I -------. emotiilor. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 3. obi~nuintele etc. Jar recuperarea s-a dovedit dezvoltarea unor astfel de capacitati. supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. Tranzitoriu = intermediar. organizate ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i intr-un sistem. a simtului moral. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 6. activitatea in forma inferioara de evolutie. bani. ceea ce muzica intensa). el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina unui Miat care fura de la ~coala. rara insa de 0 perioada de stat acasa. 94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Existenta normala a individului in context social Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. Daca ar comportameBtelor antisociale. 0 persoana antisociala. Persoanele incapabile sa resimta dat voie sa fie bolnav. a recunoscut sfidator ~i. mar i mea g r up u Iu i . dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie.' scaderea sentimentul de responsabilitate sociala.). la varsta de 9 ani. I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. emolii acestora. iar acest ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. efort. normele. stimuli acolo unde anonimatul devine posibil. care sa lase loc liber ~i compulsie de a fura.. Treptat. diminuarea acesteia con~tiinta (determinate de alcool. Persona/itate autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are Context = ideile. in general. De ce il apreciatil/ societate. in cele din urma. ignorarea viitorului ~i trecutului).. care condu~ea la recuperarea sa. tendinte care se cer descurajate. general. potrivit acestuia un as tf e Ide fen 0 m en sun t in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i numeroase: anonimatul. poate desemna oricare Acesta furnizeazii cadre de referintii. Comportamentele antisociale. Acasa. 5. Winnicott. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. identificare cu vrajitorul. ceea ce investe~te efectiv individul responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral intT-uncomportament prasocial: timp.

rezultatul condiponarii (potrivit unor pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. \ atitudini. pe"de 0 parte. dar este evident Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. problema fatii de alte nationalitiiti. . afectiv. a unor denumiri de cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. numitele reacfii de riispuns. Atitudinile sociale se dovedesc structuri relativ durabile de opinii (credinte). spre atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei exemplu. problema proprietatilor atitudinii.. favorabil/nefavorabil. Sursele comportamentale au fost legate de Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale . Allport. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. nationalitiiti. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. problema. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. fatii de aceste avem in raport cu propria noastrii persoana). aptitudinile etc. Desigur. relevante ).valenta. dar in oricare dintre situatii atitudinea se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. intr-un fel o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. evenimentelor. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. de intensitatea sa yom avea a~a- sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. nuditatea afi~ata cotidian etc. modificarii acestora. favorabila sau defavorabila unui de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale anumit obiect sau c1ase de obiecte. opiniile $i credintele impiirtii:jite. ar fi suficientii pentru a determina 0 externe in favoarea schimbarii sau. pozitia unui partid politic intr-o anumitii Atitudinea. deci inviitate. de un anumit gen. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea . iar in functie de comportamentale fatii de un obiect. cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. 25. care se refera la pozitia ocupata de functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. se cii pot fi afirmate trei surse ale acestora.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). 95 25. G. personalitatea. Prima manifesta in comportament prin intermediul actiunilor defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de voluntare. . este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii Formarea atitudinilor sociale pune. trairi afective ~i manifestari comportamentale fata de persoane (grupuri de persoane). sau altul. mai avem 0 anumita atitudine. se pune problema ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. pe masurii ce ne integram contexte lor ele. Exista astfel presiuni posibilitatea perceptiei. ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. W. cer~etoria. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra un ansamblu de elemente cognitive relative la un adoptarea unei anumite pozitii. La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale determina gradul de centralitate.. astfel incat sii existe ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom sociale in care ne plasam. in baza acestei semnificatii a conceptului. afectivii. al simplei expuneri fata de un stirnul de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim.centralitatea. ocupa in ansamblul elementelor care constituie functia de aparare a eului: atitudinile ne permit identitatea individului precum: valorile. afective ~i de catre tineri. in timp ce experimente. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa potrivit lui D. comportamentalii). semnifica 0 atitudine mai intensa. atitudinea fiind cu atat mai relevanta a acestora. asimilarea lor se realizeazii in cursul nu ne sunt cunoscute. astfel inca. a intiiririi unei atitudine mai favorabilii).. considerandu. atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile prin atitudinile noastre. raspunsuri atitudini (cognitivii. dirnpotriva.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. Toate aceste modalitiiti de motivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema accesibilitatea. curent fiind delimitate: De asemenea. ultima moda lansatii. apartenentele protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales sociale. afectiv generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se sau volitiv. In raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. asocierea mai impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va interne. care nedetinand Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii informatii in acest sens. Katz cele mai relevante dovedindu-se: atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru fi pozitiva sau negativa. repetatii fatii de un stimul. un bun exemplu in acest formarii lor. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt semnificative. simultan. a~a cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem autopersuasiune: .t yom avea anumite reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat comportamente ca raspuns. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pot fi. legatii de foqa cu care atitudinea este determinarii lor. considerandu-se cu contextul social in care ne plasam. pe de alta parte.2 Formarea . In acest sens se poate pune in primul rand probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare raportata la obiectul sau. repetarea. societatea. Suntem astfel de acord sau nu cu atitudinii . exprimata cel mai adesea prin obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. poate sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 determina 0 atitudine. In acest context. atingand un anumit ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta grad de integrare sociala. nu au posibilitatea de a oferi. receptare (expunerea. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu procesului de socializare. construite sau nu in concordanta pozitiv/negativ. cei dinjuruf"nostru.intensitatea. 0 constructie psihicii acordul sau dezacordul nostru. spre exemplu. receptand 25 dar. a modului in care ajungem la un anumit moment sa sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. atitudinile indeplinesc mai multe functii. chiar dad nu am avut contacte directe). exprimarea zgomotoasa a sentimentelor este 0 combinatie de reaqii cognitive. in cadrul unor sondaje de opinie.

sub anumite aspecte. mesaj audio etc. sursa (credibilitate. cel putin la nivel dec1arativ. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi democratice. a actelor societatea contemporana. care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei 2. dar expozitie de fotografie. 0 de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). atitudini.. in lumea contemporana.3 Relatia valori.). Sursa Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare Fata de modelul c1asic (sursa-mesaj- atitudinala receptor). Astfel. de~i poate fi yorba de componente ale unei atitudini. spre exemplu. atunci cand disocierea general. Aeest lueru este eu atat fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. de mesajele publicitare. comportamentele unei anumite interdependente eauzale. un de sunt de amintit taria atitudinale ~i cele comportamentale. personalitatii. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. atitudinea determina comportamentul. unele dintre atitudinile sociale 2. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. Persuasiunea. definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. 1. factori situationali. Aceste trei componente se pot persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). aceasta semnifica eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile 1. fiind insa este evidenta. putere. care nici nu respinge in bloc toate incercarile ("Sclavajul contemporan"). paralelism datorat mai atitudinii (importanta sa pentru sistemul ales caracterului atitudinii de forta motivationala. credintelor. de altfel. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele stranse intre atitudini ~i comportamente. indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor ~rintr-un nivel inalt de toleranta.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. Tara insa ca posibila efective. (comportament)/persuasiune.Ill mesaj (tipul de argumente continute. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu negative. in numai datorita interventiei din afara. s-a Tacut diferenta intre atitudinile corelatie sa fie absolut certa.. 25. ci mai curand probabilista.. frecvente.existenta mascata de 0 ambivalenta atitudinala. in timp ce mare. Autopersuasiunea. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini sale) etc . ci ~i in baza propriilor comportamente. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. totu~i. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este posibila ~i relatia inversa. In acest sens. modelul prezentat Receptor incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. de ". persuasive venind dinspre campul social. de cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). Desigur. atentia este divergenta. gradul de accesibilitate (u~urinta de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. fluenta verbala etc. Realizarea sa. Context acestea din urma fiind decisive. nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune incearcii sa aduca in discutie (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. unde sunt de amintit gradul de propriului comportament (autoperceptie).).. divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i In ceea ce prive~te convergenta. nivelul de populatii. intr-o mai mare masura. se pot pune in evidenta trei in raport cu altele atitudini pozitive. potrivit speciali~ti]or in psihologie activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare social a. mai ales in contextul societatilor adesea. claritatea mesajului. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii "L' esclavage contemporain" selective.. atractivitate. spun ~ifac este dobiindirii sale etc. sex etc. fie in Incerdirile de sistematizare a cauzelor unul de divergenta. mesaj video. Reprezinta actul de comunicare ce are Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care drept scop modificarea opiniilor.ersuasive sa fie atins este de la exterior (comportament) catre interior necesara indeplinirea mai multor conditii legate de (modificare de atitudine )/autopersuasiune. a te angaja. La nivelul actiunii persoane) etc. adesea. prezenla altar semeni (este evident ca. In adevarate ~iatitudinile "de fatada". factori de personalitate. poate fi privitdin doua direcpi: atitudinilor unei persoane in condipile in care acea de la interior (modificare de atitudine) catre exterior persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. Pentru ca scopul actelor p. in mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai raport cu anumite persoane avem atitudini negative. . lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. caracterizate. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. informatiile pe care se bazeaza. comportamentale ~i cognitive. Ceea ce accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine pune probleme ~i a atras. dominata. a~a incat se poate afirma ."". definite).). modul Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc.

. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. politic. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. care se deschis. o durata de timp redusa. construirea chestionarului.. Pentru aceasta. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. asupra celei mai persuasive sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere.practicilor (sociale)noi.proprii vinovat. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. Devine evidentmai alesatunci problemelor eu care se confruntiiacea societate. oameni de cultura etc. mai mult sau mai putin din proprie initiativa.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii).) reprezinta 0 valoare publicul. aceasta problema pretinzarid solu!ii. sociale. opinia publica. oameni politici. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. cognitive ~i adolescentei. identificarea publicului vizat.prezumtia unanimitiitii. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. mai ales in mass. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele 4. 97 WOPINIA PUBLICA S. putand fi yorba mai . parcurgand toate etapele necesare.personificarea sa. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee incercati sii decideti. Acestea se fata de textele unui ziar.problema are relevantii socialii. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. atitudini/or populatie. I1ut. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a.. .afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. doar in baza apartenentei lor la un grup sau Stereo tip = un set de caracteristici considerate. dintre ele.. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. una 1928. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. vehiculate de catre membrii normelor. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea 5..". Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta unei astfel de atitudini ~i componentele afective. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . argumentat. la nivelul unei societati. media. Ana1izati afi~ul de pe pag.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. religios etc. se prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. unei societati. astfel incat apar. culegerea datelor. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. etnic. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i 3. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost atitudinilor sociale. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic.) sub impactul ideilor. in cadrul democra!iilor. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei Discriminare = eonsecinta comportamentalii a apliciirii categoriisociale. expresii precum "opinia publica nu este de acord . prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii.. impticati. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. exprima public.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa condamnabile atitudini sociale". atitudinilor sociale etc.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare condanmate. in Enciclopedie de psihosociologie. reprezentiirilor soeiale. 25 categorie soeialii.. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea).). ne putem intalni cu 0 persoana. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . comportamentale pe care Ieimplica. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai localii. De ce mai persuasive. dind se lasa sa se in!eleaga ca definesc opinia publica drept procesul psihosociologic 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. se . ciindeste yorba de culturi diferite. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. ~PLICATII 1. Repetati demersulla nivelul intregii clase. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii 6. Teoria lapului ispii$itor = in timp. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica.".Analizati etapele procesului 2. 7. sociaIe ~i memoriei sociale. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii grupului caruia ii apaqinem. Chelcea ~iP. cadrul caruia. mai ales din partea . acestea caracterizandu- . Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. .

se impune precizarea unei metode adecvate. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. mai intiii. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specifica- acest demers la un domeniu sau altul. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. Astfel. subiect. Deoarece fata de precizate: simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. "Inteligenta poate fi blocata sau Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. identificati problema pusa in informatii oferite de mass-media._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ.cu. spatiale. ) Mai edificatoare argumentarea. in cele "Factorii care influenteaza insa 'din urma. Adesea. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: mental a care se pot recupera temporale. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. geografice etc. inaintea decisiv pentru dezvoltarea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului.).. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la (. diferite. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". cele care vor schita structura analizei b. ideile generale. anume in cadrul argumentati ca rezultatele ob. este necesar ca reflexia ~i. 1. literaturii specificii domeniului. a. Este necesara. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat general. alliteraturii etc. deoarece. mergand de la matematici. __Qetel1llinati. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). pe de alta parte. metoda care presupune sunt concluziile numeroaselor parcurgerea mai multor etape: studii realizate asupra unor 1. de asemenea. printr-o stimulare adecvata 2. Realizati un comentariu pentru Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. pentru ca examenul problemei sa fie complet. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu populatii variate §i care arata ca atentie. Intr-un fel. poate fi activata intr-un sens sau unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. comentariul cel mai putemic copilul sunt cel structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i familial. lipsiti de contacte asemenea. in timp ce argumentarea se include mai curand exista elemente comune in tratarea lor._dupiLaceea. 0 buna intelegere potentialului. ci de a schita liniile generale ale' unui demers tinute in actiunile intreprinse argumentativ. inliceu. comparati. Abordarea este prima etapa. Formulata sub aceasta forma. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. §colar §i social. Ro§ca).. discutia) nu se improvizeaza. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. conditiile date" (AI. Aceasta motivatiei. ci textul urmator potrivit structurii survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. 1.. 98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii S-a prefer~t tratarea lor corelata.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. Precizati-va. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. anexate etc.de orfelinate. 0 delimitare a diferite grade de intarziere subiectului. ) §i in functie de factorii deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in motivationali pu§i in actiune in primul rand de interpretare. anterior urmatoarei etape. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). dar. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. umane suficiente prezinta prezentati etc. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. verificarea §i altul ( . discutati conceptele ~i voastre. de a-I interpreta §i dezvolta. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala.. q. acestea permitand reflexiei sa se primii ani de viata au un rol concentreze asupra problemelor esentiale. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. 3. demersului specific filosofiei. iar. documente (texte) discutie de text. comentariul structurat §i mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. in raRQrt ell . pe de 0 parte. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. 2. ilustrati.1I_suj)je~tului.]!1it:m. de asemenea. Cum se cere un raspuns. copiii plasati in trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. depind de intensitatea 1.Formulareasubiectuluipermite.. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. COMENTARIUL STRUCTURAT. tezaar@mentata. ( . sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. Larmat). jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. acolo unde nu mai este Pomind de la textul citat. yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. )" (1.. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. de a §ti sa cite§ti un subiect.. comentariul propriu-zis. sunt in categoria rezolvarii de probleme. problematica subiectului ramane deschisa. etapa ce consta in degajarea unei problematici.

1. precizati modalitafile de esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. Situ area textului: ceea ce. argumentele. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. sa precizeze delimitarea subiectului. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. linia problemei. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in putea fi dusa la indeplinire". plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). nu se mai impune predeterminarea imboldul ~i sustinerea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. sau subiect1l1 0 impune. 3. care poate fi impusa chiar de text. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. Absenta unei problematici solutionare a problemei puse conduce la 0 expunere descriptiva. Stabiliti planul. in cazul de text: "Nu este suficient ca acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. cu modificarile de rigoare): 1. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei.d.a. parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. schitarea acestei teme generale. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). fie pe linia problemei puse in discutie. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers.m. Este yorba in scopul unei activitati sa fie Clar. in evidenta 0 inlantuire de idei. Comentati din punct de vedere Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers psihologic urmatorul fragment asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. scopului. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. Ceea ce nu inseamna absenta energetic a in vederea realizarii problematizarii. aetiunile realizate. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. bineinteles. urma de orientarea care se da comentariului. tara interes. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. moduri care depind in cele din normal ~i mai ales eficient. primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. Daca se prefera. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. concis. 99 fenomenele presupuse. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. Chiar daca liniile principale ale structurii Daca lipse~te stimularea. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. Desigur. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. aceasta compozitie corect ~i riguros formulat fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. 4. comentariului trebuie sa fie cele ale textului. ar constitui introducerea. se impune ~i ~ adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. faptele preeizate etc. 2. activitatea nu va Desigur. insu~i fragmentul.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are c. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. . partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. anume comentariul propriu-zis. In primul caz este yorba de a situa textul. iar in final.). 0 problematica. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. respectiv de modul in care rationamentele. Redactarea: In primul rand. sunt pentru ca ea sa se des!a~oare posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. Acesta trebuie sa puna in discutie. mai simplu. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. dovezile sau exemplele propuse. 3. Dupa cum s-a subliniat deja. introducerea. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. Concluzia este necesara. sa prezinte problematica ~i planul. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. se inlantuie. iar ca atare este necesar sa fie logic. aceste ider generale.

intr-o masura concretizarea potentialului mai mare sau mai· mica. iar dupa aceea:analiza acestora. importantii pentru voi. iar dupa aceea a Cunoa~terea de sine se celor oferite de mediul social. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi mentinerea sanatatii mentale suntem unici. un demers destul de laborios. astfel incat imaginea de sine sa se diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria contureze in linii mai precise. acestei capacitati. cu un efort in acest sens. Ceea ce va propunem in finalul acestui desigur. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. eventual.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. 0 intalnire mai sistematica cu totu~i sa facem acest lucru. utilizand.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. propriu. daca vreti. care poate privi propriile obi~nuinte. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. cunoa~terea de sine. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta.autoobservapa. strict legate de sistemul educational.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i optima la mediul social.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape . in raport cu acest centru. in cadrul liceului are ca scop general. in cele din urma 0 consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa dezvoltare armonioasa a inc1uda: propriei personalitati au ca . profunda de autoreflexie. care este importanta-sa pentru voi? . in vreun fel. premisa necesara capacitatl. Incercati. Nu ne-am propus manual este. - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de /Lucruri hartie aceste cercuri. emotii. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. de-a lungul intregii vieti. .xadesfa§urati existenta. ca personalitatea fiecaruia dintre noi ~i emotionale."u . locurile ~i activitiitile care prezintii. ' personalitate. scopurilor.aind'piirt. vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele mediului in care. Vii marcheazii-. comportamente etc. dezvolta pe masura ce traim identificarea intereselor. De altfel. studierea psihologiei . iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. ci mai curand sa va sugeram propria persoana. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • . dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai identificarea ~i analiza valorilor personale. identificarea ~i reprezinta 0 constructie ce se realizeaza.estimarea resurselor individuale. persoanele. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 26 2. sub 0 fOlIDii sau alta. a aspiraliilor ~1 noi ~inoi experiente. parasind cadrele .zi / Activitati ~Locuri l.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3.analiza retrospectivii a propriei vieli.

Trecut Prezent Viitor 1. Ia un anumit nive!. aceste probleme? '. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Eusunt (doua lucruri care sunt Voifi (profesia pe care ti-ai dori sa 0 adevarate despre voi) practici) Ma intreb ( des pre c ev a car e t e Ma intreb (ceva In legatura cu aceasta intereseazii) profesie) Aud (imagineazii-ticiiauziceva) Incerc (ceva care Iti este folositorln Vreau (cevacevreicuadevarat) raport cu profesia dorita) Eu sunt (Iafel caprimul vers) Niidajduiesc (ceva la care speri In acest context) Voifi (Iafel cu primul vers) Ma prefae (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi Inteleg (ceva ce ~tiica este necesar sa adeviirat) realizezi) Simt. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. 1. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. (Ia fel cu primul vers) Voifi. . (ceva ce simt chiar acum) Sunt ingrijorat. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. (ceva ce te-ar impiedica sii-ti Nadajduiesc ~ (cevalacaresperi) realizezi scopul propus) Eusunt (lafelcuprimul vers) Suport. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. dar in momente diferite. (lafelcuprimul vers) Ma vad (statutul pe care crezi ca 11 vei Inteleg (ceva cqtii ca este adeviirat) obtine) Spun ' (eeva ce crezi intr-adeviir) Simt. Eu sunt . De asemenea. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context.. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. Fiecare dintre noi. Incercati sa precizati aceste "voci". pe 0 alta foaie de hartie. tinand cont de cele trei perspective temporale. Voi fl . cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ.. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. in contexte diferite $i nu nurnai. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. este altfel. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) Voifi (lafelcuprihml vers) Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea 26 mult asupra lucrurilor.. 2. (de ceva In legatura cu proiectia ta) Ating (imagineazii-ticevaceatingi) Vreau (cevace arputea sa rezolvepro- Sunt ingrijorat (de cevace estein mintea ta) blemace-~provoacanelini~te) Plang (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) Spun (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) Eu sunt . Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. --' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. (cevain legaturacu aceststatut) fueere (cevapentrucaredepuiefort) Evit. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor.

4 2 6 5 7 3 4 1 3 . ochi felul original cuvinte. pentru "suportiv". Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate.. video "rapid" ~ibaneuri. de "creativ". figurile. serviciului. 5.. grup. sau faptele casete pentru despre Tipul conflicte. sa cantece la mult ca cii despre putemice. idei. oamenii. chestionarul presupune mai multe ~iferente. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. place sau mi~care. bine in propria la matematiea. . personalitate bine. motricitatea. casa. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. 3. tine. 1. Raspuns Muzical-ritmica 6 incon~tient timbrelor). 6. actiune. sentimentele. muzical. colectionarea lucruri. de vorbe~ti. ce un sa bine gandesc.stri'ilucitor".care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine 26 dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. poate de sau murmuri cu "obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. ie~i tare. asculti imbriica care atletic. Punctaj muzicii. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . "personalitate". artizanale ~i prea fotografiezi.inteligenf'. mai propriu. cunosti 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 59 43 47 44 atent Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti Nr 40 42 48 50 55 60 70 eel 77 eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel vazand Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un bine bine povestiri 57 aminte~ti mai laadesea jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. idei. despre asa ascultator". imagini. voce in dansator" deschi~i. teinformat". tai ~isceptic. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. sa tine ocazii ~iprincipii. ~iobservand. Reflectezi Preferi Ai Iti Iacand. bine calculatorul. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. SF. contextul. incruci~ate. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. te sau "bine poate inteligenta studiu. ce Tipul vorbe~ti. Punctaj lRaspuns locullucrurilor putemica. deplin bine cu tot cu la abstractin propria asociat de exemplu tine "bun Enunturi multa vise. ~ima~inariile. incredere ceilalti. cu independent. la ceilalti puzzle. oameni. cuvinte sau inteligenta minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. ~idiscuri.Verbal-lingvistica 67 73 Logic-matematica inlogice. _ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. 1 51 Ii~intelegi Inveti Scrii Comunici Inveti Gande~ticorect. mediator emotii. de ~iteoretic. ~igrafice. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. lucrurile tehnica romanele bun filmele. din sa ~iexaminand tine. cu ta fizice. persoana la mai cel ce ghicitorile. ci'i~ti cu la ca se in ea ca non-verbal. sa ca in pe muzica. de grupuri vecinii. pe bune. "muzical" pove~ti bine "istet". cite~ti bine instrument spus sa scriitor. u~or (de in tricotat.. bine lucrezi tejoci. concepte. muzica. ajuta altii. ca lume. cu e~ti intuitie. activitati te de fond intr-un"talentat". de festive. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. ~icred de ~idetalii. nu sau'vorbaret". nepunandu-se problema ierarhizarii lor. Acest chestionar nu este un test de inteligenta. dezlegi dansezi scrii. pentrustructuri. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. camera. de 71 . carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. Iti participi echipa. pe vorbe~ti. simti cor. f:. afara scrii.-. u~urinta ~isa "talentat". 72).

scrupulo~i. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie indiferenti la viata social ii. (Treeeti relativ u~or de la imediate (sub ecoul altfel S. valoarea dominanta: succesul. astfel: Vi se intiimpla sa ro~iti u~or Sunteti constant in eforturile dv. Sunteti in general schimbator emotivitate/non- sau se instaleaza u~or in munca pe care 0 desfii~urati? in ocupatiile ~i preocuparile emotivitate: mai mult de paloarea in situatii speciale? dv. iubesc lini~tea. valoarea dominanta: sa-l schimbe. concilianti.imapasibiii.' rad rar. EAP(Colericii) . rezistii la obstacole. neregulat numai in domeniul in care Ie place. temperamentul vostru neincadrandu-se Sunteti in general agitat. au simtul umorului.meditativi. valoarea dominanta: in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". genero~i.inchi~i. aceasta formula fiind corespondenta neeunoscut tresariti u~or? decat sa priviti actiunea? cheltuitor? unui tip de temperament (in Suntep puternic Acceptati u~or sa desfii~urati 0 Vi se intampla sa abandonati cazul in care obtineti 0 impresionabil? (Situatiile activitate chiar daca nu u~or promisiunile pe care Ie egalitate de raspunsuri. putere de mundi. luati mai deosebite va corespunde gusturilor dv. u~oreuvintetari? altfel non-A. dar cu respect pentru ceilalti. energie. cu spirit practic. P. 26 au nevoie de emotii putemice. au initiative ~i mare suplere in spirit. muncesc nEnAP (Amorfii) . puternic. dominator. valoarea dominantii: intirnitatea. tacitumi. nu sunt constanti arectiv. dominanta: legea. tendinta spre nEAP (Sangvinicii) . toleranti prin indiferenta. exteriorizare. nesociabili. laineurajari? laactiune? fata de recuno~tinta altora In functie de numarul manifestata fata de dv. valoare dominantii: opera de realizat. violenta sentimentelor. 103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri..iubesc societatea. sunt greu de tulburat ~i simt activitate.dispozitie variabila. bogata. inclinatie pentru Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse bizar. adversari. nemultumiti. plini ·de secrete. rara initiative. valoarea dominanta: placerea. obiectivi. valoarea dominanta: actiunea. Ie plac sistemele abstracte. hotararile. u~or la minciuna sau fictiune. punctuali. gravi. vor sa neglijenti. indiferenti irt uimeasca. deseori rara masura ironici.activitatea sa este subordonatii unui scop nEAS (Flegmatlcii) . EnAP (Nervo~ii) . sunteti risipitor. foarte putini· emotivi. impart oamenii in amici sau respecta legile ~i principiile. Sunteti u~or de convins? acti vism/non-acti vism: eertare!? Ridieati u~orvoeea vorbiiret? Sunteti u~orinfluentabil? in diseutie? Folositi relativ mai mult de 5 de Da. Va decideti u~or?Treceti imediat Sunteti in general indiferent la critiei. Indici ai emotivitiifii (E) . spirituali. valoare rapizi in executie. variata. plini de viata. --- veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment Preferati mai curand sa aetionati consecintelor imediate)? De obicei. stiingaci. revolutionari. distractia. dar amabili ~i sociabili. Aveti in genere 0 dispozitie Preferati activitatile dinamice? In genere.? raspunsurilor Da sau Nu Sunteti timid in relatiile eu Sunteti perseverent? Persistati in Sunteti sehimbator in trebuie decis dupa aceea a1tii? realizarea unei actiuni? prieteniile dv. respectiv patru in cazuL a tulburati) cand lucrurile nu imprevizibilul? merg a~acum ati dorit? douii egalitiiti. .primaritate/secundaritate: emotionala sehimbatoare? vederea unor rezultate mai mult de 5 de Da. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. incapatanati. dar cinstiti. nepunctuali. calmi. actionati mai ales in . instabil in trairile simtpractic? Suntetideseurciiret? pregatit la ultimul strigat al strict in unul dintre tipurile emotionale? modei? (In pas cu moda?) precizate) .. egoi~ti. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. optimi~ti. severi. recurg raport cu trecutul~i viitorul.E. lini~tea . A. emotivitate puternica. nEnAS (Apaticii) . politico~i. altfel non-E. analizeaza indelung propriul trecut. nevoia sa domine. inclinati spre lenevie. ambitios. individuali~ti. sceptici. persistenti in du~manii. Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA NU DA NU DA NU ] Simbolul coresDondent I Simbolul coresDondent ] Simbolul coresDondent . sumbri. i~i stiipiinesc ponderati.? faceti.activitate intensa.. civism accentuat.? 5 deDa. ~i gust. Indici ai primaritii{ii (P) - non-emotivitii{ii (non-E) non-activismului (non-A) secundaritii(ii (S) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot Va consolati repede? Va dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul impacati u~or? (Va trece u~or lntratiln panica? liber? supararea?) Sunteti sensibilia mustrari.EAS (pasionatii) . EnAS (Sentimentalii) . macabru.sunt lipsiti de energie. antreneaza ~i pe altii in oportuni~ti. rara 0 viata intema timizi. Indici ai activismului (A) . interiorizati. Manifestati nelini~te (va Sunteti intreprinzator? In genere. deciziile in calcul ambele simboluri impresioneazaputernic?) luate? ~i creati doua formule. Sunteti in general realist? Aveti Va place intotdeauna sa fiti nervos. unic.? Va schimbati asupra simbolului u~orparerile? corespondent. tenaci. iubiti noutatea. Se poate spune ca sunteti In general sunteti vioi. . pe care ar vrea singuratatea.

1974 Editura Polirom. Editura Trei. evaluare pentru $tiinte socio-umane. 1963 pentru liceu. Jung. Bucure~ti. 1996 pentru bacalaureat $i admitere la Ribot Th. 1998 Bucure~ti.). 1999 Cluj-Napoca. Psihologia inteligentei.. AI. Editura 0tet E. Bucure~ti. Editura Polirom.Roland Chemama.. Editura Gloria. Psihologie $colara. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a inviitarea eficienta. (coord. Psihologia dezvoltiirii.. 1998 Radulescu Motru C. Editura de Vest. Editura IR!. Litoiu N. Editura Trei. 1996 Birch A. Psihologie $colarii. Ia~i. Editura N apoca. 1991 Aramis. Bucure~ti. Bucure~ti. 1998 Dragan I. Che1cea ~. Editura Tehnica. Ia~i. Zlate M. Editura Polirom. Psihologie cognitiva. Cluj.). Cosmovici A.. Valori. G. Manual de psihologie sociala. Moisin A. Memoria $i patologia ei.. lnvatarea umana. Curs de psihologie. Editura Didactica ~i Pedagogica. 1997 Badley A"":. 1978 Editura proGnosis. Editura Sincron. Ghid de Stiintifica ~i Enciclopedica.2001 Pedagogica. Bucure~ti. Psihologie $i educatie. Bucure~ti. Creativitatea ..... Bucure~ti.). Dictionar de Editura Didactidi ~i Pedagogica. ~ 104 . Editura Univers Bucure~ti. 2000 Editura Polirom.. Bucure~ti.- Bucure~ti..1994 "" ~ Baban A.. 1981 Enciclopedic.. Eul $i personalitatea. Editura Geneza. facultate.•. Editura coard. Dezvoltarea giindirii critice $i Zapan Gh. Psihologie. Editura Polirom.. Bucure~ti. K. 2000 . 2003 . Spineanu-Dobrota S. Ia~i. 1964 Ia~i. Editura Teora.. Editura All. 1991 Polirom. Psihologie generalii.. LAROUSSE . Structura $i dezvoltarea personalitiitii. Psihologia mecanismelor cognitive. 2000 Clegg B. Cluj- Cosmovici A. Bucure~ti.. Iacob L. 2004 LAROUSSE . Zlate M. Editura Cosmovici A.. (coord. Niculescu R. 2001 Druta E.. Bucure~ti. personalitatii. Ia~i. Bucure~ti. Memoria umanii. Editura Stiintifica. Psihologie generalii Bucure~ti. Dinamica personalitatii.. Editura de tehnici $i exercitii. psihanalizii.. Editura Po1irom. Radu 1.. 1983 Dumitru I. 1996 Radu I. Editura Didactica ~i Napoca. Psihologie distractiva.. 1997 Pedagogica. Psihologia pentru toti. Stoica A.Norbert Sillamy. Bucure~ti. M.. (coord. Cocorada E.Curs rapid in 150 Platanov K. 2002 IlutP.). Cluj. (coord.. 1993 Ia~i. Editura Didactica ~i Thorndike E. Bucure~ti. Bucre~ti. Tineretului. lntroducere inpsihologia lui C. N eculau A. Ghidul examinatorului.).. Caracterulla elevi. (coord. 1999 Golu M. Editura Stiintifica. Editura Univers Bucure~ti. Dictionar de Z6rgo B. 1984 Fordham E. 1998 Editura Polirom. Zlate M. Bucure~ti. 1969 Enciclopedic. 2003 Piaget J. atitudini $i comportamente sociale. 2000 Enciclopedica.. Editura Stiintifica.. Che1cea A. lntroducere inpsihologie. Birch P. Editura Stiintifica ~i Timi~oara. Cifrul vietii psihice.. lntroducere in psihologia 1999 contemporana. Consiliere educationalii.. Bucure~ti. Allport G. Miclea M. Compendiu Esotera.. psihologie. Ia~i. 2004 Bucure~ti. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . Ce este vointa?. Editura Stiintifica.