P. 1
Viata Familiei de Albine

Viata Familiei de Albine

|Views: 1,380|Likes:
Published by Rada Lilea

More info:

Published by: Rada Lilea on May 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/02/2013

pdf

text

original

Sections

  • I. DESPRE APICULTURA, ALBINE, MIERE, STUPI SI STUPARI
  • II. NTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE
  • III.LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA
  • IV. INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE
  • V.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA
  • VI.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR
  • VII.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA
  • VIII.RARI DE IARNA IN STUPINA
  • IX.BOLILE SI DAUNATORII ALBINELOR
  • X.SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI
  • MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE
  • CALENDARUL APICULTORULUI
  • INVENTARUL NECESAR UNEI STUPINE
  • CONDITIONAREA MIERII
  • EXAMINAREA SI ANALIZA MIERII
  • HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE

VIATA FAMILIEI DE ALBINE

Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are sens.Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor.Sa incepem cu .....inceputul...... Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20 -25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta etc.),apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara

sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta ,trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului.Albine le din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in ti mpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare.
Stadiul dezvoltarii Matca Lucratoare Trantor Ou 3 3 3 Larva 5 1/2 6 6 1/2 Larva capacita,prenimfa,nimfa 7 1/2 12 14 1/2 Total zile 16 21 24

Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul

fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). Activitatea , cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimil e 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele zile,ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

I. DESPRE APICULTURA, ALBINE, MIERE, STUPI SI STUPARI
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine, natura, aer liber.Apicultura are o latura materiala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis) cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere, matci care perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.
Organizarea unei stupine

Ca in orice activitate, si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare (literatura de specialitate se gaseste) si mai ales cu multa tenacitate.

Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi (2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata (2826 hectare) trebuie sa asigure un cules bogat, intins pe toata durata sezonului activ. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine, tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere, 800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna, departe de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul melifer al zonei. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. Stupii sunt de dou a feluri: stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti, bine incheiati, realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati! Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral.La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. Procurarea familiilor de albine La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri, din care 5-6 cu puiet),intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1,5 kg) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi,pe rame cu faguri necladiti,pentru ca asa vom putea evita bolile.Aceste cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: - Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua, aprox. 150-180000, in decursul unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se spune ca matca da tonul.Exemplu: prin schimbarea unei matci,intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti. - Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. De aceasta insusire trebuie sa se tina seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi (120 -150

zile).Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. - Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie de mult fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. -Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. Acestea trebuie alese! Prin comparatie,se intampla ca la oameni.O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. - Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii,au un numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.De obicei,un urdinis aglomerat de la primele ore ale dimin etii reprezinta o dovada. -Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine,numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. Un sfat: participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat. Apicultura - o afacere de success Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Raspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul de munca,investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor, medic veterinar, contabil, manager, sofer, hamal,etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati, asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales: Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc./vatra),cu o distanta de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. facuti cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra, pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate. Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane, tractoare, tern, pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre. Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima,devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre amatori,semiprofesionisti si profesionisti : Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor, se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele: volum de munca mediu (la sfarsit de saptamana) ; materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ; apicultorul are o alta munca de baza. Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 12001300 ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.

Ingradirile privind calitatea produselor.subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida.Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii.apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal.Toamna. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puie t.totusi facand parte dintr-un intreg. iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet.care vor deprinde altfel de comportamente economice.albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bi ne acoperiti de albine.Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra?Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste.pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi !!! II. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 78 kg miere ca rezerva de hrana.Numarul de ore munca/an creste dramatic.nu trebuie sa sperie pe nimeni.Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib.Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste.fagurii neacoperiti de albine se .In acesti faguri.Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei.E deschide noi ori zonturi apiculturii in general si apicultorilor in special.Sa trecem la descrieri concrete !!! Intretinerea in stupi orizontali Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit. familiile ajung la dezvoltarea maxima.verticali cu magazine si multietajati. In luna iunie. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel: spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura. Penetrarea pietei U. mediul concurential. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic.fiecare dotata cu utilitatile ei. NTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE In Romania sunt comercializate trei modele constructive de stupi:orizontali.dar se schimba si generatiile de apicultori.Profesionisti . operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.se opreste in cuib hrana necesara iernarii.La aparitia unui cules principal.cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali.Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala.fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii.apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib(pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului. Odata cu terminarea culesurilor de vara.Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere.cu cei goi de la extremitati.fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. Cand culesul inceteaza.E se va face mult mai usor. aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. Apropiata aderare a Romaniei la U.Totul se poate compara cu o casa sistem vagon.cerintele in domeniul veterinar-apicol.Aici lucrurile se schimba radical.Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic.Un singur gand trebuie sa va calauzeasca: nu ratati oportunitatea oferita de apicultura.In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate.De aceea.Odata cu venirea timpului frumos.iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocup ati de albine.din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor.Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi. stuparitul pastoral fiind absolut necesar.un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general.ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati 21221o1415v stupina.Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele.

Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby.recoltati din familiile de baza.impachetari.se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet.De aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali.Daca vrem sa inmultim familia de albine.Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame.Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare.Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta.Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei.Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine.largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali . primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor.iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi.Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata(in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete).daca lucrarile din toamna au fost bine facute.Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri .2-3 faguri claditi.iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii.In orice caz daca l-ati ales.stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin.Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral.Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie.La peretele stupului asezam doi faguri (unul cu miere si altul cu miere si pastura).Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare.In toamna dupa ce culesurile au incetat.etc.traduse in importante sporuri de productie.Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam.scot.Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. Intretinerea in stupi verticali cu magazine Alegand acest tip de stup.Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic.Se fac restrangeri de cuib. In aceasta organizare familia se autoguverneaza.apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet).Din familia de baza.cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului.alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat.Cum procedam: de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri.pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente.urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei.goi. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon.Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare.mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor.Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. Bineinteles ca procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate.alti 2-3 faguri cu miere.Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare.familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist.Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate.

d easupra fundurilor). Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra).Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare.provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. cu puiet fagurii din corpul de sus.In privinta tehnicilor de intretinere.care-in anii favorabili-poate fi si el ocupat cu puiet si albine.in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib.in continuare. Acesta se aseaza deasupra cuibului. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal.inainte de inflorirea salcamului sau -cel mai tarziu-inainte de aparitia culesurilor de productie de vara.Sigur este un lucru:este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole.Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala. stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin.celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii.Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna.Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. succesul este asigurat. si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare.Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei. Odata cu venirea timpului racoros. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt.se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor.artificiali. matca este nevoita sa-si desfasoare. treptat. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora. primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire.La pregatirea familiei pentru iarna.De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv:intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos.Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules.avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita. forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii.populatii numeroase.Cand familiile au matci tinere si prolifice.peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. din cauza multimii albinelor. in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem.Unii il considera ca fiind cel mai bun stup existent.Iata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati.de calitate superioara.cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori. activitatea de ouat pe acesti faguri.Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora: mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari (nu e insa o regula). majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. Intretinerea in stupi multietajati Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii!Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale.cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. fiecare alege ce i se potriveste mai .

fagurii plini cu miere. Sa vedem cand se intampla ruperea.nu sarind peste etape !!! Insarmarea ramelor . 2)In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial.care trebuie protejate de rupere sau alt tip de deteriorare. In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate.apare necesitatea insarmarii ramelor.Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior.au insemnat pentru apicultura o dezvoltare accelerata.atat fagurele artificial ca atare.In acest fel.cedeaza mecanic desprinzandu-se de pe sarme se rup sau se indoaie.Cu timpul s-a constatat ca rezistenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit. 3)O atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui.cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei. insarmarea orizontal-verticala (vezi fig.cat si cel rezultat dupa cladire. Insarmare orizontala : Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare.Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas.care maresc rezistenta la centrifugare. Analizand cauzele deteriorarii fagurilor.de multietajat cu 4 sarme.scopul urmarit in final fiind acelasi : sa rezulte o insarmare de calitate.iar cele de magazin cu 3 sarme.putand face fata tensiunilor aparute din diferite motive.In scopul eliminarii acestor neajunsuri. Intrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare al ramelor.Rezultate bune se obtin atunci cand ramele de orizontal sunt prevazute cu 5 sarme.deformarea sau deteriorarea fagurilor : 1)In timpul executarii lucrarilor curente de intretinere.deoarece acolo nu a fost crescut puiet.Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama. insarmarea orizontal-oblica .Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace? 1)Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat mai uniform. 3)In timpul extragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice.se poate trage concluzia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina bataie de cap pentru apicultor. .Practic fagurele este mai rezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se face cresterea puietului.deformari.Factorii favorizanti degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul mijlocului de transport.pastura ori puiet si acoperiti de albine.au o rezistenta marita. Fixarea fagurelui sub speteaza superioara cu un numar marit de sarme. 5)Montajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare.fiind in permanenta prezenta o coroana de miere.avand grija sa nu apara gauri in foaie. 4)In timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral.) Toate acestea au avantajele si dezavantajele lor.Se intampla deseori ca fagurii sa cedeze in apropierea spetezei superioare. 2)Fagurele artificial sa fie foarte bine fixat de sarme.restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric.cand la manevrarea ramelor.operatiune care inseamna teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei.putem spune ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala .cand apar defecte de cladire.bine.Este foarte important ca sarma de sus sa fie pozitionata la 10-15 mm de leatul superior.cand forta centrifugala exercitata asupra ramelor cu faguri este mare.intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru".montarea fagurilor artificiali Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali.ruperi si indoituri.una fata de alta.stiind ca intervine o anume dilatare termica.

reteaua de sarme fiind mai deasa.Foaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele verticale. Cladirea si pastrarea fagurilor .5 cm de toate stinghiile ramei (vezi fig.Sarma folosita este o sarma subtire.astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor.dinspre speteaza inferioara.Practic vor rezulta 2 lungimi : una de 1. Tipul sarmei si taierea ei .Acestea trebuie sa fie subtiri si scurte(1 mm grosime.Se va folosi o masina de gaurit electrica(mica).se recomanda ca in .pentru rama de orizontal si 3.Unde din neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita.de 0.se vor respecta aceleasi norme.Fixarea sarmei pe cuisor se face rasucind de 2-3 ori.Noutatea consta in adaugarea altor 2 sarme dispuse oblic pe verticala(vezi fig. sa se afle pozitionate la 2. se introduce lateral jos.).4 mm.asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda.adica 1.unde se aseaza fagurele artificial.presupune ca si manopera operatiunii sa fie un pic mai complicata.spre cea superioara.un ciocan de elec tronist cu ciocul modificat sau mai modern transformatoare de c.batand cu ciocanul.2 m.de 3 mm.Pentru montarea fagurelui artificial se au in vedere aceleasi deziderate.aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fixeaza cu cel de-al doilea cuisor.iar fata de leatul inferior 5-10 mm.cele orizontale de o parte.dupa marcarea initiala.entru rama de multietajat cele doua lungimi sunt egale.cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor.verticala : Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure.fagurele aproape lipit.daca nu acela de a face o treaba buna?Deoarece intentionam sa promovam acest tip de insarmare. Fixarea fagurelui artificial .6 m pentru traseul orizontal si 1.lucioasa si maleabila.). Insarmarea orizontal .5 m.iar cele verticale de alta.In toate aceste cazuri se are in vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor.10 mm lungime).atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va fi defectuoasa.Sarma taiata la dimensiune.expuse mai sus. Atentie : este foarte important ca gaurile sa fie date in asa fel incat ca sarmele marginale.Se aseaza rama cu fagurele montat pe calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia.de acelasi leat superior.care vor asigura o trainicie sporita.fixand in mandrina un burghiu de lemn.Pentru a avea si faguri bine claditi. ca in cazul insarmarii orizontale.si se trag cele 3 randuri orizontale.oblica : Principial.6 m.Bineinteles.Pozitia corecta a fagurelui este cea in care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara.vom dezbate mai pe larg subiectul.randalina apicola.Pentru lipire se pot folosi pintenul apicol.Pentru asigurarea a 3 orizontale si 5 verticale se taie bucati de 3.pe laterale si speteaza superioara 2-3 mm.pentru rama de multietajat.Pentru asigurarea unei trainicii sporite. Montarea si fixarea sarmelor . Asezarea sarmelor in rama se face cu atentie.Intre cele doua retele se formeaza un buzunar.Pozitia gaurilor se marcheaza cu un sablon si un creion.gaurirea se va face pe partea interioara a elementelor ramelor.zincata.prima sarma se ancoreaza pe mijloc.9 m pentru traseul vertical.fata de laterale 5 mm. distanta.totul se rezuma la optiunea personala a fiecarui apicultor.Dupa ce fixam un capat al sarmei.Recomandam in prealabil sa se faca o proba si sa se stabileasca lungimea necesara. Dar care este scopul pe care il urmarim.(rama de orizontal).a cu o tensiune mica.apoi capul cuiului se ingroapa in rama. Insarmarea orizontal .La urma urmei.In scopul situarii gaurilor in acelasi plan.La montarea fagurel ui se are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul superior 3-4 mm.Daca sarmele nu sunt montate corect.Fixarea sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor.orizontale sau verticale. Principalele operatiuni executate sunt : Gaurirea ramelor .

prezenta matcii.in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.in care vom evalua starea familiilor de albine.timpul infloririi pomilor fructiferi.sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial.Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaza in mijloc. se trec la rezerva .instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavera Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup.prezenta hranei care exista in faguri.in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare.ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura.curatam prin urdinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi.cu pete de diaree.Totusi pentru a nu crea confuzii.4-5 kg miere si bineinteles pastura. III.Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia.functie de sistemul ales.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor.Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta.curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea.In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul".trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire.In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi: Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie (functie de starea vremii) vom demara primele actiuni: .urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui .S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate.LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru: anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul: Productia.daca pui etul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana.aceasta delimitand compartimentul de hranire.dulapuri speciale.La deschiderea stupului constatam: .pana cand tragem o conluzie corecta. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!! Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor.asezam stupii pe locurile definitive.Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.scoatem din stupi fagurii mucegai ti.dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere.adunam si inlaturam crengile.dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului.acestea se vor arde neaparat . .urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri.Depozitarea se face in corpuri de stup.frunzele si in general toate resturile. Tot in timpul acestui control.Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos.Dupa 1-2 zile se scot.De aceea in primele zile calduroase(temperatura ajunge la peste 15 grade C).vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic.marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor.urmand a fi utilizati la nevoie.au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate.Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in mijlocul cuibului un fagure gol.5kg miere pe ambele fete .operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.si pe cei ce contin multe celule de trantori. starea de sanatate.urmarind o igienizare totala . primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara.obligatoriu in pozitie verticala pentru a preintampina deformarea lor.in ce priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.stiind ca o rama standard contine 3.bine cladit.

Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara.La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi.O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave.Toate aceste lucrari sunt decisive. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul.Aceasta este asigurata de pastura.Se introduc fagurii gauriti.miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem. .mierea in faguri. albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica. putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamn a.Un kg de pastura se amesteca cu 0.reparate si dezinfectate.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi. administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite.proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem.Fagurii scosi (cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere. se poate folosi mierea diluata un pic. -Amestecam cantitati egale de polen si miere.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial .Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii. cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. Cand nu dispunem de acesti faguri.apoi frecam fasiile in mana pana la separare. si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere.Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta.Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte.Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate. Concluzionand.Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g.In acest scop folosim urmatoarele rezerve: .Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita.750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.cat si cu serbet de zahar.necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.5 kg de pastura. se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor.Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare.In primavara modurile de administrare sunt: -Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii. apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta.proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie . .Apoi se indeparteaza ramel e cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului. hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion.Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza. albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla.pana la aparitia culesului de polen. se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.sa pastram o stare de igiena perfecta. incalzita si apoi turnata in faguri goi.

Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine.Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet. apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.precum si caracteristicile biologice.dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care sau mai crescut cateva generatii de albine.Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna.Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea. beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: -existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici. se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului.avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine..La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor.. . . Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp. Stupul multietajat. este aceea d e ai stropi cu apa calduta sau miere diluata. aparent fara o cauza anume definita.printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura).de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii....pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.In principiu lazile se curata de resturi de ceara. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant.conditiile interne si externe.capabili sa valorifice resursele nectarifere. Urmeaza o limpezire. Se adauga un fagure bine cladit.acestea tin de temperatura externa.propolis. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi.prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere .Trebuie sa fiti convin si ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici.In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura.Acesta se intr oduce intre fagurele marginas si cel cu puiet.Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi..La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial.la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica .pe care i-am curatat si dezinfectat.aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare. se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei.o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Concluzii Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se executa in stupina.!!!! IV.La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism".

Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor.contribuind la cresterea puterii familiei. .predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri. predispunand familia de albine la roire.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in c azul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup.Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie (orele 12-17) deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire. . dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste.Roirea artificiala Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.deci aglomerarea cuibului.Lipsa de spatiu si ventilatie . .Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca.Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti.expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie. .Excesul de laptisor de matca . evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor. lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor. putandu -se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. .Amplasarea stupilor .Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace. Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor. acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland . Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu -se activitatea albinelor si favorizand roirea. A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Aglomeratia de albine tinere .Stupi de mare capacitate . .ventilatia necorespunzatoare a acestora. .Culesul nectarului si polenului .De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral. determinand o mai buna hranire a matcii. insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.Blocarea cuibului cu miere si pastura .In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.

se impart aproape egal in cei doi stupi.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.Aici insa vom descrie doar cateva (cele mai simple si eficace). Cum intrerupem roitul Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.o matca imperecheata sau neimperecheata.Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului. intr-o colivie.Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii. In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi. .Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai . pe masura ce se inapoiaza de la cules.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.Roirea artificiala prin stolonare colectiva . Cu scopul de a forma familia noua. Spre seara.de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.cand aceasta cantitate insa se reduce.roirea.de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.In zona de stepa. Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.neobservata.dimensionata dupa dorinta.S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine.divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut. familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificari i culesurilor.Carenta de feromoni a matcii .apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.albinele hotarasc inlocuirea matcii.fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contri buie la prelungirea acestei stari.in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura. Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%. .Roirea artificiala prin divizare . folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: . Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.Varsta matcii .Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult. .In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa. Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.toata operatiunea devine inutila. Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai. se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp. Albinele culegatoare. acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.totul este normal. in familia orfana se introduce. puiet si miere a familiei de baza.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.

.Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate (sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate.in general.cand familiile roiesc in luna iulie. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.Dupa cateva ore.urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.sub protectia coliviei.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca. .puternice.roiurile se impart in:timpurii.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0.nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.iar albinele. Roirea naturala Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca. Roiul primar cu matca varstnica.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine. Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2. Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou. Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2 -3 zile roiul se controleaza.La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit. pregatit in acest scop. . Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA . roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.in roi.se introduce o matca tanara imperecheata. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana. Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza. Obisnuit.Se asigura existenta de culesuri abundente. se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar. V.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine. In timpul formarii roiului.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia. roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari. . asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii. intre orele 11-15.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: .care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand parasesc stupul. spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul.puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.

Botcile recoltate se aseaza intr-o .totul decurgand de la sine in mod natural.insa nici o satisfactie nu e mai mare.populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. Producerea matcilor . E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati.O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici. matcile". Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara.Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare. introducerea matcilor in familiile de albine. si exista un numar mare de albine tinere.Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate. blandetea albinelor.Natural.Roirea naturala are doua dezavantaje: unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea.este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta.Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.daca nu imposibil.Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4 -5 % din totalul familiilor pe care le avem.cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul.imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit.cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure.In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca.se recolteaza cele mai frumoase. Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos.Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.prelevate din alti stupi. sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. Producerea matcilor .cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita.asa ca a insista in acest sens este o greseala. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.Se vor respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare".considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. cat si de o stramtorare a cuibului.In aceasta sectiune vom trata urmatoarele subiecte: .La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. apetitul mai mare sau mai mic pentru roit. In scurt timp.in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet.numai ca dezideratul este greu de atins.conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare. imperecherea matcilor in nuclee. Inainte de a taia.In toate cazurile(indiferent de metoda aleasa).stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv.Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. sa aiba cuiburile bine impachetate . Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune.decat aceea de a produce regine(poate doar obtinerea unei productii apicole mari). Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc.Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate.provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul.sunt cele obtinute cand familia roieste natural.lama se incalzeste la o lampa cu spirt. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. dar din pacate nu toti apicultorii o pot face.In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen.cresterea controlata a matcilor de calitate . O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate: productia de miere. prin aparitia noilor generatii. Ce avem de facut: inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim.

dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun.introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare.se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. . Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit.unul cu puiet capacit si un altul gol.pregatit.momentul difera de la o zona la alta.o matca imperecheata.Atentie. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite.se vor verifica toti fagurii. .Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii: .Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a unuia mai vechi (cunoscuta in anii 50).introducem un fagure cu puiet capacit. .Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules.In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali.Acestea se scutura de albine cu maxima atentie.In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire.Acum este momentul sa introducem fagurele.cu oua pentru crestere.cutie cu vata.metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres. .care incepe imediat sa oua.fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.albinele tinere accepta mai bine matcile.este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga(aviz celor ce cumpara matci din comert). .in tot acest timp.Albinele se vor stimula zilnic. . . Producerea matcilor .decat in cazul celor introduse ziua.care intre timp a fost insamantat de matca.Aici se vor marca 15 celule cu ou.avand grija sa nu le turtim. indepartand jumatatea inferioara.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. .primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite. .umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete.decat in perioada ce corespunde roirii naturale.familia orfanizata.alegem din stupina stupul cel mai performant.cu o buna dezvoltare de primavara.In final acestea se folosesc imediat.prezenta botcilor face introducerea imposibila.Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul.peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere.inclusiv cei cu hrana.Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos.fie formand nuclee de imperechere.cat si in functie de dorinta apicultorului .nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. pe o fata si 15 pe cealalta.lipsa totala puietului este o situatie favorizanta .Fagurele se scurteaza la jumatate.sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut.Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.cu sirop de zahar. in cazul prezentei celui capacit se face mai greu .Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam .peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri.Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. . . . recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". .Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor.Atentie.existenta sau lipsa culesului.acest fagure insamantat cu oua pentru crestere.Toate celulele -in afara de cele 30 alese.decat cele batrane. se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi.Iata cum se procedeaza: .

Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in colivie).fie sub un capacel protector(ca un degetar) pentru mai multa siguranta.pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta).Daca acestea nu mai sunt agresive. .Ce avem de facut dupa ce introducem botca: .In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca.nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor(numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. se verifica din nou prezenta matcii.trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct.formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore.. . Abordand curajos domeniul.sau in corpuri de stup. .pentru ca matca sa se poata hrani. .asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului. .se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul.in cazul in care familia nu este orfana . Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi.apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. .trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode.nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa . .la 1-2 zile.se identifica matca si se scoate din stup..Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana.veti deveni adevarati apicultori.vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor.inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri.se introduce noua matca in colivie. cu timpul totul o sa vi se para mai usor. introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. . . Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie.introducand o alta botca..Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente.la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul.compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate.pe o suprafata cu miere necapacita.in mijloc.Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules.Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare. In ceea ce priveste introducerea botcilor.pentru a impedica albinele sa o nimiceasca.In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci.Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile.pe capete si un al treilea pe peretele opus.Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare.de succes.dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa.dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii.se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua.si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. Formarea nucleelor .Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat.matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii.dupa 4-5 ore de la orfanizare.trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat.la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine.pozitionat astfel: doua la un perete.din diferite motive.Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect. Cum se procedeaza: .daca matca nu s-a imperecheat. insa.Stuparii incepatori. Imperecherea matcilor . .albinele se adapostesc in cutii speciale numite chiar "nuclee de imperechere".urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile(calculate dupa cele 4).

Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie.care poate fi folosit de orice apicultor.dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara.Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. rame de crestere cu hranitor si un leat .cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate.putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame .acoperita cu gratie Hanneman .amplasate pe mai multe vetre.Ambele grupe sunt ingrijite in mod special.numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor.Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula.toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). Conditii generale Stupinele sunt in stationar.Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure.sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile. O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare.de 120 si respectiv 150 familii de albine. finalizarea cresterii in familii orfanizate . valorificarea matcilor imperecheate. Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma.Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea.deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase. In acest sens familiile de albine donatoare de larve. pregatirea ramei de crestere . sablon confectionat botci artificiale 1 -5 capete .sursele de polen fiind asigurate constant.Singurele deplasari sunt cele de la salcam(ocazionale). Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate . lanteta transvazare .introducerea botcilor si imperecherea . acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca . Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului. Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un cules lung si de intensitate mica (faneata).Exemplu de tehnologie pentru ob tinerea matcilor imperecheate Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii. formarea nucleelor de imperechere.fie el amator sau profesionist. nuclee imperechere 2-3 faguri. diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati.iernand un roi stolon langa familia de baza.Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman.scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. izolatoare rama cu gratii Hanneman . . deci pentru a limita spatiul de ouat. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita.in ideea obtinerii de familii puternice.cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere.vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor. Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii. dopuri port-botci .

finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata. Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua(desi spatiul este limitat).24-36 de ore.putem introduce fara grija rama cu botci.La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc).Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea.Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara.In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Recoltarea botcilor .cu matca.cu ajutorul dopurilor de fixare.unul cu hrana. albinele vor capaci puietul.recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere.In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate . Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri.pentru o crestere de matci pe tot sezonul.impreuna cu albina acoperitoare.restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. Compartimentul cu matca : 6) .lasam familia fara sa o deranjam. . 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare .Putem folosi familia doica . practicand restructurari periodice.timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara.imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale.unul cu puiet capacit.practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii.Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului.Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita.Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar.16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. 3) Rama de crestere cu hranitor .Inainte de introducerea ramei cu botci. 200 cm patrati).Dupa 7 -8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata.operatiune repetata peste 2 zile.rama cu rama. de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame.1.ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere.Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame. deci apta pentru continuarea cresterii.In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol.fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan".Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita.pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale.Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. Acceptarea botcilor .Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant). Rama de crestere arata ca in fig.fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere.Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile.iar in compartimentul 2. Orfanizarea familiei crescatoare .numai buna de transvazare. 2) Fagure cu puiet capacit .Dupa un control atent. In ceea ce priveste metoda de transvazare.conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara. Astfel restructurata.Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul.

VALORIFICAREA CULESURILOR Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit.Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.familiile sa fie puternice si sa ocupe min. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema . matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse.Pentru a verifica daca matca este imperecheata. 12 faguri standard.speciile melifere infloresc abundent .folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului.aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei .fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea.depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora .pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana Italia).In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa.dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor.faneata.zmeuris).In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza.prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici.Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam. .marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea.stiut fiind faptul ca o fa milie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp.albinele se inghesuie la urdinis. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.Conditiile necesare sunt : .de vara(tei.albinele ventilatoare isi intensifica activitatea.familiile sa fie in stare activa.LUCRARI DE VARA IN STUPINA .asteptam sa apara primele oua pe fagure. .cu albina aferenta.inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere. .pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.dintre care 8-9 cu puiet . Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale.Pentru a simplifica fluxul de imperechere. Numarul de matci obtinut poate fi dimen sionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi(ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare).in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura . . VI.In general culesurile sunt de mare intensitate.intensitatea zborurilor creste exponential.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal. ne pun in ipostaza de a aborda cu maxim succes culesul: .insa durata lor este scurta.ridicarea partiala sau totala a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita .apte biologic si genetic pentru performanta .floarea soarelui) si tarzii. Recunoasterea unui cules .

trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor.Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada.cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. Vom scoate fagurii plini si extragem mierea.peste cuib.urmand apoi fagurii goi.sau cei care practica stuparitul pastoral.vom aseza stupii la umbra.contingente intregi de albine vor ventila stupul.Daca nu facem aceasta.cules care are loc in perioada de canicula.In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina.fiecare familie trebuie asigurata cu 5-6 faguri.in poienite sau locuri cu raritura de arbori.Daca nu se intervine ferm.organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura.depozitarea se continua in fagurii goi.se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere.manuirea stupilor Pregatirea stupilor-implicit si a familiilor de albine-se face diferentiat: -Stupii orizontali: cu o saptamana inaintea debutului unui cules. baza melifera.Pentru a crea loc matcii sa oua(cuibul fiind blocat cu miere)se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. .Stupii verticali cu magazine: crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului.Odata cu sfarsitul primaverii.Deplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea: odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa. Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer.Se astupa crapaturile.pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare. Pregatirea familiilor .pot fi compromise. iar deasupra acestuia magazinul plin.Stupii multietajati: In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua.Cand cuibul este completat in totalitate.Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali. .artar. Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti. Stuparitul pastoral ± generalitati In cautarea surselor variate si permanente de nectar.floarea soarelui.In scopul mentinerii albinelor in stare activa.Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2.mai adaugam un magazin suplimentar.prin depozitarea mierii in coroane.Zonele cu salcii. acum devenit 2.ventilatie etc.familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare.fagurii cu puiet.In acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3. Stuparii care au in zona asemenea "comori".pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii.pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului.faguri cu miere.frunze). Alegem vetre de stupina la marginea padurilor.in care culesul incepe timpuriu.obtin rezultate remarcabile.Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale(paie.posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta(deci drumuri practicabile).Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca.fanete.La introducerea acestor faguri.inca un fagure cu pastura si miere.Populatia creste si sursa de hrana scade.sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt.se pregatesc toate sistemele de fixare.dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai .Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine.La tei si floarea soarelui.Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului .unii apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor.stupina se aseaza pe locuri insorite .timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv .Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul. Extragerea si conditionarea mierii . locul efectiv de amplasare a stupinei.acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare tei.Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib. existenta unei surse de apa(care este foarte necesara).neparticipand la cules.La culesul de salcam.

. Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s-ar putea rupe. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. Cum scoatem ramele pline: aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole.toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor.depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C.!!! VII.cutit sau furculita de descapacit.trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa.Depozitarea finala se face in recipiente de inox. cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui.un maturator. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala. pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii. Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari: descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare.Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita.au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor.un vas unde se scurge mierea.Producerea si imperecherea matcilor..Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam.dupa care punem rama in ladita de transport.iar la 25 grade C in 36 ore.Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent..Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii: .De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. cu un curent de aer cald.care reprezinta poate cel mai important produs al stupului.Apropiata aderare a Romaniei la U.vara se numara .carora trebuie sa le faca fata.Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20 grade C in 3 zile.riscam sa contaminam mierea. fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati. Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata. lucru valabil si pentru utilajele de extractie. cad la fund. Intensificarea cresterii puietului Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna.pentru ca prin continutul lor de su bstanta activa..formarea noilor familii si ingrijirea lor.Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme.Dupa extractie.Mult hulitele "podisoare izgonitoare" nu se vor folosi. se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare.unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme.strecuratori diferite.bine hranita si intr -o stare de sanatate .mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari. Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele..sau altele agreate de cumparator..lucrari de intensificare a cresterii puietului. putem mari turatia pana la 200-250 ture/min.Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala.Dupa cum si singuri v-ati dat seama.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. Concluzii Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos..Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol.In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere.!!!! Succes.si cele mai usoare se salta la suprafata.Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare.un extractor tangential.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA Vine toamna. mierea are un continut de apa de 18-20%.Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina.Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa.bidoanele..Ce fel de echipament folosim: La un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara.

Nu trebuie sa ignoram un fapt: hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen.prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie.perfecta.Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua. in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine.Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate.In lipsa unui cules se administreaza ca turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului.pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana.umectat putin cu apa sau miere.cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.cate 200300 g la interval de 2-3 zile.deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.numarul celulelor libere scazand drastic.Atentie insa.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma. Pentru a inlatura acest neajuns.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib.stuparul fiind foarte solicitat.Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu. marginiti de faguri cu miere si pastura.5%).Acest lucru nu este usor de obtinut.fara celule de trantori sau alte defecte. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului.cat si ca volum de munca.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri.hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1. Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare. Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti.adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului.Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.albinele blocheaza cuibul.albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.atat ca timp.Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii. . la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). instinctiv.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei.La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor.Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.

1/1.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare.7-3 kg miere iar una de multietajat 1.Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.cresterea sa fie accelerata.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala.In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.fiecare avand rolul si scopul sau.hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.seara.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datorita conditiilor specifice)traiesc aprox.este foarte daunatoare si trebuie inlaturata.Cand timpul este inaintat.deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.la inceput timid.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.familia de albine demareaza cresterea puietului. La completare se va folosi un sirop de zahar.inspre primavara.Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere.pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.pe suprafete mici de fagure.O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata.cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo.Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.urmand ca odata cu imbunatatirea vremii.Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2.O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna.5 kg miere. Asigurarea rezervelor de hrana Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. Pregatirea cuibului familiilor de albine . Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie).fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere.adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara.aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine. Ramele de miere si pa stura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.5-6 luni.Ca un principiu general.Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1.In special mierea de rapita.fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura.Consumata de albine.iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.8-2 kg.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg).cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului.asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute.apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita.In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. mierea alterata produce boli grave.Ca rezerva de pastura.Cand conditiile externe permit.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu.la litru.siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).prin puterea mare de cristalizare.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna).O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete cam 2/3 din suprafata.dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.

Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere.La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri. Totusi.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si unilaterala.cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare.Stupii multietajati -din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior. .dintre urdinis si fanta din podisor.altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer.Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala.iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.pentru ca toata lumea sa se simta bine.Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1.fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta.starea vremii si prezenta puietului.5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun.urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.care s-ar situa undeva la valoarea de 0.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul.RARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.daca ne ghidam dupa experienta trecutului.Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara.5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine.urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.daca nu dauneaza".ea se aplica familiilor de albine slabe.trebuie sa fie de marimea unei palme".Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. VIII.Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele.iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales.podisor).Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor.familii de albine pute rnice in toamna. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti.au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.Si asta datorita greselilor care au fost facute.Aceasta tehnica se aplica . .Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit)se va prefera o asezare centrala a fagurilor.si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor: .insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare.Timpul acestei aranjari difera de la an la an. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor.La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens.Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr -o casa.Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu magazine.un mare stupar roman recomanda:"orificiul de aerisire din podisor.in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere.

Dupa ce deschidem stupul.Ce ne-ar putea indica ele? .zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire.un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea. . ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara.in lunile decembrie. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna.Mai mult.ca si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri: .Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C .exista o anumita categorie de stupari. Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire.cu luarea masurilor mai sus mentionate. .un bazait puternic ne indica. stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. Supravegherea albin elor iarna Odata cu venirea iernii. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa. . Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.curata zapada. Aceasta masura este benefica.Pentru stuparii care au facut toate lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere.ridica capacele si saltelutele izolatoare.un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.Stuparul.nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 .cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie? La cate 3 saptamani interval.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala. lucrarile din stupina s-au incheiat.localizam ghemul de iernare.spre inceputul iernii. Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale.Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea.ne putem da seama daca exista probleme.Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana. .iernarea in cojoc si iernarea in adapost.se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma. avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. Exista 3 metode de iernare: iernarea in aer liber.Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer.ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup.Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna.Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva.curata urdinisurile. In acest scop. in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata.familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta.la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat.care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale. dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind provocate chiar de noi).albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara.Recomandat insa este o iernare in aer liber.Acestia sunt "meseriasii".prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".imprastie paie. asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile. Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul improvizat)ascultam zgomotele din stupi.aceasta numindu-se "foaia de control".

Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea).O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin.Deci mare atentie.aici nu exista jumatati de masura ci doar lucruri bine facute.In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor..5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta.adaosuri proteice necorespunzatoare . 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara. o stare de slabiciune a intregii familii .Se procedeaza in felul urmator : se ia . umiditatea crescuta .prin cercetarea catorva albine moarte.Din acest amestec se fac turte de 1.aceste boli au fost selectate dupa doua criterii : frecventa aparitiei lor si virulenta cu care se manifesta. iernarea grea si neconfortabila.vor consuma multa miere si se vor imbolnavi. cea afanata asigura o mai buna izolare termica.necapacita) .Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. Concluzii La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie facute . IX. albinele prezinta abdomenul umflat . La o infestare incipienta cu nosema.Aici va vom prezenta principalele boli care apar in stupina si modul lor de prevenire si tratament.tratat cu indiferenta.sau pur si simplu aceasta lipseste. Nosemoza . neingrijirea adecvata a puietului.De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. este un adevar.semnele clinice sunt mascate.se ajunge in situatia in care acestea lipsesc.urat.fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita.framantata cu zahar pudra.se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte).pentru ca in definitiv este o situatie de "a fi sau a nu fi". .necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat.Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor. este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii .Un sfat:nu ocoliti si nu tratati cu indiferenta problema.numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute.se vor agita.administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.BOLILE SI DAUNATORII ALBINELOR Acest capitol din intretinerea albinelor este ca o Cenusareasa : intotdeauna lasat de izbeliste.dar foarte frumos si mai ales necesar.sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata .punerea unui diagnostic sigur este mai complicata.sa asigure linistea necesara albinelor.Pentru a nu incarca cititorul cu prea multa informatie. .Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect.daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale.sau de zgomote de alta natura.. lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor .Cand nu avem miere indemna la boli.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte .Ce trebuie sa urmarim: .Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila.Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun).pentru a inlesni circulatia albinelor. .sa poata fi protejata de vanturile reci.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens.ori.o boala ce poate fi prevenita Denumita de multi si "boala mizeriei".reduce drastic capacitatea de productie..printr -o decimare rapida. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.Daca in alte directii se mai poate face rabat de calitate. rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana..familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca.

inhiband parazitul. Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienicosanitare draconice.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu. perioada etc.colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.Dupa cum vedeti tratamentul este de durata.NECONVENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante(cimbru. si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect.adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.Recomandam mare precautie. In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g. modul de administrare recomandat.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie.In tarile U.nici produselor stupului.se fac fumigatii cu formol 3%.intre administrare.la una medie 18 g/0.Aparuta pe la noi.folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere.sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) .scoatem intestinele.se distrug. TRATAMENT NOSEMOZA .inlocuirea la max.Boala este produsa de un acarian.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi .PROTOFIL: In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil".nici albinelor.Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor.500litri sirop. prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas . .iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic.Prin continutul de principii active(vitamine si microelemente). exista metode de inlocuire anuala a fagurilor. este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei. .supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari.cu o singura conditie: cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an. TRATAMENT NOSEMOZA .cate 34 ml/kg.la sfarsitul deceniului 7.in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile.stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor.separam capul de corp si cu o penseta fina. Concluzii: orice tratament folositi.iar pentru un roi 18 g/0.coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.o lupta de durata Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole. Administrare: Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop. .Conform celor spuse in multe cazuri s -au obtinut rezultate bune. . .cu preparatul livrat in hranitor .750 litri sirop.Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare.mai vechi.Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar.exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.miere si zahar.Fumidil B. .dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei : .FUMIDIL B : Un alt preparat.indiferent de varsta si calitati.respectati dozele.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.are la baza antibioticul fumagilina.Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii.distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece . la utilajele si uneltele metalice.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.este perfect.Ca principiu activ.pe cand la cea bolnava culoarea este alblaptoasa. TRATAMENT NOSEMOZA . aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa. Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare.curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv).livrat ca hrana.albina. Varrooza .Varroa . pentru ca altfel rezultatele vor fi minime.

Intervalul intre tratamente este de 7 zile.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu .Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib. insa circulatia facila a albinelor (pastoral. TRATAMENT VARROOZA -VARACHET: Substanta activa.Jacobsoni.o cutie fiind folosita la 10 familii.actionand prin contact. Un lucru trebuie inteles de la inceput: cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni.In ultima faza de infestare.Infestarea coloniilor are loc treptat. aflata la limita inlaturarii pericolului. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup. iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam. mortalitate mare in faze avansate.la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme).Prezentarea este in role de 5 m. Este un medicament de sinteza. profitand de faptul ca puietul este putin extins. Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente.Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele. Retineti acest lucru pentru ca este foarte important. O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor.pentru ca riscati sa contami nati mierea.In principiu. raspandita prin fumigatii.cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente.fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.Un dezavantaj: Prin modul de administrare (fumigatii).Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea. cu un bun randament.MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine.ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.ducand in final la distrugerea acestora.se introduce o banda speciala.In primavara se mai face un tratament (o singura administrare). cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit. care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor. De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna.pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat. stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis".se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. Prin urdinis.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1. Modul de administrare:Toamna.larvele mor in pozitii nefiresti.actionand latent prin contact.vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare. actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular.si pericolul mare de contaminare. pentru ca este pericol de incendiu . nu actioneaza si asupra puietului capacit.trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta.albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul. TRATAMENT VARROOZA . furtisag.care ataca albinele in toate fazele vietii. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare. Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii.Substanta activa este "mavrik" si se administreaza sub forma de benzi textile impregnate.Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate.insa avand in vedere eficienta scazuta. Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.asezata pe o tablita.3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. puietul este pestrit.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului).daca in lunile iunie si iulie cad intre 5 -10 bucati/zi. patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. Atentie la aprinderea benzii: nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii.aprinsa.pe o perioada de 2-3 ani.

o boala care starneste controverse Loca americana este o boala bacteriana. Loca americana .Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul.Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici.sigur este loca americana .astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. prezenta solzisorilor uscati.si apoi repetam operatiunea de 3 ori.putem obtine rezultate bune.in total fiind facute 4 tratamente. miros de clei de tamplarie a larvelor moarte.Varachet. Manifestare clinica: aspect imprastiat al puietului.deci pentru un corp Dadant aprox.insamantati si capaciti sa fie recoltati.pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite.Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit. aderenta la celule a larvelor.Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem.facem o pauza de alte 7 zile.apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura . a carei moarte survine dupa capacire.mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.Ca o recomandare suplimentara . la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita.O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" . lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie.se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%. unelte.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat. Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat. .produsa de agentul patogen Bacillus larvae. daca lichidul (larva moarta) se intinde intr -un filament lung. se ia un betigas.puietul de trantor . moartea larvelor (numai a celor capacite).Tinem placuta in stup 5-7 zile.Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic. o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti. Modul de administrare: O placuta de carton de 20/30 cm si 1. Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul (sau stupina).iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor. TRATAMENT VARROOZA .Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna.chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort . 20 ml. Concluzii : lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata.Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului.ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica". achizitii de roiuri si familii afectate de boala.Bineinteles ca mijloacele de combatere in lume sunt mult mai largi. TRATAMENT VARROOZA . Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa.METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat. miere sau polen infestat.Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. este una dintre cele mai periculoase si de temut.Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara.5 mm grosime. restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv.foarte contagioasa.

2 ani a tuturor fagurilor din stupi . Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe. modul de administrare. In literatura de specialitate.procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate. Cum procedeaza "puritanii" din U.decat daca nu o combatem.ii spalam cu lesie de soda caustica 4%.mai este o referire la tratamentul cu antibiotice.fiecare tara din U.care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana.mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe .Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica . schimbarea la max.numai ca de aici pleaca toate divergentele.La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.In principiu boala se poate trata cu antibiotice.Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie . cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare asa o fi?.stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele.Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN . SULFATIAZOL .in orice caz asa se intampla la modul declarativ) . Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat.dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator.E.americanii).TERAMICINA .contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare. pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!! Loca europeana .neajungandu -se la un punct comun.Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.etc. mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug).Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor.daca nu exista cules in natura. pentru ca nu are un impact la fel de grav.E cu familiile bolnave: unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat. procurarea de material genetic indemn de boli .Antibioticele sunt "proscrise" in U. o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" . Doua sfaturi de incheiere: NU faceti tratamente preventive cu antibiotice. in Romania specialistii considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate.curatam toate resturile si le ardem .clatim bine cu multa apa. mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis".polen.cu recuperarea cerii.iar prin tratament acestea trec in miere.Primul sfat : daca constatati prezenta bolii . prevenirea furtisagului .ceara. pentru ca nu sunt necesare.spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele .apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz . Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali. nu va repeziti direct la antibiotic e. indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala.atatea obicee". Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse.fagurilor de la rezerva.Cert este ca pe plan legislativ.E.sau "dracul nu e asa de negru" Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie. Celalalt sfat este : preveniti boala.propolis. limitarea pe cat posibil a pastoralului .TRATAMENT LOCA AMERICANA .fiind total interzisa hranirea albinelor .pastura si produsele devin impropii exportului.Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.flambam usor ramele cu flacara . dezinfectarea anuala a stupilor.intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export). prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton. curatam stupii de urme de ceara. dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor..Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana. Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.are o anumita politica in domeniul apicol.albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1. mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman. Pretul este insa mare.pentru ca de multe ori albinele reusesc sa .ramelor.

Puietul varos (ascosferoza) . insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie. boala prefera (pentru a cata oara?).Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri pestriti .ramelor.Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite.invinga boala.Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala. larvele moarte sunt rasucite in celule.instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta. Sfaturi finale . stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie .de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate. In cazuri foarte grave.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei.fagurilor cu hrana. Raspandire si frecventa de aparitie .Acesta se presara pe rame si pe albine.adica acele boli care sunt provocate de ciuperci. folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate etc.insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite. in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii.in preajma primului cules principal(salcam)sau intre culesuri.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules. schimbul de faguri.cuibul largit fara discernamant.etc.am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.la fel si absenta culesurilor in primavara. constituie un factor favorizant. Prevenire si combatere . si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza.banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului. culoarea puietului atacat este alba.sunt factori favorizanti.decat in cazuri rare). cate 100-150 g de substanta activa. In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN.fiind atacate cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite).umiditatea crescuta in stup. se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 .uneltelor.uscate si mumificate.pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte.fiind similar cu cel al otetului.ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara". LOCAMICIN .puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare. Combatere si tratament .Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor. puietul moare in stadiu de larva si preninfa .miere contaminata. larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa .se fac tratamente cu antibiotice TERAMICINA . fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat .o crestere a frecventei de aparitie Puietul varos face parte din seria de boli micotice .Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine.numarul stupinelor infectate creste alarmant. schimbati toti fagurii la 2 ani. ERITROMICINA .Dupa cum am mai spus.daca luam masurile adecvate.aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente( masa descompusa nu se intinde.Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase".daca nu putem controla boala.polenul umed. Manifestare clinica . mirosul larvelor moarte este de "acru". Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita.gri sau negricioasa.la aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva.ca masura de preventie. indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie . capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite .Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului".ratacirea albinelor sau furtisag. aplicati masurile igienico-sanitare .Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor.unelte contaminate si toate celelalte.Familiile slabe. NU faceti tratamente preventive cu antibiotice . Manifestare clinica .Nu este o boala exagerat de grava.decat loca americana. Modul de raspandire .Perioada de aparitie este in primavara.Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane: albine hoate sau ratacite. sau daca nu hranim artificial .

inainte cu o saptamana de introducerea matcii.pus in spatele celui caruia voim sa-i dam o matca noua.Dupa aceasta saptamana. stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire.In acest fel albinele sunt mai blande si accepta mai usor matca noua.Aceasta este omorata sau se foloseste in vreun nucleu."Intr-un stup gol.Acesta sectiune a site-ului. imbunatatiti v entilatia.Prin acest procedeu albinele nu-si vor creste o noua matca pe parcurs.Dimineata urmatoare.pe care pun pasta de zahar si miere 4/1.Stupul cu rame se tine descoperit circa o ora si se acopera cu tifon sau plasa deasa de sarma pentru evitarea furtisagului. scot gratia si ma uit prin urdinis.Gratia mai sta inca 2 zile dupa aceea se indeparteaza.iar pe locul lui se pune stupul nou.singura noastra grija fiind aceea de a prelua sfaturi corecte.vor elibera matca din colivie dupa care totul reintra in normal..scot o rama marginasa si cercetez toate ramele pentru a gasi matca batrana.Daca matca se afla in spatele gratiei inseamna ca nu a fost primita de familie si stuparul stie ce are de facut mai departe. Dupa ce am scos matca .asa dupa cum se petrec lucrurile in unele cazuri cand se folosesc alte metode de inlocuire a matcii.se pun toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele in afara de matca.pentru ca albinele sa aiba hrana.familiei respective.administrez o portie de 0.care este lasat in continuare tot descoperit.Rama cu matca o scot din stup.Fragment articol .scot cu grija rama goala pentru a ramane cat mai multa albina tanara si fixez imediat colivia cu matca tanara..Se distrug toate botcile pe care albinele le-ar fi facut eventual pe aceste rame.Ce se intampla in stup : intre cele doua rame cu puiet necapacit se aduna albina tanara.cu placuta de ceara..reduceti umiditatea stupului .neoc upati bine de albine .mai ales cand in stup au ramas botci.pe masura ce fluxul de informatii o sa creasca.cu matca tanara. Nu exista un anume criteriu de ordonare a subiectelor expuse.zile intre ele.Cand inchid stupul.SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI Aceasta pagina cuprinde tot felul de sfaturi utile stuparului icepator sau avansat.care se pune cu capacelul de ceara inchis.care prin consecintele grave.La finalul celor 10 zile scot rama din mijloc si familia continua viata normal. Metoda de inlocuire a matcii ..sapati adanc. eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati ." .si formez un nucleu pe apte 3 rame.inainte de zborul mare.!!!! X.pentru ca albinele sa treaca la intrare si iesire prin ea. In acelasi timp. dezinfectati fundul stupului.Acest lucru se intampla rareori."Daca in natura nu este cules." Al.incercati sa eliminati boala astfel :reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos.fara a folosi in exces fumul.care au fost expuse in publicatiile de specialitate din Romania sau din lume.Catre sfarsitul acestei ore se aduce matca noua in colivie.las un spatiu intre doi faguri cu puiet necapacit.Asa ca.se administreaza in fiecare seara cate 0.Revista "Apicultura in Romania" Alta metoda de inlocuire a matcii .este in continua dezvoltare.5 litri sirop de zahar. Stupul nu se deschide 10 zile .Timp de 2 ore familia fara matca este agitata.Aceasta sectiune a site-ului prezinta primele 5 boli intalnite la albine.5 litri sirop 1/1.ceea ce se observa si pe scandura de zbor.Albinele simtindu -se orfane in ora in care au stat in stupul nou.. Dupa 2 ore deschid stupul..pun in fata urdinisului o gratie Hanemann.iar informatii puteti gasi in orice carte despre apicultura.pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine .reprezinta "nucleul dur" al acestei problematici. Concluzii .unde introduc o rama cu un inceput de numai 1 cm de ceara(rama claditoare) si inchid stupul..deasupra pe rame.catre mijlocul stupului.dimineata pe la ora 10 deschid stupul in liniste. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos.Bineinteles numarul "factorilor perturbatori" este mult mai mare.Vartolomei .care incepe sa cladeasca pentru a umple spatiul din mijlocul cuibului.intr-o zi insorita si calda.pentru siguranta. Stupul vechi se ridica de pe postament si se duce in alta parte in stupina.

Calciu.comprimate a 0."Acul se reteaza orizontal cu unghia.Knall . recoltarea si extractia mierii de floarea soarelui . .un comprimat a 0. completarea rezervelor de hrana.descarcarea si dispunerea stupilor pe vatra de iernar. pregatirea. Nilfan.injectie profund intramuscular sau intravenos. tratamente medicamentoase. Tavegil comprimate a 0.Buzatu .dintre care mentionam : amplasarea stupinelor la o oarecare distanta de locuinta stuparului.in calitatea lor de stupari amatori isi pot ingriji familiile de albine in timpul lor liber. daca socul continua.profund intramuscular . Principiul de baza de la care s-a pornit in abordarea lucrarilor experimentale a fost acela ca micii apicultori.Revista "Apicultura in Romania" Studiu .familii cu matci selectionate.se vor lua urmatoarele masuri.otet de 9 grade sau apa sarata mai concentrata Pe cale orala se vor lua : Romergan. raniri stimulente .Inca din anii 1977.solutie de amoniac 10%. ingrijirea periodica a familiilor de albine in functie de timpul liber limitat al apicultorului amator . V2 . combaterea roitului . diversitatea mare a conditiilor de cules..supozitoare a 0. dar numai de catre personalul medico-sanitar: In primele 5 min. V3 .cu dalta apicola.familii cu matci obisnuite.500g. indre ptarea starilor anormale (introducerea de matci in familiile orfane. ampla diversificare a utilajului folosit.In aceasta idee. injectiile se repeta la 10-15 min. recoltarea si extractia mierii la salcam .Tot ca antihismatice mai sunt in comert : Feniramin.20 -40 picaturi intr-o lingura de apa . Dr.etc. urmat de o injectie de Fenergan(romergan).administrarea de hraniri stimulente la familiile de albine cu matci selectionate nu are un efect semnificativ in cazul existentei in natura a unui cules moderat de .Revista "Apicultura in Romania" Intepaturile albinelor .Fragment articol .I.Tot pe cale bucala se va mai lua ca desensibilizant :Clorocalcin solutie la flacon.sau cu o lama de cutit.transportul.Fragment articol .30g sau o lingurita de sirop cu romergan.foarte lent sau Clorhidrat de adrenalina 1/10000.neselectionate.001g . Lucrarile s-au executat in asa fel incat in cadrul fiecarei vizite sa fie verificat intregul lot de familii adapostite in stupi multietajati (80 de familii de baza si 20 familii ajutatoare). hraniri stimulente si cu familii ajutatoare. niveluri diferite de pregatire profesionala.lucrarile de ingrijire a familiilor de albine din lotul experimental s-au defalcat in 12-14 vizite la un interval de 7-14 zile.incarcarea.01g . V4 . .de regula duminica. Care au fost concluziile : . pregatirea. Lucrarile experimentale desfasurate pe parcursul a 3 ani si au cuprins 4 grupe de stupi: V1 .la culesul de floarea soarelui .). cercetatorii romani au elaborat tehnologii de intretinere a familiilor de albine. In caz de soc anafilactic.o tableta dizolvata in apa sau Lactat de calciu.familii cu matci selectionate.05g si 0.familii cu matci selectionate.tehnologii simple de intretinere .folosirea materialului biologic selectionat in cadrul acelorasi conditii de cules si de tehnologii de intretinere permite obtinerea unei dezvoltari superioare cu 17-22 % fata de materialul neselectionat si a unei productii globale de miere cu 35 % mai mare.1 pastila a 0.Locul intepat se tamponeaza de urgenta cu una din solutiile : alcool cu propolis 10%. Cu ocazia acestor vizite s-au executat: controlul starii familiilor si reorganizarea cuiburilor prin inversarea corpurilor.descarcarea si raspandirea stupilor pe vatra la pastoral.1 fiola intramuscular profund .drajeuri a 0.025g.Calciu gluconic solutie 10%.1g .transportul..intretinerea rationala si planificata a familiilor de albine prin vizite periodice la un interval de 7-14 zile asigura o dezvoltare normala a familiilor de albine si efectuarea volumului necesar de lucrari in cadrul unei familii de albine. la care au fost facute hraniri stimulente.H. ompletarea rezervelor de hrana pentru iarna.incarcarea.In ce consta studiul si ce urmareste: "Elaborarea unei tehnologii adecvate conditiilor aparte de intretinere si exploatare a stupinelor cu efective mici s-a impus ca o urmare fireasca a specificului acestor conditii.

.Din aceasta cauza.scurgeri de balegar de langa grajduri.in conditiile cand timpul stuparului este limitat.si au capul orientat spre camp. 5 . .iar productia globala de miere cu 44%.Albinele care intra sau ies sunt fara stransura.inseamna ca familia se pregateste de iernare. 3 . cresterile inregistrate la dezvoltarea familiilor de albine si la productia medie sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare. 1 . 11 .Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume).sunt albine tinere care fac zborul de recunoastere.Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal.Este un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea generala. 8 .sau nu exista cules.Este un semn de normalitate. 7 .Folosirea familiilor ajutatoare temporare cu matci selectionate permite cresterea cantitatii de albina cu pana la 69% fata de martor(V1).inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile si varstele.Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului indica existenta asa numitului "puiet racit".In cel mai rau caz familia este moarta.." .inseamna ca familia de albine are matca deci nu trebuie sa ne facem griji in aceasta privinta.indica o lipsa acuta de apa datorata cresterii puternice de puiet. 10 .multe dintre acestea putand fi evitate.frecventarea masiva a adapatorului.numarul interventiilor din cuib creste.cautand parca ceva.in aceleasi conditii meteo dificile este legata de cresterea accelerata a puietului. PRACTICA APICOLA Diagnosticare .fara sa deschidem stupul Multi apicultori (mai ales cei incepatori).care isi balanseaza abdomenul. ne indica o lipsa acuta de substante proteice(polen).La fel.Albinele moarte in fata stupului .Apicultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute fara sa faca interventii majore in cuib.Albinele aduc mult polen. 2 .cele de pe scandura de zbor stau nelinistite.La zborul de curatire albinele nu ies din stup.trebuie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca.Albinele intra fara ezitare in stup.acestia incercand sa intre dar fara a fi lasati.Situatia se intalneste mai ales iarna.Vina pentru prezenta acestui puiet mort apartin e de multe ori apicultorului care nu a stiut sa extinda cuibul in raport cu puterea familiei.Albinele ies din stup si pe vreme rece.Rezultatele studiului reprezinta o pledoarie pentru practicarea apiculturii fie chiar si la nivel de amator.curatam cu o sarma resturile daca este obturat.Daca albinele au capul orientat inspre urdinis culesul este la final. 2 .intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine.apicultorul avizat tragand concluziile necesare : 1 .situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura de zbor ne indica un furtisag puternic. 6 .ele cauta sa suplineasca cumva aceasta lipsa.trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de roire.Albine multe pe scandura de zbor.indica un cules bun. Observatii vizuale ale apicultorului .Verificam daca urdinisul este liber.intretinere . 9 .Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale au un impact pozitiv atat asupra familiilor de albine cat si asupra productivitatii munci i.Polenul fiind insuficient . Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup O alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este examinarea resturilor scoase de albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul stupului.obtinandu-se un venit net superior.zborul albinelor Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile. 4 .Cristale de miere pe fundul sau in fata stupului indica prezenta mierii cristalizate care nu poate fi valorificata de albine in lipsa apei.Albinele incep sa alunge trantorii din stup.Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed.

Mirosul placut. Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus. MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor.Albine moarte si mucegaite ne indica prezenta bolii numita aspergiloza. indica o acarioza in stadiu avansat datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facute incorect.indica prezenta bolii numita popular "puiet varos".Ambele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile adecvate.Succes si mai ales. 2 . 4 .care creste rapid in intensitate si scade la fel de rapid.Bineinteles ca pe langa toate acestea. MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE .Familia de albine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri in cutia stupului).Un zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca. 4 .. Examinarea olfactiva a familiilor de albine.Mentionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare.cu malformatii.Albine moarte cu aripile detasate de corp.Stuparii au denumit acest sunet caracteristic "bocetul albinelor".Gramezi de ceara si/sau albine fara cap indica prezenta unui soarece in stup..Mirosul acru care de multe ori il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de diaree sau de nosemoza..substante dezinfectante si modul lor de folosire.cand nu s-au pus gratii de protectie la urdinis.fara probleme deosebite.intalnit mai ales vara si primavara.Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform. 3 . 2 . 5 .indica prezenta locii americane. La simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depisteze unele boli aparute.de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca familia de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca nu intervenim la timp.folosindu-si simtul olfactiv .Mirosul este dat de puietul capacit descompus.. indica imbonlavirea familiei de albine de loca europeana.Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor.Iata cateva situatii : 1 ...Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine este moarta.spre avantajul nostru si al albinelor. Examinarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor Si examinarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de apicultor pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine.sapati adanc.Acest miros este dat de descompunerea puietului necapacit. 6 .Un zumzet slab si prelungit.o cunoastere buna a albinelor ne scuteste de mari neplaceri.3 .Mirosul caracteristic de clei de oase.asta mai cu seama in perioadele calde ale anului.rezistenta biologica a familiilor de albine. 1 .Fenomenul se intampla in perioada rece.Mirosul neplacut de otet.La aparitia acestor simptome stuparul trebuie sa ia masuri sanitare urgente.Umiditatea excesiva este provocata de ventilatia ineficienta.daca o sa cititi cu atentie literatura de specialitate si cu timpul din experienta proprie o sa gasiti si alte indicii.Aveti o viata inainte.gradul de infestare etc. 4 .pe care il emana familia de albine indica ca totul merge perfect si ca ne-am facut treaba asa cum trebuie.indica ca familia ierneaza in conditii normale. 3 .care apare in principal din cauza umiditatii crescute in stup.conditii externe de mediu...

Forma de prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat.Urdinisul se tine inchis 15 -20 min.O eficacitate marita a Varachetului se constata cand tratamentul este urmat de folosirea Mavrirolului.aprobat si folosit in Romania de mai multa vreme. un tratament dupa extragerea mierii de salcam .Banda se taie in bucati de 25 cm care se introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe.Prezentarea comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate .Dupa o folosire indelungata si mai ales necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament.pe tot parcursul sezonului activ. 3 picaturi/corp Dadant .10 grade C.substanta activa trecand spre albine prin contact direct. Nu are alte restrictii de utilizare.Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal.care este o formula imbunatatita(s-a adaugat o noua substanta). APISTAN .Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa corespunzatoare volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc aprinse in stup.iar dupa 7-8 zile se suspenda vertical intre ramele 3-4 si 7-8.Mult mai indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte.Preparatul se prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa.totusi in perioadele de cules nu este recomandata folosirea. MAVRIROL . 12 grade C. dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp multietajat . BAYVAROL .Primavara se mentin in stup 45 de zile.BANDA IMPREGNATA Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa flumethrin.SOLUTIE Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol.avand ca substanta activa amitraz-ul.iar dupa ultimul tratament cu Varachet din toamna sunt lasate toata iarna.Temperatura mediului trebuie sa fie min.VARACHET FORTE Varachet un medicament folosit in combat erea varroozei. Conditii de indeplinit : temperatura mediului min.datorita rezidurilor care raman in miere.Practic aceste benzi se atarna intre rame o .din care ultimul (foarte important) in lipsa puietului capacit.care actioneaza prin contact direct. un tratament la 10 zile dupa primul .Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet.Cele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet capacit.Toamna se mai fac 3 tratamente in septembrie si octombrie.cu 7-10 zile interval intre ele. Mod de administrare .Modul de administrare este prin picurare si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile.in orice perioada a anului.iar in timpul tratamentului nu se da hrana albinelor.BANDA IMPREGNATA Mavrirol este un medicament aprobat in Romania.masuri de precautie sporite pentru apicultor deoarece inhalarea produsului este nociva.VARACHET . un tratament in luna august dupa extragerea mierii de floarea soarelui.etansarea perfecta a stupului. Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia de albine. Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri. APITOL .Acest medicament este comercializat sub forma de benzi textile impregnate cu substanta activa.O schema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep activitatea . Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine. 4 picaturi/corp orizontal.iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi uitate acolo.Dozajul se refera la volumul delimitat de diafragma intr-un stup. Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt stranse in ghem.Se face un singur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5-6 saptamani.BANDA IMPREGNATA Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz.arderea completa si fara flacara a suportului.

Se poate folosi tot anul.Componentele principale a medicamentului sunt Timolul(70%).SIROP Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente naturale..LIFE . MEDICAMENTE ANTI .CONCENTRAT 60 % Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile UE.Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente.sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu albinele).Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratamente. PERIZIN .perioada optima fiind dupa ridicar ea corpului cu miere(in toamna).Asezarea pe fundul stupului mai are avantajul ca se evita pierderea matcii.5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar.ulei de eucalipt.Se .minerale care stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor.Prezentare este in flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa.Administrarea (fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste 8 grade C. FOLBEX .mentol si camfor(in varianta initiala).Modul de administrare este prin picurare .PUDRA Timolul este folosit in medicina veterinara.VAR Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste placi de evaporare. ACID LACTIC . in paste 34 ml/kg de pasta.Suportul impregnat se aseaza pe fundul stupului.Se fac 2-3 tratamente cand temperatura exterioara depaseste 6 grade C.indiferent daca este capacit sau nu.In apicultura are un efect bun in combaterea varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra.Firmele care certifica aceste stupine bio il recomanda sau chiar il impun.seara.Tratamentele se fac si in prezenta puietului. ACID FORMIC . In Romania acest medicament este folosit pe scara larga in stupinele care produc miere bio.CONCENTRAT 15% Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 15%.Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12 grade C pe toata perioada tratamentului.NOSEMOZA PROTOFIL .Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic 24 de ore in stup.SOLUTIE Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos. TIMOL .un burete sau se poate administra cu un evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp.cand temperatura exterioara este de 12-25 grade C.la o temperatura de peste 5 grade C si in absenta puietului. Albinele vor elimina singure substanta.inchizand si urdinisul pana dimineata.Alte conditii deosebite nu sunt specificate.singura data pe an.Fiecare interval dintre faguri se pudreaza cu 0.Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada de 5-6 saptamani.timp de 5-6 saptamani.Se aplica 3-4 tratamente la interval de 4-7 zile.Se fac 3 tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste 10 grade C.Contine principii active ca vitamine.Practic se imbiba de catre apicultor o placuta de carton.Se fac doua tratamente in toamna la interval de 4-7 zile.iar urdinisul se tine inchis 30 min.In toamna.impregnat in benzi.In rest se iau precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumigatii. API .fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie.Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament).cand nu mai exista puiet in familia de albine.Se administreaza in sirop de zahar sau paste in urmatoarele cantitati : in sirop 17ml/litru sirop .BENZI FUMIGENE Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat.cand nu este cules.

folosit in tratamentul locii americane sau europene.In functie de puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari.PUDRA Este un medicament produs in Romania. cantitate de 2 ml acid acetic tehnic conc.Se administreaza amestecat in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop.Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la interval de 5-7 zile. ALTE ANTIBIOTICE In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA .LICHID Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea fagurilor.5-0.La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2. SULFATIAZOL .la una medie 18g/750 ml sirop.Substanta activa este oxitetraciclina.Daca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii se incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant.Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului.iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum. apa . ERITROMICINA etc.PUDRA Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina.Fagurii se depoziteaza in corpuri de stup asezati in stive si bine etansati.administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala administrata unei familii sa nu depaseasca 80 ml/an.la un roi 18g/0.O cantitate de 0. ANTIBIOTICE DE UZ APICOL ATENTIONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este interzisa !! Nu se vor folosi decat in cazuri exceptionale. SODA CALCINATA .Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de cate 250 ml de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa. la litrul de volum. ALTE DEZINFECTANTE In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina .stiind faptul ca impurifica produsele albinelor !! LOCAMICIN . 60-95 %. STREPTOMICINA .LESIE Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apicole din lemn.Se aseaza la fundul stivei. OXITETRACICLINA Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene.altele se folosesc numai in cazuri exceptionale.Unele dintre ele au devenit total interzise spre folosinta.Familiile de albine afectate de loca se pudreaza cu 80-100 g Locamicin. la interval de 4-5 zile.5 g oxitetraciclina si se obtine produsul final.Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta un risc mare de accidentare al apicultorului. SUBSTANTE DEZINFECTANTE SODA CAUSTICA .intr -o tava.75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop.mai putin periculos pentru apicultor.Dupa ce lesia se aplica pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape.Se aplica fierbinte pe stupi.operatiune urmata de o clatire puternica cu apa.SOLUTIE Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din lemn.cate 250-500 ml.Pentru a obtine o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de 4/100 (4 parti soda caustica la 100 parti apa). FUMIDIL B .500 ml sirop. ACID ACETIC TEHNIC .Are un efect dezinfectant bun da ca se prepara o solutie cu concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti apa).

Puse in situatii favorabile roirii.Roirea naturala.cele doua matci convietuind chiar impreuna cateodata.vom trece la abordarea directa a metodelor de crestere.Schimbarea linistita a matcii.botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor. sa alegeti.asezata intr-o cutie noua.In urma pregatirii procesului de roire naturala.Pentru schimbarea linistita a matcii.ci si la o divizare a lor in 2.4 noi familii(roiuri).ulterior.climatice etc. . Metoda "matcilor de salvare" In Romania (si nu numai). batoane de sulf etc.cu toate ca matcile obtinute au o calitate indoielnica.vom prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei metode in parte.Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva.familia de baza sa dispara.O diviziune ramane cu matca batrana.acestea se vor multumi sa-si schimbe linistit matca.urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor. METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini.urmand ca cealalta sa-si creasca matca.la nivel de amatori.urmand ca dv.Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod natural.si implicit sa obtina un numar de matci.insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce.Simplitatea si usurinta cu care se obtin matci.albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc.Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoare. Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o familie de albine.aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui.ele transforma in botci. Cresterea matcilor .referitoare la cresterea matcilor fara transvazare.3.In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a metodei puse in discutie.Cresteri de salvare.de calificarea apicultorului.deriva din complexitatea problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere.larvele primind drept hrana laptisor de matca.Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic.pe marginile fagurilor.divizeaza acea familie in doua.Diviziunea fara matca.numarul mic de interventii in cuib.aceasta metoda este mult indragita de apicultorii incepatori.metode la nivel de amatori Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect. .Numarul botcilor de salvare este de 20-30 buc.Motivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere.Pentru a creste o noua matca.fac ca aceasta sa fie agreata.iar intrebarea "de ce nu se expune o singura metoda.rezulta un numar variabil de botci (30-50 buc.).Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul celorlalte.Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci. Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri : . Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine.).acolo unde se gasesc si larvele.albinele pot ramane fara matca.sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci. Metodele expuse sunt multe si diverse..Folosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in dezinfectarea diferitelor echipamente.celule ce contin larve de lucratoare.apare in mintea oricui. functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru crestere. alcool 96 .care este considerata cea mai buna".Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire este mult atenuat.Pentru o mai buna intelegere.oxigenata . .Din diferite cauze accidentale.

Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci.cand acestia sunt lipsiti de experienta(anul 1.Se are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate. Metoda "decuparea fagurelui" Pentru obtinerea de matci mai mari.in scopul impiedicarii aparitiei botcilor lipite.iar daca fagurele este insarmat.lasand restul sa decurga de la sine.daca este posibil.albinele preferand sa construiasca acolo botcile.Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas).acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati. .recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc.sau putem sa o omoram. .sa fie fata in fata.Cand spunem ca rarim larvele.puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei.urmeaza rarirea larvelor. Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor.deschis la culoare.anul 2).Sigur este ca "decuparea fagurelui" are variante care se aplica atat in Romania cat si in Occident. O alta varianta este obtinerea directa a matcilor. Avantaje : metoda este simpla si usoara.Din nou dupa capacirea botcilor.ne referim bineinteles la celulele de pe conturul "taieturii in arc".albinele iau in crestere larve de varste diferite.In principiu este vorba numai de suprimarea matcii batrane.urmeaza sa ne lamurim.si nu cere decat o calificare minima a stuparului.bucatile taiate se scot cu mare atentie.pentru a obliga albinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus.tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane.consolideaza prea tare peretii acestor celule.Taietura sub forma de arc(vezi fig.1).de calitate.trebuie sa ne ocupam si de familia de albine.urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui. Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere.Cu matca batrana se poate forma un roi.Fagurii scosi se vor da altor familii de albine.Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte familii.decat ocazional.albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie celulele de lucratoare .insa fara albina de acoperire. Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt : .in care nu s-a depus pentru prima oara puiet. .Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda recomandata incepatorilor.aceasta se va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit.se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute.iar o selectie ulterioara a botcilor nu poate fi facuta.sa adopte alte variante de crestere a matcilor.Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere. Dupa indepartarea bucatii inferioare.care evident o sasi ucida suratele.vor lua in crestere larvele de pe conturul .Se alege un fagure insamantat. Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica. Avand fagurele astfel pregatit.Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost eliminate.Astfel pregatite albinele.acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apicola.metoda expusa mai sus a fost perfectionata.fara a diviza familia.

formam un roi.pentru a o obliga sa oua numai acolo.trebuie mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui.decupam jumatatea inferioara.o neliniste a familiilor.sau o omoram.primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua.timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii.In tot acest timp(4 -5 zile).incalzit in apa clocotita.taieturii.radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alese pentru crestere. CALENDARUL APICULTORULUI Lucrari lunare in stupina De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol.mai exista si varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet. O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere. Pe jumatatea superioara.animalele pot provoca prin zgomotele pe care le fac.Acesta fiind faptul.alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta. Astfel pregatita familia de albine.In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet necapacit sau oua.determinandu-le sa consume hrana suplimentara . Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. .Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in crestere.daca avem noroc. .Cu acelasi cutit.Dupa 1 0-11 zile. O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei.daca vrem sa o pastram. Din familia de baza ridicam matca. .scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana.cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater).care se vor putea controla mai usor.Iata ce aveti de facut : Ianuarie .matca o sa umple fagurele cu oua.Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta vizual.orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet capacit). .pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de crestere. hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar.avand grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoare fetei celelalte.Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de crestere.vom avea botci capacite gata de recoltare.dupa ce in prealabil l-am scuturat de albina de acoperire. Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de albine.calitatea matcilor se imbunatateste considerabil(mai ales in varianta romaneasca).Aici. In varianta folosita la noi.construind un numar mare de botci.miere sau pastura.familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana.In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit.Dupa 4-5 zile.introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de zahar.Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratie Hanneman. pasarile. La expirarea perioadei.asigurarea linistii familiilor de albine .am considerat necesar ca prezenta in paginile site -ului a calendarului apicol este justificata.Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine.Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla.Este foarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva.

in unele zone(mai reci).deasupra ramelor(in contact direct cu ele). Februarie .unim familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam .prelevati de la familiile puternice.deplasam familiile de albine la pomii fructiferi . stuparii recolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin . continuam sa introducem faguri artificiali la cladit. reparam.curatam urdinisul stupilor. introducem rama claditoare. Aprilie . . micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii. stuparii iau masurile necesare.. intarim familiile temporare cu puiet capacit .acum introducem si faguri artificiali .mutam familiile in casa noua . . in aceasta perioada cand sunteti mai liberi.turte de miere si zahar pudra sau serbet . executam controlul general si in amanunt la toate familiile .dezinfectam stupii..foarte important) . insarmarea ramelor. largim cuiburile acolo unde este nevoie . .indepartarea zapezii de pe stupi . asta in cazul in care avem noroc de o vreme favorabila . . . executarea acestor tratamente este foarte importanta.curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva.imprastiem paie .A . .supraveghem zborurile de curatire .e timpul sa faceti si un curs de stuparit la A.prin formarea de roi artificiali .supraveghem familiile facand controale auditive .executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) .matca incepe sa depuna primele oua . .il fac acum . .C.au loc zboruri de curatire . imputernicim familiile slabe prin completarea cu faguri cu puiet capacit. largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara . . luam masuri pentru preintampinarea furtisagului.nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna.eventual si capacele.mentinem in stare activa toate familiile. . daca este nevoie se pune in functiune adapatorul. pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura impachetajul superior al stupilor. .continuam largirea cuiburilor . . o diploma nu o sa va strice. completarea se va face numai cu faguri de la rezerva.curatam dezinfectam inventarul apicol ramas.pregatirea teoretica a stuparilor . .soarecii intrati in stup creaza acelasi discomfort .repararea. .pentru prevenirea aparitiei starilor anormale . uscam impachetajul existent . .introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor . tineti cont ca numai zapada inghetata(care are crusta)dauneaza intr-o oarecare masura . daca vremea permite. stramtoram cuiburile . instalam topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate .continuam hranirile de stimulare .formarea de familii temporare etc. pentru cei ce vor sa faca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor.va pierdeti timpul de pomana. . indreptam starile anormale. curatam zapada. Mai .supravegherea permanenta a stupilor. aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata.ramelor. tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului .acolo unde stuparii nu au putut sa faca contr olul general de primavara. .in zonele mai calde ale tarii.impachetam suplimentar stupii . largirea se face cu mare prudenta.albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire care au un rol benefic. . .executam controlul sumar al familiilor de albine .alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) .in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie. adeptii "spargerii cuibului" au cale libera. Martie .utilajelor .demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor. curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea unei bune ventilatii.continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna .

extragem mierea de prisos.executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet .lucrarea este foarte importanta). construim perdele de protectie . .acum putem recolta polen de la porumb . preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos.stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna . . 3 tratamente repetate la interval de 7 zile . la stupii multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri. aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare. la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii . .stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate . valorificam culesurile tarzii. . continuam instalarea de gratii impotriva soarecilor . Iulie .controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna . echilibram si facem ultimile completari cu hrana(numai cu miere) . . supraveghem familiile de albine . . inlocuim matcile necorespunzatoare . recoltam mierea de la culesurile tarzii. pregatim deplasarile la culesurile de vara .unim familiile slabe .echilibram puterea familiilor.organizam imperecherea si introducerea lor in familii . .stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea iernarii(atentie.scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.. . sortam.stimulam si supraveghem zborurile de curatire . oprim hranirile de stimulare.terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii . nu impachetati exagerat cuiburile .) . . August . intarim roii artificiali formati in iunie. continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa. conditionam ceara si propolisul.pentru a ne mari rezerva de polen.extragem primele cantitati de miere .folosind culesurile tarzii acolo unde este posibil . .impachetam cuiburile cu materiale izolatoare . aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine .curatam si tratam fagurii de la rezerva.sirop de zahar sau faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma. extragem mierea de la culesurile de vara. . micsoram corespunzator urdinisul .in urma carora putem obtine cantitati importante de miere . formam nuclee de imperechere a matcilor.la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura . Iunie . Noiembrie . . Octombrie . facem hraniri de completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) .egalizam ca putere familiile din stupina .amenajam vatra stupinei . se valorifica culesul la salcam . . topim ceara obtinuta . pregatim matcile de rezerva pentru iernare . .formam un numar mare de roiuri . soseste vremea primelor deplasari la masivele melifere .facem tratamentul contra varrozei .stimularea cu miere. . ultimul tratament obligatoriu fara puiet.continuam cresterea artificiala a matcilor. se vor evita acele materiale care provoaca condensul. deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva imperecheate sau neanperecheate .crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice .gen polistiren .continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul . .extragem mierea . selectam si bagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) . executam primele schimbari de matci.alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei. instalam gr atiile contra soarecilor.introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in ghemul . Septembrie . aceasta operatiune se face prin deblocarea cuibului.face primele rezerve de faguri cu miere de calitate . stimulam zborurile de curatire tarzii.

maturator inox /300 kg.. nuclee de imperechere . curatam urdinisul stupilor . . costume protectie + masti .10 buc/stup .Stupi sistematici completi .30 buc.1 buc. INVENTARUL NECESAR UNEI STUPINE Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate .oameni noi. Concluzii . sablon botci . Decembrie . cuie . ladita transport rame ..25 buc.deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anu l precedent. lampa butan . gratii Hanemann . . .100 buc. . .1 buc.3 buc. Utilaje conditionat ceara . Utilaje pentru extragerea mierii . ladita scaun . .reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru mentinerea echipamentului in buna stare. colectoare propolis .1 buc. asiguram o liniste deplina in stupina.O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi .1 buc. gratii urdinis . .Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani).. cabana apicola . .2 buc. .2 buc.Poate la o prima vedere o sa credeti ca investitia este destul de consistenta.. colivii introducere matci .Topitor solar .. perii apicole .reparam inventarul. pinten lipit faguri .3 buc.1 buc.1 buc.de iernare. corpuri rezerva . .1 buc.2 buc.40 buc.Faguri artificiali .2 buc. planseta calapod faguri . Materiale consumabile . .Perioada de executie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta.ne pregatim teoretic.2 buc. adapator .acest calendar apicol are un caracter strict orientativ. biostimulatori apicoli . presa ceara .plini de spo ri ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita. . .supraveghem cum ierneaza familiile de albine . .1 buc. . roinita .2 buc. ciocan lipit botci .3 buc.apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula. tava decapacit .1 buc. dulap pentru pastrat fagurii .dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere.. . .1 buc.3 buc. bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere . . vopsele . . . sipci port-botci . .1 buc .90 buc. izolator fagure . Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. medicamente . masa pentru decapacit . . perforator rame . .legate de "gatul" unei afaceri de succes. Lista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de albine. acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. afumator .100 buc.Centrifuga . carucior stupi . . .2 buc. substante dezinfectante etc.1 buc. forme ceara . .si scule noi. doze gaz butan . . . .5 buc.2 buc. . rame goale de rezerva . sarma pentru rame . . .insarmam ramele. . cantar de control . vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. . Niste stupi vechi. . site pentru strecurat mierea .10 buc.105 buc.1 buc. .1 buc. Utilaje principale de intretinere . colectore polen .Dalti apicole . cutit decapacit . reprezinta adevarate pietre de moara. supraveghem zborurile de curatire. .90 buc. . Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina . . achizitionarea lor fiind costisitoare. .Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. .indepartam zapada(numai cand are crusta) . matci .3 buc.La vremuri noi.o sa vedeti ca nu este deloc asa.cu lemnul putred. .1 buc. vase diverse .

Coliviile pentru matci .unii stupari evitand folosirea lui.ramane la alegerea dv.sa fie usor de manevrat.Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. Afumatorul.Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant -cant .care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii.de introducere. Scaunul de lucru .scaunul de lucru .Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica. aici puteti avea mari surprize). Ramele .construit din lemn de rasinoase. Costumul si masca de protectie . Daltile .peria.usor si bine incheiat.pentru a va putea da seama de existenta defectelor.materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate.Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici.Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta).acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.pentru a nu avea pierderi mari de fum.uscat si fara noduri cazatoare.Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie.Se vor evita daltile prea ascutite.culorile pastelate.sunt principalul utilaj intr -o stupina si necesita investitia cea mai mare.este un accesoriu util.pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor.Se foloseste si ca ladita de scule.dalta.toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata.Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate.materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar.Trebuie sa fie ergonomic.existand riscul contaminarii.sunt bune si periile din par naturat.Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament.una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.acestea putand provoca raniri.Ca si stupii.sa asigure debitul de aer necesar.Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor. Tava . masa de descapacit .care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident.Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare. .bine incleiati si finisati.material agreat la nivel legislativ.Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.Cat despre modele. furculita de descapacit .De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic).ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate.deschise.bine uscat (atentie.Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort.Discutati cu producatorul toate amanuntele.sunt de mai multe feluri : de transport. fiind de preferat.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul. ci doar ce sa urmariti la cumparare..fiind bun si unul de tabla zincata.Procurarea sculelor si utilajelor Stupii .Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.de eclozionare. Peria apicola . Evitati stupii din polistiren greu.Sunt recomandate cele din inox.Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. unde puteti beneficia de o garantie.sau nut-feder. Raspunsul este "da".Cumparati numai de la firme de profil .cat si cele din sintetic.Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei.chiar daca familia este blanda.fara noduri cazatoare.Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati).Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate.Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate.Se are in vedere grija cu care sunt construite.care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice.singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile .afumatoarele sunt de mai multe feluri. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.functie de buget.Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio. Cutitul .si acestea sunt de mai multe feluri.Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica.

Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii. Prin conditionarea mierii se intelege totalitatea procedeelor tehnice menite sa asigure purificarea acesteia pentru pastrarea propietatilor fizico-chimice si biologice in perioada conservarii.corpurile straine se separa pe baza dimensiunilor.mari si grele. bulele mari de aer se ridica la suprafata datorita dimensiunii lor si diferentei de densitate intre aer si miere.cele usoare ridicandu-se la .ce retine impuritatile mai mici.La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar.de eventualele larve si impuritati. Maturatoarele . Evitati topitoarele complicate constructiv.dur).sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii. Colectoarele de propolis si polen .Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. Cu cat bulele sunt mai mici.in schimb particulele de ceara se ridica mai incet decat aglomerarile de polen.pasteurizarea si conservarea ei.Sita se ataseaza la robinetul extractorului sau deasupra vasului de cole ctare a mierii. si de unde cumparati !!! CONDITIONAREA MIERII Mierea extrasa prin centrifugare nu poate fi direct imbuteliata deoarece prin proiectarea picaturilor de miere pe peretii extractorului.deci mare atentie la etanseitati.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale.cu ajutorul unei strecuratoare.Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor . In timpul decantarii.Procesele prin care se realizeaza aceste elemente se refera la filtrarea mierii.confectionata de obicei din tesatura textila.Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele.larve si alte impuritati. incorporeaza in acestea aer.Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi.cu atat se ridica mai incet.trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine.pentru a o separa de resturile de capacele.Materialul este inoxul alimentar.plasticul alimentar (acel plastic alb.mici cantitati de polen provenit din celulele cu polen ce se gasesc in numar mare sau mic printre celulele cu miere.orice alt material nefiind agreat.). CONCLUZII : Atentie mare ce .dar care odata facuta inseamna o investitie durabila. Cea mai buna metoda de a purifica (limpezi) mierea este sa o lasam cateva zile intr-un vas numit maturator.fragmente de propolis.limpezirea ei.iar a doua mai fina.acestea trebuind sa fie destul de robuste.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) . Sitele .se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.lichefierea mierii cristalizate. Filtrarea mierii Filtrarea mierii se face in momentul extragerii ei. Nucleele de imperechere .Deci.sub forma unor bule microscopice.numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire.necesita o investitie mare.in timpul limpezirii.Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita.recolta fiind compromisa prin impurificare. Topitorul solar .Atentie la trainicia lor.inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz. diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret. In mierea proaspat extrasa ajung de asemenea particule de ceara smulse din fagure in momentul descapacirii.prin asezarea deasupra gurii acestuia a unei site fine.Trebuie sa fie trainic si bine finisat.Strecuratoarea pentru miere se prezinta sub forma unui cuplu de site.Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.numai inoxul va asigura puritatea ceruta.tabla si sticla.ceara. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei.etc. pentru decantare.prima avand ochiuri mai mari ce retin impuritati grosiere.Centrifuga .purificarea devine practic imposibila.Daca mierea este foarte vascoasa sau a inceput sa cristalizeze. vasele pentru depozitare . Filtrarea se mai poate face si in momentul turnarii mierii in maturator.necesara si utila.se construieste din lemn. reducerea continutului de apa.Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat.

Lichefierea mierii cristalizate Se stie ca toate sortimentele de miere cristalizeaza mai mult sau mai putin.Se supun acestui proces de deshidratare toate cantitatile de miere a carei continut de apa depaseste 18%.de 6 ore la 40 grade C si de 2 ore la 50 grade C.la temperatura de 38 grade C.mierea se scurge in acest tanc.Pe masura desfacerii cristalelor.timp de 12 ore.calitatea mierii se depreciaza datorita cresterii continutului de hidroximetilfurfurol.In practica se folosesc camere de incalzire care au ca principiu functional circularea unui volum mare de aer cald.durata de limpezire la diferite temperaturi este de 15 zile la 10 grade C. Pentru a pastra mierea in stare lichida.relativ uscat.Temperatura se optimizeaza prin termoreglatoare pentru a nu depasi 38 grade C.pentru a favoriza extractia se impune ridicarea continutului de apa din miere.aceasta preincalzire duce la lichefierea straturilor de miere cele mai periferice.a redus cu 0. In sistemul de crestere intensiv al familiilor de albine.in doua etape.iar cele grele se lasa la baza vasului.In mod obisnuit.se instaleaza in betonul pardoselii radiatoare de caldura si stropirea periodica a acesteia cu apa.In a doua etapa. In tarile cu clima foarte secetoasa.mai ales daca tinem seama ca umiditatea relativa optima pentru uscare se situeaza intre 0 si 20%.Tinand seama de slaba conductibilitate termica a mierii. Camerele de incalzire pot fi folosite in acelasi scop si pentru optimizarea continutului de apa din mierea deja extrasa.urmand a fi supusa unui nou proces de limpezire. Cantitatile mici de miere se lichefiaza prin introducerea borcanelor sau bidoanelor cu miere cristalizata in apa incalzita la temperatura de 60-70 grade C .in scopul prevenirii fermentarii ei.unde temperatura aerului este de 60-70 grade C si sunt rasturnate pe un gratar asezat deasupra unui tanc de receptie.de 18 ore la 30 grade C. temperatura folosita pentru uscare este cuprinsa intre 32 si 35 grade C.S-a constatat de asemenea ca incalzirea mierii la temperatura de 35 grade C.suprafata.dar aceasta cristalizare nu influenteaza negativ calitatile ei.Cu cat inaltimea maturatorului creste .lichefierea nefiind necesara intotdeauna.Mierea aflata sub robinetul maturatorului se colecteaza separat.unde este agitata timp de cateva ore cu ajutorul unei elice.1%din cei necapaciti.cu o viteza de 250 m/minut.Acest lucru se realizeaza prin pasteurizarea mierii.Dar daca timpul de incalzire se prelungeste.lichefierea se poate face cu ajutorul aerului cald.2%.Rezultatele obtinute sunt remarcabile.de 3 zile la 20 grade C.timp de 2 zile inainte de extractie.printre stivele de magaziic cu faguri cu miere.Folosind aceasta metoda. In lipsa acestor maturatoare speciale si cand cantitatea de miere este mica.fara a fi in contact direct cu sursa de caldura.Durata de limpezire a mierii depinde de temperatura si de inaltimea vasului.pe seama fortei gravitatiei.Aici.Deshidratarea mierii se face in timpul limpezirii ei. Aceasta lichefiere se face atunci cand pe piata se cere miere fluida.in aceleasi vase.optimizarea continutului de apa din miere se realizeaza in camere speciale destinate acestui scop.in care scop.partea centrala nu este incalzita. in decurs de 30 ore. .umiditate de 33%.In cazul unui strat de 1 m inaltime.limpezirea si maturarea ei se poate face in insasi bidoanele in care se pastreaza. Deshidratarea mierii Deshidratarea mierii se refera la eliminarea surplusului de apa din faguri sau mierea extrasa.In prima etapa.de unde sunt eliminate cu ajutorul unei linguri.ii dauneaza foarte putin.cu atat durata de limpezire este mai lunga.Procesul este favorizat de faptul ca mierea cu cel mai ridicat continut de apa se ridica la suprafata vaselor de pastrare.In cazul unor cantitati mai mari de miere.este absolut necesar sa i se anihileze cristalele de glucoza pe care inca le contine.vasele sunt tinute inchise timp de o jumatate de zi.iar pentru o mai rapida maturare a ei este indicat ca maturatoarele sa fie mentinute in camere incalzite si uscate.Din cercetarile intreprinse de Stephen (1941) s-a constatat ca trecerea unui curent de aer printre stivele de magazii cu faguri.vasele cu miere se introduc intr-o incapere care se incalzeste progresiv pana la temperatura de 40 grade C.continutul de apa al mierii de la suprafata s-a redus cu 1.vasele cu miere sunt trecute intr-o alta incapere.7%continutul de apa din fagurii aproape capaciti si cu 3.Evacuarea mierii curate se face prin intermediul unui robinet situat la o anumita distanta fata de fundul maturatorului.

sticla sau alte materiale transparente.Intr-un pasteurizator. Vasele ideale pentru ambalarea mierii sunt cele confectionate din aluminiu.intre 18.Mirosul si gustul : se apreciaza prin mirosire si degustare.iar intre 19.Astfel.mirosul.Dupa mentinerea ei timp de 5-8 minute la aceasta temperatura.inchisa.intr-un strat gros de cativa mm si se incalzeste intr-un timp foarte scurt la temperatura de pasteurizare de 70-78 grade C.cea cu continut de apa cuprins intre 17.Mierea se pastreaza in incaperi curate.care fara aceasta operatie.cat si normele interne si externe care certifica ca produsul este de calitate.Rezultatele examinarii se exprima in urmatorii termeni:incolora.Pastrarea in vrac se face in cazul mierii neprelucrate.1% si 20% numai in cazul in care acestea nu depasesc 1/g.In aceasta pagina va vom prezenta metodele care se folosesc.3%si 1 8% numai in cazul in care levurile nu depasesc 1000/g.confectionate din materiale rezistente la umiditate.mierea lichida circula in contra -curent cu apa calda. Mierea se pastreaza in containere ce se inchid ermetic.025%) desi impiedica procesele fermentative .Vasele opace.Cea mai eficiente metoda de a impiedica fermentatia este pasteurizarea mierii timp de 7 1/2 minute la temperatura de 63 grade C sau timp de 1 minut la 69 grade C.ar determina incepere cristalizarii mierii.permitand astfel trecerea printre acestea a unui curent de aer rece.uscate.galbenadeschis.spre deosebire de cele transparente.Pentru pastrarea mierii fluide in borcane este necesar ca ea sa se tina timp de 5 luni la temperatura de 0 grade C.mierea se pastreaza numai daca nivelul levurilor nu depasesc 10/g.ascund uneori defectele de prezentare pe care o tehnica mai atenta le-ar fi putut evita.timpul necesar pentru a fi consumata.deoarece mierea ataca majoritatea metalelor.Mierea cu un continut de apa sub 17.Vasele pentru ambalatmierea trebuie sa fie perfect etanse.procedeu care distruge levurile.Indiferent de continutul in levuri.iar dupa imbuteliere.Ea este acum pasteurizata si isi va pastra starea lichida timp de cel putin 6 luni.Pasteurizarea mierii Pasteurizarea mierii se face cu scopul de a distruge toti germenii care pot provoca fermentarea mierii si de a topi cristalele initiale existente.verzuie.bruna.cutiile cu borcane se aseaza distantate una fata de alta.1%se pastreaza foarte bine indiferent de continutul de levuri.vasele pentru miere nu vor fi confectionate din fier sau alte metale decat cositorite sau emailate.consistenta si puritatea mierii.pentru stabilirea starii de degradare sau alterare si pentru depistarea falsificarilor.roscata.va intra in circuitul de racire in contra-curent cu apa rece si se va raci brusc la 42 grade C.fara mirosuri straine.cealalta la motivatii de ordin estetic. .la temperatura de 14 grade C.Pastrarea mierii la temperaturi mai mari.cuprinse intre 20 si 25 grade C determina pierderea aromei si inchiderea la culoare.aparat ce stabileste nuantele mierii.Se poate determina culoarea si cu melascopul.mierea cu o umiditate de 20% fermenteaza si este supusa procesului de degradare.portocalie.Alegerea ambalajului pentru miere depinde de doua categorii de motivatii.ele nu sunt acceptate de industria prelucratoare si in special de consumatori.1% si 19% apa. Examenul organoleptic Examenul organoleptic se refera la culoarea. Ambalarea mierii Ambalarea mierii se face imediat dupa terminarea proceselor tehnologice descrise mai sus.Introducerea de substante conservante in miere (benzoat de sodiu-0.Pasteurizarea se face in instalatii asemanatoare celor utilizate pentru pasteurizarea laptelui si consta in incalzirea si racirea ei brusca. EXAMINAREA SI ANALIZA MIERII Examinarea si analiza mierii se face pentru aprecierea calitatii si puritatii ei. Pastrarea mierii Mierea se pastreaza in vrac sau imbuteliata. .In acest caz se indica .gustul.aurie.introdusa intr-o eprubeta cu diametrul interior de 10 mm.una se refera la motivatii de ordin tehnic.Culoarea : se apreciaza prin examen vizual la lumina zilei pe o cantitate de 10-15 g de miere.

Examinarea se face la un microscop care mareste de aproximativ 350 de ori. Dupa omogenizare se toarna in fiole si se centrifugheaza timp de 4 minute.de ceruri.Ea poate fi uniforma. .iar sedimentul se intinde pe 2 lame.pana se ajunge la masa constanta.se usuca si se umple cu miere pana la semn.La mierea de albine.vasul se desarta.Determinarea aciditatii : ajuta la aprecierea gradului de prospetime a mierii.aceasta fiind ultima care se distruge.Cantitatea de oxid cupros ce se formeaza in conditii de lucru specifice.indicele de refractie se citeste pe scala.Apoi.procentul de apa.umiditatea este admisa pana la 20%.se aplica o picatura din proba de miere si imediat se inchide camera.cristalizata fin.fluida.se omogenizeaza.adica numarul de centimetri cubi de NaOH n/10 necesari sa neutralizeze aciditatea din 10 g de miere.etc. .Determinarea continutului in apa : se face cu refractometrul.cu diferite aspecte de cristalizare.cristalizata grosolan.la lumina directa a zilei si se identifica fragmente de cadavre de albine.Se raceste in exicator si se intareste treptat.Amilaza este enzima cu cea mai mare rezistenta la tratarea termica.Aciditatea mierii se exprima in grade de aciditate.cu 2500 turatii pe minut.gustul se exprima in placut.proba de miere se omogenizeaza prin agitare cu o bagheta de sticla sau cu o lingura.Determinarea indicelui diastazic : In mierea naturala de albine exista mai multe enzime.etc.iar deasupra se aplica o lamela.slab aromat.precum si eventualele particularitati gustative:acrisor.amarui.In functie de acest indice.Determinarea cenusei : Se face prin calcinarea unei probe de 10 g miere. Analize fizice si chimice de laborator Inainte de analiza.Cu ajutorul oglinzii se orienteaza un fascicul de lumina prin deplasarea cremalierei pana in momentul in care partea intunecoasa a campului vizual ajunge in centrul unde se intersecteaza liniile vizuale.iar restul se amesteca.Diferenta dintre greutatea vasului cu miere si tara acestuia reprezinta tocmai greutatea specifica a mierii.este proportionala cu concentratia celor doua zaharuri reducatoare din solutia de cercetat.Pe baza acestei insusiri.dulce.Pentru acest scop se omogenizeaza 10 g miere in 20 ml apa distilata.Lichidul clar se decanteaza.dupa ce in prealabil i s-a luat tara si se noteaza nivelul apei.care se centrifugheaza din nou.iar mierea cristalizata se incalzeste in prealabil la aproximativ 45 gradeC dupa care se amesteca.Greutatea specifica a mierii : se poate determina la nivelul stupinelor astfel : intr-un vas de sticla se cantareste exact 1 kg de apa.Se decanteaza 2/3 din continutul fiecarei fiole.stabilindu -se proveniente graunciorilor de polen.iar prin diferenta se calculeaza zaharoza. .in cate doua fractiuni pe fiecare.Fixarea se face tinand preparatul in pozitie orizontala la temperatura de 42 grade timp de 20 minute.in ac eleasi conditii.ca si mierea fluida.Determinarea zaharozei (metoda Elser) : Se determina zaharul direct reducator inainte si dupa invertire (hidroliza acida).pe scala.respectiv continutul mierii in apa.cu ajutorul tabelelor care insotesc refractometrul se stabileste procentul de substanta uscata.Mirosul. .In acest moment.cristalizata nisipos.sau diastazic)a calitatii mierii naturale.Consistenta : se apreciaza dupa modul de scurgere a mierii de pe o lopatica de lemn. . .se carbonizeaza la o flacara slaba si apoi se calcineaza.amilaza poate fi folosita ca test general de apreciere (indice enzimatic.Mierea . .La mierea cristalizata se indica si particularitatile structurale inainte de fluidizare ca:untoasa.Pe prizma inferioara a refractometrului.caracteristic mierii de albine.denumirea plantei dominante si provenienta.precum si a celorlalte componente din preparat. .intr -un creuzet.Examenul microscopic consta in examinarea sedimentului depus intr -o solutie de miere in apa.Puritatea : se apreciaza prin examinarea probei de miere care a servit la stabilirea culorii.astringent.Mai intai se evapora pe o baie de apa.etc.Determinarea zaharului invertit (reactia Elser) : Glucoza si fructoza in stare libera au capacitatea de a reduce sulfatul de cupru in mediul alcalin si cald. .Se aduna intr-o singura fiola.pe care-l transforma in oxid cupros. Peste acestea se picura o solutie calda de glicerina-gelatina 1:1.dupa care se cantareste.vascoasa.La unele refractometre se poate citi direct.

Daca nu tineti cont de ele.cand provine dintr -un amestec natural de nectar recoltat din flori de diferite specii . 0. zahar invertit . zaharoza .Alti indici de calitate sunt : umiditate max. 20 % .la temperatura de 45 grade C si pH optim.Existenta pesticidelor este un alt motiv. indice diastazic .417 .ajutorarea roiurilor. zahar artificial . mierea caramelizata. Sursa : Revista "Romania apicola" nr.lipsa .perioade lipsite de .de ceruri. nitrofuran . 18%.Nu facem tratamente preventive cu antibiotice sub nici o forma.floarea-soarelui) .Nu folosim la recoltarea fagurilor "podisorul izgonitor" . HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE Sunt situatii cand in stupina se ajunge la hranirea artificiala a familiilor de albine. 10 pp b . 10 ppb .naturala supusa unui tratament termic brutal va avea indicele diastazic cu valori reduse sau chiar zero. sulfonamida max..1.hraniri stimulente de primavara sau sfarsit de vara.10. densitate relativa la 20 grade C .Sa vedem acum cum este definita din punct de vedere legislativ mierea : "Mierea de albine naturala este produsul care se obtine prin centrifugare sau scurgere din fagurii fara puiet". Indicele diastazic se defineste ca numarul de ml dintr-o solutie de amidon 1% care a fost transformat in dextrina in timp de o ora. dupa conditionare prin decantare si filtrare aceasta miere se poate da in consum .Extragem ..intreaga dv.9 .de catre amilaza continuta de 1g miere. Mierea care se comercializeaza in Romania trebuie intruneasca urmatorii parametrii de calitate : apa . cenusa .1 % . miere de mana. 20 ppb .cauzata de incalzire la temperaturi ridicate .absent .lipsa . cloranfenicol .atunci cand provine din nectarul unei singure specii de flori (salcam. Ce avem de facut pentru a indeplini conditiile de calitate : in stupina nu folosim antibiotice pentru tratarea familiilor bolnave . cand trebuie sa stim ca mierea este compromisa calitativ.tei. HMF .75 % . mierea falsificata. munca se duce pe "apa sambetei". Pentru cei ce vor sa vanda la export sau en-grosisti-lor conditiile cerute sunt mai dure in unele privinte.. alte adaosuri .Motivele sunt diferite : ajutorarea familiilor fara rezerve de hrana.max.alte impuritati .La baza determinarii indicelui diastazic sta determinarea activitatii amilazei.Mierea de albine este : monoflora.min. 12 .max. indice colorimetric .max. preconditionam . mierea fermentata .max. cand provine integral sau in cea mai mare parte din sucurile dulci ale altor parti ale plantelor decat nectarul.autor : Liviu Alexandru Marghitas Norme de calitate interne si externe Ati vazut care sunt metodele de analiza si examinare a mierii asa cum sunt ele prezentate in publicatiile de specialitate. 7 % . depozitam mierea conform tuturor regulilor de igiena si tehnologice cerute. poliflora. 1. Se considera necorespunzatoare organoleptic mierea cu urmatoarele defecte : mierea cu impuritati.lipsa . HMF .Iata care sunt parametrii de calitate : Mierea nu trebuie sa contina antibiotice.Sunt acceptate insa urmatoarele limite : streptomicina max.max. CONCLUZII : obtinerea unei mieri de calitate care sa corespunda normelor impuse se face numai cu adoptarea de masuri drastice. Recoltam fagurii cu miere cand sunt capaciti trei sferturi de albine.Acelasi lucru se constata si la mierea falsificata. si asiguram culesuri de nectar de la surse necontaminate industrial sau cu pesticide.5 % .max. decat in cazul locii americane .5 .absent . glucoza .fragmente de cadavre de albine.. atunci avand garantia ca apa din miere este sub limita de 19 % .11/1998. tetraciclina max..Falsificarea mierii cat si o incarcatura biologica mare duc la respingerea marfii.

Usor de administrat.pastura.polen.inlocuitori de polen. Probabil stiti ca albinele folosesc trei elemente esentiale in hrana lor : apa. Serbetul de zahar (uz apicol) Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de zahar. Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-15 august si se termina in maxim 10 septembrie(cu cat mai repede cu atat mai bine)." Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.zilnice.Hraniri medicamentoase de primavara. concentratie 2/1 in doze mici.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1 10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori. 3/2.adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2.Se administreaza dupa nevoi.cules. Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere. .zahar.etc.Aceasta pagina se doreste a fi un ghid pentru apicultorii incepatori sau avansati care nu au stabilita o anumita "tehnologie" in aceasta directie. Siropul de zahar (uz apicol) Este un inlocuitor al mierii. Hraniri de salvare.Mierea reprezinta elementul energetic.mierea.Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1). Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului.concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara.2 litri sirop de zahar. 2/1.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida. concentratie 1/1 conform prospectului.Siropul nu se fierbe sub nici un motiv.In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1.amestecand continutul pana la dizolvarea totala.la 3/2.Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii:1/1 . De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.Cand preparam siropul la rece.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules nat ural.concentratiile 2/1 sau 3/2.Toate informatiile prezentate au aparut in literatura de specialitate de-a lungul timpului.toate in stare pura sau in diferite combinatii.dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul.8 litri sirop de zahar.O parte apreciabila a retetelor a fost verificata in practica si de autorii acestui site.iar pastura cel proteic.vara sau toamna .6 l sirop de zahar.Alte situatii de urgenta aparute in stupina. Hranirea artificiala a familiilor de albine se face cu:miere. pastura. Apare intrebarea: ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste concentratia siropului .punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize.5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea.dovedindu-se viabile.sub semnatura unor reputati apicultori romani.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.stimulare in primavara : cu sirop 1/1.insa dupa cum am mai spus nu putine sunt situatiile cand aceasta trebuie inlocuita.Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) . Inca de la inceput atragem atentia ca hranirea naturala a albinelor reprezinta calea corecta de urmat.in caz contrar aparand cristalizarea "mierii".insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere. la 2/1.La 1/1.adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3.Se folosesc doze de 2-2.adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1.subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total.

5 cm..mierea sa nu fie cristalizata(sau cristalizata fin.usor de preparat si administrat este pasta de zahar pudra si miere.apoi se albeste. Pasta de zahar pudra si miere Un alt produs cu o eficienta mare.consumat cu placere de albine. solutia de zahar apa se amesteca continu.2 litri apa.1 kg.inglobati cateva picaturi de apa si framantati.de consistenta untului).amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu conteaza).functie de taria focului.Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata.etc. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima.Durata fierberii este de 15-30 min.O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului.In caz de esec.Dupa fierbere si o oarecare racire.Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1.a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv.racim amestecul pana la 40 -50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.Nu disperati pentru ca odata insusita tehnologia.La preparare se vor avea in vedere urmatoarele:folosirea unui zahar pudra de calitate.ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare.apa 0.De aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mici de zahar.in toate cazurile.Spumuiti amestecul.mierea sa provina de la familii sanatoase.Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece. sau in recipiente etanse. Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox. Cam dupa 15-20 min.In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.stergeti permanent peretii vasului.Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece.numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie).(in tot acest timp amestecam ingloband mierea).In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor(70-80 grade C).iar focul trebuie sa fie domol.acizi pentru corectarea ph -ului.spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza. Administrarea si depozitarea serbetului : Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare. .este recomandata tot timpul anului. De retinut : Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de preparare. Cu ajutorul unei linguri mari.nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori.sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen. se controleaza concentratia siropului.Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat).Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca.etc.sau zahar cu miere.Nu preparati doze mai mari de 5 kg.medicamente.de lemn. se lichefiaza in prealabil.Daca serbetul este prea tare .Iata reteta de preparare: Se amesteca 5kg zahar tos.Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este.impachetat in pungi.nu o sa mai aveti probleme.Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.inlocuitori de polen.Daca prima incercare a insemnat un esec.zahar si 0.cu exceptia hranirilor de completare.Nu trebuie sa grabiti fierberea.pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri.Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de miere .dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri.850 litri intr-un vas de 10 litrii. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C.pergament.Mod de preparare : In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare .Dupa ridicarea vasului de pe foc.Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min.cand acesta ramane inchegat pe lingurita. Serbet de zahar cu miere : Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul.se adauga apa din nou si o luam de la capat.Folosirea serbetului de zahar .

(mierea usor incalzita). Zaharul pudra.deasupra ramelor.Framantarea se face energic.tifon.cu ajutorul unei merdenele.trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). musetel .in toate preparatele.combatand cu succes nosemoza.elimina"bataile de cap".folosita in diferitele retete trebuie lichefiata.unde albinele au acces direct.in toate cazurile.nimic mai simplu .Protofil.pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana.In aceasta pasta se pot ingloba polen.asezate pe folii de plastic gaurit.etc..lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare . Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita). cimbrisor . Ceaiuri medicinale : Dupa cum ati observat.Corectia produsului se face prin adaugare de miere..Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos.2-1 kg.In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura.Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare.Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere.Acest ceai este benefic albinelor.recomandam procurarea unei rasnite mari.medicamente.In prealabil plantele se umezesc cu 0..ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe.Se poate folosi in tot timpul anului.In rest.ceaiuri medicinale.indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal.etc.Obtinem ceaiul folosind 3 -4 g din fiecare planta uscata.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0.ceaiurile medicinale.cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore.care in ciuda faptului ca este mai scump.Din acest ceai folosim dozele necesare.exista in comert zahar pudra gata preparat.etc.850 l. coada soricelului .catre sfarsitul iernii sau in primavara.inlocuitori de pol en.zaharul pudra este un component de baza.Din fericire.mai putin la hranirea de completare.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C . nu lichefiem mierea la flacara directa.Deoarece macinarea este destul de dificila. Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0. roinita. isma ..care poate fi actionata manual sau de un motor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->