I.

Sfintele Taine i Instituirea dumnezeiasc a Sfintei Euharistii
1.Fiin a tainelor
Sfintele Taine sunt lucr ri v zute, instituite de Mântuitorul Hristos i încredin ate Sfintei Sale Biserici, prin care se împ rt e te celor ce le primesc harul nev zut al Duhului Sfânt, scopul lor fiind mântuirea i sfin irea acestora prin harul pe care ele îl confer 1. Tainele sunt organele care poart sau transmit harul divin. Potrivit Sfintei Scripturi, ele au fost date ³spre iertarea p catelor´, ³spre sfin ire´, spre înnoirea vie ii´ (Fapte 2,38; 8,17; Ioan 3,5-7). Lucrarea Sfintelor Taine este împreunat cu lucrarea sfin itoare a Sfântului Duh, de unde rezult c tainele sunt mijloace reale de împ rt ire a harului divin. Tainele semnific unirea lui Dumnezeu cu creatura. Dumnezeu. Avem trei elemente esen iale în no iunea tainelor: instituirea dumnezeiasc , partea v zut sau extern i Harul dumnezeiesc transmis prin ele.2 Toate tainele au fost instituite de Mântuitorul Iisus Hristos:´«iar harul i adev rul prin Iisus Hristos au venit´ (Ioan 1,17). De i nu se vorbe te în Noul Testament de instituirea unor taine, se arat în schimb practicarea lor i se dau indica ii c ele au fost instituite de Iisus Hristos. Partea v zut sau extern const din rânduiala sau slujba stabilit de Biseric pentru s vâr irea ei, cuprinzând materia, actele f cute i cuvintele rostite de s vâr itor. Se recomand s înlocuim termenii scolastici materie i form , pentru a evita unele confuzii referitoare la ac iunea harului divin în Sfintele Taine. Partea nev zut sau intern se refer la împ rt irea harului divin celor ce le primesc. Harul ce se împ rt e te prin ele se nume te har sfin itor. Acest har se deosebe te de la tain la tain în lucrarea lui asupra primitorilor, întrucât fiecare tain confer Hristos. Din aceast i haruri speciale caracteristice ei. Puterea supranatural care se revars prin taine decurge din moartea lui Iisus cauz , tainele nu sunt altceva decât manifest ri variate ale puterii i lucreaz în Biseric .3 prin ele lucrarea Sa r scump r toare a Mântuitorului, mijloace prin care Hristos st de fa n acest înteles, cea mai cuprinz toare tain este unirea întregii crea ii cu

La fiecare Tain exist un s vâr itor i un primitor. Desigur, adev ratul s vâr itor al Tainelor este Cel care le-a instituit, Iisus Hristos, care î i continu
1

Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Arhid. Prof. Dr. Ioan Z grean, Dogmatica ortodox , Manual pentru seminariile teologice, Ed. Rena terea, CLuj 2000, pg. 325. 2 Hristu Andrutsos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe R s ritene, Traducere autorizat de Pr. Prof. Dr. D. St niloaie, Sibiu, 1930, pg. 314. 3 HristuAndrutos, Simbolica, Traducere din limba greac de Profesor universitar Iustin Moisescu, Craiova, 1955, pg. 239.

1

mântuitoare i sfin itoare în Biseric , prin Duhul Sfant.4 Nu orice credincios s vâr e te Tainele, doar episcopii i preo ii posed harul primit prin hirotonie de a s vâr i Tainele, precum i Apostolii au primit aceast putere de la Mântuitorul Hristos. Hristos însu i este prezent în fiecare tain , întrucât harul Tainelor este lucarea, sau energia necreat a Lui. Dispozi ia religioas moral a preotului nu s vâr e te nici o influen i asupra validit ii Tainei, deoarece principalul i

adev ratul s vâr itor este Iisus Hristos, întemeietorul lor. Preotul este instrumentul prin care Hristos lucreaz în chip nev zut în taine, iar celor ce li se administreaz acestea le acord harul dumnezeiesc. Este dorit ca în slujirea lor preo easc i arhiereasc , preotul sau episcopul s manifeste o vrednicie personal , s fie modele de pietate pentru ca s inspire cât mai mult încredere primitorilor Sfintelor Taine. Dar, dac aceast vrednicie lipse te, credin a i vrednicia Bisericii supline te absen a ei.Dac ar depinde validitatea Tainelor de credin a i de moralitatea preotului, s-ar primejdui existen a Bisericii deoarece îndreptarea i sfin irea realizat prin el ar fi ceva îndoielnic. Pentru realizarea Tainei, singurul lucru ce se cere de la preot este inten ia lui, adic voin a lui de a s vâr i Taina dupa formele consacrate de Biseric , nu în batjocur . Ca urmare a acestui fapt, Biserica noastr , de i nu o folose te, nu respinge formula scolastic ³ex opere operato´, în interpretarea pe care i-a dat-o Conciliul Tridentin, anume c Tainele lucreaz asupra primitorului în mod direct, împ rt ind acestuia harul divin prin îns i s vâr irea independent de starea moral a s vâr itorului5. Primitorului se cere o preg tire corespunzatoare, voin a de a primi taina i recunoa terea st rii de p c to enie. Cealalt formul scolastic ³ex opera operantis´ se refer la faptul c harul lucreaz numai prin mijlocirea credin ei, iar eficacitatea Tainei depinde de starea moral a primitorului cât i a s vâr itorului. mpotriva libert ii omului harul divin nu lucreaz , iar aceste condi ii sunt necesare. Prin urmare, i primitorul preg tit dup cuviin i cel nepreg tit primesc Sfintele Taine cu adev rat, preg tit i vrednic de primirea lor, ele îi numai c efectul lor este diferit. Celui dup cuviin

aduc u urare de p cate i-l duc la mântuire, iar pe cel nepreg tit i nevrednic de primirea lor, îl încarc de p cate i-l duc la osânda ve nic 6. Aceasta o arat Sfântul Apostol Pavel când vorbe te de Sfânta mp rt anie:´Oricine va mânca painea aceasta, sau va bea paharul i Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat fa de Trupul i Sângele Domnului;«cel ce m nânc
Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Arhid. Prof. Dr. Ioan Z grean, Dogmatica ortodox , Manual pentru seminariile teologice, Ed. Rena terea, CLuj 2000, pg. 327. 5 Ibidem, pg. 328. 6 Mitropolitul Irineu Mih lcescu, Dogmele Bisericii Cre tine Ortodoxe, Editura Episcopiei Romanului i Hu ilor, 1994, pg. 76.
4

2

bea cu nevrednicie, osânda î i m nânc

i bea, nesocotind Trupul Domnului´(ICor. 11,27).

Pentru a rodi Sfintele Taine în fiin a credincio ilor, trebuie primite cu vrednicia cuvenit , prin p strarea i m rturisirea adev ratei credin e, prin via a de rug ciune, prin post i ascez , prin iubirea fa de aproapele i s vâr irea binelui. Când vorbim de necesitatea harului divin pentru mântuire, ne referim la necesitatea Tainelor. Singurele mijloace de împ rt ire a harului divin sunt Tainele, necesare omului pentru începutul mântuirii sale. Mântuitorul le-a instituit cu scopul de a sfin i i mântui oamenii. Ele sunt necesare pentru mântuirea oric rui cre tin. Progresul duhovnicesc al credincio ilor se realizeaz în Biseric prin împletirea dintre energia divin cu cea uman . Prin Taine, Hristos ne ridic treptat, în Biseric , spre în l imea b rbatului des vâr it pe care l-a intruchipat în via a i activitatea Sa. Credincio ii primesc Sfintele Taine cu vrednicia cuvenit , ca s poat progresa pe calea des vâr irii în Hristos i Biseric prin lucrarea Sfântului Duh7. Calea obi nuit l sat de Mântuitorul Hristos Bisericii Sale de împ rt ire a harului, este cea a Tainelor, de i Dumnezeu poate împ rt i harul S u altfel decât prin Sfintele Taine, cum a fost cazul suta ului Corneliu.

2. Num rul Tainelor i împ r irea lor
n ce prive te num rul Tainelor, Biserica Ortodox i cea Romano-Catolic au primit întotdeauna num rul de apte: Botezul, Mirungerea, Euharistia, Pocain a, Preo ia, Nunta i Maslul. Mul i teologi au g sit acest num r potrivit trebuin elor vie ii suflete ti i trupe ti ale oamenilor. Dup cum omul natural se na te, cre te i se hr ne te, tot astfel i în via a cre tin Botezul rena te duhovnice te, ungerea cu Sfântul Mir spore te tr irea aceasta spiritual , iar Euharistia o hr ne te i-i d via . Boala sufletului, p catul i bolile corpului se vindec , cea dintâi prin poc in , iar restul prin maslu.8 Celelalte dou Taine, Preo ia i Nunta ajut la cre terea fizic i spiritual , c ci prima d Bisericii fii iar cealalt p stori suflete ti. n Sfânta Scriptur de i nu se specific nic ieri num rul Tainelor, g sim dovezi despre fiecare Tain în parte, la unele momentul instituirii lor, iar la altele practicarea lor. Precum societatea are nevoie de conservare, de conducere, a a i societatea credincio ilor are nevoie de cler spre conducere i pentru transmiterea neamului omenesc de nunt . Tainele

7

Pr. Prof. Dr. Dumitru Popescu,Iisus Hristos Pantocrator, Ed. IBMBOR, Bucure ti, 2005, pg. 308. HristuAndrutsos, Simbolica, Traducere din limba greac de Profesor universitar Iustin Moisescu, Craiova, 1955, pg. 247.
8

3

instituite de Dumnezeu sunt potrivite cu natura i trebuin ele omului. Faptul c num rul apte al Tainelor nu este precizat nici în Sfânta Scriptur nici în Sfânta Tradi ie, se poate datora lipsei unei trat ri sistematice a înv turii de credin în Revela ie. Abia în sec.13 un monah Iov vorbe te de num rul apte al Tainelor, iar Mihail Paleologul în m rturisirea prezentat Sinodului din Lion din acela i secol, num r Tain . De o importan deosebit în aceast chestiune e faptul c Bisericile Vechi-Orientale (armean , nestorian , iacobit , copt , etiopian ) desp r ite de Biserica Ortodox între veacurile V-VII toate recunosc num rul de apte Taine, ceea ce înseamn c ele au avut acest num r dinainte de desp r ire, deoarece, se tie, dup aceasta ele n-au mai luat nimic de la Biserica Ortodox
10

apte Taine9. La apar tia ereziilor care au contestat fiin a sau

num rul Tainelor, Biserica a precizat c sunt apte Taine i a definit cu exactitate termenul de

. Unii teologi au încercat s asocieze acest num r cu cele apte daruri ale Duhului

Sfânt, dar nimeni nu poate afirma cu precizie de ce Mântuitorul a legat harul dumnezeiesc de instituirea celor apte Taine. Acest lucru r mâne o tain a în elepciunii lui Dumnezeu care d ruie te harul divin când vrea i cui vrea. Se disting dou taine ca fiind mai principale dintre cele apte: Botezul i Euharistia. Cu privire la împ r irea Tainelor, care se resfrâng asupra întregii vie i a credincio ilor se împart în dou : taine care nu se repet : (Botezul, Mirungerea, Preo ia) i taine care se repet : (Euharistia, Pocain a, Cununia i Maslul). Unii dogmati ti greci ca Diovuniotis Tainele care nu se repet doua oar a celor reîntor i la dreapta credin num r la i Mirungerea, ba chiar i Nunta, pentru c ungerea cu Sfântul Mir a nu mai e Tain , ci doar ierurgie. De asemenea,

nunta a doua i a treia nu mai sunt Taine, deoarece Biserica le admite numai pentru sl biciune i lips de înfrânare, ceea ce rezult chiar din cuprinsul unor rug ciuni din rânduiala lor care e mai simpl decât la nunta întâia11. Marile s rb tori cre tine sunt legate de momentele importante din via a Mântuitorului în care el a rânduit Sfintele Taine pentru sfin irea i mântuirea noastr . Na terea Sa ne vorbe te de na terea noastr din nou; botezul S u de apa sfin it prin care ne botez m noi; Cina Cea de Taina i r stignirea ne vorbesc despre jertfele trupului i sângelui S u cu care ne împ rt im în sfânta
HristuAndrutsos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe R s ritene, Traducere autorizat de Pr. Prof. Dr. D. St niloaie, Sibiu, 1930, pg. 336. 10 Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Arhid. Prof. Dr. Ioan Z grean, Dogmatica ortodox , Manual pentru seminariile teologice, Ed. Rena terea, CLuj 2000, pg. 330. 11 Ibidem, pg. 330.
9

4

cu care se unesc în chip mistic. aducere sfânt . II. totodat . jertf sfânt . cin domneasc . precum i Taina Preo iei12. Ia i. Prof. înainte de fi date Apostolilor. Vol. 14 Prof. ziua n nvierea Sa ne vorbe te despre puterea iert rii i a dezleg rii p catelor în Taina n l area Domnului ne vorbe te de Taina Sfântului Botez. tainic i cuvânt toare. înf i ându-se. Prof. Se nume te Mul umire sau Euharistie pentru c Domnul. frângerea pâinii. Ca Tain . Aceast Tain are diferite numiri în Sfânta Scriptur i Sfânta Tradi ie date în func ie de caracterul ei dublu. Arhim. 1990. vii i mor i´(I. 106. rii a întemeiat Domnul Taina Sfântului Botez (Matei 28. Ed. 107)15. se nume te pentru c une te pe credincio i cu Iisus Hristos i între ei14. Bucure ti. iar ca jert . pg. Sfânta mp rt anie (Euharistia sau Cuminec tura) este Taina în care. no iunea i însemn tatea Euharistiei:´ Aceast Tain covâr e te pe toate celelalte i mai mult decât.Todoran. 866. pg. ci se împ rt esc cu însu i izvorul harului. Este cea mai important dintre Taine. Editura Mitropoliei i Sucevei. 1958. deoarece credincio ii primesc nu numai harul divin. jertfa de pe Cruce a Mântuitorului13. Cuminec tur . pg. Din Înv turi ale Bisericii Ortodoxe. C ci i se arat credincio ilor tot harul i bun tatea Domnului nostru Iisus Hristos«Aceast Tain se aduce de asemenea ca Jertf pentru to i credincio ii. Pogorârea Sfântului Duh ne vorbe te de darurile Sfântului Duh pe care le primim în Taina Sfântului Mir. pg.Despre Credin a Ortodox . 15 Ibidem. sub chipul pâinii i al vinului. I. e numit Euharistie (mul umire. pentru cei vii i pentru cei mor i în n dejdea învierii i a vie ii ve nice. real i nesângeros. numirea de binecuvântare se refer la faptul binecuvânt rii pâinii i a vinului de c tre Domnul. Pr. Jertfa care nu se va sfâr i pân la judecata cea din urm «Aceast Tain milostive te i îndur pe Dumnezeu pentru p catele oamenilor. Bucure ti. se împ rt e te cre tinului însu i Trupul i Sângele lui Iisus Hristos. paharul vie ii. binecuvântare). 21-23). M rturisirea Ortodox înva în aceast Tain se descoper astfel despre fiin a.Cuminecatur . unire. IBMBOR. Ilie Cleopa. 134. în momentul instituirii ei la Cina cea de Tain a mul umit Tat lui înainte de a frânge pâinea fiind i o jert de mul umire de-a Bisericii. 19-20). 1981. ele ajut la mântuirea noastr .Petreu . 13 12 5 . Tot a a. 865. spre iertarea p catelor i spre via a de veci. Iisus Hristos. Pr. Teologia Dogmatic i Simbolic . c ci în Poc in ei (Ioan 20. 70. osp ul Domnului. NicolaeChi escu. I.

cine vine la mine nu va fl mânzi i cine crede în Mine nu va înseta niciodat «Amin. gr iesc vou : Cel ce crede în Mine are via Meu are via ve nic «Amin amin. Mc. Instituirea Sfintei Euharistii la Cina cea de Tain este descris de Evangheli ti astfel:´ Iar pe când mâncau ucenicii. amin. moartea Domnului vesti i. gr iesc vou . Dup ce Mântuitorul a s turat mul imea în chip minunat. spre iertarea p catelor´ (Mat. 53-56). Sfânta Euharistie se s vâr e te întru pomenirea Domnului. i ace tia voiau s -L proclame împ rat. în noaptea în care a fost prins. i luând i paharul i mul umind. 47-51. a luat pâine i dup ce a mul umit. de câte ori mânca i aceast pâine i be i acest pahar. 22-24). Pentru c . cu o zi înainte de Pa tile iudaice. 6 . Sfântul Evanghelist Ioan relateaz promisiunea instituirii Tainei. carele pentru mul i se vars . Cel ce m nânc Trupul Meu i bea Sângele Meu r mâne întru Mine i Eu întru El. pân la venirea Lui (I Cor. care se frânge pentru voi. le-a dat.´(Ioan VI. 34.3. pân la a doua venire a Lui (Lc.22. Asemenea i paharul pentru cin zicând: acest pahar este Legea cea nou întru sângele Meu. 11. nu ve i avea via mâncare i Sângele Meu adev rata b utur . Sfântul Apostol Pavel le vorbe te Corintenilor despre instituirea Sfintei Euharistii:´De la Domnul am primit ceea ce am dat vou : cum c Domnul Iisus. a frânt i dând ucenicilor. a zis: lua i. al Legii celei noi. zicând: be i dintru acesta to i. pentru iertarea p catelor. le ine o cuvântare despre pâinea cereasc în care vorbe te despre necesitatea împ rt irii cu Trupul i Sângele S u pentru dobândirea vie ii ve nice:³ Eu sunt pâinea vie ii. 26. fiind instituit întru vecie. a frânt-o i a zis: acesta este Trupul Meu.23-26). Aceasta s-o face i întru pomenirea Mea. Aceasta s-o face i ori de câte ori ve i bea spre pomenirea Mea.19). acesta este Trupul Meu. ca apoi s o a eze la Cina cea de Tain în ajunul r stignirii Sale. acesta este Sângele Meu. mânca i. C ci Trupul Meu este adev rata ve i bea Sângele Lui. Cel ce m nânc Trupul Meu i bea Sângele ve nic i Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. de nu ve i mânca Trupul Fiului Omului i nu întru voi. a binecuvântat. fiind atât de precis i clar încât i protestan ii au recunoscut-o ca Tain instituit de Iisus Hristos.Instituirea Tainei Omenirea a fost preg tit din timp de Mântuitorul Hristos pentru primirea marei Taine a Euharistiei. Iisus luând pâine.14. Instituirea dumnezeiasc a Sfintei Euharistii nu a fost contestat de nimeni. 26-28.

pg. a a cum se practic i ast zi în Biserica Ortodox . cu pâine dospit const în modul serb rii Pa tilor de c tre Mântuitorul.Petreu . este o practic lipsit de temei scripturistic. Aceast practic a amestec rii vinului cu apa. La Cina cea de Tain . ci un Pa ti deosebit. Pâinea trebuie s fie f cut din grâu curat i dospit . Prof. Despre Prof. masa aceea ar fi trebuit s fie numit Pa ti. II. deoarece instituirea Sfintei Euharistii s-a f cut cu pâine dospit . I. Sfânta Scriptur i Sfânta Tradi ie ne înva c folosirea pâinii dospite este singura practic adev rat . a a c pâinea euharistic a fost azim 16 . având mijlocul încins i toiag în mân . Teologia Dogmatic Bucure ti. curat i amestecat cu putin ap . 16 i Simbolic . 1958. 868. c nu s-a serbat pa tile iudaic la cin . nu azim . Dac Iisus ar fi serbat la Cina cea de Tain Pa tile iudaic. Cel de-al doilea element folosit la Euharistie este vinul curat din struguri. iar pâinea de la ea este paine dospit . este de origine apostolic i se refer la curgerea sângelui i apei din coasta str puns a Mântuitorului. Romano-catolicii sus in c Mântuitorul a serbat Pa tile iudaic.II. când a instituit Taina Sfintei Euharistii. Dar Iuda pleac de la Cin . deci pâinea euharistic a fost pâine dospit .Prezen a real a Mântuitorului Hristos în Euharistie Pentru s vâr irea Sfintei Euharistii dup înv tura Bisericii Ortdoxe se întrebuin eaz pâine i vin. Temeiul dogmatic al practicii ecumenice ortdoxe. Faptul c romano-catolicii întrebuin eaz în loc de pâine dospit azim . I. NicolaeChi escu. 7 . 17 Ibidem. înc din primele veacuri. noaptea. gata de c l torie. Alte am nunte dovedesc acela i lucru. c ci la pa ti to i trebuiau s . Sp larea picioarelor ucenicilor nu s-ar fi putut face la aceast cin . pg. Pr. Pr. în care timp nu se mânca decât azim . nimeni nu p r sea casa în care a mâncat pa tile. Mântuitorul n-a serbat Pa tile iudaic. iar vinul din struguri. care se sfin esc prin invocarea Duhului Sfânt la Sfânta Liturghie. Acest fel de pâine s-a folosit în toat Biserica pentru s vâr irea acestei Taine. dac ea ar fi fost împreunat cu serbarea pa tilor. Unele am nunte istorisite de Evangheli ti dovedesc faptul c Cina cea de Tain a fost în seara de 13 nisan i la ea nu s-a mâncat azim . Dup obiceiul iudaic. Vol. în care se toarn pu in ap la proscomidie. c ci înc nu era vremea acestuia. dar ea e numit cin . nu azim .i in înc l mintele în picioare.Todoran. Prof. 868. pân a doua zi diminea a. Aceasta înseamn c atunci nu era pa ti17.

întrucât duce pân la cap t s l luirea Lui în cei ce cred. cer ca în Euharistie s avem ceva mai mult decât un simbol. chipul prin realitate. Teologia Dogmatic Ortodox . iar ceea ce se g sea în pahar era în realitate Sângele Lui. Prof. Prin aceast Tain El Se d deplin membrilor Bisericii. c este Trupul S u. Bucure ti. prin care se interpretare este singura corect . precum i la unele greut i. constituind-o i sus inând-o deplin ca trupul S u extins. Dar Mântuitorul. Mântuitorul vorbe te de pâinea pe care o va da. 64. Aceste cuvinte ale Mântuitorului au fost întelese în mod propriu de iudeii din Capernaum care s-au scandalizat spunând:´ Cum poate Acesta s ne dea Trupul s u s -L mânc m?´ Unii dintre ucenicii S i L-au i p r sit pe Iisus din cauza greut ii cuvintelor Lui. nsu i Mântuitorul a promis oamenilor împ rt irea cu Trupul S u:´Eu sunt pâinea cea vie. Mântuitorul l mure te pe deplin i o oferea Apostolilor prezen a real a Sa în Sfânta Euharistie:´ acesta este Trupul Meu´ i ³acesta este Sângele Meu al Legii celei noi´ înseamn câ pâinea pe care o inea Mântuitorul în mân stabile te leg tura cea nou între Dumnezeu i oameni19. Vol 3.Todoran. Dac în celelate Taine Hristos este prezent în chip nev zut prin lucrarea Sa. înlocuind mielul pascal al leg turii celei vechi. St niloaie. Vol. care s-a pogorât din cer. II. NicolaeChi escu. cu toate nedumeririle i întrebarile. Euharistia. ce îl va jertfi pentru via a lumii. la Cina cea de Tain . Dar rostul acesta îl împline te Euharistia numai c ea însemneaz prezen a real a lui Hristos cu trupul i sângele S u sub chipul pâinii i vinului spre a-L primi în l untrul nostru18. 1958. Apostolii i Biserica au în eles aceste cuvinte ca exprimând prezen a real a Lui Hristos în Euharistie. O interpretare metaforic ar duce la absurditate. Pr. pg. I. adic Bisericii. pentru care a instituit Mântuitorul Taina Sfintei Euharistii. Instituind Sfânta mp rt anie.Petreu . precum cel din Cartagina (397) în canonul 23. st ruie în sensul literar al cuvintelor Sale. în Euharistie este prezent prin însu i trupul i sângele S u.aceasta vechii p rin i biserice ti dau m rturie în sinoade. pg. pe care Eu îl voi da pentru via a lumii´ (Ioan 6. Pr. 878. Teologia Dogmatic i Simbolic . I. viu va fi în veci. Aceast era în realitate Trupul Lui. Bucure ti. 1978. Dac Domnul ar fi instituit Pr. Domnul a instituit-o cu pu ine ceasuri înainte de moarte spre adeverirea i pecetluirea leg turii celei noi dintre Dumnezeu i noul Israel. Iar pâinea pe care Eu o voi da este Trupul Meu. De va mânca cineva din pâinea aceasta. mprejur rile i scopul. Aceste cuvinte au fost întelese în sens propriu de c tre Sfin ii P rin i ca referindu-se la Sfânta Euharistie. Prof. D. Prof. 19 18 8 . Prof. 51). i întreab pe Apostoli dac nu vor s plece i ei cu cei care L-au p r sit. sub chipul pâinii i vinului.

Prof. a a cum le va tr i în Euharistia Bisericii. iudeii ar fi avut în mielul pascal o închipuire cu mult mai adecvat a lui Iisus Cel r stignit. i înviere dar i se prelunge te pe plan nev zut i în noi. precum i Evangheli tii:´ Paharul binecuvânt rii pe care-l binecuvânt m. find preînchipuite în Vechiul Testament de mielul pascal i man .. asumarea trupului nostru. Prof. 66. Vol 3. nu ar fi necesar prezen a Domnului în noi cu trupul S u jertfit i înviat. Traducere autorizat de Pr. 22 Ibidem. 21 Pr. 1978. D. 66. Este dovada c Hristos a tr it nu într-un plan trecut. oricine m nânc pâinea aceasta sau bea paharul Domnului cu i bea cu nevrednicie. i numai prin aceast moarte i înviere împreun cu Hristos. Teologia Dogmatic Ortodox . m nânc 11. ele sunt mai mult decât acestea. Ca s se r stigneasc i s învie. Dac în unele locuri Sfin ii P rin i vorbesc în termeni nepreci i despre 20 HristuAndrutsos. De i Euharistia este la gustare i pip ire pâine i vin. 10. St niloaie. decât noi în pâinea frânt 20 .. nu este oare împ rt irea Sângelui lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este oare împ rt irea Trupului lui Hristos?. deci nu ar fi necesar Euharistia21. pentru c nesocote te Trupul Domnului´ (I Cor. Euharistia de la Cina cea de Tain este anticiparea tainic a jertfei de pe Golgota i a la Cina cea de Tain în mod tainic jertfirea Sa i învierea Sa. r stingnire. Despre prezen a real a Domnului în Sfânta Euharistie vorbe te clar Sfântul Apostol Pavel.pg. D. Prin Euharistie se aminte te faptul c Hristos S-a întrupat. Dr. vestim cele trei acte ale Mântuitorului întrupare. F r aceasta nu i-ar fi putut însu i Apostolii în mod real moartea i învierea lui Hristos. vinovat va fi de Trupul i Sângele Domnului. F r dependen a mântuirii noastre de împreun -moarte i inviere cu Hristos. pentru c numai prin aceasta putem muri i învia i noi împreuna cu El. a a a fost necesar i Cina cea de Taina22. ca s le imprime i în trupul i sângele nostru. St niloaie.Dogmatica Bisericii Ortodoxe R s ritene. Deci s se cerceteze omul pe sine i numai a a s m nânce din aceast pâine i s bea din acest pahar. pg. Trupul i Sângele Mântuitorului Cel jertfit i înviat. De aceea baza Euharistiei este nvierii. Hristos este real prezent cu trupul i cu sângele S u jertfit i înviat în Euharistie. S-a jertfit i a înviat.16. trebuia s Se întrupeze. 1930.27-29). pg. devenim p rta i vie ii ve nice. 371. C ci cel ce m nânc nevrednicie.Prin Sfânta mp rt anie.Drept aceea. Asa cum au fost necesare Jertfa de pe Cruce i nvierea Lui pentru instituirea Euharistiei. ci într-o realitate care se repet i bea osânda sie i. Sibiu. jertfirea Lui pentru noi i învierea Lui. 9 .dumnezeiasca Euharistie ca o simpl ceremonie simbolic . Bucure ti.

10 . nu numai obiectul unei i împ rt indu-ne cu El. Atot iitorul´. pg. 345.345.Teologia Euharistiei. Cel care a fost. Cel ce este. A a cum în Vechiul Testament poporul lui Israel aducea laud lui Iahve pentru faptele lui. XXI (1969). nviat. Prezen a Lui de acum nu se deosebe te de cea eshatologic decât prin faptul c acum ea ni se d ruie te prin chipul pâinii i vinului24. Sfânta Euharistie este o celebrare a lui Hristos. Ibidem. St niloaie. Ast zi. acestea nu trebuie întelese în sesnsuri gre ite. Nefiind contestat de nimeni dogma prezen ei reale. La aceasta Domnul r spunde :´Eu sunt Alfa i Omega. ne f g duie te via a 23 24 Pr. Prof. dar i un mijloc de unire a credincio ilor cu Hristos cel prezent i o a teptare a venirii lui viitoare. Euharistia se întelege tot mai mult nu numai ca momentul izolat al consacr rii elementelor. Pe cât de mult rezult pentru cre tini prezen a i lucrarea real a Domnului în Euharistie din amintirea mor ii i învierii Lui. se vorbe te de ac iunea lui prezent c este Domnul n Apocalips . pe atât de mult rezult ea din a teptarea ar t rii Lui viitoare. Numai prin prezen a Lui de acum. la s vâr irea Euharistiei Hristos era Domnul cel era subiectul prezent care lucreaz comemor ri. dup ce ni se aminte te în rug ciunea de laud c Hristos este Cel întâi n scut din mp ra ilor :´El vine cu norii i orice ochi îl va vedea´ (Apoc.7). 3. iar Dumnezeu le r spl tea prin înnoirea f g duin elor. 1. a a i Euharistia din Noul Testament este r spunsul lui Dumnezeu pentru lauda noastr viitoare. ci i ca r spunsul lui Hristos la lauda ce-I adreseaz comunitatea credincio ilor pentru tot ce a f cut El în trecut i la cererea de a-I fi din nou aproape23. Cel ce era i Cel ce vine. Des vâr ita unire eshatologic cu Hristos ce se a teapta este implicat în unirea prezent cu El. mor i. D. nr. Aceasta este o laud asemenea celei reprezentat de anaforaua euharistic . Pentru cre tini.Euharistie. Studiile mai noi dedicate textelor biblice i vechilor texte ale anaforei euharistice sunt în general de acord c celebrarea Euharistiei în Biserica primar era o anamnez sau o comemorare a mor ii i învierii lui Hristos. în ³Ortodoxia´. pg. este i va veni. 344. Cel ce a fost preg te te venirea Lui viitoare. nu s-au formulat termeni preci i i delimita i. El i acum asupra credincio ilor.

nr. ³ acesta este sângele Meu´25. D. Momentul prefacerii cinstitelor daruri. într-un mod reînnoit în SergiuBulgakov. prin Hristos în lume.Prof. Amin´27. pref caâdu-le cu Duhul T u cel Sfânt´. fiind înso it cuvintele :´ C ldura credin ei pline de Duhul Sfânt. XXXVII. Cit. trimite Duhul T u cel Sfânt peste noi i peste aceste daruri ce sunt puse înainte. pg. caldura. cap. aceasta. 26 25 11 . prin coborârea Sfântului Duh peste Biseric i peste Darurile puse înainte transformându-le în însu i Trupul i Sângele lui 26 Hristos. rug ciunea are urm torul cuprins:´ aceast slujb duhovniceasc i f r de sânge i cerem i ne rug m i cu umilin nc aducem i le ie binecuvinteaz pentru ca Duhul Sfânt s le prefac în trupul i sângele Mântuitorului. pg. Epicleaza constituie momentul central al Sfintei Liturghii. XXX (1978). cinstit sângele Hristosului T u. 1-2. 206. dup . Epicleza euharistic este Cincizecimea euharistic turn rii apei c ldu e în potir. iar ce este în paharul acesta. doar c este o epiclez mai lung . Taine i problema intercomuniunii. Tîlcuirea Dumnezeie tii Liturghii. Ed.208. Traducere de Paraschiv Angelescu. CL. citat din Nicolae Cabasila. cap.. pg. P. Dar nu numai atat: Duhul Sfânt preface pe cei sau pe cele asupra c rora se revars în coborârea Lui de la Tat l. citat din Nicolae Cabasila. i f adic pâinea aceasta cinstit trupul Hristosului T u. în ³Ortodoxia´. 284. G. este acela când preotul liturghisitor roste te epicleza sau rug ciunea de chemare a Sfântului Duh peste darurile euharistice Liturghia Sfântului Ioan Gur de Aur.Dogma Euharistic . Caracterul eclesiologic al Sf. în ³Ortodoxia´. G. Epicleza se situeaz pe pragul oric rei comuniuni cu Dumnezeu. XXX (1978). Duhul Sfânt preface Agne ul oferit de comunitate în Trupul lui Hristos. dar totodat strânge i preface comunitatea îns i. Tîlcuirea Dumnezeie tii Liturghii. Pr.Prof. 208. Pâinea i vinul înceteaz de a mai fi pâine i vin. La la tine c dem.Radu. D.Radu. Caracterul eclesiologic al Sf. nr.III. P. Euharistia este o rug ciune des vâr it prin pogorârea Duhului Sfânt. Cit. subliniat i mai apoi prin ritul cu rostirea de introducerea în potir a p rticelei Iis odat cuvintelor:´ Plinirea. 1936.. adresat Tat lui prin Hristos. potirului credin ei Sfântului Duh´. CL. XXXVII. Ed. Acela i con inut are i rug ciunea din Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. pg. Modul Prezen ei reale i prefacerea darurilor Credin a Bisericii Ortodoxe este c la Sfânta Euharistie pâinea i vinul se prefac în trupul i sângele lui Hristos i c în ele este prezent însu i Domnul. devenind trupul i sângele lui Hristos:´acesta este trupul Meu´. 6. 452. 284. Taine i problema intercomuniunii. reprezentat prin Agne . pg. 27 Pr. Bucure ti. 452. 1-2.

pg. greutatea. 10. pg. acesta este Sângele Meu este formula antinomiei: identitatea a ceea ce este divers i diversitatea a ceea ce este identic. Schimbarea s vâr it asupra lor nu se r sfrânge i asupra naturii lor fizice. ci unirea a dou lumi. transformându-se materia apei în cea a vinului. 1936. transcende natura pâinii i vinului i o schimb în a a fel încât fiin a lor material se schimb . fiindc însu irile pâinii i ale vinului r mân i mai departe acelea i: mirosul. vrednicia i singularitatea lor str ine oric rei Pr.Radu. ele nu mai exist . Fiin a lor material schimbându-se. Din momentul prefacerii. 6. 1-2. devine altceva i nu mai apar ine lumii fizice. nici actul prefacerii nu va mai exista. 285. 547. culoarea. Prof. ci au fost. citat din Pr. minunea prefacerii Sfintelor Daruri nu este fizic . gustul. Prefacerea Sfintelor Daruri nu trebuie înteleas ca o transformare fizic . D. Dogma Euharistic . pg. care prive te numai lumea aceasta. Prefacerea Darurilor în Trupul i Sângele lui Hristos i sfin irea credincio ilor reprezint cele dou asptecte ale realit ii Euharistice. De aceea. Acesta este Trupul Meu. 30 Ibidem. n prefacerea Sfintelor Daruri trebuie s credem cu puterea credin ei în Iisus Hristos i în ceea ce a instituit El:´ cred c acesta este preacuratul i sfântul T u Trup i acesta este însu i preacuratul i sfântul T u Sânge´. XXX (1978). Prefacerea.Prof. nu trebuie i nu poate fi un obiect al perecep iei senzoriale. prefacerea. Din aspectul sacramental al Bisericii. 28 12 . deoarece nu se face prin absorbirea unei materii în alta. în ³Ortodoxia´. Bucure ti. care este adeverirea lucrurilor celor nev zute31. 29 SergiuBulgakov. St niloaie. poate s fie numai obiectul credin ei. 8. Taine i problema intercomuniunii. se transform în c ldur i cenu . nr. complet nev zut ochilor no tri trupe ti i inaccesibil sim urilor noastre corporale. pâinea i vinul nu î i pierd propriet ile lor materiale. a doua domenii separate între ele: un transcensus metafizic. Minunea prefacerii nu înseamn schimbarea unei esen e materiale în alta în limitele lumii fizice. Aceast transformare nu are loc prin schimbarea unei materii din domeniul lumii fizice cu alta din acela i domeniu cum s-a f cut la CanaGalileii. Prefacerea Sfintelor Daruri este o antinomie. Traducere de Paraschiv Angelescu. pg. ci metafizic 29 . De aceea. în care diversele elemente r mân în izolarea identific ri30. prefacerea ca o identificare în act i nicidecum o identificare static . pg. Puterea tainic a prefacerii. pâinea i vinul înceteaz s mai existe propriu zis. D. Domnul vine ³în i sub pâine i vin´ indiferent de credin a. Cu toate acestea. Caracterul eclesiologic al Sf.Trupul lui Hristos28. 31 Ibidem. a a cum se întâmpl în schimbarea materiilor: dup ce lemnele ard. Odat cu arderea lemnelor.

Fidei. 32 13 .Dogma Euharistic . în care este prezent Domnul nostru Iisus Hristos33. darurilor dup sfin ire. nc din primele veacuri cre tine exist credin a întregii Biserici în prefacerea Sfintelor Daruri. col. cea de-a doua. Ioan Damaschin. nr. G. prefacere. nu numai icoane ale acestora32. pg. 1141. Biserica apusean prima problem de ordin dogmatic asupra problema dogmatic în secolul al XI-lea. Wiclef i Jan Huss pun la îndoial neschimbabilitatea pâinii i a vinului ca o învederare a sim urilor noastre. nu s-a pus problema dogmei euharistice ci s-a afirmat de c tre aceasta în mod direct f r defini ii precise. f r ca Trupul s se prefac în Dumnezeire. prin cuvântul de instituire dumnezeiesc rostit asupra lor ca s se dea El însu i celor vrednici spre mântuire. D. Nedumerirea ini ial . n secolul al IX-lea. St niloaie. Orth. la fel e i în Euharistie. mutare stihial . apare în n timpul primului mileniu al Bisericii cre tine. iar mai pe urm rezultatele vizibile experien ii i i îndoiala în dogma euharistic . ci îns i pâinea i vinul se prefac în trupul i sângele lui Dumnezeu«Dup cum pâinea Pr. Precum Mântuitorul s-a întrupat. Dup chemarea Sfântului Duh i sfin irea elementelor euharistice de c tre preot. m rturise te schimbarea lor deplin i real prin prefacere în trupul i sângele lui Hristos. se refer la aflarea vizibil între despre credin ii. 1936. A a cum s-a f cut Mântuitorul în acela i timp i om i Dumnezeu f r nici o schimbare a naturii umane în Dumnezeire. Cea dintâi vorbe te sensului i a importan ei prefacerii Sfintelor Daruri. Ei declar c pâinea i vinul. la fel i în Euharistie Trupul i Sângele adev rat al Domnului coexist cu pâinea i vinul euharistic. dup sfin ire sunt însu i Trupul i Sângele Domnului. Radbertus Corbiensis i Rabanus Maurus. Datorit faptului c Trupul i Sângele Mântuitorului ne-au fost oferite la Cina cea de Tain ca hran dumnezeiasc (pâine cereasc i pahar al vie ii). iar în momentul sfin irii i i plecau genunchiul.1153.sau nevrednicia noastr . Cre tinii se închinau. 14. proclam . pg. ³Nu trupul cel ce s-a în l at la cer se coboar de acolo. citat din Sf. 33 SergiuBulgakov. 94. Traducere de Paraschiv Angelescu. în ³Ortodoxia´. Sfin ii p rin i afirm to i c prezen a real e o urmare a prefacerii elementelor i pentru aceast prefacere folosesc termeni care nu las nici un echivoc: schimbare. iar celor nevrednici spre osând . V(1953). Exp. 56. la Liturghie. Prof. credin a. Dumnezeiasca Euharistie în cele trei confesiuni cre tine. trebuie ca înv tura euharistic s fie cuprins în rostirea hot rât de Domnul. 1. iar dup fiin sunt trupul i sângele lui Hristos. P. pâinea i vinul dup binecuvântare sunt pâine i vin doar în forma exterioar i dup gust. Aici exist o necoresponden realit ile mp rt aniei la unii scolastici : Paschasius. Bucure ti.

se afla El însu i pe p mânt . 14 . Mântuitorul î i men ine leg tura Sa cu lumea i 35 Ibidem. când Domnul nu va mai fi trupe te dup în l area Sa la cer. Mântuitorul le preface cu adev rat în trupul i sângele S u cu puterea corpului S u duhovnicesc i preasl vit. ci unul i acela i Trup´34. 39. vinul i apa. ci un trup deosebit de cel avut mai înainte. Domnul a hot rât s vâr irea Tainei cu materie p mânteasc .într-o cas din Ierusalim. pg. iar vinul i apa prin b utur se prefac pe cale natural în trupul i sângele aceluia care m nânc pâine i bea vin i ap . Prin aceste dou fragmente în elegem leg tura i analogia dintre hrana cereasc i cea p mânteasc . Mântuitorul S-a dat pe Sine ca hran mântuitoare în trupul i sângele S u. a a cum a fost în trecut. constituind nu dou trupuri. El se înf i a nemijlocit ucenicilor S i în trup i sânge. prin care se s vâr e te unirea cu El. adic cu pâine i vin f r a se ine în seam dep rtarea Sa din lume. pg. iar pâinea i vinul au putut s fie numai un mod aparte al gust rii însu i preacuratului trup i sânge al lui Hristos´35. tot astfel i pâinea.cu corpul S u . a a cum a fost la Cina cea tainic . 44. din hrana p mânteasc toat puterea asupra ei. 36 Ibidem. Ibidem. trebuie sa aib pentru fiii p mântului acestuia o materie. 70. Protoiereul Sergiu Bulgakov spune c astfel se deschide o nou latur în chestiunea euharistic :´ Atunci când ea a fost instituit de Domnul. se prefac pe cale supranatural în trupul i sângele lui Hristos. Euharistia a fost instituit nu pentru moment. La Cina cea de Tain . prin invocarea i coborârea Duhului Sfânt asupra lor. c ceva care s-a schimbat. ca materii din lumea aceasta. ci pentru toate timpurile. Dându-le s m nânce pâinea i s bea vinul ca pe însu i trupul i sângele S u. în mijlocul ucenicilor S i. De aceea. devin în mod absolut i integral corpul i sângele mântuitor. Pâinea i vinul se fac. De i s-a în l at la cer. Aici nu trebuie s deosebim. s-a transsubstan iat. f r a se avea în vedere faptul c Domnul Cel ce S-a în l at la ceruri nu gust din materia. în particular pâine i vin. alc tuind astfel nu un trup nou.prin mâncare. pg. o substan ialitate din lumea aceasta. Ucenicii s-au împ rt it în chip real cu acest trup i sânge find pe deplin identificate cu hrana euharistic i unele i altele apar inând lumii acesteia. ci au r mas a a cum au fost. Instituirea mp rt aniei în timp ce Domnul a petrecut pe p mânt. pentru timpul când El însu i nu va mai fi pe p mânt. s vâr irea ei se leag de pâine i vin. Ne-a f g duit ca aceasta s o facem întru pomenirea Lui. cu atât mai mult împ rt irea. 34 i ca atare ea nu se preface în trupul i sângele S u36.

Dogmatica ortodox . Dr. Prof. 886. Manual pentru seminariile teologice. adic ´p rta dumnezeie tii firi´ (2Petru1. Efectele Tainei i Sfânta mp rt irea mp rt anie une te credincio ii în chip mistic cu Hristos. 37 15 .107)40.56)38. Rena terea. 1. pg 341. Domnului i Dumnezeului i Mântuitorului nostru Iisus Hristos. pg. II. Arhid. Bucure ti. 1930. Euharistia des vâr e te fiin a celui care o prime te cu vrednicie i îl face dup asem narea lui Hristos.IV. are i unele efecte speciale: Unirea celui ce se împ rt e te cu Iisus Hristos. Isidor Todoran. Se nume te astfel. nt re te sufletul în ispite i fere te de p cate. Dr. 38 Pr. Ed.56). Prof. 387. Precum hrana material d via prelungirea vie ii trupe ti. ea fiind în acela i timp i arvuna vie ii ve nice. I.´ Vrajma ul sufletelor nu îndr zne te s fac vreun r u aceluia în care vede c petrece Hristos´(Mart. CLuj 2000. I. Vol. D. St niloaie. Prof. NicolaeChi escu. deoarece procur Harul.4). Dogmatica Bisericii Ortodoxe R s ritene. Pr. Traducere autorizat de Pr. Prof. Prof. îi înt re te trupului i contribuie la i le des vâr e te via a spiritual . 1958. care dezvolt iubirea i deschide u a spre adev rata fericire la care vor ajunge cei credincio i dup înviere:´ Trupul Meu este adev rat mâncare i Sângele Meu adev rat b utur ´ (Ioan 6. Ioan Z grean. Sfin ii P rin i numesc mp rt ania antidotul spre a nu muri sau leacul nemuririi. dup cuvintele Lui:´ Cel ce m nânc trupul Meu i bea sângele meu petrece întru Mine i Eu întru El´ (Ioan 6. Dr. care na te i hr ne te s mân a învierii trupului i deoarece confer titlul i îndrept irea moral la nemurire37. Pr. spre iertarea HristuAndrutsos. 341. Fiind o hran duhovniceasc . Teologia Dogmatic i Simbolic . pg. 40 Prof. Sibiu. pg.Todoran. precum rezult i din formula împ rt irii:´ Se i sfântul trup i sânge al împ rt e te robul lui Dumnezeu cu cinstitul p catelor i spre via a de veci´39. progres în via a duhovniceasc . Din aceast cauz Sfânta Euharistie. Ort. împ rt irea cu trupul i sângele Domnului aduce cu sine cur irea de p cate. 39 Ibidem. Unirea cu Iisus Hristos prin Sfânta Euharistie este unirea cu însu i izvorul harului dumnezeiesc.Petreu . îi hr ne te. a a este i Euharistia pentru suflet.

886. necesar întineririi Bisericii. de boal . I. Prof. ci El ne-a învrednicit i de a fi iubi i. 530. Prof.Petreu . dorit i vrednic de a fi iubit 42. în cazul amenin rii cu moartea de c tre persecutori. Ioan Gur de Aur. în ³Ortodoxia´. 533.Sensul ecumenic al Sf. tot a a Hristos a împodobit sufletul nostru i l-a f cut frumos. Ioan Coman. Celor nevrednici i nepreg ti i. de foame i l-ar schimba dintr-odat într-un tân r frumos. Diaconii nu pot s vâr i Sfânta mp rt anie. Nemurirea i îndumnezeirea prin împ rt anie sunt încununarea unui lung proces de educa ie i cre tere euharistic ´pân la statura lui Hristos´. altereaz chipul lui Dumnezeu care este omul. iar laicii nu pot ajuta la slujirea propriuzis a preo ilor. de s r cie. Aceast urâ enie. 43 Prof. Ioan Gurã de Aur. Hristos vrea ca atât Biserica cât i cre tinul s fie vrednici mereu de a fi iubi i. în ³Ortodoxia´. nr. Dup cum cineva luând un bubos ros de cium .Todoran. c ci cel ce m nânc i bea. sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie. Deci s se cerceteze omul pe sine i a a s m nânce din pâine i s bea din pahar. P. Prin harul euharistic. Vol. a încetat odat cu persecu iile43. pg. Ioan Coman.. 41 16 . citat din Sf. li se agonise te osând de la Dumnezeu precum ne încredin eaz Sfântul Apostol Pavel:´Oricine va mânca pâinea aceasta. 1958. 42 Pr. Euharistii la Sf. G. nr.27-29). Hristos nu s-a m rginit doar la iertarea p catelor noastre. Slujitorii Sfintei Euharistii sunt episcopii i preo ii. cu vrednicie pentru primirea ei. II. I. 3 la Epistola c tre Efeseni. 13. de b trâne e. va fi vinovat fa i bea din pahar cu nevrednicie. nici nu se pot împ rt i singuri. Pr. Omilia I. Teologia Dogmatic i Simbolic . str lucirea i vrednicia de la început. Aceasta este confirmat de Sfin ii P rin i i canoanele Bisericii. ceea ce nu se va întâmpla decât în împ r ia lui Dumnezeu41. 14. l-ar îmbr ca cu purpur de trupul i sângele Domnului. nesocotind trupul Domnului´ (ICor. având o fa str lucitoare i ascunzând fulgerele soarelui în privirea i în fine i-ar pune diadem ochilor s i. Roadele Euharistiei redau frumuse ea omului. 1965. Euharistii la Sf. Iar obiceiul din primele veacuri de a p stra cre tinii Sfânta Euharistie. Diaconilor li se permite numai sa împ rt easc pe laici în caz de nevoie i aceasta numai cu învoirea episcopului i preotului. 4. Pr. Prof. Sfântul Ioan Gura de Aur vorbe te aici de întinerirea duhovniceasc a cre tinilor. Ioan Gur de Aur. Prof. întrecând pe to i oamenii prin frumuse e. Unirea ³real ´ cu trupul euharistic este unirea cu Hristos. apoi l-ar aduce în floarea vârstei.Efectele Sfintei Euharistii vor fi numai în sufletele celor care se preg tesc cuviincios. 1965. LXII. slujitori canonici ce au primit acest har de la Hristos prin Sfin ii Apostoli. Pr. osând î i m nânc 11.4. i toate insignele împ r e ti. pg.Sensul ecumenic al Sf. Bucure ti. NicolaeChi escu. ca s poat împ rt i singuri. pg.

o adev rat unire cu Hristos. Prof. Hristos s-a ar tat pe Sine ca ³Pâinea vie ii´(Ioan 6. 17 . ci ajunge la o unire cu Hristos i cu fra ii44. 6. Valer Bel. 53). inclusiv copiii. Cel ce este în comuniune nu ia parte simplu la osp . inclusiv copiii. precum se spune în una din rug ciunile împ rt irii:´ Nu spre judecat sau spre osând s -mi fie mie împ rt irea sfintelor Tale Taine. în ³Studii Teologice´. Este vorba de o adev rat comuniune. La fel i cuvintele preotului din momentul împ rt irii au aceea i semnifica ie:´« spre iertarea p catelor i spre via a de veci´. Prin mâncarea Trupului i consumarea Sângelui S u se ob ine i se tr ie te o comuniune dinamic cu Hristos. Cei sco i din sânul Bisericii. ci spre t m duirea trupului i a sufletului i spre via a de veci´. 48). pe care El o m rturise te prin d ruirea Fiului S u. Ea este primit de c tre om i se descoper pe Sine în i prin Trupul lui Hristos. Aceast via ne-a fost dat de c tre Dumnezeu-Tat l în întruparea Fiului S u. Doamne. se întemeiaz pe cuvintele rostite de Mântuitorul:´ De nu ve i mânca trupul Fiului Omului i nu ve i bea sângele Lui.239. inclusiv cei opri i de la Tain de c tre duhovnic. care corespunde unit ii Fiului cu Tat l i iubirii Tat lui pentru lume. Biseric i Euharistie. 44 Pr. 1982. în i prin Euharistie. nr. Taina Euharistiei este necesar pentru mântuire i pentru dobândirea vie ii de veci. 238. mp rt irea tuturor credincio ilor.Dup înv tura Bisericii Ortodoxe. nu ve i avea via întru voi´(Ioan.3-4. primitorii Sfintei Euharistii sunt to i credincio ii. eretici. pg. schismatici i aposta ii sunt exclu i de la împ rt ire.

a puterii lui. 2. 1. 1. Prof. de consacrare. 3. El se aducea pe sine jertf . XVII (1965). rezult c a existat în trecut o preo ie a credincio ilor. întrucât to i erau chema i s aduc jertf bunuri proprii i prin aceasta persoana lor47. toate bunurile d ruite nu se distrugeau.persoana care-l ofer Testament. înseamn a se în l a la Pr.V. jertfa nu ar mai fi putut s creeze o leg tur între Dumnezeu i comunitatea religioas . deci ele se sfin eau f r a se distruge46. în ³Studii Teologice´. pentru motivul c el ar fi trebuit s se d ruiasc . Prin preot se întrege te leg tura cu Dumnezeu. modului egoist de via .Jertfa era adus cu credin a c ea se înal jertfa nu era deplin pân la Dumnezeu. poate fi numit preot. F r prezen a preo ilor. Vasele. tot cel ce jertfe te ceva. Dar înainte de Hristos intre la El ca jertf nici sub acest raport. Iar credinciosul nu poate intra la Dumnezeu decât ca jertf curat . Leg tura dintre Euharistie i iubirea cre tin . 4. domina ideea de moarte. i se ren tea apoi pentru un mod de via superior.obiectul oferit. 3. 4. pg. s-a distins în general pe lâng persoana ce i-a oferit darul propriu i o persoan prin care i-a oferit. 45 18 . pg. D. de i nu fizic. A intra la Dumnezeu înseamn a muri total. ci serveau cultului. n oferirea animalelor i rodurilor. Moartea i sfin enia existau într-o rela ie de succesiune i de coexisten . adic o persoan care nu oferea darul propriu. 2. pg.Obiectul oferit constituie un bun i face din parte din proprietatea cuiva. murea într-un mod de via inferior. nr. ca bunuri de consum. credinciosul este reprezentat de ceea ce el ofer . 1-2. prin urmare se deosebe te: i 4. 7. Evreul î i punea mâinile peste animalul oferit. Taina Euharistiei ca Jertf i deosebirea dintre Jertfa de pe cruce n jertf .actul de oferire. ceea ce se jertfea. în sensul c bunul oferit era parte a existen ei lui. rezult din faptul c distrugere. n Vechiul i în acela i timp se r scump r prin obiectele oferite. metalele. de mbinarea ideilor de moarte i de sfin enie. Dac tot cel ce ofer un dar. n ce prive te persoana care ofer jertfa. ci darul celorlal i.Actul de oferire era dominat de dou idei: ideea de moarte i ideea de sfin ire.Dumnezeu c ruia i se ofer 45 Jerta este darul oferit de cineva lui Dumnezeu. 47 Ibidem. 3. St niloaie. 46 Ibidem. Dumnezeu voie te ca s credinciosul însu i.

dar binevoind acest lucru. îns pentru aceasta a trebuit s Se sfin easc mai întâi pe Sine însu i prin aducerea Sa ca jertf . forma ei des vâr it .un mod total deosebit de cel lumesc. deorece aceast persoan este în acela i timp o persoan divin . Jertfa comun pentru to i se realizeaz în Iisus Hristos din toate punctele de vedere. s-a descoperit i s-a realizat în Iisus Hristos: 1. n scându-Se f r de p cat i vie uind într-o stare de moral de jertfire înainte de jertifrea de pe Golgota. Numai prin Hristos a dobândit credinciosul puterea de a fi jert adev rat . Jertfa ce se aducea. 9. Numai Hristos a împlinit condi ia aceasta. nu ar fi avut acum imprimat caracterul unei st ri de jertf de via în iubire. I se cuvenea s fac sincerit ii. trebuia s fie curat de la început pân la sfâr it pentru a putea urca la Tat l prin cur ia sa. El se aduce pe Sine însu i ca jertf s se întrupeze. Hristos este o jertf personal . Jertfa lui Hristos de i este una personal . al ofrandei. Acceptarea f r ov ial a mor ii fizice este singura expresie a sincerit ii mor ii în spirit i ca i aceast prob deplin a atare momentul ei culminant. pg. acceptat benevol. de iubire neumbrit de egoism48. Sensul profetic. 50 Ibidem. 2. ca modelul nostru care a fost cu totul egoismului i închinat lui Dumnezeu. o jerft de o valoare suprem în ea îns i.Prin ofranda adus . Dac învierea Mântuitorului Hristos nu era urmarea unei mor i ca jert . Mântuitorul s-a jertfit pentru noi. nu numai jertfe particulare. El a vrut s -i sfin easc pe cei care cred în Dumnezeu. Jertfa adus de Hristos este o persoan uman .Cu privire la actul jertfirii lui Hristos. 8. deoarece este un izvor de energie pentru to i oamenii. Ibidem. Cea mai însemnat jertf a fost adus de Hristos. unic 48 50 i pentru to i. de o valoare infinit . el este o moarte real . ce urc din condi ia lui pr bu it pân la Dumnezeu. Hristos a fost singurul care a adus jertfa cea adev rat Tat lui. n Vechiul Testament se aduceau jertfe pentru o comunitate întreag . 19 . El nu a fost obligat i s r mân o jertf permanent . 11. pg. ce se ascundea în jertfele dinainte. Lui Hristos. De aceast 49 Ibidem. este în acela i timp i jertf universal des vâr it . al persoanei i al actului de jertf . i s accepte forma des vâr it a jertfei . al jertfei. una comun El însu i aducându-Se jert pentru to i. la un mod de puritate total . pg. a trebuit s Se aduc jertf 49 .

s -i ridice la starea de des vâr ire spiritual . spre iertarea p catelor ³ (Matei 26. care se vars pentru mul i. Aceast jertf este locul de întâlnire a jertfitorului cu Dumnezeu i cu ceilal i. prin ucidere ori ardere sau prin prefacere: victima. mp rt anii caracterul de jertf . II. Sublimitatea preo iei lui Hristos st în faptul c se aduce pe Sine însu i jertf . Jertfa lui Hristos sus ine pe to i oamenii în drumul lor c tre Tat l. Simbolica. HristuAndrutsos. Aducând jertfa perfect universal . Aceast înv tur se întemeiaz pe Sfânta Scriptur locuri din Scriptur jertfa de pe cruce este pus în analogie cu victimele isp itoare în special cu mielul de Pa ti al Vechiului Testament ce preînchipuia jertfa lui Hristos.28). adic . Jertfa de pe Golgota. pg. sub forma pâinii i al vinului. Craiova. Vol. al c rei act const din nimicirea ofrandei. Jertfa Mântuitorului se ridic la Tat l pentru a ne deschide tuturor intrarea spre via a cea fericit . 1955. 289. Prof. ntrucât a împ cat pe oameni cu i o preo ie deoarece Hristos este arhiereu ve nic dup rânduiala lui Melchisedec. 20 . întrucât aceasta este purtat de iubirea filial des vâr it fa de Tat l. caracterul de jertf al nsu i versetul ³sânge al Noului Testament.Petreu . Pr. 14. I. E des vâr it i prin faptul c aceast jertf e în acela i timp jertfa propriei Sale persoane. Prof. n multe jertf isp itoare pentru vii i mor i. pentru a rev rsa bunurile ei peste to i oamenii. actualizat pe altare. Bucure ti. trebuia s existe în mod continuu luând chip v zut în Biseric . confer Sfintei provizorie din Testamentul vechi cu preo ia Sa definitiv . pg. pentru p catele oamenilor53. Pr. jertfitorul. nu numai tain . Jertfele care se f ceau înainte de Hristos erau aduse de preotul slujitor pe altar i deveneau în acela i timp bunurile lui Dumnezeu. pg. I. El nu poate fi desp r it de unica jertf adus de El pentru to i51. Arhiereul Hristos nu poate fi schimbat cu altul. Jertfa Euharistic este jertfa de pe Golgota. arat mp rt aniei. Hristos e Arhiereul des vâr it.Todoran. înlocuind preo ia cea Dumnezeu prin jertfa Sa de pe cruce. NicolaeChi escu. iar apoi ale comunit ii. 1958. Biserica Ortodox i Biserica Apusean înva c euharistia este. c ruia se aduce jerta. E u or s aduc cineva o jertf str in . Demnitatea arhiereasc a Mântuitorului. având toate elementele constituitive ale jertfei. De aceea. care este Hristos. îns i jertfa de pe Golgota care se continu aplic la credincio i52. Mântuitorul a trebuit s instituie o jertf v zut 51 52 Ibidem. întrucât El voie te ca to i oamenii s se fac asemenea Lui. care este tot Hristos prin preotul slujitor i Dumnezeu. 53 Prof. 889. Teologia Dogmatic i Simbolic . dar i i se i Tradi ie.jertf se pot bucura to i împreun cu Iisus Hristos. Traducere din limba greac de Profesor universitar Iustin Moisescu.

iar preo ia prin urm toarele cuvinte rostite de Mântuitorul:´ Aceasta s o face i întru pomenirea Mea´.10-11). Traducere autorizat de Pr. Sfânta Tradi ie m rturise te i ea de asemenea caracterul mp rt aniei de jertf . care d via 54 HristuAndrutsos.nou . i-a adus pâine i vin. zice Domnul atot iitorul i nu voi mai primi jertfe din mâinile voastre. spre iertarea p catelor«Be i dintru acesta to i. Can. i de via d t toare i credem c tuturor´(Sinod. D. acesta este Trupul Meu. 21 . Melchisedec acesta era preotul Dumnezeului celui Preaînalt´ (Facere 14. care se frânge pentru voi. trupul i pre iosul sânge sunt însu i Trupul i Sângele Cuvântului. Prof. Dogmatica Bisericii Ortodoxe R s ritene. al Legii celei noi. pentru c mare este numele Meu între popoare´(Maleahi 1. jertf . Altarele pe care le are Biserica din timpurile cele mai vechi. care pentru voi i pentru mul i se vars . pg.18). Sfânta Scriptur i Tradi ia ne dau indica ii despre caracterul de jertf al Euharistiei. slujb Vechiului Testament prin pâinea i vinul aduse de Melchisedec:´ Iar Melchisedec. Scrisoarea sinodal c tre Nestorie). Aceste cuvinte nu se refer la jertfele p gânilor nici la jertfele iudeilor. ³Jertfa ce-a nou a Noului Testament´. regele Salemului. cum arat altarele reale sau pictate din catacombe. care prezint Euharistia ca jertf ce începe s fie preg tit la proscomidie i e îndeplinit prin prefacere. apoi celelalte reprezent ri ale jertfei i înainte de toate Liturghiile. nici la jertfa de pe Golgota. i ³Noi s vâr im în biserici jertf nesângeroas . Aceast jertf Euharsitic nesângeroas a fost prezis apoi i de profetul Maleahi:´Nu este dragostea Mea în voi. c ci de la r s ritul i pân la apusul soarelui numele Meu s-a pream rit între popoare i în tot locul se va aduce numelui Meu t mâie i jertf curat . acesta este Sângele Meu. spre iertarea p catelor´. i consider c fost preînchipuit în jertfa Sfin ii P rin i o numesc mas . Acest lucru s-a f cut prin instituirea Sfintei Euharistii prin cuvintele :´ Lua i mânca i. sfânt III Ecumenic. Euharistia este numit ³Jertfa noastr ´. închinare. 394. Sibiu.18). St niloaie. nesângeroas a Euharistiei ce este adus de toate popoarele pentru lauda i m rirea numelui lui Dumnezeu. cel ce ridic p catele lumii i e jertfit de slujitorii Domnului ca jertf nesângeroas ´(Sinodul I Ecumenic. Sfintele sinoade relateaz :´ Pe sfânta mas e a ezat Mielul lui Dumnezeu. dovedesc str lucit credin a continu a Bisericii în jertfa Euharistiei54.295. 1930. ci doar la Jertfa cea curat . Dr.

pentru c sunt forme concrete prin care Hristos transmite via a divin pentru mântuirea lumii prin Biseric . pe care îl numim har. 271. Elementul vizibil. untdelemnul. pg. sau un element material precum apa. altul. invizibil. Elementul vizibil al sacramentelor are la rândul s u dou componente pe care teologii le numesc materia i forma . Cele apte sacramente sunt legate de toate etapele i toate momentele importante ale vie ii cre tinului: ele dau na tere i cre tere. prin gesturi i cuvinte. adic un gest sau un element material i o formul verbal : de exemplu. 73.VI. ce înseamn mister. Sfânta Euharistie în doctina catolic Sacramentele sunt semne sau realit i vizibile. tain . Euharistia. spiritual. poate fi un gest. Maslul sau ungerea bolnavilor) i sacramente aflate în slujba comuniunii i misiunii credincio ilor (Preo ia i C s toria). forma sunt cuvintele: Eu te botez în numele Tat lui. Aceste elemente le g sim în via a p mânteasc a lui Iisus Hristos. iar Conciliul Tridentin a definit apte sacramente ca adev ruri de credin . Sacramentele fiind transmi toare al harului divin adus de Hristos. Doctrina Bisericii Catolice recunoa te un num r de apte taine pe care le nume te Sacramentele Legii celei noi instituite de Hristos. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. dar în special cand îi vindeca pe bolnavi. materiale. Acest termen s-a folosit la traducerea cuvântului mysterion. de pild . 1996. i sunt continuarea lucr rii de mântuire început de El. Mirul. materia este apa. vinul. Liturgia crestin catolic . impunerea mâinilor. i al fiului i al Duhului Sfânt55. invizibil. Ed. A adar orice sacrament con ine dou elemente: unul material. ele cuprind unele gesturi ce sunt înso ite de formule. Semnele Mântuirii. Pr. în sacramentul Botezului. Cuvântul sacrament a fost folosit pentru prima oar de Tertullian în secolul al II-lea. 55 22 . Poc in a. Aceste sacramente sunt indisolubil legate de Hristos i de Biserica Sa. pg. Botezul. prin urmare. Preo ia i C s toria. Arhiepiscopia Romano-Catolic de Bucure ti. au împ r it tainele în sacramente ale ini ierii cre tine (Botezul. Bucure ti. ntre etapele vie ii o asem nare. sacramente de vindecare (Poc in a sau M rturisirea. care exprim i produc un efect supranatural. ntreaga tradi ie cre tin înva c sacramentele au fost rânduite de Iisus Hristos. 56 Catehismul Bisericii Catolice. Mirul i Euharistia). vindecare i misiune vie ii de credin naturale i etapele vie ii spirituale exist a cre tinilor56. ClaudiuDumea. Prof. Ungerea bolnavilor. pâinea. 1993. vizibil.

ISP IREA p catelor prin unirea cu jertfa lui Cristos. datorit bog iei inepuizabile. 57 Catehismul Explicat. n Euharistie se cuprind toate actele principale ale Euharistia este o mul umire adus Tat lui ceresc pentru toate binefacerile sale atât fa de de sufletul nostru.26) i de lucr rile lui Dumnezeu: crea ia. se pune începutul oric rei vie i cre tine. Acest lucru îl facem oridecâteori îngenunchiem cu un genunchi în fa a PreaSfântului Sacrament sau cu doi genunchi la adora ia din seara Joii Sfinte. pentru c acest rit. ei înteleg c to i aceia care se hr nesc din unica pâine frânt . Sfânta Euharistie ocup locul cel mai important. Arhiepiscopia Romano-Catolic de Bucure ti. MUL UMIRE pentru atâtea binefaceri personale comuniunea de via Biserica. pe care o dator m lui Dumnezeu: ADORA IA. pg. Dumnezeu sfin e te lumea prin Hristos i cultul pe care în Duhul Sfânt oamenii îl aduc lui Hristos i prin El.Prin sacramentele ini ierii cre tine. 23 . iar apoi prime te nou prin Botez. cât mai ales. Mirul i Euharistia. Cristos. Tat lui. cinstirii. N scut la o via sacramentul Mirului. r scumpararea i sfin irea. 292. Prin aceasta. i colective. mp rt anie se realizeaz CERERE de haruri prin intermediul meritelor sale ve nice57. pentru c Euharistia se s vâr e te în adunarea credincio ilor. i anticipeaz Cina Mielului în Ierusalimul ceresc. Este numit Cina cea de Tain . ucenicii îl vor recunoa te dup învierea Sa. Ed. mai cu seam în timpul Cinei de tain . latinii spun c se unesc cu liturghia din cer i anticipeaz via a ve nic . Se nume te Euharistie. cre tinii primesc bog iile vie ii divine i înainteaz spre des vâr irea iubirii. credinciosul este înt rit prin mp rt ania pentru via a ve nic . iar primii cre tini vor desemna adun rile lor euharistice cu aceast expresie. propriu cinei ebraice a fost folosit de Isus când binecuvânta i împ r ea pâinea ca mai-marele osp ului. Editura Arhiepiscopia Romano Catolic . Se mai nume te Adunare Euharistic . pentru c Domnul a participat la aceasta împreun cu ucenicii în ajunul p timirii Sale. Credin a i Via a Cre tin . pg. natur . moment când Dumnezeu va fi totul în to i. Din acest gest. Bcure ti. fa mp rt ania completeaz ini ierea credincio ilor în via a cre tin . ceea ce este îns i n Euharistie. Prin acestea. pentru c aduce mul umire lui Dumnezeu (Luca 22.19). 1978. intr în împ rt ire cu El i formeaz în El un singur trup58. 281282. reaminte te de binecuvânt rile mesei (Matei 26. Dintre toate sacramentele. 58 Catehismul Bisericii Catolice. Acest sacrament a primit mai multe numiri. Botezul. Frângerea Pâinii. fiind numit sacrament al sacramentelor.Prin cu Dumnezeu i unitatea omenirii lui Dumnezeu. 1993. Prin celebrarea Euharistic . pentru c noi recunoa tem prezent sub chipul pâinii i al vinului pe Dumnezeu în fa a c ruia ne plec m în semn de suprem dependen i supunere.

Credin a i Via a Cre tin . devin Trupul i Sângele lui Cristos. rege al Salemului. el era preot al Dumnezeului Celui Preaînalt (Gen. deoarece prin acest sacrament credincio ii se unesc cu Hristos. dar mai întâi rodul p mântului i al vi ei de vie. sau valea Regelui. i i g se te punctul central în s vâr irea acestui sacrament. regele Salemului (Ierusalimului). Bcure ti. 1. care sunt rodul muncii oamenilor. Ps. este de asemenea i cel mai puternic mijloc de sfin enie.Este numit Sfânta i dumnezeiasca Liturghie.´A luat potirul cu vin«´. 17-18). 1978. Jertfa de pâine i vin adus de Melchisedec a fost o prefigurare a jertfei euharistice:´Dup ce s-a întors Abraham dup înfrângerea lui Chedorlaomer i a regilor care erau împreun cu el. la Ofertoriu. aducem mul umire Creatorului pentru pâine i pentru vin59. O imagine semnificativ cu privire la Euharistie a fost mâna care a trimis-o Dumnezeu poporului S u în timpul c l toriei prin pustiu. prin cuvintele lui Cristos i prin invocarea Duhului Sfânt. 2-3). pân la întoarcerea lui în slav . f r tat . Editura Arhiepiscopia Romano Catolic . nici sfâr it al vie ii (Evr 6. Sfânta mp rt anie. f r mam . a adus pâine i vin. deoarece întreaga înv tur a Bisericii Catolice mp rt anie. Melchisedec. 291292. adic rege al p cii. 24 . regele Sodomei i-a ie it în întâmpinare în valea ave.Euharistia în iconomia mânturii n centrul celebr rii Euharistiei se afl pâinea i vinul care. neavând nici început al zilelor. pg. f r genealogie. toate fiind daruri ale Creatorului. prin care se hr nesc cu Trupul i cu Sângele lui Hristos.14. pentru a le potoli foamea dar i pentru a le aminti c au nevoie nu numai de hran trupeasc ci i de cea sufleteasc :´Domnul Dumnezeul t u«te-a hr nit cu mâna«ca s te înve e c omul nu tr ie te numai cu pâine. în amintirea Lui. ceea ce a f cut El în ajunul p timirii :´A luat pâinea«´. semnul pâinii i al vinului continu s semnifice i bun tatea crea iei. Credincioas poruncii Domnului. 13-15. Hristos este preot în veac dupa rânduiala lui Melchisedec. ci i cu tot ce iese din gura 59 Catehismul Explicat. Devenind în mod tainic Trupul i Sângele lui Cristos. Biserica face în continuare. deoarece cre tinii devin prin aceasta p rta i la osp ul cel ve nic al Tat lui dat în amintirea scumpului S u Fiu. 104. care îi face p rta i de Trupul i n concep ia Bisericii Catolice. Astfel. O alt numire este Sângele S u pentru a forma un singur trup. Euharistia este darul cel mai sfânt pe care îl primesc credincio ii de la Dumnezeu pentru sufletul lor. Cf.

care nu se va termina niciodat i din care vor mânca pân la sfâr itul lumii cei care cred în El61. prin care s-a adus eliberarea omenirii. adev r v spun c nu Moise v-a dat pâinea din cer. Bucure ti. Prof. Semnele Mântuirii. a prevestit pâinea Euharistiei. pentru a nu fi niciodat 60 Pr. 32-35). cu pace rostea o rug ciune de binecuvântare asupra ei. pân la sfâr it i-a iubit. ei mâncau pâine nedospit (azim ) a a cum cei care au ie it în grab din Egipt. Iisus însu i le-a spus c mana din pustiu a fost o prevestire a Euharistiei:´Adev r. are o dimensiune eshatologic . Cel mai gr itor a fost prefigurat Euharistia prin cina pascal pe care evreii o f ceau anual pentru a comemora eliberarea din robia Egiptului. ci Tat l meu v da adev rat pâine din cer«Eu sunt pâinea vie ii. când a binecuvântat pâinile. Pentru a le l sa o chez ie a iubirii. La aceast cin ritual . Cine vine la mine nu va fl mânzi niciodat . ClaudiuDumea. pg. 1996. 61 Ibidem. 25 . care a celebrat-o Iisus împreun cu ucenicii S i. Liturgia crestin catolic . Capul familiei frângea pâinea i o împâr ea la cei de fa .Instituirea tainei Domnul. 2. le-a frânt i le-a împ r it mul imilor înfometate prin mâinile apostolilor. a teptarea mesianic i refacerea Ierusalimului. i cine crede în mine nu va înseta niciodat ´(Ioan 6. Aceast cin pascal o fost transformat de Iisus în memorialul jertfei de pe cruce. 132. 132. pe când erau la cin . Paharul binecuvânt rii de la sfâr itul acestui osp pascal al evreilor. Cina ritualului începe cu frângerea pâinii. Spre sfâr itul cinei. au mâncat pâine nedospit . Toate aceste evenimente prevestite s-au împlinit la Cina cea de Tain . le-a sp lat picioarele apostolilor i le-a dat porunca iubirii.Domnului´(Dt. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. iubindu-i pe ai s i. rostea o rug ciune asupra ei în care îl binecuvânta pe Dumnezeu care d hran f pturilor i o d dea celor prezen i s bea din ea60. tat l familiei lua o cup cu vin amestecat cu ap . neavând timp s a tepte s dospeasc aluatul. 8. împreun cu mielul fript i cu ierburile amare. pg. tiind c sosise ceasul s plece din lumea aceasta pentru a se întoarce la Tat l S u.1). Isus prin minunea schimb rii apei în vin la nunta din Cana Galileii i mai ales prin minunea înmul irii pâinilor.

Cre tinii se adunau ³pentru frângere´ mai ales ³în prima zi a s pt mânii´. 294. 293294. adic în ziua de duminic . tura apostolilor. i când a venit ceasul.departe de ai s i i pentru a-i face p rta i la Pa tele S u. care se vars pentru voi´(Lc 22. în frângerea pâinii (Euharistie) i în rug ciuni« i în fiecare zi st ruiau într-un cuget hrana cu bucurie inimii´(Fapte 2. i a zis c tre ei: Cu dor am dorit s m nânc cu voi acest Pa te. Celebrând Cina cea de Tain cu apostolii S i în cadrul osp ului pascal. ce este coborât din cer. zicând: Merge i i ne preg ti i Pa tele. C ci zic vou c de acum nu-l voi mai mânca. 26 . Noul Pa te. i frângând pâinea prin case. pân când nu va fi des vâr it în mp r ia lui Dumnezeu« i luând pâinea. s-a a ezat la mas . instituindu-i atunci preo i ai Noului Testament62. a frânt-o i le-a dat lor zicând: Acesta este Trupul Meu care se d pentru voi. celebrarea Euharistiei s-a perpetuat astfel încât o întâlnim acum pretutindeni în Biseric cu aceea i structur fundamental . Isus a trimis pe Petru i pe Ioan. pg. 7-20). ducându-se«au preg tit Pa tele. trecerea lui Isus la Tat l prin moartea i învierea i celebrat în Euharistie. Bcure ti. Credin a i Via a Cre tin . pentru a da ucenicilor Trupul i Sângele S u:´ i a sosit ziua Azimelor. care des vâr e te mp r iei63. 42-46). Asemenea i potirul. ca s mânc m«Iar ei. mul umind. Isus a dat Pa telui ebraic sensul lui definitiv. Instituirea Euharistiei este relatat de cele trei Evanghelii sinoptice i de Sfântul Paul. luau împreun comuniune. De atunci i pân în zilele noastre. dup cin . face i aceasta în amintirea mea. pg. zicând: Acest potir este Legea cea nou . mai înainte de p timirea mea. Ea r mâne punctul central al vie ii Bisericii. ziua învierii lui Iisus (Fapte 20. ntr-adevar. 63 Ibidem. este anticipat în Cina cea de Tain Pa tele ebraic i anticipeaz Pa tele final al Bisericii în slava nc de la început Biserica a respectat porunca lui Hristos de a repeta cuvintele i gesturile Sale ce au fost f cute la Cina cea de Tain : ´Ei st ruiau în înv în Templu. Cuvintele preg titoare instituirii Euharistiei spuse de Iisus în sinagoga din Cafarnaum sunt relatate de Sfântul Ioan: Hristos se nume te pe Sine Pâinea vie ii. 1978. i apostolii împreun cu El. în Sângele Meu. în care trebuia s se jertfeasc Pa tele. Iisus a ales timpul Pa telui pentru a împlini ceea ce vestise la Cafarnaum. Editura Arhiepiscopia Romano Catolic . în i în cur ia Sa. El a instituit Euharistia ca memorial al mor ii i învierii Sale i a poruncit apostolilor s-o celebreze pân la venirea Sa. 7). 62 Catehismul Explicat.

Liturgia crestin catolic . Iisus Hristos care s-a n scut din Fecioara Maria a p timit. în sacramentele al c ror autor este. c Domnul Isus. De asemenea. Iisus i-a men inut afirma ia. a înviat. acesta este Trupul meu. Dar ³ El este prezent în cel mai înalt grad sub speciile euharistice´(Conciliul Vatican II. pe la anul 150. i anume. chiar cu riscul de a fi p r sit i de pu inii ucenici care mai r m seser cu El64. Sfântul Iustin. 1996. care se frânge pentru voi. a murit pe cruce. 12). 31-46). i care este de-a dreapta lui Dumnezeu. în jertfa Euharistiei i în persoana celebrantului. Face i aceasta în amintirea mea´. dup cin . care mijloce te pentru noi (Rom 8. iar Sfântul Apostol Pavel confirm cele spuse de evangheli ti: ³Eu am primit de la Domnul ceea ce v-am înv at. Prof. s-a în l at la cer i acum se afl în slava cereasc . De-a lungul a zece secole. în cei s raci. Prezen a real a Mântuitorului Prezen a Mântuitorului Hristos se num r printre dogmele centrale ale cre tinismului. Bucure ti. i chiar mul i dintre ucenici. Astfel. mânca i. 123-123. 64 27 . Face i aceasta în amintirea mea. Mântuitorul nostru Pr. în noaptea în care a fost vândut. în rug ciunea Bisericii Sale. pg. Când Isus le-a vorbit evreilor în sinagoga din Cafarnaum despre Euharistie. nu s-a pus la îndoial adev rul cre tin c în Euharistie Iisus Hristos este prezent în Euharistie în mod real. cel care a murit. în cei bolnavi. c ci noi am înv at c a a cum Cuvântul lui Dumnezeu. i mai ales cel care a înviat. dup ce a mul umit. au refuzat s cread i din ziua aceea l-au p r sit. daca nu a primit Botezul i turilor lui Cristos. în cei robi i (Mt 25. 11. ClaudiuDumea. a frânt-o i a zis:´ Lua i. spunea c :´ nu era îng duit s ia parte la Euharistie cel care nu crede c este adev rat ceea ce înv dac nu tr ie te conform înv m noi. descriind celebrarea Liturghiei. SC. 23-25). evreii. ³unde sunt doi sau trei aduna i în numele S u (Mt 18. c ci noi nu primim o pâine obi nuit . nici o c în Sfânta Euharistie este prezent real b utur obi nuit . Evangheli tii au relatat c Iisus ne-a l sat Trupul i Sângele S u în Euharistie cu certitudine la Cina cea de Tain . Atât Biserica Ortodox cât i Biserica Catolic înva Domnul nostru Iisus Hristos cu Trupul i Sângele S u.VII.34) este prezent în multe feluri în Biserica Sa: în Cuvântul S u. ´Cristos Isus. 7). promi nd s le dea trupul S u ca s -l m nânce i Sângele S u ca s -l bea.Semnele Mântuirii. a luat potirul i a zis:´Acest potir este leg mântul cel nou în Sângele meu. ori de câte ori ve i bea din el´ (ICor. a luat pâinea i. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

îl prime te pe Cristos în întregime. întreg în chipul vinului. pe care sfântul Conciliu o declar din nou. a spus c ceea ce ofer sub chipul pâinii este adev rat cu Trupul s u. Bucure ti. dac pâinea consacrat se frânge. Cu privire la afirma iile protestante.´(Conciliul Tridentin). Conciliul Tridentin a declarat despre credin a catolic :´ Deoarece Cristos. Cristos este întreg. Este logic acest lucru. f cut om. pg. 28 . Prof. 1. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. 1996. Liturgia crestin catolic . lua i i be i. Ereziile acestea au culminat în secolul al XV-lea cu protestantismul. Potrivit înv turii Bisericii. cu Sângele. a existat în Biseric totdeauna convingerea. sau numai sub chipul vinului. dumnezeirea sa. cu toate harurile i roadele nv tura Bisericii Catolice înva mp rt aniei66. i nu ca un cadavru. cu Sufletul i dumnezeirea sa. c prin consacrarea pâinii i a vinului se înf ptuie te preschimbarea întregii substan e a pâinii în substan a Trupului lui Cristos Domnul nostru i a întregii substan e a vinului în substan a Sângelui lui.Semnele Mântuirii. ci r mâne întreg în orice p rticic a pâinii.Isus Cristos. De i este recomandat primirea Euharistiei sub ambele specii. a luat trup i sânge pentru mântuirea noastr . Sângele. ClaudiuDumea. deoarece este prezent Cristos viu. totu i cine îl prime te numai sub chipul pâinii. ca fiind mai conform cu cuvintele lui Isus: Lua i i mânca i. ncepând cu secolul al XI-lea. Biserica a numit-o în mod just i adecvat transsubstan iere. tot astfel am înv at c acea hran consacrat prin cuvintele rug ciunii rostite de El însu i«este Trupul i Sângele acelui Isus care s-a f cut om65.Adora ia euharistic Prezen a Euharistic a lui Cristos începe în momentul consacr rii i dureaz atâta timp cât r mân nealterate speciile euharistice. în fiecare din cele dou chipuri: întreg în chipul pâinii. atât sub forma pâinii cât i sub forma vinului. au ap rut unele erezii care negau prezen a real a Mântuitorului Iisus Hristos în Euharistie i d deau unele interpret ri gre ite cuvintelor lui Iisus ce erau în contradic ie cu întreaga Tradi ie a Bisericii. Deoarece Luther afirma c în Euharistie Cristos este 65 66 Ibidem. Pr. 127. cu Trupul. pg. 126. nu se frânge i Hristos. R scump r torul nostru. aceast preschimbare. Astfel. Sufletul. cu Trupul. c Hristos este prezent în totalitate în orice fragment al Euharistiei.

tabernacolul în care Sfânta Euharistie se p streaz . demn de cinste. 128. în primele trei veacuri ale Bisericii. De asemenea. Biserica a afirmat mereu c Mântuitorul Hristos este prezent în Sfânta Euharistie i dup terminarea i faptul c Sfânta Euharistie se p streaz pentru a fi dus bolnavilor sau celor care nu pot participa la Sfânta Liturghie. Din aceast cauz . p strând cu cea mai mare grij ostiile consacrate. acas . Ibidem. când sunt primite de credincio i.prezent numai în timpul mp rt aniei. înf i ându-le credincio ilor ca s procesiune68. în timpul prigoanelor. în numai în timpul Liturghiei. Isus ne a teapt în acest sacrament al iubirii. trebuie a ezat în Biseric într-un loc deosebit. dar i în afara celebr rii ei. nici dup aceea i c adev ratul Trup al Domnului nu este în ostiile care r mân dup Liturghiei. Conciliul Tridentin a precizat c se afl în gre eal cei care sus in c dup consacrare Trupul i Sângele lui Cristos se afl în Sacramentul Euharistic numai în timpul consum rii. pg. 29 . S nu înceteze nicioadat adora ia noastr ´. dar nu înainte. pg. S nu cru m timpul în a merge s l întâlnim în adora ie. vorbe te de acest lucru: ³Biserica i lumea au mare nevoie de cultul euharistic. purtându-le în nsu i Papa Ioan Paul al II-lea. scrisoarea Dominicae Cenoe. Acest lucru explic mp rt anie 67. cre tinii p strau cu tot respectul Sfânta Euharistie. Biserica Catolic a dat i continu s dea cultul de adora ie care se cuvine sacramentului Euharistiei nu le venereze cu solemnitate. în contemplarea plin de credin gre elile lumii. pentru a se împ rt i singuri în caz de pericol. i gata s repare vinov iile grave i 67 68 Ibidem. 128-130.

Prof. D. in ³Biserica Ortodox Român ´. c nu numai o putere din Trupul Domnului e prezent în Euharistie. 69 30 . pentru precizarea felului de prezen înc real a Domnului în Euharistie termenul transsubstan io. Termenul acesta a fost folosit dinamic a Domnului. Constantin Brâncoveanu i Antim Ivireanul. 58. citat din Scheeben. 71 Pr. în continuarea Tradi iei Bisericii celei din vechime. Aceasta. nu una real prin prima dat de teologii apuseni în disputele provocate de erezia lui Berengar de Tour (1088). Sinodul din Trident anatemizeaz pe cei ce nu primesc înv tura despre prefacerea ´întregii substan e a pâinii în Corpul i a întregii substan e a vinului în Sângele Domnului. 559. cu excep ia lui Ghenadie Scoalarul. V(1953). la care au luat parte Dositei al Ierusalimului. Lehrbuch der kath. A trebuit s se precizeze împotriva lui Berengar de Tour. 1.VIII. St niloaie. 329. Bucure ti. 70 Ibidem. f r teoria apusean a transsubstan ierii. folosesc acest termen ca sinonim al cuvântului prefacere. Nr. nr. Avându-le în vedere pe acestea. 58. St niloaie. 7-8. dup ce Episcopul Guimond de Aversa f cuse pentru prima dat în Euharistie deosebirea între substan i accidente. pg 57. 583. D. Chi escu. Modul prezen ei reale Potrivit înv turii Bisericii. termenul este folosit prima dat în M rturisirea de credin ale lui Petru Movil a lui Ghenadie Scolarul. Prefacerea aceasta este m rturisit atât de biserica Ortodox cât i de Biserica Catolic . Dumnezeiasca Euharistie în cele trei confesiuni cre tine. iar apoi în M rturisirile de credin i Dositei de Ierusalim. în fa a ereziilor ivite. ci însu i Trupul Lui71. pg. Domnul este prezent în Euharistie prin prefacerea pâinii i vinului în Trupul i Sângele Lui. c tre 1073. pg. care prefacerea elementelor . Dogmatik. Prof. O disput dogmatic din veacul al XVII-lea. citat din N. încât din momentul prefacerii pâinea i vinul înceteaz s mai existe propriu-zis. Precum vedem. asupra c ruia persist ortodoxi. în lucrarea sa împotriva lui Berengar de Tour: De corporis et sanguinis Christi veritate în Euharistia. r mânând numai speciile pâinii i vinului pe care Biserica Catolic o nume te transsubstan iune. în ³Ortodoxia´. care sus inea i el c în Euharistie Pr. La Sinodul al IV-lea din Lateran(1215) s-a folosit pentru prima dat formula transsubstan io. pp. termenul acesta a fost creat i a primit putere în catolicism din nevoi reale. Erezia lui Berengar a fost reluat mai târziu de Calvin. 1. pg. Biserica Catolic i-a însu it. (Iulie-August 1945). V(1953). IV Band. anul LXIII. în ³Ortodoxia´. devenind curent în teologia catolic 70 . nr. La ortodoc i. dac e bine sau nu s fie adoptat în înv sus inea c în Euharistie avem numai o prezen 69 un dezacord între teologii tura ortodox . Ortodoc ii. Dumnezeiasca Euharistie în cele trei confesiuni cre tine.

I. accidentele sunt condi ionate de existen a substan ei. de i în realitate presupun prefacerea. ci e legat de existen a obiectului72. abstract i permanent a lor.Todoran. Li se face. nu atrage o întelegere gre it a adev rului dogmatic. pg. Toate buc ile de care se sus ine ca baz uniform i permanent de la pâine au. Conceptul de transsubstan ia ie. E drept c Sfin ii P rin i mai vechi. Prof. NicolaeChi escu. Potrivit concep iei aristotelice. Pr. Dar de la Irineu i Ciril din Ierusalim. Pr. Prof. 73 72 i Simbolic . Substan a e purt torul accidentelor. Aplicând teoria de substan i accidente la Euharistie. densitate variaz de la pâine la pâine. încât s fie purtate de o alt substan . întrucât nu aduce nici un spor de lumin fa de cuvântul prefacere. teologii catolici au interpretat transsubstan iunea în sensul c substan a pâinii i vinului se preface în substan a trupului i sângelui. prin formularea ideii generale de prefacere. Ibidem. ca temelie transcendent . 31 . mpotriva acestor erezii. totu i. a transforma. 881-882. 74 Prof.este prezent doar o putere din Trupul Domnului i faptul c pâinea i vinul nu se prefac în mod real în Trupul i Sângele Domnului. a se schimba. Iar dac se întrebuin eaz înc rcat cu sens filozofic necre tin i nutrind credin e ra ionalizate. iar prefacerea e caracterizat sau pasiv ca a deveni. sau nu o formuleaz clar i determinat. iar accidentele r mân neschimbate. folosirea lui în formularea dogmei prefacerii euharistice este gre it . este totu i inutil. Vol. gust. dar accidentele pâinii i vinului r mân. una i aceea i substan substare în orice bucat de pâine. Dar nu numai întrebuin ând Ibidem. Ei sus in c în natur nu exist o astfel de prefacere care s schimbe total substan a unui lucru. 59. a preface. înteles exclusiv ca sinonim al celui de prefacere. Deci transsubstan iunea din Euharistie e o minune s vâr it de atotputernicia dumnezeiasc 73 . II. pe când substan a nu e condi ionat de accidente. Teologia Dogmatic Bucure ti. miros. I. prezen a real e ar tat ca urmare a prefacerii elementelor. care pot varia. romano-catolicii folosesc acest termen implicând premiza filosofic aristotelic pentru a explica pe cale ra ional modul prefacerii pâinii i vinului în Trupul i Sângele lui Iisus Hristos74. pân exist aceea. 59. termenul transsubstan io a fost justificat. toate lucrurile i fiin ele constau din substan . Dar accidentele de culoare. cum este de fapt în teologia romano-catolic . desigur. nu vorbesc deloc despre ea. întrebuin at atâtea veacuri de Sfin ii P rin i. o nedreptate teologilor catolici când li se repro eaz c prin teoria aceasta vor s explice cum se produce prefacerea. pg. a se preface. inându-se de expresiile Sfintei Scripturi.Petreu . de pild . 1958. i din accidente. ntr-adev r. sau activ ca a face. pg.

îns i expresiunea Bisericii închin toare. în rug ciunea Bisericii Sale. Prof. dar în credin prefacere este incontestabil pentru cercet torii nep rtinitori. Trid. lipsei unei terminologii teologice. R mân aparen ele pâinii i ale vinului. ele sunt Trupul i Sângele Domnului.34). m rturisind credin a Bisericii în prefacere în chip clar i incontestabil76. Traducere autorizat de Pr. 31-46). Unii o compar cu prefacerea materiilor din natur . ce prin excelen . Ed. Modul prezen ei lui Cristos sub speciile euharistice este unic. cum se spune în filosofie. Dr. nu cu titlu exclusiv. c ci Dumnezeu nu distruge nimic din ceea ce a creat. Cc. este prezent sub multe chipuri în Biserica Sa: în Cuvântul S u. n Preasfântul Sacrament al Euharistiei sunt ³con inute cu adev rat. Dogmatica Bisericii Ortodoxe R s ritene. pg. care sunt percepute cu sim urile: aspectul. El a eaz Euharistia mai presus de toate sacramentele i face din ea ³încununarea vie ii spirituale i int spre care tind toate sacramentele´. ci i tratând con tient despre natura ei i încercând s o fac accesibil cuget rii. 302. 77 Catehismul Bisericii Catolice. Dumnezeu i om. în sacramentele instituite de El. care mijloce te pentru noi ´(Rom 8. sau cu întruparea Domnului75. cel care a murit. Hristu Andrutsos. culoarea. St niloaie. 1993. a tii cu minunea apei pref cute în vin. substan a pâinii i substan a vinului nu sunt distruse. locuri neprecise i vagi despre prefacere. i mai ales cel care a înviat. datorit . Prin transsubstan ierea care are loc la Prefacere prin puterea Cuvântului lui Cristos. ca i cum i pentru c prin ea real i substan ial Trupul i Sângele împreun cu sufletul i dumnezeirea Domnului nostru Isus Cristos i deci Cristos întreg´. ce-i drept. care i este de-a dreapta lui Dumnezeu. vechile Liturghii p strate. ³Aceast prezen celelalte prezen e n-ar fi reale. al ii cu asimilarea mânc rurilor i b uturilor din trupul nostru. ´unde sunt doi sau trei aduna i în numele´ S u (Matei 18. în mod o numim real . acciden ii. afirm c pâinea i vinul euharistic de i pentru sim uri r mân dup binecuvântare pâine i vin. Nu lipsesc. se face prezent în întregime´77. teologia ortodox evit împ r irile i ra ionaliz rile ale teologiei romano-catolice i întreaga Sfânt Tradi ie. 20). vars cea mai mare lumin asupra modului prezen ei reale. în cei s raci i în cei bolnavi (Matei 25. 76 Ibidem. Urmând sfaturile Sfin ilor P rin i. Cf. pg. D. 378. Hristos este prezent în acest sacrament 32 . 1930.aceste cuvinte î i exprim Sfin ii P rin i credin a lor în prefacere. ci le transform în substan a pâinii i vinului. 75 Cristos. 377. în general în n special.: MF 39. dar mai ales în speciile euharistice. pg. ³Cristos Isus. Arhiepiscopia Romano-Catolic de Bucure ti. Sibiu. pentru c este substan ial prin preschimbarea pâinii i vinului în Trupul i Sângele S u.

Semnele Mântuirii. Bucure ti. dar nu substan a lor. avem aparen ele pâinii i vinului. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Prof. Claudiu Dumea. 1996.mirosul. 127. dar substan a este a pâinii i vinului. cel care a creat lumea78. i avem substan a Trupului i Sângelui . i substan a vinului i substan a Sângelui. Pr. Este cea mai mare minune pe care o înf ptuie te Dumnezeu. Nu e vorba de un lucru absurd. gustul. 78 33 . în Euharistie. pg. A adar. Liturgia crestin catolic . absurd ar fi dac am spune c avem simultan i substan a pâinii i substan a Trupului. E vorba de un mister i o realitate unic . dar nu aparen ele lor.

Mai ales de nevoite s impun sub p cat împ rt ania. dup ce a luat parte la Sf. pg. Nici so ii nu sunt opri i de la Sfânta Euharistie pentru datoria lor c s toreasc . o minciun în lucru mic etc. m car o dat pe an în timpul Pa tilor. Cu timpul îns în unii s-a r cit credin a. c ci bine 80 primit . Cei care au mâncat se pot împ rt i. 13)´81. Astfel. nu ne opresc de la Sfânta mp rt anie ci.293. S se str duiasc a adar s . Chiar dac va avea c in necesar spovada. punând în practic ceea ce a înv at i înaintând în evlavie având inten ia i s împ rt easc lumii spiritul lui Cristos i chiar s fie martor al lui printre to i. Acest obicei a durat peste veacuri. iubind Biserica. mp rt anie. 79 . o antipatie. Editura Arhiepiscopia Romano Catolic . to i cre tinii se împ rt eau la Sfânta Liturghie. fiecare s fie preocupat s fac fapte bune i s plac lui Dumnezeu i s se poarte frumos.Condi iile cerute mp rt ania este o parte important a Sfintei Liturghii. chiar dac nu s-a m rturisit de timp îndelungat i a comis mai multe p cate u oare. 292. 293. de Sfânta 79 la papa Pius X. îns cei care au b ut peste m sur mp rt anie numai dup ce i p catul i se va ierta. 1978. Credin a i Via a Cre tin .i duc cu bucurie întreaga via în t ria hranei cere ti. Cre tinul care nu a s vâr it nici un p cat de moarte. dimpotriv ea este remediul cel mai eficace împotriva lor. pg. Efectele Tainei i mp rt irea 1. Din fericire.IX. myst. 292. Liturghie. pg. ³Credincio ii trebuie s in prin via a i purtarea lor ceea ce au primit prin credin i sacrament în celebrarea euharistiei. de aceea pe vremea apostolilor. f r ur de moarte. chiar i în mijlocul societ ii umane (Euch. este des vâr it 80 Catehismul Explicat. Totu i cei care se împ rt esc zilnic trebuie s aib grij ca la o s pt mân sau dou s fac spovada sacramental deoarece ine numai o or postul pentru Sfânta vor fi opri i. o mic ceart . ne iart cele mai multe p cate lesne iert toare. Bcure ti. s-a r spândit tot mai mult împ rt ania zilnic . poate primi Sfânta Euharistie. P catele mici. 81 Ibidem. la fel i interesul pentru Sfânta timpurile noastre cunosc un interes mare al cre tinilor fa mp rt anie. 34 . Ibidem. luând parte la moartea i învierea Domnului. Cel care a s vâr it un p cat de moarte va putea primi Sfânta a f cut o spovad bun . Conciliile s-au v zut mp rt anie.

Biserica catolic a renun at la împ rt ania sub ambele specii. f când o îngenunchiere acolo unde nu împiedic pe al ii. e necesar examinarea con tiin ei. Pân prin secolul al mp rt ania s se dea copiilor la vârsta priceperii. pg. dup ce a adorat fac îngenunchiere nici înainte. Sfânta Tain . ntrucât Sfintele mp rt anii sunt foarte multe i nu se pot p stra regulile mp rt anie. i a a s m nânce din pâinea aceasta i s bea din paharul acesta. cu Trupul i Sângele. C ci cine m nânc i bea. Conciliul a reluat practica împ rt aniei sub ambele specii.Cel care se împ rt e te trebuie s fie în starea harului sfin itor. s-a stabilit ca atunci când sunt capabili s Pr. Credin a i Via a Cre tin . Prin urmare. i cine constat c are un p cat mare pe suflet trebuie s se c iasc se spovedeasc înainte de a se apropia de Sfânta is mp rt anie82. tot prin rug ciune. umilin iubire fa de Hristos. 35 . Din pricina aceasta sunt între voi mul i neputincio i i bolnavi i nu pu ini mor (1Cor 11. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. dup primirea ei. nici dup . mp rt anie persoanele lipsite de judecat . Aceasta pentru c în orice buc ic de hostie sau pic tur de vin se afl Cristos întreg. Liturgia crestin catolic . spre a fi în rând cu toat lumea se face înainte de primirea ei i de mul umirea care se face. Mir. va fi vinovat de Trupul i Sângele Domnului. Editura Arhiepiscopia Romano Catolic . pg. Viatic i atunci când autoritatea Bisericii crede de cuviin 83 . Prof. 294. Bucure ti. ci s r mân în rug ciune i s trezeasc în inimi sentimente de adora ie. trebuie s avem intui ia dreapt . Cei care primesc Sfânta mp rt ania în ritul latin se d mai mult sub specia pâinii. Cu privire la aceasta. a a cum se face i în prezent în deosebeasc Bisericile Orientale. s n-o mp rt aniei depinde în mare m sur de preg tirea care primim din motive de vanitate. cu sufletul i dumnezeirea. î i bea osând lui însu i. cel pu in în unele situa ii deosebite: întaia C s torie. 27-30). Semnele Mântuirii. 121. Cre tinul trebuie s primeasc Sfânta mp rt anie în genunchi nu mai trebuie s mp rt anie cu mult evlavie. Claudiu Dumea. Bcure ti. Pentru a primi cu folos Sfânta sau din alte motive omene ti. dac nu deosebe te Trupul Domnului. 1996. spre a fi v zu i i l uda i de al ii. este mp rt anie. Dac este o urgen recomandat s fie recule i acolo unde pleac . se d dea adic 82 i nu pot r mâne mai mult timp în Biseric . binele de r u i s deosebeasc Sfânta mp rt ania i copiilor îndat dup Botez. i Este recomandat pentru credincio ii care au primit Sfânta Euharistie s nu plece imediat din Biseric . 83 Catehismul Explicat. 1978. igienei. Ulterior. Roadele Biserica nu admite la Sfânta XII-lea. Sfântul apostol Pavel d un avertisment:´ Oricine m nânc pâinea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic. Fiecare s se cerceteze a adar pe sine însu i.

va tr i prin mine´ (In 6. Bucure ti. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Claudiu Dumea. Euharistia face Biserica. Semnele Mântuirii. acest lucru fiind realizat prin sacramentul spovezii. la dumnezeiasca Liturghie i s primeasc Euharistia cel pu in o dat pe an. cu atât e mai greu s fie desp r i i de Iisus prin de Hristos. reînnoie te. Deoarece împ rt irea se face cu trup înviat al lui Cristos. Sfânta Euharistie ine credincio ii departe de p catele de moarte viitoare. Semnele Mântuirii. Biserica stabile te ca obliga ie credincio ilor s participe. cu st ruin credincio ilor s primeasc sfânta Euharistie în duminici i s rb tori. adânce te aceast încorporare în Biserica înf ptuit deja prin Botez. Liturgia crestin catolic . 84 36 . pg. Prof. 1996. la fel i spore te via a supranatural primit în Botez i ne d for e suflete ti în c l toria noastr pe p mânt.Efectele Tainei Rodul cel mai important al mp rt aniei este unirea intim cu Iisus Hristos. Arhiepiscopia Romano-Catolic de Bucure ti. pg. 119-120. Liturgia crestin catolic . Ea înt re te iubirea credincio ilor fa p catele u or-iert toare. i iart n n mp rt ania nu este rânduit s ierte p catele de moarte. 1993. chiar în 2. înt re te. Prof. Participând i la via a lui Hristos. în duminici i s rb tori. mp rt ania produce în mod minunat în via a noastr spiritual ceea ce hrana material produce în via a trupeasc . 122. acest fel Cristos îi une te pe to i credincio ii într-un singur trup: Biserica. adic atunci când copiii au în jur de apte ani84. Ed. unirea noastr cu trupul înviat al lui Cristos devine garan ia vie ii ve nice i a învierii glorioase86: ³Cine m nânc Trupul meu i bea Sângele meu are via cât mai mult la Biseric p cate de moarte. pe cât posibil în timpul pascal. 56-57). la fel cel care m m nânc pe mine. 305. Claudiu Dumea. 85 Catehismul Bisericii Catolice. Cei care primesc Euharistia sunt uni i mai strâns cu Cristos. 1996. Dar Biserica recomand fiecare zi85. Biserica recomand credincio ilor s se împ rt easc ori de câte ori particip la Liturghie. 86 Pr. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. A a cum hrana men ine via a trupeasc mp rt ania p streaz i ne d putere. Precum m-a trimis pe mine Tat l cel viu i eu tr iesc prin Tat l. 54). sau i mai des. pregâtindu-se prin sacramentul Reconcilierii. ve nic i eu îl voi învia în ziua cea de apoi´ (In 6. Bucure ti. nsu i Mântuitorul a zis:´ Cel ce m nânc Trupul meu i bea Sângele meu r mâne în mine i eu în el. pg. mp rt ania Pr.mp rt anie de pâinea obi nuit .

de i incomplete. un trup suntem i noi cei mul i. Iar tu nici m car acum nu te-ai f cut mai îndur tor´88. oare. Arhiepiscopia Romano-Catolic de Bucure ti. Liturgia crestin catolic . dac le cer de bun voie. oare. Spovada i Ungerea bolnavilor altor cre tini care nu sunt în comuniune deplin cu Biserica Catolic . 307. 1993. iubindu-L pe Iisus în fra ii lor. Ed. ca i ei s fie una în noi pentru ca lumea s cread c Tu m-ai trimis´(In 17. La Cina cea de Tain Mântuitorul a rânduit Euharistia i S-a rugat pentru unitatea celor care credeau în El:´ M rog ca to i s fie una. Claudiu Dumea. pecum v-am iubit Eu´(In 15. când e o nevoie urgen . Deoarece Euharistia este semnul iubirii supreme a Mântuitorului Iisus Hristos fa de oameni. El a f cut din 37 . trebuie s -l recunoa tem pe Cristos în cei mai s raci. de vreme ce îl socote ti nevrednic de a avea parte de hrana ta pe acela care a fost socotit vrednic s participe la aceast mas . 16-17). Biserica permite. Semnele Mântuirii. Euharistia angajeaz fa de cei s raci: pentru a primi în adev r Trupul i Sângele lui ns i masa aceasta o Cristos care s-au dat pentru noi. împ rt irea cu Trupul lui Cristos? Fiindc este o singur Pâine. Tat . 12). a iubirii a fost dat de Iisus Hristos la Cina cea de Tain . pg. 89 Pr. 120. pg. cei care se împ rt esc trebuie s r spund acestei iubiri. împ rt irea cu Sângele lui Cristos? Pâinea pe care o frângem nu este. Deoarece porunca cea nou . în special pe cei suferinzi: ´Aceasta este porunca mea: s v iubi i unii pe al ii. ca preo ii catolici s dea Euharistia. 307. fra ii lui´. Bucure ti. De asemenea. Prof. Pentru a se men ine i consolida aceast unire care se înf ptuie te prin sacramente. 21). precum Tu. c ci to i ne împ rt im din unica pâine´(1 Cor 10. Catehismul Bisericii Catolice. 1996. Dumnezeu te-a eliberat de toate p catele tale i te-a invitat la acest osp . e ti în mine i eu în tine. cu aprobarea episcopului. 88 87 mp rt ania oblig pe to i cei care o primesc mp rt anie taina de cei s raci i cei afla i în suferin .Botez noi am fost chema i s fim un singur trup87. catolicilor le este permis s cear aceste sacramente de la preo ii Bisericii orientale care nu sunt în comuniune deplin cu Biserica Catolic în caz c nu pot recurge la un preot catolic i sunt întro situa ie de necesitate sau de adev rat utilitate89. Ai gustat din Sângele Domnului i nici nu-l cuno ti pe fratele t u. Euharistia înf ptuie te chemarea aceasta:´Paharul binecuvânt rii pe care îl binecuvânt m nu este. la o iubire fr easc mai ales fa iubirii. Este necesar îns ca ei s m rturiseasc credin a catolic cu privire la aceste sacramente i s aib dispozi iile cerute. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Ibidem. pg. necinste ti.

ci reactualizarea. 90 38 . A adar. chiar i dup moartea oratorului. Acest adev r de credin a fost amintit de Biseric la Conciliul al II-lea din Vatican: ´La Cina cea de Tain . pentru ca roadele mântuirii s ajung la to i oamenii din toate timpurile i din toate locurile. n mod virtual. Sfânta Scriptur a fost scris o singur dat .X. (SC. Taina Euharistiei ca jertf Lucrarea de mântuire a oamenilor pe care Cristos a înf ptuit-o din iubire a culminat cu jertfa de pe cruce prin care au fost isp ite p catele lumii. oricând. Ambele jertfe. Cristos a f cut din Euharistie memorialul mor ii Sale pe cruce. Un orator ine un discurs care este înregistrat pe caset . Bucure ti. Câteva asem n ri ne pot ilustra într-o anumit parte cum unica jertf a lui Cristos de pe Calvar devine prezent în toate locurile. Claudiu Dumea. dar el r sare zilnic de milioane de ani în toate p r ile p mântului. în timp ce la jertfa euharistic sunt folosite roadele jertfei de pe cruce. numai modul de a oferi este diferit. 47). Soarele este unul singur. pg. Dar unica Sfânta Scriptur a fost i va fi copiata. Liturgia crestin catolic . Prin Euharistie. Biserica. La fel. în toate timpurile. De aceea se mai nume te i Sfânta Jertf sau Jertfa Sfintei Liturghii. Putem afirma c to i credincio ii de pretutindeni i din toate timpurile devin contemporani ai lui Hristos prin participare la Liturghie. pe toate altarele. în toate timpurile. aducerea lui în prezent90. ei sunt prezen i al turi i de Fecioara Maria i de apostolul Ioan la jertfa de pe cruce a lui Hristos. tip rit în milioane de exemplare. Hristos fiind acum înviat i glorificat. 1996. E un unic discurs care poate fi ascultat oriunde. iar lui Dumnezeu i s-a adus laud mul umire des vâr it . în noaptea în care a fost vândut. memorialul mor ii i al învierii sale. Cristos a voit s prelungeasc lucrarea de mântuire pân la sfâr itul lumii. în toate locurile i în toate limbile p mântului. memorial însemnând nu doar comemorarea unui eveniment din trecut. 112. Sunt o jertf unic . discursul poate fi înregistrat pe nenum rate casete. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. întrucât este una i aceea i victim Cel care se ofer acum prin slujirea preo ilor. nu se mai poate jertfi în mod sângeros. unica jertf de pe Calvar este reprodus în toate timpurile i în toate Pr. Euharistia este jertfa lui Cristos de pe Calvar care devine prezent pe altar. Semnele Mântuirii. Prof. Mântuitorul nostru a orânduit Jertfa euharistic a Trupului i Sângelui S u pentru a perpetua de-a lungul veacurilor Jertfa Crucii pân la a doua lui venire i pentru a încredin a astfel Miresei sale preaiubite. de oricine. De pe aceast caset . atât cea euharistic cât i jertfa de pe cruce sunt identice.

în liturgia Bisericii. Euharistia trebuie în eleas sub trei aspecte: aducere de laud i mul umire Tat lui. Mai mult. 93 Ibidem. 299. rug ciunea credincio ilor. Astfel Euharistia este jertfa lui Cristos întreg: Capul i m dularele. actualizarea i oferirea sacramental a jertfei lui unice. dar i actualizarea jertfei de pe cruce. datorit faptului c ne socotim lega i de porunca Domnului. F când aceasta. Mai pe înteles. Trupul i Sângele lui Cristos: în felul acesta Cristos se face prezent în mod real i tainic92. suferin . pg. 1993. Arhiepiscopia Romano-Catolic de Bucure ti. se împline te opera r scump r rii noastre93. Cre tinii celebreaz Euharistia înc de la începuturi i într-o form care în substan nu sa schimbat de-a lungul marii diversit i a timpurilor i a liturgilor. pg. 113. o rug ciune numit anamnez sau memorial. Memorialul prime te o în Noul Testament. Taina Euharistiei este continuarea lucr rii de mântuire început de Iisus Hristos din momentul întrup rii Sale. Ed. dup cuvintele instituirii. care. 92 91 39 . munc . mplinim aceast porunc a Domnului prin celebrarea memorialului jertfei sale. Biserica se ofer pe ea îns i. adic jertfa pe care o ofer Biserica. care este Trupul lui. pâinea i vinul. ori de câte ori se celebreaz pe altar jertfa Crucii. lui Cristos i se al tur Biserica în oferirea Victimei. Pa tele nostru. memorial de jertf al lui Hristos i prezen a lui Hristos prin puterea Cuvântului i a Sfântului Duh. împreun cu Victima dumnezeiasc . i aici g sim iar i o deosebire între modul de a oferi pe Calvar i modul de a oferi la Sfânta Liturghie: pe Calvar. astfel unite cu acelea ale lui Cristos. Euharistia este memorialul Pa telui lui Cristos. pg. jertfa pe care Cristos a oferit-o pe Cruce o dat pentru totdeauna r mâne mereu actual . oferim Tat lui ceea ce El însu i ne-a dat: darurile crea iei. a fost jertfit. Când Biserica celebreaz Euharistia. Jertfa lui Cristos. Datorit faptului c mp rt ania este principalul izvor al harului i al mântuirii. 11. la Sfânta Liturghie. semnifica ie nou n toate rug ciunile euharistice g sim. dobândesc o valoare Ibidem.locurile de pe p mânt91. ofer via . i acesta devine prezent. ea reaminte te Pa tele lui Cristos. pe care a dat-o în ajunul p timirii Sale :´ Face i aceasta în amintirea mea´(I Cor. în care Cristos. Biserica îi oblig pe credincio ii catolici s participe cu aten ie sporit la celebrarea Sfintei Liturghii i le recomand ca lucrul acesta s fie zilnic. devine i jertfa m dularelor Trupului s u. devenite. Catehismul Bisericii Catolice. 298. Cristos singur a oferit Victima: la Sfânta Liturghie. Euharistia este i jertfa Bisericii. 24-25). prin puterea Duhului Sfânt i prin cuvintele lui Cristos.

chiar i atunci când ea este prezidat de un preot. Pr. Liturgia crestin catolic . pg. Bucure ti. cu bra ele larg deschise. Papa este asociat oric rei celebr ri a Euharistiei. Episcopul locului este întotdeauna responsabil de Euharistie.infinit . La ofranda lui Cristos. Bucure ti. Precum Hristos i-a întins bra ele pe cruce. De aceea jertfa euharistic se aduce în unire cu preasfânta Fecioar Maria. i în El. în mijlocul preo imii sale i cu asisten a diaconilor95. pg. 1993. 94 40 . 115-116. 1996. Ed. dar i cei care se afl în slava cereasc . la fel i Biserica se ofer pe sine i mijloce te pentru oameni. n catacombe. oriunde a i fi96. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. numele lui este rostit pentru a semnifica faptul c el prezideaz Biserica particular . Claudiu Dumea. Claudiu Dumea. Biserica era reprezentat ca o femeie aflat în rug ciune. 300. prin El. 117. Semnele Mântuirii. de aceea o ofer i pentru ei. 96 Pr. cu El. Momentul când se face aceast oferire este Ofertoriul94. ca s poat intra cât mai curând în lumina i pacea lui Cristos. Investit cu slujirea lui Petru în Biseric . Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. cu to i sfin ii i sfintele care se pomenesc dup Prefacere. 95 Catehismul Bisericii Catolice. pg. 1996. în care este numit ca semn i slujitor al unit ii Bisericii Universale. se asociaz nu numai membrii Bisericii de pe p mânt. Biserica nu-i poate uita nici pe fiii ei care sufer în Purgator. Semnele Mântuirii. Prof. Arhiepiscopia Romano-Catolic de Bucure ti. La Jertfa euharistic . Prof. Ultima dorin pe care Sfânta Monica în ultimele clipe ale vie ii a f cut-o cunoscut sfântului Augustin i fratelui s u a fost aceasta: ngropa i acest trup oriunde! Nu v face i griji pentru el! Tot ce v cer este s v aduce i aminte de mine la altarul Domnului. Liturgia crestin catolic .

cu post i cur enie i. cu împ care i inim curat .´(Ioan 6. în multe moduri: în cuvintele Sfintei Scripturi citite în Biseric . cu Sfânta Treime i între noi. Mintea este cople it în fa a m re iei acestei Taine prin care Hristos se face una cu noi. Fiul lui Dumnezeu celui Viu pe care îndr znim a le primi pentru cuvântul Domnului: ÄAdev rat. cu multe lacrimi. în cuvântul de propov duire al preotului.Concluzii Sfânta Liturghie este slujba esen ial în care Biserica se înal pref când via a noastr în Împ r ia lui Dumnezeu în comuniune. Venind s ne împ rt im m rturisim cu credin c în Sfântul Potir se afl însu i Preacurat Trupul i însu i Preasfânt Sângele lui Hristos. în cânt rile credincio ilor. Întreaga rânduial a Liturghiei este o preg tire i un urcu continuu spre unirea euharistic cu Hristos. adev rat zic vou . lui Hristos i ne preg te te pentru unirea deplin cu El prin împ rt irea cu Trupul i Sângele Lui. 56). În Liturghie Hristos este prezent în mod real nu numai în jertfa euharistic ci. Sfânta Liturghie este un ansamblu unitar în care fiecare lucrare ne face p rta i. împlinirea promisiunii lui Hristos de a r mâne în noi i noi întru El (Ioan 6. într-o anumit m sur . Euharistia este ÄTaina Tainelor´. cu smerenie i c in . în voi. în rug ciunile rostite de preot. nu ve i avea via 53). Äpiscul cel mai înalt al vie ii duhovnice ti´. dup cum remarca P rintele St niloae. 41 . mai ales. dac nu ve i mânca Trupul Fiului Omului i nu ve i bea Sângele Lui. din iubire. Trupul i Sângele S u una cu trupul i sângele nostru. S ne apropiem de Trupul i Sângele lui Hristos cu foarte mare credin .

I. Sergiu. 2. 1975. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Prof..Tâlcuirea Dumnezeie tii Liturghii i Despre Via a în Hristos. Ed. I.Bulgakov. Editura Arhiepiscopia de Profesor 42 . Valer.I.B. Todoran. cu aprobarea Sfântului Sinod. Pr.O. Traducere de Paraschiv Angelescu.Prof.tip rit sub îndrumarea i purtarea de grij a Prea Fericitului P rinte ‚JUSTINIAN. 10. 1978. Ed. Despre Credin a Ortodox . T.R.Chi escu. nr. Prof. 4. în ³Studii Teologice´. Bucuresti. Nicolae. Biserica i Euharistie. Bucure ti. 1993. Dogmatica Bisericii Ortodoxe R s ritene. Prof.Bel. IBMBOR. Traducere autorizat de Pr. Prof. Ilie.230-242. Scrieri. 9. Simbolica. Teologia Dogmatic 1981. Ene Brani te i Pr. Dr.Biblia sau Sfânta Scriptur . D. Bucure ti. Arhim. Credin a Romano Catolic . i Simbolic . Bucuresti. Traducere din limba greac universitar Iustin Moisescu. 1958. 1943.Andrutsos. Petreu . 8. Arhiepiscopia Romano-Catolic de Bucure ti. 6.Catehismul Explicat. Traducere de Pr. Prof. p.M. Nicolae.Catehismul Bisericii Catolice.Cleopa. St niloaie. E. Dr.Cabasila. 1955. Hristu. Sibiu. 5.Andrutsos. 1982. Pr. Pr.BIBLIOGRAFIE 1. 1930 3. Bcure ti. Craiova. Vol. Prof. al B. 1936. 3-4. Hristu. i Via a Cre tin . II. Dogma Euharistic . Bodogae. 7. Bucure ti.

Prof. C. Mitropolitul Irineu. D. XXX (1978).Schmemann. 3-32. nr. Ia i.St niloaie. nr. 2005. IBMBOR.St niloaie. în ³Biserica Ortodox Român ´. 257-298. Prof. Dr. Pr. Liturgia crestin Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice. nr. Semnele Mântuirii. Editura Mitropoliei i Sucevei. Taine intercomuniunii. D. Prof.Coman. 17. Prof. 1. 1993. XVII (1965). Bucure ti. 12. Euharistia. Vol 3. XCVIII (1980). D. 1-2.. Prof. D. Bucure ti. Boris R dulescu. Editura Episcopiei Romanului i Hu ilor. Pr. Alexandre..11. 46-116.Popescu. 23. 1990. V(1953).Mihalcescu. 16. Iisus Hristos Pantocrator. i problema catolic . Dogmele Bisericii Cre tine Ortodoxe. Taina Împ r iei. în ³Ortodoxia´. 49-64. 1129-1143.Prof. Ed. în ³Studii Teologice´. 15. Prof. în ³Ortodoxia´..Radu. XXI (1969).Radu.Sîrbu. Prof.Dumea. p. 20. 1965. 19. Ortodox . nr.St niloaie. 56-83. Dumitru. Sensul ecumenic al Sf. nr. în ³Ortodoxia´. 4. p. Caracterul eclesiologic al Sf. 22. Traducere de Pr. 343-363. 14. Teologia Dogmatic 1978. Bucure ti. p. Pr. Prof. Pr. Pr. p. 1-2.St niloaie. 1112. p. Pr. Pr. D. 1996. Claudiu. p.. 520-535. Ioan Gur de Aur. în ³Ortodoxia´. Pr. 1. în ³Ortodoxia´.. nr. Leg tura dintre Euharistie i iubirea cre tin . 7-25. 3. 43 .Sfintele Taine ale Bisericii dup Tradi ia Apostolic din punct de vedere ortodox. Pr. 1967.. Euharistii la Sf. nr.Prof. Pr.. pg 1994. Dumnezeiasca Euharistie în cele trei confesiuni cre tine. 18. Teologia Euharistiei. Ioan. D. 13.Din Învã turi ale Bisericii Ortodoxe. Sfânta Euharistie i unitatea crestin . Bucure ti. 21. p. p.

Z grean. CLuj. 499-510. 44 . Dr. Ioan. Ed. p. izvor de via Ortodoxie. seminariile teologice.24. nr. Pr. Taina Euharistiei. Pr. Manual pt. Arhid. D. Prof. Prof. Dogmatica ortodox . 3-4.. Rena terea. Dr.St niloaie.Todoran. 2000. Isidor. Prof. XXXI (1979). în ³Ortodoxia´. spiritual în 25.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful