Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr.

… /2009

METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI CADRUL CONŢINUT AL DOCUMENTAŢIILOR DE AMENAJARE A TERITORIULUI

1

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009

CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………pag. 4 Structura şi obiectivele metodologiei ………………………………………pag. 5 Capitolul I ……………………………………………………….……..…...pag. 7 Domeniul de activitate şi categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului Capitolul II …………………………………………………………………pag. 9 Iniţierea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Capitolul III ………………………………………………………………..pag. 10 Procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului Capitolul IV ………………………………………………………………..pag. 12 Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Capitolul V ………………………………………………………………...pag. 15 Participarea populaţiei în desfăşurarea activităţii de elaborare şi definitivare a documentaţiilor Capitolul VI ………………………………………………………………..pag. 16 Redactarea finală, însuşirea şi urmărirea aplicării documentaţiilor

Capitolul VII ……………………………………………………..pag. 16
Proceduri de modificare şi/sau actualizare Capitolul VIII ……………………………………………………………...pag. 17 Relaţia cu documentaţiile de urbanism Capitolul IX. ……………………………………………………………….pag. 18 Conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului. Secţiunea 1. ………………………………………………………………...pag. 18 Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN Secţiunea a –2 –a..……………………………………………………….....pag. 20 Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ Secţiunea a 3-a ……………………………………………………………pag. 31 Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZ Anexa nr. 1…………………………………………………………………pag. 42
2

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009

Principiile directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european Anexa nr. 2 …………………………………………………………………pag. 46 Conţinutul, caracterul şi principale etape de parcurs în elaborarea şi aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului, pe categorii Anexa nr. 3………………………………………………………………….pag. 49 Indicatori de analiza si evaluare în documentaţiile de amenajare a teritoriului Anexa nr. 4 …………………………………………………………………pag. 80 Bilanţ teritorial Anexa nr. 5 …………………………………………………………………pag. 81 Semne convenţionale Anexa nr. 6 …………………………………………………………………pag. 87 Categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului Anexa nr. 7 ……………………………………………………………… pag. 89 Lista instituţiilor emitente de avize şi acorduri Anexa nr. 8 ………………………………………………………………...pag. 100 Lista principalelor acte normative în vigoare şi cu incidenţă în domeniul amenajării teritoriului Anexa nr. 9 …………………………………………………………………pag. 108 Relaţiile dintre documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism Anexa nr. 10 ………………………………………………………………..pag. 109 Definirea termenilor utilizaţi în metodologia de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului

3

zone expuse la riscuri tehnologice. Pentru ca acest instrument metodologic să-şi poată atinge în întregime obiectivul propus. a regulilor generale pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor. Includerea. activitatea de cercetare-dezvoltare.2 din Legea nr. cooperarea în cadrul zonelor metropolitane şi altele. sunt evidenţiate etapele principale care trebuie parcurse în procesul de elaborare a documentaţiilor. cu modificările şi completările ulterioare. Metodologia valorifică experienţa dobândită de specialiştii români în elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului. Metodologia are ca obiectiv de bază formularea unui cadru metodologic unitar pentru conţinutul documentaţiilor de amenajare a teritoriului prevăzute prin Legea nr. Principiul integrării ierarhice a planurilor de amenajare a teritoriului în planurile statutare elaborate la nivel naţional.350/2001 şi se adresează atât elaboratorilor şi beneficiarilor acestor documentaţii. Metodologia conţine un set de indicatori pentru evaluarea stadiului actual de dezvoltare a teritoriilor şi evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. la cele de prezentare. avizare şi aprobare de către forurile competente. ca părţi componente ale domeniilor ţintă. precum: peisajul. transparenţei şi implicării comunităţilor în luarea deciziilor. Includerea elementelor care să asigure integrarea teritoriilor analizate într-un context mai larg. Capitolele Metodologiei sunt susţinute de anexe. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. la diferitele niveluri teritoriale. Totodată. De asemenea. … /2009 INTRODUCERE Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului denumită în continuare Metodologie face parte dintr-un set de reglementări menite să asigure înţelegerea şi aplicarea corectă a Legii nr. care să permită – după caz – agregarea informaţiilor la diferite nivele. cât şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu competenţe în avizare sau aprobare. de la fazele pregătitoare. In acest scop. care contribuie la explicitarea şi asigurarea cadrului unitar pentru elaborarea documentaţiilor şi facilitează operaţionalizarea acestuia. Definirea domeniilor de referinţă. Stabilirea setului de indicatori de analiză şi evaluare. calitatea resurselor umane. cu modificările şi completările ulterioare. locuirea secundară. 4 . Prezentarea succintă a surselor de documentare. La structurarea prezentei Metodologii au fost avute în vedere următoarele principii de bază: 1. în contextul eficienţei. Stabilirea modului de prezentare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului. a tematicilor legate de cerinţele de integrare a României în spaţiul Uniunii Europene. fundamentată pe prevederile Legii 350/2001. avizare şi aprobare este asigurată şi prin: Definirea conţinutului succint al fiecărei categorii de documentaţie în conformitate cu cerinţele precizate prin Lege. de iniţiere şi documentare. Metodologia este întocmită în temeiul art. Metodologia este structurată pe capitole şi secţiuni. Definirea conţinutului-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului. denumite domenii-ţintă şi a componentelor lor. Principiul amenajării teritoriului orientat către rezolvarea unor probleme specifice. s-a realizat în conformitate cu practica internaţională şi cu documentele europene în domeniu elaborate de Consiliul Europei şi Comisia Europeană. 56 alin. cooperarea transfrontalieră. Stabilirea tipurilor de planşe (planuri) obligatorii şi a conţinutului acestora.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Unitatea cadrului metodologic necesar parcurgerii etapelor principale ale procesului de elaborare. echităţii.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. 2.

culturală şi de mediu ale dezvoltării. Cap. Ministrul mediului. cultelor şi patrimoniului naţional. Ministrul transporturilor şi infrastructurii.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare este menţionată ca Lege. Ministrul administraţiei şi internelor.VI. la diferite nivele teritoriale. … /2009 Prezenta Metodologie a fost aprobată prin Ordinul nr. socială.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. însuşirea şi urmărirea aplicării documentaţiilor Proceduri de modificare şi/sau actualizare Cap. PATZIC 5 . Relaţia cu documentaţiile de urbanism Cap. …/2009 semnat de Ministrul dezvoltării regionale şi locuinţei. Iniţierea şi finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Cap. Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean . regional şi european. Preocuparea de a dezvolta teritoriul.I. după cum urmează: Partea I: Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului.II. Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc sau intercomunal – PATZIO. însoţită de grija de a conserva resursele existente şi pentru generaţiile viitoare. Cap. care cuprinde: Secţiunea 3.PATZR Secţiunea 3. în concordanţă cu Legea şi cu principiile şi orientările documentelor europene în domeniu prezentate în Anexa nr. după caz. Celelalte acte normative la care se fac referiri sunt specificate cu numărul şi titlul lor STRUCTURA ŞI OBIECTIVELE METODOLOGIEI Obiectivul de bază al prezentei metodologii este formularea unui cadru metodologic unitar de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului. Planul de amenajare a teritoriului zonal regional . 1 .3.V.III. Participarea populaţiei în desfăşurarea activităţii de elaborare a documentaţiilor Cap. Cap.PATJ Secţiunea a 3-a Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ. Conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi modul de prezentare: Secţiunea 1-a Planul de amenajare a teritoriului naţional . situat în context naţional.1. O viziune într-un teritoriu mai larg. Cap. Procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Cap. pentru un orizont de cel puţin 10 ani.IX.2. Domeniul de activitate şi categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului stabilite prin Legea 350/2001. Metodologia se bazează pe conceptul dezvoltării durabile care implică: O viziune de perspectivă. Abordarea dezagregată a acestor aspecte. Notă: În cuprinsul prezentei Metodologii. Legea nr. VIII. care include dimensiunile economică.VII.IV. Metodologia este structurată în două părţi. pădurilor şi dezvoltării rurale. Ministrul agriculturii. O abordare globală.PATN Secţiunea a 2-a Planul de amenajare a teritoriului judeţean .PATZIJ Secţiunea 3. Redactarea finală. Ministrul culturii.Documente europene pentru amenajarea teritoriului.

caracterul şi principalele etape de parcurs în elaborarea şi aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului. Acesta constituie cadrul de referinţă pentru celelalte categorii de documentaţii de amenajare a teritoriilor zonale – regionale. 6 Competenţe de avizare şi aprobare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului Lista instituţiilor emitente de avize şi acorduri necesare pentru aprobarea Anexa nr. … /2009 Partea a II-a: ANEXE : Anexa nr. 9 Glosar de termeni In cadrul metodologiei se face o prezentare completă a conţinutului-cadru al Planului de amenajare a teritoriului judeţean PATJ. 4 Bilanţ teritorial Culori şi semne convenţionale pentru elaborarea planşelor Anexa nr. precum şi de problematica specifică pentru care se elaborează. 6 . ca unitate administrativ-teritorială de bază conform Constituţiei. pentru acestea din urmă sunt prezentate numai aspectele care ţin de componenţa şi particularităţile lor teritoriale. 1 Documente europene pentru amenajarea teritoriului Anexa nr. 7 documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexa nr. 3 Indicatori de analiză şi evaluare Anexa nr. interorăşenesti. 2 Conţinutul. In vederea evitării redundanţei.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. 8 Lista principalelor acte normative în vigoare în domeniul amenajării teritoriului Anexa nr. metropolitane şi periurbane. intercomunale. frontaliere. 5 Anexa nr. interjudeţene. pe categorii Anexa nr.

politici. la dezvoltarea spaţială echilibrată. 1 . integratoare şi normativă.2 din Lege). Impreună cu activitatea de urbanism. la protecţia patrimoniului natural şi construit. ecologice şi culturale stabilite la nivel naţional şi local. programe şi proiecte. (5) Conceptul de amenajare a teritoriului în România şi obiectivele stabilite pentru etapa actuală. sunt racordate la principalele documente europene din acest domeniu şi anume : a) Carta europeană a amenajării teritoriului – document al Consiliului Europei. funcţională. printr-un ansamblu de activităţi complexe. (4) Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie a unui teritoriu la diferite nivele de complexitate. elaborarea de strategii şi politici în domeniu. urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea „ (art 7 din Lege).3 şi 8 din Lege). Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie globală. continuă şi de perspectivă. elaborarea de acte cu caracter normativ. avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului. Acestea sunt ulterior detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor. 7 .14 din Lege). coeziunii economico-sociale şi integrării spaţiale la nivel naţional. (CEMAT). Sunt considerate activităţi conexe cercetările în domeniul amenajării teritoriului şi studiile de fundamentare. şi este o activitate obligatorie. Art. sociale. Preocuparea majoră a tuturor acţiunilor de amenajare a teritoriului o constituie omul şi condiţiile sale de viaţă în interacţiune cu mediul înconjurător.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. monitorizarea şi controlul transpunerii în fapt a prevederilor din strategii. 15 din Lege) (3) Realizarea obiectivelor principale ale amenajării teritoriului privind dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor. prospectivă şi democratică şi se exercită pe întregul teritoriu al României. programe şi operaţiuni de amenajare a teritoriului (art. Activitatea de amenajare a teritoriului are ca scop fundamental „armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice. Legea stabileşte că activitatea de amenajare a teritoriului se adresează întregului teritoriu naţional. gestionarea responsabilă a teritoriului şi a resurselor naturale şi protecţia mediului fac obiectul documentaţiilor de amenajare a teritoriului care se concretizează prin planuri. care a avut loc la Torremolinos – în 1983. … /2009 Capitolul I. Domeniul de activitate şi categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului. pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării. Ea reprezintă o activitate operaţională. în condiţiile dezvoltării durabile a teritoriului şi localităţilor. pe baza principiilor ierarhizării. (2) Activităţile principale în domeniul amenajării teritoriului constau în transpunerea în teritoriu a strategiilor. politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă precum şi în urmărirea aplicării acestora în conformitate cu documentaţiile de specialitate legal aprobate (art. precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale (art. îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane.Domeniul de activitate (1) In România cadrul legal de desfăşurare a activităţilor de amenajare a teritoriului îl constituie Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare. realizarea unui cadru de viaţă care să asigure dezvoltarea personalităţii umane într-un mediu organizat la scară umană. adoptat la cea de a 6 – a Conferinţă Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului. managementul bazei de date şi de documente. regional şi judeţean (art. contribuie.

interjudeţene. utilizarea raţională a resurselor de apă. la 5 – 10 ani. Art. precum şi cu alte programe de dezvoltare. înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi. … /2009 b) Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDEC) – Dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene – document al Uniunii Europene. Responsabili cu Dezvoltarea urbană şi Coeziunea Teritorială – Leipzig – 2007. Planul de amenajare a teritoriului judeţean se corelează cu PATN şi PATZ.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. d) Agenda Teritorială Europeană document al Uniunii Europene. Periodic. Art. (3) Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ. în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului. Direcţiile de dezvoltare formulate în PATZ devin obligatorii pentru documentaţiile la nivelul teritorial inferior. 315/2004 privind dezvoltarea regională. reprezintă expresia spaţială a programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi stabileşte liniile directoare ale organizării şi dezvoltării durabile pentru întreg teritoriul ţării. elaborat de către autorităţile judeţene pentru teritoriul pe care îl gestionează.PATZ are rolul de a realiza concretizarea strategiilor sectoriale şi regionale în teritoriu şi de a contribui la soluţionarea unor probleme specifice ale unor teritorii. c) Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului european – document al Consiliului Europei.IX. 3 – Caracterul documentaţiilor de amenajare a teritoriului Potrivit Legii. Prevederile PATJ devin obligatorii pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază. documentaţiile de amenajare a teritoriului au caracter: 8 . comune şi oraşe. dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi integrarea acesteia în coridoarele de transport europene ş. regionale. 2 .a. Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional şi ale secţiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază. PATJ se actualizează. adoptat la Reuniunea Informală al Miniştrilor Europeni.2 şi 3.Categorii de documentaţii (1) Documentaţiile de amenajare a teritoriului. PATN este compus din secţiuni specializate. compuse din mai multe judeţe care sunt asociate în regiuni de dezvoltare conform Legii nr. secţiunile 1. compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază. are rolul de a transpune spaţial programul de dezvoltare economico-socială a judeţului. (5) Conţinutul detaliat al categoriilor de documentaţii enunţate este prezentat în Cap. Aceste teritorii pot fi : intercomunale sau interorăşeneşti. cu programele guvernamentale sectoriale. sunt următoarele : • Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ • • Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ Toate aceste categorii de planuri au caracter director (2) Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN. adoptat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT ) – Hanovra 2000. adoptat la Consiliul Informal al Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din ţările UE – Potsdam – 1999. (4) Planul de amenajare a teritoriului zonal .40 din Lege. care abordează principalele obiective ale dezvoltării economice naţionale în contextul integrării României în Uniunea Europeană cum ar fi protecţia patrimoniului natural şi construit. dezvoltarea spaţială echilibrată a tuturor zonelor şi localităţilor ţării. conform art.

a unor investiţii de interes comun pe teritoriile lor. dezvoltării regionale şi din alte surse legal constituite din ţară şi/sau străinătate. Capitolul II. cu modificările ulterioare. se iniţiază de către autoritatea administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului în colaborare cu autorităţile administraţiei centrale şi locale. prevederile din documentaţiile de nivel teritorial superior sunt obligatorii pentru documentaţiile care le detaliază. (2) Iniţierea elaborării Secţiunilor care compun Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN. precum şi cu unităţi administrativ-teritoriale similare din ţările vecine. prin asociere. precum şi din bugetul de stat şi din venituri proprii constituite la autoritatea administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului. 9 . se poate face şi din fondurile destinate cercetării. 4 – Iniţierea documentaţiilor de amenajare a teritoriului (1) Iniţiativa elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului aparţine. revine autorităţii administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului. după caz. PATZ interorăşenesc sau intercomunal poate cuprinde teritoriile unor unităţi de bază vecine. finanţarea elaborării sau actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului. în baza art.PATJ. se face din fondurile prevăzute în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. (4) Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean sau frontalier se iniţiază de consiliile judeţene din două sau mai multe judeţe. prin integrarea şi corelarea strategiilor sectoriale şi judeţene. (2) Finanţarea elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului cu caracter deosebit – inclusiv a studiilor de fundamentare a acestora – în cazul unor zone care necesită studii şi cercetări complexe. conform Legii. sau Guvernului. (5) Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc sau intercomunal se iniţiază de consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de bază – municipii. • de planificare strategică. oraşe şi comune – interesate în realizarea. situate în acelaşi judeţ sau teritorii ale unor unităţi administrativ-teritoriale de bază din judeţe învecinate. (6) Planul de amenajare a teritoriului zonal metropolitan sau periurban se iniţiază de consiliul local al unităţilor administrativ-teritoriale urbane de rangul I sau rangul II după caz cu acceptul tuturor consiliilor locale cuprinse în limita teritoriului stabilit. în colaborare cu alte ministere. Iniţierea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Art. PATZR are ca obiect ariile geografice constituite în regiuni de dezvoltare. colectivităţilor locale. 10/1995 privind calitatea în construcţii. … /2009 • obligatoriu . precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale. (7) Planul de amenajare a teritoriului judeţean . din prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. 40 din Legea nr. conform Legii nr. să formuleze direcţii de dezvoltare pentru perioade bine determinate. • ierarhic. prin asociere. conform legii. (3) Planul de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR. 5 – Finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului (1) In conformitate cu prevederile legale în vigoare. interesate în realizarea unor investiţii în comun. activitatea de monitorizare şi evaluare a implementării lor revenind în sarcina instituţiilor cu atribuţii în domeniu.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. se iniţiază de consiliul judeţean. să beneficieze de suportul politic şi administrativ al autorităţilor cu rol decizional. planurile de amenajare a teritoriului trebuie să vizeze dezvoltarea . PATJ-ul este documentaţie obligatorie pentru amenajarea şi dezvoltarea judeţului. Art. inclusiv a studiilor de specialitate necesare pentru fundamentarea acestora. prin autorităţile deliberative şi executive.315/2004 privind dezvoltarea regională în România.

cerere de oferte sau negociere cu o singură sursă. conferinţe. documentaţia se va elabora pe baza conţinutului-cadru al documentaţiei respective. în urma analizării ofertelor prezentate. în cazul finanţării din fonduri publice. probleme şi prevederi pe care urmează să le conţină documentaţia. 34/2005 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. (v) contractul se întocmeşte de elaborator. Procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului Art. .Principale etape ce trebuie parcurse în procesul de elaborare a documentaţiilor Procesul de elaborare a documentaţiilor. valoarea lucrărilor finanţate din fonduri private se stabileşte prin negociere. c) desemnarea elaboratorului documentaţiilor care se finanţează din fonduri publice se face. de către comisia numită în acest scop de autoritatea administraţiei publice. … /2009 (3) Pentru desfăşurarea unor activităţi comune de amenajare a teritoriului. selectarea şi agregarea datelor din diferite domenii care se referă la teritoriul ce face obiectul studiului. potrivit prevederilor legale în vigoare. sau de către acesta împreună cu elaboratorul şi trebuie să evidenţieze principalele obiective. d) contractarea lucrărilor: (i) comanda pentru elaborarea documentaţiilor se emite de beneficiar şi se transmite elaboratorului desemnat. pe baza comenzii beneficiarului şi conţine obligaţiile părţilor semnatare în elaborarea şi recepţionarea documentaţiei. pe baza de selecţie de oferte. se face prin licitaţie publică. de la iniţiere până la aprobare. după caz. Capitolul III. transformate în lei pe baza tarifului orar al unităţii elaboratoare). termene de predare. secţiunile 1. în condiţiile legii. 6. 2 sau 3 din prezenta Metodologie. implică parcurgerea succesivă şi parţial concomitentă. interviuri şi alte mijloace. de asigurare a bazei de date şi informaţii presupune consultarea a numeroase surse documentare. (vi) procedura de adjudecare şi contractare a documentaţiilor este precizată în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. în scopul realizării unor obiective de interes general. cu respectarea condiţiilor din contractul de bază. a) Sursele de documentare principale sunt următoarele: 10 . pot colabora cu persoane juridice din ţară sau din străinătate. (ii) tema-program pentru elaborarea documentaţiei se întocmeşte de către beneficiar. b) adjudecarea elaborării documentaţiilor se face conform prevederilor legale în vigoare. evidenţiindu-se termenele şi valorile fazelor decontabile şi clauzele contractuale. a scopului şi obiectivelor acesteia se face prin grija iniţiatorului prin intermediul mass-mediei: publicare pe siteul propriu şi în presă. acestea urmând să se încadreze în conţinutul – cadru stabilit prin metodologia de faţă. forma de prezentare. afişe. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii şi Hotărârea Guvernului nr. după semnarea contractului.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. elaboratorul documentaţiei poate încheia subcontracte de elaborare cu alte unităţi de proiectare sau cu persoane fizice – specialişti în domeniu. consiliile judeţene se pot asocia sau.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a acesteia. (iv) valoarea lucrării ce se finanţează din fonduri publice se stabileşte prin însumarea evaluării fizice şi financiare a operaţiunilor (exprimate în număr de ore medii convenţionale. potrivit capitolului IX. prezentări la posturi locale de radio şi TV. (iii) în lipsa temei-program. (2) Etapa de documentare. a următoarelor etape: (1) Etapa preliminară de pregătire a elaborării documentaţiilor: a) informarea populaţiei asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei.

direcţii judeţene) (xii) informaţii furnizate de organisme neguvernamentale. (viii) programe şi proiecte de dezvoltare cu impact major asupra teritoriului respectiv . ca de exemplu: studii geotehnice. (vi) studii de fundamentare elaborate anterior cu condiţia ca informaţiile şi prevederile cuprinse în acestea să nu fie depăşite . 27 alin. stabilirea şi delimitarea zonelor de risc. (ii) studii de fundamentare cu caracter consultativ. 11 . ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze cu titlu gratuit autorităţilor publice judeţene şi locale informaţii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judeţului respectiv. cum ar fi Raportul naţional al dezvoltării umane. care să evidenţieze. iar consiliile locale sunt obligate să furnizeze informaţii referitoare la dezvoltarea economico-socială şi urbanistică a localităţilor (art. (xiv) legislaţia specifică b) Obţinerea datelor şi informaţiilor necesare revine în sarcina elaboratorului. elaboratorul poate încheia contracte cu persoane fizice sau juridice deţinătoare de astfel de informaţii. agenţi economici. 2 din Lege). d) Lista studiilor de fundamentare necesare se întocmeşte la primirea comenzii. (iv) strategii sectoriale ale ministerelor şi ale altor organe centrale. (v) strategii şi programe de dezvoltare ale judeţelor. studii de mediu. (ii) strategia de dezvoltare la nivel naţional. (x) informaţii statistice cuprinse în sistemul EUROSTAT. care se referă la un domeniu al analizei. valoarea totală a acestora. precum şi de existenţa unor studii de fundamentare anterioare. dacă are competenţa necesară. c) Numărul şi amploarea acestora depinde de mărimea şi complexitatea problemelor specifice.. unele cerinţe şi opţiuni ale populaţiei. planuri de amenajare a teritoriului zonal sau judeţean. (ix) informaţii statistice cuprinse în sistemul statistic naţional şi care se pot obţine de la Institutul Naţional de Statistică sau de la direcţiile judeţene de statistică. CANSTAT. organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea la nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii de amenajare a teritoriului (art. (inspectorate. a) Pentru aprofundarea şi fundamentarea prevederilor anumitor domenii sunt necesare studii de fundamentare care pot fi întocmite de instituţii specializate sau de către elaboratorul documentaţiei de amenajare a teritoriului. CEE-ONU gestionate de INS şi organisme internaţionale. studii privind fondul forestier. prin consultarea publicaţiilor acestora sau prin solicitarea de date suplimentare. De asemenea. organizarea circulaţiei. studiile de fundamentare pot fi: (i) studii de fundamentare cu caracter analitic. culturală. Potrivit Legii. administraţia publică judeţeană sau locală).Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. b) Obiectul studiilor se stabileşte de elaborator împreună cu beneficiarul documentaţiei respective. care va fi sprijinit în acest sens de către beneficiar (MDRL. studii privind evoluţia istorică. la definitivarea contractului. astfel încât beneficiarul să poată cunoaşte. (xi) informaţii gestionate de organisme centrale şi servicii descentralizare ale acestora. (3) Studii de fundamentare a strategiilor şi prevederilor cuprinse în documentaţii. … /2009 (i) documentaţii de amenajare a teritoriului aprobate la diferite nivele teritoriale (secţiuni ale PATN). Pentru obţinerea altor tipuri de date şi informaţii. 2 din Lege).24 alin. (vii) lucrări de sinteză elaborate la nivel naţional. planuri şi programe de dezvoltare regională. agenţi economici etc. pe bază de sondaje sau anchete socio-urbanistice. (iii) strategii. (xiii) date şi informaţii aflate în gestiunea elaboratorului. valorificarea potenţialului turistic. serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale. e) După specificul lor.

(2) În vederea fundamentării deciziilor privind activităţile de amenajarea teritoriului. sub coordonarea organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului. (4) Etapa de elaborare propriu-zisă constă în: a) Elaborarea celor trei mari părţi. 7. Capitolul IV Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului Art. b) Cele trei părţi pot fi constituite în volume separate şi cuprind piese scrise (memoriu) şi desenate (planuri/planse). în cadrul autorităţilor publice centrale şi judeţene. beneficiarul îşi va exprima punctul de vedere asupra documentaţiei. f) După predarea fiecărei etape. prin formularea unor observaţii şi recomandări. Documentaţiile pot fi predate în 2 sau 3 etape. se constitue Comisia de Amenajare a Teritoriului. componenţa precum şi modul de organizare şi funcţionare se fac la propunerea secretarului de stat/vicepreşedintelui consiliului judeţean. Constituirea şi componenţa Comisiei de amenajare a teritoriului în vederea coordonării elaborării. iar conţinutul acestora este detaliat în capitolul IX. g) După elaborarea ultimei etape este necesară obţinerea de avize şi/sau acorduri de la MDRL şi alte organisme centrale şi teritoriale desemnate prin legislaţia în vigoare. fiecare în cadrul competenţelor sale oferite de lege. precum şi pentru sprijinirea participării şi consultării populaţiei la aceste activităţi. (ii) analiza critică a situaţiei existente. care vor fi analizate şi introduse în documentaţie.. numită în continuare .Comisia” ca organ consultativ cu atribuţii de avizare. în conformitate cu Tema – program. (3). care sunt detaliate în Capitolul IX “Conţinutulcadru” şi anume : (i) identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea. (1) Autorităţile publice locale şi judeţene.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. în cadrul Consiliilor judeţene. evoluţia funcţiunilor economice. Constituirea Comisiei. de asemenea se vor avea în vedere cerinţele şi opiniile populaţiei exprimate în procesul de consultare. (iii) strategia de dezvoltare teritorială şi programul de măsuri. după caz. scenarii sau alternative pentru diferite domenii sectoriale: evoluţia populaţiei. g) Conţinutul studiilor de fundamentare va fi structurat astfel: (i) definirea obiectivelor studiului. Comisia Judeţeană de Amenajare a Teritoriului. scenarii alternative. (iii) evidenţierea disfuncţionalităţilor şi a priorităţilor. c) Pe parcursul elaborării documentaţiilor. în coordonarea preşedintelui consiliului judeţean. după caz şi se aprobă prin ordin al ministrului sau hotărâre a consiliului judeţean. după caz. şi avizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului. între executant şi beneficiar pot avea loc consultări. care să reprezinte prognoze. 12 . (ii) diagnostic prospectiv şi general: evaluarea decalajului dintre situaţia actuală şi cea anticipată şi dorită pentru orizontul de timp stabilit. în cadrul organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului în coordonarea ministrului. (iiii) propuneri. a cerinţelor în domeniul forţei de muncă. … /2009 f) Studii de fundamentare cu caracter prospectiv. cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. gestionează şi garantează activitatea de amenajare a teritoriului. expertizare tehnică şi consultanţă după cum urmează: Comisia Naţională de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism. a locuirii.

Raportul de mediu se întocmeşte de către firma/ persoana fizică acreditată de către ministerul de resort ca să desfăşoare procedura de evaluare a impactului asupra mediului. care avizează şi emit avize pentru planurile de amenajare a teritoriului. după caz. (7). după caz. . (5).Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. 8. elaborator. de a exprima în cadrul şedinţelor. Pentru constituirea Comisiei fiecare autoritate a administraţiei publice centrale şi judeţene menţionate la alin (3) va transmite solicitări scrise tuturor autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor centrale/locale după caz. în format electronic.Avize/acorduri necesare aprobării documentaţiilor de amenajare a teritoriului (1) Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului se face de către autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate. documentaţiile pentru obţinerea de avize/ acorduri. Persoanele desemnate să facă parte din Comisie vor avea mandatul instituţiilor pe care le reprezintă. Direcţia generală. şi organismele centrale şi teritoriale interesate reprezentate în Comisie. cu excepţia Raportului de mediu. pentru a-şi desemna delegaţi care vor face parte din aceasta. directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională. … /2009 (4).56 alin. responsabil cu coordonarea activităţii de amenajarea teritoriului şi urbanismului.1 şi Anexei nr. din Lege. în sensul că cerinţele cuprinse în aceste avize vor fi introduse în documentaţie înainte de aprobarea acestora. (5) Consensul între beneficiar. reprezentanţii delegaţi ai tuturor autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor centrale/judeţene. preşedintele comisiei de consilieri din cadrul consiliului judeţean. un reprezentant al Registrului Urbanismului din România. preşedintele consiliului judeţean/ vicepreşedintele consiliului judeţean. coordonatori ai activităţii de amenajare a teritoriului si urbanism. (8). Preşedintele comisiei este ministrul /secretarul de stat. judeţean şi local. elaborator. la nivel central/judeţean. (3) Avizele/acordurile sunt necesare în vederea realizării concordanţei dintre propunerile de dezvoltare a teritoriului cu politicile de dezvoltare stabilite la nivel naţional. sectorial. după caz. la nivelul administrativ respectiv. în ceea ce priveşte propunerile avansate. simulatan către emitenţii de avize/ acorduri. vor fi invitaţi preşedinţii consiliilor judeţene/primarii unităţilor administrativ teritoriale care fac obiectul planului aflat în avizare. va asigura secretariatul Comisiei. cu excepţia autorităţii centrale cu responsabilităţi în domeniul amenajării teritoriului. puncte de vedere în numele acestora. La şedinţele Comisiei Naţionale/Comisiei Judeţene. prin reprezentanţii lor care au mandat de a exprima puncte de vedere în numele acestora. desemnat cu coordonarea activităţii de amenajarea teritoriului şi urbanism la nivel central/judeţean. din regiunea pe teritoriul căreia se află judeţul respectiv. un reprezentant al Ordinului Arhitecţilor din România. 13 . după caz. serviciul. Pe lângă preşedinte. directorul. (2) Avizele/ acordurile au caracter obligatoriu. potrivit art. (7) Pentru obţinerea avizelor beneficiarul va transmite cu adresă de înaintare. (6) Documentaţiile pentru obţinerea avizelor/ acordurilor se întocmesc de către elaborator.1. Art. (4) Solicitarea avizelor/acordurilor asupra documentaţiilor elaborate se face în momentul în care intervine consensul între beneficiar. sefii de serviciu. (9). Comisia va cuprinde obligatoriu: directorul general. direcţia. şi organismele centrale şi teritoriale interesate. se realizează în cadrul Comisiei. (6).

pe baza avizării de către Guvern a acestora. în funcţie de componenţa administrativă a unităţilor teritoriale. interorăşenesc sau intercomunal. 14 . Art. (12) Conţinutul documentaţiilor care se supun avizării organismelor centrale conform art. 7 sunt prezentate instituţiile centrale şi teritoriale emitente de avize şi acorduri. (4) Planul de amenajare a teritoriului judeţean (PATJ) se aprobă de către consiliul judeţean. Art. în favoarea propunerilor de dezvoltare durabilă. fără percepere de taxe. 2 din Lege este prezentat în Capitolul IX .Aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului (1) Aprobarea documentaţiilor se face potrivit competenţelor stabilite prin Anexa nr. a planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean şi a planului de amenajare a teritoriului zonal frontalier. pe baza documentaţiei prezentate integral şi după obţinerea avizelor celorlalte organisme centrale şi teritoriale interesate. de către: a) Consiliile judeşene interesate. aşa cum prevede legea. (9) Organismele centrale şi teritoriale interesate vor transmite prin reprezentanţii lor în Comisie avizul sau acordul solicitat. 6 la prezenta Metodologie. 10. (11) La finalizarea documentaţiei. 56 alin. b) Consiliile locale. (13) In Anexa nr. în cadrul Comisiilor judeţene sau de către Comisia naţională (2) Principiul soluţionării divergenţelor constă în găsirea unei rezolvări legale. al prezentei Metodologii. va facilita şi urgenta emiterea avizului. precum şi al planului de amenajare a teritoriului zonal metropolitan al municipiilor de rangul1. . Neemitarea avizului/ acordului în termenul de 30 zile se consideră acord tacit.1 la Lege.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. şi Anexa nr. se emite ultimul. prin rezolvarea situaţiilor pe plan local. periurban al principalelor municipii şi oraşe.Secţiunile 1.Soluţionarea divergenţelor în procesul de avizare (1) Divergenţele care pot apărea pe parcursul avizării se soluţionează pe cale amiabilă. ai căror reprezentanţi fac parte din Comisie. 2 şi 3. în cazul planului de amenajare a teritoriului zonal. (2) Secţiunile Planului de amenajare a teritoriului naţional (PATN) se aprobă de către Parlament. fiecare dintre membrii Comisiei. (3) Planurile de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) se aprobă. 9. pe baza avizelor favorabile ale organismelor centrale şi/sau teritoriale interesate. ca urmare a avizelor favorabile emise de organismele centrale interesate şi cu participarea autorităţilor administraţiei locale. de către elaborator. (10) Emiterea avizului/ acordului trebuie să se încadreze în termenul de 30 zile de la data solicitării. în cazul planului de amenajare a teritoriului zonal regional (PATZR). . … /2009 (8) Avizul organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului. ulterior obţinerii tuturor avizelor şi/sau acordurilor necesare şi după introducerea în documentaţie a condiţiilor din acestea.

pentru care este responsabil organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului. pentru care se solicită participarea publicului. . locul şi orarul consultării acestuia şi faptul că publicul poate face contestaţii sau comentarii şi propuneri scrise. (2) Publicul interesat îşi poate exprima opinia asupra planului de amenajare a teritoriului supus dezbaterii publice şi asupra raportului de mediu şi transmite aceste opinii autorităţii publice titulară a planului şi autorităţii de mediu competente. în cazul în care implementarea planului poate avea efecte semnificative transfrontiere. anunţă în mass-media. la interval de 3 zile calendaristice. autoritatea publică titulară a planului. respectiv vor adopta un regulament propriu. Art. la sediul autorităţii publice respective în termen de -90 de zile de la data anunţului. (4) După expirarea termenului de depunere a comentariilor sau a contestaţiilor. respectiv 60 de zile calendaristice. punctul de vedere. 11. respectiv aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de asemenea modul în care persoanele fizice şi juridice interesate de pe teritoriul lor administrativ. (1) După finalizarea planului de amenajare a teritoriului supus dezbaterii publice autoritatea publică centrală/judeţeană după caz. – Informarea populaţiei asupra intenţiilor administraţiei publice centrale sau locale privind elaborarea unor documentaţii de amenajare a teritoriului (1) Responsabilitatea pentru informarea şi consultarea publicului privind documentaţiile de amenajare a teritoriului revine autorităţilor publice judeţene şi locale. care este titulara acestuia. (2) Excepţie de la aceste prevederi face Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional. disponibilizarea formei finale a planului. aduce cu ajutorul elaboratorilor. titulară a planului are obligaţia de a anunţa în mass-media de două ori. modificări planului şi/sau raportului de mediu. şi să schimbe idei asupra acestora. cuprinzând reguli privind.Organizarea dezbaterii publice cu privire la plannul de amenajare a teritoriului şi a raportului de mediu aferent. inclusiv a raportului de mediu. inclusiv prin afişare pe propria pagină de Internet. (4) Regulamentul trebuie să conţină ca minimum reguli privitoare la următoarele aspecte: a) modul în care sunt făcute publice proiectele de planuri. (3) Pentru îndeplinirea responsabilităţilor prevăzute la alin. în diferite faze de elaborare. Consiliile locale. cu privire referitor la proiectele de planuri menţionate mai sus. (3) Pe baza observaţiilor justificate.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. c) modul în care locuitorii şi persoanele fizice şi juridice interesate din teritoriul său lor administrativ vor avea posibilitatea să-şi exprime părerea. judeţene. primite din partea publicului. cu elaboratorii şi autorităţile administraţiei publice. şi pe propria pagină de Internet organizarea unei şedinţe de dezbatere publică a proiectului de plan sau de program propus. b) modul în care persoanele fizice şi juridice interesate de pe teritoriul său lor administrativ vor avea posiblitatea să facă comentarii sau contestaţii cu privire la prevederile şi implementarea planului. pot fi implicate în elaborarea sau revizuirea acestor planuri. modul în care se va face avizarea. … /2009 Capitolul V. autoritatea publică centrală/judeţeană după caz. şi orgaul specializat al Guvernului în domeniul amenajării teritoriului. 12. în conformitate cu prevederile legilor în vigoare. cu cel puţin 45 de zile calendaristice înainte de data realizării acestei dezbateri.1. şi a raportului de mediu. 15 . Participarea populaţiei în desfăşurarea activităţii de elaborare şi definitivare a documentaţiilor Art.

Aceasta implică consemnarea în piesele scrise şi desenate. Proceduri de modificare şi/sau actualizare Art. (3). Art. (3) Actualizarea sau modificarea unei documentaţii de amenajare a teritoriului se poate face în cazurile în care: 16 . – Modificarea şi actualizarea documentaţiilor (1) In temeiul art. urmând ca prevederile cuprinse în documentaţii să fie aplicate de către beneficiar. contra cost. – Insuşirea documentaţiilor de amenajare a teritoriului (1) Insuşirea documentaţiei de către titularul planului are loc odată cu aprobarea acesteia. Redactarea finală se face de către elaborator şi întreaga documentaţie se predă titularului planului – în două exemplare complete – conţinând piese scrise şi desenate conform conţinutului – cadru. Capitolul VII. Art. . (2) Modificarea documentaţiilor PATJ se face la cererea motivată a autorităţilor administraţiei publice centrale sau a consiliilor judeţene. 14.42 alin. studiilor şi analizelor efectuate pe parcursul aplicării acestora.Urmărirea aplicării documentaţiilor (1) Urmărirea aplicării documentaţiilor aprobate se face prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu al beneficiarilor. precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale – consilii judeţene. însuşirea şi urmărirea aplicării documentaţiilor Art. 15.solicitat de către titular – se asigură de către elaborator. pe baza avizului prealabil al organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului. (2) In scopul urmăririi modului de aplicare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului se impune ţinerea la zi a documentaţiilor. – Redactarea finală a documentaţiilor de amenajare a teritoriului (1) Redactarea finală a documentaţiilor se face prin introducerea observaţiilor şi recomandărilor din avize şi/sau acorduri şi a propunerilor populaţiei în măsura în care ele sunt acceptate de către titularul planului. analizează şi rezultatele consultărilor cu publicul realizate până la această dată şi includerea acestora în raportul de mediu. MDRL poate solicita autorităţilor administraţiei publice să modifice sau să actualizeze o documentaţie. a tuturor modificărilor intervenite în condiţiile legii. în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului (art. corespunzător atribuţiilor în domeniu conferite de lege.20 din Lege. 13. se prevede actualizarea periodică. Capitolul VI Redactarea finală. respectiv ale autorităţilor administraţiei publice centrale –şi alte organisme centrale. un număr suplimentar de exemplare . 16.3 din Lege). oraşelor. (2) Sarcina elaboratorului referitoare la elaborarea documentaţiei se consideră încheiată odată cu aprobarea acesteia. In cazul PATJ-urilor. … /2009 (5) Pentru finalizarea planului şi a raportului de mediu autoritatea competentă pentru protecţia mediului.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. precum şi evidenţa propunerilor. Informatizarea documentaţiilor şi existenţa unor baze de date trebuie să asigure o corectă şi rapidă ţinere la zi a principalelor elemente constitutive. Consiliul General al municipiului Bucureşti şi consilii locale ale municipiilor. în limita cheltuielilor de multiplicare.

inclusiv prelungirea duratei. complementare. Relaţia cu documentaţiile de urbanism Art.Corelarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului cu cele de urbanism (1) Aşa cum precizează Legea. b) In acelaşi timp pot exista şi corelaţii în sens invers. PATJ). . 17 . adaptare legată de procesul de integare. 17. c) se produc modificări importante în cadrul legislativ de specialitate şi/sau general. (2) Aceste corelări între documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism sunt prezentate în Anexa nr. devin obligatorii pentru documentaţiile de urbanism (PUG.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. cele două categorii de documentaţii – de amenajare a teritoriului şi de urbanism – sunt documentaţii cu atribuţii distincte. b) au apărut ulterior schimbări importante ale elementelor care au stat la baza elaborării PATJ: noi elemente cu caracter director. fiind necesară adaptarea aproape continuă la practica vest-europeană. programe de dezvoltare economică şi socială având impact deosebit asupra unor teritorii importante.). Documentaţiile de amenajare a teritoriului au caracter director. prin documentaţiile de urbanism. … /2009 a). PATZ. după cum urmează: a) Prevederile din documentaţiile de amenajare a teritoriului de toate categoriile (PATN. prevederile acestora vor fi luate în consideraţie în documentaţiile de amenajare a teritoriului. (iv) sunt lansate. de către administraţia centrală. stabilite într-o documentaţie de amenajare a teritoriului sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor.1. adică de la documentaţii de nivel inferior către cele de nivel teritorial superior. indiferent de nivel. Capitolul VIII. (iii) conjuncturi internaţionale impun noi abordări ale problemelor spaţiale. oportunitatea realizării unei/unor investiţii majore cu implicaţii asupra unor părţi determinante ale planurilor de amenajare a teritoriului. expiră durata de valabilitate prevăzută de Lege sau cea stabilită prin hotărârea de aprobare a documentaţiei. PUZ. Direcţiile de evoluţie ale unui teritoriu. (ii) realizarea unei infrastructuri majore are implicaţii deosebite asupra teritoriului (exemplu – construirea unui nou pod peste Dunăre). c) In cazul în care se preconizează elaborarea unui PATZ intercomunal şi în zona vizată de documentaţie există PUG-uri ale unităţilor administrativ-teritoriale de bază aprobate. cele de urbanism au caracter de reglementare operaţională. modificări care fac planul anterior inoperant: (i) când administraţia publică centrală şi/sau judeţeană îşi modifică politicile ce vizează dezvoltarea teritoriului de aşa manieră încât este necesară revizuirea.

Prezentarea documentaţiei Planului de amenajare a teritoriului naţional PATN (1) Documentaţia este constituită din piese scrise şi desenate cu caracter de sinteză. după caz. 20. (ii) strategii şi planuri de dezvoltare sectoriale la nivel naţional. (v)programe şi proiecte din domeniul respectiv sau care au impact deosebit asupra unor părţi ale teritoriului ţării. care să colaboreze sub coordonarea unui institut de cercetare din domeniu abilitat din punct de vedere profesional.Cadru conţinut al documentaţiei (1) Elaborarea Secţiunilor PATN se face cu implicarea instituţiilor şi specialiştilor din domeniul vizat. inclusiv cea privind protecţia mediului.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. . (iii) strategii ale ministerelor interesate în promovarea secţiunii respective. în general. cartograme. 18. (2) Conţinutul-cadru pentru noi secţiuni se stabileşte de către Ministerul Transporturilor. b) Conţinutul documentaţiei şi graficul de elaborare se stabilesc prin tema-program. strategia de dezvoltare spaţială – cu următoarele specificări: a) Baza de date şi informaţii va fi constituită din: (i) studii de fundamentare elaborate pentru domeniul respectiv. – Elaborarea documentaţiei. Conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului. . (x) alte informaţii aflate în gestiunea coordonatorului şi a colaboratorilor acestuia. BIM. Art. (iv) strategiile de dezvoltare ale judeţelor. … /2009 Capitolul IX. 18 . zonal sau judeţean. cu acordul MDRL şi al coordonatorului. în etapele prezentate la Capitolul III privind procedura de elaborare. (viii) legislaţia din domeniu. iar conţinutul documentaţiei se structurează în cele trei părţi elemente care condiţionează dezvoltarea. (vii) lucrări de sinteză elaborate la nivel naţional. şi documentele europene relevante. (xi) bibliografie specifică. CEE-ONU. (1) Elaborarea documentaţiei se înscrie. c) Lucrarea se va elabora în variante. e) Observaţiile şi propunerile pertinente primite din partea celor consultaţi se introduc în documentaţie prin grija elaboratorului. în vederea publicării în Monitorul Oficial. scheme) vor fi întocmite la scări convenabile care să permită o bună ilustrare şi o bună percepere prin reducere. d) După finalizarea variantei alese a propunerilor. în acord cu instituţiile administraţiei centrale de rang similar interesate de sectorul vizat. (2) Piesele desenate (planşe. Art. (ix) documentaţii de amenajare a teritoriului aprobate la nivel naţional. 19. SECŢIUNEA 1. (vi) informaţii gestionate de Institutul Naţional de Statistică şi/sau de organisme internaţionale – EUROSTAT. Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN Art. inclusiv informaţiile de mediu raportate la Agenţia Europeană de mediu şi la Comisia Europeană etc. Construcţiilor şi Turismului. cum ar fi Raportul naţional al dezvoltării umane şi Raportul privind starea mediului. diagnostic prospectiv şi general. documentaţia se transmite în anchetă la consiliile judeţene şi la alte organisme şi instituţii interesate.

lucrările de interes naţional necesar a fi realizate în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei de căi rutiere. format dintrun text concis şi clar. mediu şi lung c) Secţiunea a III – a Zone protejate aprobată prin Legea 5/2000. conservării. aprobată prin Legea 71/1996. … /2009 (3) Documentaţia finală se prezintă sub forma necesară unui act legislativ. protejării şi valorificării lor şi pentru stabilirea priorităţilor de susţinere financiară a acestor acţiuni. In cadrul secţiunii sunt definite zonele de risc natural. d) Secţiunea a IV – a Reţeaua de localităţi aprobată prin Legea 351/2001. cu excepţia MM spre avizare. se instituie obligativitatea delimitării de urgenţă a zonelor de risc natural. într-o viziune globală. au fost identificate proiectele prioritare şi măsurile de armonizare pentru dezvoltarea reţelei pe termen scurt. prin evidenţierea zonelor purtătoare de valori patrimoniale. – Secţiunile aprobate ale PATN (1) Până la data elaborării prezentei Metodologii au fost aprobate prin lege următoarele 5 secţiuni ale PATN: a) Secţiunea I-a . conform Legii.Căi de comunicaţie. De asemenea legea stabileşte că proiectele de infrastructură specific turistică. tabele şi glosar de termeni specifici. printr-o utilizare durabilă. se înaintează Ministerul Mediului (6) După avizarea de către Ministerul Mediului a documentaţiei. (7) După aprobarea de către Parlament şi promulgarea de către Preşedintele ţării. în vederea reabilitării. 21. industrie. având în anexă materiale grafice. aceasta se transmite Guvernului spre avizare. (5) Completările/modificările solicitate de ministere se introduc în documentaţie. asigurarea de condiţii echivalente pentru toate zonele ţării şi evitarea accentuării disparităţilor existente şi apariţia altora noi. aprobată prin legea 171/1997. e) Secţiunea a V – a Zone de risc natural aprobată prin Legea 375/2001. pluridisciplinară şi de parteneriat. poluării şi degradării lor. nr. iar documentul astfel modificat/completat. f) Secţiunea a VIII – a Zone cu resurse turistice. în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile. se oferă cadrul legal de înfiinţare a zonelor metropolitane. (ii) corelarea resurselor cu cerinţele de apă pentru populaţie. mediu şi lung. şi sunt prevăzute măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor pe care le pot produce cutremurele de pământ. (4) Forma finală a documentaţiei se înaintează ministerelor. aprobată prin Legea nr. inundaţiile şi alunecările de teren. de căi navigabile şi aeriene. Secţiunea PATN devine lege. iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activităţi vor fi orientate cu precădere spre aceste zone. irigaţii şi alte folosinţe. VII şi IX. de căi feroviare. In cadrul acestei secţiuni s-au prevăzut. 19 . b) Secţiunea a II – a – Apa. Toate măsurile necesare în acest scop sunt integrate în amenajarea teritoriului pe termen scurt. împreună cu raportul de mediu elaborat pentru acesta conform H. Art.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. 1076/2004. se reglementează posibilitatea de promovare în ranguri superioare. Localităţile sunt ierarhizate pe ranguri.G. s-a realizat racordarea reţelei naţionale majore de căi de comunicaţii la cele 3 coridoare prioritare de transport european şi pan-european: IV. In secţiune sunt legiferate lucrări de interes naţional într-un domeniu strategic al economiei care să asigure: (i) protecţia resurselor de apă împotriva epuizării. Secţiunea a fost elaborată în vederea creşterii nivelului general al vieţii economico-sociale şi culturale. Prin această secţiune s-a creat cadrul legislativ pentru salvgardarea patrimoniului natural şi cultural al ţării.190/2009 pentru aprobarea OUG 142/2009 stabileşte că în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice cuprinse în anexele proiectului turismul este considerat ca activitate economică prioritară.

cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. mediu şi lung şi programul de măsuri cu stabilirea responsabilităţilor de realizare. 22. agenda consultării publicului. prezente cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. (3) In cuprinsul memoriilor pot fi folosite cartograme. … /2009 tehnică şi de protecţia mediului pentru zonele cu resurse turistice. relaţiile cu alte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism planuri şi strategii de dezvoltare economico-socială. pentru facilitarea urmăririi şi înţelegerii elementelor prezentate. cu o tratare explicită. scopul şi necesitatea elaborării documentaţiei. a) Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu. baza documentară şi bibliografia. Art. 9. b) Partea a II-a: Diagnostic prospectiv şi general: evaluarea decalajului dintre situaţia actuală şi cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit. Art. vor fi promovate cu prioritate. 25. (1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă analiza situaţiei socio-economice. SECŢIUNEA a-2-a. Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ Art. (2) Memoriile se întocmesc pe capitole. – Modul de prezentare (1) Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ – este constituit din piese scrise şi desenate. 6 pct. d) studiile de fundamentare efectuate. perioada vizată. c) Partea a III-a: Obiective şi directii de dezvoltare teritorială pe termen scurt. subcapitole şi alineate. regionale şi judeţene. (2) Piesele scrise şi desenate se structurează conform celor trei părţi ale PATJ stipulate în art. conform art.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. metodologia de lucru. 3 la prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale. – Structura PATJ PATJ este structurat în trei părţi. pentru gruparea problematicii şi în vederea unei mai eficiente utilizări de către beneficiar. grafice şi scheme. prevăzute în Anexa nr. c) date generale. – Conţinutul Părţii I-a: Analiza situaţiei existente şi identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea. de mediu şi de gospodărire a apelor. dispuse într-o succesiune logică. programul elaborării lucrării. 22 din prezenta Metodologie. prin programele de dezvoltare naţionale. concisă şi sugestivă. 20 . care pot fi grupate în trei volume separate. Art. grupate pe domenii-ţintă. în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea. strategiile şi programele de dezvoltare care au stat la baza documentaţiei. 23. 4 din prezenta Metodologie: a) Partea I-a: Analiza situaţiei existente şi identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea. care ilustrează evoluţiile şi tendinţele fenomenelor analizate şi distibuţia teritorială a acestora. 24. b) Analizele care se efectuează au la bază setul de indicatori cuprinşi în Anexa nr. (2) In preambulul Părţii I vor fi prezentate: a) introducere: tema-program. – Conţinutul pieselor scrise (1) Piesele scrise se prezintă sub forma unor memorii. b) notificarea autorităţii de mediu competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei şi obiectivele acesteia.

floră.G. lipsite de legături telefonice şi alimentare cu energie electrică. Vor fi evidenţiate: i. regional şi judeţean. 1.obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional. 1076/2004. 1. zone rurale defavorizate.3. cutremure. iii. prize de apă sau alte lucrări de amenajare din albia cursurilor de apă. în ceea ce priveşte infrastructura socio-culturală.1. Localizare geografică 1. factori climatici. grupate pe următoarele patru domenii-ţintă : 1. resurse naturale valoroase care necesită protecţie.2. climă. sol). categorii de mărime după numărul de locuitori. apă. zonele de risc natural (inundaţii. zone/ localităţi greu accesibile sau lipsite de legături corespunzătoare în teritoriu. reţeaua hidrografică. ii) procese naturale şi antropice de degradare a patrimoniului construit şi a peisajului. conform PATN – Secţiunea a IV-a. menajare şi industriale.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. calitatea factorilor de mediu (aer. pe categorii de localităţi.relief. resursele solului (inclusiv vegetaţia forestieră). obiective ale patrimoniului construit neprotejate. Infrastructurile tehnice majore: a) gospodărirea apelor: principale amenajări pentru asigurarea necesarului de apă. rezervaţii ale biosferei. v. rezervaţii naturale. cu fond construit nevaloros. STRUCTURA TERITORIULUI: 1. Cadrul natural/mediul: a) cadrul natural . echiparea tehnicoedilitară şi locuirea. satisfacerea indicatorilor minimali de definire. arii protejate şi avifaunistice. aspecte ale biodiversităţii în zonă. Zone protejate. ii. … /2009 (3) Analiza se efectuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru alcătuit conform H. zone de depozitare necontrolată a deşeurilor. c) peisajul natural al zonei: valorile patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial. unităţi administrativ-teritoriale de bază nefuncţionale/deficitare şi cele cu perspective de promovare în categorii superioare. în vigoare. zonele expuse la riscuri tehnologice sau altor tipuri de risc şi poluări. baraje şi acumulări. b) patrimoniul construit protejat: monumente istorice. (4) Analizele se efectuează pe baza setului de indicatori cuprinşi în Anexa nr. zone lipsite de municipii şi oraşe. zone de extindere necontrolată şi fenomene de suburbanizare. peisaje naturale. b) ierarhizarea şi funcţiunile localităţilor. peisajul cultural naţional: a) patrimoniul natural protejat: parcuri naturale naţionale şi regionale. accesibilitatea cu evidenţierea. vi. Vor fi evidenţiate cu precădere zonele în care au loc: i) procese de degradare a mediului natural prin agresiune antropică. b) analiză stării actuale a mediului şi aspectele teritoriale ale acestuia . Prezentul capitol se va redacta ţinând seama de legislaţia privind protecţia mediului. zone /localităţi lipsite de dotări publice cu rol teritorial. amenajări 21 . 1.5. faună. alunecărilor de teren. inclusiv peisajele culturale. localităţi în care sunt necesare renovări ale fondului de locuit. alunecări de teren.edilitare. amenajări hidrotehnice pentru combaterea inundaţiilor. nr. 3 la prezenta Metodologie „Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu. de echipări tehnico. biodiversitatea. iv. resursele de apă de suprafaţă şi subterane.4. avalanşe). zone deficitare în resurse de apă. Reţeaua de localităţi: a) structura. resursele subsolului. monumente ale naturii.

d) structura şi dinamica resurselor de muncă . viii) zone /localităţi neracordate la sistemul energetic sau parţial electrificate. surse de apă care necesită măsuri de protecţie (ape de suprafaţă. naţionalităţi. industrie/depozite.2. 22 . v) trasee/ sectoare critice de căi rutiere.6. amenajări pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor. etc. poduri în stare necorespunzătoare). c) zone cu grad de utilizare redusă: agricultură. de gaze naturale). ii) zone/ localităţi cu fenomene accentuate de îmbătrînire a populaţiei. feroviare şi navigabile: nemodernizate. terenuri pentru locuire. gradul de asigurare a localităţilor/populaţiei cu posturi telefonice. vi) zone/ localităţi lipsite de legături telefonice. b) reţeaua de căi de comunicaţie şi transport: căi rutiere. Vor fi evidenţiate: i) zone deficitare în resurse de apă. bilanţ teritorial conform Anexei nr. în stare necorespunzătoare de viabilitate.. 1. vii) zone cu resurse de energie neconvenţională nevalorificate. combaterea eroziunii solului). d) zone cu folosire intensivă: intravilane. b) accesibilitatea la asistenţă medicală. parcuri de activităţi. silvic. Resursele umane: a) starea de sănătate.. ii) localităţi parţial echipate sau lipsite de echipări tehnico-edilitare. localităţi care nu sunt echipate cu hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor. … /2009 hidroameliorative pentru agricultură (irigaţii. grupe de vârstă. rata medie de creştere a populaţiei. 2. medii. trasee pentru biciclişti). c) mişcarea naturală şi mişcarea migratorie.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. desecări. iii) zone puternic ruralizate. 2. iii) localităţi care necesită reabilitarea echipării tehnico-edilitare.1. turistic. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic: a) volumul populaţiei şi structura acesteia pe sexe. cabluri de fibră optică. căi aeriene (inclusiv puncte de trecere a frontierei. inclusiv a reţelei de distribuţie a apei pe care sunt amplasaţi hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor. căi ferate. religii . c) nivelul de instruire. Vor fi evidenţiate: i) zone/localităţi cu fenomene de depopulare datorită sporului natural şi migratoriu negativ. e) zone în care se manifestă presiune asupra spaţiului rural. căi navigabile. ponderea rezervaţiilor naturale. inclusiv terenurile cu destinaţie specială. Zonificarea teritoriului: a) utilizarea terenurilor. cu accesibilitate redusă la reţelele de învăţământ. f) nivelul de trai. gradul de sărăcie. b) evidenţierea profilului dominant al zonelor: agricol. STRUCTURA SOCIO -DEMOGRAFICĂ 2. capacitate redusă de preluare a fluxurilor mari. e) amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale. iv) zone amenajate în sistem pentru irigaţii şi desecări nefuncţionale din cauza deteriorării. ape subterane). silvicultură. puncte critice (pasaje de nivel. cultură. 4. e) ocuparea resurselor de muncă. traversări de localităţi. b) evoluţia populaţiei. mixt etc. sănătate. c) producţia şi transportul energiei electrice şi termice: d) reţele de telecomunicaţii: sisteme de telefonie. transport de produse prin conducte (conducte de ţiţei şi produse petroliere.

b) agenţi economici. vi) Zone defavorizate. starea lucrărilor. 3. producţia şi distribuţia energiei. inclusiv IMM. capacitatea de cazare. dinamică . zone libere. b) îmbunătăţiri funciare: suprafeţe. valorificarea producţiei piscicole. circulaţia turistică. burse de mărfuri: a) structură. b) forme de turism (balneare. structură.2. b) structura industriei: număr salariaţi. slab dotate tehnic.1. 3. activităţi care degradează calitatea mediului etc. silvicultura. Coridoare de transport. ii) Zone cu potenţial agricol ineficient valorificat: numeroase exploataţii mici şi risipite. alte funcţiuni care vin în conflict cu activităţile turistice. proprietatea funciară. Vor fi evidenţiate: i) Zone şi centre în care se înregistrează probleme legate de activitatea industrială: declinul activităţilor prin sistarea activităţilor extractive sau prelucrătoare. funcţiuni ale pădurilor. c) populaţia activă în agricultură. g) valorificarea producţiei silvice. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEŢEAN.3.. circulaţia turistică. asigurări şi tranzacţii imobiliare. Industria. 3. v) Zone de conflict în dezvoltarea funcţiunilor economice. potenţial pedologic. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR (conform clasificării CAEN) 3. nerestructurarea capacităţilor ineficiente. Servicii economice: comerţ. etc. viii) zone/localităţi afectate de sărăcirea populaţiei ix) zone /localităţi cu rate ridicate ale şomajului. vi) zone monoindustriale. populaţie ocupată . trecerea în conservare a instalaţiilor industriale. f) volumul de masă lemnoasă exploatabilă şi produsele auxiliare. iv) Zone forestiere degradate prin lipsa lucrărilor de întreţinere şi prin defrişări necontrolate. finanţe-bănci. capacităţi. piscicultura: a) structura terenurilor agricole. domenii de excelenţă. inclusiv IMM. oraşe-poartă 23 . prezenţa unor activităţi monoindustriale. valorificarea pădurii pentru turism şi recreere. informatică. centre industriale. burse de valori. h) exploataţii şi amenajări piscicole. soluri afectate de eroziune şi exces de umiditate etc. Turismul a) potenţial. Agricultura. REGIONAL ŞI NAŢIONAL 4. transporturi şi telecomunicaţii. care depăşeşte capacitatea de suport a factorilor turistici. construcţii a) resurse locale valorificate de industrie. slab echipate cu servicii. c) repartiţia în cadrul reţelei de localităţi. iii) Zone/centre cu resurse turistice valoroase a căror valorificare este afectată de: gradul redus/lipsa de echipare cu structuri de primire turistică şi servicii conexe. starea pădurilor.). … /2009 iv) zone/localităţi cu rate scăzute de ocupare a populaţiei şi a resurselor de muncă v) zone /localităţi cu rate ridicate de ocupare a populaţiei în agricultură. dinamica producţiei vegetale şi animale.1. e) dinamica activităţii de construcţii. servicii pentru dezvoltarea afacerilor. e) resurse forestiere. cu excedent de forţa de muncă fără posibilităţi de ocupare permanentă. agroturistice etc. parcuri industriale. c) structuri de primire turistică. vii) zone cu densitate scăzută de populaţie. 3. d) mărimea medie a exploataţiilor agricole. c) dotare tehnică şi materială.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. 4. d) agenţi economici. domenii de excelenţă. cercetare-dezvoltare. suprastructuri industriale – reţele de producţie. zonarea producţiei agricole.4.

Zone metropolitane. precum şi cu elementele rezultate din contextul teritorial . se formulează diagnosticul general al teritoriului judeţean. în vederea evidenţierii principalelor aspecte negative care afectează structurile. se formulează diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriale la nivelul judeţului. Obiectivele strategice generale se stabilesc în conformitate şi cu propunerile rezultate din documentaţiile de amenajare a teritoriului naţional şi regional. cât şi oportunităţile se pot referi la areale sau pot fi punctuale.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. Obiectivele strategice generale sunt formulate ca principii majore. Atât problemele. 4. Problemele identificate pot fi de diferite grade de complexitate şi amploare teritorială. (6). 27. Art. precum şi măsurile necesare pentru prevenirea. Regiunea de dezvoltare în care este cuprins judeţul şi regiunile de dezvoltare vecine 4. socioeconomice ale teritoriului judeţean. respectiv oportunităţile.a. Poli de atracţie externi/poli interni cu influenţe extrajudeţene. precum şi măsurile de monitorizare. acestea urmînd a fi discutate cu autorităţile administraţiei publice judeţene în vederea asumării politice a acestora de către acestea din urmă. In formularea diagnosticului prospectiv şi a diagnosticului general vor fi evidenţiate obiectivele de mediu. material şi uman propriu şi să asigure eliminarea/reducerea decalajelor dintre situaţia actuală şi cea dorită. reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului. zone de cooperare transfrontalieră ş. Pe baza diagnosticului prospectiv din alin. Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I. cât şi a tendinţelor majore care se manifestă. vor fi raportate la necesităţile şi obiectivele colectivităţilor. 26. Prin diagnosticul prospectiv se urmăreşte investigarea şi estimarea condiţiilor viitoare de evoluţie a fenomnelor şi proceselor specifice domeniilor diagnosticate. precum şi a atuurilor şi oportunităţilor de care acesta beneficiază. Diagnosticul general are ca scop integrarea rezultatelor fazei precedente. (3). (7). prin valorificarea potenţialului natural. (2) Obiectivele pentru domeniile-ţintă şi pentru componentele acestora trebuie să răspundă problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate şi să se încadreze în obiectivele strategice generale. – Conţinutul Părţii a II-a: Diagnostic prospectiv şi general: (1). Pe baza problemelor identificate şi a priorităţilor stabilite. 2 şi 3. periurbane Art.4. se identifică acţiunile şi măsurile pentru asigurarea cerinţelor prioritare în cadrul domeniilor-ţintă analizate. 24 . în funcţie de gravitatea lor. ca parte integrantă a documentaţiei. (1) Strategia de dezvoltare teritorială a judeţului cuprinde obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen mediu şi lung. Se vor stabili astfel relaţiile şi sinergiile dintre diferitele domenii. (4). (1) şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesară pentru orizontul de timp stabilit. Problemele. (2).3. (5). (8). conform alin. pe domeniile-ţintă şi componentele acestora. … /2009 4.5. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare teritorială şi programul de măsuri cu stabilirea responsabilităţilor de realizare. pentru evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. Zone de cooperare transfrontieră 4.regional naţional şi european: coridoare europene de transport. precum şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului. care să indice direcţiile de dezvoltare teritorială a judeţului.2. pentru a obţine formulări sintetice ale unor probleme complexe în vederea stabilirii ierarhiei priorităţilor de soluţionare a cestor probleme . precum şi în obiectivele de protecţie a mediului stabilite în legislaţia privind protecţia mediului. Obiectivele strategice generale pot fi elaborate în alternative.

… /2009 Art. (v) măsuri pentru satisfacerea indicatorilor minimali de definire a categoriilor de localităţi după rang. (iii) amenajări ecologice pentru depozitarea deşeurilor menajere şi industriale. (v) Căi de comunicaţie şi transport aeriene: modernizări şi amenajări de noi aeroporturi . lucrări hidroameliorative pentru reabilitarea şi extinderea irigaţiilor. precum şi a celor rezultaţi din presiunea antropică. propuneri de reabilitare. (vi) asigurarea obiectivelor de calitate a aerului. reabilitarea. (v) protejarea zonelor verzi. modernizarea porturilor existente. lucrări hidrotehnice: îndiguiri. derivaţii. STRUCTURA TERITORIULUI a) Cadrul natural/mediul (i) eliminarea/atenuarea consecinţelor factorilor de risc natural. (vii) Reţeaua de telecomunicaţii: reabilitarea. 28. alimentarea cu energie electrică a tuturor localităţilor. de poluare a aerului. electrificare. (iv) categorii de mărime a localităţilor după numărul de locuitori estimaţi în perspectivă. (vi) Amenajarea unor noi puncte de trecere a frontierei rutiere şi/sau feroviare. (viii) Reţeaua energetică: linii noi de transport a energiei electrice de înaltă şi medie tensiune. legături feroviare noi. completare şi implementare în localităţi a dotărilor cu unităţi publice cu rol teritorial şi a echipării tehnico-edilitare. eliminarea punctelor critice. (i) protejarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane. apei şi solului. c) Infrastructura tehnică (i) Gospodărirea apelor: lucrări pentru valorificarea resurselor de apă în vederea acoperirii consumului diverşilor consumatori . a pădurilor şi a zonelor umede . (ii) Căi de comunicaţie şi transport rutiere : autostrăzi. a solului şi subsolului. (iii) promovarea de localităţi urbane cu rol de echilibru faţă de reşedinţa de judeţ. modernizarea şi dezvoltarea celor existente. (ii) protejarea resurselor balneoturistice şi valorificarea durabilă a resurselor de substanţe minerale utile. (viii) propuneri de îmbunătăţire/modificare a organizării administrative a teritoriului judeţean (declarări de oraşe. (iv) protejarea patrimoniului natural. regularizări cursuri de apă. (iv) Căi de comunicaţie şi transport navigabile: amenajarea unor cursuri de apă pentru navigaţie. faunei şi a diversităţii biologice. d) Reţeaua de localităţi: (i) structura localităţilor în raport cu rangul lor stabilit prin lege. (vi) îmbunătăţirea accesibilităţii. amenajări trasee pentru viteze mari. eliminarea punctelor critice. înfiinţare de comune. (iii) Căi de comunicaţie şi transport feroviare : dublări de trasee. staţii noi de transformare de mare capacitate. (vii) conservarea florei. schimbări ale statutului de reşedinţă de comună. racordări între drumurile principale. tehnologic. (vii) asigurarea necesarului de locuinţe în localităţile urbane şi rurale . 25 . amenajări pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor. (ii) promovarea unui model de dezvoltare policentrică la nivel judeţean în vederea realizării unei coeziuni teritoriale: noduri de transport pe eurocoridoare. porturi noi. construit şi peisajului de interes naţional declarat şi a celui de interes local . modernizarea şi extinderea instalaţiilor existente.lacuri de acumulare. desecărilor şi combaterii eroziunii solului. – Principalele obiective pe domenii-ţintă sunt următoarele : 1. modernizări şi reabilitări de drumuri. trecerea satelor de la o unitate administrativ-teritorială la alta). aducţiuni. localităţi rurale principale care întrunesc condiţii de a deveni centre cu rol intercomunal.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr.

… /2009 (ix) Transport prin conducte: trasee noi. CONTEXTUL TERITORIAL.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. reconversia gospodăriilor ţărăneşti de subsistenţă în ferme familiale comerciale. (x) Reţea de monitorizare a factorilor de mediu. b) Obiectivele detaliate în cadrul domeniilor-ţintă de la alin. amenajări pentru recreere şi agrement în apropierea aglomeraţiilor urbane. acesta reprezentând un potenţial economic important. 2. structurat pe etape şi responsabilităţi. a nivelului de instruire şi a nivelului de trai al populaţiei. alcătuit pe domenii-ţintă şi componentele acestora. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ a) Evoluţia populaţiei în următorii 5-10-15 ani pe total. Art. promovarea unui turism de calitate şi durabil. servicii financiarbancare. în condiţiile legii. îmbunătăţirea stării de sănătate. (3) nu au caracter exhaustiv. principale fonduri de vânătoare. periurbane instituite sau preconizate. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE a) Agricultura. inclusiv a turismului cultural. 4. REGIONAL ŞI NAŢIONAL: a) propuneri de dezvoltare a coridoarelor de transport şi a infrastructurilor majore regionale. acestea putând fi completate cu obiective specifice în raport cu categoria documentaţiei şi contextul teritorial. 3. a populaţiei ocupate şi structura acestora. dezvoltarea exploataţiilor agricole în condiţiile respectării normelor de protecţie a mediului . b) Silvicultura: îmbunătăţirea zonificării fondului forestier. c) Industria. (2) Programul de măsuri este un set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare/organizare a teritoriului. amenajări piscicole potenţiale. dezvoltarea structurilor de cazare şi alte servicii. limitarea defrişărilor . creşterea gradului de confort al populaţiei prin diminuarea nivelului de zgomot ambiental . restructurarea. 29 – Formularea programului de măsuri (1) Strategia de dezvoltare a judeţului va fi însoţită de un program de măsuri. retehnologizarea capacităţilor poluatoare . care 26 . c) Strategia de dezvoltare spaţială a judeţului cuprinde şi propuneri privind cadrul instituţional de implementare şi de monitorizare a măsurilor şi acţiunilor prevăzute. amenajări necesare pentru creşterea potenţialului productiv al solului şi valorificarea superioară a acestuia. reabilitarea şi reconversia capacităţilor/ramurilor existente în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului. localităţi cu potenţial ridicat de dezvoltare ca principalele centre de producţie agricolă. târguri. arii metropolitane. zone de cooperare transfrontieră organizate şi preconizate. construcţiile: potenţialul de dezvoltare a industriei. c) Oferta locurilor de muncă din principalele centre urbane şi rurale. medii şi unităţi administrativteritoriale principale. tranzacţii imobiliare. burse de mărfuri şi valori. informatică. cât şi de evaluare a rezultatelor şi de completare/modificare a documentaţiei. b) Evoluţia resurselor de muncă. încurajarea exploataţiilor ecologice. principale centre cu activităţi industriale şi de construcţii. e) Comerţ şi servicii: dezvoltări diferenţiate de activităţi în raport cu rolul şi funcţiile teritoriale ale localităţilor : mari unităţi comerciale de gross şi desfacere. valorificarea masei lemnoase şi a produselor auxiliare. lucrări de împădurire în zonele defrişate sau puternic afectate de eroziunea solului. de asigurări. superior dotate şi echipate şi înfiinţarea de IMM-uri. amenajări pentru sporturile de iarnă. piscicultura: potenţialul de dezvoltare în raport cu condiţiile pedoclimatice şi de fertilitate. susţinerea dezvoltării şi diversificării activităţilor agricole. valorificarea locală a resurselor agricole prin realizarea unor structuri moderne de exploatare. d) Turismul: potenţialul de dezvoltare.

termen mediu şi termen lung. precum şi măsurile de monitorizare a efectelor implamentării planului. cu durata determinată – termen scurt. potrivit legii. (vi) zone/factori naturali care necesită măsuri de protecţie: zone de mare biodiversitate. (v) zone/localităţi afectate de alte presiuni antropice: de urbanizare excesivă şi/sau necontrolată. grafice. peisaje naturale etc. zone lipsite de amenajări pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor. factori balneari. subordonate obiectivelor specifice amenajării teritoriului.000. resurse de apă poluate. (xi) zone cu peisaj degradat 27 . (x) patrimoniul construit.3. precum şi a măsurilor de monitorizare a efectelor implamentării planului este obligaatorie. (4) Măsurile de amenajare a teritoriului. fiind necesar avizul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară competente. (6) Prin măsurile propuse se vor contura arii specifice de intervenţie în teritoriul judeţean şi se vor indica modalităţile de realizare a acţiunilor propuse.. (iv) zone/localităţi expuse la riscuri tehnologice. susţinute organizatoric şi juridic. (3) Planşele se întocmesc în conformitate cu domeniile-ţintă stipulate in art. (iii) zone/localităţi cu probleme privind resursele de apă: zone deficitare. scheme. (3) Implementarea măsurilor pentru prevenirea. Pentru fiecare domeniu-ţintă sau componentă esenţială a acestora se elaborează. zone cu resurse nepotabile. Structura teritoriului. din domeniul-ţintă 1. construit şi peisajul: (ix) patrimoniul natural. social şi de protecţie a mediului. (ii) zone/localităţi expuse sau afectate de riscuri naturale: inundaţii. (2) Piesele desenate se reprezintă pe baza hărţilor/planurilor în sistem de referinţă naţional – STEREO 1970. cutremure.2 şi 1. două planşe: prima ilustrând problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize. din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic. zone extractive de suprafaţă etc.1. referindu-se la modul concret de influenţare a dezvoltării spaţiale a judeţului.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. reducerea şi compensarea efectelor negative asupra mediului. cartograme.000 sau 1:100. Patrimoniul natural. cuprinde: Cadrul natural/mediul (i) principalele trepte de relief şi reţeaua hidrografică . zone umede. neprotejat sau afectat de degradare (monumente istorice de valoare naţională şi universală şi monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul construit local). 1. (4) Planul de amenajare a teritoriului judeţean PATJ va cuprinde în mod obligatoriu următoarele10 planşe: a) Planşa nr. – Conţinutul pieselor desenate (1) Piesele desenate sunt planşe – hărţi şi planuri – întocmite la scările 1:200. 25 al prezentei Metodologii şi componentele acestora. cea de a doua prezentând propuneri de dezvoltare/organizare. care să asigure precizia cartografică necesară pentru scările folosite. (viii) depozite necontrolate de deşeuri. neprotejat sau insuficient protejat. Art. … /2009 va cuprinde în mod obligatoriu şi măsurile necesare pentru prevenirea. turistici. reducerea şi compensarea efectelor negative asupra mediului. de regulă. (5) Fiecare măsură sau set de măsuri va fi relaţionat cu un obiectiv specific. au dimensiune spaţială şi caracter director. alunecări de teren. în format analogic sau digital. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi. 30. structurate pe etape. ilustrând componentele 1. zone vulnerabile. (vii) zone/localităţi afectate de poluare.

transport public. 2. (viii) protejarea patrimoniului natural de interes local. asistenţă sanitară. centre şi arii de polarizare (v) îmbunătăţirea serviciilor pentru populaţie: educaţie. (vi) prevenirea/atenuarea efectelor riscurilor naturale şi tehnologice.probleme şi disfuncţionalităţi ilustrează componenta 1. Structura teritoriului: Cadrul natural şi mediul (i) protejarea factorilor de mediu.3 din domeniul-ţintă 1. (vi) necesarul de locuinţe în principalele centre urbane. (vi) zone/localităţi cu probleme privind calitatea resurselor de muncă. construit şi peisajul.2 şi 1. (iv) zone/localităţi cu probleme privind potenţialul demografic: spor natural negativ. (ix) protejarea patrimoniului construit de interes naţional declarat. (vii) protejarea patrimoniului natural de interes naţional declarat. (ii) reducerea/eliminarea presiunilor antropice. comerţ. (iii) îmbunătăţirea structurii şi repartiţiei localităţilor .2 – Mediul – propuneri. Patrimoniul natural. localităţi cu probleme de locuire. 28 . c) Planşa nr.4 din domeniu-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2. cultură. (ii) localităţi care întrunesc condiţii de dezvoltare ca noduri de transport pe eurocoridoare. (x) protejarea patrimoniului construit de interes local. (v) valorificarea durabilă a unor resurse de substanţe utile. şi asigurarea accesibilităţii. (ix) oferta necesară de locuri de muncă. 2. inclusiv privind asigurarea cu hidranţi exteriori de incendiu. d) Planşa nr. (vii) îmbunătăţirea nivelului de echipare edilitară. … /2009 b) Planşa nr. (v) zone/localităţi cu resurse de forţă de muncă excedentară. îmbătrânire a populaţiei. Structura socio-demografică: Reţeaua de localităţi: (i) deficienţe privind structura şi repartiţia în teritoriu a categoriilor de localităţi. inclusiv cu reţele de distribuţie a apei echipate cu hidranţi exteriori de incendiu. Structura socio-demografică: (viii) atenuarea fenomenelor demografice negative.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. (vii) zone/localităţi cu grad ridicat de şomaj. (x) reducerea decalajului de calitate a vieţii între mediul urban şi mediul rural. ilustrând componentele 1. Harta de bază va cuprinde organizarea administrativ-teritorială. (iv) îmbunătăţirea rolului şi funcţiunilor reţelei de localităţi .1 Reţeaua de localităţi şi populaţia .2 Reţeaua de localităţi şi populaţia – propuneri ilustrează componenta 1. 1. (iv) resurse balneo-turistice ce trebuie protejate. (ii) d eficienţe în funcţionarea reţelei de localităţi: zone rurale lipsite de dotări şi servicii cu rol teritorial. Structura socio-demografică: (iii) zone/localităţi cu scăderi importante de populaţie. în satisfacerea indicatorilor minimali de definire conform legii. dezechilibre structurale. (iii) combaterea poluării. localităţi cu probleme de dotare şi de echipare tehnico-edilitară.4 din domeniu-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2 Structura socio-demografică: Reţeaua de localităţi: (i) statutul şi funcţiunile localităţilor conform rangului stabilit prin lege şi mărimea prognozată .

puncte de control de trecere a frontierei nemoderniazte. (vii) propuneri de conectare la reţeaua majoră naţională şi implicit la reţelele transeuropene. puncte de trecere a frontierei. (ix) dezvoltarea şi modernizarea transportului public. g) Planşa nr. acumulări temporare etc. (iv) terenuri agricole ce necesită amenajări specifice. (iii) lucrări de combatere şi prevenire a inundaţiilor în zonele de risc. (viii) aeroporturi. (vi) puncte critice ale reţelei de transport: lipsa arterelor ocolitoare şi a podurilor. (ii) completarea necesarului de lucrări hidroameliorative pentru agricultură. prin regularizări de râuri. Reţele energetice: (xi) dezvoltarea şi modernizarea reţelei existente.2 Infrastructurile tehnice ale teritoriului – propuneri ilustrează componenta 1.5 din domeniul-ţintă 1 . care ilustrează domeniul-ţintă 3 Structura activităţilor şi componenta 1. 3. gări.. 29 . e) Planşa nr. 3. agro-turism. îmbunătăţiri funciare etc. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi. Reţele energetice: (xii) zone/localităţi lipsite de componente ale echipării energetice. care necesită măsuri de protecţie. Gospodărirea apelor: (i) surse de alimentare cu apă subterane şi de suprafaţă. intersecţii la nivel etc. 4. industrii artizanale. (viii) lucrări de modernizare în aeroporturi.. Structura activităţilor economice: (i) zone forestiere defrişate şi afectate de poluare. Gospodărirea apelor: (i) lucrări pentru asigurarea necesarului de apă pentru toate categoriile de consumatori . Reţele de telecomunicaţii: (x) zone/localităţi neacoperite de reţeaua de telecomunicaţii . ilustrează componenta 1. (iii) probleme în funcţionarea amenajărilor hidroameliorative pentru agricultură: irigaţii. modernizare. porturi. Reţele de telecomunicaţii: (x) dezvoltarea şi modernizarea reţelei existente .1. îndiguiri de maluri. (ii) activităţi industriale în curs de restructurare. gări. porturi. (xi) l ocalităţi cu dotare nesatisfăcătoare . f) Planşa nr.1 Infrastructurile tehnice ale teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi.6 din domeniul-ţintă 1-Structura teritoriului.. (vii) trasee intens solicitate deficitare în asigurarea transportului în comun interlocalităţi. (ix) trasee navigabile afectate de formarea unor praguri . Reţele de căi de comunicaţii: (vi) dezvoltarea şi modernizarea reţelei existente. … /2009 (xi) diversificarea economică a gospodăriilor rurale prin pluriactivitate: meşteşuguri. (v) aplicarea măsurilor pedo-agro-ameliorative de combatere a eroziunii solului . regularizări de cursuri de apă etc . Reţele de căi de comunicaţii: (v) trasee sau sectoare rutiere şi feroviare suprasolicitate şi/sau în stare necorespunzătoare de viabilitate.Structura teritoriului.5 din domeniul-ţintă 1 -Structura teritoriului. (ii) zone care necesită lucrări hidrotehnice: îndiguire.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. (iv) lucrări de combatere şi prevenire a alunecărilor de teren prin amenajarea versanţilor şi refacerea stabilităţii acestora. industrii casnice.

1 Contextul teritorial – probleme şi disfuncţionalităţi. (v) parteneriate.6 din domeniul-ţintă 1. amenajări piscicole . care influenţează negativ teritoriul judeţean. surse de energie neconvenţionale. rezervaţii naturale . prin amenajări hidroameliorative. Zonificarea teritoriului: (viii) bilanţ teritorial . care ridică probleme de organizare şi folosire a spaţiului .2 Contextul teritorial – propuneri. (iii) lucrări de împădurire în zonele defrişate sau puternic afectate de eroziune . i) Planşa nr. (ii) zone declarate defavorizate din teritoriul regional. 30 . (vii) zone cu activităţi neagricole . modernizare. promovarea exploataţiilor mari. (ii) propuneri de dezvoltare a agriculturii şi pisciculturii. servicii. j) Planşa nr. (ix) zone cu folosire extensivă – agricultură. … /2009 (iii) localităţi dependente de o singură activitate economică. (ix) zonarea turistică . cu accent pe turism. (vi) posibilităţi de cooperare în cadrul teritorial mai larg. silvicultură. organizate/propuse (iv) lucrări majore de gospodărire a apelor cu influenţă asupra teritoriului judeţului. (xii) zone în care există/pot apare conflicte între funcţiuni . Zonificarea teritoriului (v) bilanţul teritorial . 5. cu pretabilitatea solului şi cu cerinţele pieţei . dar lipsite de dotări adecvate. industrie/depozite. a inundaţiilor şi excesului de umiditate . h) Planşa nr. naţională şi a infrastructurilor majore regionale. (vi) zone lipsite de servicii economice şi sociale de bază. 5.Contextul teritorial: (i) zone în care se manifestă/pot apare tensiuni de natură economică. (vi) zonarea producţiei agricole în raport cu condiţiile pedoclimatice. (ii) propuneri de dezvoltare a coridoarelor de transport de importanţă europeană. (iii) funcţiuni similare în teritoriile învecinate sau în regiune. (v) zone/localităţi cu potenţial turistic. (viii) zonarea fondului forestier . (vii) resurse nevalorificate . (x) zone cu probleme de utilizare a terenurilor legate de combaterea eroziunii. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – propuneri.Structura activităţilor şi componenta 1. socială sau ecologică. (iv) construcţii şi amenajări pentru producţie abandonate. parcuri de activităţi. periurbane instituite sau preconizate. ilustrând domeniul-ţintă 4 .2.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. în diverse domenii . (iv) propuneri de valorificare a dotării tehnice şi materiale disponibile prin reabilitare. Structura teritoriului. (iii) zone de cooperare transfrontalieră. Contextul teritorial: (i) arii metropolitane. (xii) zone defavorizate. care ilustrează domeniul-ţintă 3 . (xi) zone cu folosire intensivă – intravilane. colaborări în dezvoltarea de reţele. Structura activităţilor economice : (i) dezvoltări de noi funcţiuni economice pe baza potenţialului propriu. 4. restructurare sau reconversie a capacităţilor existente. ilustrând domeniul-ţintă 4. (x) propuneri pentru rezolvarea situaţiilor conflictuale între funcţiuni.

(2) Elaborarea PATZR are la bază Planurile de amenajare a teritoriului judeţean. 22 din prezenta Metodologie. documentaţia elaborată este Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ. după caz.000. 32. (4) PATZR este constituit din piese scrise şi desenate. b) interjudeţene. fundamentarea programelor de dezvoltare regională şi care contribuie la soluţionarea unor probleme specifice din cadrul regiunilor de dezvoltare. se pot întocmi la scara de 1:500. după caz. oraşe.1 şi 5. documentaţia elaborată este Planul de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR. (3) Prevederile PATZR se corelează cu prevederile PATN şi devin obligatorii pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului de nivel inferior. care nu necesită elemente de cartografie de detaliu. documentaţia elaborată este Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC sau Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc – PATZIO. pentru o mai clară reprezentare. precum şi valorificarea efectelor sinergice ale acestora. Art. . respectiv al Municipiului Bucureşti. ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti. asociate pe baza unor convenţii încheiate între reprezentanţii consiliilor judeţene respective şi. SECŢIUNEA a 3-a : Planul de amenajare a teritoriului zonal . regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. conform Legii nr. – Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal regional . Potrivit legii.. … /2009 (4) In funcţie de complexitatea problemelor şi de cerinţele legate de conţinutul documentaţiilor necesare pentru obţinerea avizelor şi acordurilor. delimitate în conformitate cu Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. ale judeţelor care compun regiunea.este un document cu caracter director. ca organ central specializat al Guvernului şi investit cu atribuţii în acest domeniu. c) intercomunale sau interorăşeneşti. compuse din mai multe judeţe constituind regiuni de dezvoltare.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. precum şi politicile şi programele de dezvoltare ale regiunilor respective. prin care se asigură transpunerea în teritoriu a strategiilor sectoriale. (3) Analizele care se efectuează in cadrul acestor documentaţii au ca scop identificarea oportunităţilor de cooperare între judeţele care sunt asociate în regiunea de dezvoltare.PATZR (1) Obiectul PATZR îl constituie regiunile de dezvoltare.31. aprobate şi actualizate. – Structura şi modul de prezentare al documentaţiilor de tip PATZR (1) Structura PATZR urmăreşte prevederile privind structura de elaborare a Planului de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ. Regiunile de dezvoltare sunt zone care cuprind teritoriile unor judeţe. (4) Responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului la nivel regional revine Ministerului Transporturilor. (2) Planul de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR .PATZ Art. 31 . Construcţiilor şi Turismului. (5) Planşele 5. 33. prevăzută în art. unele componente ale domeniilor-ţintă pot fi ilustrate în planşe separate. Art. înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. 6 alin. 4 din prezenta Metodologie. compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază – comune.Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ Fac obiectul PATZ următoarele teritorii: a) regionale. structurate conform celor trei considerente stipulate în art. şi funcţionează în baza prevederilor prezentei legi.2.

Cooperarea intraregională.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. 26 din prezenta Metodologie. (2) In preambulul Părţii I vor fi prezentate: a) Introducere: tema-program. b) Notificarea în scris a autorităţii competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei şi a obiectivelor acesteia. de infrastructură sau economice care se vor aborda. Art. (1) se va efectua pe cele 4 domenii-ţintă: 1. zone umede. precum şi pe posibilităţile de cooperare cu alte regiuni de dezvoltare din ţară şi/sau din alte ţări. Art. baza documentară şi bibliografică. d) Studiile de fundamentare efectuate. arii de conservare şi avifaunistice). agenda consultării populaţiei. a) Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu grupate pe domeniile-ţintă specificate în art. cu prezervarea spaţiului ruralagricol valoros şi a zonelor naturale (păduri. 1076/2004 (3) Analiza de la alin. La acestea se adaugă un nou domeniu-ţintă: cooperarea intraregională. componenţa regiunii de dezvoltare. a energiei şi a deşeurilor urbane. relaţia cu alte planuri de amenajare a teritoriului. 36. studii de fundamentare. Structura teritoriului 2. … /2009 Art. 3 şi 4 este cel prezentat în art. nr. 26 al prezentei Metodologii. 3 la prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale. politicile şi programele de dezvoltare ale regiunii. pentru elaborarea documentaţiilor de tip PATJ. 34. (2) Analiza se efectuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru alcătuit conform H. metodologia de lucru. – Conţinutul Părţii I-a: Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea (1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. Structura socio-demografică 3. rezervaţii naturale.G. (2) Se va pune accent pe evidenţierea elementelor care decurg şi/sau favorizează cooperarea intraregională. – Analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea (1) Analizele au la bază setul de indicatori cuprinşi în Anexa nr. de regulă. c) Date generale: scopul şi necesitatea documentaţiei. conform conţinutului prezentat în art. ii gestionarea resurselor de apă. în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea. iii gestionarea resurselor umane şi a pieţei muncii. Conţinutul domeniilor-ţintă 1. 24 din prezenta Metodologie. iv extinderea reţelelor de IMM-uri: v crearea unor structuri teritoriale în reţea bazate pe tehnologia informaţiei (IT). localizarea acestora. Cooperarea intraregională va cuprinde următoarele analize: a) Probleme specifice de soluţionat şi efectele sinergetice obţinute prin cooperare: i mari proiecte de mediu. programul de elaborare a lucrării. zone de protecţie peisagistică. orizontul de timp. vi orientarea urbanizării spre o structură reticulară. 35. (4) Domeniul-ţintă 5. Contextul teritorial regional şi naţional La aceste 4 domenii se adaugă un nou domeniu-ţintă 5. 2. 32 . Structura activităţilor 4. – Conţinutul pieselor scrise ale PATZR (1) Piesele scrise se întocmesc.

precum şi cooperarea interregională. 38. se formulează diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriale a regiunii de dezvoltare. b) Forme de cooperare existente şi propuse Art. precum şi la obiectivele de protecţie a mediului stabilite în lkegislaţia privind protecţia mediului. şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesar a fi atinsă pentru orizontul de timp stabilit. procesele demografice şi sociale. potrivit art. structurat pe etape şi responsabilităţi. şi transfrontalieră. la oportunităţile identificate în context teritorial. evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. precum şi punctele tari şi oportunităţile de care beneficiază structurile teritoriale. (2) Obiectivele specifice sau operaţionale ale PATZR se formulează în concordanţă cu obiectivele de bază ale politicilor de dezvoltare regională. Art. alcătuit pe domeniile-ţintă şi componentele acestora. respectiv punctele slabe. – Conţinutul Părţii a II-a: Diagnostic prospectiv şi general (1) Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I-a. respectiv favorizanţi. … /2009 vii dezvoltarea unui sistem urban policentric. infrastructura tehnică. (5) Vor fi diagnosticate prin prizma evoluţiei viitoare: structura teritorială majoră. pe domeniile-ţintă şi pe componentele acestora. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare (1) Pe baza rezultatelor analizelor din Partea I-a şi a II-a. se formulează obiectivele strategice ale PATZR. şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului. în condiţiile legii. Programul de măsuri este un set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare/organizare spaţială a teritoriului regiunii de dezvoltare. (2) Diagnosticul prospectiv integrează rezultatele fazelor precedente. cu prevederile altor documentaţii de amenajare a teritoriului cu caracter director aprobate. care vizează diminuarea dezechilibrelor regionale. (1) şi (2).Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. ai dezvoltării. infrastructura socială. sociale. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. 37. precum şi măsurile necesare pentru prevenirea. în vederea evidenţierii principalelor probleme pe domenii-ţintă. care se subordonează obiectivelor specifice amenajării teritoriului. economice şi de infrastructură tehnică. Diagnosticul general al regiunii cuprinde estimarea evoluţiei viitoare a structurii teritoriale majore. 3 din Legea nr. (3) Pe baza diagnosticului prospectiv conform alin. structura sectoarelor de activitate. precum şi stabilirea priorităţilor de intervenţie. internă şi internaţională. precum şi cu obiectivele principale ale politicilor şi programelor de dezvoltare regională pe termen lung. Art. 39– Formularea programului de măsuri (1) Strategia de dezvoltare spaţială a regiunii va fi însoţită de un program de măsuri. constituind modalităţi de realizare a acestora şi conturând arii specifice de intervenţie în spaţiul regional. (3) Obiectivele specifice vor oferi răspuns la principalele probleme relevate prin diagnostic. investigarea şi estimarea evoluţiei proceselor diagnosticate. 33 . stimularea iniţiativelor locale pentru valorificarea resurselor locale şi regionale. ca parte integrantă a documentaţiei. Evidenţierea disfuncţionalităţilor permite precizarea şi structurarea factorilor restrictivi. (4) In formularea diagnosticului prospectiv şi a diagnosticului general vor fi evidenţiate obiectivele de mediu. Obiectivele strategice generale sunt corelate cu principiile de bază ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului de nivel superior. se formulează diagnosticul general al regiunii. în concordanţă cu imaginea generală de perspectivă a regiunii corespunzătoare nivelului care se doreşte a fi atins pe termen lung. reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului şi măsurile de monitorizare.

care ilustrează domeniul-ţintă 3 Structura activităţilor şi componenta 1. câte 2 planşe: prima ilustrând problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize.5 din domeniul-ţintă 1.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia . Planşa nr. g. ilustrând domeniul-ţintă 4 Contextul teritorial.2.6 din domeniul-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniul-ţintă 5. e).1.2 Contextul teritorial – propuneri de dezvoltare şi cooperare. 3. Reţeaua de localităţi şi populaţia – propuneri de dezvoltare şi cooperare ilustrează componenta 1. Infrastructurile tehnice ale teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi ilustrează componenta 1. Planşa nr. de regulă. (2) PATZR cuprinde în mod obligatoriu următoarele planşe menţionate în art. din domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului. d.4 din domeniu-ţintă 1. susţinute organizatoric şi juridic. Structura teritoriului. social şi de protecţia mediului. ilustrând componentele 1. Planşa nr. 4.1. Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2. 4.000. 3 literele a).Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr.2. 5. 1. b. Planşa nr. c. (2). Planşa nr. 3. (4) Măsurile vor cuprinde în mod obligatoriu şi măsurile necesare pentru prevenirea. care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analiza pe domenii-ţintă. j. termen mediu şi termen lung. Mediul–propuneri. Structura socio-demografică.3 din domeniulţintă 1.5 din domeniul-ţintă 1.2 şi 1. structurate pe etape cu o durată determinată – termen scurt. Planşa nr.3. h.1 Contextul teritorial – probleme şi disfuncţionalităţi. Pentru fiecare domeniu-ţintă se elaborează. 2.1. … /2009 (2) Măsurile de amenajare a teritoriului au dimensiune spaţială şi caracter director.6 din domeniul-ţintă 1 Structura teritoriului. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi. 2.2. 34 . Planşa nr. precum şi măsurile de monitorizare a efectelor implementării planului. Cooperarea intraregională. 36 alin. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi. 30 alin. (5) Implementarea măsurilor necesare pentru prevenirea.1. cea de a doua reprezentând propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare.1 de la alin. (3) Conţinutul planşelor 1. grafice. Art. 2. Planşa nr.1 şi 5.4 din domeniu-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2 Structura socio-demografică şi domeniul-ţintă 5.2. Planşele se întocmesc pentru cele 5 domenii-ţintă enunţate în art. e. i. din care decurg implicaţiile cu caracter economic. 30 alin. ilustrând domeniulţintă 4 Contextul teritorial. Cooperarea intraregională. g) şi i) din prezenta Metodologie. cartograme. Infrastructurile tehnice ale teritoriului – propuneri de dezvoltare şi cooperare ilustrează componenta 1. – Conţinutul pieselor desenate (1) Piesele desenate sunt planşe – hărţi şi planuri – întocmite la scara 1:500. 3. 2.1. (3) Fiecare măsură sau set de măsuri va fi relaţionat cu un obiectiv specific. referindu-se la modul concret de influenţare a dezvoltării regiunii. 40. precum şi a măsurilor de monitorizare a efectelor implementării planului este obligatorie. Structura teritoriului şi domeniul-ţintă 5. c).1. 5. însoţite de scheme. reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului. 4. 1. ilustrând componentele 1. reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului.probleme şi disfuncţionalităţi ilustrează componenta 1. Cooperarea intraregională. Planşa nr.2 şi 1. Planşa nr. care ilustrează domeniul-ţintă 3 Structura activităţilor şi componenta 1. Structura teritoriului şi domeniul-ţintă 5. f. Cooperarea intraregională. este cel prevăzut în art. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – propuneri de dezvoltare şi cooperare. 3 din prezenta Metodologie: a.

agenda consultării publicului. în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea şi cooperarea. (1) Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ – este o documentaţie cu caracter director.2. 4.. h şi j. (2) Prevederile PATZIJ se corelează cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional – PATN.PATZR şi ale Planului de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ. (2) Elaborarea PATZIJ are la bază planurile de amenajare a teritoriilor judeţene. Art. Conţinutul pieselor scrise ale planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ – este conform cu cel prezentat în art. – Structura şi modul de prezentare a planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ (1) Structura PATZIJ este conformă cu cea pentru Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ. (3) Iniţierea documentaţiilor de acest tip revine consiliilor judeţene.2. … /2009 (4) Propunerile de dezvoltare şi cooperare sunt prezentate în planşele 1. conform competenţelor şi răspunderilor ce le revin potrivit Legii. 43. 30 alin. structurate conform art.2.2. pe baza consensului manifestat în recunoaşterea problemelor şi în voinţa de colaborare pentru soluţionarea acestora. (4) Sunt similare cu acest tip de documentaţie planurile de amenajare a teritoriilor zonale frontaliere. 24 al prezentei Metodologii. 44. 42. (5) In situaţiile în care acţiunile de cooperare preconizate prezintă interes comun pentru ţări vecine. după caz. al căror conţinut este cel prevăzut în art. (3) PATZIJ este organizat în piese scrise şi piese desenate. în cadrul cărora sunt vizate modalităţile complementare de dezvoltare economicosocială. 26 al prezentei Metodologii.2 şi 5. prezentată în art. 3. Art. 41. sau frontalier/transfrontalier. (1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. Art. d. 22 din prezenta Metodologie. precum şi analize suplimentare privind stadiul actual al cooperărilor şi oportunităţilor ce pot fi valorificate în perspectivă. orizontul de timp. (3). Acest tip de plan de amenajare a teritoriului trebuie elaborat concomitent şi “în oglindă” de către ţările vecine angajate în acest demers. 35 . pe baza cooperărilor specifice pentru teritoriile situate de-a lungul graniţelor. Prevederile PATZIJ devin obligatorii pentru documentaţiile de nivel inferior.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. – Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ. programul de elaborare a lucrării. relaţia cu alte planuri de amenajare a teritoriului. ale Planului de amenajare a teritoriului zonal regional . la care se vor adăuga propunerile specifice privind noi posibilităţi de cooperare intraregională pe domenii-ţintă. – Conţinutul pieselor scrise ale planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ. Identificarea acestor elemente se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu grupate pe domeniile-ţintă specificate în art. 6 alin. actualizate şi aprobate. 2. Art. – Conţinutul Părţii I-a: Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea. (2) In preambulul Părţii I-a vor fi prezentate: a) Introducere: tema-program. f. care se întocmeşte în scopul soluţionării în comun a unor probleme specifice din zone ce cuprind – în întregime sau parţial – teritoriul administrativ al mai multor judeţe. literele b.4 din prezenta Metodologie. teritoriul care face obiectul studiului îl reprezintă zona transfrontieră. componenţa teritoriului interjudeţean.

. Structura activităţilor 4. naţional şi european 5. baza documentară şi bibliografică. modernizarea punctelor de trecere a frontierei. Structura socio-demografică. (5) Conţinutul domeniilor-ţintă de la literele 1. politicile şi programele de dezvoltare ale judeţelor care compun teritoriul. metodologia de lucru. ai dezvoltării. economice şi de infrastructură tehnică. procesele demografice şi sociale. după caz (4) Analiza se efectuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru alcătuit conform H. Structura teritoriului. precum şi obiectivele de protecţie a mediului prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului. (6) Domeniul-ţintă 5 de la alin. Art. d) Studiile de fundamentare efectuate. a proceselor diagnosticate şi a oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. 2. 3. Fac obiectul diagnosticului general structura teritorială majoră. respectiv favorizanţi. după caz. grupate pe următoarele 5 domeniiţintă: 1. Contextul teritorial. 26 din prezenta Metodologie. în vederea evidenţierii principalelor probleme pe domenii. 45. 1 şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesară pentru orizontul stabilit. depozite en-gros. îmbunătăţirea infrastructurii. asigurarea transportului în comun interurban şi a legăturilor în cadrul ariilor de polarizare. 36 . 4. (2) Pe baza diagnosticului prospectiv conform alin. parcuri industriale. nr. c) Date generale: scopul şi necesitatea documentaţiei. inclusiv în cadrul unor zone libere. Evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor permite precizarea şi structurarea factorilor restrictivi. … /2009 b) Notificarea în scris a autorităţii competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei şi a obiectivelor acesteia. b) forme de cooperare existente şi propuse. Structura teritoriului 2. Diagnosticul general permite estimarea evoluţiei viitoare a structurilor teritoriale. 3 va cuprinde următoarele analize: a) probleme specifice de soluţionat şi efectele sinergetice obţinute prin cooperare. Cooperarea interjudeţeană. pe domeniile-ţintă şi pe componentele acestora. amplificarea activităţilor economice. 1076/2004. (3) Analizele se efectuează pe baza setului de indicatori cuprinşi în Anexa nr. sociale. respectiv frontieră/transfrontieră. Structura socio-demografică 3.G. se formulează dignosticul general al teritoriului interjudeţean. structura sectoarelor de activitate. de energie şi a deşeurilor. precum şi pentru a releva punctele slabe şi punctele tari de care beneficiază structurile teritoriale. – Conţinutul Părţii a II-a: diagnostic prospectiv şi general (1) Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I-a se formulează diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriului interjudeţean. Diagnosticul prospectiv integrează rezultatele fazei precedente. cu referire la: proiectele de mediu. 3 şi 4 este cel prezentat în art. infrastructura tehnică. precum şi stabilirea priorităţilor de intervenţie. gestionarea resurselor de apă. respectiv: 1. Structura activităţilor. Contextul teritorial regional.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. 2. 3 la prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu.

reducere şi compensare a efectelor negative semnificative asupra mediului. pe termen scurt. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi 1. Art. acestea vor fi însoţite de scheme. de regulă.000 şi pentru anumite aspecte ce trebuie evidenţiate la scările 1:200. (5) Măsurile. reducere şi compensare a efectelor negative semnificative asupra mediului. (3) Implementarea măsurilor de prevenire. diversificarea ofertei turistice. conturate în teritoriul interjudeţean.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. reutilizarea pentru activităţi terţiare a terenurilor din zonele industriale abandonate. (2) In vederea reducerii sau înlăturării disparităţilor constatate prin analiza domeniilorţintă. îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. în condiţiile Legii. Obiectivele specifice trebuie să constituie răspunsul acţiunilor de amenajare a teritoriului la principalele probleme evidenţiate în diagnostic. Acestea corespund imaginii previzibile a teritoriului în perspectiva considerată. social şi şi de protecţie a mediului. conservarea şi reabilitarea patrimoniului natural şi construit. alcătuit pe domenii-ţintă şi componentele acestora. (4) Măsurile de amenajare a teritoriului au dimensiune spaţială şi caracter director conform Legii. conform nivelului de dezvoltare care se doreşte a fi atins pe termen mediu şi lung. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare a teritoriului zonal interjudeţean şi programul de măsuri (1) Rezultatele etapelor anterioare se grupează şi se ierarhizează în funcţie de importanţa lor şi pe această bază se formulează obiectivele strategice generale ale PATZIJ. Mediul – propuneri de cooperare 37 . – Formularea programului de măsuri (1) Strategia de dezvoltare spaţială a teritoriului interjudeţean va fi însoţită de un program de măsuri. Obiectivele strategice generale corespund problemelor cu cel mai mare grad de generalitate şi sunt armonizate cu principiile de bază ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului de nivel superior sau ale altor documentaţii cu caracter director. cartograme şi grafice. care trebuie susţinute cu propuneri organizatorice şi juridice şi etapizate. Pentru fiecare domeniu-ţintă sau componentele acestora se elaborează. precum şi la oportunităţile identificate în analiza contextului regional şi naţional. 44 alin.000 sau 1:100. sunt enunţate obiectivele specifice sau operaţionale ale PATZIJ. (2) Programul de măsuri va cuprinde în mod obligatoriu şi măsurile de prevenire.1. specifice teritoriului zonal interjudeţean şi. reprezintă modalităţile de realizare a acestora în cadrul unor arii specifice de intervenţie. după caz. cea de a doua în care sunt prezentate propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare. 48. câte 2 planşe: prima care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize.2. reprofilarea unităţilor de învăţământ în raport cu evoluţia cerinţelor pe piaţa muncii. (2) Piesele desenate se întocmesc în conformitate cu cele 5 domenii-ţintă stipulate în art. (3) Se vor elabora în mod obligatoriu următoarele planşe: 1. Programul de măsuri reprezintă un set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare spaţială a teritoriului.000. la îmbunătăţirea accesibilităţii. structurat pe etape şi responsabilităţi. 47. formulate în conformitate şi în directă legătură cu obiectivele specifice ale amenajării teritoriului. mediu şi lung. precum şi măsurilor de monitorizare a efectelor implementării planului este obligatorie. – Conţinutul pieselor desenate (1) Piesele desenate sunt formate din planşe/hărţi şi planuri. Art.500. … /2009 Art. precum şi măsurile de monitorizare a efectelor implementării planului. 46. (3) Obiectivele operaţionale se vor referi în mod obligatoriu la obiectivele de protecţie a mediului prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului. din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic. 3. întocmite de regulă la scara 1.

conform competenţelor şi răspunderilor ce le revin potrivit legii.1. Reţeaua de localităţi şi populaţia .1.propuneri de dezvoltare şi cooperare (4) Conţinutul planşelor 1. după caz. la care se adaugă propuneri rezultate din posibilităţile de cooperare interjudeţeană. pe baza consensului manifestat în recunoaşterea problemelor şi în voinţa de colaborare pentru soluţionarea acestora. e). 4.2.2. 5. Se vor efectua analize suplimentare privind posibilităţile de valorificare a efectelor sinergetice ale funcţionării în spaţiu a structurilor economice.municipii. care se întocmeşte în scopul soluţionării în comun a unor probleme specifice din zone ce cuprind teritoriile administrative ale unor municipii/oraşe/comune. (2) Documentaţia se elaborează pe baza planurilor de amenajare a teritoriilor judeţene actualizate şi aprobate. 1 şi alin. care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analiza pe domenii-ţintă. (5) Propunerile de dezvoltare şi cooperare sunt prezentate în planşele 1. 4. 3 din prezenta Metodologie literele a).1.2. 3 literele b). d). frontalieră sau transfrontalieră. (zonarea). (4) Cazuri particulare ale acestor tipuri de planuri de amenajare a teritoriului le reprezintă Planul de amenajare a teritoriului zonal metropolitan şi Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban.propuneri de dezvoltare şi cooperare Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului . care fac obiectul documentaţiei . situate în acelaşi judeţ sau în judeţe vecine. 49.2 şi 5. – Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc – PATZIO şi a Planului de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC (1) Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc/intercomunal PATZIO/PATZIC – este o documentaţie cu caracter director.probleme şi disfuncţionalităţi Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului .probleme şi disfuncţionalităţi Contextul teritorial . In funcţie de mărimea polului urban. (3) Iniţierea documentaţiilor de acest tip revine consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale interesate. sociale şi de mediu.2. 2. 38 .Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr.probleme şi disfuncţionalităţi Infrastructurile tehnice ale teritoriului . h) şi j). (2) Prevederile PATZIO/PATZIC se corelează cu prevederile din documentaţii de amenajare a teritoriului de nivel superior şi devin obligatorii pentru documentaţii de nivel inferior.2.1. în cazul zonei metropolitane.. 50. Aceste teritorii se caracterizează prin relaţii complexe de interdependenţă cu un pol urban puternic. 3. (5) In toate cazurile specificate în alin. 2.1. … /2009 2. 2.1.. Art. c). 3. 4. 4. 30 alin. 4.1. şi 5. 3.2. oraşe sau comune după caz. Conţinutul lor este cel prevăzut în art. 30 alin. 3.2. limitele teritoriilor zonale delimitate pot depăşi limita judeţului din care acestea face parte.1.propuneri de dezvoltare şi cooperare Infrastructurile tehnice ale teritoriului . PATZIO sau PATZIC cuprinde teritorii ale unor unităţi administrativ-teritoriale de bază vecine. este cel prevăzut în art. delimitarea teritoriilor cuprinse în planurile de amenajare se face prin includerea în întregime a teritoriului unităţilor administrativteritoriale de bază. 5..propuneri de dezvoltare şi cooperare Contextul teritorial . Delimitarea acestor teritorii necesită studii prealabile.. f). Art.2. – Structura şi modul de prezentare a Planului de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc – PATZIO şi a Planului de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC (1) Structura PATZIO/PATZIC este conformă cu structura planului de amenajare a teritoriului judeţean PATJ stipulată în art. sau cu un municipiu/oraş.1.probleme şi disfuncţionalităţi Reţeaua de localităţi şi populaţia . g) şi i). 22 din prezenta Metodologie. în cazul zonei periurbane.

2. zone libere). de regulă. grupate pe următoarele 5 domenii-ţintă: 1. metodologia de lucru. în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea. 24 din prezenta Metodologia pentru planul de amenajare a teritoriului judeţean PATJ. (iii) gestionarea resurselor umane şi a pieţei muncii. baza documentară şi bibliografică. (3) Analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe baza setului de indicatori cuprinşi în Anexa nr. structurate în conformitate cu cele trei părţi stipulate în art. – Conţinutul pieselor scrise ale PATZIO/PATZIC Piesele scrise au. studii de fundamentare. 3 şi 4 este cel prezentat în art. Contextul teritorial. 3 va cuprinde următoarele analize: a) Probleme specifice de soluţionat şi efectele sinergetice obţinute prin cooperare: (i) proiecte de mediu.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. componenţa zonei de studiu. criteriile de delimitare a zonei . 2. după caz. 1076/2004. Structura socio-demografică 3. (ix) asigurarea aprovizionării cu produse agroalimentare. Art. 2 din prezenta Metodologie. Structura activităţilor 4. Art. d) Studiile de fundamentare efectuate. Cooperarea interorăşenească/intercomunală (4) Analiza se efetuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru alcătuit conform H. depozite engros. 4. … /2009 (3) Documentaţia se organizează în piese scrise şi desenate. (viii) organizarea zonelor de agrement. Structura teritoriului. 52. 26 din prezenta Metodologie. acelaşi conţinut cu cel prezentat în art. Contextul teritorial. c) Date generale: scopul şi necesitatea documentaţiei. nr. (5) Conţinutul domeniilor-ţintă 1. Structura socio-demografică. respectiv: 1. (2) In preambulul Părţii I vor fi prezentate: a) Introducere: tema-program. (vii) dezvoltarea transportului public urban şi interurban. politicile şi programele de dezvoltare urbanistică a unităţilor administrativ-teritoriale cuprinse în teritoriile PATZIO/PATZIC sau cele ale teritoriilor metropolitane sau periurbane. agenda consultării populaţiei. – Conţinutul Părţii I-a: Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea (1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor. de infrastructură sau economice (parcuri industriale. relaţia cu alte planuri de amenajare a teritoriului. 23 alin. b) Notificarea în scris a autorităţii competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei şi a obiectivelor acesteia. regional şi naţional 5. (iv) extinderea reţelelor de IMM-uri bazate pe tehnologia informaţiei: (v) crearea unor structuri teritoriale în reţea bazate pe tehnologia informaţiei (IT). 26 al prezentei Metodologii. Structura teritoriului 2. Structura activităţilor. orizontul de timp. 3 la prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale. b) Forme de cooperare existente şi propuse 39 . Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe componente cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu grupate pe domeniileţintă specificate în art. 3. (ii) gestionarea resurselor de apă şi a deşeurilor urbane. Domeniul-ţintă 5 de la alin.GF. 51. programul de elaborare a lucrării. (vi) dezvoltarea unui sistem urban policentric.

Programul de măsuri va cuprinde în mod obligatoriu măsuri pentru prevenirea. alcătuit pe domeniile-ţintă şi componentele acestora. îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. … /2009 Art. cu prevederile altor documentaţii de amenajare a teritoriului cu caracter director aprobate. a teritoriului. precum şi cu obiectivele de protecţie a mediului prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului. 53. evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. amenajarea de baze de aprovizionare cu produse alimentare perisabile. respectiv favorizanţi. în condiţiile legii. şi vor fi evidenţiate obiectivele de mediu prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului. Art. – Conţinutul Părţii a II-a: Diagnostic prospectiv şi general (1) Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I-a. se formulează obiectivele strategice ale PATZIO/PATZIC. (3) Obiectivele specifice sau operaţionale vor oferi răspuns la principalele probleme relevate prin diagnostic şi la oportunităţile identificate în context teritorial. procesele demografice şi sociale. în concordanţă cu imaginea generală de perspectivă a teritoriului corespunzătoare nivelului care se doreşte a fi atins pe termen lung. (2) Obiectivele specifice sau operaţionale ale PATZIO/PATZIC se formulează în concordanţă cu obiectivele de bază ale politicilor de dezvoltare urbanistică care vizează diminuarea sau înlăturarea disparităţilor dintre diferitele domenii şi stimularea iniţiativelor locale pentru valorificarea resurselor locale. utilizarea terenurilor din zonele industriale dezafectate pentru activităţi din sectorul terţiar. ai dezvoltării. reprofilarea unităţilor de învăţământ în raport cu cerinţele pieţei muncii. infrastructura socială. – Formularea programului de măsuri (1) Strategia de dezvoltare spaţială a teritoriul zonal interorăşenesc/intercomunal va fi însoţită de un program de măsuri. structurat pe etape şi responsabilităţi. Programul de măsuri este un set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare spaţială. şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesar a fi atinsă pentru orizontul de timp stabilit. 40 . se formulează diagnosticul general al teritoriului. diversificarea ofertei turistice. se formulează diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriului. infrastructura tehnică. inclusiv a peisajelor naturale. 55.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare a teritoriului interorăşenesc/intercomunal (1) Pe baza rezultatelor analizelor din Partea I-a şi a II-a. sociale. 54. Diagnosticul general al teritoriului cuprinde: estimarea evoluţiei viitoare a structurii teritoriale majore. precum şi stabilirea priorităţilor de intervenţie. (3) Pe baza diagnosticului prospectiv conform alin. Art. Obiectivele strategice generale sunt corelate cu principiile de bază ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului de nivel superior. Evidenţierea disfuncţionalităţilor permite precizarea şi structurarea factorilor restrictivi. (1) şi (2). precum şi a punctelor tari şi oportunităţilor de care beneficiază structurile teritoriale. conservarea şi reabilitarea patrimoniului natural şi construit. (2) Diagnosticul prospectiv integrează rezultatele fazelor precedente. în vederea evidenţierii principalelor probleme pe domenii – puncte slabe. precum: îmbunătăţirea accesibilităţii. investigarea şi estimarea evoluţiei proceselor diagnosticate. pe domeniile ţintă şi pe componentele acestora. precum şi cu obiectivele principale ale politicilor şi programelor de dezvoltare urbanistică a unităţilor administrativ-teritoriale în perspectivă. economice şi de infrastructură tehnică. structura sectoarelor de activitate. (4) Vor fi diagnosticate prin prizma evoluţiei viitoare: structura teritorială majoră.

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009

reducerea şi compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului, precum şi măsuri de monitorizare a efectelor implementării planului. (2) Implementarea măsurilor pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului, precum şi a măsurilor de monitorizare a efectelor implementării planului este obligatorie. (3) Măsurile de amenajare a teritoriului au dimensiune spaţială şi caracter director, din care decurg implicaţiile cu caracter economic, social şi de protecţie a mediului, susţinute organizatoric şi juridic, structurate pe etape cu o durată determinată – termen scurt, termen mediu şi termen lung. (4) Măsurile se subordonează obiectivelor specifice amenajării teritoriului, constituind modalităţi de realizare a acestora şi conturând arii specifice de intervenţie în spaţiul zonal. Fiecare măsură sau set de măsuri, va fi relaţionată cu un obiectiv specific, referinduse la modul concret de influenţare a dezvoltării spaţiale a teritoriului zonal. Art. 56. – Conţinutul pieselor desenate (1) Piesele desenate sunt planşe/hărţi şi planuri întocmite la scările 1:200.000. 1:100.000 sau 1:50.000, în funcţie de mărimea teritoriului, însoţite de scheme, cartograme, grafice. (2) Planşele se întocmesc în conformitate cu cele 5 domenii-ţintă şi pentru fiecare domeniu-ţintă se elaborează, de regulă, câte 2 planşe, astfel: prima care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize, cea de a doua care prezintă propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare. (3) Vor fi elaborate în mod obligatoriu următoarele planşe: 1.1. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi 1.2. Mediul – propuneri de cooperare 2.1. Reţeaua de localităţi şi populaţia - probleme şi disfuncţionalităţi 2.2. Reţeaua de localităţi şi populaţia - propuneri de dezvoltare şi cooperare 3.1. Infrastructurile tehnice ale teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi 3.2. Infrastructurile tehnice ale teritoriului - propuneri de dezvoltare şi cooperare 4.1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi 4.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - propuneri de dezvoltare şi cooperare 5.1. Contextul teritorial - probleme şi disfuncţionalităţi 5.2. Contextul teritorial - propuneri de dezvoltare şi cooperare (4) Conţinutul planşelor 1.1., 2.1., 3.1., 4.1. şi 5.1., care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analiza pe domenii-ţintă, este cel prevăzut în art. 30 alin. 3 din prezenta Metodologie literele a), c), e), g) şi i). (5) Conţinutul planşelor 1.2., 2.2., 3.2., 4.2. şi 5.2. care cuprind propuneri de dezvoltare şi cooperare vor face referiri la domeniul-ţintă 5 privind posibilităţile de cooperare interorăşenească şi/sau intercomunală.

41

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009

ANEXA nr. 1

A. Principiile directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european
Adoptate la Conferinţa de la Hanovra a Miniştrilor Responsabili pentru amenajarea teritoriului din statele membre ale Consiliului Europei - CEMAT, Hanovra, septembrie 2000

Principiile unei politici de amenjare durabilă pentru Europa
1. Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-economice echilibrate şi de îmbunătăţire a competitivităţii Deciziile şi investiţiile cu efecte teritoriale se orientează prin raportare la un model de dezvoltare policentrică, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional şi regional. Aceasta presupune ca atractivitatea, în materie de investiţii economice, a metropolelor europene şi a oraşelor-poartă să fie îmbunătăţită, iar cea a regiunilor structural slabe să fie întărită. Aceasta se referă în special la regiunile cu industrie veche, depăşită moral şi fizic, şi la regiunile rurale slab dezvoltate. 2. Promovarea încurajării unor dezvoltări generate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea relaţiilor dintre oraşe şi sate Sistemele urbane şi funcţiunile urbane, inclusiv centrele urbane de mărime mică şi mijlocie din zonele rurale, trebuie să fie dezvoltate în aşa fel încât să fie înlesnit accesul regiunilor rurale la funcţiunile urbane. Constituirea şi întărirea reţelelor de oraşe ameliorează complementaritatea între oraşe, creşte sinergiile şi economiile de scară, favorizează specializarea şi determină beneficii prin intermediul competiţiei economice. Parteneriatele oraş-sat au de jucat un rol important în crearea unei structuri echilibrate a reţelei de oraşe, în dezvoltarea reţelelor de transporturi publice, al revitalizării şi diversificării economei zonelor rurale, al dezvoltării spaţiilor de agrement, al protecţiei şi valorificării patrimoniului natural şi cultural. Condiţiile unui parteneriat eficient oraş-sat rezidă în buna colaborare a colectivităţilor teritoriale. 3. Promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate Realizarea rapidă a reţelei paneuropene de transport este condiţia indispensabilă pentru o bună accesibilitate macro-spaţială pe continentul european. O politică de amenjare regională mai echillibrată trebuie să asigure o mai bună interconexiune a oraşelor mici şi mijlocii, precum şi a spaţiilor rurale şi regiunilor insulare, la principalele axe şi puncte nodale de transport (căi ferate, autostrăzi, porturi, aeroporturi, centre multimodale) şi eliminarea carenţelor în materie de legături intraregionale. Accesibilitatea regională trebuie să fie sporită prin eliminarea verigilor regionale care lipsesc. Trebuie dezvoltate strategii integrate, cu luarea în considerare a diferitelor moduri de transport şi a imperativelor amenajării. Trebuie luat în considerare impactul mai mic asupra mediului pe care îl au căile ferate, căile fluviale şi transportul maritim. 42

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009

4. Facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere Apariţia societăţii informaţionale este fenomenul cel mai semnificativ în remodelarea societăţii globale şi a structurilor sale teritoriale. O atenţie deosebită trebuie acordată regiunilor, pentru ca accesul la informaţie să nu fie limitat de constrângeri fizice sau de altă natură. In acest context, trebuie îmbunătăţite reţelele de telecomunicaţii, iar tarifele trebuie să fie mai accesibile. Trebuie promovate conexiunile la nivel naţional şi regional între furnizorii de informaţie şi utilizatorii potenţiali, cum ar fi: parcurile tehnologice, institutele de transfer de tehnologie, centrele de cercetare şi formare etc. Prin crearea de bănci de date regionale on-line se va stimula comunicarea externă a regiunilor, cât şi interconexiunile cu economia globală. 5. Reducerea degradării mediului Problemele de mediu, care decurg dintr-o coordonare insuficientă a politicilor sectoriale sau a deciziilor locale, trebuie anticipate şi contracarate. Politica de amenajare trebuie să acorde o atenţie deosebită practicilor agricole şi silvice mai puţin dăunătoare, promovării sistemelor de transport şi energie mai prietenoase pentru mediu, regenerării zonelor urbane degradate şi reabilitării acestora, refacerii mediului în zonele afectate de activităţi industriale poluante şi din vechile zone militare. 6. Valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural Resursele naturale contribuie nu numai la echilibrul ecosistemelor, ci şi la sporirea atractivităţii regiunilor, a valorii lor de agrement şi la creşterea calităţii vieţii în ansamblu. Trebuie să se ţină seama de Convenţia pentru protecţia vieţii naturale (wild life) şi a mediului natural (1979) şi de Strategia paneuropeană a diversităţii biologice şi peisagere (1996), în cadrul unei politici de amenajare integrate. Strategiile integrate pentru gestionarea resurselor de apă trebuie să includă protecţia apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, controlul activităţilor agricole în materie de fertilizare şi irigaţii, tratarea apelor uzate etc. Pentru protecţia apelor potabile din pânzele freatice, este esenţial să se stabilească corespondenţa dintre extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare (inclusiv staţiile de tratare). Amenajarea teritoriului are sarcina de a contribui la reconstituirea reţelelor ecologice. In acest sens, o atenţie deosebită trebuie acordată spaţiilor şi suprafeţelor sensibile şi de mare valoare ecologică (zone umede etc.). Trebuie identificate diferitele elemente ecologice, precum zonele de proximitate naturală, resursele de apă, climatele terapeutice, zonele industriale dezafectate etc., a căror tratare necesită măsuri adecvate. 7. Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare Valorificarea patrimoniului cultural, care sporeşte atractivitatea regională şi locală pentru investitori, pentru turism şi pentru populaţie, este un factor important de dezvoltare economică şi contribuie în mod semnificativ la întărirea identităţii regionale. Amenajarea teritorului trebuie să contribuie la o gestiune integrată a patrimoniului cultural, înţeles ca un proces evolutiv, care protejează şi conservă patrimoniul, ţinând seama de nevoile societăţii moderne. Identificarea şi elaborarea unor concepte comune în materie de conservare, de restaurare şi de utilizare, vor putea cuprinde itinerariile şi mărturiile culturale semnificative ale istoriei industriale şi sociale a Europei, conservându-le astfel pentru generaţiile viitoare. 8. Dezvoltarea resurselor energetice pentru menţinerea securităţii 43

ci şi dezvoltarea spaţială echilibrată. pe baza următoarelor trei concepte spaţiale de bază: Dezvoltarea unui sistem urban policentric şi echilibrat şi întărirea legăturilor dintre zonele urbane şi rurale. Vor trebui luate măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului. Perspectivele dezvoltării spaţiale europene Modalităţile de cooperare la nivel european în domeniul dezvoltării spaţiale s-au concretizat în documentul Comisiei Europene Perspectivele Dezvoltării Spaţiale Europene (ESDP). forme de turism de calitate şi durabile. care trebuie exploatat în viitor. înţelegând prin aceasta nu numai dezvoltarea economică în respectul mediului. precum şi utilizarea unor noi instrumente şi proceduri de ghidare şi control public (verificarea compatibilităţii teritoriale). amplasarea construcţiilor şi destinaţia terenurilor). (De ex. Pentru numeroase regiuni. Vor trebui promovate. de la Marea Caspică şi din Rusia orientală spre Europa. reprezintă un potenţial economic important. avalanşele. ESDP indică scopurile şi opţiunile politice prin care se poate realiza dezvoltarea durabilă în Europa. uraganele. precum cutremurele. ca sisteme coerente în teritoriu şi prietenoase cu mediul. B. Ar trebui ameliorată. formele de turism ecologic. Această acţiune ar fi benefică şi pentru reducerea încălzirii globale. … /2009 Amenajarea teritoriului susţine promovarea resurselor energetice regenerabile. cauzează în fiecare an în Europa pagube materiale şi umane considerabile. Există numeroase centrale nucleare al căror ciclu de viaţă va expira în deceniile următoare şi ale căror amplasamente vor trebui asanate. Este necesară o aprofundată cunoaştere a ecosistemelor şi a locurilor cu potenţial turistic. cu prioritate. în acest sens. pentru a limita amploarea pagubelor şi a reduce vulnerabilitatea localităţilor. alunecările de teren etc. adoptat în 1999 la Potsdam. inundaţiile. precum şi completarea reţelelor de transport al energiei la nivel paneuropean. eficienţa centralelor termice convenţionale şi redusă poluarea atmosferică. Documentul conţine orientările majore ale cooperării între statele europene în domeniile sectoriale cu dimensiune spaţială din cadrul statelor membre. Promovarea şi integrarea conceptelor de transport şi comunicaţii în susţinerea dezvoltării policentrice. îndeosebi în cazul regiunilor defavorizate.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. Securitatea centralelor nucleare vechi va trebui întărită. dar deţinătoare a unor resurse turistice nevalorificate. In accest context un rol deosebit revine politicilor de dezvoltare teritorială şi urbană. Va trebui promovată organizarea reţelelor de transport al energiei (ţiţei şi gaz) din Regiunea Mării Nordului. 10. Promovarea unui turism de calitate şi durabil Amenajarea teritoriului trebuie să aibă în vedere utilizarea oportunităţilor de dezvoltare care decurg din turism. Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale Catastrofele naturale. între regiuni şi oraşe. 44 . adaptate la condiţiile regionale şi locale. Gestionarea prudentă şi inteligentă a patrimoniului natural şi cultural. 9.. Va trebui acordată prioritate utilizării mai eficiente a resurselor energetice şi a echipamentelor care sunt deja disponibile.

Europe 2000+. Numeroase obiective cu caracter spaţial pot fi realizate numai prin cooperări transfrontaliere şi transnaţionale. 1983 Europe 2000. Comisia Europeană promovează cooperarea transfrontalieră şi transnaţională. în cadrul unor arii extinse. 45 . … /2009 Impactul Uniunii Europene asupra amenajării teritoriului Obiectivele ESDP presupun o colaborarea amplă la nivel european. cât şi ţările în curs de aderare în probleme care vizează dezvoltarea spaţială echilibrată. Consiliul Europei. Torremolinos. ComisiaEuropeană. Comisia Europeană.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. Prin iniţiativa sa INTERREG IIIB. care cuprind şi noile state membre. Alte documente europene relevante pentru amenajarea teritoriului şi urbanism la nivelul continentului european sunt: Carta Europeană a Amenajării Teritoriului.

inclusiv zone frontaliere .Intercomunal sau interorăşenesc compus din unităţi administrativ-teritoriale de bază. Conţinut Caracter juridic Transpunerea în teritoriu a programelor de dezvoltare economico-socială elaborate la nivel naţional Propuneri cu caracter director care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie. 2 Conţinutul. inclusiv zone metropolitane sau periurbane. … /2009 ANEXA nr.Propuneri cu caracter director care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie. .Regiuni de dezvoltare compuse din mai multe Teritoriul administrativ al judeţului.Transpunerea în teritoriu a programelor de dezvoltare economico-socială elaborate la nivel regional şi zonal. . pe categorii Planul de amenajare a teritoriului naţional PATN Teritoriul de referinţă Naţional Planul de amenajare a teritoriului zonal Planul de amenajare a teritoriului PATZ Judeţean PATJ .Obligatoriu pentru administraţiei publice toate Transpunerea în teritoriu a programului de dezvoltare economico-socială a judeţului. caracterul şi principale etape de parcurs în elaborarea şi aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului. judeţe . comune şi oraşe.Interjudeţean. inglobând părţi din mai multe judeţe sau judeţe întregi. Obligatoriu pentru toate autorităţile administraţiei publice 46 .Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. Propuneri cu caracter director care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie. . autorităţile Obligatoriu pentru toate autorităţile administraţiei publice.

Etapa preliminară.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.MTCT în colaborare cu autorităţile Consiliul judeţean precum şi cu autorităţile administraţiei administraţieii publice centrale şi locale pentru publice locale. cadru şi constituite din piese scrise şi desenate conţinutului cadru constituite din piese scrise şi desenate (planuri şi planşe la (planuri şi planşe la diferite scări). Etapa de documentare. de pregătire a elaborării documentaţiilor. … /2009 Iniţierea documentaţiilor MTCT în colaborare cu celelalte ministere . după caz. de asigurare a bazei de date şi informaţii Elaborarea de studii de fundamentare Etapa de elaborare propriu-zisă elaborate la nivel Documentaţii elaborate la nivelul diferitelor Documentaţii pe domenii. de asigurare a bazei de date şi informaţii Elaborarea de studii de fundamentare Etapa de elaborare propriu-zisă 47 . pe teritoriile lor pentru PATZ interorăşenesc sau intercomunal . interesate în realizarea unor investiţii de interes comun pentru PATZ Interjudeţean şi PATZ frontalier . conform zone studiate. Etapa de documentare. prin asociere.Consiliile judeţene. pentru PATZ metropolitan sau periurban Procedura de elaborare Etapa preliminară. Documentaţiile vor fi însoţite şi de raportul de mediu elaborat conform Anexei 2 la HG nr. de pregătire a elaborării documentaţiilor.a. apa. . cu acceptul consiliilor locale cuprinse în limitele teritoriului delimitat. Sunt prezentate sub forma de piese scrise (memorii) şi piese desenate (planuri/planşe la diferite scări). 1076/2004.). Documentaţiile vor fi însoţite şi de raportul Forma de prezentare Etapa preliminară. diferite scări. a unor investiţii de interes comun. elaborate la scara teritoriului naţional care reprezintă expresia spaţială a programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung. reţeaua de localităţi ş. pe domenii. de asigurare a bazei de date şi informaţii Elaborarea de studii de fundamentare Etapa de elaborare propriu-zisă Secţiuni specializate pe domenii ca de exemplu. interesate în realizarea. oraşelor. PATZ Regional. comunelor.Consiliile locale ale municipiilor. Etapa de documentare. conform conţinutului judeţean. Documentaţiile vor fi însoţite şi de raportul de mediu elaborat conform 1076/2004 Anexei 2 la HG nr. prin asociere. zone protejate.Consiliul local al municipiului sau oraşului interesat. de pregătire a elaborării documentaţiilor..

Consultarea populaţiei în scopul colectării de opinii şi opţiuni. afişe publicaţii. MTCT. 48 . etc. etc. afişe publicaţii. comunale documentaţiilor Procedura de participare a publicului Informarea populaţiei (mas-media. etc. afişe publicaţii. 1076/2004 Bugetul de stat. perioada după care urmează valabilitate actualizarea. stabilită prin hotărârea de aprobare 5 – 10 ani. prevederilor centrale orăşeneşti.) Dezbateri directe între iniţiatori şi cetăţeni. Urmărirea aplicării Compartimente de specialitate din MTCT. Compartimente de specialitate din MMGA şi autorităţile administraţiei MMGA. Fonduri destinate cercetării. Bugetele locale ale unităţilor administrativteritoriale. prin MTCT Bugetul de stat prin MTCT Fonduri destinate cercetării Fonduri pentru dezvoltarea regională. Compartimente de specialitate din MTCT.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. municipale. Durata de lege prin studiu. … /2009 Procedura de finanţare Competenţe de avizare Competenţe de aprobare de mediu elaborat conform Anexei 2 la HG nr. consilii judeţene. Până în momentul modificării acestora prin Perioada necesară realizării obiectivelor propuse Se stabileşte prin hotărârea de aprobare. MMGA şi consilii judeţene.) Dezbateri directe între iniţiatori şi cetăţeni. Guvernul MTCT Organisme centrale şi teritoriale interesate Parlament Consilii judeţene Consilii locale Consiliul general al Municipiului Bucureşti şi Consiliile locale ale celor şase sectoare pentru zone care înglobează şi Capitala Bugetele locale ale judeţelor şi bugetul de stat prin MTCT MTCT Organisme centrale şi teritoriale interesate Consiliul judeţean Informarea populaţiei (mas-media.) Dezbateri directe între iniţiatori şi cetăţeni. Informarea populaţiei (mas-media. Consultarea populaţiei în scopul colectării de opinii şi opţiuni. Consultarea populaţiei în scopul colectării de opinii şi opţiuni.

1 Climă 3 4 5 cal/cm2/an o C mm/an %. cantităţi maxime în 24 de ore. stratul de zăpadă-grosime şi durata frecvenţă. crt Denumire indicator Radiaţia solară globală Temperatura aerului Precipitaţii Vântul Numărul de ore însorite pe zi Definiţie U.. oraş. resurse minerale 1. % Resurse naturale 1. 3 INDICATORI DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE1 în documentaţiile de amenajare a teritoriului Indicatori la nivel de unitate administrativ-teritorială: judeţ.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. m/s h Prezentarea principalelor trepte de relief. m3 . petrol. deal. Suprafaţa protejată pentru conservarea naturii. viteza pe direcţii medie anuală relevanţă R J L 1 2 1. Modul de calcul N cantitatea de energie pe cm2 într-un an calendaristic medii anuale. gaze naturale mii t.4 8 Resurse energetice: cărbune. * * * * * * * * * * * * * * * * * * Relief 1. câmpie).2 6 Principalele trepte şi forme de relief nr. peisajului şi moştenirii culturale. … /2009 ANEXA nr. Caracteristici naturale.3 7 Suprafaţa de teren şi mare protejate prin măsuri legislative mp * * * * * * 49 * * Resurse minerale 1.M. mediu al zilelor de îngheţ medii anuale şi sezoniere. podiş. comună2 Domeniul Subdomeniu Nivel de Nr. nr. maxime şi minime absolute. distribuţia populaţiei şi a localităţilor pe principale trepte de relief (munte.

iulie.6 * 50 . marmocalcare.5 16 17 Starea ecosistemelor Indicatori fizico-chimici 18 19 20 Temperatura Oxigenul O2 dizolvat Salinitatea grade C µm g/l deviaţii pozitive: ianuarie x C. nemetalifere. nr. … /2009 9 * * * abundenţa relativă estimată a icrelor de sprot. roci utile (argile. gipsuri etc) Resurse terapeutice: ape minerale sărate. gresii. august x C. specii (nr. specii pentru pescuit comercial) * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 10 11 12 13 Resurse marine vii 14 15 * * * * * * 1. dovedită de valorile de saturaţie ale O2 maxim: x g/l în aprilie minim: x g/l în mai. pietriş Substanţe minerale şi roci utile: metalifere.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Resurse neenergetice: sare gemă. Biomasa stocurilor Intensitatea reproducerii Structura populaţiei Starea celor mai importante stocuri de peşte pe specii Starea celor mai importante stocuri de peşte pe aria marină Mortalitatea peştilor pe specii specii şprot x t Anexă la OMDRL nr. media anuala: x C > media multianuala 19612008 spectru larg al concentraţiilor: x µm. nisip. între 1995-2008. iodate etc. sulfuroase. septembrie * * * 1. oxigenarea apelor costiere.

suprafaţa.2 Zone naturale protejate 24 Rezervaţii ale biosferei. specii dispărute / nr. localizare * * * * 25 26 27 Rezervaţii şi monumente ale naturii de interes naţional Rezervaţii ştiinţifice Situri de importanţă comunitară ha ha ha nr. de interes naţional etc. total specii nr. peşti. … /2009 21 Biodiversitate şi habitate Macrofite. Peşti. ha.1 22 Specii amenintate si vulnerabile : Nr. Mamifere.total specii Nr. localizare * * * * * * * * * 51 . localizare nr. specii ameninţate/ nr. specii protejate / nr. localizarea.). arii protejate / lungime totală a coastei 23 Suprafaţa totală a ariilor protejate Tipul rezervaţiei. total specii Nr. ha. suprafaţa. ha. gruparea geografică. total specii nr. ha. categoria (patrimoniu natural mondial. Biodiversitate. parcuri. localizare nr. Tipul rezervaţiei. localizarea.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. naţionale sau naturale ha nr. gruparea geografică. localizarea. suprafaţa. mamifere * * * * 2.macrofite.total specii nr. număr total specii • • • • nr. specii protejate / nr. Localizarea. specii ameninţate / nr. specii dispărute / nr. Tipul rezervaţiei. suprafaţa. zone naturale protejate 2. nevertebrate. specii lista rosie . Nevertebrate. gruparea geografică a zonelor naturale protejate de interes naţional. arii protejate / lungime totală a coastei * * * * ha ha de importanta ştiinţifică ha de importanta ştiinţifică şi zoologică ha de importanta zoologica ha de importanta botanica si zoologica * * * 2. zonă umedă de importanţă internaţională. total specii Nr.

E = numărul persoanelor imigrante. Distribuţia populaţiei pe sexe ca procent din populaţia totală. determinată prin înregistrare.5 = jumãtate din an considerat drept echivalent mediu al abaterii vârstei faţã de data exactã a împlinirii unei vârste oarecare. regiune. ponderea subpopulaţiilor rezultate din repartiţia după vârstă se determinã ca medie aritmeticã ponderatã a vârstelor exprimate în ani. cu prilejul recensământului. emigrante Δn. Distribuţia populaţiei după religie. 3. … /2009 Pe = P1 + ( N . exprimat în procente. Resurse umane 31 32 33 Densitatea populaţiei Structura populaţiei pe sexe Populaţia pe medii Populaţia pe naţionalităţinumăr. ca procent din populaţia totală.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. % Structura pe vârste a populaţiei loc. Componenţa unei populaţii determinată de numărul sau proporţia bărbaţilor şi femeilor la fiecare categorie de vârstă. Populaţia dupa religie – număr.M ) + ( I . Distribuţia populaţiei pe medii (urban/rural) ca procent din populaţia totală. Rata anuală de creştere a populaţiei. Numărul de locuitori ce revin la o unitate de suprafaţă de teren (hectar sau km2).5) * Px] / ∑Px Unde: Px = numãrul populaţiei de vârsta x 0. judeţ. Distribuţia populaţiei după naţionalităţi./km2 % % % % * * * * * * * * * * * * * * * * 34 % 35 Vârsta medie a populaţiei ani * * * 36 Evoluţia populaţiei în ultimii 20-30 ani Valori absolute şi procente. persoane * * * * 29 30 Structura populaţiei 3. ca procent din populaţia totală. continent sau glob). ţară.E ) sau Pe = P1 + Δn + Δm Unde: Pe = numărul estimat al populaţiei P1= numărul populaţiei la începutul perioadei (anului) N = numărul născuţilor vii M = numărul deceselor I.1 28 Populaţia totală Valoarea absolută a numărului unei populaţii sau subpopulaţii. [∑(x + 0.Δm = sporul natural şi migratoriu populaţia totală / suprafaţa totală ponderea populaţiei feminine şi a celei masculine în totalul populaţiei ponderea populaţiei urbane şi rurale în totalul populaţiei se determină ca raport între numărul populaţiei unei naţionalităţi (Px) şi numărul total al populaţiei. % * * * 52 . exprimat în procente se determină ca raport între numărul populaţiei unei religii (Px) şi numărul total al populaţiei. al unor anchete speciale sau prin estimare într-un teritoriu dat (localitate.

dacă ar trăi tot restul vieţii in condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Raportul dintre numãrul persoanelor de vârstã „dependentã” (persoane de sub 15 ani şi de peste 65 ani) şi populaţia în vârstã de muncã (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane.Pt) / n unde: Pt+1 – numărul populaţiei la momentul t+1 Pt – numărul populaţiei la momentul t n – numărul anilor întregi între momentele t şi t+1 (Purbt+1 .000 născuţi vii. Anexă la OMDRL nr. dacã ratele de fertilitate pe grupe de vârstã ar rãmâne neschimbate pe parcursul vieţii sale fertile. se determinã ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupã vârstã (frecvenţa născuţilor-vii in populaţia feminină de o anumită vârstă) la un moment dat 40 Speranţa de viaţă la naştere (masculin şi feminin) * * * 41 Rata totală de fertilitate ‰ * * * 53 . Exprimã numãrul mediu de copii pe care o femeie de vârstã fertilã i-ar naşte într-un an calendaristic.numărul populaţiei de vârstă tânără (0-14 ani) P 65 ani si peste . … /2009 [(P0-14 ani + P 65 ani si peste) / P15-64 ani] * 100(1000) Unde: P0-14 ani . calculat ca (Ix + Ix+1) / 2 Ix – numărul supravieţuitorilor de vârstă (x) dintro cohortă ipotetică de 100. Raportul dintre populaţia de 65 ani şi peste şi cea de 0-14 ani Reprezintă raportul dintre sporul absolut de creştere a populaţiei şi numărul anilor întregi ai perioadei de referinţă Reprezintă raportul dintre sporul absolut de creştere a populaţiei urbane şi numărul anilor întregi ai perioadei de referinţă Reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic) Numărul mediu de ani pe care i-ar trai un nou născut.3 Mişcarea naturăla şi migratorie 39 Rata brută de natalitate ‰ e00 = ∑ L(x) / I0.numărul populaţiei de vârstă adultă (1564 ani) 37 Raportul de dependenţă după vârstă % * * * * 38 Indicele de îmbătrânire a populaţiei % (Pt+1 .2 38 Rata medie anuală a creşterii populaţiei urbane % * * * * * * * 3. unde: ani L(x) – numărul mediu al supravieţuitorilor în intervalul de vârsta (x) la (x+1).numărul populaţiei vârstnice (peste 65 ani) P15-64 ani .Purbt) / n unde: Purbt+1 – numărul populaţiei urbane la momentul t+1 Purbt – numărul populaţiei urbane la momentul t n – numărul anilor întregi între momentele t şi t+1 (născuţi vii / populaţia totală) * 1000 * * * * * * * Evoluţia populaţiei 39 Rata medie anuală a creşterii populaţiei % 3.

exprimat ca o creştere sau descreştere a populaţiei la 1000 de locuitori într-un an de referinţă (sunt incluse aici atât migraţia internă cât şi cea externă). ca raport procentual din totalul populaţiei din aceeaşi grupă de varstă. # * * * * * * * * * 54 * 48 49 Persoane cu studii superioare Persoane cu studii liceale. deschis la distanţă) şi de vârsta. postliceale şi profesionale % % ponderea persoanelor cu studii superioare din totalul populaţiei ponderea persoanelor cu studii liceale. stabiliri – nr. … /2009 42 Rata brută de mortalitate * * [(nr. indiferent de nivelul de educaţie în care sunt cuprinşi. plecări) / populaţia totală] * 1000 * * * * * * 43 Mortalitatea infantilă 44 Rata netă a migraţiei ‰ * * * * 45 Gradul de cuprindere în învatamânt % (numărul elevix / numărul total de copiix ) * 100 Unde : X – grupa de varstă * * * * 3. Număr decese sub 1 an la 1000 născuţi vii Arată efectul net al imigraţiei şi emigraţiei asupra populaţiei zonei de studiu. şcolară. frecvenţă redusă. Persoanele fizice care sunt angajate în sistemul de învăţământ şi predau în cadrul procesului educaţional şi de instruire (cu normă întreagă şi cu normă parţială). Numarul total al elevilor de o anumita grupa de varstă. liceală nr # * * * * 47 Personalul didactic (total şi structura pe nivel de calificare) nr. postliceale şi profesionale din totalul populaţiei . Anexă la OMDRL nr. elevilor şi studenţilor cuprinşi în procesul de instruire şi educare la începutul anului scolar/universitar indiferent de formele de învăţământ pe care le frecventează (zi. Totalitatea copiilor. seral.4 Educaţia 46 Populaţia preşcolară.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic).

x / Po) * 100 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 53 Structura populaţiei ocupate pe ramuri de activitate Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă şi activităţi ale economiei naţionale Structura populaţiei ocupate pe nivel de instruire Ponderea populaţiei ocupate în funcţie de nivelul de instruire: primar. secundar sau terţiar) (Po. Pondere populaţie ocupată feminină/masculină din total populaţie feminină/masculină % 54 % 55 Forţa de muncă nr.x / Pa) * 100 raport între numărul populaţiei ocupate dintr-un anumit sector economic (primar.) şi numărul total al populaţiei active (Pa) Px = (Pa. exprimat procentual.x. Indicele de înnoire a forţei de muncă ca raport între populaţia de 15-29 ani şi cea de 30-44 ani. dintre populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă. gimnazial liceal. la un moment dat. % 56 Rata ocupării efective % (populaţia ocupată / populaţia totală) * 100 * * 57 Rata de ocupare a resurselor de muncă % (populaţia ocupată / resursele de muncă) * 100 58 Înnoirea forţei de muncă * * * 59 Rata de ocupare pe sexe % * * * 55 . Reprezintă raportul.. … /2009 ponderea persoanelor cu studii elementare din totalul populaţiei # raport între numărul populaţiei active dintr-un anumit sector economic (primar. secundar sau terţiar) (Pa.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 50 51 3. desfăşoară o activitate economică şi socială aducătoare de venit. Indicele de înnoire ca raport între populaţia de sub 15 ani şi o treime din populaţia de 15-59 ani.5 52 Persoane cu studii elementare (gimnaziale şi primare) Durata medie a şcolarizarii Structura populaţiei active pe ramuri de activitate (CAEN) % ani % Anexă la OMDRL nr. superior Procentul din populaţie care.x.) şi numărul total al populaţiei ocupate (Po) Px = (Po.

monoparentale/ nr total gospodării) * 100 (nr.activa civ./km 2 pondere populaţie neocupată feminină/masculină din total populaţie activă feminină/masculină număr centre de atracţie şi de domiciliu * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 56 * * * * * * * * 4. Anexă la OMDRL nr. definită conform metodologiei balanţei forţei de muncă).)*100 * * * 61 62 63 Structura gospodăriilor 64 65 66 67 68 69 4. sate nr./gosp. gospod. conduse de femei/ nr total gospodării) * 100 * * * * * * * Reţeaua de localităţi # # # # * localit. Cţmunităţi (reteaua de localiăţi) 4.2 70 71 72 73 74 Rata şomajului pe sexe Navetismul Numărul total de gospodării Dimensiunea medie a gospodăriilor Rata creşterii numărului de gospodării Ponderea gospodăriilor formate dintr-un singur membru Ponderea gospodăriilor cu un părinte singur (monoparentale) Ponderea gospodăriilor formate dintr-un pensionar Ponderea gospodariilor conduse de femei Statutul administrativ al localităţilor Densitatea oraşelor Denistatea comunelor Densitatea satelor Număr sate făra locuitori Gospodăria este alcătuita din una sau mai multe persoane care locuiesc împreunã.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Rata somajului înregistrat reprezintă raportul dintre numărul şomerilor (înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă) şi populaţia activă civilă (şomeri + populaţie ocupată civilă. localităţi urbane – municipii. * * * . gospod. cu un membru / nr total gospodării) * 100 (nr. Numărul mediu de persoane pe gospodărie % nr pers./km 4 nr. oraşe Nr. % % % % % Nr. … /2009 60 Rata totală a somajului % (şom_total inreg. gospod. localităţi rurale – comune./km 3 localit.1 numărul de persoane ce locuiesc în gospodării / totalul gospodăriilor raportul dintre numărul de gospodării la două momente succesive (nr. localit./pop.

% % % Anexă la OMDRL nr. … /2009 statiuni balneo-climaterice. gospodariilor racordate la reteaua de apa / nr. turistice. total gospodării) * 100 (nr. km2 km3 km4 km km număr % % % % % mii lei km2 ‰.5 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 57 . Ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua de canalizare. ştiinţifice municipii. total gospodării) * 100 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 4. pe medii.4 Conditii de locuit 4. colectivă ponderea locuinţelor proprietate privată/publică ponderea locuinţelor sociale ponderea locuinţelor libere # # total suprafeţe zone construite la 1000 de locuitori. gospodariilor racordate la reţeaua de canalizare / nr. oraşe.3 4. comune # # media aritmetică a numărului populaţiei oraşelor media aritmetică a numărului populaţiei comunelor media aritmetică a numărului populaţiei comunelor media distanţelor dintre oraşe media distanţelor dintre sate numărul total de locuinţe individuală. % etc. nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 Stocul de locuinţe 85 86 87 88 89 Dezvoltarea sectorului de locuinte 90 91 92 93 94 Număr aşezări speciale Suprafaţa fiecărei unităţi componente Suprafaţa totală a teritoriilor urbane Suprafaţa totală a teritoriilor rurale Mărime medie a oraşelor (număr locuitori ) Mărime medie a comunelor (număr locuitori ) Mărime medie a satelor (număr locuitori ) Distanţa medie între 2 oraşe Distanţa medie între 2 sate Numărul de locuinţe Fondul de locuinţe după tipul de locuire Structura locuinţelor după forma de proprietate Stoc de locuinţe sociale Stoc de locuinţe libere Structura de vârstă a clădirilor Investiţii în construcţia de locuinţe Suprafaţa zonelor construite la nivel local Locuinţe construite anual Ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua de apă. ) (nr.

total gospodării) * 100 (nr. gospodăriilor racordate la reţeaua de gaze / nr. alunecări) Grădiniţe Şcoli învăţămânr primar Sali de clasa Anexă la OMDRL nr. nr. inundaţii. nr. total gospodării) * 100 # # # # # # # # # # # cheltuieli pentru locuire/venitul lunar al unei gospodării locuinţe nesigure/ total locuinţe 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 Infrastructur a socioculturală 4. Ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua de gaze.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua de electricitate. … /2009 (nr. % % * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 58 * * * * * * * * * * * * * * * * * * Dotări învăţământ 111 112 113 nr. total gospodării) * 100 (nr.6 % % % nr. vibraţii. nr. # # # . Locuinţe cu WC (cu apă curenta) în locuinţă Locuinţe cu baie în locuinţă Locuinţe cu încalzire centrală Consumul de apă pentru uz casnic Consumul casnic de energie electrică Consumul de gaze naturale pentru uz casnic Număr persone / locuinţă Număr persone / cameră Număr mediu camere / locuinţă Suprafaţa medie locuibilă ce revine pe o cameră Suprafaţa medie locuibilă ce revine pe un locuitor Cheltuieli pentru locuire Locuinţe nesigure (afectate de cutremure. Ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua telefonică. gospodariilor racordate la reţeaua telefonică / nr. m3 kW m3 m2 m2/loc. gospodariilor racordate la reţeaua de electricitate / nr.

Număr de medici / personal medical mediu la 1000 locuitori.licee noi. ‰ ‰ ‰ zile % nr. nr. . complementare sau de ucenici Şcoli postliceale Instituţii de învăţământ superior Cămine studenţeşti Centre de formare profesională nr. nr.Dispensare.licee renovate .policlinici Număr de paturi în spitale la 1000 locuitori.Spitale. nr.licee cu extinderea capacităţii Anexă la OMDRL nr. (număr stomatologi / populaţia totală) *1000 media aritmetica a duratei spitalizărilor ponderea cheltuielilor pentru sănătate în total PIB # Dotări cultură 127 128 129 Insituţii de cultură Cinematografe şi locuri în cinema Numărul de concerte şi audienţa anuală pe cap de locuitor nr. ‰ # # numărul total al spectatorilor la 1000 locuitori . .Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Din care: . case de cultură . .total Şcoli profesionale. filarmonici. nr. # (număr paturi în spitale / populaţia totală) *1000 (număr medici sau personal mediu / populaţia totală) * 1000. nr.Farmacii . … /2009 114 115 116 117 118 119 Licee . Număr de stomatologi la 1000 locuitori. # # # # # # * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 59 Dotări sănătate 120 121 122 123 124 125 126 Unităţi de ocrotire a sănătăţii Paturi în spitale Medici şi personal medical mediu Stomatologi Durata medie de spitalizare Ponderea cheltuielilor pentru sănătate Stabilimente pentru persoane dependente teatre. nr nr.

* * * * 138 Monumente istorice (monumente. ansambluri și situri: • arheologice. situri de valoare naţională şi/sau universală) Localizare şi principale elemente de caracterizare: vechime. factori de risc şi degradare. ansambluri și situri de for public • IV. vizitatori # # # număr şi vizitatori Concentrarea în teritoriu a monumentelor istorice 5.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 130 131 132 Numărul de teatre şi audienţa anuală pe cap de locuitor Numărul de muzee şi numărul anual de vizitatori pe cap de locuitor Numărul de biblioteci şi totalul cărţilor împrumutate pe cap de locuitor Săli sportive şi stadioane Bazine de înot si amenajări anexe (saune. acţiuni de protecţie. monitorizare şi/sau restaurare Nr. ansambluri. ansambluri și situri memoriale Clasificare in 2 categorii valorice • Categoria A (valoare nationala. ansambluri și situri arheologice • II .Monumente. . • de for public • memoriale -.Monumente. nr. universala) • categoria B (valoare locala). ) Patinoare Grădini botanice şi zoologice ‰ ‰ ‰ Anexă la OMDRL nr. stare. nr. cercetare.Monumente. Clasificare in 4 categorii tipologioce: • I . … /2009 numărul total al spectatorilor la 1000 locuitori numărul total al vizitatorilor la 1000 locuitori numărul volumelor împrumutate la 1000 locuitori * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Dotări sport şi recreere 133 134 135 136 nr. • de arhitectura. ansambluri și situri de arhitectura • III .Monumente. Zone construite protejate 137 5 Monumnte. suprafaţă. # * * * 60 . nr. săli de gimnastică etc.

Agricultură Silvicultură Pescuit 141 142 143 Agricultură 144 145 146 147 148 149 Unităţi agricole de producţie Suprafaţa agricolă totală Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinta (arabil. ha ha. numărul de vizitatori.1 6.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Monumente reprezentative pentru patrimoniul construit local Delimitarea şi nominalizarea unităţilor administrativteritoriale Caracterizarea zonelor respective: diversitatea obiectivelor. fânete. … /2009 139 Nr. % ha. % ha bucăţi - Număr unităţi # Suprafaţa totală si ponderea în suprafaţa agricolă totală Suprafaţa totală si ponderea în suprafaţa agricolă totală Suprafaţa totală si ponderea în suprafaţa agricolă totală * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 61 * * * * * * * * * # # # . livezi) Suprafaţa agricolă pe categorii de deţinători Suprafaţa totală amenajată pentru irigat Suprafeţe degradate Suprafaţa cultivată pe principalele culturi Număr tractoare şi maşini agricole / suprafaţa agricolă Producţia agricolă totalăproducţia vegetală-producţia animală nr. vii. gradul de concentrare. % ha. Caracterul turistic al localităţilor respective: raportul dintre capacitatea de cazare turistică (locuri de cazare în hoteluri şi alte unităţi de cazare) şi numărul total de locuinţe/gospodării din unitatea administrativteritorială respectivă Anexă la OMDRL nr. # * * * 140 Unităţi administrativteritoriale cu mare concentrare de obiective ale patrimoniului construit cu valoare de interes naţional * * * 6. pasuni. % ha.

… /2009 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * număr persoane ocupate în agricultură cantitatea de îngrăsăminte chimice şi naturale folosite # # # # # # Structura pădurilor cu funcţii speciale de protecţie Potenţialul forestier Posibilitatea anuală de masă lemnoasă. Clasele de vârstă. Fondul de producţie (volumul brut al arborilor pe picior şi volumul mediu de masă lemnoasă pe hectar). locuitori m3 m3 - # 164 m3 62 . animale/ 100 ha mii tone % ha ha ha ha # # Anexă la OMDRL nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 Silvicultură 160 161 162 163 • • • Numărul animalelor Animale ce revin la 100 ha teren Populaţia ocupată în agricultură Balanţa îngrăşămintelor în agricultură Investiţii private în total investiţii în agricultură Structura fondului forestier: pe grupe de specii pe deţinători pe grupe funcţionale capete nr. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic. ha / nr.

ponderea unităţilor locale active faţă de cele la nivel judeţean/regional/naţional nr. industria prelucrătoare. dinamică.Piscicultură ha ha t Nr. * 171 Industrie şi construcţii 7. setci pentru chefal nr. % * * * * * * * * * * * * * * * * * * 166 167 168 169 Pescuit . 6. traulere costiere operaţionale t. servicii 7. Stocul de peşte Ferme piscicole km * * * * * nr.3 170 Efortul de pescuit Nr. gaze şi apă) Structura agenţilor economici pe forme de proprietate (sector public. % * * * * * * * * 63 . … /2009 165 Accesibilitatea pădurilor (lungimea totală de drumuri şi căi ferate forestiere). dinamică. ponderea în total salariaţi/populaţie ocupată. industria energiei electrice şi termice.1 172 173 174 Captura totala admisibila (TAC) si pe specii de apa dulce si apa sarata Structura activităţilor industriale pe subramuri ale industriei (industria extractivă. Suprafaţa pădurilor afectate de defoliere. setci pentru calcan nr. salariaţi. alte forme) Structura populaţiei ocupate şi a numărului de salariaţi pe ramuri ale industriei şi în construcţii t * * * * % Ponderea ramurilor industriale în total activitate industrială (calculată în funcţie de numărul de salariaţi) numărul unităţilor locale active. Industrie. Suprafaţa pădurilor afectată prin poluare. nr. * * * * nr. năvoade de plaja nr. % nr. privat. populaţie ocupată. taliene nr. mixt. setci pentru scrumbie activ / nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. paragate nr. ohane nr.

CAEN (comerţ. ponderea unităţilor locale active faţă de cele la nivel judeţean/regional/naţional. hoteluri şi restaurant. * * * 177 nr. profit. dinamica indicatorilor economici şi macroeconomici. tranzacţii imobiliare. ponderea unităţilor economice active din total unităţi. % nr. clustere şi incubatoare de afaceri Utilizarea surselor regenerabile de energie Categorii de mărime a centrelor industriale Locuinţe terminate Gruparea activităţilor de servicii pe tipuri de servicii conf. Anexă la OMDRL nr. * * * * * * * * * * * * 178 179 180 nr. % nr.Întreprindei mari (peste 250 salariaţi) . ponderea unităţilor economice active din total unităţi. dinamica unităţilor. import. pe clase de mărime : . dezvoltarea afacerilor. VAB. parcuri industriale. * * * Servicii 64 . unităţi. unităţi pe clase de mărime. prezentarea acestor structuri industriale şi a activităţilor ce se pot desfăşura în cadrul acestora ierarhizarea centrelor industriale după numărul de salariţi nr.IMM (microîntreprinderi=0-9 salariaţi. administraţie publică şi apărare.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Agenţi economici locali. poştă şi telecomunicaţii. % 7.2 181 nr. depozitare şi comunicaţii. lei % valori absolute (preţuri curente) şi valori reale (%). dinamică. nr. investiţii) Prezenţa pe plan local a centrelor industriale importante. locuinţe. întreprinderi mici=10-49 salariaţi şi întreprinderi mijlocii=50249 salariaţi) Performanţe economice şi rezultate înregistrate de agenţii economici zonali (ex. cifra de afaceri. zone libere. … /2009 175 nr. transport. * * * 176 mil. PIB. intermedieri financiare. alte tipuri de servicii. export.

Transport. privat. mixt. pe clase de mărime (întreprinderi mari şi IMM) Structura numărului de salariaţi şi a populaţiei ocupate pe tipuri de servicii Structura agenţilor economici pe forme de proprietate (sector public. dinamică. salariaţi. relativ la PIB Volumul transportului de mărfuri Trafic pe calea ferata Numărul de pasageri ce călătoresc cu avionul (air passengers) Număr de automobile înregistrate într-o arie determinată. nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Structura unităţilor locale active. 185 8. valori absolute (preţuri curente) şi valori reale (%). Activităţi portuare 188 Transport 189 190 191 192 193 pe baza de studii de cercetare: fluxurile de traffic multiplicate cu ponderea autovehiculelor grele/ drum şi tonajul mediu naţional/vehicul persoane / km cale ferata număr persoane pe an numar automobile la 1000 locuitori # # * * * * * * 65 . lei % numărul unităţilor locale active. Anexă la OMDRL nr. nr. % nr.1 186 187 8. % % nr. dinamica indicatorilor economici şi macroeconomici. unităţi. … /2009 182 183 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 184 nr. la 1000 locuitori Cuantumul transportului de masini din totalul transporturilor de pasageri Cuantumul transportului aerian din totalul transportului de pasageri Volumul transportului de mărfuri/zi între perechi origine-destinaţie tone/zi nr. dinamică. alte forme) Performanţe economice şi rezultate înregistrate de agenţii economici Indice al volumului transporturilor de mărfuri relativ la PIB (tkm) (index) Indicele volumului de transport de pasageri. % mil. dinamică.

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. între punctele de origine şi destinaţie (capitala NUTS III) pe mod de transport (drum. mii pers.distanţa minimă dintre oricare punct de origine şi toate destinaţiile pe reţeaua principală rutieră/feroviară v . studenţeşti etc. microbuze etc. 194 Timpul de călătorie pe moduri de transport Timpul total de călătorie (inclusive intârzieri). număr călători transportaţi într-un an * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 66 * 8. conform estimărilor naţionale număr accidente / 1000 locuitori număr autobuze. unde: s . pe drum sau CF nr. intr-un timp dat (1 oră călătorie distanţă scurtă şi 3 ore călătorie distanţă lungă) pentru deplasari pentru muncă zilnice. … /2009 timpul de călătorie: t = s / v+d. CF) ore * * * * * * * * * * * * 195 196 Siguranţa transportului Parcul de vehicule Populaţia totală accesibilă dintr-un loc dat (oraşul reşedinţă NUTS III).din care: sector privat Număr hoteluri -din care hoteluri cu baze de tratament Număr moteluri.viteza medie actuală pe principalele drumuri/cai ferate . hanuri Număr vile şi cabane Număr camping-uri şi sate de vacanţă Număr tabere şcolare. Turism. 197 Accesibilitatea zilnică pe moduri de transport mii locuitori * 198 Activităti portuare 199 201 202 203 204 205 206 207 Numărul de călători transportaţi Volumul traficului portuar Numărul de veniri și plecări ale pasagerilor pe port Numrrul de bunuri manipulate pe port Unităţi de cazare turistică – total –număr. recreere % - # # # # # # * * * * * * * * * * .2 9 9.

căi ferate. Suprafete utilizate pentru sediile administratiilor publice. Suprafeţe ocupate cu reţeaua rutieră. scoli. -de interes local Inventarierea principalelor resurse turistice Numărul caselor de vacanţă km3 km3 km3 # # # nr.terenuri utilizate sau prevăzute pt agricultură. gări. Alte suprafeţe -arii de petrecere a timpului liber. Terenuri vacante (virane) terenuri fără o utilizare anume şi inaccesibile publicului. spitale. Suprafeţe utilizate pentru comerţ şi industrie. … /2009 total număr de paturi din structurile de cazare turistică # 208 209 210 211 212 213 10. Dezvoltare urbană şi a infrastructurilor 216 Capacitatea de cazare turistică Număr turişti Turismul durabil Staţiuni turistice atestate Grad de atractivitate turistică Case de vacanţă Suprafaţa rezidenţială – utilizată cu scop de locuire. aeroporturi etc.1 214 215 10. Suprafeţe de patrimoniu . ape.arii clasificate ca patrimoniu istoric sau natural Ponderea terenurilor publice. numărul de paturi mii persoane Anexă la OMDRL nr. instalatii electrice si alte servicii publice cu exceptia transporturilor. * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 67 * * * * * * Dezvoltare urbană 217 km3 # 218 219 220 221 222 km3 km3 km3 km3 % # # # # # * . % în funcţiune nr.. Suprafeţe agricole ..Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Reprezintă numărul de paturi care sunt instalate în camerele existente Rata staţionărilor / numărul rezidenţilor Numărul de dotări turistice care deţin eticheta europeană -de interes naţional.

Procent de creştere a suprafeţei teritoriului intravilan (ha) Suprafaţa ocupată de construcţii din total Terenuri degradate % % % km3 km 3 Anexă la OMDRL nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 223 224 225 226 227 10. Ponderea altor terenuri.2 Lungimea totala a drumurilor nationale (inclusiv autostrazi) în km Ponderea terenurilor private . … /2009 # # # # # * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Căi de comunicaţii Reţele rutiere 228 229 Dezvolatrea infrastructurilor Lungimea reţelei de drumuri Lungimea reţelei de drumuri modernizate (total şi % ) Densitatea reţelei de drumuri reprezintă lungimea totală a drumurilor (inclusiv autostrăzi) pe suprafaţa studiată (poligon) Lungimea totală a drumurilor (inclusiv autostrăzi) la numărul de locuitori pe suprafaţa studiată (poligon) km % lungimea totala de segmente care reprezintă reţeaua de drumuri per poligon reprezentând nivelul NUTS 2 # lungimea totala de segmente care reprezintă reţeaua de drumuri per poligon reprezentând nivelul NUTS 2 (regiune de dezvoltare) şi NUTS 3 (judeţ) divizat la aria fiecărui poligon lungimea totala de segmente care reprezintă reţeaua de drumuri per poligon reprezentând nivelul NUTS 2 şi NUTS 3 divizat la numărul de locuitori din fiecare poligon # km km km # # # lungimea totală de segmente care reprezintă reţeaua de căi ferate per poligon reprezentând nivelul NUTS 2 (regiune de dezvoltare) * * * * * * * * * * * 230 Densitatea reţelei de drumuri (1) km per km2 231 Densitatea reţelei de drumuri (2) Mărimea anuală a reţelei rutiere noi pe locuitor (căi principale urbane) Reţele rutiere în construcţii Reţeaua de Drumuri Europene (E) Drumuri naţionale Lungimea reţelei de căi ferate (total şi la 1000 km2) km per 1000 locuitori * * * * * * * * * * * * * * 232 233 234 235 Reţele de căi ferate 236 Lungimea totală a căilor ferate (inclusiv linii modernizate) km/1000k m2 * 68 .

număr şi elemente caracteristice (capacitate. trepte de epurare. autogări. debite etc ) Lungimea malurilor îndiguite m m număr # # număr gări. porturi fluviale şi / sau maritime. autogări. … /2009 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 69 239 lungimea totală de segmente care reprezintă reţeaua de căi ferate per poligon reprezentând nivelul NUTS 2 şi NUTS 3 divizat pe aria fiecărui poligon lungimea totală de segmente care reprezintă reţeaua de căi ferate per poligon reprezentând nivelul NUTS 2 şi NUTS 3 divizat la numărul de locuitori din aria fiecărui poligon 240 241 242 243 244 245 Căi navigabile Căi navigabile amenajate Lungimea cheiurilor de acostare (m) Lungimea danelor de aşteptare (m) Dotări majore ale transportului public (gări. număr de staţii şi număr de legături cu alte centre urbane Lungimea totală a căilor ferate (inclusiv linii modernizate) pe suprafaţa studiată (poligon) Lungimea totala a cailor ferate (inclusiv linii modernizate) la numarul de locuitori % km per km2 Km la 1000 locuitori km # # Anexă la OMDRL nr. porturi fluviale şi/sau maritime. aeroporturi ) Lungimea reţelei de apă potabilă Lungimea reţelei de canalizare Extinderea reţelei de canalizare Staţii de epurare. noduri de cale ferată.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 237 238 Lungimea reţelei de căi ferate electrificate (total şi %) Densitatea reţelei de căi ferate (1) Densitatea retelei de cai ferate (2) Căi ferate. aeroporturi Gospodarirea apelor 246 247 248 249 250 251 km km km m3/an km # # # # # . eficienţă ) Staţii de captare şi tratare (numar.

benzină) km mii m3 ore/zi lei/m3 mii m /an % mii m3/an mii m3/an 3 Anexă la OMDRL nr. Volum de apa distribuita.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 Lungimea aducţiunilor. din care pentru populatie si pentru unitati publice Regimul de livrare a apei potabile Pretul mediu al apei Ape uzate epurate Pierderi în reţea Consumul de apă pe categorii de consumatori Cantitatea anuală de ape uzate neepurate Lungimea reţelei de gaz metan Lungimea reţelei de termoficare sau numărul de apartamente care au instalaţii de termoficare Lungimea reţelei de distribuire a energiei electrice sau număr de reşedinţe conectate Reţeaua electrică industrială sau număr de consumatori de peste 4000hz consum Staţii de distribuire şi transmitere a energiei electrice Numarul si tipul centralelor electrice: hidro. electricitate. … /2009 # # # # # # # # # # * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 70 Echipare energetica km km 262 263 264 265 266 267 268 km km mii m3/an GWh/an # # # # # # # . canalelor de fuga etc. gaze naturale. atomo Volumul de gaze distribuite pentru populatie Productia anuala de energie electrica Totalul energiei utilizate după tipul de combustibil (cărbune. petrol. termo.

numar linii ) # număr linii legături interurbane / internaţionale număr centre lungimea reţelei de fibră optică # # # număr abonamente la 1000 locuitori * * * * * * * * 285 % # . Poluare 282 283 284 km nr. comerţ (servicii) * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 71 270 mii lei total cheltuieli Telecomunicaţii 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 11. fluoruri.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 269 Totalul energiei utilizate după sectorul de activitate Promovarea conservării energiei prin lucrări de izolare. km % % ‰ km2 mg # # # # #(automate. pulberi sedimentare etc. … /2009 transport. recuperarea căldurii din procesele industriale etc. consumul domestic. Lungimea traseelor magistrale Numarul si tipul centralelor telefonice Abonati la serviciul telefonic cu plata Legături interurbane / internaţionale Posturi de comunicaţii (fax. nr. sulfuri.) km2 MWh Anexă la OMDRL nr. email) Fibră optică Procentul populaţiei care are acces la Internet la domiciliu Procent din întreprinderi ce au acces la Internet Numar receptoare radio şi TV Abonamente radio şi TV Raza de acoperire a teritoriului de diferitele posturi de radioTV Cantitatea poluanţilor emişi în aer Numărul noxelor eliberate Aria de împrăştiere a poluanţilor de depăşesc CMA (concentraţii maxime admise) Populaţia expusă la poluare atmosferică (oxid de carbon. manuale. hidrocarburi.1 Poluarea aerului 11. industrie.

pânza freatică Frecvenţa probelor necorespunzătoare chimic şi biologic la apa potabilă Volumul apelor menajere şi industriale netratate Volumul pierderilor în reţeaua de canalizare Întinderea zonei cu ploi acide sau alcaline ce afectează PHul pânzei freatice Suprafeţe lacustre afectate de procese de eutrofizare Volumul apei tratate mecanic.3 296 297 298 * * 11.2 287 km2 # 288 289 290 Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă 291 292 293 294 295 % % m3 m4 km2 km3 m3 km # # # # # # # # 11.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 286 Poluarea sonora Cheltuieli pentru combaterea poluării aerului Suprafeţe construite (rezidenţiale) în care sunt depăşite limitele de zgomot admisibile Cantitatea şi tipul poluanţilor deversaţi în emisari.4 ar ea sol ur 299 . chimic. biologic in statiile de epurare Lungimea cursurilor de apa degradate (categoria a IV a) si poluate ( categoria aIIIa) Calitatea apei de coastă (de scaldat) Cantitatea de nutrienţi în apele de coastă Gradul de poluare cu petrol Suprafeţe afectate de ploi acide sau alcaline Procentul apei de scăldat care corespunde valorilor Directivei Europene Apa de scăldat Concentratia de nitraţi şi fosfaţi în apele de coastă Volumul scurgerilor accidentale de petrol Numarul petelor de petrol observabile prin supraveghere aeriana km3 # mii lei # Anexă la OMDRL nr. … /2009 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 72 * * 11.

… /2009 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 11. industriale. etc. % % m6 % km2 # # # # # # # Anexă la OMDRL nr. periculoase ) # # # # # # # # # 12 * Ris curi teh nol ogic 73 .6 311 312 313 c rad Deseuri ioac 314 315 316 Suprafaţa zonelor poluate cu substanţe ce depăşesc CMA Ponderea suprafeţelor neproductive şi degradate Suprafete afectate de substante toxice solubile si metale grele Gradul de acoperire a teritoriului cu păduri – ha şi % din total suprafaţă Suprafaţa ecosistemelor vegetale nerecuperabile Specii ameninţate faţă de total Suprafaţa împădurită protejată faţă de total Cantităţi de deşeuri colectate Deşeuri incinerate (kg/persoana/ an) (total) Platforme de gunoi (număr şi suprafaţă) Staţii de incinerare (număr.5 #(menajere. ha nr. capacităţi ) Vehicule de colectare a deşeurilor (autogunoiere. vidanje. ) Procentul de deşeuri sortate la sursă Procentul de deşeuri reciclate Suprafaţa de teren contaminată de deşeuri solide Generarea de deşeuri radioactive Suprafeţe afectate de radiaţii radioactive km4 % km3 % m4 m5 m7 t / zi kg/pers/ an nr. nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 300 301 302 Calitatea vegetaţiei şi vieţii animale 303 304 305 306 307 308 309 310 11.

presiune turism 321 322 323 324 325 326 327 328 329 330 331 332 333 Suprafata plajelor Calitatea apei marii Calitatea apei potabile Cantitatea de deseuri solide colectate si tratate Calitatea aerului Spatii verzi si parcuri Capacităţi de cazare Grad de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune Cantitatea de apă potabilă distribuită Valorei de trafic rutier Spatii de parcare Volumul traficului feroviar Volumul traficului pe apa Volumul traficului aerian Sporturi de agrement Depozite ecologice pt deşeuri Indicatori spaţiali – ecologici mp t mp * * * * * * # * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Indicatori ai infrastructurilor % mp ha * * * * * * * * * * Indicatori social. * * * * 13 318 319 320 Capacitatea de suportabilitate turistica a unei zone 13. … /2009 317 Risc chimic Unităţi economice care desfăşoară activităţi cu risc de producere a unor accidente majore în care sunt implicate substanţe chimice periculoase Nr.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. Urbanizare necontrolata.psihologici 74 .

alunecari.7 343 Lungimea liniei de coastă afectată de eroziunea costieră şi acreţiunea m * 75 .4 340 Suprafaţă afectată de inundatii ha Deşertificare 14. Eroziuni.3 14. inundatii 339 Suprafaţă afectată de eroziune ha * * Inundaţii 14. lungimea dinamicii liniei de coastă. * * * * * Procesele costiere 14. Es – eroziune slaba 14.6 342 Intensitate seismicitate MSK * lungimea liniei de coastă protejată şi apărată.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Gradul de satisfacţie al populaţiei locale relativ la turism Gradul de satisfacţie al turiştilor Anexă la OMDRL nr.5 341 Suprafaţă afectată de deşertificare m/an (viteza de înaintare a zonelor lipsite de păduri) * * * * Seisme 14. … /2009 334 335 * * Intensitatea turismului nr.2 338 ha Eroziune 14. % * * * * * * * * * * * * * * * * * 336 337 Alunecari Numărul de staţionări în dotările turistice Rata ocupării pe locuri de pat Suprafaţă afectată de alunecari de teren * * * grupare statistică (clasificare) în cinci clase de intensitate şi tendinţa de evoluţie: Em – eroziune medie. suprafaţa şi volumul nisipului.

Pb.06-8.2 350 nutrienţii µm * * * 352 Clorofilă a µg/l 76 . Schimbari climatice 15 347 Condiţii de mediu extreme Numărul zilelor cu furtună nr * * * 16. nutrienti.1 349 Încărcarea microbiologică: coliform totali (CT).87 µg/l media lunara maxima şi minima în august * * 16. Cr) Valori medii anuale in apa / sediment μg/l * concentraţii de Enterobacteria Zone sub influenta directa a descărcărilor de ape menajere evidenţiaza valorile indicatorilor bacterieni. Anexă la OMDRL nr.nivelul mediu anual. Transport sedimente. poluanti Indicatori de contaminare 348 Concentraţiile medii anuale ale metalelor grele în apele de tranziţie şi costiere (Cu. frecvenţa depăşirii concentraţiilor admisibile sau recomandate în zonele de îmbăiere releva nerespectarea de către turişti a normelor igienico-sanitare şi creşterea debitului râurilor în anumite condiţii hidro-meteorologice. coliformi fecali (CF) si streptococi fecali (SF). % * * * Indicatori de eutrofizare 16. Constanta : ţărm 0. … /2009 344 * * * * * * * * * * * 14.10 – 25. Cd. Ni. umane şi economice supuse riscului Număr locuitori care trăiesc în zona de risc. N .96 µg/Medii lunare 1.8 345 Suprafaţa de arii protejate din zona de risc Valoarea obiectivelor economice din zona de risc 346 15.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Obiective naturale.anorganic total P . Si indicator al abundentei şi biomasei fitoplanctonice în apele marine De ex.

iar vaalorile indicatorilor de referinţă la nivelul judeţului sau al regiunilor de dezvoltare cu cele naţionale. nu este obligatorie determinarea şi utilizarea tuturor indicatorilor din Anexa nr.% dulcicole + dulcicol-salmastricole -% densitate si biomasa fata de valoarea medie multianuala pentru perioada 1983-1990 numeric cât şi ca număr de specii de masa (nr. Sursele documentare pentru majoritatea indicatorilor le reprezintă publicaţiile Institutului Naţional de Statistică.valoarea medie anuala x cm = media anuala maxima pentru toată perioada de referinţă 1933-2004 (100% mai mare decât media 19332004) 353 Fitoplancton taxoni algali cel/l mg /m3 354 355 Înfloriri fitoplanctonice Biomasa zooplanctonului 356 Zoobentos (Specii macrozoobentale) nr specii 17./m3 biomasa x mg/m3 (localitate / luna) nr. precum şi publicaţiile periodice (lunare. dominanta midiilor de talie mica si mijlocie apariţia indivizilor de talie mare exemplu . în selectarea acestora determinant va fi gradul de reprezentatitivitate al indicatorilor respectivi în raort cu obiectivele şi particularităţile planului. creşterea densităţii medii. … /2009 178 specii / 7 grupe taxonomice marine + marin-salmastricole . 77 . Totodată. fie cele cu caracter global (Anuarul Statistic. Ridicarea nivelului marii 357 Creşterea nivelului mării faţă de ţărm cm Valorile indicatorilor de referinţă rezultate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de bază – oraş.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. specii la adâncimi între 5-20 m. 3. fie recensămintele populaţiei şi locuinţelor.INS. Buletinul Statistic CANSTAT). 2) Notă explicativă Lista indicatorilor nu are caracter exhaustiv. millioane cel/l) • specii / grupe taxonomice • zooplancton trofic densitate maximă x ind. comună – sau al unor zone vor fi comparate cu mediile judeţene. în funcţie de categoria de documentaţie de amenajare a teritoriului şi de cerinţele impuse prin Tema-program. înfloriri la nr. ea putând fi completată şi cu alţi indicatori.

populaţie. comună. Pentru informaţii suplimentare va fi consultat „Catalogul publicaţiilor şi principalelor servicii statistice” editat de INS. industrie. se subliniază: datele care provin din surse şi domenii diferite trebuie să fie aproximativ la acelaşi nivel de dezagregare/detaliere. învăţământ. prefecturi. direcţiile agricole. colectarea datelor se va face în colaborare cu instituţiile locale şi naţionale de profil. accentul punându-se pe analiză. pe următoarele domenii: suprafaţă. ca informaţii independente sau agregate. politicile şi programele de dezvoltare regională. echipare edilitară.). publicaţiile CEE-ONU. elaborat anual de Guvernul României cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD. In completarea setului de informaţii se recomandă apelarea la organismele specializate existente la nivel judeţean şi local. indicatori de dinamică. Ca reguli generale pentru colectarea de date. locuinţe. mediu. Datele statistice necesare la nivel de municipiu. BIM (Biroul internaţional al Muncii – ILO) etc. anuale). datele trebuie să ilustreze aspectele specifice ale potenţialului de dezvoltare şi ale problemelor acestuia şi să asigure posibilitatea comparabilităţii la nivel naţional şi european. după caz. sunt cuprinse în Fişa statistică a localităţii. oraş. construcţii. după caz. în serii cronologice. direcţiile sanitare. 78 . inspectoratele şcolare. nivele proiectate pentru etapele de perspectivă vor fi verificate prin consultarea autorităţilor competente şi a colectivităţilor locale. precum şi. elaborate pe domenii (ca de exemplu: demografie. şi indicatori de previziune sau repere ale obiectivelor de dezvoltare pe termen scurt. cu reprezentanţii locali ai instituţiilor de învăţământ şi de cercetare. Este necesară introducerea şi în România a unor măsuri pentru operaţionalizarea conceptului dezvoltării durabile. agricultură. primării etc. în unele cazuri. inspectoratele de mediu. Strategia naţională de dezvoltare economică a României. partea descriptivă se va limita la minimum. sănătate. Integrarea României în Uniunea Euroepană presupune şi o extindere a raportărilor statistice referitoare la problemele dezvoltării durabile. Alte surse de date sunt: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane. Tipurile de indicatori uzuali în documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt: indicatori de stare – aferenţi unei date cât mai apropiate de desfăşurarea studiului. comerţ. consilii judeţene. servicii de utilitate publică.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. cum ar fi stabilirea unui set de indicatori specifici şi a unor nivele de performanţă corespunzătoare. componentă esenţială a amenajării teritoriului. agenţiile de dezvoltare regională. mediu şi lung. investiţii etc. inspectoratele silvice. forţă de muncă. direcţiile de muncă şi protecţie socială. strategiile sectoriale elaborate de ministere. cum sunt: oficiile judeţene de statistică. … /2009 trimestriale. La nivelul organismelor Naţiunilor Unite a fost elaborată o listă de indicatori ai dezvoltării durabile. locuinţe. datele care intră în ciclul de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului vor fi prezentate în rezultatele finale ale acestora.

commună.Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009 In elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului se resimte lipsa unor indicatori îndeosebi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de bază – judeţ. care să corespundă cerinţelor de implementare a politicilor de dezvoltare durabilă şi să includă următoarele aspecte: Produsul Intern Brut/locuitor ponderea populaţiei care trăieşte sub pragul de sărăcie venitul mediu pe categorii socio-profesionale număr persoane fără locuinţă numărul de solicitanţi de locuinţe sociale situaţia ocupării locuinţelor (inclusiv locuinţe neocupate) cifra de afaceri a unităţilor locale active. oraş. pe activităţi şi clase de mărime. după numărul de salariaţi suprafaţa împădurită gestionată suprafaţa împădurită protejată depozitarea deşeurilor deşeuri menajere depozitate/ locuito 79 .

6.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. 4. 4 BILANŢ TERITORIAL*) Suprafaţa (ha) Existent Propus % Existent UTILIZAREA TERENURILOR Propus 1. din care: Arabil Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole Livezi şi pepiniere pomicole PĂDURI ŞI ALTE TERENURI CU VEGETAŢIE FORESTIERĂ APE ŞI BĂLŢI DRUMURI ŞI CĂI FERATE TERENURI INTRAVILANE ALTE TERENURI TOTAL Bilanţul teritorial va fi avizat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară 80 . 3. 2. 5. … /2009 ANEXA nr. *) Notă: TERENURI AGRICOLE.

5 Semne convenţionale Localizare geografică Cadrul natural / mediu: • • • • • • • Câmpie Deal Munte Curs de apă Lac Pădure Resurse ale subsolului • • depozite de deşeuri presiuni antropice: urbanizare excesivă turism neorganizat Factori naturali de protejat: • • • • zone umede resurse balneare obiective turistice peisaj natural Patrimoniul natural şi construit: Patrimoniul natural: • rezervaţie a biosferei • • • • parc naţional rezervaţie naturală monument al naturii peisaj natural Riscuri naturale: • • • inundaţii alunecări cutremure 81 . … /2009 ANEXA nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.

… /2009 Patrimoniul construit: • Monumente şi ansambluri de arhitectură: Fortificaţii Curţi domneşti Biserici fortificate Castele Palate Locuinţe fortificate (cule) Construcţii civile Ansambluri urbahne Biserici de lemn Muzee etnografice Biserici săpate în roci Biserici şi ansambluri mănăstireşti Arhitectură industrială Arhitectură populară Monumente şi situri arheologice Reţeaua de localităţi Infrastructurile tehnice majore: Gospodărirea apelor: Surse de apă Resurse de apă Calitatea apelor Lucrări hidrotehnice: Lacuri de acumulare Aducţiuni Canale Amenajări hidroameliorative pentru agricultură: Irigaţii Desecări Lucrări de combatere a eroziunii solului Căi de comunicaţii 82 .Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.

… /2009 Transporturi prin conducte: Ţişei şi produse petroliere Gaze Gaze lichefiate Transport energie electrică: Linii de înaltă tensiune Staţii de transformare Transport energie termică: 83 .Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Rutiere Autostradă Drum expres Drum naţional Drum judeţean Drum comunal Pod Punct de trecere a frontierei Feroviare: Linie simplă Linie dublă Linie electrificată Linie pentru viteză mărită Linie de mare viteză Pod Punct de trecere a frontierei Navigabile Maritim Fluvio-maritim Fluvial Port Trecere cu bacul Ferry-boat Ro-Ro Aeriene: Aeroport intern Aeroport internaţional Linie aeriană Anexă la OMDRL nr.

piscicultură Structura terenului agricole: Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi Centre de producţie agricolă Structura socio-demografică 84 . … /2009 Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic Zone cu scădere de populaţie Zone cu fenomene de depopulare Zone cu potenţial demografic scăzut (îmbătrânire) Zone cu excedent de forţă de muncă Zone cu şomaj ridicat Zone cu sărăcie accentuată Zone cu porbleme de calitate a resurselor de muncă Zonificarea teritoriului Zonarea funcţională – profil dominant: Agricol Silvic Turistic Mixt Zone cu folosire intensivă Zone cu presiune asupra spaţiului rural Zone cu utilizare redusă Structura activităţilor Agricuktură. silvicultură.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Reţea de termoficare Reţea de telecomunicaţii Fibră optică Gestionarea deşeurilor industriale şi menajere Halde Depozite deşeuri industriale Depozite deşeuri menajere Anexă la OMDRL nr.

producţia şi distribuţia energiei.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Obiective turistice: Centre de prelucrare a produselor agricole Naturale Păduri: Construite Păduri cu funcţie de producţie Anexă la OMDRL nr. construcţii Structuri de cazare şi servire: Centru industrial Parc industrial CET CTE UHE Centre monoindustriale Surse de energie neconvenţională Turismul: Hotel Motel Han Cabană Vilă turistică Pensiune agroturistică Instalaţii şi dotări pentru turism: Telecabină 85 . … /2009 Zone cu valoare peisagistică Păduri cu funcţie de protecţie Drum cu valoare peisagistică Păduri cu funcţie de agrement Localităţi cu funcţiuni turistice: Centre de exploatare a masei lemnoase Staţiuni turistice Centre de prelucrare a lemnului Staţiuni balneare Amenajări piscicole Sate turistice (agroturism) Industria.

bănci: Bancă Bursă de mărfuri Bursă de valori Transporturi: Staţii PECO Autogări Gară c. Gară fluvială Aerogară Vamă Alimentaţie publică: Asigurări: Anexă la OMDRL nr.f. … /2009 86 .Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Telescaun Teleschi Pârtie de schi Teren de golf Acvaparc Teren de sport Servicii economice Comerţ: Depozit engros Pieţe engros Finanţe.

NAŢIONAL ZONAL Regional Interjudeţean Interorăşenesc sau intercomunal Frontier Metropolitan 87 . 2. 0 7 9 PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI 1. 350/2001 şi art. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor 3 Organisme centrale şi teritoriale interesate 4 Consilii locale ale sectoarelor Mun. 95 din Legea nr. Bucureşti 10 Consiliile locale ale sectoarelor Mun.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. 6 Anexa nr. crt. Bucureşti 6 APROBĂ Parlamentul Consiliul judeţene Consiliul General al Mun. 215/2001 privind administraţia publică locală) CATEGORII DE DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A TERITORIULUI . Bucureşti 11 Consiliile locale ale municipiilor şi oraşelor 12 Nr.Competenţe de avizare şi aprobare a acestora CATEGORII DE DOCUMENTAŢII 1 2 AVIZEAZĂ Guvernul Ministerul Dezvoltării. … /2009 ANEXA nr. 1 la Legea nr.

… /2009 JUDEŢEAN 1 1 Pentru PATJ Ilfov 88 .Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Periurban al principalelor municipii şi oraşe 3. Anexă la OMDRL nr.

interorăşenesc. frontalier.315/2004 Iniţiator al Planului de amenajare a teritoriului naţional – PATN Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului - • • • • • 2 Lista cuprinde avize şi acorduri care pot fi cerute în procesul avizării. în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale pentru care se întocmeşte documentaţia 3 In categoria PATZ sunt cuprinse planurile de amenajare a teritoriului zonal regional.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. intercomunal. interjudeţean. … /2009 ANEXA nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. Legea nr.1430/2005 Legea nr.5/2002 Legea nr.ORGANISME CENTRALE 1 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei Direcţia generală de dezvoltare teritorială. precum şi metropolitan sau periurban al principalelor municipii şi oraşe 89 .1 OM nr. 7 LISTA INSTITUŢIILOR EMITENTE DE AVIZE ŞI ACORDURI2 necesare în vederea aprobării documentaţiilor de amenajare a teritoriului AVIZE/ACORDURI Instituţia emitentă 0 1 Temeiul legal 2 Denumire şi obiect Aviz/acord 3 DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A TERITORIULUI PATZ3 PATN PATJ 4 5 6 I .413/2002 OG nr.

30/1995 (ordin comun cu MAI.422/2001 Legea nr.477/2003 Ordin nr. SRI.1 Legea nr. Cultelor şi Patrimoniului Naţional Comisia Naţională a Monumentelor Istorice 90 .74/2002 de modificare a Legii nr.477/2003 Legea nr. MDRL) Legea nr.45/1994 OUG nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. MDRL) Legea nr.477/2003 OG nr.477/2003 Legea nr.30/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.4221/1995 (Ordin comun cu MAPN. … /2009 • • 0 2 1 Ministerul Apărării Naţionale Statul Major General 3 Ministerul Administraţiei şi Internelor 2 Ordin MAPN – M.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului OUG 202/2002 Emiterea AVIZULUI PREALABIL pentru autorizaţii de construcţie Anexă la OMDRL nr.OCSPS Ministerul Culturii. SRI.564/2001 3 Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Stabilirea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare Emiterea AVIZULUI pentru probleme privind organizarea administrativă a teritoriului Stabilirea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Stabilirea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare Aviz privind pregătirea economiei şi a teritoriului pentru apărare Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului 4 • • 5 • • 6 • • • • • 4 Serviciul Român de Informaţii • • • • • • • • • • • • 5 6 Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale .

202/2002 Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.95/2006 art.38.27.462/2001 OG nr. 202/2002 OUG nr.91/2002 HG nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.G. nr.1718/2008 Legea nr.117/2002 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr1 Legea nr. art.1076/2004 OUG nr.1 OUG nr. … /2009 • • • Emiterea AVIZULUI PREALABIL pentru autorizaţii de construcţie Emiterea AVIZULUI pentru aprobarea normelor de calitate a apelor şi de igienă 3 Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • 4 • 5 • • • 6 • 9 Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • Emiterea AVIZULUI PREALABIL pentru autorizaţii de construcţie Emiterea AVIZULUI pentru introducerea de specii exotice Emiterea AVIZULUI pentru utilizarea zonelor umede ca zone de ancorare • • • • • • 91 . 202/2002 OUG nr.408/2004 HG nr.45(3) OM nr. 202/2002 OUG nr.107/1998 Legea nr.art.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr1 H. 202/2002 0 8 1 Ministerul Sănătăţii 2 Legea nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 7 Ministerul Turismului HG nr31/1996 Legea nr.

350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. 202/2002 10 Ministerul Agriculturii.1 Legea nr. 202/2002 Legea nr. … /2009 • • • • • Emiterea AVIZULUI pentru planul de urgenţă pentru înlăturarea riscurilor epidemiilor • • • • • 11 Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului 12 Ministerul Educaţiei.1 Legea nr.1 Legea nr.34/2009 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului OUG nr.1125/2004 OUG nr. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Legea nr.1 HG nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. Cercetării şi Inovării • • • 13 Ministerul Economiei • • • 14 Ministerul Finanţelor Publice • • • 15 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 16 Ministerul Tineretului şi Sportului • • • 92 .350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.48/1998 Legea nr.350/2001 cu modificările şi Emiterea AVIZULUI pentru normele de protecţie a mediului pentru activităţi militare Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.1 HG nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.

A.1 Legea nr. • • • 93 .350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexă la OMDRL nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.A.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.235/2002 Legea nr.315/2004 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Legea nr. Administraţia Canalelor Navigabile – ACN • • • 23 • • • 24 Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime – S.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului completările ulterioare Anexa nr. … /2009 17 Ministerul Muncii. Familiei şi Protecţiei Sociale Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului zonal Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 18 Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională - • • 19 Societatea Naţională a Căilor Ferate Române SNCFR .RA • • • 20 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România .1 Legea nr. „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 22 Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa – S.1 Legea nr.A.413/2002 Legea nr.CNADNR Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 21 R.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.

60/2000 Legea nr.1 Legea nr. … /2009 25 Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale – S.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Anexă la OMDRL nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. Regia Naţională a Pădurilor .1 OUG nr.SA • • • 30 Academia Română Emiterea AVIZULUI pentru areale naturale protejate Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 31 Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară • • • ORGANISME TERITORIALE 94 .350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr1 Legea nr.ROMSILVA Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 26 • • • 27 Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” • • • 28 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului • • • 29 Societatea Naţională de Transport Gaze naturale „TRANSGAZ” .Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexa nr1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 OG nr.A.351/2004 Legea nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.112/2000 Legea nr.

1 Legea nr.1 Emiterea AVIZULUI pentru toate categoriile de planuri de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.215/2001 republicat Legea nr.350/ cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.215/2001 republicat Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 OG nr. … /2009 • • • Direcţia lucrări publice.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. administrare şi exploatare a drumurilor judeţene Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru planuri de amenajare a teritoriului • • • 33 Consiliul general al Municipiului Bucureşti Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru Planul de amenajare a teritoriului naţional Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului în relaţie cu Municipiul Bucureşti Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului în relaţie cu Municipiul Bucureşti • - - - • • • • 34 Consiliul local al sectoarelor Municipiului Bucureşti Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului Consiliul local al municipiului Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului 35 36 Consiliul local al oraşului Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului zonal la care unitatea administrativ teritorială este interesată Emiterea AVIZULUI pentru planul de amenajare a teritoriului judeţean la care unitatea administrativ teritorială este interesată Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului zonal la care unitatea administrativ teritorială este interesată - • - - • - • 95 .1 Legea nr.215/2001 Legea nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 32 Consiliul judeţean Comisia tehnică pentru urbanism şi amenajarea teritoriului Legea nr.43/1997 republicat Legea nr.215/2001 republicat Legea nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. investiţii.1 Legea nr.

Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Legea nr.215/2001 republicat 37 Consiliul local al comunei Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.215/2001 republicat OG nr.43/1997 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa - nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa - nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Emiterea AVIZULUI pentru planul de amenajare a teritoriului judeţean la care unitatea administrativ teritorială este interesată Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului zonal la care unitatea administrativ teritorială este interesată Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului

Anexă la OMDRL nr. … /2009

-

• -

38

Direcţia de Administraţie a Drumurilor şi Podurilor Judeţene

39

Direcţia Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii

Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului

-

40

-

41

Direcţia Judeţeană de Statistică

-

42

Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare

-

43

96

Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
44 Direcţia Monumentelor Istorice Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 HG nr.1076/2004 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului

Anexă la OMDRL nr. … /2009
• •

45

Inspectoratul Teritorial în Construcţii

-

46

Inspectoratul Şcolar Judeţean

-

47

Inspectoratul Judeţean pentru Protecţia Mediului

-

48

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului -

49

Inspectoratul de Poliţie Judeţean

50

Inspectoratul Judeţean pentru Cultură

-

51

Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă

-

52

Administraţia naţională „Apele Române”

-

97

Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1 Legea nr.350/2001 cu

Anexă la OMDRL nr. … /2009

53

Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială

Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru căi de comunicaţie rutiere Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru căi de comunicaţii feroviare Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru planuri de amenajare a teritoriului Emiterea ACORDULUI PREALABIL

-

54

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri

55

Regionala de Căi Ferate

56

Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Direcţia Silvică Judeţeană

-

57

-

58

Inspectoratul Judeţean pentru Sănătate Publică

-

59

S.C. Electrica S.A.

-

60

Direcţia Poliţiei de Frontieră

-

61

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean

-

98

Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului modificările şi completările ulterioare Anexa nr. … /2009 99 .1 pentru planuri de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.

2000 2 Privind amenajarea teritoriului şi urbanismul Pentru modificarea alin. 168/2007 O. … /2009 ANEXA nr. 2.01.07.11.O. nr.G. (3) al art. 628/29. nr. nr.2009 M.2008 M. 9. 36 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I-a „Reţele de transport” Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a II-a „Apa” Pentru modificarea Legii nr. 460/3.08. 350/2001 O.O. 27/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 363/2006 Legea nr.2001 M. nr.11. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 345/2009 Legea nr.O. nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului Privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. 6. 4. 373/ 10.O. 5/2000 Titlul actului normativ Monitorul Oficial – nr/data 3 M. nr. 171/1997 Legea nr.07.O. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a II-a „Apa” Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a „Zone A.O. 5.1997 M. 325/24. 51 din Legea nr.2007 M. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului Pentru modificarea şi completarea art. nr.O. 51 din Legea nr. 8. 8 LISTA principalelor acte normative în vigoare şi cu incidenţă în domeniul amenajării teritoriului Nr. nr.06.O. 7. 407/18. 242/2009 Legea nr.09. 18/2007 Legea nr.O.2007 M.02. Categoria actului normativ – număr 1 Legea nr. 806/26. 18/2007 pentru modificarea alin. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului Privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2006 M. nr.2009 M. (3) al art. 10. 81/1. 27/2008 Legea nr. nr. 778/13. nr. 62/24.O. 152/12. crt. 3. nr.G. 0 1. 20/2006 Legea nr. AMENAJAREA TERITORIULUI 100 .04.2006 M.

25.1997 M. nr.07. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice Pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului.O.2004 M. nr. 856/2002 M.06. 611/28. nr.O.08. nr.O.„Zone de risc natural” Pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.O.11. nr.07.O.O. nr. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism Privind aprobarea Protocolului între MLPAT România şi Ministerul Mediului şi Amenajării teritoriului din R. 15.2001 O.O. 467/15.2001 M. 408/ 24. 18.U. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism Privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 13.G. 1052/2000 H. 351/2007 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a „Reţeaua de localităţi” Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a . Legea nr.11. 576/14.2008 M.2001 M. nr. 55/8.O. nr. 726/14. 22. 356/15. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism Privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. nr.G. 20 octombrie 2000 Privind dezvoltarea regională în România Pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii în domeniul turismului Privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism Privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.G. nr. Ungară privind cooperarea în domeniul amenajării teritoriului semnat la Gyula la 2. 22/30.07.190/2009 M.2009 M. 31/1996 H. 19.O. nr. 728/2001 101 . 387/9. nr. 960/1991 H.G. 17. 100/2007 Legea nr.G. 142/2008 Legea nr. Moldova privind cooperarea în domeniul lucrărilor publice. nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr.G. 525/1996 H.2007 M.G.O. … /2009 11. 284/27.O.G. nr.O. 23.2001 M. amenajării teritoriului şi gospodăriei comunale Pentru aprobarea acordului între MLPTL din România şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale din R. 20. 26.01.12. nr. 12. 567/19. 21.11. 383/13. nr.02.11.2002 M. 451/2002 Legea nr.07. nr. 575/2001 Legea nr. 781/21.O. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a „Reţeaua de localităţi” Pentru completarea Legii nr. nr. 308/2006 Legea nr.04.06.O. 634/24. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism Pentru modificarea art. 631/2001 H. 855/2001 H. nr. 315/2004 H.2001 M.O.1999 M. 16.11. 536/23. 351/2001 Legea nr. nr.2006 M.2000 M.09. nr.G.2000 Privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Anexă la OMDRL nr. 14.G.1999 M.O. 24. 577/29. nr. 59/1999 H. 27.O. 789/1997 H.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului protejate” Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a „Reţeaua de localităţi” Pentru modificarea şi completarea Legii nr.1996 M. adoptată la Florenţa.

Legea nr.04.O. 195/18. republicată cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 393/31.O. 30. nr.O.12. 41. pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General – anexa Pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. cu modificările ulterioare Pentru aprobarea Regulamentului privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementări în construcţii. 447/2003 H. nr.1996 M. republicată în 1998 şi modificată prin Legea nr. nr.O. 461/21. 10/1995 Legea nr.O.2003 M. 40. nr. 707/5.04.G. … /2009 28. 453/2001 Privind calitatea în construcţii Locuinţei. nr.O. nr.O. republicată în 1997 cu modificările şi completările ulterioare Privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect.1995 M. amenajarea teritoriului şi habitat. H.10.G.01.2001 M.2000 102 . nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. 33.G.O. nr. 35.G. nr.O. 62/1996 Legea nr.09. nr. 139/4. 221/1997 M. 31. 1519/2004 H.2001 M. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de construcţie a autostrăzilor din România Pentru aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publlice de utilitate privată deschise circulaţiei publlice M. 1/2002 H. modificată şi completată prin Legea nr.2003 M.G. IN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR 34. 203/2003 M. 1076/2004 Ordin nr. nr.O. 1184/2000 MAPPM.07. republicată. nr. 32. H.08.O.O.03.G.O.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Guvernului nr.07. 36. 201/2000 MLPAT M.2004 M. urbanism. nr. 43/1997 H.01. 413/2001 Privind regimul juridic al drumurilor. 305/7.O.G. 39. 413/2002 Privind aprobarea listei obiectivelor de investiţii de dezvoltare. nr. 50/1991 Legea nr.2003 29. precum şi a Normelor metodologice privind criteriile şi modul de alocare a sumelor necesare unor lucrări de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public Pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale Pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi inundaţii Pentru elaborarea Regulamentului privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi a Regulamentului referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Pentru aprobarea reglementării tehnice “Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de urbanism – indicativ Gmoo-2000” Anexă la OMDRL nr. nr. nr. nr. 961/20. 44/22. 114/1996 Legea nr. 263/16.G. 184/2001 O. 38. 382/2003 H. 338/20. nr.1997 M.2000 al al B. nr. nr. 540/2000 Privind autorizarea lucrărilor de construcţii.05. 431/1. 37.2002 M. 32/15. precum şi a criteriilor de realizare a acestora.2004 M.02. nr. 12/24.

nr.04. 43. 711/8.1998 M. 46. nr. nr. 50.01. 224/8. viaducte şi tuneluri rutiere.O.O. 571/1997 Anexă la OMDRL nr. nr. a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale .10. 91/2002 Apelor Privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 118/2002 Pentru aprobarea Normelor privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale – anexa Pentru aprobarea Normelor privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător . 48.1995 M.O.1998 M.U. 138 bis/6. 53. Ungare privind cooperarea în domeniul mediului Pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară Privind depozitarea deşeurilor M. nr. 43/1998 Ordin MT nr.04. nr.1998 M.1998 M. modificată prin O.G. nr. 15/19.O.2005 103 .09.O. nr. construirea şi modernizarea drumurilor – anexa Pentru aprobarea Normelor privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice – anexa Pentru aprobarea Normelor privind amplasarea lucrărilor edilitare. 49.06.O. 597/2001 O. aprobate prin Ordinul MT nr. 112/2000 HG nr.07. 54. Legea nr. nr.O. 930/2005 H. 137/1995 Legea nr. 47. pe poduri. 45/1998 Ordin MT nr. 49/1998 Ordin MT nr.1998 M.04. nr.O.G.11.2000 M. 138 bis/6. nr. 55. nr.1996 M. 305/4. 138 bis/6.4.U. instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor. 123/15. 46/1998 Ordin MT nr.2000 M. 45. 44/1998 Ordin MT nr. pe poduri. nr.1998 M.04.O. 304/30.O. nr.2005 M.anexa Pentru aprobarea Normelor de amplasare şi exploatare a balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor – anexa Pentru aprobarea Normelor privind proiectarea şi reabilitarea străzilor în localităţile urbane – anexa Pentru aprobarea Normelor privind proiectarea şi reabilitarea străzilor în localităţile rurale – anexa Pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor. nr.O. nr. nr. nr. IN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI ŞI AL SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI 52. 611/28.2002 M.2002 C. 138 bis/6. … /2009 M.12. 47/1998 Ordin MT nr.04.1998 M. 50/1998 Ordin MT nr.04.O.1998 M. 56. instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor.11.1995 M. 138 bis/6. 349/2005 Privind protecţia mediului.anexa Pentru aprobarea Normelor privind proiectarea.O.O. 349/21.O.04.O. nr.04. 138 bis/6. 57. 571/1997 Ordin MLPTL nr. 800/2. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Pentru aprobarea acordului dintre Guvernul României şi Guvernul R. 58. Ordin MT nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 42. 138 bis/6. 465/28.1998 M. 44. pasaje. 1050/2000 H.O. 3.O. pasaje. 48/1998 Ordin MT nr.15 din Normele tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor. 138 bis/6. nr. 51. 107/1996 Legea nr. viaducte şi tuneluri rutiere Pentru modificarea pct. nr.02.04. nr.

61. 51/2006 Legea nr. nr.O. 75.2002 M. 67.09. 219/1998 Legea nr. 199/1997 Legea nr. 33/1994 Legea nr. 52/30.04. 70/2. modificată prin Legea nr. 14/2000 privind înfiinţarea formaţiilor de protecţie civilă pentru intervenţia de urgenţă în caz de dezastru Privind transparenţa decizională în administraţia publică Privind instituţia prefectului Pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor M.2005 D. 66.2001 76.o/288/1998 MAPPM nr. nr. nr. 403/20. adoptată la Strasburg la 15 oct.2007 104 . 71.G. 19. 62/N/1998 DAPL nr. Legea nr.O. nr.O. 74. 707/5. nr. 72. 163/2007 M.04.08.1981 M. 496/2.08.O.O.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 59. 139/2.O.2004 M. 352/30.O. 63. Privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor Privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Privind aplicarea Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.1994 M.05.O. nr. nr. 105/2001 Legea nr.2004 M.02.1998 64. nr. 106/1996.G.O.O. nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezasttrelor şi a OU a Guvernului nr.2003 M. 455/20.11. precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 662/2006 Ordin MAPM nr. 78. 604/2004 Pentru aprobarea unor Norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate Pentru stabilirea responsabilităţilor. 655/22.2006 M.2003 M. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului Pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri ca arii protejate M. a OG nr. nr.O. 2/1968 O. nr.G.03.2001 M.11. 309/7. 749/2004 H. 141/2004 Privind serviciile comunitare de utilităţi Privind trecerea unităţilor militare de protecţie civilă de la MAN la MAI.O. nr. Legea nr.07. 1985 Privind regimul concesiunilor Privind administraţia publică locală.07.06. criteriilor şi modului de delimitare a fâşiei de teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere. 1076/2004 Ordinul comun al: MLPAT nr.G.1998 M.2001 M.2004 M. 331/26. nr.2004 M. H.06. 65. 188/2002 H.1997 M. nr. nr.O. 863/2002 Ordinul nr.O. nr. 661/1. 731/2004 H. 658/21. IN DOMENIUL ADMINISTRATIEI PUBLICE 68. 54-55/27.O.03. 216/29. nr.03. nr. 431/2001 Privind organizarea administrativă a României. nr. nr. 73. 187/20.07. 62.2004 M. 459/30. 70. 210/2004 Ordinul nr.06. 204/23.U. 340/2004 O.G. nr.O.O.O.07. 254/21.1955/1998 Ordin MMGA nr.2006 M. în scopul conservării condiţiilor ambientale şi valorii patrimoniale şi peisagistice din zonele situate în apropierea ţărmului Pentru aprobarea strategiei naţionale privind protecţia atmosferei Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale Anexă la OMDRL nr. 60. cu modificările ulterioare Privind frontiera de stat a României Privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică Pentru ratificarea Cartei europene a autonimiei locale. nr.O.01. 77. 52/2003 Legea nr. nr. … /2009 M. 69.215/2001 Legea nr.O. 354/16.G.

10. 1492/2004 Ordinul nr. 659/19. nr. 91. nr.07. nr. 213/1998 Legea nr. 41/1995 Legea nr. nr.O. 80.11.G. nr.2004 M.O. 1489/2004 H. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional.11. 758/19.2001 105 . modificată prin OU nr.G. 884/28. 350/29. modificată prin legea nr.03. 545/2001 Privind protecţia civilă Privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România Privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. 81. 448/24. 7/1996 Legea nr. 713/2001 Privind îmbunătăţirile funciare Privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere. 328/321/2004 MAPDR şi MAI Privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă Pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică. nr.06. modificată prin Legea nr. IN ALTE DOMENII 89. nr.O. Legea nr.2000 M. 169/1997. H. nr. 1094/24.O. 86. nr.09.2001 M. nr.O. Legea nr.2004 E. 82.O.2004 M.09. 92. nr. 43/2000 OG nr. nr.04. 45/31.G.O. 299/4. oraşelor şi comunelor din zona montană Anexă la OMDRL nr.O.09.2004 M. funcţionarea şi dotarea comitetetlor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă Privind principiile de organizare. 87. 8/12.O.1998 M.2000 M.1998 M.10. atribuţiile. republicată în 1998 şi Legea nr. 93.O.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului 79. funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste Pentru aprobarea delimitării municipiilor. nr.03.08. nr. nr. 1491/2004 H. 490/2002 M.G. IN DOMENIUL PROPRIETĂŢII FUNCIARE 84. 394/18.G. nr. 659/19.O. nr. 1/2000 Privind fondul funciar. 1/5. 201/13. 545/2001 Privind cadastrul şi publicitatea imobiliară.O.G.05. 88. … /2009 M. 65/2001 Pentru aprobarea O.2001 F. 1490/2004 H.U. 884/28.2004 M.O. 266/2001 Privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. nr. nr. nr. 884/28.O. nr. 138/2004 Legea nr.01. modificată şi completată cu O. nr.O. modificată şi completată prin Legea nr. nr.2004 M.09.01. 885/28. nr.2001 M. 481/2004 O. 18/1991 Legea nr.1997 M. nr.11.09. nr. modificată prin Legea nr.O. nr.O. 83.1995 M.O. 61/26. 102/2001 M. 85.2001 M. 369/28.O. 58/1998 O. 378/2001 Privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.1996 M. modificată şi completată cu Legea nr. 90. 105/30.O.2001 M. 536/1.01. nr.2004 M.U.

O. 100. 239/2004 Legea nr. nr. 99. republicată Legea serviciului de salubrizare a localităţilor Privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare Pentru completarea OU a Guvernului nr. 615/2004 105. 10/2001 Legea nr. 1280/2004 108. Ordinul nr.2004 M.O. 1154/2004 106.2005 M. modificată şi apribată prin Legea nr. nr. nr. … /2009 M. 281/31.G.2005 106 .06. nr.O. 646/16.2003 M. 269/26.2004 M.11. nr. 798/2. nr.1999 M. 382/6.2004 M. 31/1996 101.1996 M. nr. 610/2005 al Privind protejarea monumentelor istorice.G. nr. 62/2004 109. nr. nr. 783/26.O.O.O.03. 440/2002 Privind definirea şi caracterizarea noţiunii de spaţiu rural M. 752/18. O.08. 2004-2008 Privind regimul de organizare şi funcţionare a parcurilor industriale Privind privind unele măsuri ce se impun în vederea împiedicării degradării.O. nr.2004 M.09.O.03.O. H. nr.O. 348/2004 102.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. climatice şi balneoclimaterice şi de organizare a întregii activităţi de utilizare a factorilor naturali Pentru aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor Pentru aprobarea strategiei guvernamentale pentru susţinerea IMM-urilor.2004 M.2003 M. H. H.G.2006 M.2004 M. nr. 431/31.nr.O.G. 98.G. 790/27. 1286/2004 107. 393/8. 1587/1997 112. 514/8. O. 8/28.O. nr. nr. 96. 824/20. 97.08. H. H. 95/1999 113.O. 679/28. Ordinul nr.O. 422/2001 Legea nr. Ordinul nr. 351/2004 H.G.08. 239/1997 M.2006 M.05. nr. nr. 130/1991 al MC şi 589/D/1992 al MLPAT 110. Legea nr. nr.07. 372/2004 104. nr. 22/30. 533/22.O.2004 M. nr.2004 M. nr.01.07. H.06. nr.2004 M. 2673/2003 al MCC 103. nr.05. 938/20. nr. 95.11. precum şi protejării bunurilor imobile cu valoare de patrimoniu Privind aprobarea Listei monumentelor istorice dispărute Pentru aprobarea listei privind construcţiile şi instalaţiile cu riscuri tehnologice industriale Privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje. Ordinul 421/2003 al MLPTL. 477/2003 Legea nr.O. republicată Privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. 427/18. distrugerii.2004 M.07.05.08.1992 94. 143/2005 al MADPR. 2/1998 privind regimul zonelor defavorizate Legea gazelor Pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţiile în domeniul turismului METODOLOGIA Privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice Privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei interministeriale pentru zonele construite protejate Pentru aprobarea Programului Naţional de Management al riscului seismic Pentru aprobarea Strategiei industriei miniere Pentru aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea documentaţiilor complexe de atestare a funcţionării staţiunilor balneare. nr.G.O.U.G.01.O.O. echipamente şi instalaţii tehnologice indutriale. 411/7. 101/2006 Legea nr.09. nr.G. 815/3. nr.O. 2314/2004 MCC 111. nr.2002 M. Ordinul nr.O.

685/30.2004 107 . nr. … /2009 Pentru modificarea Procedurilor de implementare. monitorizare şi evaluare a subprogramului „Dezvoltarea oraşelor prin stimularea activităţilor IMM-urilor”.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului MAI 114. Ordinul nr. 101/2003 al Ministerului Dezvoltării şi Prognozei M.O. 149/2004 MIE Anexă la OMDRL nr.07. aprobate prin Ordinul nr.

… /2009 ANEXA nr. oraş. intercomunal Plan de amenajare a teritoriului judeţean .utilizării terenului şi amplasarea teritoriale construcţiilor într-o zonă delimitată Una sau mai multe parcele Documentaţie care reglementează amplasarea în teren a unui obiectiv 108 . comună) Documentaţie care constituie baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare economico-socială Documentaţie care detaliază reglementarea O parte a unităţii administrativ.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr.PUG Plan urbanistic zonal . interorăşenesc. prin cooperare.PUZ Plan urbanistic de detaliu .PUD O unitate administrativteritorială (municipiu. a unor probleme specifice de interes comun Documentaţie care reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare economico-socială a judeţului Zonal Judeţean Un judeţ Unitate administrativteritorială Unitate administrativteritorială Unitate administrativteritorială Plan urbanistic general .PATJ Regiune de dezvoltare Mai multe unităţi administrativ-teritoriale Documentaţie care are ca scop organizarea teritoriului unei regiuni în concordanţă cu programul de dezvoltare regională Documentaţie strategică pentru rezolvarea. 9 RELAŢIILE DINTRE DOCUMENTAŢIILE DE AMENAJARE A TERITORIULUI ŞI DE URBANISM Nivel Tipul documentaţiei Teritoriul de referinţă Forma Plan de amenajare a teritoriului naţional PATN Teritoriul României Documentaţie strategică de sinteză pe secţiuni specializate Naţional Zonal Plan de amenajare a teritoriului zonal regional PATZR Plan de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean.

care stabileşte cadrul general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu. comunale şi orăşeneşti. culturale şi ecollogice ale societăţii. Polonia. Expert. şi primarii ca autorităţi executive. Cipru. ce se prezintă ca o abordare interdisciplinară şi cuprinzătoare. Slovenia şi România. hotărâre a consiliilor judeţene sau locale. Legii nr. Lituania. emise în prealabil. Cartei europene a amenajării teritoriului. precum şi administraţiile securităţii sociale Amenajarea teritoriului (cf. a inidicatorilor tehnicoeconomici şi socialli sau a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajjare a teritoriului şi de urbanism. după caz) se conferă documentaţiiilor putere de aplicare. având ca obiecct analiza soluţiilor funcţionale. Torremolinos 1983. Ed. 109 . hotărâre a Guvernului. a administraţiei publice locale sau a altor organnisme centrale sau teritoriale interesate. Slovacia. Caracter director – însuşirea unei documentaţii aprobate. Dicţionar economic şi social. în acelaşi timp disciplină ştiinţifică. 1995) – Unităţi instituţionale rezidente. Legii nr. la protecţia patrimoniului natural şi construit. Avizare – procedura de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor. include administraţiile centrale. care asigură prezentarea periodică a principalilor indicatori socio-economici din 11 state: Bulgaria. 215/2001 privind administraţia publlică locală) – consiliile locale. 350/2001) – Ansamblu de activităţi complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată. sociale. precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale. cf. prin coordonarea şi armonizarea acţiunilor specifice. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul. Aprobare – opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare a propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile. Estonia. precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii. administraţiile publice locale (colectivităţi locale). Republica Cehă.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului ANEXA 10 Definirea termenilor utilizaţi în Metodologia de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului Administraţii publice (cf. prin intermediul cărora se realizează gestionarea spaţială a teritoriului. urmărind o dezvoltare regională echilibrată şi organizarea fizică a spaţiului conform unei concepţii directoare. Ungaria. Autorităţile administraţiei publice locale (cf. ca autorităţi deliberative. expresia spaţiallă a politicilor economice. Legii nr. care produc servicii comerciale cu scop lucrativ. o tehnică administrativă şi o politică. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului. Buletin Statistic CANSTAT – publicaţie a Institutului Naţional de Statistică. care săi asiguredezvoltarea personalităţii. Statul. constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială şi dezvoltare urbanistică. pentru a oferi omului un cadru şi o calitate a vieţii. Letonia. Prin actul de aprobare (lege. Cf. în sens larg.

ele sunt o rezultantă cumulativă a unor probleme la nivelul elementelor sistemului. sociale. care ţine seama de diagnosticul general şi cel prospectiv. Regulamentul gneral de 110 . EUROSTAT – Biroul Statistic al Comunităţii Europene. Dezvoltare spaţială – în accepţiunea documentelor europene contemporane. fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare.însuşirea unei documentaţii aprobate. pe de o parte. concesiune. Disfuncţionalităţi – funcţionare defectuoasă. precum şi de disfuncţionalităţi (la nivelul fiecărui sistem) şi de evoluţia acestora.formulare care ţine seama de disfuncţionallităţi intercorelate şi de impactul tendinţelor majore/ evoluţiilor în perspectivă şi a evoluţiei posibile/dorite a sistemelor. sociale şi de mediu. Competenţa de avizare/aprobare – abilitarea legală a unei instituţii publice şi capacitatea tehnică a acesteia de a emite avize/aprobări. economic. politicilor şi programelor de dezvoltare sectoriale pe arii geografice constituite în „regiuni de dezvoltare” conform legii. Diagnostic prospectiv – formulare care ţine seama de tendinţele majore/evoluţiile în perspectivă şi de evoluţiile posibile/dorite ale sistemelor. prin care se analizează situaţia existentă. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul. Dezvoltare regională – ansamblul politicilor şi programelor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. Legii nr. Instrumentele politicilor spaţiale – documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism. se identifică disfuncţionalităţile şi se stabilesc obiectivele. indicatori) a relaţiilor la nivelul şi sub nivelul sistemelor urbane. şi de obiectivul şi politicile asumate.cumpărare. donaţie. referitoare la un teritoriu determinat. care reflectă distribuţia în teritoriu a activităţilor. prin care problemele de amplasare fizică şi de utilizare a terenurilor este extinsă la domeniile politic.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Caracter de reglementare . arendare etc. neadecvată. Diagnostic general . Direcţii de dezvoltare/schimbare – idee-cheie în orientarea dezvoltării/schimbării. Caracterulde reglementare este specific documentaţiilor de urbanism. respectiv planuri de de amenajare a teritoriului şi de urbanism. cf. echivalentul anglo-saxon al termenului „ amenajare teritorială”. Dezvoltarea durabilă – satisfacerea necesităţilor prezentului. care impune anumiţi parametri soluţiilor promovate. reprezintă activitatea complexă. instituţionale şi legislative. în afara unor parametri (indici. Documentaţie de amenajare a teritoriului – ansamblu de piese scrise şi desenate.schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare. acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului. Circulaţia terenurilor . economice. Diagnostic pe domenii-ţintă – formmulare care ţine seama de în special de probleme (la nivelul elementelor sistemului). elaborate în scpul armonizării strategiilor.

Raportului naţional al dezvoltării umane) – principalul indicator sintetic al Sistemului Conturilor Naţionale ce comensurează rezultatele finale ale activităţii desfăşurate în unităţile rezidente producătoare de bunuri şi servicii. utilizate în scopul reaalizării unei strategii. fezabile. nupoate măsura puterea de cumpărare internă relativă a monedelor. în scpul evitării unor politici contradictorii la diferitele nivele. iar pe de altă parte. Potenţial – elemente sau relaţii. asigură coerenţa politică şi de acţiune. Monitorizare – activitate de urmărire pas cu pas a realizării plaanurilor de acţiune şi a impactului acestora. Legii nr.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului urbanism şi regulamentele locale de urbanism. Produsul Intern Brut . precum şi a ansamblului social. rezultată din lucrări de comparaţii multilaterale din cadrul „Programului de cumpărare europeană”.mijloacele politico-administrative. se calculează pe baza metodologiei Sistemului European de Conturi 1979 (SEC 79). în scpul stimulării efectelor dinergetice ale tuturordimensiunilor durabile. Politici spaţiale – politicile de dezvoltare având ca obiectiv dezvoltarea activităţilor economice. trebuie să fie specifice. ca rezultat al unei acţiuni. 315/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. de aceea. urmărind atingerea obiectivelor pe domenii-ţintă. PIB pe locuitor în dolari este calculat folosind ca factor de conversie paritatea puterii de cumpărare. Politici de dezvoltare . Obiective pe domenii-ţintă – rezultate/efecte dorite. sub aspectele teritoriale ale acestor sisteme. prin aplicarea strategiei care vizează atingerea scopului asumat prin politica de dezvoltare/schimbare. Politica de integrare (cf.PIB (cf. concis şi complet. Probleme – absenţa sau caracteristici diferite faţă de standarde. pot deveni resurse. pe de o parte. controlabile. protecţia mediului şi a patrimoniului. vol. ele trebuie definite clar. acceptate. folosirea ratelor oficiale de schimb pentru convertirea monedei naţionale în dolari SUA. integrarea pe verticală între nivele. prin intermediul unor indicatori/indici referitori la probleme/disfuncţionalităţi. a unor elemente ale sistemelor urbane. Măsuri (prevederi) – set coerent şi corelat de principii de dezvoltare/schimbare spaţială a teritoriului. 1999) – Integrarea pe orizontală se realizează între sectoare. organozatorice şi financiare. coerente şi corelate. măsurabile. instituţionale şi legislative. ca răspuns direct la problemele şi resursele identificate. Prag de sărăcie – 60% din media cheltuielilor considerate ca absolut necesare pentru o persoană. PIB pe locuitor – calculat la paritatea puterii de cumpărare (cf. se constituie. social-economice. eficiente. II. infrastructurilor. Dezvoltarea durabilă în România. 111 . avizate şi aprobate cf. Raportului naţional al dezvoltării umane) – considerând că. ierarhizate. precum şi la obiectivele din strategia de dezvoltare7schimbare. ele pot fundamenta programele de dezvoltare/schimbare pe domenii-ţintă. flexibile. care într-o structură.

comparabile cu cele din ţările Uniunii Europene. comună. Programe de dezvoltare – ansamblu de obieective concrete.totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional. socio-demografice. de regulă. Strategie de dezvoltare teritorială – direcţionarea globală sau pe domenii de activitate. fiecare localitate păstrându-şi autonomia administrativă. delimitată în scopul aplicării unei strategii comune de dezvoltare de o parte şi alta a frontierelor şi pentru realizarea în cooperare a unor programe. Teritoriu administrativ – suprafaţă delimitată prin lege. sunt unităţi teritoriale statistice. Reţea de localităţi . sociale şi culturale. zonă funcţională etc. delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza executarea de construcţii şi amenajări.) a căror existenţă şi dezvoltarea este caracterizată printr-un ansamblu de relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice. politicoadministrative etc. Regiune transfrontalieră – regiune care include arii situate la frontieră. Regiuni de dezvoltare – unităţi teritoriale constituite prin convenţia comună a consiliilor judeţene. de seervicii. de echipare tehnico-edilitară. Teritoriu extravilan – suprafaţ cuprinsă între limita unităţii administrativ-teritoriale de bază – municipiu. Regimul juridic al terenurilor – totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea şi exploatarea terenurilor. proiecte şi acţiuni. care reprezintă cadrul de implementare şi de evaluare a politicilor de dezvoltare regională. commună – şi limita teritoriului intravilan. coerent şi unitar. judeţean. Sistem urban – sistem de localităţi învecinate între care se stabilesc relaţii de cooperare economică. precum şi al infrastructurii edilitare. propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare. nu sunt unităţi administrativteritoriale şi nu au personalitate juridică. a acţiunilor menite să determine dezvoltarea teritorială. socială şi culturală.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane şi rurale. oraş. pe trepte de organizare administrativă a teritoriului: naţional.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Programe – set de măsuri. al economiei. de regulă. limita teritoriului metropolitan depăşeşte limita 112 . judeţean. Teeritoriu intravilan – totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun unităţile administrativ-teritoriale de bază. mediu şi lung. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Protecţia mediului – ansamblu de acţiuni şi măsuri privind protejarea fondului natural şi construit în locakkităţi şi în teritoriu. Teritoriu metropolitan – teritoriu situat în jurul marilor aglomerări urbane. prin care se urmăreşte implementarea prevederilor şi reallizarea obiectivelor strategice generale/domenii-ţintă pentru atingerea scopului. de amenajare a teritoriului şi de protecţie a mediului. intravilanul poate fi format din mai multe trupuri – sate sau localităţi componente. al activităţilor economice. delimitată prin studii de specialitate. în cadrul căruia se crează relaţii reciproce de influenţă în domeniul căilor de comunicaţie. oraş. pe termen scurt.

Zonă funcţională – parte din teritoriu în care. prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. înălţime şi volumetrie. prin distanţă. Teritoriu periurban – teritoriul din jurul municipiilor şi oraşelor. prin documentaţiile de amenajare a teritoriului. zona funcţională poate fi un teritoriu continuu sau poate fi formată din mai multe porţiuni de teritoriu cu aceeaşi funcţiune dominantă. 113 . Zonă de protecţie – suprafaţa delimitată în jurul sau în preajma unei surse de poluare. care îndeplinesc cel puţin una din rumătoarele condiţii: a) au structuri productive monoindustriale. în lungul sau în jurul unor resurse de apă (de suprafaţă sau subterane) etc. în cadrul căruia se crează relaţii de interdependenţă în domeniul economic. şi în care. d) rata şomajului depăşeşte cu 25% rata medie a şomajului la nivel naţional. care afectează peste 25% din numărul de angajaţi cu domiciliul stabil în zona respectivă. Zonă protejată – suptafaţa delimitată în jurul unro bunuri de patrimoniu. al infrastructurii. Zonă defavorizată – arii geografice strict delimitate. al deplasărilor pentru muncă. se impun măsuri restrictive. precum şi al asigurăă cu produse agro-alimentare etc. b) sunt zone miniere în care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective în urma aplicării programelor de restructurare. de protecţie a acestora.Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului teritoriului administrativ al localităţii şi poate depăşi chiar limita judeţului din care aceasta face parte. construit sau natural. care mobilizează peste 50% din populaţia salariată a zonei. al asigurării cu spaţii verzi şi de agrement. acţiunea de împărţire a treitoriului în zone funcţionale este zonificare funcţională. delimitat prin studii de specialitate. în scopul protejării zonelor învecinate. c) în urma lichidării. restructurării sau privatizării unor unităţi economice apar concedieri colectice. a unor resurse ale subsolului. se determină funcţiunea dominantă existentă şi/sau viitoare. e) zone lipsite de accese şi cu infrastructura slab dezvoltată. funcţionalitate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful