Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Seminarul Teologic Liceal Ortodox Cluj - Napoca

POSTUL – CĂLĂTORIE SPRE CER

- Lucrare de atestat-

Îndrumator: Profesor : Vidican Liviu

Absolvent: Bulbuc Marian

Cluj Napoca 2010

INTRODUCERE
A fi ortodox nu înseamnă să ai numai credinţa ortodoxă , ci presupune şi o practică ortodoxă a acestei credinţe , aşa cum au practicat-o sfinţii noştri , iar una dintre aceste practici este postul . Astfel sfinţii nu au mâncat careen animală , dar au mâncat ceva mai bun , mâncarea divină , Sfânta Împărtăşanie , care este cea mai hrănitoare mâncare. Dacă postul ar fi fost păzit în Rai – zice un sfânt Părinte – omul şi astăzi ar fi în Rai. Puţină osteneală era dator să facă Adam şi avea parte de fericirea Raiului veşnic. Neascultând de porunca lui Dumnezeu , nepăzind postul , i-a fost dat în locul Raiului pământul , în locul bucuriei suspinul , în locul fericirii plânsul.1 Sunt o seamă de oameni care fie că nu vor , fie că sunt cu totul neluminaţi la minte , nesocotesc postul. Îi auzi pe aceştia venind cu vorba din Sfânta Scriptură pe care o folosesc deseori sectarii: ,,Nu ce intră în gură spurcă pe om ,ci ce iese din gură”.Mântuitorul a folosit acest cuvânt ca să înlăture diferitele obiceiuri ale fariseilor şi nicidecum cu privire la post. Despre folosul postului a vorbit adeseori Domnul Nostru Iisus Hristos , arătând şi felul adevărat al postirii. Mai ales celor stăpâniţi de duhuri necurate le dă îndemnul să postească: ,,Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post”(Matei 17, 21). Când se înfrânează cineva are după aceea o linişte mare în suflet; iar când se umfla de mâncare , mănâncă peste măsură , se mişcă foarte greu îi vine somnul şi alte patimi aşa încât postul în sine înfrânare , cumpătare mai
1

Mari duhovnici români despre post , Arhim. Serafim Popescu , pag. 13

2

ci din simţire . A posti nu înseamnă a te înfometa . chiar cu stomacul plin .19 4 Ibidem pag. Sa ne putem stăpâni cu toată fiinţa noastră. Practicarea postului nu împiedică munca . Bunăstarea şi bucuria sunt doar câteva din efectele imediate ale postului .75 2 3 3 . devine mai uşoară iar cu ajutorul rugăciunii bucuria spirituală cuprinde toată fiintă umană. iar apoi . căci înălţare sufletului spre Dumnezeu nu se face făra desprinderea de pământeşti. Munca . ci a lua cât este necesar. ci dimpotrivă. ci de timp. fizică sau intelectuală .2 Orice creştin adevărat nu posteşte din obişnuinţă . sufletul este mai liber să se înalţe spre Dumnezeu când nu suntem preocupaţi de digestie . dintr-un sentiment care îi cuprinde toată firea şi îi conferă o certitudine despre Dumnezeu şi despre beneficiile pe care Dumnezeu I le va da la momentul potrivit. Deşi de poate şi trebuie să ne rugăm neîncetat .bine zis . pag. Postul nu este în mod esenţial legat de cantitate . 32 Să iubim postul .3 Postul şi rugăciunea sunt inseparabile . Adalbert de Vogue. Sofian Boghiu .4 Mari duhovnici români despre post . de lăcomie şi de toate celelalte lucruri omeneşti care ne pot întârzia pe calea urcuşului dumnezeiesc. şi trebuie unit cu milostenia şi cu paza simţurilor ca nu cumva în timpul postului să intre sau să iasa din noi vreun semn al păcatului. Arhim. De cele mai multe ori postul dă firii umane un sentiment de libertate şi uşurinţă care îi invadează atăt fiinţa . trupul dar şi spiritual. pe termen lung se distinge o influenţa profundă asupra întregii vieţi morale. pag.

Şi s-a culcat şi a adormit acolo sub ienupăr. 16 – 17). În Rai a fost pus postul . atunci când postim . Dumnezeu l-a pus pe Adam în Rai să-L imite . El a mâncat pâine şi a băut apă .Din toţi pomii din Rai poţi să manânci .24.”(Ieş. 4 .. şi a stat Moise pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.. Dar iată îngerul Domnului s-a întors a doua oară .18) Un alt mare postitor a fost Ilie Proorocul. căci . iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci . căruia . după ce a postit patruzeci de zile .I. Iată că postul Împărăţea în Rai şi prin urmare . vei muri negreşit!”(Fac. la căpătâiul lui . fiind el însuşi duhovnicesc. Astfel când Dumnezeu i-a poruncit lui Adam să nu mănânce . pentru cei ce vor petrece acolo . primul postitor a fost Adam. apoi patruzeci de zile nu a mâncat nimic şi abia după aceea a reuşit să Îl vadă pe Dumnezeu : . Al doilea mare postitor al Vechiului Testament a fost Moise . Şi a mâncat şi a băut şi a adormit iar. iar noi ne vom întoarce din nou în Rai numai dacă vom posti. 2 . încercăm să vedem cum va arăta Împărăţia lui Dumnezeu. i-a dat porunca postului : . adică să nu mănânce căci Adam nu avea nevoie de hrană materială . Şi s-a suit Moise pe munte şi a intrat în mijlocul norului . o turtă coaptă în vatră şi un urcior cu apă. că lungă-ţi este calea!>> Şi s-a sculat Ilie şi a mâncat şi a băut şi . s-a atins de el şi a zis : <<Scoală de mănâncă şi bea . Astfel . POSTUL ÎN VECHIUL TESTAMENT După Sfânta Scriptură . ci să postească. în ziua în care vei mânca din el . Şi iată un înger l-a atins ş ii-a zis : <<Scoală de mănâncă şi bea! >> Şi a căutat Ilie şi iată .. cei ce vor să se întoarcă în Rai trebuie să nu mănânce . i s-au dat Tablele Legii : .

Cei ce zic că ei postesc de păcate . pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. smerindu-se cu trupul . cu trupul. dezlegaţi legăturile jugului . Isaia spunea despre post următoarele : . a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi .13 5 .” Sfântul Ilie este cel ce ne învaţă şi cum să facem metaniile .5 Un alt mare postitor a fost şi proorocul David . profeţi .Sfântul Ilie era un mare postitor . era uşor şi de accea a fost luat la ceruri în car de foc . căci el s-a plecat de şapte ori cu faţa la pământ în rugăciune şi s-a rugat lui Dumnezeu să dea ploaie şi atunci Dumnezeu a trimis ploaie către întreg ţinutul acela. adăposteşte în casă pe cel sărman . Aici proorocul Isaia . care postea mai ales pentru păcatele sale : . ne îndeamnă la faptele postului. sunt cei patru evanghelişti ai Vechiului Testament : Isaia . Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămaduirea ta se va grăbi.întărindu-se cu acea mâncare . dar nu postesc trupeşte . Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. 6 – 9 ). Ieremia . Acesta cere lui Dumnezeu să i se ierte păcatele . Îl mint 5 Postul ortodox şi mâncările de post . Diacon Gheorghe Babuţ pag.108 . ci postul trupesc este unit cu postul sufletesc precum sufletul este unit cu trupul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii . până la Horeb. Alţi mari postitori .. 58 . Atunci vei striga şi Domnul te va auzi . Iezechil şi Daniel. muntele lui Dumnezeu. 23). prin post. Profetul nu ne spune că este un post sufletesc . după ce ne vorbeşte de postul de mâncare . ce l-ar putea înlocui pe cel trupesc . Dreptatea ta va merge înaintea ta . la strigătul tău El va zice : Iată-mă!”( Is. Împarte pâinea ta cu cel flămând .Genunchii mei au slăbit de post şi trupul meu s-a istovit de lipsa untdelemnului” (Ps.. daţi drumul celor asupriţi şi sfărîmaţi jugul lor. iar în urma ta slava lui Dumnezeu.

s-a acoperit cu sac şi s-a culcat în cenuşă.6 Profetul Daniel era şi el un mare postitor . iar coapsele lui încinse cu aur curat şi de preţ”. şi-a lepădat veşmîntul lui cel scump . Acesta s-a sculat de pe tronul său . Pîine bună n-am mâncat . au ţinut post şi s-au îmbrăcat cu sac . Şi mi-am ridicat ochii mei şi iată un om îmbrăcat în veşminte de in . În vremea aceea . 2 . Cum se posteşte cu adevărat a demonstrat cetatea Ninive . adică Tigrul. carne şi vin n-am pus în gura mea şi cu miresme nu m-am uns .. vitele mari şi mici să nu mănânce nimic .Apoi . suferind . răbdând . pag.. din porunca regelui şi a dregătorilor săi . nu poate face fapte bune. ( Dan. şi Ninive va fi distrusă ! >> Atunci Ninitivenii au crezut în Dumnezeu . până ce nu s-au împlinit trei săptămâni de zile. Şi a ajuns vestea până la regele Ninivei. poate că Dumnezeu Se va întoarce şi Se va milostivi şi va ţine în loc iuţimea mîniei Lui ca să nu pierim!>> Atunci Dumnezeu a văzut faptele lor cele de pocăinţă .5). s-au strigat şi s-au zis acestea : Oamenii şi animalele . Dar în ziua a douăzeci şi a patra a lunii întîi .pe Dumnezeu şi se înşeală pe ei înşişi . căci până nu se subţiază trupul cu post . am petrecut trei săptămâni de zile în jale. de la cei mai mari şi până la cei mai mici. eu . Şi a pătruns Iona în cetate . zicând : << Patrzuzeci de zile mai sînt . El însuşi vorbeşte despre postul care l-a ţinut : . că s-au întors din căile lor cele rele. atunci când Iona i-a adus vestea mustrării lui Dumnezeu : . Şi i-a părut rău 6 Ibidem . eu . Daniel . să nu pască şi nici să bea apă . iar oamenii să se îmbrace cu sac şi către Dumnezeu să strige din toată puterea şi fiecare să se întoarcă de pe calea lui cea rea şi de la nedreptatea pe care o săvârşesc mîinile lui . Daniel . mă aflam pe malul fluviului celui mare . 15 6 .

pag. Astfel . Căci eu mi-am adus aminte de Dumnezeu cu toată inima mea..( Cartea lui Tobit 1 . 4-5) Cel care încheie postul din Vechiul Testament şi il deschide pe cel al Noului Testament este Sfântul Ioan Botezătorul . dându – ne numeroase exemple despre oamenii temători de Dumnezeu sau care doresc să se întoarcă la Dumnezeu prin post şi rugăciune. a postit . Chiar şi în cărţile anaghinoscomena(necanonice) ale Vechiului Testament întâlnim oamenii care au postit şi care au dat dovadă de frică şi evlavie faţă de Dumnezeu . Iar eu mi-am păzit sufletul şi n-am mâncat.Domnului de prezicerile de rău pe care li le făcuse şi nu le-a împlinit”. pustnicul Vechiului Testament şi al Noului Testament. de asemenea face referire la post şi spune ca doar prin post şi rugăciune omul poate dobândi înţelepciunea cea adevărată : . pline de întelepciune duhovnicească . aducându-şi aminte de Dumnezeu : .(Isus Sirah 23 . Părintele şi Dumnezeul vieţii mele! Înălţarea ochilor nu-mi da . Pofta pântecelui şi a împreunării trupului să nu mă cuprindă şi duhukui celui fără de ruşine să nu mă dai. 10 – 12 ) Isus Sirah . având o valoare moral – instructivă şi fiind ziditoare de suflete . mărturiseşte în cartea sa că după ce a fost dus în robie . 16 7 . ţinând şi iubind cu adevărat postul : .. Deşi aceste cărţi nu au aceiaşi importanţă ca şi cărţile canonice .Iar Ioan avea îmbrăcămintea lui din par de cămilă . şi pofta întoarce-o de la mine .Şi când am fost dus în robie la Ninive . ( Iona 3.. 3-10). şi cingătoare de piele împrejurul 7 Ibidem .7 El a trait în pustie departe de cele lumeşti . toţi fraţii mei şi toţi cei de un neam cu mine au mâncat din mâncărurile acelora.Doamne . ele sunt cărţi cu caracter religios şi moral . Tobit .

pag. Şi după ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi . 8 Postul cel mare . 2) Numai prin post Hristos a reuşit să biruiască diavolul şi astfel şi noi prin post putem să reuşim să învingem toate cursele vrajmaşului şi să ne îndreptăm cu paşi cât mai mari spre mântuire. posteau proorocii Vechiului Testament iar evreii obişnuiţi rezumau postul la doua zile : lunea şi joia. cel care posteşte pentru prima dată în era creştină este Însuşi Mântuitorul Nostru Iisus Hristos. Alexander Schmemann . El S-a dus în pustiul Carantaniei unde a postit patruzeci de zile înainte de începerea dumnezeieşti propovăduiri : . 119 8 .(Luca 4 . ca să nu te arăti oamenilor că posteşti . Şi în aceste zile nu a mâncat nimic . De aceea când postim este foarte important să stim cum să postim căci nu există post fară postire. POSTUL ÎN NOUL TESTAMENT În Noul Testament postul primeşte de asemenea o importanţă deosebită în ceea ce priveşte viaţa şi urcuşul fiecăruia dintre noi spre desăvârşire. la urmă a flămânzit. a flămânzit”.. fiind ispitit de diavolul. Astfel .Timp de patruzeci de zile . Astfel . II..Tu însă . şi .mijlocului . unge capul tău şi faţa ta o spală .8 În acest sens Mântuitorul ne dă suficiente date cu privire la post şi arătându-ne cum să postim : . sfârşindu-se ele .”(Matei 4.. 2).” Iată cum arată unul dintre cei mai mari postitori şi cred că aşa arată şi marii noştri pustnici. iar hrana lui era lăcuste şi miere sălbatică. când posteşti . .

”(Matei 6 . zavistia şi mândria. Fă la fel cu voia sufletului tău: posteşte de la fiecare scop păcătos şi de la fapta păcătoasă. care este de cea mai mare însemnătate . şi uleiul înmiresmat cu care se unge capul semnifică Duhul Sfânt. hula împotriva lui Dumnezeu şi a omului. 17 – 18). dacă vorbeşti. Prin sintagma . 9 . ca să ungă sufleul tău învârtoşat.pentru că vorbirea şi mintea una sunt . îti va răsplăti ţie. să-l îndemne către lucrările cele bune şi să-l umple cu setea pentru fiecare bună lucrare care se află în Dumnezeu. Fă la fel şi cu inima ta: posteşte de toată ura şi de tot r ăul. floare cerească. ori. prin care ne asemănăm cu Hristos. ca să semene în inima ta fiecare fel de plantă sfântă şi bine-plăcută lui Dumnezeu. spune numai ceea ce este spre slava lui Dumnezeu şi spre mântuirea sufletului. Altfel spus: înfrânează şi stăpâneşte omul tău lăuntric. de orice păcat şi poftire păcătoasă. să-i vindece rănile şi să-l întoarcă înspre Dumnezeu. Mintea se curăţă prin harul Duhului Sfânt iar harul se revarsă numai prin Sfintele Taine .înfrânează-te de la toate astea şi lasă Duhul Sfânt liber. Acesta este înţelesul cuvintelor: "unge capul tău". ale curăţiei. înfrânează-te de la tot răul şi lasă Duhul Sfânt liber. ale credinţei şi dragostei şi cu toate cele ce sunt vrednice de Duhul Sfânt.ci Tatăl tău care este în ascuns şi Tatăl tău care vede în ascuns . Dimpotrivă: umple-ţi mintea cu gândurile lui Dumnezeu. patimă şi dorinţă .fie că te înfrânezi în întregime de la vorbire.. cu uleiul înmiresmat al lui. unge capul tău “ Mântuitorul Iisus Hristos doreşte să spună să ne curătim mintea de gândurile cele rele şi tendinţele cele deşarte spre a putea urca spre desăvârşire.. Fiindcă "capul" semnifică mintea şi întregul suflet. ale lucrurilor Sale sfinte. Şi aceasta înseamnă: posteşte de toate gândurile cele rele şi înfrânează-te de la toate cuvintele neruşinate şi fără de folos. Fă la fel şi cu limba ta .

fă din trupul tău o adevărată biserică pentru sufletul tău. şi să nu-ţi ceară mai mult decât îi are nevoie pentru vieţuire.trupul omului. sufletul este faţa omului.opreşte-l de la fiecare rău şi îndeamnă-l către tot ceea ce este bun. Pe lângă toate acestea. 78 10 . faţa ta o spală ” semnifică omul pe dinafară. păzeşte-ţi nasul. ci biserică a Dumnezeului Celui viu. să nu te ducă la petreceri prosteşti. Aceasta este postirea care duce la mântuire. unde se adună tâlharii ca să-şi împartă prada şi să-şi facă planuri pentru noi atacuri. păzeşte-ţi ochii ca să nu zăbovească prin amestecările acestei lumi. dar pentru lume. care degrabă se schimbă în duhoare. la lupte şi furturi. păzeşte-ţi urechile de la toate cele care nu slujesc mântuirii sufletului. sufletul este trupul omului. omul trupesc. înfrânează-ţi întregul tău trup. Pentru Dumnezeu. ce simţim şi ce vrem. 9 Să iubim postul . înfrânează-ţi limba şi stomacul de poftirea de multă mâncare şi băutură. Prin simţirile şi mădularele trupului arătăm lumii ce gândim.9 Sintagma . "Spală faţa ta" înseamnă: curăţeşte-ţi trupul tău de săvârşirea oricărui păcat. înfrânează-ţi mâinile. înfrânează-ţi picioarele ca să nu te ducă în păcat. prin mijlocirea trupului. ca să nu se facă peste măsură de delicat. la distracţii fără de Dumnezeu. ca să nu bată şi să nu chinuiască oamenii şi animalele. ochii arată simţămintele inimii şi picioarele duc la bun sfârşit scopul sufletului. Limba transmite gândurile minţii. Acesta este înţelesul cuvintelor: "şi spală faţa ta". oricărei necurăţii şi oricărui rău. Şi. Sufletul se arată lumii acesteia. simţitor . nu fă din el o cârciumă de la marginea drumului. Acesta este postul pe care îl propovăduieşte Hristos. Adalbert de Vogue. Înfrânează-ţi simţurile de la tot ceea ce este de prisos şi primejdios.. pag. împotriva tuturor acestora. pentru ca sufletul tău să nu inspire mirosul acestei lumi.

post fără făţărnicie. tot aşa postirea . că Hristos vorbeşte mai întâi despre cap şi apoi despre faţă .. şi apoi să întregească postul cu bunăvoire şi bucurie în trupul său. iar ai Tăi mănâncă şi beau . De aceea Domnul foloseşte cuvintele "unge" şi "spală". aşa cum acestea aduc bună plăcere şi bucurie omului celui trupesc. dar deocamdată nu . Însă Iisus le spune acestora că va veni o vreme când şi ucenicii Lui vor posti . cât şi a trupului trebuie să aducă veselie şi bucurie în sufletul omului. postirea trupească trebuie să fie cu veselie şi nu cu tristeţe. oare .. şi aduce omului biruinţă slăvită şi roade bogate. inimă şi în voia lui. de asemenea şi ai fariseilor . pag 81 11 . Aşadar. Iar Iisus a zis către ei : Puteţi .dar să începem cu începutul: mai întâi se curăţeşte izvorul şi apoi râul. Hristos aşează postirea lăuntrică pe primul loc şi apoi postirea din afară.căci El Însuşi obişnuieşte să postească trupeşte . mai întâi se curăţeşte sufletul şi apoi oglinda sufletului. Omul trebuie mai întâi să se străduiască să facă postirea în minte. cât şi în cea următoare. post care scoate duhurile cele rele. nu pentru a socoti postirea trupească mai neînsemnată . Iar ei au zis către El : Ucenicii lui Ioan postesc adesea şi fac rugăciuni . Este important să observăm aici. pentru că. În contrast cu aceasta. să faceţi pe fiii nunţii să postească . atât în această viaţă.”(Luca 5 . cât timp Mirele este cu 10 Ibidem .mai întâi despre suflet şi apoi despre trup. zugrăveşte priveliştea cu mâna. 33). trupească. Făţarnicii posteau numai în trup şi arătau oamenilor postirea lor prin mijloace trupeşti. ci numai după ce El nu va mai fi cu ei : .atât a sufletului.10 De multe ori Iisus Hristos era pricină de discuţie printre farisei şi cărturari care îî reproşau că ucenicii lui nu postesc : . aşa cum pictorul face mai întâi priveliştea în sufletul său şi apoi degrabă şi cu veselie.

Duhul Sfânt a zis : Osebiţi-mi pe Barnaba şi pe Saul . Şi hirotonindu-le preoti în fiecare biserică .Ori fiecare episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citeţ sau cântăreţ ce nu va posti postul Sfintelor Păresimi(patruzeci de zile Postul Paştilor) şi toate miercurile şi vinerile a tot anul . Astfel la Sinodul Apostolic de la Ierusalim din anul 50 hotărăsc : .”(Fapte 13 . precizând rolul postului şi importanţa lui în ceea ce priveşte stârpirea demonilor dar şi în ceea ce priveşte urcuşul nostru duhovnicesc pentru a putea merge mai uşor şi cu mai multă speranţă spre comuniunea cu 11 Postul ortodox şi mâncările de post .ei? Dar vor veni zile când Mirele se va lua de la ei . i-au încredinţat pe ei Domnului în care crezuseră. în frig şi în lipsă de haine. 23) Tot Sfântul Apostol Pavel în epistola către Corinteni îi indeamnă pe locuitorii din Corint să postească şi astfel îndemnându-ne şi pe noi .. 27).. postind şi rugându-se şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece.”(Fapte 14 . pentru lucrul la care i-am chemat. aşa se şi întâmplă şi după Înălţarea Mântuitorului la ceruri Sfinţii Apostoli şi ucenicii lor încep să postească. Atunci .În osteneală şi în trudă . aceluia să i se ia darul şi să se scoată din cinstea ce este . Sfântul Apostol Pavel în epistolele sale vorbeşte atât despre el cât şi despre ucenicii lui care postesc şi care vor continua să postească : . în privegheri adeseori . Mai mult decât atât hotărăsc şi zile în care să postească. 2-3) . în posturi de multe ori . fară de va fi numai cineva bolnav ( Canonul 68 al Sfintilor Apostoli)11. 19 12 . . Diacon Gheorghe Babuţ pag. în foame şi în sete . rugându-se cu postiri . iar de va fi mirean (creştin) să se afurisească ...”(II Corinteni 11 . atunci vor posti în acele zile” Întradevăr . Şi pe când slujeau Domnului şi posteau .

Pentru ce nu înţelegi viata mea şi voinţa mea? Atunci . căci porneşte din încercare sau din experienţă. vorbind către Clement . acela a supus trupul şi sufletul poruncilor celor bune şi stinge în ele aprinderea cea spre nelegiuire.. Stingând aprinderea trupească postitorul nimiceşte gândurile cele viclene şi reuşeşte să pună temelie virtututilor rânduite de Dumnezeu şi atât de folositoare oamenilor. robindu-ne cu înfrânarea cea peste măsură din punct de vedere trupesc .. ca nu cumva . cu măsline şi cu puţine verdeţuri mă hrănesc. din pricina neînfranării voastre. care .”(I Corinteni 7 . decât cu bună învoială pentru un timp . De aceea trebuie să tinem seama . Cel ce posteşte cunoaşte foloasele postului . Arhimandritul Teofil Părăianul numeşte postul şi uşa smereniei. vezi că eu cu pâine numai . acela îşi aduce aminte de păcatele sale . ucenicul său . Nu trebuie uitat faptul că cel ce doreşte să postească are nevoie de un examen de conştintă şi tototată şi de o îndrumare din partea duhovnicului pentru a putea realiza un post bine primit de către Dumnezeu. iar o astfel de cunoştinţă este sigură . ca să nu vă ispitească satana . îi zice : . tot trupul să devină neputincios fără a mai putea să sporim duhovniceşte. Sfântul Vasile cel Mare spune în acest sens : 12 13 Mari duhovnici români despre post . 5) Într-o veche povestire citim despre Sfântul şi întu tot lăudatul Apostol Petru . şi iarăşi să fiţi împreună . ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea .Dumnezeu : . pag 72 Ibidem pag.13 Astfel cel ce îşi smereşte inima prin post .Să nu vă lipsiţi unul de altul .”12 Prin post se nimiceşte robia plăcerii şi cel ce reuşeşte acest lucru .98 13 . de aceea suspină cu suspinarea cea izvorâtă din smerenie şi cere Celui Preaînalt iertare şi primire din nou în convieţuirea cu Dumnezeu.

”14 De altfel şi Sfântul Maxim Marturisitorul spune : . Posturile de mai multe zile – acestea de asemenea sunt rânduite de Biserică şi au o importanţă majoră în decursul anului bisericesc. de mai multe zile A. Posturile de o zi – acestea sunt rânduite de Biserică în amintirea unor momente importante atât din viaţa Mântuitorului Nostru Iisus Hristos cât şi a unor evenimente care au marcat istoria Bisericii.10 Idem 14 . Astfel toate zilele de miercuri şi de vineri din cursul anului bisericesc sunt zile de post. Aceste posturi marchează atât cele mai importante momente din viaţa lui Iisus 14 15 Ibidem pag.Înfrânarea se rânduieşte potrivit puterii trupeşti a fiecăruia.”15 III. posturi de o zi B.Miercuri este zi de post în amintirea vânzării şi prinderii iar vineri în amintirea morţii pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos.. CELE PATRU POSTURI După învăţătura Noului Testament durata postului este de doua feluri : A. Dă trupului cele după putere şi întoarce nevoinţa ta spre lucrurile minţii. Exista de asemenea şi alte zile în care Biserica a rânduit post : a) Înălţarea Sfintei Cruci ( 14 Septembrie ) b) Ajunul Bobotezei ( 5 ianuarie ) c) Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul ( 29 august ) B.

17 b) Postul Paştilor sau Postul Mare – este Postul dinaintea Paştelui.. pag.Praznic al praznicelor”. cu post şi rugăciune. vremea de refacere şi de înălţare duhovnicească pentru viaţa fiecărui fiu al Bisericii. Cele patru posturi rânduite de către Biserică sunt următoarele : a) Postul Naşterii după trup a Mântuitorului Iisus Hristos b) Postul Paştilor sau Postul Mare c) Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel d) Postul Adormirii Maicii Domnului a) Postul Naşterii după trup a Mântuitorului Iisus Hristos sau Postul Crăciunului – este postul dinaintea Naşterii Domnului.Hristos . iar dacă această zi cade miercuri sau vineri . Postul este o călătrie duhovnicească . 11 16 17 15 . începem postul cu o zi mai înainte.16 E aşezat pentru a ne pregăti spre cuviincioasa întâmpinare a Naşterii Domnului şi închipuie noaptea în care trăia omenirea dinainte de Mântuitorul . Lăsăm sec în seara de patrusprezece noiembrie ( ziua Sfântului Filip ) . pag 311 Idem 18 Idem 19 Postul cel mare . viaţa Sfinţilor Apostoli .18 Este cel mai vechi .Cathism . dar şi din viaţa Maicii Domnului.19 El este îndeobşte cunoscut de toţi creştinii ca mod de Învăţătură de credinţă ortodoxă .. iar destinaţia sa este Paştele . E aşezat în cinstea Patimilor Domnului şi ne aminteşte de postul de patruzeci de zile al Mântuitorului în pustie . Postul Paştilor este vremea de reculegere . Alexander Schemann . . Ţine patruzeci de zile ( 15 noiembrie – 25 decembrie ). înainte de a ieşi în lume pentru propovăduirea Evangheliei. mai lung şi mai de seamă dintre posturile bisericeşti. când Patriarhii şi Drepţii Legii Vechi aştepatau venirea Lui .

Diacon Gheorghe Babuţ pag. dar mai cu seamă un ajutor spre virtute. Căci postul este o virtute.20 Postul Paştelui este postul rânduit încă din vremea Sfinţilor Apostoli având o însemnătate foarte mare. iar de va fi mirean (creştin) să se afurisească . aceluia să i se ia darul şi să se scoată din cinstea ce este . Iar sâmbăta măncăm normal. „Dacă un om este bolnav – spune Sfântul Vasile cel Mare . decât numai sâmbăta şi duminica.şi s-a uscat de vreo boală aşa de tare. să-mi faci friptură!” Acela este cu toţi diavolii întrânsul. ca mod de lucrare pentru desăvârşirea morală . încât îl întoarce altul în pat.şi cu dezlegare la peşte numai la Buna Vestire şi la Florii. la acela se dezleagă în post să mănânce de dulce.21 În prima săptămână din postul Paştelui spune tipicul Sfântului Sava că se mănâncă la lăsatul secului apoi miercuri pe la ora trei după amiază şi apoi vineri la ora trei. vol. Cei bolnavi sau tineri postesc după putere. mai ales . Sfinţii Apostoli au hotărât : . pentru îndumnezeirea noastră prin trairea .3. Ilie Cleopa pag. dar nu carne numai fruct alb”. 188 Postul ortodox şi mâncările de post . căci în postul acesta nu se mănâncă nici untdelemn. a învăţăturii Bisericii. Acela este bolnav care nu se poate întoarce şi dacă-i constatat de un doctor Ibidem . eu vreau mâncare.înfrânare de la unele bucate dar . 19 22 Ne vorbeşte părintele Cleopa. nu se poate întoarce singur. pag. cât mai deplin . 2001. fară de va fi numai cineva bolnav Sfintilor Apostoli). 111 20 21 ( Canonul 68 al 16 . a adevărului evanghelic . Numai să nu mănânce nimeni de dulce în post.Ori fiecare episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citeţ sau cântăreţ ce nu va posti postul Sfintelor Păresimi(patruzeci de zile Postul Paştilor) şi toate miercurile şi vinerile a tot anul . Editura Episcopiei Romanului.. La Sinodul Apostolic . fasolea.22 Nu acela este bolnav care zice: „nu-mi place varza.

că nu-i place varza . Sfănta Biserică ne învaţă să urmăm calea celor aleşi prin post. dă curaj în război şi învaţă a iubi pacea. cel mai sigur tovarăş al corpului. trai fără tulburare.şi întristează pe vrăjmaşul. că precum sânt păzitori celor ce postesc ingerii şi-i feresc de toate primejdiile aşa sunt şi celor ce nu postesc. face a iubi înfrânarea inspiră modestie. Sfântul Vasile cel Mare spune: „Postul este cel mai bun străjer al sufletului.Postul este 23 Ibidem. vinul şi rachia. care nu ştie cei legea creştină. îndeamnă la pietate. nu după cum mint unii că nu pot. Nu aşa de capul nostru. Căci dacă postul ar fi fost păzit în rai spune un Sfânt Părinte omul şi azi ar fi în rai. Spune Sfântul Grigore că: Postul este pace de obşte a sufletului şi a trupului. dar îi place carnea. păzitori dracii şi-i îndeamnă la toate păcatele! De aceea trebuie să ne ostenim în acest post să nu avem părtăşie cu diavolul că nu s-a făcut nimeni ucenic bunătăţilor din cei ce s-au îndestulat în mîncări după poftă.23 Bunul Dumnezeu care ştie putinţa fiecăruia. nici din cei ce iubesc răsfăţul s-au făcut sfinţi.Acela nu-i bolnav de boală.creştin nu ateu sau sectar. e bolnav de lăcomia pântecelui.petrecere cu bună întoarcere viaţă ce veseleşte pe Dumnezeu . p.113. Numai atunci se dezleagă postul să-i dăm mâncare la cel bătrân şi bolnav. Că pe Hristos nu-L putem minţi. întărirea atleţilor. nu-i plac cartofii. ouăle. Că-i bolnav. 17 . El alungă duhurile. arma vitejilor. Postul dă aripi rugăciunii pentru a se înălţa în sus şi a pătrunde până la cer. o să-i ceară socoteală după putinţă. nici din cei ce au vieţuit trupeşte s-au făcut părtaşi Împărăţiei cerului.

povăţuitorul tinerilor. amic sigur soţilor”. pag. pag. stinge fierbinţeala poftelor şi aprinde flacăra castităţii”. pag. ca să culegem toate roadele lui şi pentru viaţa duhovnicească. face sufletul aplecat la căinţă şi la zdrobire.27 Iar Cuviosul Vichentie Mălău zice: „că cel mai bun post este să mănânci fără să te saturi ”. împrăştie răul patimilor. aşteaptă doi aşteaptă trei şi apoi văzând că de la noi nu vine nici un Mari duhovnici români despre post. apoi îl taie şi-l aruncă în foc.24 Iar Sfântul Ioan Gură de Aur zice: „Postul curăţă inima supune trupul.26 Care este legea postului? Să ostenim atât cât ne este de folos pentru nimicirea patimilor din noi.” Postul nu cere omorârea trupului ci omorârea patimii. pag.sprijin caselor.25 Având încredinţarea Sfintei Scripturi şi pilda sfinţilor să căutăm a ne apropia cu mintea noastră şi mai ales cu firea noastră de acest pom binecuvântat al postului. podoaba bătrânilor. părintele sărmanilor.În acest înţeles zice un Sfânt Părinte: „Dă sânge şi vei primi duh. pag. 15 26 Ibidem.plăcut tovarăş al călătorilor. 14 27 Ibidem . 14 Ibidem. Deci acesta este hotarul postului: este bun în măsura în care ne curăţeşte de păcate. 17 28 Ibidem .28 Fiecare dintre noi în Biserica lui Dumnezeu e ceea ce e pomul în livadă şi făcând fapte plăcute lui Dumnezeu sunt pomi roditori.Aşa se întâmplă şi cu noi : Domnul aşteaptă de la noi roadele pocăinţei un an. Căci prin înfrânare se curăţeşte sângele cel păcătos ce ne leagă de pământ şi în locul lui ne vine Duhul dătător de viaţă. iar cei nepăsători şi leneşi sunt pomi neroditori. Grădinarul se uită la pomul neroditor un an se uită doi ani. se uită trei ani. 24 24 25 18 .

29 c) Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel .bine ne dă pe mâna morţii şi prin aceasta ne trimite la dreapta răsplătire care aşteaptă pe nepăsători. din porunca Duhului Sfânt. o permanentă aducere aminte a faptului că oricât de îngustă şi dificilă este calea. 6. nu cumva vom aduce lui Dumnezeu roadele pocăinţei? Să ne ajute Preamilostivul Dumnezeu să trecem cu pocăinţă curgerea Sfăntului şi Marelui Post şi să ajungem cu bucurie la slăvita Înviere a Domnului Iisus Hristos. Amintiţi-vă de pilda Mântuitorului despre smochinul cel neroditor ( Luca 13. în cele din urmă aceasta conduce la masa lui Hristos în Împărăţia Sa. De-a lungul a patruzeci de zile. a căror moarte mucenicească se serbează la 29 iunie şi care s-au ostenit cel mai mult pentru vestirea Evangheliei şi pentru răspândirea credinţei crestine. poate va aduce roadă şi apoi să-l taie. Acest post are o lungime 29 30 Postul cel Mare.e aşezat în cinstea acestor doi Sfinţi Apostoli . Răspuns la întrebarea 54 . pag. împreună cu Varnava .Crucea lui Hristos. Sfântul Simeon al Tesalonicului .30 Totodată ne aduce aminte de postul cu care Sfântul Apostol Pavel . 327 19 .2).Învierea Sa şi bucuria strălucitoare a Paştelui sunt cele ce constituie „sistemul de referinţă” absolut pentru întreaga imnografie a Postului. Stăpânul spune iată este al treilea an de când vin şi nu văd rod în acest smochin: taie-l de ce să mai ocupe locul în zadar? Grădinarul l-a rugat să mai lase pomul neroditor încă un an. s-au pregătit înainte de trimiterea lor la propovăduire . Alexander Schmemann.pag 53. „Că iată acum este vremea bineprimită! Iată acum este ziua mântuirii” (II Cor. Această pildă închipuie felul în care mila lui Dumnezeu se roagă de dreptatea de Dumnezeu şi primeşte pentru noi trândavii an după an aşteptând .6-7).

. Se lasă sec în Duminica întâi după Rusalii ( a Tuturor Sfintilor ) şi se posteşte până în ziua Sfinţilor Apostoli ( 29 iunie ). Se dezleagă la peşte în ziua Schimbării la Faţă ( 6 august ) . nu mâncăm de dulce . pag. Lăsăm sec la 31 iulie seara . În timpul acestui post se citeşte mai cu deosebire Al Doilea Paraclis al Maicii Domnului .diferită .32 Ţine două săptămâni : de la 1 – 15 august. iar dacă această zi ar cădea miercuri sau vineri . fiind praznic mare. Este un post mai uşor . întrucât începutul lui atârnă de data Rusaliilor.31 d) Postul Adormirii Maicii Domnului – este postul dinainte de Adormirii Maicii Domnului . 312 Idem 20 . 31 32 Învăţătură de credinţă ortodoxă . ci se dezleagă numai la peşte. iar sâmbăta şi duminica la peşte. Dacă această zi cade miercuri sau vineri nu mâncăm de dulce. amintindu-ne de postul cu care aceasta . pe care îl găsim în Ceaslov. Dacă ziua de 15 august cade miercuri sau vineri .Cathism . lăsăm sec cu o zi înainte. dupa traditie s-a pregătit spre trecerea ei la cele veşnice. se dezleagă marţea şi joia la vin şi untdelemn . Este aşezat în cinstea Maicii Domnului .

Mai întâi ni se dezvăluie în interdependenţa dintre două evenimente pe care le găsim în Sfânta Scriptură: unul se află la începutul Vechiului Testament . totuşi . Roadele biruinţei lui Hristos sunt călcarea morţii şi reîntoarcerea noastră în Rai. oamenii postesc pentru tot felul de motive . trebuie mai întâi să încercăm să învăţătura Bisericii referitoare la postire şi apoi să ne întrebăm : Cum putem aplica această învăţătură în viaţa noastră? Postirea sau abstinenţa de la mâncare nu este exclusiv o practică creştină. în anumite terapii specifice.. Este important . Se pare . 120 21 . ca .pag. iar celălalt la începutul Noului Testament. postirea constă într-o renunţare simbolică la ceva. ea este o respectare scrupuloasă a prescripţiilor alimentare. Primul eveniment este . Astăzi . Dar în ambele cazuri .IV. Alexander Schmemann. iar dacă o fac . incluzându-le uneori pe cele politice sau pe cele care vizează silueta lor. arareori postirea se referă la întreaga nevoinţă a postului. POSTUL ÎN VIAŢA NOASTRĂ Nu există post fară postire. de exemplu . pentru alţii . Hristos . Este 33 Postul cel Mare. El a mâncat din fructul oprit. Aici . înteleg greşit scopurile sale duhovniceşti. deci . Aşa ni se dezvăluie păcatul originar al omului. Pentru unii . Adam a fost ispitit şi a cedat ispitei . Noul Adam – şi acesta este cel de-al doilea eveniment – începe cu postirea. Hristos a fost ispitit . că mulţi oameni . astăzi fie nu iau în serios postirea . Ea a existat şi încă există în alte religii şi chiar în afara vreunui religii . dar El a biruit acea ispită. Lipsa de spaţiu ne împiedică să oferim o explicaţie a sensului acestui paralelism. Consecinţa căderii lui Adam este izgonirea din Rai şi moartea.întruparea postului”33 de către Adam în Rai. să discernem conţinutul creştin unic al postirii. ca oriunde .

ea este legată de taina intimă a vieţii şi morţii . materie şi lume. el a venit la Hristos în pustie. pe care Adam a rupt-o şi pe care încă o mai rupem în fiecare zi. astfel arătând că noi nu avem viaţă în noi înşine. Altfel spus satana s-a apropiat de doi oameni înfometaţi şi le-a spus : mâncaţi .. creştinii? Este intrarea şi participarea noatră la acea experienţă a lui Hristos prin care El ne eliberează de sub totala dependenţă faţă de hrană . Făcând aceasta . Adam a crezut şi a mâncat . asupra ştiinţei. El începe tot prin postire. fie . un obicei . am din nou impresia că sunt viu. că viaţa voastră stă în mâncare. Nu numai cu pâine va trai omul . Hristos a refăcut acea relaţie dintre hrană . 4 ) El a refuzat să accepte acea minciună pe care Satana a impus-o lumii . Ea nu este o simplă obligaţie . totuşi că din această perspectivă postirea ni se descoperă ca ceva hotărâtor prin importanţa sa. a mântuirii şi a osândirii. Este acea limită la capătul căreia fie mor de foame . Trăind încă în această lume căzută . ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” . făcând din acea minciună un adevăr de la sine înţeles fără a mai fi dezbătut . încă depindem 34 Idem 22 .limpede . un fundament pentru întreaga noastră viziune asupra lumii.( Matei 4 . Sub nici un aspect eliberarea noastră nu este completă. să aducă omul la adevărata viaţă şi astfel .34 Hristos este Noul Adam. în lumea Vechiului Adam . Foamea este acea stare în care realizăm dependenţa noastră de altceva . fiind parte a ei . după ce mi-am satisfăcut trupul . dar Hristos a respins această ispită şi a zis : . căci foamea voastră este dovada că depindeţi în totalitate de mâncare . Ce este atunci postirea pentru noi . este timpu când ne lovim de întrebarea fundamentală : De ce anume depinde viaţa noastră ? Satana a venit la Adam în Rai. Cu alte cuvinte . El vine să repare stricăciunea adusă în viaţă de Adam . viaţă şi Dumnezeu .

35 Prin postire . atunci nu rămâne nimic din acea minciună în care am trăit de la Adam încoace. dăruindu-le dovada existenţei că dependenţa noastră de hrană şi materie nu este totală .de hrană. este singura metodă prin care omul redescoperă adevărata sa natură spirituală. Dar chiar şi pâinea cea de toate zilele pe care o primim de la Dumnezeu poate fi această viaţă şi în această lume cea care ne întăreşte pe noi şi comunicarea noastră harică cu Dumnezeu . (Matei 17 . fiind înţeleasă adânc . 124 23 . să descoperi că foamea este singura realitate . În cele din urmă a posti înseamnă numai un lucru : a fi infometat . pentru că este provocarea către acea lege atotcuprinzătoare care-L face pe el stăpânitorul acestei lumi. pag . hrană a nemuririi” . Este extrem de semnificativ faptul că Hristos postea când l-a întâlnit pe Satana şi cea cea a spus mai târziu . Trupul şi Sângele lui Hristos Însuşi. cu harul şi cu preamărirea . Numai postirea poate realiza această transformare . O parte din hrana noastră a devenit deja . în sensul că acea foame să o poată transforma într-un izvor de putere şi biruinţă duhovnicească . fiind înfometat . şi anume că Satana nu poate fi biruit . aceea minciună care ne spune că depindem de pâine şi astfel o combatem. decât numai cu rugăciune şi cu post”. este singura stare spirituală care ne descoperă dependenţa noastră de 35 Ibidem . Toate acestea spun că postirea . denunţăm minciuna diavolului .. mai degrabă decât cea care ne desparte de Dumnezeu. pot deveni ele însele ( hrana şi materia ) duhovniceşti. nu este absolută .. Căci cineva dacă este înfometat şi apoi descoperă că poate fi independent de acea foame . a merge până la limita acelei condiţii umane care depinde în întregime de hrană şi . 21 ) Postirea este lupta adevărată împotriva diavolului . că unite cu rugăciunea .

iar mai apoi ca post deplin. înnobilaţi .36 Din această cauză . nu este lipsită numai de sens . plini de bucurie . Apoi urmează postul în sine. pag. astfel încât starea permanentă de foame poate fi trăită ca ceva ce aminteşte de Dumnezeu şi ca un efort constant de a-L contempla pe Dumnezeu. Postul ascetic constă într-o reducere a hranei . Oricine l-a experimentat . pentru adevăratul ritm al vieţii. Trebuie să redescoperim trupul nostru ca templu al prezenţei Lui. Postirea este o artă deplin stăpânită de sfinţi. este chiar periculoasă dacă este ruptă de nevoinţă duhovnicească . Postirea fizică . avem nevoie de o pregătire duhovnicească pentru efortul postirii. cu o anumită concepţie . cumpătaţi . astfel atunci când începem să postim ar trebui sa fim înarmaţi cu arme duhovniceşti . oricât de puţin . Trebuie meţionat faptul că postirea ca efort fizic este total lipsită de sens fără omologul sau duhovnicesc . mai întâi de toate . curaţi. ştie că acest post ascetic . Conform celor spuse mai devreme . Trebuie să refacem un respect religios pentru trup . mai degrabă decât să ne slăbească . rugăciunea.Dumnezeu. făcând din postul unul Teocentric. Aceasta se realizează prin cererea noastră de ajutor către Dumnezeu şi de asemenea . 125 24 . cu un duh al luptei şi al biruinţei. obstacolelor şi ispitelor ce-i aşteaptă pe aceia ce cred că ei pot depinde de puterea voinţei lor şi nu de Dumnezeu. de rugăciune şi contemplaţia lui Dumnezeu. Ar trebui să postim pentru Dumnezeu. ne face uşori . Toate acestea trebuie săvârşite înainte ca postul propriu – zis să înceapă . Acela primeşte hrana ca pe un adevărat dar al lui 36 Ibidem . esenţială . pentru hrană . Întregul cult al postului este o rememorare continuă a greutăţilor . postul ar trebui practicat pe doua niveluri : mai întâi ca post ascetic .

După toate acestea sunt spuse . acesta este necesar să fie limitat ca durată şi împletit cu Sfânta Euharistie. Cantitatea exactă de hrană care va fi primită în acest post ascetic . asupra darului ce va să fie primit şi pentru care renunţăm la toate celelalte daruri. dacă este o postire adevărată . Dar principiul este clar : este o stare de foame pe jumătate a cărei natură . acestea depind de capacitătile noastre individuale şi de conjuncturile exterioare ale vieţii noastre. CONCLUZII 37 Idem 25 . aducere aminte .. îndoială şi tulburare. Este meditaţia duhovnicească asupra celor ce vor să vie .37 Ca şi în cazul postului deplin . important este aici sa traim aceea zi ca pe o zi a aşteptării . El este mereu aplecat spre acea lume interioară care devine într-un mod inexplicabil un fel de hrană în adevăratul sens al cuvântului.Dacă postim în acea zi începând de dimineaţă . a nădejdii şi a foamei după Dumnezeu. cea mai bună concretizare a postului ascetic o putem realiza în ziua de dinaintea prăznuirii de seară a Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite. va conduce către ispită . ritmul şi calitatea ei . slăbiciune . În starea actuală a vieţii noastre . Astfel spus . nu trebuie discutate aici. trebuie totuşi să amintim că oricât de limitată ar fi postirea noastră . trezire şi contemplaţie.negativă” este modulată permanent într-o putere pozitivă prin rugăciune . Dar adevărata descoperire a vieţii creştine ca luptă şi nevoinţă reprezintă trăsătura esenţială a postirii. va fi o adevărată luptă şi probabil vom cădea de multe ori.Dumnezeu.

În mai toate scrierile lor au atras luarea aminte asupra acestor două practici creştine ale desăvârşirii morale : postul şi rugăciunea . a adevărului evanghelic . 6 . în privegheri de multe ori . El este îndeobşte cunoscut de toţi creştinii ca mod de înfrânare de bucate dar . Postul a rămas în conştiinţa Bisericii până în zilele noastre drept o vreme a pocăinţei şi a nevoinţelor spre a ajunge la starea de înduhovnicire necesară primirii cum se cuvine a bucuriei praznicelor ce il succed. Aşezat şi împlinit de Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos şi urmat de Biserică . 5) . aceea perioadă din curgerea anului bisericesc dedicată pocăinţei. cât mai deplin . În osteneală şi în trudă . realizându-se o stare morală specific creştină ce trebuie prelungită în întreaga noastră existenţă. a învăţăturii Bisericii. nu numai postul de alimente implică schimbare în viaţa credinciosului .Postul constituie prin excelenţă . Prin înfrânarea aceasta alimentară şi printr-o cu şi mai mare intensitate a învăţăturii creştine se urmăreşte înbunătăţirea morală a credincioşilor căci . mai ales . care sunt întradevăr aripi ce înalţă pe om la ceruri. ca mod de lucrare pentru desăvârşirea morală . Postul este vremea de reculegere .. în frig şi în lipsă de hrană” (II Cor. în posturi . biruia orice fel de împotrivire. vremae a de refacere şi înălţare duhovnicească pt viaţa fiecărui fiu al Bisericii. Rugăciunea şi postul sunt adesea amintite de Sfântul Apostol Pavel când spune : . pentru îndumnezeirea noastră prin trăirea . Luând pildă pe Mântuitorul şi Sfinţii Părinţi îndemnau pe creştini la post şî rugăciune. în foame şi în sete . 26 . după cum a dovedit experienţa Bisericii noastre . ci şi postul de răutăţi şi de alte fapte stricătoare de suflet .

Bunii credincioşi împletesc postul cu rucăciunea şi-l desăvârşesc prin iubire şi fapte bune. daruieşte-l mie . Cu aceste flori ale credinţei . cu faptele bune şi cu alte virtuţi mântuitoare . o dată în plus . Postul Mare este postul cel mai cunoscut de toţi credincioşii atât datorită profunzimii sale dar şi pentru praznicul pe care îl precede.. de abţinere totală sau parţială de la anumite alimente . cu postul şi rugăciune . ca şi darul rugăciunii. zicând : . fiind împletită cu metaniile este Rugăciunea lui Efrem Sirul. trebuie să-L însoţim şi noi pe Mântuitorul Iisus Hristos către Înviere. redescoperirea şi refacerea de către noi a stării la care am fost aduşi prin propria noastră moarte şi înviere în Botez. Aşa Doamne . al grijii de multe . Doamne şi Stăpânul vieţii mele . În această perioadă una din rugăciunile importante care se rostesc . al gândului smerit . în căutarea Postul constituie un adevărat dar . spovedindu-ne de păcate şi împărtăsindu-ne din dumnezeiescul său Trup şi Sânge – taina unităţii depline cu Mântuitorul Hristos şi cu Sfânta Sa Biserică. . Trebuie să ne pregătim să-L primim în noi .postul stă la îmdemâna tuturor pentru o vieţuire bineplăcută lui Dumnezeu .” BIBLIOGRAFIE 27 desăvârşirii morale. Iar duhul curăţiei . Această rugăciune să o avem în gândul şi inima noastră atât în timpul Postului Mare dar şi în decursul celorlalte posturi . că binecuvântat eşti în vecii vecilor. duhul trândăviei . al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie. Pentru fiecare an postul este . Astfel postul îşi arată roadele în viaţa noastră. Amin. al răbdării şi al dragostei . dăruieşte-mi ca sa-mi vad greşalele mele şi sa nu osândesc pe fratele meu. robului Tău.

Episcopia Ortodoxă Română .3. Postul ortodox şi mâncările de post . Editura Institutului biblic şi de Biblia sau Sfânta Scriptură . Sfântul Simeon al Tesalonicului Misiune al Bisericii Ortodoxe Române . Editura Galaxia Gutenberg Târgu – Lăpuş .de prof. Să iubim postul .. 1996 5. Adalbert de Vogue . Editura Episcopiei Romanului.trad. Satu Mare 1999 4. Editura Nemira. 2008 3. 3. vol. Alexander Schemann . Editura Doris . 1985.Izvoare: 1. Cluj Napoca 2004 2. Editura Mănăstirea Portăriţa . 2001 28 . Bucureşti . 1998 6. Bucureşti 1988 Misiune al Bisericii Ortodoxe Române .Cathism . Bucureşti. Bucureşti 1979 . Ne vorbeşte părintele Cleopa. Postul cel mare . Editura Eikon . Colecţia .Biblioteca Ortodoxă” . Oradea . Învăţătură de credinţă ortodoxă . Mari duhovnici români despre post . Editura Institutului biblic şi de Răspuns la întrebarea 54 . Nicolae Bradu. Cărţi şi manuale : 1. 2. Diacon Gheorghe Babuţ . Biblia sau Sfânta Scriptură .

29 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful