Discriminarea minorităţilor etnice

1.Definiţie.Caracteristici.
Grupurile etnice sunt acele grupuri sociale cu tradiţii culturale comune care au sentimentul identităţii ca subgrup în cadrul societăţii dominante. Membrii acestor grupuri diferă de ceilalţi membri prin anumite trăsături culturale specifice: limba distinctivă, religie, tradiţii folclorice (obiceiuri, îmbrăcăminte), tradiţii culturale, comportament sau mod de viaţă. Ceea ce e specific şi important e sentimentul identităţii şi autoaprecierea lor ca fiind diferiţi de majoritate, conştientizând deosebirea dintre noi-imaginea de sine şi eiimaginea celorlalţi; trăind de obicei fie datorită impunerii grupului dominant, fie datorită alegerii lor, în anumite zone sau cartiere periferice.1 Grupurile etnice sunt minorităţi etnice sociale cuprinse în cadrul societăţii dominante care le controlează. Prin ce se diferenţiază minorităţile etnice de naţiune? Prin aceea că reprezintă dimensiuni mici, au la bază o moştenire comună, sunt mult mai persistente în istoria umană, sunt esenţial exclusive şi descriptive, membrii acestor grupuri având la baza anumite trăsături înnăscute, în timp ce naţiunile sunt circumscrise în timp şi spaţiu, sunt inclusive, definite cultural şi politic. La nivel de comunitate etnica, Anthony D. Smith, în cartea sa “The Ethnic Origins of Nations 2“ afirma că orice etnie are câteva fundamente sau dimensiuni etnice esenţiale cum ar fi: un „nume colectiv” care este de fapt marca identificabilitatii unei etnii în înregistrările istorice, este o emblemă a comunităţii etnice evocând în acelaşi timp o atmosferă care are putere şi semnificaţie pentru cei ce se includ: un „mit comun al originii” care furnizează înţelesul unei aşezări colective în lume şi cartea comunităţii ce explica originile, creşterea şi destinul acesteia ; „împărtăşirea unei istorii” este o altă dimensiune ce stă la baza unei comunităţi istorice. Sentimentul unei istorii comune ale generaţiilor succesive; fiecare generaţie cu setul ei de experienţe se adaugă la arborele genealogic comun definind o populaţie în termenii succesiunii temporale experimentate, transmiţând totodată generaţiei viitoare istoricitatea propriei lor experienţe. Cu alte cuvinte etniile se diferenţiază prin una sau mai multe elemente culturale care ajuta la unirea membrilor şi la separarea lor de cei din afară. Termenul cheie în definirea minorităţilor etnice este cel de cultură , prin cultură specifică a unei minorităţi etnice înţelegându-se sistemul înţelesurilor împărtăşite şi dezvoltate într-un context economic şi social, pe un fundal istoric şi politic specific. De aceea , în cele ce urmează voi aborda câteva din trăsăturile esenţiale ce definesc grupurile etnice ca: provenienţă, originea numelui de rom, statutul şi identitatea.

Caracteristicile etniei3:
a. Etnia este un grup relativ mare de oameni; b. Etnia este o parte dintr-un grup mai larg; c. Etnia se particularizează în raport cu alte grupuri prin trăsături proprii, reale sau imaginare. Acest fapt are mai multe situaţii:
1

Nicoleta Turliuc , Minoritali, marginali, exclusi –Constructia identitatii minoritare de eterogenitate culturala,Ed.Polirom,1996,p.55-56 2 Anthony D.Smith,The Ethnic Origins of Nations,Blokwell,Oxford UK&Cambridge USA,1986,p.24 3 Mihu, Achim (2002). Antropologia culturala. Cluj-Napoca, Editura Dacia.

lingvistice şi religioase.Etnia ca imagine a altora . fără nici un fel de constrângere.caracteristicile pe care membrii unei etnii şi le atribuie lor înşişi. Pentru aceasta solidaritatea internaţională este esenţială. la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice. Pe baza conştiinţei identităţii membrii unei etnii construiesc o comunitate specifică manifestată prin relaţii strânse între ei. 4 2 Motive pentru care sa utilizat in constitutie termenul de origine etnica Constitutia Romaniei . h. au dreptul a se asocia. obiceiuri. culturale. Etnia se deosebeşte de rasa prin aceea că ea nu se determina prin raportare la anumite trăsături biologice moştenite. Etnia din punct de vedere al constituţiei În constituţia noastră prin articolul 6 se menţionează: “Statul recunoaşte şi garantează persoanelor identitate aparţinând minorităţilor naţionale dreptul Ia păstrarea. Astăzi există unele etnii. articolul 6 . Trăsăturile ce caracterizează o etnie sunt de natura exclusiv culturală. iar grupul etnic o istorie proprie a devenirii şi evoluţiei lui. dar nu poate fi conceput ca arbitrar. aşa cum rezultă din realităţile contemporane. .pentru cunoaşterea acesteia se folosesc chestionare în care subiecţilor li se cere să menţioneze atributele diferitelor etnii. i. instituţii. în special în instituţii culturale. dar şi economice şi politice.Etnia reală . Membrii etniei cred că au o descendentă comună. din cele mai îndepărtate timpuri deşi. formate istoric.”4 Criteriul etnic se bazează pe originea maternă a cetăţeanului şi se determină liber. De aceea.. Trăsăturile proprii unei etnii sunt bazate pe tradiţie. uneori părtinitoare în raport cu relaţiile cu membrii altor etnii. Internalizarea prin socializare a trăsăturilor specifice etniei de către membrii ei a naştere conştiinţei identităţii etnice. În societatea contemporană comunităţile etnice se afirma uneori ca unităţi organizate. f. Totul este că acest criteriu să nu provoace atâtea suferinţe cum a provocat şi la noi în ţară şi în alte ţări.1923. ci la trăsături achiziţionate şi însuşite prin socializare şi incultură. e. fara deosebire de origine etnica. criteriul etnic trebuie să corespundă tradiţiilor.”Astfel.Etnia ca imagine proprie . dar în Dicţionarul de Sociologie trăsăturile ce aparţin grupului etnic sunt următoarele: limba. mâine vor fi altele. insa este prea putin pentru o Romanie a anului 1923 care era formata din cetateni de diferite etnii. d. j. .se garanta dreptul de asociere al tuturor cetatenilor.1991) observam ca pentru prima data intalnim termenul de origine etnica il intalnim in prima Constitutie a Romaniei Mari(1923) in Titlul II „Despre Drepturile Romanilor” articolul 29 „Romanii. de limba sau de religie. conformandu-se legilor cari reguleaza exercitiul acestui drept. el a evoluat. g. Analizand cele 3 Constitutii democratice ale Romaniei(1866.cea care poate fi determinată prin studii ştiinţifice.

croată. insa in acest caz exprimarea este total gresita. Articolul 6 din Constitutia Romaniei este insa unul ambiguu si constituantul a comis o mare greseala deoarece a folosit in mod gresit termenul de identitate etnica: „Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea. cea mai caracteristica fiind aceea ca etnia are o existenta pre-nationala asezarea etniei la egalitate cu minoritatea este o greseala.revizuita in anul 2003. insa tinand cont de definitiile date etniei. Pe langa faptul ca garanteaza egalitatea cetatenilor indiferent de diferentele dintre acestia. Persoanelor apartinand minoritatilor nationale li se garanteaza si li se recunoaste dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice. italiană. au fost infiintate institutii de stat cu competente in domenii de interes pentru comunitatile minoritare si au fost alocate fonduri insemnate pentru sprijinirea organizatiilor care siau asumat rolul reprezentarii intereselor comunitatilor respective. opinie. Constitutia respecta prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. Aceasta complexitate a regimului minoritatilor nationale situeaza Romania in mod indiscutabil pe un loc de frunte în context international. nationalitate. culturale. germană. tătară. garanteaza unitatea poporului si egalitatea intre cetateni indiferent de rasa.in articolul 74:” albaneză. limba. la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice. GRECO-CATOLICĂ . Romania. rusă-lipoveană. ruteană. cu cele 20 de grupuri minoritare reprezentate în Parlament. origine etnica.etc(art. Recunoasterea si garantarea unor drepturi este in mod cert un lucru pozitiv. romă. elenă. religie. ucraineană” Din punct de vedere religios. sârbă.Acestea: BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ EPISCOPIA ORTODOXĂ SÂRBĂ DE TIMIŞOARA BISERICA ROMANO. Proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale se anticipeaza ca va fi adoptat pana in iunie 2011 si defineste clar care sunt minoritatile nationale din Romania.Constitutia Romaniei din anul 1991. cu 23 – in ierarhia tarilor cu numar semnificativ de minoritati.CATOLICĂ BISERICA ROMÂNÂ UNITĂ CU ROMA. Pe parcursul celor aproape doua decenii de tranzitie catre un regim democratic consolidat. lingvistice şi religioase”. autoritatile statului roman au întreprins un numar impresionant de măsuri care au urmărit integrarea minorităţilor nationale: au fost adoptate aproape 200 de acte normative care au inclus prevederi referitoare la diferite aspecte ale relatiilor majoritate-minoritate. armeană. macedoneană. slovacă. poloneză. evreiască. respectiv cele 23 de categorii identitare inregistrate de recensamant ocupa locul trei – dupa Federaţia Rusa. cu 45 minoritati nationale recunoscute si Ucraina. sex. maghiară. turcă. cehă.legea cultelor din romania 489/2006 recunoaste oficial existenta a 18 culte in Romania. Într-o Europa in care cele 45 de state gazduiesc 337 de comunitati minoritare recunoscute oficial de autoritatile statelor respective. bulgară.4).

boală cronică necontagioasă. Cei care sunt ţinta prejudecăţilor şi a discriminării într-o societate anume vor întâmpina dificultăţi de integrare pe piaţa muncii (nu îşi vor găsi locuri de munca pe măsură calificării sau vor . precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea. naţionalitate. de exemplu. religie. limbă. religioase. etnie. Discriminarea indirectă apare atunci când cele două persoane sunt plătite în mod diferit deoarece au fost angajate în poziţii diferite deşi aveau aceeaşi pregătire. restricţie sau preferinţă. DISCRIMINAREA Prin discriminare se înţelege orice deosebire. în domeniul politic. categorie socială.A. Domeniile de manifestare a discriminării cele mai investigate au fost sistemul educaţional. 1998). discriminarea directă este prezenta atunci când două persoane având pregătire egală şi o slujbă similară sunt plătite în mod diferenţiat datorită faptului că una dintre acestea aparţine unui anumit grup etnic. Tipuri de discriminare Cea mai întâlnită este distincţia între discriminarea directă şi cea indirectă (Michaela Banton. folosinţei sau exercitării.BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICĂ DIN ROMÂNIA BISERICA CREŞTINĂ ADVENTISTĂ DE ZIUA A ŞAPTEA DIN ROMÂNIA FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA CULTUL MUSULMAN ORGANIZAŢIA RELIGIOASĂ MARTORII LUI IEHOVA Conform ultimul recensamant aproximativ 90% din populatia Romaniei este de religie crestina-ortodoxa. Grupuri supuse discriminării Grupurile supuse cel mai adesea discriminării şi asupra cărora s-au centrat cele mai multe studii sunt: minorităţile etnice. grupurile de imigranţi. piaţa muncii.UNIUNEA BISERICILOR CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE DIN ROMÂNIA BISERICA EVANGHELICĂ ROMÂNĂ UNIUNEA PENTICOSTALĂ . social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice. apartenenţă la o categorie defavorizată. Discriminarea directă apare atunci când tratamentul diferenţiat este generat în mod intenţionat.ARHIEPISCOPIA BISERICII ARMENE BISERICA CREŞTINĂ RUSĂ DE RIT VECHI DIN ROMÂNIA BISERICA REFORMATĂ DIN ROMÂNIA BISERICA EVANGHELICĂ C. în condiţii de egalitate. orientare sexuală. 3. locuirea. rasiale. pe bază de rasă. în timp ce discriminarea indirectă apare atunci când acest tratament are la bază o decizie inechitabila luată anterior. Să luăm. sex. Aceste grupuri sunt vulnerabile din punct de vedere social şi economic. DIN ROMÂNIA BISERICA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMÂNIA BISERICA UNITARIANĂ DIN TRANSILVANIA UNIUNEA BISERICILOR CREŞTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE DIN ROMÂNIA. vârstă. excludere. infectare HIV. handicap. economic. situaţia la locul de muncă. a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege.celelalte fiind evident in minoritate. înlăturarea recunoaşterii. convingeri.

Ca justiţie reparatorie. vor avea dificultăţi în obţinerea beneficiilor publice. În cazul comunităţii germane de exemplu (saşii). Ea va penaliza însă tinerii non-rromi cei mai dezavantajaţi. dacă cei cu o situaţie materială bună vor putea să frecventeze forme private de învăţământ. În acelaşi timp. domenii în care grupurile în cauză au fost în mod tradiţional marginalizate sau sunt doar incidental reprezentate. De această măsură vor beneficia de fapt cei mai avantajaţi membri ai comunităţii rrome şi nu membrii săi cei mai defavorizaţi. la înlocuirea justiţiei cu injustiţia. tinerii rromi beneficiază de un număr de locuri speciale la facultăţile de stat. s-au format până în prezent anumite atitudini negative fata de unii din membrii acestor comunităţi. Având statut de minorităţi şi datorită contextului istoric. nu e greu de remarcat reacţia. discriminarea pozitivă are efecte paradoxale. aceşti au fost asimilaţi forţat în cadrul populaţiei majoritare. una din cele mai dure forme de exprimare a discriminării pe criterii etnice fata de evrei. trăiau cu statut de sclav pe moşiile boiereşti şi mânăstireşti. de la activităţi sportive până la mediul de afaceri. Ineficace din perspectiva obiectivelor pe care şi le propune şi injustă din perspectiva presupoziţiilor etice pe care se sprijină. în timpul Holocaustului. În perioada comunistă. de la educaţie până la armată ş. Despre rromi sau ţigani se ştie că. pe scurt. se remarcă o reacţie de apreciere şi uneori de admiraţie. Să luăm ca exemplu alocarea unui număr de locuri la facultăţile de stat pentru candidaţii rromi. în timpul celui de-al doilea război mondial. privirile se întorc în trecut. de la piaţa forţei de muncă până la administraţia publică. şi reprezintă o formă vădită de discriminare etnică. Subînţelegându-se astfel provenienţa discriminării ca fenomen social. exemplul cel mai grăitor fiind Statele Unite ale Americii. cel mai des se întâlneşte discriminarea fata de populaţia de etnie rroma şi cea maghiara. În România. . discriminarea pozitivă nu e în realitate decât un instrument de inginerie socială şi. În România. Până în prezent termenul de ''tigan'' este folosit cu conotaţii negative. majoritatea oamenilor se gândesc în primul rând la bine cunoscutele relaţii sociale existente în prezent intre populaţia de culoare albă şi cea de culoare neagră. în prezenţa unor rromi pe strada sau în mijloacele de transport. nu face decât să conducă la extinderea coerciţiei în detrimentul cooperării voluntare.. Discriminarea etnica: o problemă a minorităţilor Când se vorbeşte de discriminare. în ciuda eforturilor pe care asociaţiile rrome le fac pentru a obţine aceleaşi drepturi ca şi populaţia majoritara. până în secolul XIX. finanţate de la buget. Discriminarea pozitivă implică adoptarea unor măsuri politice menite să conducă la o reprezentare proporţională a unor grupuri sociale într-o multitudine de domenii. Şi totuşi. nu în cazul tuturor minorităţilor se întâlneşte această problemă. provenita evident din context istoric şi economic (saşii au contribuit la dezvoltarea cetăţilor şi oraşelor din Transilvania). ca atare.d. a celor din jur: de exemplu. adică cei care au fost expuşi cel mai mult unui tratament discriminatoriu în trecut. Toate aceste îi fac vulnerabili din punct de vedere economic şi îi includ în categoria grupurilor cu risc ridicat de sărăcie. bazată pe criterii etnice. la anularea responsabilităţii şi a meritului individual în favoarea uniformizării sociale. locuri finanţate de la buget.fi plătiţi la nivel inferior celor care aparţin grupurilor favorizate).am. până la abolirea sclaviei în 1855. de exemplu. tinerii non-rromi proveniţi din familii mai sărace nu vor avea această posibilitate. căci.

2. 3. fără deosebire de rasă sau naţionalitate. cu excepţia alienaţilor. Toţi oamenii muncii. principalul act normativ fiind Constituţia. art. 215/2001. Legea Nr. 45-47).. 1206 din 27 noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală.5 Deasemenea este sancţionată de lege orice limitare a acestor drepturi precum şi . 94 din această Constituţie. politice şi culturale. art. 1157 din 21 noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României.” În prezent datorită neexistenţei unui statut al minorităţilor. în conformitate cu art. 1 din 5 ianuarie 2011 Legea educaţiei naţionale ( secţiunea a 12-a. art.. 9).. Hotărârea Nr. 2.Cultul Mozaic( art. religie. Hotărârea Nr. 14 din Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.6 Celelalte acte normative care alcătuiesc cadrul legislativ al minorităţilor etnice sunt: Legea administraţiei publice locale nr. spune că . Chiar din cuprinsul acesteia reiese faptul că noţiunea de minoritate naţională este sinonimă cu cea de minoritate etnică. Cadrul legislative al minorităţilor etnice Cadrul legislative al minorităţilor etice din România Prima reglementare juridică a minorităţilor etnice din România este făcută de către Constituţia din anul 1952. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea 5 . 430 din 25 aprilie 2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Hotărârea Nr. 2. a persoanelor condamnate prin hotărîre judecătorească la pierderea dreptului electoral şi a celor declaraţi nedemni prin lege. cetăţeni ai Republicii Populare Române. 4 alin. intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României (art. . 120 alin. care tratează noţiunea de minoritate etnică în art. 6.Alegerile de deputaţi se fac prin vot universal.” Aceste drepturi sunt enumerate în art. Minorităţile naţionale din Republica Populară Română se bucură de deplină egalitate în drepturi cu poporul român. 999 din 27 august 2008 privind recunoaşterea Statutului Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România .4.(…)” 6 Constituţia României din 2003. Hotărârea Nr. 2. adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la New York la 21 decembrie 1965. care în capitolul introductiv. 128 alin. Legea Nr. art. Ordonanţa Guvernului nr. 15). au dreptul de a lua parte la alegerea deputaţilor. cetăţeni ai Republicii Populare Române. fără deosebire de naţionalitate sau rasă le este asigurată deplina egalitate de drepturi în toate domeniile vieţii economice.. profesiune sau durata domicilierii.stabilirea de privilegii directe sau indirecte pe temeiul rasei sau al naţionalităţii cărora le aparţin cetăţenii (…). 6. sex. Oamenilor muncii. care au împlinit vârsta de 18 ani. 8. 81 care spune că . 7.”Drepturile politice ale minorităţilor sunt reglementate şi în art. art. grad de cultură. cadrul legislativ al minorităţilor este format din o serie de acte normative. 612 din 13 noiembrie 2002 pentru formularea unei declaraţii privind recunoaşterea de către România a competenţei Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale.

12. Tratatul de Aderare de la Bruxelles a Bulgariei şi a României la Uniunea Europeană.în domenii de interes comun. cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasială sau etnică. Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Autorităţi publice române de protecţie a minorităţilor etnice Autorităţile publice române existente în prezent ce protejează minorităţile etnice sunt: Departamentul pentru Relaţii Interetnice înfiinţat prin Hotărârea Guvernului Nr. 4-15) .11 iulie 1992 a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Helsinki. Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale. CAP. cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară. semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002.2000. Agenţia Naţională pentru Romi.Aceste organizaţii se bazează pe principiul egalităţii şi pe cel al cooperării voluntare. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului 10. 111 din 24 februarie 2005.După unii .06.1948. Hotărârea nr. Principalul rol al acestor organizaţii este acela de a asigura cadrul şi mijloacele cooperării între state. semnat la Timişoara la 16 septembrie 1996. cadrul legislative al minorităţilor etnice este alcătuit din Declaraţia din 9 . 2. Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale adoptată la Viena la 9 octombrie 1993.tuturor formelor de discriminare ( art. Organizaţiile interguvernamentale sunt toate compuse din state dar variază foarte mult în ceea ce priveşte scopul şi obiectivele propuse şi numărul de membrii. Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale. încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995. Convenţia internaţională din 1950 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială. 121 din 31 august 2000. 589 din 21 iunie 2001. Cadrul legislativ european şi internaţional al minorităţilor etnice La nivel European şi internaţional. 29. Carta ONU 1945.constituite în temeiul acordului de voinţă. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale înfiinţat prin Ordonanţa Guvernului Nr. Directiva Consiliului 2000/43/CE.în scopul realizării unor obiective şi activităţi determinate în planul relaţiilor internaţionale. Organizaţiile internaţionale interguvernamentale sunt asocieri ale statelor. Consiliul Minorităţilor Naţionale înfiinţat prin Hotărârea Guvernului Nr. 5 ORGANIZAŢII INTERGUVERNAMENTALE CARE APĂRA DREPTURILE MINORITĂŢILOR ETNICE. Tratatul de înţelegere. Convenţia-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale. 1194 din 27 noiembrie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

partea a 2 a . Asociaţia Centrul Tinerilor Rromi.care se bazează. Alianţa Civică a Rromilor din România. Adoptarea Cartei Drepturilor Omului în anul 1955.I.N. Instituţiile europene şi statele membre au o responsabilitate comună de a îmbunătăţi incluziunea socială a rromilor prin utilizarea tuturor instrumentelor şi politicilor pentru care acestea au competenţa respective. precum şi altele.Filipescu-Tratat de drept international privat. Asociaţia Florarilor Bucureşti şi Asociaţia Jurnaliştilor Rromi – Bucureşti.Bucuresti . pe articolul 13 din Tratatul CE şi pe Directiva 2004/43/CE privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane. Asociaţia Social Democrată a Rromilor Ardeleni.Humans Dynamics. . Organizaţii non-profit care apară drepturile minorităţii rrome Minorităţile entice din România se bucură de sprijinul şi protecţia a numeroase instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale.iar dintre acestea numai O.Bucuresti. Centru de Resurse pentru Rromi.Incluziunea si excluziunea rromilor in societatea romaneasca de azi. Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”. Asociaţia Rromilor Ursari.După acest moment.fără deosebire de rasa sau origine etnică. Asociaţia Rromă Access Tomis Constanţa. 2007 8 ***Vino mai aproape. 7 A.8 Uniunea Europeană dispune de un cadru legal solid pentru combaterea discriminării rromilor.Consiliul Europei a promovat şi Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.7 Rromii – o responsabilitate comună.N.În domeniul drepturilor şi libertăţilor a fost elaborată de către Consiliul Europei în anul 1950.relevante pentru politicile privind minoritatea rroma din România. Printre organizaţiile non-profit din România ce promovează şi protejează drepturile minorităţii rrome se numără: Asociaţia socială naţională internaţională a romilor. 2008.Editura Didactica si Pedagogica. este o organizaţie cu caracter mondial.-Protectia internationala a drepturilor omului. pentru păstrarea identităţii culturale şi spirituale ale etnicilor romi în conformitate cu constituţia şi celelalte legi ale ţării.9 6. Tinerii Romi pentru Unitate Solidaritate şi Transparenţă.statele civilizate şi dezvoltate au “denunţat” şi au respins discriminarea minorităţilor. Asociaţia Rromilor “Frăţia" (ARF) Câmpina.cercetători numai optsprezece astfel de organizaţii pot fi încadrate în categoria organizaţiilor ce urmăresc obiective generale.Bucuresti .printre altele.Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. La nivel european exista o serie de documente care interzic discriminarea rasiala sau etnica. C.U.Editura Universul Juridic. 2008 9 Otovescu-Frasie.U a constituit o treaptă esenţială în reglementarea raporturilor dintre “majoritate” şi minorităţi.prin care sunt trasate măsurile antidiscriminatorii pentru aceste minorităţi.de către O. În general printre atribuţiile fiecărei asociaţii nonprofit de apărare a drepturilor minorităţilor se număra următoarele: • va milita consecvent pentru respectarea drepturilor cetăţeneşti.

trafic de influenţa. culturale si sportive.protecţia copilului.se angajează la elaborarea programelor şi proiectelor în domenii fundamentale cum sunt: educaţia. protejarea drepturilor minorităţilor naţionale.se obliga să respecte o politică social democrata.• • • • • • • • se angajează să asigure o mai mare eficienta în domeniul educaţional asigurând astfel stabilitate şi responsabilitate faţă de ordinea şi disciplina publică. . . . -va sprijini educarea şi protecţia socială a tineretului. va sprijini pregătirea lor pe specialităţi profesionale.va sprijini lupta pentru promovarea socială a femeilor "Rome"(în special a celor cu mulţi copii şi a celor cu deficienţe de handicap) privind asigurarea tuturor drepturilor prevăzute de legislaţia în vigoare.cursuri de educaţie în sănătate. protecţia socială activă. . aspecte de corupţie.sport. intelectuale.cursuri de operare PCpentru studenţi romi. abuzuri şi luări de mită pentru a lua măsuri legale ce se impun asigurând astfel protecţia membrilor săi şi a cetăţenilor romani de etnie romă în toate aceste situaţii.cursuri de pregătire în diferite meserii. -analizează şi cercetează cazurile de nedreptate suferite de membrii organizaţiei -va sesiza organele competente potrivit legii. conforma cu interesul României pe plan intern şi internaţional. cultura. -va face demersuri la autorităţile locale în vederea soluţionării problemelor tineretului. va urmări asigurarea locurilor de muncă.cursuri de prevenire pentru apărarea drepturilor omului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful