I. I.

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 1. Civilizatia si istoria daco-getilor

Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 – 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din steeple nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai ‘civilizatiei kurganelor ’. Patrunderea acestor triburi de pastori a determinat multiple transformari de ordin cultural, social, etnic. Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spirituala si i-au asimilat pe autohtoni. Infloritoarele culturi ale autohtonilor au fost distruse. Vechile culturi eneolitice (Petresti, Gumelnita, Cucuteni, Vadastra) cu ceramica pictata au disparut. In locul lor au aparut culturi noi (Foltesti, Cernavoda III, Cotofeni) cu: - ceramica grosolana, decorata cu motive incizate; - morminte tumulare, de inhumatie cu schelete presarate cu ocru Locul gintilor matrilineare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii. Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana. In epoca bronzului (2000/1900 – 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii. Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare. Geneza civilizatiei geto-dace In timpul primei varste a fierului (1200/1150 – 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri: - tracii propriu-zisi (ramura sudica) si, - daco-getii (ramura nordica) Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpato-danubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu. Daco-getii au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene in spatiul carpatodanubiano-pontic dupa cum dovedesc vestigiile ansamblului cultural Basarabi descoperite pe intreg teritoriu carpato-dunarean. Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condos la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale: - tarabostes (pileati) – aristrocratia militara si sacerdotala; - comati – producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari)

1

Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi). Triburi daco-getice: - apulli – zona Alba Iulia - burii – malul Oltului - carpii – Moldova Centrala - costobocii – nordul Moldovdei si Maramures - crobyzii si tryzii – Dobrogea Triburile stapaneau un teritoriu cu o asezare mare, fortificata (dava), adevarat centru administrativ: - Argedava (Dobrogea) - Buridava (jud. Valcea) - Piroboridava (jud. Galati) - Tamasidava (jud. Bacau) - Sucidava (jud. Olt) - Cotnari - Stancesti (jud. Botosani) - Batca Doamnei (jud. Neamt) - Cetateni (jud. Arges) - Sarmisegetusa (Muntii Orastiei) – centru politic inconjurat de un system de fortificatii alcatuit din cetatile: - Costesti - Blidaru - Piatra Rosie - Banita - Capalna - Tilisca Cetatile intarite si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IVlea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei. Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de ‘basilei’ (regi) si in secolele urmatoare: - sec. al IV-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de ‘rex Histrianorum’ din Dobrogea care se opunea scitilor; - 335 i. Hr. – uniunea de triburi din nordul Dunarii infranta de Alexandru Macedon; - 300 i. Hr. Si 292 i. Hr. – confruntarile dintre uniunea de triburi din centrul Munteniei conduda de Dromichaites, cu resedinta la Helis si Lisimah, care este luat prizonier; - sec. al III-lea i. Hr. – mentionarea intr-o inscriptie de la Histria a uniunii de triburi din sudul Moldovei condusa de Zalmogedikos;

2

-

sec. II-III i. Hr. – uniunea de triburi condusa de regale Rhemaxos, apoi de fiul acestuia, din Dobrogea, care salveaza Histria atacata de tracii sudici ai lui Zoltes; inceputul sec. al II-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de Oroles, in estul Transilvaniei, care se lupta cu bastarnii; inceputul sec. al II-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de Rubobostes, in Transilvania.

Limba daco-getilor Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabo. Ei au fost numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor. Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca, latina, celtica, germana (grupul kentum). Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale, nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte). Religia daco-getilor o daco-getii credeau in zei: - zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis) - un zeu al razboiului, Derzelas sau Derzid, - o zeitate feminina pe nume Bendis, ce corespunde zeitelor Artemis sau Diana din mitologia greaca, respectiv romana. o Daco-getii credeau in nemurire, in viata de dincolo de moarte alaturi de Zalmoxis, zeul suprem. De aceea ei primeau moartea cu seninatate. o Mortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se ingropau in pamant. o Cultul consta in slujbe, ceremonii si incantatii facute de preoti, de obicei pe munte. o Slujbele religioase aveau loc in sanctuare cum sunt cele descoperite la Costsesti, Blidaru, Piatra Rosie, etc. o La fiecare 4 ani ei comunicau cu Zalmoxis prin intermediul unui razboinic dac sacrificat, ce urma sa-I vorbeasca zeului supreme despre nevoile lor. Contacte cu alte popoare Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade: - ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.) - scitii (Transilvania, 600 i. Hr.) - tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.) - bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.)

3

I d.).. al.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti. pe malul golfului. ofera informatii despre getii din sec. Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului. Tucidide. Hr. al. Hr. Herodot.. creatorii culturii La Tene. Hr. I i. Acestia au preluat de la greci: . . olaritului (roata olarului) si emiterea monedelor. Hr. ‘Razboiul Peloponesiac’ (sec. in ‘Anabasis’ relateaza expeditia lui Alexandru Macedon (335 i. Hr.) – primul rege dac A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona Muntilor Orastie.grecii. si din Transilvania si Moldova din sec. Hr.) impotriva dacilor de la nordul Dunarii. Iustinus. Hr. Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. III-II i.) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei. geograf grec. pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat. al III-lea i. . VI-V i. . ) Sec. istoric si geograf grec (sec. Acestia au fost asimilati de daci.. A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse: 4 . Statul dac (sec.- celtii. Inscriptiile de la Histria din sec. Burebista (82-44 i. Hr. in sec.) aminteste despre existenta dacilor in Campia Dunarii in sec IV-III i. al VII-lea i. Hr. al II-lea i. –societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac.. istoric roman din sec. Hr. Izvoarele scrise despre daco-geti: Hecataios din Milet (sec. astazi lacul Sinoe. Hr.sec. Strabon. al V-lea i. coloniile.  Callatis (Mangalia). Hr. Hr. Hr. ..) aminteste de getii de la sud de Dunare. Flavius Arianus. IV-lea i. au patruns in Dacia (in Transilvania.modele de organizare politica. al VI-lea i. Hr.folosirea monedei.  Histria.tehnici noi de metalurgie. incepand cu a doua jumatate a sec. Diodor din Sicilla (sec. Hr. . Maramures. Hr. II-lea i. al II-lea i.roata olarului. I i. ‘Istorii’ (sec. Ivlea i.) – informatii despre getii din Dobrogea din sec. al. Hr. Hr.  Tomis (Constanta). care era o monarhie militara. I i. Trogus Pompeius (sec I i.

Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. a preluat conducerea statului lui Burebista. Hr. Roles (sf. S-au format patru.). Hr. La moartea lui Burebista. Comosicus – a fost rege si mare poet al statului dac din Transilvania. Hr.. Hr. ajutandu-l pe Pompei. Domitian a impartit Moesia in Moesia Superior si Moesia Inferior si a pregatit o campanie in Dacia. in est – gurile Bugului si Marea Neagra. Coson – rege al statului dac in nordul Munteniei. in Peninsula Balcanica.) – rege si mare poet (concentra in mainile sale puterea laica si religioasa). . Hr.68/69 i.in anul 48 i. Hr. In iarna 85/86 d.in jurul anului 50 i. I d. a participat la lupta de la Actium (31 d.) – a fost rege timp de 40 de ani in statul dac cu centrul in Muntii Orastie. 5 .) – rege al statului dac din Banat. – supune cetatile grecesti pontice. motiv pentru care Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei. . in regiunea subcarpatica a Munteniei. si a luptat impotriva celorlalti regi daci din Dobrogea. in Moldova. Hr. – campanile la sud de Dunare.) dintre Octavianus si Marc Antonius. – cucereste teritoriile ocupate de celti. Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac. Diurpaneus-Duras (68/69 – 87 d.incepand cu anul 60 i. Hr. de la gurile Bugului pana la Dionysopolis. in Maramures. Hr. Dicomes – rege al unui stat din centrul si sudul Moldovei. s-a amestecat in razboaiele civile de la Roma in timpul lui Octavian Augustus. Hr. Coryllos-Scorilo (? . in sud-vestul si nord-vestul Daciei. Urmasii lui Burebista Deceneu (44 i. in sud – Muntii Haemus (Balcani). Hr. Cotiso (sf. Limitele statului dac in timpul lui Burebista. in vest – Dunarea mijlocie si Slovacia.. II d. conform geografului antic Strabo erau: in nord – Carpatii Padurosi. Hr.) – rege al unui stat dac din Dobrogea.) – a condus statul dac cu centrul in Muntii Orastiei. a facut incursiuni la sud de Dunare. Dapix si Zyraxes care se impotriveau romanilor. – inc. de partea celui din urma. Hr. sec. s-a aliat cu romanii in iarna 29/28 i. apoi cinci unitati statale: in Transilvania. sec. dar statul condos de acesta se limita in zona Muntilor Orastie. dacii au facut o incursiune in provincial Moesia impotriva romanilor pe care ii infrang. statul dac s-a destramat. I i. sec.

dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta. Hr. dar mai puternic. care cuprindea Transilvania. Crisana. cu capitala la Sarmizegetusa Regia. si partea de rasarit a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46. ataca din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana. A avut mai multe confruntari cu romanii: . a carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare.) . Oltenia. . 6 . Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte grele pentru Dacia. Trasaturile civilizatiei in Dacia In anul 106. Banat. . administrate de un guvernator numit ‘Legatus Augusti pro Praetore’. era administrata de un ‘procurator Augusti’ .105 – 106. . cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Prezenta dacilor liberi la granitele provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de fortificatii (castre). carpii. Banat. Hr. teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii. in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul locuit de daci a fost divizat astfel: provincia Dacia.DECEBAL (87-106 d. I. Provincia Dacia . armata romana condusa de imparatul Traian (98 – 117) a atacat Dacia si a provocat grele infrangeri dacilor.in anul 106. cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. centrul si sudul Moldovei.O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian.  Dacia Inferior. nordul Moldovei. Statul dac condus de Decebal. era administrata de un ‘Legatus Augusti pro Praetore’.87 d. 2.88 d. cuprindea Transilvania. care in 121-122 a impartit provincial Dacia in:  Dacia Superior.a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit Dacia in : • Dacia Superioara: cuprindea Transilvania si Banatul.. a fost organizata ca o provincie de rang imperial. o parte a teritoriului (sudul Moldovei. dacii mari): Maramures. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat. Muntenia. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d.) A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista. Oltenia. Traian.101 – 102. • Dacia Inferioara: cuprindea Oltenia. subordonata direct imparatului. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu Rosu. o armata romana condusa de gen. Hr. armata romana condusa de gen. Hr..

in nordul provinciei Dacia cu capitala la Napoca. situate in N. obiectele de podoaba).componenta romana Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele civilizatiei romane (cultura materiala si spirituala. in 168. armata.  Dacia Malvensis. Procesul de 7 . in justitie a fost preluata de autohtoni.limba Latina – a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor adusi din peninsula Balcanica. stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii. I. in Transilvania. Hr. in Oltenia si Banat. pe Olt. uneltele. Aceste unitati administrative au fost puse sub conducerea unui guvernator (Legatus Augustus pro Praetoretrium Daciarum). ultima organizare administrativa a fost realizata de imparatul Marcus Aurelius. de calitate superioara. administrata de un ‘procurator Augusti’. monumente. Limba Latina folosita in administratie.cultura spirituala – credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de daco-geti sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii. . 3. Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente: . Orasele s-au dezvoltat prin constructii de strazi. Dacia Porolissensis. apeducte. . cu capitala la Malva. administrativa s-a intensificat.componenta dacica. Locul: la nord si sud de Dunare. I i. terme. – sec. in urma procesului de etnogeneza. cand imparatul Aurelian a retras armata si administratia romana din Dacia. dar sub nume romane. Elemente ale civilizatiei romane in Dacia . VIII d. in relatiile de schimb. a fost construita o retea de drumuri. cu capitala Apulum. edilitara.  Dacia Apulensis. s-a raspandit in Dacia. spatiul carpato-danubiano-pontic Durata: sec. Activitatea economica. a dat nastere poporului roman si limbii romane. Hr. O data cu poporul roman s-a format si limba romana. edificii.cultura matetriala – (ceramica. pastrandu-se insa unitatea provinciei:  Dacia Porolissensis. . . Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei - Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman. Daciei Superioare.271 – a avut loc retragerea aureliana. limba latina) patrund in toate compartimentele vietii unei provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre autohtoni. cu capitala la Napoca. in trei unitati administrative. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie dacoromana care in conditiile marilor migratii.

Convietuind cu autohtonii. ce foloseau ca limba oficiala limba latina. contribuind astfel la procesul de romanizare. Porolissum. in care stationau in numar mare legionari (Legiunea a XIII-a Gemina la Apulum. Micia. prin scimburile culturale ale geto-dacilor cu populatia romanizata din peninsula Balcanica care au influentat arhitectura. Colonistii. sociala. de tip roman: ‘canabae’ (asezari rurale situate in jurul castrelor) si mai tarziu. 3. aflati intr-un contact nemijlocit cu acestia. Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275-sec. purtatori ai culturii romane. Armata. Legiunea a V-a Macedonica la Potaissa) sau trupe auxiliare (Micia). S-a realizat prin factorii romanizarii. si-au intemeiat familii pe teritoriul provinciei. vorbitori ai limbii latine populare. Prin intermediul administratiei romane. expusa atacurilor barbarilor de la hotare. Porolissum. I i. politica. colonistii au imprumutat daco-getilor elemente de civilizatie romana. Dupa satisfacerea stagiului militar. Urbanizarea. Ei au ocupat functii administrative. ceea ce a contribuit la intensificarea romanizarii provinciei Dacia. 2. Dacia a fost supusa unui intens proces de urbanizare prin construirea dupa model roman. Hr. mestesuguri). Din simbioza dacilor cu romanii au rezultat daco-romanii. Acestia au patruns in toate domeniile economiei (agricultura. imparatii romani au dispus construirea unui numar mare de castre.romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti. pamant. soldati cu nume dace au intrat in armata romana. au primit compensatii banesti. un numar mare de locuitori din celelalte provincii ale imperiului. – sec. au populat vechile asezari si au intemeiat altele noi.) – romanizarea a avut o intensitate redusa. ‘vicus’. Veteranii. Tibiscum. in mod organizat. ‘pagus’ si ‘villa rustica’. Dupa cucerire. ceramica geto-daca. cum erau cele de la: Apulum. romanizarea a capatar un caracter organizat. constituindu-se intr-un factor activ al romanizarii. Intre acesti soldati si populatia autohtona au avut loc schimburi culturale. etc. II d. uneori pe locul vechilor asezari. culturala). cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi. Hr. Fiind o provincie de granita. Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) – romanizarea a capatat un caracter organizat prin interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si a cuprins toate sferele societatii (economica. Dierna. VIII) (armata si administratia romana) in contextul marilor migratii – romanizarea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani prin intermediul romanilor ramasi in Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare care au favorizat si raspandirea crestinismului. o mare parte a veteranilor au parasit armata dar s-au stabilit in provincia Dacia. Romula. provincia Dacia avea nevoie de un sistem de aparare bine organizat. Troemsis) sau cu statut de • • • • 8 . s-a realizat fara interventia statului roman. Romanizarea si etapele romanizarii: 1. a unui numar mare de orase cu statut de ‘municipia’ (Dierna. • Factorii romanizarii: Administratia. In provincia Dacia au fost colonizati. minerit. Etapa preliminara (sec. formata din functionari provinciali (procuratori) si functionari locali (magistri sau prefecti) din orase sau comunitati rurale. De aceea.

Verbita. Dierna. Jupiter. • Inscriptii pe ceramica descoperita la Porolissum si Romula. Fenomenul ‘interpretatio romana’ (preluarea unor divinitati dace sub nume romane: Zalmoxis. • Morminte si obiecte crestine: Napoca. Napoca. Dovezi arheologice: • Ceramica de factura daco-romana din sec V-VI descoperita in asezarile de la Bratei. Samus (Somes). • Inscriptie descoperita pe o caramida la Gornea. economice. orasele au constituit puncte de schimb cultural intre autohtoni si noii veniti. Potaissa. dar de origini diferite. Normele juridice romane au fost introduse si aplicate pe teritoriul provinciei. • Ziduri ridicate in sec. ceea ce demonstreaza legaturile spirituale daco-romane. In acest sens stau marturie numeroase dovezi descoperite in spatiul carpato-dunarean. ceea ce a impus autohtonilor cunoasterea acestor norme si exercitatea drepturilor lor in limba latina. Biertan. Activitatea economica din toate domeniile(agricultura. • Inscriptia de pe donariul de bronz de la Biertan. Soporu de Campie. Mineva. Crisius (Cris). Apulum. Dovezi epigrafice: • Inscriptia de pe inelul de la Micia. Centre administrative. Viata economica. Crestinismul – factor al romanizarii 9 . • Toponime (nume de locuri): Napoca. Dovezi lingvistice: • Hidronime (nume de rauri) ce deriva din cele folosite in epoca romana: Alutus (Olt). A fost atestata existenta de scoli in cadrul carora se invata scrisul si cititul in limba latina pe intreg teritoriul stapanit de romani. etc. mestesuguri.• • • • ‘coloniae’ (Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Dej. Bendis). al IV-lea la Sarmizegetusa Dovezi numismatice: • Tezaurele descoperite la Sarmizegetusa. practicarea cultelor in limba latina au dat nastere elementelor de sincretism religios (contopirea unor divinitati asemanatoare. Drobeta. contribuind astfel la desfasurarea procesului de romanizare. Justitia. in Dacia si Moesia Inferior. constructii. influentele reciproce care au aujutat la romanizarea autohtonilor din Dacia. schimb de marfuri) a constituit un alt factor al romanizarii datorita legaturilor ce s-au stabilit intre autohtoni si colonisti in cadrul activitatilor desfasurate pe teritoriul Daciei romane si datorita participarii lor la viata economica a Imperiului. Norme ale dreptului roman se vor regasi in dreptul romanesc cutumiar de mai tarziu. Potaissa). contribuind astfel la romanizarea provinciei Dacia. Apulum. Maris (Mures). Sarata Monteoru. Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie romanizata (daco-romanii). Viata culturala. minerit. Viata religioasa. Apulum. Napoca. adorarea unor divinitati romane (Inunona. intruna singura). culturale. Drobeta. Venus). etc.

Principalele populatii migratoare • Gotii: popor germanic. latina. etc. in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul imparatului Justinian (527-565) stapanirea imperiului extinzandu-se la nord de Dunare. Sava Gotul. Durostorum). Intreg spatiul locuit de populatia daco-romana cunoaste o intensificare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313). botez etc. pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi. migratorii in drumul lor spre centrul. Dumnezeu vine de la latinescul ‘Domine Deus’. mormintele princiare de la Apahida. prin care Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu. Porolissum. Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: ‘biserica’ vine de la latinescul ‘basilica’ in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru biserica termenul ‘ecclesia’. Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa retragerea aureliana. si dupa interzicerea cultelor pagane de catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395). In timpul lui Attila au ajuns o mare putere si au facut incursiuni in toata Europa. contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. Dionisie cel Mic (in Dobrogea). Influenta migratorilor a fost redusa. Au fost primii migratori care s-au asezat in Dacia. Tibiscum. 10 . necropolele de la Targsor. Tomis (opait). Dej (opait crestin de bronz). vestul sau sudul Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. nomad. Prezenta lor este atestata de descoperiri arheologice precum: tezaurul de la Pietroasa. Mai intai. Acest lucru dovedeste vechimea dar si caracterul latin. IV. Tot din limba latina au fost preluate si cuvintele: cruce. Histria. preot. In anul 376 ei au fost infranti de huni si alungati peste Dunare. Tropaeum Traiani. in grupuri. Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-pontic l-au avut misionarii crestini Ulfilas (care a predicat in limbile greaca. Autohtoni si migratori Dupa retragerea romana. Pe teritoriul Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata. Drobeta. populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri succesive de populatii migratoare. inger. erau impartiti in doua ramuri: ostrogotii si vizigotii. gota). Callatis. persecutiile imparatilor romani impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperite in mai multe asezari din Dobrogea. Apulum. Au fost descoperite numeroase obiecte crestine la Biertan (donariul de bronz). • Hunii: popor asiatic. Dupa moartea lui Attila (453) stapanirea hunilor s-a destramat. s-au stabilit in Campia Panonica. occidental al crestinismului romanesc. Dupa aceasta data are loc organizarea crestinilor din regiunea Dunarii in episcopii (Tomis. Sucidava. iar populatia daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la uniformizarea culturii romanice in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic.Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane. ridicarea de basilici paleocrestine la Tomis. Primele migratii au avut loc in sec. crestin.

Au dominat Europa Centrala pana in sec. Limba romana s-a format paralel cu poporul roman. sec. cum sunt si limbile franceza. Avarii: originari din Mongolia. Prezenta lor este atestata de descoperirile de la Moresti si Apahida. al VIII-lea cand au fost invinsi de Carol cel Mare. Infranti de longobarzi au trecut in Transilvania unde au fost asimilati. Acestia au folosit latina populara. preluarea limbii latine de catre daco-geti. slavii ramasi aici fiind asimilati de 11 . transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura orientala. italiana. separand astfel romanitatea orientala din nordul Dunarii de cea din sudul Dunarii care a fost asimilata de slavi. Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Dunare. nu a schimbat caracterul latin al limbii romane. longobarzii. din limba romana formandu-se patru dialecte: • dialectul daco-roman. pe parcursul a catorva secole. Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa. • dialectul istroroman. portugheza. in sec. In timpul migratiei daco-romanii au rezistat invaziilor pastrandu-si fiinta etnica. • dialectul meglenoroman. a avut loc desavarsirea etnogenezei romanesti. Slavii ramasi in Dacia au fost asimilati de populatia autohtona romanizata. Au facut incursiuni in Peninsula Balcanica. limba latina si cultura. numita romana comuna (straromana sau protoromana). al limbii. Bulgarii: au migrat la sf. la nordul Dunarii. este o limba neolatina. Dunare. spaniola. Formarea poporului roman si a limbii romane. de unde au organizat expeditii impotriva Imperiului Bizantin. cu care au intrat in conflict. Au fost prezenti in Dacia in sec. La inceputul sec. Poporul roman a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare. etc. In sec. ultimile trei la sud de Dunare. Limba romana s-a format in doua etape: 1. Influenta slavilor asupra acestei populatii s-a manifestat in domeniul culturii materiale. vulgara (vorbita). • dialectul aroman. de unde tineau sub stapanire Dacia. al VI-lea li s-a alaturat un alt neam germanic. ci a dus la imbogatirea vocabularului Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea norddunareana de cea sud-dunareana. VII-VIII dupa cum dovedesc vestigiile de la Felnac si Teius. VII la sud de Dunare unde au intemeiat un stat puternic. Marea Neagra si Balcani. Au constribuit la separarea tot mai profunda a romanitatii orientale. unde limba romana a avut o evolutie diferita. componentele limbii romane Dupa anul 275.• • • • Gepizii: popor germanic. in spatiul carpato-dunarean. al VII-lea au trecut in numar mare in Peninsula Balcanica. Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii in teritoriul delimitat de Carpati. 2. Slavii: au aparut in sec VI in Muntenia si Moldova. s-au asezat in Pannonia. al VII-lea s-au asezat in Pannonia.

Dobrogea Societatea romaneasca in sec. unele din epoca medievala (maghiara. ii localizeaza pe romani intre Dunare si un munte mare. altele din epoca moderna (franceza.‘Podoaba Istoriilor’ a geografului armean Gardizi. al XI-lea. ii mentioneaza pe vlahi. .Vasile al II-lea Macedoneanul. . din sec. al X-lea. in sec.autohtoni. al X-lea. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul romanesc). turca). denumita cu termenul de ‘romani’. al IX-lea.Cronicarul bizantin Ioan Kynnamos. ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului. . 4. ii aminteste pe romani cu termenul de ‘vlahi’.Cronicarul bizantin Kekaumenos.Cronica turca ‘Oguzname’.Istoricul bizantin Georgios Kedrenos ii numeste pe romani ‘blachi’. in sec. . Influentele lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii romane. Moldova.Geografia armeana a lui Moise Chorenati. din sec.Tratatul militar bizantin ‘Strategikon’. din sec. mentioneaza ‘tara…careia ii zic Balak’ (Valahia).Inscriptia de la Mircea Voda. este prima atestare documentara a populatiei de la nordul Dunarii. La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi. al IX-lea vorbeste despre ‘tara vlahilor’. din sec. Componentele limbii romane: • substratul lingvistic traco-dacic: cca. . . Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. al XI-lea. imparat bizantin. 12 .‘Alexiada’ Anei Comnena. ofera informatii despre structuri politice din Dobrogea conduse de Tatos. Satza si Sestlav. . al X-lea. . scrie despre ‘multime de blachi’ din Dobrogea. al VIII-lea.‘Despre administrarea imperiului’ scrisa de imparatul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul. . IX-XIII Despre societatea romaneasca in sec. italiana. vorbeste despre populatia romanica de la gurile Dunarii si despre originea ei latina. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia). vorbeste despre un jupan Dimitrie. al XI-lea precizeaza ca romanii se trag din daci. . • stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane. in sec. din sec. Izvoare scrise ce contin informatii despre romani: . al XII-lea. . 20% din vocabular. germana). • adstratul lingvistic slav: cca. VII-VIII. I. Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. din sec. al VII-lea. Constituirea statelor medievale Transilvania. in sec. IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror informatii sunt completate de descoperirile arheologice.Cronica ruseasca ‘Povestea anilor care au trecut’.

Epopeea franceza ‘Cantecul lui Roland’ ofera stiri despre romani. Corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Papa. ce purtau diferite denumiri: codri.redactata in sec. organizarea lor. despre primele formatiuni politice prestatale din Transilvania. al X-lea. ‘Legenda Sfantului Gerard’ mentioneaza existenta. cu centrul la Balgrad (Alba Iulia). Asezarile fortificate. al IX-lea. . sec. prin caracteristicile ei. . din sec. al XII-lea dar care prezinta evenimente din sec. de catre istoricul Nicolae Iorga. Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec. a trei formatiuni politice romanesti: . . sec. situat in Crisana. Slon (Prahova). Dabaca. Conform acestor descoperiri.Voievodatul lui Glad. legaturile de rudenie pierzandu-si importanta. tari.Voievodatul lui Menumorut. al XI-lea.Voievodatul lui Ahtum. daco-romanilor. cu centrul la Dabaca. prima cultura romaneasca.- - Poemul german ‘Cantecul Nibelungilor’. in centrul Transilvaniei. cu centrul la Biharea. ‘Legenda sfantului Gerard’ aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in Transilvania. Obstile satesti teritoriale erau comunitati umane ce-si desfasurau activitatea pe un anumit teritoriu (hotarul obstii) pe care il aveau in stapanire. al XIII-lea: TRANSILVANIA ‘Cronica lui Anonimus’ vorbeste despre existenta la jum. ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit: . si inventarul acestora atesta stratificarea societatii si existenta unui conducator cu functii politico-administrative. despre tara ‘romanilor’. ocoale.. specifice culturii Dridu. un caracter teritorial. Obstile satesti au evoluat din obstile gentilice (ce aveau la baza legaturile de rudenie dintre membrii obstii) specifice dacilor si. conduse de cnezi sau juzi. Vladimirescu (Arad) etc. in Banat. din sec. descoperite la Fundu Hertii. al IX-lea – sec. al IX-lea. 13 . cu timpul. romanii erau organizati in obsti satesti teritoriale numite. Cronica notarului anonim al regelui Bela al IV-lea. Obstile satesti au capatat. Moresti. care. in Banat (intre Mures si Cris). pe care arheologii le-au incadrat in complexul cultural Dridu. al XIII-lea vorbeste despre originea latina a romanilor. Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice prestatale Structuri politice romanesti din sec. cu centrul la Morisena. IX-XIII (peste 1500). la jum.Voievodatul lui Gelu. dovedeste incheierea procesului de etnogeneza a poporului roman.Voievodatul lui Gyla. in Podisul Transilvaniei. a doua voievodate romanesti. ‘Gesta Hungarorum’ (‘Faptele ungurilor’). cu centrul la Cuvin. campuri.etc. Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (‘autonomii populare’). mai tarziu. ii aminteste pe ‘vlahi’ si pe ‘tara vlahilor’. ‘romanii populare’.

in care rezida un conducator.Dersca. literatura bizantina. . cronici rusesti. economice.Tudora.Cnezatul lui Ioan. Moresti. ‘ocoale’. Informatiile izvoarelor scrise au fost completate cu informatiile oferite de sapaturile arheologice care au scos la suprafata cetati din acea vreme: Moigrad. in estul Banatului si vestul Olteniei. in centrul Moldovei. in Oguzname. din 1247. .Voievodatul lui Litovoi. in Cronica lui Nestor. . .Tara Brodnicilor.Ibanesti. . al XIII-lea.walati (valahi). in sudul Moldovei. Aceste izvoare vorbesc despre locuitorii spatiului dintre Carpati si Nistru: . . . . in aceste locuri. 14 . ‘campuri’. cum sunt cele de la: .Pocreaca – Satu-Nou. . intr-o diploma papala din sec. MOLDOVA Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale vremii (‘Oguzname’. dar si despre tarile acestora: .Ulakili (tara Vlahilor).Voievodatul lui Seneslau. ‘codri’.Tara Bolohovenilor. in stanga Oltului. . a unor formatiuni politice prestatale (autonomii romanesti) din perioada de inceput a Evului Mediu. mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice prestatale romanesti la sud de Carpati: .Tara Volohilor. . .Fundu Hertii.Cnezatul lui Farcas. religioase cu Bizantul. Denumirile stravechi de ‘tari’. .Tara Berladnicilor. documente din cancelaria germana si papala). TARA ROMANEASCA ‘Diploma cavalerilor ioaniti’.Tara Sipenitului. Marturiile izvoarelor scrise sunt completate de descoperirile arheologice care constau in grupari de asezari ce au in centru o fortificatie. . in sudul Olteniei.Tara Severinului.Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice. . care s-au pastrat pana azi in Moldova. presupun existenta. . etc. . in nordul Moldovei. in nordul Olteniei. .Codrii Orheiului. intre Olt si Jiu.ulakes. .Horodistea. in sudul Moldovei.volohi.Codrii Cosminului. in Oguzname. etc.Codrii Lapusnei.

descoperita la Mircea Voda. Tot Ana Comnena mentioneaza. stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina. conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda. apoi a incheiat pace cu Bizantul care a cunoscut independenta statului Asanestilor. Campul lui Dragos. .1187 – rascoala s-a incheiat cu victoria vlahilor.1196 – Asan a fost ucis de catre boieri.1204. condusa de un strateg. al X-lea a fost descoperita pe peretii complexului monastic de la Murfatlar care mentioneaza pe jupan Gheorghe. a sec. . Ana Comnena vorbeste despre existenta.1197 – Petru a fost asasinat si el de catre boieri iar conducerea a fost preluata de Ionita. care s-au constituit intr-un puternic stat in nordul Peninsule Balcanice. toamna – datorita fiscalitatii excesive impuse de Imperiul Bizantin ce se afla intr-o profunda criza. al XI-lea.Tatos. cu capitala la Tarnovo. O inscriptie din 943.Sestlav. DOBROGEA Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca din sec. . vlahii din peninsula Balcanica. cat si din partea papei. O alta marturie. papa Inocentiu al III-lea a fost de acord. Ionita a cucerit cetatile Constanta (in Muntii Rodopi) si Varna. Pudila.1197-1207 – a domnit Ionita cel Frumos (sau Ionita Caloian cum a fost numit de greci) care a obtinut titlul de rege si recunoasterea oficiala a statului sau. stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav. In opera sa. din a doua jum. Primul conducator al acestui stat a fost Asan. ‘Alexiada’. la 1094. Intre 971-1204. numita ‘thema Paristrion’ (Paradunavon). cu conditia convertirii la catolicism. Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna. conducator a devenit fratele acestuia. al X-lea. impreuna cu romanii nord-dunareni. . stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor. a trei conducatori locali: . . stat numit Statul Asanestilor sau Imeriul Vlaho-Bulgar. a sec. – Ionita a cerut papei coroana de tar si sceptrul.- Codrii Hertei. . un alt fruntas al vlahilor. etc. condusi de fratii Petru si Asan. 15 . 7 noiembrie – trimisul papei l-a uns pe arhiepiscopul Vasile ca patriarh al bisericii vlahe si bulgare. Statul Asanestilor .1201 – au inceput ostilitatile cu Imperiul Bizantin. Petru. atat din partea Bizantului.Satza. . aminteste de un jupan Dimitrie. in a doua jum. au declansat o puternica rascoala. Dobrogea a fost organizata de Imperiul Bizantin ca o unitate militar-administrativa.1185. . cumanii si bulgarii. fratele lui Asan si Petru.

a fost mentionat in documente din anul 1111). sec. X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a lovit de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum). Timis (1117).la moartea lui Caliman al II-lea. voievod al Transilvaniei era Leustachius.- - - 1204. Balduin de Flandra. Alba. – sec. 1207 – Ionita cel Frumos a fost ucis. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca ‘rege apostolic’ si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organizata a Transilvaniei. A izbucnit un conflict care s-a terminat tragic pentru Balduin de Flandra care a fost prins si inchis la Tarnovo. Zarand. unitati administrativ-teritoriale aflate sub autoritatea regelui Ungariei. dinastia vlaha a asanestilor se stinge. In tompul sau. Formarea voievodatului Transilvaniei A avut loc in doua etape: 1. Mai intai s-au asezat 16 . din partea papei. – dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model de organizare politica – pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei. diadema. a avut loc organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat (institutie specific romaneasca) cu o larga autonomie in cardul regatului maghiar. Noul imparat. Locul sau a fost luat de Asan Burul (1207-1218). in anul 1176. a sec. hrisovul de recunoastere si dreptul de a bate moneda. 1258 . statul a devenit bulgar. – organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea religioasa prin infiintarea episcopatelor catolice. IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si atestate si de descoperirile arheologice: – sec. Tarnava. Arad. condusa de un voievod numit de rege. Cluj. Astfel. primul comitat creat a fost Bihor (1111). XI-XII: – organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor. Satu Mare (1187). au fost colonizati secui. cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti): a. Mercurius. prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat. Ioan Asan al II-lea. sasi. 1218 – tronul a fost ocupat de nepotul lui Ionita. al XII-lea. a doua jum. apoi au fost create Crasna si Dabaca (1164). 1204 – cruciada a patra a cucerit Constantinopolul si a creat Imperiul Latin de Rasarit. secuii: de origine turca. Ionita a fost incoronat ca ‘rege al vlahilor si bulgarilor’ si a primit sceptrul. nu a recunoscut statul lui Ionita. 2. 8 noiembrie – la Tarnovo. au participat la actiunile militare ale maghiarilor impotriva romanilor. in timpul caruia statul atinge culmea puterii si intinderii sale: de la Dunare la Adrianopol si de la Marea Neagra la Marea Adriatica. – pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania. bula. Caras (1200) si la inceputul sec.

Ultimul grup a fost colonizat la inceputul sec. Tarnave. b. iar fratele lui. .unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I Intemeietorul (1310-1352) . al XIII-lea in zona Brasovului. Orastie. c. al XII-lea. de catre regele maghia Bela al IV-lea care a consemnat privilegiile acestora intr-o diploma din anul 1247.1324 – recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Severinului. in 1225 ei au fost alungati din Tara Barsei. Ca raspuns. 2. De aceea. in 1272-1275. Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) A cunoscut trei etape: 1. sec. Oltenia. Ei au fost adusi din zona Rhinului si Flandra dar. Primul grup a fost colonizat la jum. apoi. se gaseau pe Tarnave si Mures. de unigicare a acestor formatiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate maghiara. in anul 1211. Conform intelegerii pe care o aveau cu maghiarii. Bistrita. in sec. cel mai numeros grup a fost adus din Saxonia. d. Brasov. . In schimb isi pastrau forma proprie de organizare si conducere. Cavalerii teutoni: au fost adusi. Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia) . in sec.incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti dintre Carpati si Dunare a pornit din stanga Oltului. al XII-lea in judetele Alba si Hunedoara. secuii aveau rolul de a apara trecatorile Carpatilor impotriva invaziilor din rasarit.Incercarea unui urmas al lui Litovoi. . voievod din dreapta Oltului. Barbat. de catre Carol Robert de Anjou. dar si economice. in 1277. Un alt grup s-a stabilit in zona Sibiului. de la voievodatul lui Seneslau. Cavalerii ioaniti (ospitalieri): au fost colonizati in Banat. a fost luat prizonier. teutonii au incercat sa-si extinda stapanirea la sud de Carpati si sa iasa de sub autoritatea regelui Ungariei. la limita Carpatilor Orientali. 17 . Sasii au contribuit la dezvoltarea oraselor medievale Sibiu. Sasii: au fost colonizati in scopuri de aparare. Privilegiile acestora au fost consemnate in ‘Bula de aur a sasilor’ (1224) acordata acestora de regele Andrei al II-lea. al XIV-lea. . o expeditie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis. Cu toate ca se bucurau de numeroase privilegii. In aceasta diploma sunt mentionate formatiunile politice romanesti de la sud de Carpati.in Bihor. pe fondul crizei politice a regatului maghiar si slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. al XIII-lea s-au asezat in estul Transilvaniei.Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite in ‘Diploma Cavalerilor Ioaniti’. regele maghiar Ladislau IV a organizat. in Tara Barsei de regele Andri al II-lea cu scopul de a opri incursiunile cumanilor aflati in Muntenia.

fiind numit ‘despot’. nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania. Aceasta marca este considerata Moldova Mica si era vasala regelui Ungariei. Formarea Dobrogei Nucleul statului a fost ‘Tara Cavarnei’ mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea la 1230. 18 . a fost ucis. urmatorul conducator al Dobrogei. Vladislav Vlaicu (1364-1377). a unei marci de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia. Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei). Treptat a devenit autonom fata de imperiu si a unificat ‘tarile’ dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea. . Roman I (1391-1394). aflat pe valea Izei.- 9-12 noiembrie 1330 – batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou. . Stefan I (1394-1399). a participat alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii si. pusa sub conducerea voievodului maramuresean Dragos. La inceput acesta era vasal Bizantului. 1347 – Dobrotici. 3.Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei. Rascoala a fost urmata de ‘descalecatul’ acestuia in Moldova. fratele lui Balica.1359 – a avut loc ‘descalecatul’ lui Bogdan in Moldova. si consolidarea instutionala a statului medieval Moldova care s-au realizat sub urmasii lui Bogdan: Latcu (1365-1374). al XVI-lea. fapt consemnat de cronicile din sec. –rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce stapanea un cnezat format din 22 de sate. unde i-a alungat pe urmasii lui Dragos. structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti din zona. a urmat la conducerea statului in Dobrogea.contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani din Transilvania care. Radu I (13771384). Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. . 1388 – Ivanco. Intemeierea statului medieval Moldova A cunoscut trei etape: 1. 1353 – crearea de catre regalitatea maghiara. fiul lui Dobrotici. in contextul luptelor cu tatarii. Dan I (1384-1386). Petru Musat (1347-1391). pana la sfarsitul sec. 2. au trecut la sud de Carpati. cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara. 3. cu resedinta la Cuhea. – consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca stat medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364). probabil. XVIIXVIII si cunoscut ca ‘descalecatul lui Negru Voda din Fagaras’. 1346 – in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol.

Paharnicul: se ocupa cu aprovizionarea pivnitei domnesti. . acorda privilegiile boieresti. administrative si judecatoresti.  Legislative: adopta acte legislative. II.  Militare: comandantul armatei (mare voievod). Organizarea institutionala: o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii:  Administrative: numea dregatorii.Vistierul: se ocupa cu evidenta veniturilor si cheltuielilor domniei. o Adunarea tarii – se intrunea periodic.Spatarul: purta spada domnului la ceremonii.Stolnicul: avea grija meselor si ospetelor de la curte. el il incorona pe seful statului.Logofatul: seful cancelariei domnesti. Tara Romaneasca si Moldova – biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor medievale romanesti. redacta hotararile domnului. . .Postelnicul: supraveghea camera de culcare a domnului.participa la scaunul de judecata al domnului. era seful cavaleriei.II. redacta hotararile domnului.Vornicul: conducatorul curtii domnesti. Biserica si domnia A. stabilirea impozitelor.Clucerul: se ocupa de camarile domnului. . o Biserica – institutie importanta a statelor medievale romanest. reunea reprezentanti ai starilor privilegiate (uneori participau si tarani liberi) si hotara in chestiuni legate de alegerea domnului. . stabilea impozitele. CIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN 1. intaiul sfetnic al domnului.  Judecatoresti: scaunul domnesc era cea mai inalta instanta de judecata.Slugerul: avea rolul aprovizionarii curtii domnesti cu carne. . o Mitropolitul – al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc.Comisul: se ingrijea de grajdurile domnesti. i-a sprijinit pe domnitorii romani. o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori.Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in Moldova eu cele mai importante dregatorii. Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn. . . 19 . . . aveau atributii politice. . loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului. semnarea tratatelor si declansarea razboaielor.

fruntasilor secuilor. conduse de un ‘staroste’ sau ‘parcalab’(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati).militare (comandant militar) . Moldova:  1401 – a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava.atributii uneori administrative. etc. notari. Organizarea administrativ-teritoriala Tara Romaneasca: ‘judete’. Dealu.  1471 – a fost infiintata Episcopia de Radauti. patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din Constantinopol. • Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare. Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari. judecatoresti. Transilvania – Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688) 20 . ‘judeti’ cu functii administrative. Atributiile vicevoievodului: . judecatoresti. Era convocata de rege sau de voievod. Au fost ridicate manastiri precum: Vodita. etc.  1503 – au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului. clerului catolic.judecatoresti . Transilvania Transilvania. Cozia. Organizare institutionala: • Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor) Era numit si revocat de rege.  1597 – a fost infiintata Episcopia de Husi. patriciatului sasesc.indeplinea functii publice sau la curtea suveranului . B.  1404 – a fost infiintata Episcopia Romanului. Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt.  1370 – a fost infiintata Mitropolia Severinului. Moldovita. Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol. comiti.rol consultativ . capitala tarii. Putna. Tismana.conducea Transilvania in lipsa voievodului . cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar. Moldova: ‘tinuturi’.Organizarea bisericeasca Tara Romaneasca:  1359 – infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges. legislative.administrative (guvernator) • Sfatul voievodului: Vicevoievodul. conduse de reprezentanti ai domnului. pana la 1541 – Voievodatul vasal regelui Ungariei. Voronet. Atributii: . in general oamenilor liberi.

unitariana). • Districtele romanesti: numite initial tari (terra). cu resedinta la Alba-Iulia. o Episcopia Oradiei. secui). in Fagaras. in Banat. Tara Fagarasului (Scorei). Tara Barsei (Scheii Brasovului). isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor. • Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea). • Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita). conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica. cel mai important fiind scaunul Sibiului. se intrunea de doua ori pe an. fruntasii secuilor. 21 . Hunedoara (Strei. • Dieta: compusa din 150 de membri. Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati. Densus) etc. sasi. ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi. XV intr-o organizatie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor. sau Hunedoara. iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropolii. Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei: • Comitate maghiare conduse de comiti. luterana. o Episcopia Cenadului. • Scaune sasesti: sapte la numar. in numar de sapte. Organizarea bisericeasca: • Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea. patriciatul sasesc.Organizare institutionala: • Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan. calvina. hotara in chestiunile de interes general. cuprindea trei episcopii: o Episcopia Transilvaniei. erau situate in regiunile de granita. • Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale. Formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari. • Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei.

Petru I (1374-1391). iarna – Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. impotriva turcilor. Amlasului si Fagarasului de catre Mircea. Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei. 1394. o noua cruciada antiotomana. 1395. vara – cruciatii au cucerit Vidin. 1389. sustinandu-l mai intai pe Musa. 25 mai – la Roman. tratatul de alianta cu regele Poloniei. alianta cu Wladislav Jagello. Nicopole. Mircea cel Batran (1368-1418) – Tara Romaneasca 1388 – 1389. 1402-1413 – s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman. mai ales ca regele Ungariei Sigismund de Luxemburg (1387-1437) era nemultumit de preluarea Banatului Severinului. 1411. noiembrie – initiativa lui Sigismund de Luxemburg de a organiza. tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. 22 . 1397. impotriva cavalerilor teutoni. 1417 – a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre acesta a independentei Tarii Romanesti. 12 martie – Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei. 1393 – a intreprins o expeditie la Karinovasi. in sudul Muntilor Balcani. Rahova. pentru a contracara pretentiile Ungariei de a-si extinde stapanirea asupra tarilor romane. 1406. 1403. apoi pe Mustafa. incheiata cu succes. impotriva Ungariei. 10 decembrie – la Radom s-a incheiat. 7 martie – Brasov. 1389 – a incheiat alianta cu domnul Moldovei. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova 1402. dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed. septembrie-octombrie – a avut loc infruntarea cu turcii in Campia munteana incheiata cu izgonirea turcilor si recuperarea cetatii Turnu. impreuna cu Mircea cel Batran.1396.II. 25 septembrie – a avut loc lupta de la Nicopole incheiata cu un dezastru pentru cruciati care s-au retras in dezordine. Politica externa a voievozilor romani 1. 2. Mircea a pierdut cetatea Turnu.1396. 23 septembrie – a reinnoit prin intermediul lui Alexandru cel Bun. prin mijlocirea domnului Moldovei. indreptat impotriva Ungariei. 10 octombrie – batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul). 1410 – domnul Moldovei a trimis la Grünwald trupe in sprijinul regelui Poloniei. . 2. pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova. recunoscand suzeranitatea acestuia. organizata de Sigismund de Luxemburg cu participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor burgunzi): . 1396 – cruciada antiotomana de la Nicopole. Wladislav Jagello.

Nicopole. a renuntat la pacea cu turcii. Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol existenta Moldovei. respectiv al Moldovei. 1442. A fost oprita. pentru a sprijini Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi. expansiunea Imperiului Otoman spre Centrul Europei. 1422 – domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg. pentru 75 de ani. Iancu a fost infrant la Santimbru. 1444. 10 noiembrie – in batalia de la Varna. 1456. primavara – dupa alungarea trupelor turcesti din Tara Romaneasca a adus pe tronul tarii pe Basarab II si a creat astfel un front antiotoman. 1442. 1443 – ‘Campania cea lunga’ la care au participat Ungaria. Vladislav I. ocupand orasele Niş si Sofia. Iancu de Hunedoara – Transilvania 1441-1456 – Voievod al Transilvaniei. • 1443. conducatorul albanezilor. 1442. 22 martie – turcii in retragere. septembrie – crestinii au trecut Dunarea in Peninsula Balcanica provocand infrangeri turcilor. 1420 – Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei. 15 martie – la Lublau. 20 septembrie – cruciatii au trecut Dunarea. 18-20 octombrie – lupta de la Kossovopolje s-a incheiat cu victoria turcilor. campania s-a incheiat cu infrangerea cruciatilor si moartea regelui Ungariei. incheiata de sultanul Murad al II-lea cu regele Ungariei. 1444 – alianta antiotomana la care au participat Ungaria. Venetia si oastea Tarii Romanesti condusa de Vlad al II-lea. 1453-1456 – capitan general al Ungariei. octombrie – incursiune a lui Iancu de Hunedoara in Serbia unde a provocat o grava infrangere turcilor. 1442. 23 . 21-22 iulie – la Belgrad. 1445. 2 septembrie – victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita. indreptandu-se spre Nicopole si Varna.1412. la Chilia si Cetatea Alba. despotul sarb Brancovici si oastea Tarii Romanesti: • 1443. august – Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor. victoria lui Iancu de Hunedoara. 1444 – ‘Cruciada de la Varna’: • 1444. iulie – Pacea de la Seghedin pe 10 ani. urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti langa Sibiu. 12 decembrie – dupa lupta de la Zlatiţa. 18 martie – incursiune turceasca in Transilvania. 1441. oastea crestina s-a retras. Vladislav I. Trupele lui Iancu au fost oprite la trecatorile Balcanilor. a fost cucerit Giurgiul. Au cucerit Vidin. in conditiile iernii. • 1444. la insistentele Papei. 1448 – alianta cu Vlad Tepes si Bogdan II pe care i-a ajutat sa ocupe tronul Tarii Romanesti. 1448. 1445 – o noua alianta la care au participat Ungaria. 3. Tarile Romane si Gheorghe Kastriotul. 1446-1453 – guvernator al Ungariei.

trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din partea ostilor moldovene. Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele Poloniei. 16 iunie – ‘Atacul de noapte’ de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea. 7 martie 1471 – la Soci. acesta a cucerit Roman. moldovenii au fost infranti. si s-a indreptat spre Baia.4. in Moldova. aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria. 26 ianuarie 1465 – a atacat si cucerit cetatea Chilia. regele Ungariei. Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova. 1469. intre Rahova si Chilia. toamna – campania lui Matei Corvin. protejarea acesteia de catre sultan. 16 noiembrie 1485 – i-a infrant pe turci la Catlabuga. care a promis sprijin impotriva turcilor. 5. 10 ianuarie 1475 – batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor. 12 iulie 1475 – alianta antiotomana cu Matei Corvin. iar sultanul a recunoscut independenta Moldovei. 15 septembrie 1485 – la Colomeea. 1461 – alianta cu regele Ungariei. 1462 – un nou acord cu Polonia prin care a recuperat Hotinul. Primavara 1486 – victorie impotriva turcilor la Scheia. 1462. Targu Neamt. in schimbul juramantului de vasalitate si cedari Hotinului. Matei Corvin. 1487 – tratat cu turcii. ocupata de unguri. 14 decembrie 1467 – la Baia. 9 august 1484 – turcii au cucerit si Cetatea Alba. 1473 – a refuzat plata tributului. Cazimir al IV-lea. 1467) – Tara Romaneasca Confruntarile cu Imperiul Otoman: 1459 – a refuzat plata tributului. 1465. iarna – a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova 4 aprilie 1459 v. Stefan cel Mare l-a infrant pe Radu cel Frumos si l-a indepartat de la putere. tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV. 1461-1462. vara – la Lipnic. 21 noiembrie 1473 – pe raul Vodna. a reluat plata tributului. Radu cel Frumos. 26 iulie 1476 – Valea Alba (Razboieni). 24 . Vlad Tepes (1456-1462. domnul Moldovei l-a infrant pe domnul Tarii Romanesti. dar au reusit sa-I alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie. 1462 – incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea independentei Tarii Romanesti. 14 iulie 1484 – turcii au cucerit Chilia.la Overchelauti. Poarta respecta suveranitatea statului roman.

Sec. dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane. 18/28 octombrie 1599 – batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory. rupand astfel relatiile cu Polonia. 20 octombrie 1595 – turcii au fost infranti definitiv la Giurgiu. Unirea Principatelor 1 mai 1599 – Andrei Bathory. 20 mai 1595 – tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in schimbul sprijinului impotriva turcilor. a incheiat pace cu Imperiul Otoman.Mihai a incercat refacerea frontului ontiotoman prin cucerirea Transilvaniei si Moldovei (conduse de principi ce ii erau rivali). XVI – s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a manifestat in plan politic. 1595 – campania turceasca impotriva Tarii Romanesti. etc. 13/23 august 1595 – lupta de la Calugareni. turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. 6-8 octombrie – cu sprijinul aliatilor a fost eliberat Targoviste. tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra Tarii Romanesti. Ianuarie 1597 – a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti. Martie 1598 – pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti. Rusciuc. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca 1593 – a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care faceau parte Spania. 6. ducatele italiene (Mantua. Principatul Transilvaniei si Moldova. Un tratat asemanator a incheiat si cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova). cucerirea oraselor Bucuresti si Targoviste de catre turci. tratat semnat de boieri. Decembrie 1594-Ianuarie 1595 – campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite ale celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu. Statul Papal. 30 mai/9 iunie 1598 – Targoviste. Serpatesti. principele Transilvaniei.1489 – tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea de Balta drept posesiuni. Ferrara si Toscana). 26 octombrie 1497 – la Codrii Cosminului. 25 . A fost parasit de aliatii sai din celelalte principate romane. Venetia. datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalâcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541). . 12 iulie 1499 – tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de regele polon. Silistra. 13 noiembrie 1594 – a ucis pe creditorii levantini si unitatea turceasca din Bucuresti si i-a izgonit pe turci de pe teritoriul tarii. armata poloneza a fost infranta de cea moldoveana.

1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al Transilvaniei de catre Dieta. Primavara 1600 – campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei. - s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul. 18 septembrie 1600 – la Miraslau, Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul Basta. - interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila. - Targoviste, Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca, Simion Movila. Martie 1601 – la Praga, Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti. 3/13 august 1601 – la Guraslau, cu ajutorul lui Basta, Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. 9/19 august 1601 – Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii. II. 3. Politica si diplomatie in sec XVII

Secolul al XVII-lea este caracterizat printr-o mai mare stabilitate politica. Domnitorii romani au renuntat la conflictul deschis cu Imperiul Otoman, inlocuindu-l cu actiuni diplomatice menite sa stranga legaturile dintre cele trei Tari Romanesti si sa le apropie de puterile europene ostile turcilor (Imperiul Habsburgic, Polonia si Rusia). Daca in prima jumatate a sec. al XVII-lea, regimul dominatiei otomane (instituit inca din 1538) a fost mai usor, in a doua jumatate a secolului, acest regim a devenit tot mai apasator culminand, la inceputul sec. XVIII-lea cu instaurarea, in Tara Romaneasca si in Moldova, a regimului fanariot. Regimul politic al dominatiei otomane asupra Tarilor Romane s-a manifestat sub doua forme: dominatia economica si dominatia politica. • Dominatia economica a constat in: a) obligatiile banesti ce trebuiau platite Portii: - haraciul sau tributul – reprezenta sumele de bani ce trebuiau platite de domnitorii romani in schimbul mentinerii pacii si pastrarii autonomiei interne a Tarilor Romane; - peşcheşurile – darurile in bani sau natura (blanuri, cai, etc.) pe care domnitorii romani erau obligati sa le plateasca cu ocazia diferitelor evenimente ce aveau loc la curtea sultanului (casatorii, urcarea pe tron a sultanilor, etc.); - cumpararea domniei – sume de bani ce erau platite sultanilor sau dregatorilor acestuia de catre pretendentii la tronul Tarilor Romane, pentru a li se acorda domnia; - confirmarea domniei (din a doua jumatate a sec. al XVII-lea) sau mucarerul – obligatie in bani, anuala sau trienala, ce era platita de domnitori sultanului pentru mentinerea lor pe tron.

26

b) obligatiile in natura (cereale, vite, cai, etc.) si obligatiile in munca (transport, constructii, etc.) c) monopolul comercial: dreptul turcilor de a cumpara produse agricole la preturi foarte mici. Dominatia politica s-a exercitat prin: - amestecul sultanilor in numirea domnitorilor a fost cauza duratei mici a domniilor, pe tronul Tarilor Romane perindandu-se, in aceasta perioada, un numar foarte mare de domnitori; - controlul asupra politicii duse de domnitor prin intermediul boierilor romani de la curtea domneasca cat si prin trimisii Portii (in special greci). Acest lucru a permis instaurarea unui climat de insecuritate politica, domnii si principii din cele trei Tari Romane fiind expusi intrigilor de la curte si subordonati intereselor boierilor, respectiv nobililor. S-a instituit, astfel, regimul boieresc in Tara Romaneasca si Moldova si regimul nobiliar in Transilvania. Chiar si in conditiile crizei de autoritate cu care s-a confruntat domnia in Tarile Romanesti, pe parcursul sec. al XVII-lea, au existat domnitori si principi (in Transilvania) care s-au distins prin politica abila dusa cu scopul iesirii din sfera de influenta a Imperiului Otoman. Cele mai importante domnii: 1. Matei Basarab (1632-1654), in Tara Romaneasca: • Politica interna: - cu sprijinul boierilor romani a incercat inlaturarea boierilor greci din sfatul domnesc; - a urmarit dezvoltarea economica a tarii; - a sprijinit construirea de lacasuri de cult. o Politica externa: - a initiat legaturi cu habsburgii si cu regele Poloniei in scopul realizarii unei aliante antiotomane; - a intretinut relatii cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I, cu care a incheiat, in 1633, un tratat de alianta prin care cei doi isi promiteau sprijin reciproc. Acest tratat a fost reinnoit in 1635, 1636, 1638, 1640, 1647 si cu fiul acestuia Gheorghe Rackoczi II, in 1650 si 1651; - 1650 – a incheiat o intelegere de ajutor reciproc cu hatmanul cazacilor, Bogdan Hmelnitki; - s-a aflat in conflict cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, Care urmarea sa-i ocupe tronul. 2. Vasile Lupu (1634-1653), in Moldova • Politica interna: - s-a sprijinit pe boierii greci in conducerea tarii ceea ce i-a nemultumit pe boierii pamanteni; •

27

-

om de cultura, a ridicat numeroase biserici si manastiri (Biserica Trei Ierarhi din Iasi).

Politica externa: - 1639, a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei Basarab, dar a fost infrant in luptele de la Ojogeni si Nenisori (Ialomita); - 1638, tratat de alianta cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I; - 1644-1648, perioada de imbunatatire a relatiilor cu Matei Basarab; - 1646, a incheiat o conventie de buna vecinatate si de extradare cu Transilvania; - 1653, ultima incercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Tarii Romanesti s-a incheiat cu infrangerea suferita la Finta si indepartarea sa de pe tron.

3. Serban Cantacuzino (1678-1688) in Tara Romaneasca • Politica interna: - intarirea autoritatii domnesti pentru a pune capat anarhiei provocate de grupurile boieresti. • Politica externa: - a urmarit incheierea unei aliante antiotomane cu Imperiul Habsburgic; - 1683, cand a avut loc asediul esuat al turcilor asupra Vienei, chiar daca a participat cu trupe alaturi de Imperiul Otoman la acest asediu, a ajutat trupele imperiale oferindu-le informatii despre actiunile turcesti; - dupa infrangerea armatelor turcesti la Viena, Serban Cantacuzino a intrat in tratative cu imparatul german in vederea incheierii unei aliante antiotomane; - 1684-1688, contacte diplomatice cu Imperiul Habsburgic, habsburgii promitandu-I domnia ereditara si titlul de baron in cadrul imperiului. Tratativele nu au fost finalizate datorita mortii domnitorului. 4. Constantin Brancoveanu (1688-1714) in Tara Romaneasca • Politica interna: - s-a preocupat de intarirea autoritatii domnesti in raport cu boierii; - a reorganizat sistemul fiscal; - a sprijinit Biserica prin construirea de lacasuri de cult si prin danii acordate acesteia; - a contribuit la inflorirea culturii prin sprijinul acordat tiparirii de carti in tipografiile din Targoviste si Ramnic; - 1714, datorota intrigilor boierilor pe langa sultan, a fost mazilit, apoi executat impreuna cu cei patru fii ai sai, la Istanbul. • Politica externa: - a urmarit permanent mentinerea unor relatii bune cu Imperiul Otoman pentru a nu trezi suspiciuni cu privire la politica sa externa antiotomana; - la inceput relatiile cu imparatul german au fost incordate, domnitorul roman fiind nevoit sa respinga doua atacuri ale habsburgilor asupra Tarii

28

in Tara Romaneasca. Petru cel Mare. • Politica externa: . tratat care prevedea ajutor militar reciproc impotriva turcilor. cand domnitorul i-a alungat pe habsburgi din Transilvania. . Imperiul Otoman a inlocuit domniile pamantene cu domniile fanariote (fanariotii erau greci din cartierul Fanar al Constantinopolului. considerati diplomati foarte abili. ostile rusesti si moldovene au fost infrante de turci. dar a renuntat la acest proiect datorita incapacitatii de lupta a Poloniei. a incheiat un tratat de alianta cu tarul Rusiei. motiv pentru care erau folositi de sultani in chestiuni de politica externa). in Moldova si 1716.s-a orientat spre o alianta antiotomana cu Rusia care se afla in plina ascensiune. domn al Moldovei • Politica interna: . la Luţk. Incepand cu anul 1711. la Stanilesti. 5. cu Moldova relatiile au fost incordate. intre Tara Romaneasca si Rusia lui Petru cel Mare s-a incheiat o conventie secreta indreptata impotriva turcilor.s-a sprijinit pe mica boierime si pe oraseni impotriva marilor boieri. .a luat masuri pentru intarirea puterii centrale.- Romanesti: in 1689 si in anul 1690.iulie 1711. Dimitrie Cantemir (1710-1711). . 1709. a incercat incheierea unei aliante cu Polonia indreptate impotriva turcilor.13 aprilie 1711. . 29 . iar Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea tarului Rusiei.a realizat o reforma fiscala.

pe langa Marile Puteri. prin dominatia exercitata de Poarta. materiale.Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie. PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE III. in Transilvania s-a instituit regimul dominatiei habsburgice. 1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca.domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului.Economia fiind subordonata Portii otomane. . Tarile Romane ocupau un loc important in cadrul ‘Crizei Orientale’. teritoriale. Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat. apoi si in Tara Romaneasca. Rivalitatea dintre Marile Puteri. acestea mentinandu-si autonomia interna. au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei.teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman. Cu toate acestea Tarile Romane aveau un statut aparte in cadrul Imperiului Otoman. social si politic.Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. a determinat izbucnirea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane. Pe de alta parte. la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. menite sa la elibereze de sub aceasta dominatie. Sec. in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan. al XVIII-lea – apare ‘Problema Orientala’ sau ‘Criza Orientala’ determinata de tendinta Austriei. .Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie. domnii fanarioti au contribuit la modernizarea societatii romanesti in spiritul ideilor iluministe. Regimul fanariot. . Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova: 1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova. 1. In acelasi timp. . prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii. ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului. prin actiunile lor reformatoare in plan economic. cu mari pierderi umane. Criza orientala. Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza.III. Trasaturile regimului fanariot: . Opera reformatoare a domnilor fanarioti: 30 . mai intai in Moldova. Tendinta domnitorilor romani de a se alia cu puterile vecine pentru a iesi de sub suzeranitate otomana a determinat Imperiul Otoman sa Restranga autonomia Principatelor si sa inlocuiasca domniile pamantene cu cele fanariote. fiscalitatea excesiva si coruptia administratiei din Tara Romaneasca si Moldova a avut ca efect accentuarea saraciei ce a devenit tot mai apasatoare pentru romani care au initiat o serie de demersuri.

domn in Tara Romaneasca (1774-1782. secui. . guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice.nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute. act ce a jucat rol de constitutie.Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic. o culegere de legi inspirata din Codul austriac si Codul lui Napoleon. 1688 – Dieta de la Sibiu. oficiale: catolica. Ei au devenit clacasi. religia ortodoxa nu era acceptata. justitie si finante. . administrative si judiciare. Ioan Gheorge Caragea. ce putea fi platit in 4 rate. calvina. . in 1818. sasi). 1691. infaptuita in 1746 in Tara Romaneasca si in 1749 in Moldova. Imperiul Habsburgic a obtinut o noua victorie asupra turcilor si a anexat Ungaria. in 1816-1817. El a marit obligatiile taranilor clacasi fata de boieri. 1687 – la Mohacs. astfel: . romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii. justitiei. luterana si unitariana). . a avut mai multe domnii in Tara Romaneasca si Moldova intre 1730-1769. a promulgat. Scarlat Calimachi. Alexandru Ipsilanti. . a hotarat acceptarea protectiei imperiale austriece impotriva turcilor si renuntarea la suzeranitatea otomana. moment care marcheaza intrarea in defensiva a Portii Otomane si expansiunea Imperiului Habsburgic in Ungaria si Transilvania. domn al Moldovei in 1806.refoma fiscala: desfiintarea darilor si inlocuirea lor cu un impozit anual fix.se mentinea sistemul ‘celor trei natiuni privilegiate’ (unguri.reforma sociala.erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor. un cod de legi (Legiunea lui Caragea) inspirat din Codurile occidentale.Constantin Mavrocordat. . 1812-1819 – a tiparit la Iasi. 1796-1797) si in Moldova (1786-1788) a infaptuit reforme in invatamant. in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic. a constat in desfiintarea serbiei si a legaturii de pamant a taranilor care se putea rascumpara. finantelor. domn al Tarii Romanesti (1812-1818). ‘Compilatae Constituones’ si ‘Aprobatae Constituones’. 1686 – victoria austriecilor impotriva turcilor la Buda.erau mentinute vechile legi feudale reglementate prin ‘Tripartitul lui Werboczi’. 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina. octombrie – s-a semnat tratatul de la Blaj intre principele Transilvaniei. fiind obligati sa presteze zile de claca pe pamantul boierului (12 zile pe an in Tara Romaneasca si 24 in Moldova). 1807-1810. Mihail Apafi si imparatul Leopold I prin care Imperiul Habsburgic acorda protectie militara Transilvaniei impotriva turcilor si a fost acceptata instalarea armatei austriece in 12 orase din Transilvania. 1687. ‘Codul lui Calimachi’. 31 . sub presiunea austriecilor. A luat masuri pentru reformarea administratiei. Regimul habsburgic in Transilvania 1683 – asediul esuat al Imperiului Otoman asupra Vienei.

La Congresul de pace de la Focsani (24 iulie 32 . Reformele monarhilor luminati Maria Tereza (1740-1780) si Iosif al II-lea (17801790): 1759 – a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa Romana. la care a participat si Dimitrie Cantemir. . In 22 iulie 1711. domnul Moldovei. Turcia) desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane. Cancelaria Aulica a transilvaniei cu scopul integrarii provinciei in Imperiul Habsburgic si consolidarii stapanirii habsburgice in Transilvania. Razboiul austro-turc din 1716-1718.comandantul armatei era austriac. la emanciparea romanilor din Transilvania. rasculatii au obtinut cateva victorii ce au culminat cu proclamarea lui Rackoczi ca principe al Transilvaniei. Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739. acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane. Prin semnarea pacii de la Passarovitz (1718). s-a incheiat cu infrangerea Austriei si semnarea pacii de la Belgrad. la Viena. Razboiul ruso-turc din 1768-1774. prin care Oltenia a fost retrocedata Tarii Romanesti. Initial. Razboiul ruso-turc din 1710-1711. 1765 – Transilvania a devenit Mare Principat. Se urmarea inlaturarea stapanirii habsburgice in Transilvania. care era numit de imparat). Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia. s-a incheiat cu victoria Austriei. Austria. neintelegerile dintre rasculati au dus la infrangerea rascoalei incheiata cu Pacea de la Satu Mare. inlaturandu-i pe domnitorii fanarioti. ceea ce a permis multor romani accesul la educatie. Razboaiele ruso-austro-turce. Turcia ceda Austriei si teritoriile romanesti Banat si Oltenia. dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul. 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei. s-a incheiat cu victoria turcilor in batalia de la Stanilesti (18-22 iulie 1711). 1694 – s-a infiintat.se mentinea Dieta Transilvaniei. pastrandu-si autonomia in cadrul Imperiului Habsburgic. 1781 – edictul de toleranta religioasa prin care religia ortodoxa era considerata legala.. 1699. 1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica Catolica. Banatul ramanea in continuare in posesia habsburgilor. Acesta patenta a fost anulata la insistentele nobililor. in cursul caruia Rusia a reusit sa ocupe Moldova. a cuprins o mare parte a Transilvaniei. Apoi. 1777 – a fost emis actul ‘Ratio Educationis’ prin care a fost reorganizat invatamantul. in cursul caruia Rusia a ocupat Tarile Romane. s-a incheiat pacea de la Vadul Husilor prin care rusii au cedat turcilor cetatea Azov. 1703-1711 – rascoala condusa de Francisc Rackoczi al II-lea. 1785 – patenta imperiala care desfiinta iobagia si legarea de glie a iobagilor.

Bucovina (1775). • au fost introduse la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova. Regulamentele Organice • primele Constitutii romanesti care au jucat rol de legi fundamentale pana la 1858. Tarile Romane au intrat sub ocupatie ruseasca (1828-1834). Razboiul ruso-turc din 1806-1812. prezidata de mitropolit. Au fost introduse in Tara Romaneasca si Moldova. 33 . el era ajutat de un Sfat format din 6 ministri. Domnul numea si revoca ministri. constituit din Tara Romaneasca si Moldova. ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. in virtutea vechilor ‘capitulati’.‘proiectul grecesc’ care viza impartirea teritoriilor europene din Peninsula Balcanica intre Rusia si Austria si refacerea Imperiului Bizantin. independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia. cu intentia clara de a anexa Principatele Romane. Armata rusa a ocupat Tarile Romane. S-a instituit protectoratul rusesc asupra Tarilor Romane. cu numele Dacia. Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792. Razboiul ruso-turc din 1828-1829. Razboiul s-a incheiat cu pacea de la Bucuresti (16/28 mai 1812) care prevedea anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru de catre Rusia. Razboiul s-a incheiat anul urmator. prin presiuni asupra turcilor. Rusia a devenit. declansat de incercarea de punere in practica a ‘proiectului grecesc’. Putea sa dizolve Adunarea Obsteasca cu acordul puterilor suzerana si protectoare. Imperiul Otoman a fost obligat. modern al separarii puterilor in stat. Aceste proiecte au fost: . o puterea legislativa era detinuta de Adunarea Obsteasca. era formata din boieri si avea rolul de a adopta legi. astfel. sa revina la domniile pamantene. • se bazau pe principiul democratic. Turcia infranta a cerut pacea. Rusia a castigat dreptul de a interveni pentru protejarea Tarilor Romane. delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin carfe cereau.1772-22 martie 1773). presati de evenimentele din Franta. Rusia a elaborat o serie de proiecte pentru organizarea sud-estului Europei. incheiat cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol care a limitat foarte mult dominatia Imperiului Otoman asupra Principatelor. prin conventia rusoturca de la Akkerman (25 septembrie-7 octombrie 1826). Austria. Regulamentele Organice. Austria. Acest teritoriu va primi numele de Basarabia.‘proiectul dacic’ care viza formarea unui stat tampon. habsburgii s-au grabit sa semneze pacea de la Şiştov (24 iulie 1791). Prusia). Turcia a fost infranta dar. initia si sanctiona legi. a fost declansat de Rusia sub pretextul comiterii de abuzuri asupra Tarilor Romane de catre turci. a reusit sa anexeze partea de nord a Moldovei. vecina Tarilor Romane. Dupa revolutia de la 1821. In urma pacii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774). cu pacea de la Iasi (1792) cand Rusia a obtinut de la turci teritoriul dinte Bug si Nistru si recunoasterea stapanirii sale asupra Crimeei. . • prevederi: o puterea executiva era exercitata de domn.

o dezvoltarea invatamantului. o infiintarea militiei pamantene. prin opera lor literara si istorica. etc. infiintarea de scoli. Reprezentantii Scolii Ardelene. . 2. document elaborat in 1791 de catre reprezentantii Scolii Ardelene: Petru Maior. In 1774. Closca si Crisan (1784) a avut. pentru negustori si meseriasi. curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali romani din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. a vechimii ai a continuitatii acestui popor in spatiul carpato-danubiano-pontic. desfiintarea iobagiei. .participarea romanilor la Dieta proportional cu numarul lor. a intocmit Supplex Libellus pe care l-a trimis imparatesei Maria Tereza. romanii urmarind recunoasterea natiunii romane alaturi de celelalte natiuni din Transilvania. . Samuil Micu. este primul program politic modern al romanilor din Transilvania care revendica: . etc. Tara Romaneasca si Moldova Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. Samuil Micu. participarea acestora la viata politica a tarii.folosirea toponimiei romanesti. episcop unit.Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768). pentru a demonstra legitimitatea romanilor din Transilvania de a cere drepturi politice. o a fost instituit bugetul tarii. o a fost stabilit un impozit unic: capitatia. A fost chemat la Viena si exilat la Roma unde a si murit. . Transilvania . Gheorghe Sincai. Constiinta nationala si emancipare politica Miscarea de emancipare nationala a romanilor din: A. III.Scoala Ardeleana. Ioan Budai-Deleanu. etc. pe langa caracterul social (cereau desfiintarea servitutilor feudale). Ca membru al Dietei Transilvaniei a propus acordarea de drepturi romanilor. El a redactat mai multe memorii pe care le-a inaintat Curtii de la Viena. Gheorghe Sincai. 34 . B. fundamentata pe dovezi istorice incontestabile. Rascoala a avut un impact puternic care a determinat emiterea unei patente imperiale de catre imparatul Iosif al II-lea. pentru tarani si patenta. . au promovat ideea originii latine a poporului roman. Ion Budai Deleanu. a luptat pentru drepturile romanilor din Transilvania. Iosif Mehesi.Rascoala condusa de Horea. Petru Maior. care era instanta suprema. care erau mentinuti la statutul de natiune tolerata cu toate ca reprezentau populatia majoritara. prin afirmarea vechimii si originii latine a romanilor. si un caracter national.Supplex Libellus Valachorum.o puterea judecatoreasca era detinuta de tribunale si de Inaltul Divan Domnesc.egalitate in drepturi cu celelalte natiuni.. prin care iobagia era desfiintata.

etc. Eufrosin Poteca. de eliberare sociala si nationala. • pandurii. Prusia). ale caror obligatii au crescut. Austria. • boerii pamanteni. Membrii ‘partidei nationale’ s-au opus limitarii autonomiei Tarii Romanesti de catre Rusia. la Şiştov. . • razboaiele ruso-austro-turce care s-au desfasurat in Tarile Romane si care au provocat numeroase pierderi.independenta sau autonomia Tarilor Romane. desfasurata pe plan european. domn pamantean. organizata de societatea secreta Eteria.In 1791.la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie 1773). un proiect de constitutie democratica. • orasenii. Documente programatice: 35 . . Mihai Cantacuzino. condusa de Alexandru Ipsilanti. Dimitrie Sturdza. protestul domnitorului Grigore Ghica al III-lea impreuna cu boierii moldoveni impotriva rapirii Bucovinei.inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri.‘Partida Nationala’.In 1822. . in 1837-1838. independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia. Revolutia romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana. Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au inaintat Marilor Puteri aceste memorii.In 1774. a redactat. delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin care cereau. boierii munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si Rusiei prin care cereau: anularea obligatiilor fata de Poarta. • coruptia si fiscalitatea excesiva. .respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’. reprezentant al micii boierimi din Moldova care prevedea introducerea in Moldova a unui regim constitutional. unde se discutau conditiile pacii turcilor cu Rusia si Austria. condusa de colonelul Ion Campineanu. etc. Aceste revendicari erau: . . . Forte participante: • taranii liberi si dependenti. Cauze: • dominatia straina si regimul fanariot. autonomia principatelor si intrarea lor sub protectia Rusiei si Austriei. . • situatia grea a taranilor.In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate.respectarea drepturilor politice ale romanilor. Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita Vacarescu. in virtutea vechilor ‘capitulatii’. . cautand sprijinul acestora. Revolutia de la 1821 Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla. autonomia fata de Poarta Otomana. a fost conceputa ‘Constitutia Carvunarilor’ de catre comisul Ioan Tăutu.

impreuna cu armata sa (10. • desfiintarea vamilor interne. Tudor a fost atras intr-o cursa si ucis de eteristi. Cu acest prilej s-a format la Bucuresti Comitetul de Obladuire pentru a prelua conducerea tarii. trupele turcesti. • 18 mai 1821 – oastea revolutionarilor se afla la Golesti. • invatamant obligatoriu. • februarie-inceputul lui martie 1821 – Tudor si-a fixat tabara la Ţânţăreni. Aici a purtat discutii cu reprezentantii Eteriei. a pornit spre Bucuresti. 16 martie 1821. • libertarea comertului. • revenirea la impozitul fix ce putea fi platit in 4 rate. adunata la Pades. condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. • 16 martie 1821 – Tudor a ajuns la Bolintin si a adresat o proclamatie bucurestenilor adunati aici. fara a se ajunge la o intelegere. • inceputul lunii mai 1821 – au patrund in Tara Romaneasca. • ‘Proclamatia catre munteni’.. etc. • 18 martie 1821 – revolutionarii au ajuns la Cotroceni unde tudor a citit o noua proclamatie. generate de comportamentul trupelor eteriste. Desfasurare: • ianuarie 1821 – a murit ultimul domn fanariot. • ‘Proclamatia de la Cotroceni’. La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. • reformarea justitiei. a expus multimii.• ‘Proclamatia catre tara’ citita la Pades. incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor romani. • desfiintarea dregatoriilor inutile. • 23 ianuarie 1821 – Tudor Vladimirescu. eteristii. Tudor a hotarat retragerea spre Oltenia pe ruta Bucuresti-PitestiRamnicu Valcea. ‘Proclamatia catre tara’.000 de oameni). februarie 1821. • armata nationala. pe cinci coloane. • numirea in functii dupa merit. apoi a constituit ‘Adunarea Norodului’. neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I. 36 . A facut doua popasuri la manastirile Strehaia si Gura Humorului. • 21 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a intrat in Bucuresti. Revendicari: • desfiintarea privilegiilor boieresti. Au aparut neintelegeri intre Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu. la 23 ianuarie 1821. 20 martie 1821. • ‘Cererile norodului romanesc’. • februarie 1821 – Tudor. 3 martie 1821. • 23 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a fost primit de Comitetul de Obladuire si a preluat conducerea ca reprezentant al Adunarii Norodului. Alexandru Şuţu. • 22 februarie 1821. • 26/27 mai 1821 – la Golesti. cu acordul Comitetului de Obladuire. • ‘Proclamatia din Bolintin’. • sfarsitul lunii martie – o noaua intelnire a lui Tudor cu Ipsilanti.

armata eterista a fost zdrobita de turci. Mihail Kogalniceanu. • libertatea personala. revenirea la domniile pamantene. acesta a trecut la represalii inabusind miscarea de la Iasi si arestand un numar de 13 revolutionari. Revendicari: • imbunatatirea situatiei taranilor. • starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane. • infiintarea unei garzi nationale. Revolutia din 1848-1849 Cauze: • dominatia straina asupra Principatelor Romane. dupa inaintarea petitiei domnitorului Mihail Sturdza. • eliberarea detinutilor politici. • mentinerea vechilor relatii de tip feudal. 37 • . Consecinte: • inlaturarea regimului fanariot. Unii revolutionari au reusit sa fuga peste granita in Transilvania. • octombrie 1821 – la Manastirea Secu si Sculeni au fost infrante ultimele ramasite eteriste. Desfasurare: • 29 martie. pentru a obtine independenta Tarilor Romane. • 29 mai 1821 – la Dragasani a avut loc o noua infruntare intre panduri si turci in urma careia pandurii au fost infranti definitiv. Document programatic: ‘Petitia Proclamatiune’. • revigorarea demersurilor boierilor pamanteni. dominatie exercitata de Imperiul Habsburgic in Transilvania. • ocupatia trupelor otomane timp de doi ani. • desfiintarea cenzurii. • lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic. pe langa Marile Puteri. regimul politic autoritar al domnilor regulamentari. • 25 septembrie/7 octombrie 1826 – Rusia si Turcia au semnat Conventia de la Akkerman prin care Imperiul Otoman a fost obligat sa revina la domniile pamantene. Grigore Cuza. Hotel Petersburg pe data de 27 martie 1848. Adunari populare: Adunarea de la Iasi. Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova. • dizolvarea Adunarii Obstesti. pe raul Olt pandurii ramasi fara conducatori au fost infranti de turci. • 7 iunie 1821 – langa Dragasani. Ipsilanti a fost prins. Moldova Revolutionari: Vasile Alecsandri. • reorganizarea invatamantului.26 mai – la Zavideni. trupele rusesti au intrat in Moldova. • Iunie 1848.

Transilvania Revolutionari: Simion Barnutiu. • Domn ales pe 5 ani. H. Ion Campineanu. Revendicari: • folosirea limbii romane in administratie. Document programatic: ‘Proclamatia de la Islaz’. • 14 iunie. Adunari populare: 3/15 mai 1848 – Marea Adunare Nationala de la Blaj. • 28 iulie. I. Desfasurare: 38 . • Eliberarea clacasilor si impropietarirea lor cu pamant. scoala. • participarea romanilor la Dieta. • Dezrobirea tiganilor. Avram Iancu. • desfiintarea iobagiei si a dijmelor. a avut loc confruntarea din Dealul Spirii cu trupele de pompieri care au fost infrante. Bratianu. • Secularizarea averilor manastiresti. • Schimbarea institutiilor statului. • Libertatea tiparului. Adunari populare: Adunarea de la Islaz – 9 iunie 1848. Document programatic: ‘Petitiunea Nationala’. cand a fost adoptata ‘Petitia Nationala’. Ion Ghica. • armata rusa a trecut prin Moldova in Tara Romaneasca. Radulescu. • respingeau unirea Transilvaniei cu Ungaria.Tara Romaneasca Revolutionari: Comitetul revolutionar compus din: Nicolae Balcescu. Revendicari: • Inlaturarea protectoratului strain. • libertatea cuvantului si a presei. C. • Desfiintarea privilegiilor feudale. justitie. • independenta Bisericii Romane Ortodoxe. Ion C. organizarea de garzi civice. Timotei Cipariu. • Garda nationala. trupele turcesti au intrat in Bucuresti. Rosetti. s-a alcatuit Guvernul Provizoriu format din revolutionari care au incercat infaptuirea unor reforme: desfiintarea privilegiilor boieresti. A. Guvernul Provizoriu a fost inlocuit cu o locotenenta domneasca. fratii Golescu. dupa care a abdicat si s-a refugiat in Transilvania. George Baritiu. • infiintarea garzii nationale romanesti. • 13 septembrie. Andrei Saguna. adoptarea unui drapel national. • Egalitatea in fata legilor. Desfasurare: • La 11 iunie a inceput revolutia la Bucuresti unde domnitorul Gheorghe Bibescu a aprobat Constitutia (Proclamatia de la Islaz).

Revolutionarii romani au organizat un centru de rezistenta in Muntii Apuseni sub conducerea lui Avram Iancu. revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii romane moderne. 4 martie 1848 – Imparatul Franz Iosef a adoptat o Constitutie prin care recunostea autonomia Transilvaniei. S-a hotarat organizarea unei armate a romanilor. au invadat Transilvania. • autonomia provinciei. la Cernauti. 3-16 septembrie 1848 – la Blaj a avut loc o noua Adunare Nationala pentru a protesta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. Consecinte: • chiar daca a fost infranta.• • • • • • obiectivele revolutiei maghiare au intrat in conflict cu obiectivele revolutionarilor romani din Transilvania. Revendicari: • recunoasterea natiunii romane. Document programatic: ‘Petitia tarii’. trupele maghiare capituland la Siria. prezidata de Eudoxiu Hurmuzaki. la Lugoj. • drepturi politice. Document programatic: ‘Petitia Neamului Romanesc din Ungaria’. Maghiarii au trecut la represalii impotriva taranilor. 39 . decembrie 1848 – trupele maghiare conduse de generalul Iosif Bem. 2/14 iulie 1849 – interventia armatelor tariste si austriece a inabusit revolutia. Revendicari: • autonomia Bucovinei. Banat Adunare populara: 15 iunie 1848. Bucovina Adunare populara: 8 mai 1848. prezidata de Eftimie Murgu. 17 mai 1848 – Dieta de la Sibiu a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria. • strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala. Dorinta Ungariei de a anexa Transilvania s-a lovit de opozitia revolutionarilor romani.

Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei. 40 . o Sudul Basarabiei revenea Moldovei.1. o autonomia statului roman. • 22 septembrie/4 octombrie 1857. o cele doua state urmau sa fie conduse separat de doi domni. a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora: o unirea formala a celor doua Principate sub numele ‘Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei’. Rusia si Turcia) prin care se hotara: o Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Regatul Sardiniei. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881) Unirea Principatelor Romane • 1853-1856. o erau infiintate la Focsani o Comisie Centrala pentru elaborarea legilor comune celor doua tari si o Inalta Curte de Casatie.IV. • 13/25 februarie-18/30 martie 1856. • adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in ambele tari care cuprindeau: o unirea Principatelor intr-un stat numit Romania. Anglia. Prusia. o print strain dintr-o familie domnitoare a Europei. o guvern care sa reprezinte interesele tarii. • 10/22 mai-7/19 august 1858. Conferinta de la Paris – desfasurata cu participarea celor sapte puteri garante. • 30 septembrie/12 octombrie 1857. la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre Marile Puteri europene (Franta. • 7/19 august 1858. o Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice. a fost convocata adunarea ad-hoc in Tara Romaneasca. Austria. a fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova. CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE IV. doua guverne. doua adunari legiuitoare.

Pe plan intern: • au fost unificate serviciile vamale. a lui Alexandru Ioan Cuza. Ziua de 24 ianuarie a devenit zi nationala. o alcatuirea de adunari elective pe baza votului cenzitar care sa aleaga domnii principatelor. dubla alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris. postale si de telegraf. pe langa guvernele Puterilor Garante. • a fost unificata armata prin crearea unui stat major unic. Comisia Centrala de la Focsani elaborand aceleasi legi pentru ambele tari. • 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza. numirea unui singur ministru de razboi. Pe plan extern: • Cuza a numit. condus de Barbu Catargiu. • 7 aprilie-17 septembrie 1859 – a avut loc Conferinta de la Paris la care au participat Marile Puteri. cu exceptia Austriei si Imperiului Otoman. • a fost adoptata stema unita care infatisa acvila si capul de bour. Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a) 1859-1862: in prima parte a domniei.o desfiintarea Regulamentelor Organice. a insemnat unirea Tarilor Romane. • 13 aprilie 1859 – Franta. Prusia. • 24 ianuarie 1862 – Bucuresti a devenit capitala iar Adunarea Legislativa (Parlament Unic) isi deschidea lucrarile la Bucuresti. Dubla alegere a lui Cuza: • 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan Cuza. pentru a discuta despre dubla alegere a lui Cuza. Anglia. Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri. Comisia Centrala de la Focsani si-a incetat activitatea. comanda suprema revenind lui Cuza. • a fost unificata legislatia. agenti diplomatici cu scopul de a interveni pentru recunoasterea Unirii Principatelor. Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat. • 22 ianuari 1862 – s-a format un guvern unic al Principatelor Unite. Cuza a proclamat ‘Unirea definitiva a Principatelor’ si tara si-a luat oficial numele de Romania. Rusia. Sardinia au recunoscut Unirea Principatelor pe timpul vietii lui Cuza. Alegerea ca domnitor. • a fost unificat cursul monetar. in Moldova si Tara Romaneasca. o desfiintarea rangurilor boieresti. a fost adoptata aceeasi uniforma. 41 .

septembrie 1860 – Vizita lui Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol. format din specialisti. liberal. potrivit careia toti barbatii intre 20 si 50 de ani puteau fi chemati la arme in caz de razboi. plateau un impozit de 4 lei pe an) si primari (cei care votau prin delegati si cei care plateau 42 . • puterea executiva apartinea domnului. b) 1862-1866: este perioada marilor reforme. prin care un sfert din suprafata agricola a tarii a trecut in propietatea statului. unde a fost primit cu onoruri de catre sultan. • 13 martie 1864 – dezbaterea proiectului de lege rurala a dus la izbucnirea unui conflict intre Adunarea Legislativa. si Corpul Ponderator (Senatul). a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate. care avea initiativa legilor. o noua Constitutie care sporea prerogativele domnului. cu membri alesi.• • • • • • august 1859 – Imperiul Otoman si Austria au recunoscut. si guvern care dorea adoptarea legii rurale. • adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris. Barbu Catargiu. Craiova. Domnul avea drept de veto. S-a format un nou guvern. 22 noiembrie/4 decembrie 1861 – Sultanul a emis un firman prin care aproba unificarea legislativa si administrativa a Tarii Romanesti si Moldovei pe timpul domniei lui Cuza. aveau peste 25 de ani. Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. dubla alegere a lui Cuza. • Adoptarea Legii Electorale care largea participarea la vot prin micsorarea censului. si ele. La 8 iunie 1862. vara 1860 – Cuza a trimis Marilor Puteri un memoriu prin care aducea la cunostinta acestora problemele intampinate in guvernarea Principatelor. elaborate de Consiliul de Stat. s-au format 4 divizii la Bucuresti. pensionarii si intelectualii. dominata de conservatori care se opuneau proiectului. Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant. 21 si 26 septembrie 1859 – sultanul a emis un firman prin care il recunostea pe Cuza ca domnitor al ambelor Principate. • 7 februarie 1864 – Legea pentru organizarea puterii armate. condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865). • puterea legislativa apartinea unei Adunari bicamerale. • 13/25 decembrie 1863 – a fost adoptata Legea pentru secularizarea averilor manastiresti. • 2 ma 1864 – printr-o lovitura de stat. Iasi. primul ministru. cu membri numiti de domnitor. Galati. domnul era Comandantul suprem al armatei. Alegatorii erau impartiti in doua categorii: directi (cei care stiau carte. formata din Adunarea Electiva. septembrie 1861 – a avut loc Conferinta de la Constantinopol. Cuza a dizolvat Adunarea Legislativa si a instaurat regimul domniei autoritare.

Se desfiintau claca si dijma. • 25 noiembrie/7 decembrie 1864 – Legea instructiunii publice prin care invatamantul elementar. Curtea de Casatie. Patriarhul era ales de un sinod format din trei ierarhi romani. sub numele de Carol I. Constitutia din 1866 11/23 februarie – sedinta extraordinara a Parlamentului pentru alegerea unui principe strain. 43 . Au fost infiintate gimnazii in orasele mari ale tarii. • 1 dembrie 1865 – Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a divortului civil. cu care mentinea legatura doar in probleme dogmatice. Tribunalele Judetene. de patru clase. Printul strain. Cei care nu plateau impozite nu aveau drept de vot. in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. plaşi (subprefect) si judete (prefect). Nicolae Golescu. 2/14 aprilie 1866 – a avut loc plebicistul prin care majoritatea romanilor sa pronuntat in favoarea lui Carol I. • 14/26 august 1864 – a fost adoptata Legea Rurala. Rascumpararea era esalonata in 15 ani. col. formata din Lascar Catargiu. cu scopul inlaturarii domnitorului. • 1864 – au fost adoptate legile de organizare administrativa ce prevedeau organizarea teritoriului in comune rurale (conduse de un primar). Pamanturile nu puteau fi instrainate timp de 30 de ani. Conducerea a fost preluata de o locotenenta domneasca. • 1/13 decembrie 1864 – Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane prevedea independenta Bisericii romanesti fata de Patriarhia din Constantinopol. Curtile de Jurati. 11/23 februarie 1866 – a fost organizata o lovitura de stat. care prevedea impropietarirea taranilor prin exproprierea a 2/3 din pamanturile mosierilor. • 1 mai 1865 – Codul de Procedura Penala care excludea pedeapsa cu moartea.impozite de 48 de lei la sate si intre 80-180 de lei la orase). devenea obligatoriu si gratuit. • 1865 – a fost reorganizata justitia prin infiintarea unor noi instante judecatoresti: Judecatoriile de Plasa. Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea ‘monstruasei coalitii’ care grupa pe liberali si conservatori. 30 martie 1866 – dizolvarea Parlamentului. Curtile de Apel. Nicolae Haralambie. si un guvern condus de Ion Ghica. • Iunie 1864 – Marile Puteri au recunoscut modificarea Conventiei si dreptul principatelor de a-si modifica legile interne. 30 martie/11 aprilie 1866 – Locotenenta Domneasca a citit o proclamatie catre popor prin care recomanda alegerea prin plebicist a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al Romaniei.

discuta si aproba bugetul. Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara. care era acceptat de Parlament. d) puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie. Constitutia din 1866 a fost prima constitutie romaneasca. 30 iulie/11 august 1866 – a fost adoptata Legea electorala. Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii puterilor in stat: a) puterea executiva era reprezentata de domn. numele oficial al tarii era Romania. era ales prin vot cenzitar. 29 iunie/11 iulie 1866 – adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie contitutionala. 10/22 mai 1866 – Carol I a depus juramantul de credinta. Domnul avea prerogative largi: . drept de veto.numea si revoca ministri. impreuna cu guvernul.putea declara razboi si incheia tratate.avea drept de veto. . . avea rol de a initia si sanctiona legile. potrivit acestei constitutii. 11/23 octombrie 1866 – Poarta a emis firmanul de investitura a lui Carol I. condus de un prim-ministru. a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831. 44 . format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul).29 aprilie/10 mai 1866 – Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen. .putea dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul. . sanctionarea si promulgarea legilor. Guvernul. .de a acorda amnistii si gratieri. .avea dreptul de a bate moneda. 30 iunie/12 iulie 1866 – juramantul lui Carol I pe Constitutie. b) Parlamentul: Domnul: puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament.era seful armatei.

in persoana lui Carol I. C. Principalele institutii ale statului modern roman A. rege intre 1881-1914. egalitatea in fata legilor). dupa 1871 s-a instaurat ordinea.monarhul s-a constituit ca un factor de echilibru. cand a murit (in 1881 Romania a devenit regat). reprezentata de domn. . jucand rol de arbitru pe scena politica romaneasca. a presei. in 1883 un tratat secret de alianta.Partidul Conservator constituit oficial in 1880 si Partidul National Liberal in 1875. . 1913. .a contribuit la modernizarea structurilor economice. si in urma pacii de la Bucuresti a reusit sa obtina Cadrilaterul de la Bulgaria. Bratianu. .Carol I a fost domn al tarii in perioada 1866-1878. B. aprilie 1876-martie 1888. alteta regala intre 18781881 si.a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina. . martie 1888-octombrie 1895.- Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate. . a constiintei.a sustinut cucerirea independentei de stat. Guvernul reprezenta puterea executiva. alegatorii fiind impartiti in patru colegii. 45 . dupa avere. cu caracter defensiv. Monarhia . Romania s-a afirmat ca un factor de echilibru in Balcani. Pe plan intern: .pentru a inlatura disensiunile dintre liberali si conservatori a introdus sistemult ‘rotativei guvernamentale’.deteriorarea relatiilor cu Rusia l-au determinat sa se orienteze spre Puterile Centrale cu care a semnat. martie 1871-martie 1876. aintrunirilor. guvernare conservatoare. guvernare liberala. Pe plan extern: . libertatea cuvantului. . perioada 1866-1871. A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar.prin participarea la razboaiele balcanice din 1912. prim-ministru Lascar Catargiu. care s-au succedat la guvernare. perioada de instabilitate politica caracterizata prin schimbarea frecventa a guvernelor: s-au schimbat 10 guverne si au avut loc 20 de remanieri guvernamentale. . guvernare conservatoare. prim-ministru I.a incurajat formarea partidelor politice.institutie centrala.

19 iulie 1877 – o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I interventia armatei romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti. interpelari. majoritatea parlamentarilor proveneau dintre marii propietari de pamant si burgezie. Bratianu si Tarul Alexandru al II-lea. iulie 1877 – esecul trupelor rusesti la Plevna. Bechet. Calarasi. pe cheltuiala proprie. 4 aprilie 1877 – la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa trecerea armatelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii teritoriale a statului roman. Rusia dorea sa intervina de partea rasculatilor cu scopul ascuns de a obtine iesirea la Mediterana prin ocuparea stramtorilor Bosfor si Dardanele in urma infrangerii Turciei. 21 aprilie 1877 – Turcia a atacat orasele romanesti de la Dunare: Calafat. Septembrie 1876 – intalnirea de la Livadia intre o delegatie romana condusa de I. Cucerirea independentei de stat a Romaniei 1875-1876 – redeschiderea Chestiunii Orientale. 1876 – Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane. Adunarea Deputatilor: deputatii erau alesi dintre catatenii care aveau cel putin 25 de ani impliniti. Turcia a adoptat o noua constitutie prin care acorda Romaniei statutul de provincie privilegiata a Imperiului Otoman. Decembrie 1876 – Marile Puteri au organizat o Conferinta la Constantinopol pentru a ajunge la o intelegere in conflictul din Balcani. 1877 – Conventia de la Budapesta intre Rusia si Austro-Ungaria: in schimbul neutralitatii Austriei. Senatul: senatorii se alegeau dintre persoanele ce aveau cel putin 40 de ani impliniti.- In anul 1895 s-a introdus sistemul ‘rotativei guvernamentale’ care prevedea alternarea la guvernare a celor doua partide politice: Partidul National Liberal si Partidul Conservator. era format din doua camere: Adunarea Deputatilor si Senatul. 9 mai 1877 – proclamarea independentei de stat a Romaniei. s-a instituit starea de razboi cu Imperiul Otoman. Rusia respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi. Puteau controla activitatea guvernamentala prin anchete. Giurgiu. 46 . intrebari. Parlamentul reprezenta puterea legislativa. C. armata rusa a suferit pierderi foarte mari. ceea ce a determinat Romania sa se apropie de Rusia. Corabia. Rusia ii promitea acesteia anexarea Bosniei si Hertegovinei. au avut loc rascoale antiotomane in Bosnia-Hertegovina. pe o perioada de 8 ani. au urmat alte doua telegrame (9 august si 19 august 1877). C. 12 aprilie 1877 – Rusia a declarat razboi Turciei. s-a discutat despre necesitatea unei intelegeri privind trecerea armatei ruse pe teritoriul Romaniei spre Balcani. Bulgaria. 12-20 august 1877 – trupele romane au trecut Dunarea. motiuni de cenzura. Oltenita. a institutiilor acestuia. Datorita sistemului de vot censitar.

limba romana devenea limba oficiala. mai 1868 – Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu. in absenta Romaniei.30 august 1877 – atacul esuat asupra Plevnei. . Turciei care stabileau: . Delta Dunarii si Insula Serpilor. pentru prima data intrau si romani.autonomia Bulgariei care devenea Mare Principat. 19 ianuarie 1878 – semnarea armistitiului intre Rusia si Turcia la Kazanlâk. 1863-1864 – Dieta de la Sibiu.drepturi politice pentru romani. . 9 noiembrie 1877 – trupele romane si ruse au cucerit Rahova. Serbiei si Muntenegrului. 1853 – Episcopia Unita de la Blaj a fost ridicata la rang de Mitropolie. . in care. 19 ianuarie – Vidin si Belogradcik s-au predat armatelor romane. Austro-Ungariei.independenta de stat a Romaniei. Italiei. Transilvania a fost anexata la Ungaria. 4 martie 1849 – adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea direct de Viena. 47 . 1 iunie 1878-1 iulie 1878 – a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei.cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb Dobrogea. trupele romane au reusit sa cucereasca reduta Grivita. nemultumea Anglia (care nu isi dorea cresterea puterii Rusiei) si Austro-Ungaria care nu a primit Bosnia si Hertegovina in virtutea acordului semnat cu Rusia la Budapesta. s-a reinstaurat regimul habsburgic. 1849 – dupa infrangerea revolutiei.egalitatea natiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania. 1862 – limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a invatamantului. 1867 – s-a format imperiul dualist Austro-Ungar. Bolgrad). 28 noiembrie 1877 – capitularea turcilor la Opanez.Turcia ceda Dobrogea si Delta Dunarii Rusiei care isi rezerva dreptul de a le schimba pe cele trei judete din sudul Basarabiei (Ismail. 28 noiembrie 1877 – capitularea Plevnei. .independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor supusilor fara deosebire de religie. romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii nationale si a religiei ortodoxe. . Angliei. 19 februarie 1878 – Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia. .tratatul era dezavantajos pentru Romania. . Romanii din afara granitilor Transilvania 1847 – limba germana a devenit limba oficiala. stabilea: . Frantei. 12 ianuarie 1878 – Smardan. prin care romanii protestau impotriva restrictiilor impuse.autonomia Bosniei si Hertegovinei. Rusiei. a votat legi favorabile romanilor: . Cahul.

din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina. numit de Viena. provincia a fost pusa sub o administratie militara.a continuat politica de deznationalizare a romanilor prin actiuni ce vizau invatamantul.puterea executiva apartinea unui guvernator. a fost dusa o politica de slavizare a provinciei prin sprijinirea aspiratiilor nationale ale ucrainienilor. dar la insistentele regelui Romaniei Carol I au fost gratiati de imparat. 4 martie 1849 – prin Constitutia Imperiala. Biserica Ortodoxa din Bucovina a fost scoasa de sub jurisdictia Mitropoliei din Iasi. Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit Ducat Autonom.a fost incurajata stabilirea germanilor si ucrainienilor in provincie. Multe scoli romanesti au fost desfiintate.puterea legislativa a fost incredintata Dietei Tarii ai carei mambri alegeau un Comitet al Tarii condus de un Capitan al Tarii. 1876 – Bucovina a fost incorporata Galitiei. depinzand direct de Viena. cu resedinta la Radauti. 1896 – au fost adoptate doua legi care prevedeau maghiarizarea localitatilor si introducerea limbii maghiare in scoli ceea ce a dus la inchiderea a foarte multe scoli romanesti.a fost interzisa folosirea limbii romane in scoli. . biserica. a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului de la Budapesta. .R. 1881-1895 – s-a desfasurat ‘miscarea memorandista’ ce avea ca scop obtinearea de drepturi pentru romani prin redactarea de memorii adresate Curtii de la Viena. trecand la Mitropolia din Karlowitz. 1867 – o noua Constitutie mentinea autonomia Bucovinei si separa puterea judecatoreasca de cea administrativa. Bucovina 1775 – Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane. 48 . 1861 – a fost adoptata o noua Constitutie care acorda o serie de drepturi romanilor: . limba germana devenind limba oficiala a provinciei. 1905 – P. . 1894 – semnatarii Memorandumului din 1892 au fost judecati si condamnati. 1892 – Memorandumul. careia ii era subordonata Galitia. care era reprezentantul guvernului central de la Viena. prin intermediul unui capitan cu resedinta la Cernauti. semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte personalitati romanesti. in defavoarea romanilor. Ducatul era condus de un guvernator. . Provincia era condusa de un guvernator. .12-14 mai 1881 – Conferinta de la Sibiu in cadrul careia partidele politice ale romanilor s-au unit si au format Partidul National Roman din Transilvania adoptand pasivismul ca tactica de lupta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. Limba germana era limba oficiala. .N. Atributiile administratiei militarea au trecut asupra Cancelariei Aulice de la Viena. folosita in admninistratie.Comitetul Tarii in frunte cu capitanul aveau atributii administrative.Bucovina si-a pastrat autonomia. cu sediul la Lwow.

UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE V. provincia era condusa de un guvernator general rus. cu o catedra de limba romana. 27 septembrie 194 – moartea regelui Carol I. • Guvernul liberal condus de Ion I. Carp.1869 – a fost adoptata o lege a invatamantului ce a contribuit la germanizarea fortata a populatiei. 49 . • Germanofilii (P. 1878 – Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. 1828 – a fost emis un act care anula privilegiile initiale ale Basarabiei. 1. Au avut loc dezbateri privind participarea Romaniei la razboi. Initial. C. de deznationalizare a romanilor din Bucovina. Bolgrad). In ajunul primului razboi mondial. Procesul de deznationalizare a romanilor s-a amplificat. limba rusa a fost introdusa in administratie. Ismail. limba romana a continuat sa fie folosita in administratie. societatea politica ‘Concordia’ (1885). . biserica si scoala. 1871 – Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus. biserica si scoli. printr-o intensa activitate culturala au incercat sa anihileze politica dusa de Viena. Bratianu considera ca Romania trebuia sa intre in razboi intr-un moment care sa permita realizarea unitatii nationale. Primul razboi mondial (1914-1918) 1914-1916 – perioada neutralitatii Romaniei 21 iulie 1914 – Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta. 1875 – a fost infiintata Universitatea din Cernauti. 1915-1916 – tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi. a fost pastrata administratia romaneasca. 1905 – s-a constituit Partidul National Roman. s-au format mai multe tabere: • Antantofilii (Nicolae Iorga. Basarabia 1812 – prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. au fost introduse legile rusesti. Totusi. 1907 – s-a introdus votul universal ceea ce le-a permis romanilor sa se afirme in Parlamentul de la Viena. in Basarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala. romanii si-au pastrat limba si obiceiurile. 1856 – Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. Titu Maiorescu) erau pentru intrarea Romaniei in razboi de partea Puterilor Centrale. in virtutea tratatului din 1883. In restul Basarabiei.romanii bucovineni. P. Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus. a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor. care a ramas sub stapanirea Rusiei. rege al romaniei a devenit Ferdinand. V. Octavian Goga) doreau implicarea romaniei in razboi alaturi de Antanta pentru eliberarea Transilvaniei. A fost infiintata ‘Societatea Arboroasa’.

Romania a ramas izolata pe frontul de est. Italia (Antanta).angajamentul aliatilor nu a fost respectat conform Conventiei Militare (nu au trimis trupe rusesti sa lupte alaturi de romani si nu au efectuat debarcarea de la Salonic). au respins atacurile germane: . Franta. octombrie-noiembrie 1916 – au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului. Frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf.Dobrogea a fost anexata Bulgariei. Armata a II-a a oprit o noua ofensiva germano-austro-ungara. Rusia. Campania din 1916: 14 august 1916 – Romania a declarat razboi Austro-Ungariei. ajungand pana in apropiere de Sibiu. . sprijiniti de rusi. a oprit ofensiva germano-austro-ungara condusa de feldmaresalul Mackensen. armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului. 50 . octombrie 1917 – victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi.24 iulie/6 august-6/19august – la Marasesti Armata I-a. condusa de generalul Eremia Grigorescu si generalul Constantin Cristescu. unde au eliberat mai multe localitati. in Moldova. condusi de feldmaresalul von Mackensen. noiembrie 1916 – batalia de la Neajlov-Arges. 24 august 1916 – la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si bulgari. armata romana s-a retras. Tezaurul Romaniei a fost depus la Moscova.4 august 1916 – Trata de alianta incheiat intre Romania. Anglia. sfarsitul lunii noiembrie 1916 – autoritatile romane s-au retras la Iasi. septembrie-octombrie 1916 – ofensiva germano-austro-ungara pe frontul Carpatilor – a avut loc retragerea armatei romane pe linia trecatorilor. cu Puterile Centrale. succes al Armatei a II-a a generalului Alexandru Averescu.au fost mobilizate pe front 4 armate romane: trei armate romane au trecut la ofensiva in Transilvania. Sighisoara. 23 noiembrie-6 decembrie 1916 – armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si doua treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. iar a patra armata a fost mobilizata pentru a apara granita de sud a tarii. Hunedoara. Iulie-august 1917 – romanii. 24 aprilie/7 mai 1918 – Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti. frontul armatei romane a cedat. . . Campania din 1917: Iarna 1917 – armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei. Gheorghe).26 iulie/8 august-9/22 august – la Oituz.11/24 iulie-19 iulie/1 august – la Marasti. 18 februarie/3 martie 1918 – S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si Puterile Centrale. . care a impus conditii grele Romaniei: .

Constituirea Romaniei Mari Basarabia 1917 – revolutia bolsevica din Rusia – dezmembrarea Imperiului Rus. aprilie 1917 – s-a constituit Partidul National Moldovenesc care a coordonat miscarea de eliberare nationala. 28 octombrie/10 noiembrie 1918 – Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta. ianuarie 1918 – interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea Sfatului Tarii. presedinte al acestuia a fost ales Ion Inculet. Germania a instituit monopol asupra titeiului. 20 octombrie 1917 – Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia Basarabiei – s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ. exploatarii si prelucrarii lemnului. 24 ianuarie/6 februarie 1918 – Sfatul Tarii a declarat independenta R. de Partidul National Roman. 9/22 aprilie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania. 15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. s-a restabilit ordinea. 1918 – dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar. Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor. 3/16 octombrie 1918 – imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul ‘Catre popoarele mele credincioase’ pentru federalizarea imperiului – fara sanse. armata romana a fost demobilizata.- Austro-Ungaria a preluat o suprafata de 5600 km2 din Muntii Carpati. Sfarsitul razboiului: Vara 1918 – succese militare ale Antantei. 21 octombrie/3 noiembrie – capitularea Austro-Ungariei. al carui lider era Vasile Goldis. Transilvania 29 septembrie/12 octombrie 1918 – a fost elaborata Declaratia de Independenta elaborata de Oradea. Caraiman. 2. 1918 – afirmarea principiului autodeterminarii natiunilor – SUA. 29 octombrie/11 noiembrie 1918 – Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a insemnat sfarsitul primului raboi mondial. Ceahlau. D. comertului cu cereale. Moldova. Bucovina Octombrie 1918 – infiintarea Consiliului National Roman la Cernauti – organ reprezentativ. 51 . 18/31 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania. 27 martie/9 aprilie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania. 2 decembrie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca. 21 noiembrie 1917 – Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile. V. cu varfurile Negoiu.

. 13/27 noiembrie 1918 – tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar autonomia administrativa. reforma agrara radicala. reprezentare politica si administrativa. 2/18 noiembrie 1918 – ‘Catre popoarele lumii’ – manifest al CNRC catre opinia publica europeana. principiile fundamentale ce vor sta la baza organizarii statului. libertatea nationala si drepturi egale pentru ‘toate popoarele conlocuitoare’. in Sala Oglinzilor de la Versailles. . .Consiliul Dirigent: organ executiv. noiembrie 1918 – preluarea puterii locale (judete.la conferinta au participat reprezentantii a 32 de state. 11/24 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii.au participat 1228 deputati alesi si 100. pentru data de 1 decembrie.a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldiş) act juridic national ce cosnfintea: unirea Transilvaniei cu Romania. 7/20 noiembrie 1918 – a fost convocata.Marele Sfat National: organ legislativ avand ca presedinte pe Gh. regim politic si vot universal. fara a recunoastea suveranitatea politica. cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi mondial: .000 de transilvaneni. libertatea de asociere. s-a instituit astfel controlul politic si administrativ romanesc. libertate si egalitate confesionala. avand ca presedinte pe Iuliu Maniu.a fost prezidata de Gh. comune) de catre consilii sau garzi nationale romane. 52 . alcatuit din 12 membri (6 din partea Partidului National Roman si 6 din partea Partidului Social Democrat). Pop de Băseşti (presedinte al Partidului National Roman in perioada 1902-1918). 18 noiembrie/1 decembrie 1918 – Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia: . de intrunire si de opinie. libertatea presei. orase. Conferinta de Pace de la Paris – Versailles 18 ianuarie 1918 – s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris. 18/31 octombrie 1918 – s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta ca organ politic unic al romanilor din Transilvania. Marea Adunare Nationala la Alba Iulia. Pop de Băseşti. 1/14 decembrie 1918 – inmanarea Actului Unirii regelui Ferdinand I in Sala Tronului.18 octombrie 1918 – Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta de deputatul Alexandru Vaida-Voievod. 19 noiembrie/2 decembrie 1918 – formarea organelor reprezentative provizorii: .

cu Austria. . Fiecare provincie avea cate doi. indiferent de nationalitate. 4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon cu Ungaria.Tratatul minoritatilor: toti locuitorii Romaniei. provinciile istorice au avut o administratie proprie. V. rasa se bucurau de drepturi si libertati cetatenesti. C. Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru Ion I. 28 octombrie 1920 – s-a semnat tratatul prin care se recunostea unirea Basarabiei cu Romania. 53 . pentru realizarea unificarii administrative si politice. Dupa unire. prin care granita statului bulgar ramanea cea fixata in 1913 (Romania recupera Cadrilaterul). au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor romanesti care s-au unit cu tara. 27 noiembrie 1919 – Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria. reprezentanti in guvernul de la Bucuresti. armata. Wilson (SUA). politica externa.Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria. Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. religie. cum erau: finantele. 4 iunie 1920 – Romania a semnat Tratatul de la Trianon cu Ungaria prin care Transilvania si Banatul reveneau Romaniei. George Clemenceau (Franta). pana in 1920: . David Lloyd George (Marea Britanie).Bucovina – Secretariatele de Serviciu. formarea statului national unitar roman. Tratatele de pace semnate la Paris: 28 iunie 1919 – s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate speciale: 10 septembrie 1919 – Tratatul de la Saint-Germain cu Austria. 10 decembrie 1919 Romania a semnat: . de catre Marile Puteri. Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919. limba. Vittorio Emmanuele Orlando (Italia). a fost recunoscuta. El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman. 3. Bucovina si Basarabia. . Prin tratatele semnate. Unificare politica si administrativa Dupa Marea Unire din 1918. 10 august 1920 –Tratatul de la Sèvres cu Turcia. Bratianu sa protesteze. .Basarabia – Directoratele. si respectiv trei.Transilvania era condusa de Consiliul Dirigent. prin care era confirmata unirea Bucovinei cu Romania. C.Tratatul de la Saint-Germain.- conferinta a fost dominata de reprezentantii Marilor Puteri: Thomas W. Guvernul de la Bucuresti se ocupa de problemele de interes general. . Transilvania. a cerut ca Romania sa fie tratata ca aliata a Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii.

a fost adoptat calendarul Gregorian pentru folosirea unui singur calendar pe tot cuprinsul tarii.In Parlamentul de la Bucuresti au fost alesi si reprezentanti ai romanilor din provincii. • puterea judecatoreasca – detinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete. a fost adoptata Legea pentru reforma agrara din Provincii. a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea statului national. pentru realizarea acestei reforme si in teritoriile nou integrate Romaniei. Legea pentru definitivarea reformei agrare. Constitutia din 1923 – prevederi: . martie 1923. viza redimensionarea loturilor taranesti. s-a realizat unificarea monetara. 15 octombrie 1922. Legea privind organizarea armatei.separarea puterilor in stat: • puterea executiva – exercitata de rege impreuna cu guvernul: • puterea legislativa – detinuta de Parlamentul bicameral.caracterul statului national unitar roman. noiembrie 1919. obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar. proportional cu voturile castigate. in 1926). avea dreptul de a controla activitatea guvernului. Parlamentul a votat legile de ratificare a Unirii. conduse de prefecti. Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului. realizandu-se chiar fuziuni ale acestor partide cu partidele din Provincii (cum a fost fuziunea Partidului Taranesc al lui Ion Mihalache cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara. alaturi de leul romanesc. . au avut loc primele alegeri parlamentare in Romania Mare. data de 1 aprilie 1919 (stil vechi) a devenit 14 aprilie (stil nou). 1920. la Alba Iulia a avut loc incoronarea regelui Ferdinand. Formatiunile politice din Vechiul Regat s-au extins prin crearea de organizatii la nivelul intregii tari. 30 iulie 1931. Astfel. 27 martie 1926. 23 iunie 1924. 26 iulie 1924. 29 decembrie 1919. Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2%. iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi. 5/8 martie 1919. 14 iunie 1925. 17 iulie 1921. realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si electorala. Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul voturilor primea 70% din mandate. pentru a scoate din circulatie celelalte monede care circulau pe teritoriul tarii.libertati si drepturi cetatenesti: • libertatea presei. ca rege al Romaniei Mari. . format din Adunarea Deputatilor si Senat. 54 .

au fost impropietariti 1. o S-au modernizat caile ferate si soselele. suprafata Romaniei a crescut de la 137.000 km2 la 295. 1934-1938 – maxima dezvoltare economica. o Romania ocupa locul I in Europa la productia de petrol si locul al VI-lea in lume. libertatea intrunirilor. o Venitul pe cap de locuitor era 110$ in 1938. • Evolutia economica – marcata de urmatoarele etape: 1919-1923 – refacere economica.4 milioane de tarani cu 6 milioane hectare teren. STAT. locul al II-lea in Europa la productia de gaze naturale si aur. dupa 1933 Germania a devenit principalul partener comercial. o s-a realizat reforma agrara. o ‘Porti deschise’ – Partidul National Taranesc. 55 • . 1929-1933 – criza economica. o 1933 – Planul de la Geneva a impus control strain asupra finantelor tarii – va fi denuntat in 1934. o Comertul a fost orientat initial spre Franta si Anglia. locul al IV-lea in Europa la productia de grau. vot universal. o suprafata arabila s-a dublat. Caile ferate s-au dezvoltat de la 4. 1. o Au aparut noi ramuri industriale. garantarea propietatii. Reformele au schimbat vechile structuri sociale: Economia a luat avant in timpul guvernarilor liberale: o 1922-1928: crestere economica. CULTURA VI.000 km. Politici economice: o ‘Prin noi insine’ – Partidul National Liberal.• • • • • VI.049 km2. 1924-1928 – ascensiune economica. Structuri economice si sociale Teritorial. invatamant primar obligatoriu. o 1934-1937: dezvoltare maxima. o a avut loc consolidarea propietatilor mici si mijlocii. SOCIETATE. o Telecomunicatiile au inaugurat telefonia si radiofonia. egalitatea in fata legii.300 km la 11. • Agricultura era ramura de baza a economiei.

Regimul politic din Romania intre 1918-1938 Monarhia: 1914-1927 – rege al Romaniei ai fost Ferdinand: o prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul razboi mondial. 56 . s-a afirmat pe plan politic. tigani – 1%. In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia. grupata in marile orase. era printul mostenitor al Romaniei. o greva generala din octombrie 1920. fiica regelui Greciei. evrei – 4%. o greva de la Lupeni din august 1929. desavarstirii unirii. o printul Carol al II-lea. • VI. o Muncitorimea – crestere numerica. o 15 octombrie 1922 – Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba Iulia.Societatea: o 1930 – Populatia rurala 78. a dominat viata politica si culturala. o greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932.9%. comert). o Marii propietari funciari (boierii) au pierdut puterea economica.1%.9% . 2.9%. maghiari – 7. • Conflicte sociale: o greva tipografilor din decembrie 1918. banci. angajata in consolidarea Romaniei mari. o Taranimea – cea mai numeroasa forta de munca. ca suverani ai Romaniei Mari. infaptuirii reformei agrare. germani – 4.1% Minoritati nationale: romani – 71. o Intelectualitatea – purtatoare a progresului. s-a afirmat pe plan economic si politic (industrie. casatorit cu Elena. iar in 1926 a renuntat la prerogativele de print mostenitor.urbana – 20. o Burghezia in ascensiune.

In provinciile istorice unite in 1918 au existat partide politice proprii. motiv pentru care prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae de Hohenzollern. Popularitatea acestui partid a scazut datorita masurilor luate grevelor si manifestatiilor. fiul lui Carol. Partidul Nationalist Democratic). C. Partidele politice .In general viata politica a fost dominata de PNL si PNŢ. asasinat). Vintila Bratianu (1927-1930). Liderul partidului. .dupa 1918 au aparut partide noi (Partidul Taranesc. Partidul Poporului).Partidul Poporului (Liga Poporului) – fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru Averescu. Partidul Evreiesc. Duca (1930-1933. 1927-1930 – Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor. in perioadele de avant economic s-au regrupat.Partidul Social-Democrat din Romania – s-a format la 7 mai 1927 si a avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu. . cand s-a aflat la guvernare. Acest partid a dominat scena politica romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista).Partidul Conservator a disparut de pe scena politica. Gheorghe Buzdugan – Presedintele Inaltei Curti de Casatie. Miron Cristea – Patriarhul Romaniei. . Acest partid a fost condus de Iuliu Maniu (1926-1933). Bratianu.o 1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. o in 1927 a murit regele Ferdinand. Ion I.Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format Partidul National Taranesc (1926).Partidul National Taranesc – s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. . Carol al II-lea a devenit rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat.Partidul National Liberal – a fost condus de I.In perioadele de criza economica partidele s-au scindat. A scazut prestigiul monarhiei.Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar. . I. C. Bratianu (19091927). Print mostenitor a devenit Mihai.unele partide si-au continuat activitatea (Partidul National Liberal. a avut o influenta foarte mare asupra regelui Ferdinand. . revenirea lui Carol in tara. Iuliu Maniu (1937-1947). Partidul German. Ion Mihalache (1933-1937). 57 . Pana in anul 1938 acesta a intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim de dictatura personala in anul 1938. s-a bucurat de succes datorita popularitatii conducatorului partidului. Dinu I. C. I. . 8 iunie 1930 – restauratia carlista. Partide de stanga: . . G. . Bratianu (1933-1947). Partide de dreapta: .

politica ‘prin noi insine’ viza protejarea burgheziei romanesti. imprumuturi de la banci straine. Legea Invatamantului.a incercat sa formeze guverne de uniune nationala (guvernul IorgaArgetoianu 1931-1932). o Legiunea Arhanghelului Mihail – infiintata la 24 iunie 1927. In 1924.guvernare liberala: 1922-1928 si 1937-1938. Partidul Comunist a fost scos in afara legii. a avut pe lider Corneliu Zelea Codreanu. . 3. Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne.58% din voturi. perioade de stabilitate politica alternand cu cele de instabilitate: .optiuni autoritare: comunismul. taranismul. PNL a guvernat intre 1922-1928 si 1937-1938. Dupa 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reusit sa castige tot mai multi adepti. C. legi pentru conversiunea datoriilor agricole. instrument al intereselor Uniunii Sovietice. taranimea trebuia sa conduca societatea. limitarea patrunderii capitalismului strain. Legea pentru unificare administrativa. fascismul.a compromis partidele politice. La alegerile parlamentare din 1937. In 1930 a fost creata Garda de Fier.guvernarea taranista: 1928-1933. . Taranismul: doctrina PNŢ a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea taraneasca. Au luat masuri pentru redresarea economica a tarii: stabilizare monetara. In timpul guvernarii liberale au fost adoptate o serie de legi cum au fost: Constitutia. A. Legea Electorala. Guvernarile PNŢ din perioada 1929-1933 au coincis cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei economice. s-a format la 8 mai 1921. a sustinut politica ‘portilor deschise’ capitalului strain. Activitatea parlamentara si guvernamentala Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si autoritarism: . 58 . Cuza. rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei. . Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu. VI. Pierderile teritoriale din 1940 Carol al II-lea (1930-1940) a incercat sa instaureze un regim de dictatura personala: . legionarii au ocupat locul al III-lea cu 15.Partidele extremiste: • de dreapta: o Liga Apararii National Crestine – a fost infiintata la 24 martie 1923 de prof. • de stanga: o Partidul Comunist Roman. Sfarsitul regimului parlamentar.optiuni democratice: liberalismul. . protejarea bogatiilor tarii.s-a inconjurat de o camarila regala. a coincis cu criza economica mondiala. Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii. Stefan Foris.

- guvernul Tatarascu a fost un instrument al regelui. a fost adoptata o noua lege administrativa. 16 decembrie 1938. Parlamentul avand doar un rol decorativ. a guvernat prin decrete-legi. 28 decembrie 1937. 24 ianuarie 1941 – Ion Antonescu a instaurat dictatura militara. septembrie 1940. Romania in al II-lea razboi mondial I. Bucovina si Tinutul Herta. Parlamentul a fost dizolvat. ca partid unic. 21-23 ianuarie 1941 – rebeliunea legionara a fost infranta. s-a constituit un nou guvern de ‘uniune nationala’ condus de patriarhul Miron Cristea. 10 februarie 1938. au fost dizolvate partidele politice. Regele avea atributii decorative. Perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944 Ion Antonescu – seful statului 4 septembrie 1940 – Ion Antonescu a fost numit sef de guvern.  7 septembrie 1940 – s-a semnat Tratatul de la Craiova care prevedea cedarea Cadrilaterului in favoarea Bulgariei. a fost creat Frontul Renasterii Nationale. 59 . la alegerile parlamentare din 1937 nici unul din partidele politice nu a reusit sa castige peste 40% pentru a putea guverna. 6 septembrie 1940 – Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului sau Mihai I. 14 august 1938. 11 februarie 1938. noiembrie 1940 – asasinatele politice au adancit conflictul dintre Antonescu si legionari. Goga. guvernul Goga a fost inlaturat si a fost instaurat regimul de autoritate monarhica a lui Carol al II-lea. 4. VI. ianuarie 1938. au fost introduse cenzura si starea de asediu. lovitura de stat. 14 septembrie 1940 – Romania s-a proclamat stat national legionar. om politic lipsit de personalitate. Romania era obligata sa cedeze nord-vestul Transilvaniei catre Ungaria. 27 februarie 1938. cat si cea legislativa.  30 august 1940 – prin Dictatul de la Viena. 30 martie1938. dictatura lui Carol al II-lea s-a prabusit datorita pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940:  28 iunie 1940 – URSS a rapit Basarabia. regele l-a insarcinat cu formarea guvernului pe O. a fost adoptata o noua Constitutie potrivit careia regelui ii reveneau atat puterea executiva.

august-decembrie 1944 – guvernul condus de generalul Constantin Sanatescu. Partidul National Liberal. Romania s-a alaturat Germaniei pentru a recupera teritoriile rapite de URSS in 1940. 60 . Anglia. URSS. Moldovei cu aprobarea lui I. pana la 26 iulie 1941 au fost eliberate teritoriile rapite de URSS. Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru incheierea pacii cu Natiunile Unite. Perioada 23 august 1944. Puterile Aliate (Anglia. Partidul National Taranesc. Franta).venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat Romania spre Germania. 12 septembrie 1944 – delegatia romana la Moscova a semnat Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite. a fost arestat impreuna cu membrii guvernului. 23 august 1944. Romania a redevenit monarhie constitutionala. 22 iunie 1941 – Germania a atacat URSS. Comunistii au creat stare de confuzie pentru a ajunge la putere. armata romana a participat la luptele din Crimeea. I. 20 august – sovieticii au declansat ofensiva pe frontul IasiChisinau. 23 noiembrie 1940 – Romania a aderat la Pactul Tripartit. 9 octombrie 1944. URSS) au solicitat capitularea neconditionata a Romaniei. Antonescu nu a acceptat conditiile impuse de sovietici. II. Armata Rosie sovietica a trecut la contraofensiva invadand N. in aprilie 1944. ora 22:00 – a fost citita ‘Proclamatia regelui catre tara’ prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile Unite (SUA. Hitler a facut presiuni asupra lui I. Antonescu pentru continuarea razboiului dincolo de Nistru. Moscova – Stalin si Churchill au impartit zona Balcanica. Ion Antonescu a ordonat trecerea Nistrului pentru distrugerea totala a bolsevismului: 16 octombrie 1941 – a fost cucerita Odessa. PCR a actionat pentru crearea unui sistem de aliante a fortelor de stanga. 23 august 1944 – Ion Antonescu. chemat la palat de regele Mihai. SUA.30 decembrie 1947 10 iunie 1944. Conform acestei intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%. a participat la batalia Stalingradului. 22 august 1941 – Ion Antonescu a devenit maresal. Iuliu Maniu a purtat si el tratative pentru o pace separata. Partidul Social-Democrat si Partidul Comunist Roman au format Blocul National Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu si scoaterea Romaniei din razboi.

30 decembrie 1947 – Abdicarea fortata a regelui Mihai. ‘greva regala’ declansata de rege ca protest impotriva guvernului Groza. in guvern a intrat gruparea liberala a lui Gh. au fost infiintate sovromurile. Contradictiile industrializarii 61 . au fost create lagare de detinuti. Electoratul a votat pentru partidele istorice. Romania a fost proclamata Republica. Tatarescu si gruparea taranista a lui Anton Alexandrescu. Comunistii au fost sprijiniti de armata sovietica. Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit fortele democrate si pe regele Mihai. partidele politice au fost interzise si opozitia lichidata. Arestari in randul opozitiei. 20 august 1945-8 ianuarie 1946. Obstructionarea campaniei electorale a opozitiei. au fost infiintate tribunalele populare. au fost suprimate ziarele de opozitie. 23 martie 1945 – s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea taranilor (din 1949 s-a declansat campania de colectivizare). 1. Comunistii au obtinut victoria falsificand alegerile parlamentare. PCR a ramas partid politic unic.6 decembrie 1944-28 februarie 1945 – guvernul Nicolae Radescu. politia si jandarmeria comunista. Comunistii au trecut la un nou val de arestari. ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA VII. epurarea aparatului de stat de opozanti. In 10 februarie 1947 la Paris s-a semnat Tratatul de pace cu Natiunile Unite. 6 martie 1945-30 decembrie 1947 – guvernul Petru Groza – inceputurile comunismului. VII. Groza a anuntat si organizat alegeri libere – alegerile parlamentare din noiembrie 1946. s-a sfarsit prin introducerea in guvern a doi reprezentanti PNL si PNT.

etc. pentru construirea si sustinerea de colosi industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati). 16 sovromuri. care trebuia desfiintata. 7 oilie 1945 – a fost infiintat primul Sovrom (societate economica mixta romanosovietica. 20 decembrie 1956 – etatizarea Bancii Nationale.A. si Gospodarii Agricole de Stat (G. prin confiscarea averilor si arestari.11 iunie 1948 – a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale. In romania au functionat pana in 1956. care urmarea exploatarea economica a tarii). si agricultura a fost subordonata statului comunist. cooperativizarea agriculturii au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului comunist. Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946. siderurgica. ostila Planului Valev ce prevedea includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din Uniunea Sovietica si Bulgaria. etc.A.A. primul plan aplicat intre anii 1951-1955. s-a detasat de Moscova. devenite in 1966 Cooperative Agricole de Productie (C.). Acestea functionau in domeniul petrolului. pentru realizarea unor proiecte marete cum ar fi Canalul Dunare-Marea Neagra. Transfagarasanul. gazelor. Ianuarie 1949. etc. dezvoltandu-se in special industria grea: constructoare de masini. Ignorandu-se legea cererii si ofertei. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc Paralel cu industria. insotita de terorizarea celor ce se impotriveau. 96% din suprafata arabila a tarii a fost inclusa in gospodariile agricole.).A. cand Romania. concepute dupa model sovietic. Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase. Iulie 1953.000 de tarani au fost inchisi in inchisorile comuniste. pentru controlul economiei. organism economic constituit din toate statele din blocul comunist. Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor capitaliste si subminarea bazei sociale a acesteia. au fost infiintate primele G. Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi falimentara. Economia romaneasca a fost orientata spre industrializare. procesul de colectivizare incheindu-se in 1962.-uri. In cadrul procesului de colectivizare. Nationalizarea intreprinderilor. Casa Poporului. deportari. chimica. mai intai anuale (1949-1950). burghezia.A. transport. sovietizarea economiei romanesti. apoi cincinale.C. bancare. Peste 80. miniere.P.). s-a procedat la centralizarea economica si introducerea planurilor. de asigurari si de transport care urmarea distrugerea propietatii private si constituirea proprietatii comuniste. etatizarea bancilor. VII. a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea fortata a taranilor de pamant. devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat (I. purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti).. 2. 62 .S. etc. care avea ca scop subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre URSS.).S. Au fost create Gospodarii Agricole Colective (G.C. carbunelui. a intregului popor.

munca ineficienta. Gheorghiu Dej indeplinind functia de vicepresedinte al Consiliului. la Sighet. Ana Pauker si Vasil Luca. Lucian Blaga. Gh. In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu. • 22 ianuarie 1949 – a luat nastere Militia ‘populara’. 1. Gh. • A fost desfiintat principiul separarii puterilor in stat. La Pitesti au fost ‘reeducati’ elevii si studentii. Pentru impunerea noului regim politic. Productivitatea agricola scazuta. La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80. DOMINATIA IDEOLOGICA SI REPRESIUNEA POLITICA VIII. • Consfintea regimul monopartidic. Parhon). inventarul agricol folosit. VII. organul suprem legislativ devenea Marea Adunare Nationala. monopolul ideologic si ‘productia culturala’ 1. comunista. Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in 1954. comunistii s-au sprijinit pe politia politica (securitatea): • 30 august 1948 – a fost infiintata Securitatea. Pitesti. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965) 30 decembrie 1947 – Proclamarea Republicii Populare Romane (stat totalitar). Radu Rosetii. Gherla. • Partidul National Liberal a fost desfiintat in acelasi an.I. judecati ca ‘dusmani ai poporului’ si exterminati in lagare de munca si inchisori. In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor romani de cariera.000 de oameni.Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a fi cultivate si preturile produselor agricole. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii. Ion Mihalache. Fostii demnitari au fost inchisi. 63 . februarie 1948 – s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si PSD. dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au avut ca efect agravarea problemelor economiei romanesti. multi murind din cauza conditiilor inumane. Aiud. • Prin desfiintarea parlamentului. prin desfiintarea Politiei si Jandarmeriei. si Consiliul de Ministri. dupa modelul celei sovietice din 1936: • A fost instituit regimul democratiei populare. 13 aprilie 1948 – a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane. au fost torturati sau trimisi spre exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra. Regimul politic. in frunte cu Gh. Partidele politice au fost desfiintate: • la 30 iulie 1947 a fost dizolvat Partidul National Taranesc. intreaga putere apartinand PMR. ai carei membri erau desemnati de catre membrii partidului unic. Ramnicu Sarat. Gheorghiu Dej. condus de Petru Groza. • Organele de conducere a statului erau: Prezidiul Marii Adunari Nationale (presedinte al prezidiului a fost numit C.

Transformarea functiei de prim-secretar in cea de secretar general al partidului. • a fost introdusa cenzura si au fost interzise publicatiile necomuniste. . modificata dupa modelul celei sovietice. alaturi de celelalte state comuniste. • Romania a inceput sa se detaseze de URSS.In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic ‘proletcultist’: • Istoria nationala a fost rescrisa conform conceptiei marxist-leniniste. • 1948 – a fost adoptata ‘legea invatamantului’. sub tutela URSS. instrument de mentinere a acestor state in sfera de influenta sovietica. Politica externa: • 25 ianuarie 1949 – Romania a intrat in CAER. 1965-1989) Regimul politic in evolutie cunoaste patru perioade: a) Perioada 1965-1974. • a fost promovat ateismul stiintific si a inceput prigoana impotriva Bisericii. Prezidiul Marii Adunari Nationale a fost desfiintat. • religia ca obiect de studiu a fost inlocuita cu istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Biserica Greco-Catolica a fost silita sa se uneasca cu cea Ortodoxa.. • 27 iulie 1956 – tara noastra devine membra UNESCO. • Romania a respins ‘Planul Valev’ care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o zona agricola in interiorul URSS. • 14 decembrie 1955 – Romania a fost primita in ONU. Regimul national comunist (Nicolae Ceausescu. fiind adoptata denumirea de Partidul Comunist Roman.schimbarea denumirii partidului. un bloc politicomilitar al statelor comuniste. 64 . • 14 mai 1955 – Romania a semnat ‘Tratatul de prietenie.A.Congresul al IV-lea al PMR sa devina Congresul al IX-lea al PCR. 21 august 1965 – a treia Constitutie comunista: a fost proclamata Republica Socialista Romania. cu prilejul Conferintei tarilor comuniste de la Varsovia. aflat sub controlul M. • iunie 1958 – trupele sovietice s-au retras din Romania. A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem. Biserica a fost subordonata autoritatilor statului totalitar. relativa destindere.N. . Ceausescu a fost ales prim-secretar al CC al PCR. unde s-a hotarat: . cooperare si asistenta mutuala’. consfintea rolul conducator al partidului comunist. liberalizare: 22 martie 1965. Gheorghiu Dej. S-a creat astfel. Presedinte a Consiliului a devenit Gh. 2. 24 septembrie 1952 – a fost adoptata a doua constitutie comunista. 19-24 iulie 1965 – Congresul al IV-lea al PMR. cu geografia URSS.

i-a permis sa creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare rivala. • au fost reabilitate unele victime din perioada lui Gh. • 1967. Romania a refuzat interventia militara si a castigat simpatia occidentului. • 1-9 iunie 1971. a condamnat interventia militara in Cehoslovacia a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia. Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire: 65 . a vizitat China si Coreea de Nord. au fost reluate relatiile cu R. • literatura a fost mai putin cenzurata. Gerald Ford (1975). • Criza alimentara determinata de plata datoriilor in alimente si infometarea populatiei. • Seceta de 1983. • Lipsa de valuta. • a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968). c) Perioada 1980-1987 Au aparut semnele crizei economice determinata de: • Dezvoltarea fortata a industriei. • Construirea de complexe industriale ce consumau multa energie. • au fost construite locuinte in propietate personala. • a fost permisa circulatia peste granita. Richard Nixon (1969). • a inceput constructia unor obiective industriale grandioase (Canalul DunareMarea Neagra. combinate siderurgice. Gheorghiu Dej. Pe plan extern: • 21 august 1968 – intr-un miting. • 6 iulie 1971. • si-a consolidat pozitia politica. • sistemul ‘rotirii cadrelor’. • cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si propagandiste. Casa Poporului). • aprilie 1968. b) Perioada 1974-1980 • 1974 – Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania. a criticat abuzurile lui Gh. S-a incercat a anumita destindere: Pe plan intern: • a fost incurajata propietatea particulara.9 decembrie 1967 – Ceausescu a devenit Presedinte al Consiliului de Stat. Gheorghiu Dej. Germania. fiind adeptul ‘socialismului dinastic’. a lansat ‘tezele din iulie’ in care se pronunta pentru orientarea nationalista. asimilarea functiei administrative cu cea din partid. la Bucuresti. • Criza petrolului. au fost eliminati unii lideri comunisti. a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei. • invatamantul a fost pus pe baze nationale.F. martie 1974 – MAN l-a ales pe Nicolae Ceausescu presedintele Republicii Socialiste Romania.

in 1953. • Greve si demonstratii: august 1977. etc. • s-a format Frontul Salvarii Nationale. dizolvarea partidelor politice au fost insotite de actiuni indreptate impotriva liderilor politici ai vremii. consilieri sovietici au fost trimisi in Romania cu scopul supravegherii si coordonarii activitatii acestora.• Demolarea unor biserici. Giurgescu. etc. decembrie 1948. Au fost prinsi si arestati la Targoviste. iar in 1962 inchisorile politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4. Dupa moartea lui Stalin. Dinu C. Mircea Dinescu. menite sa-i dicrediteze si sa-i extermine in inchisori. nationalizarea intreprinderilor. represiunea a scazut in intensitate. Pentru a inabusi orice manifestare ostila. • Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde de dolari. • 22 decembrie 1989 – cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti. 2. Ana Blandiana. chiaburimea. la 30 august 1948. • Ministerul Afacerilor Interne. VIII. lagare de munca. d) Perioada 1987-1989 • Criza regimului s-a adancit. greva minerilor din Valea Jiului. • Nivelul de trai a scazut. deportat si 66 . • Propunerile lui Gorbaciov de democratizare si restructurare (Perestroika) au fost respinse de Ceausescu. • Ceausescu nu a renuntat la putere – Congresul al XIV-lea al PCR l-a reales in functia de Secretar General. • 1989 – in Europa au cazut regimurile comuniste. miscarea de la Brasov. burgheziei mari si mici. la 30 august 1948. etatizarea bancilor si colectivizarea agriculturii. au fost create instrumentelor represiunii: • Directia Generala a Securitatii Poporului (Securitatea). Paul Goma. au determinat reactii in randul taranilor. In aceasta perioada represiunea a luat forme din cele mai violente. In numele luptei de clasa impotriva dusmanilor poporului (burghezia. Securitatea si presiunea politica Impunerea regimului politic comunist a determinat reactii puternice din partea romanilor din toate categoriile sociale.). intelectualilor. • Militia Populara. Vlad Georgescu. Desfiintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului comunist. bancherilor. aceste doua instrumente ale regimului comunist au arestat. Au fost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio ‘Europa Libera’. Desfiintarea regimului politic democratic cu institutiile sale. • Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare. Au avut loc manifestari de protest: • Fenomenul disidentei – intelectuali precum Doina Cornea. iar la 15 noiembrie 1987. • Sistematizarea satelor.660 detinuti politici. au criticat cultul personalitatii si politica lui Ceausescu. Intre 198-1958.

unele dintre ele fiind citite la posturile de radio ‘Vocea Americii’ si ‘Europa Libera’. fratii Tubulea. Vrancea. legionari. sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra. VIII. in Oltenia. in Dobrogea. Ramnicu Sarat. generalul Gh. Ion Mihalache.. etc. Gheorghe Bratianu. conform statisticilor. fascisti. apoi. Corneliu Coposu. • Disidenta – prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma. Victime ale fortelor de represiune au fost: Iuliu Maniu. etc. victime ale colectivizarii. Printre victime se numara si tinerii cu origine nesanatoasa din detasamentele de munca. au fost in numar de 80. fosti ofiteri de armata. Teleorman. Forme de rezistenta anticomunista Impunerea regimului politic comunist. au cazut victime regimului de represiune aproximativ jumatate de milion de oameni: • Peste 400. generalul Aurel Aldea. • Peste 50. tarani. formate din fosti membri taranisti si liberali.000 de muncitori. In perioada 1948-1964.000 de familii au fost deportate in Baragan. sovietizarea tarii. preoti. Vlad Georgescu. Acestia au redactat scrisori. Ion Gavrila. legionari. in Gorj. in Muntii Banatului (condusa de generalul Uta).condamnat la moarte un numar foarte mare de intelectuali. criza regimului comunist de mai tarziu. STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989 67 . Aceste grupari au activat in Maramures. Constantin Bratianu. arestati.. si-au manifestat opozitia fata de politica comunista. fratii Croitoru. au determinat aparitia miscarii de rezistenta anticomunista. oameni politici. Intre 1948-1953. Mihai Botez.000 au primit domiciliu obligatoriu. Giurescu. in Vrancea. Ion Diaconescu. • Rezidenta pasiva – mascata prin calitatea de membru de partid. Titel Petrescu. Mircea Dinescu. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet.. • Rascoale declansate – in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950. etc. Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme: • Rezistenta armata – organizata intre 1949-1956 in Muntii Carpati prin constituirea unei grupari (10-40 de persoane). Constantin C. executat in 1945. Mosoiu. IX. desfiintarea propietatii private. in Muntii Apuseni. cum a fost Lucretiu Patrascanu. tarani. Taranii chiaburi arestati. memorii.000 fiind inchisi. Arsenescu. Constantin Argetioanu. Mircea Vulcanescu. Arad. la care au participat peste 20. Ei au fost anchetati. • Peste 100. inarmate.000. intelectuali. Gruparile erau sprijinite de locuitorii din aceste regiuni. in Neamt. expulzati peste granita. fratii Arnautoiu. Printre conducatorii acestor grupari se numarau: colonelul Gh. etc. studenti. • Greve si demonstratii – greva minerilor din Valea Jiului.000 de oameni calificati ca tradatori. Suceava. in Muntii Fagaras. Bihor si in 1958-1959 in Olt. din august 1977 si miscarea de la Brasov. Arad. 3. Au existat victime ale represiunii si in randul comunistilor. ocupatia sovietica. din 15 noiembrie 1987. Gherla. au fost arestati 60. Ialomita. Mihail Manolescu. Ana Blandiana.

• 13 decembrie 1991 – a fost adoptata Constitutia: o a intrat in vigoare abrogand Constitutia din 1965.D. Cluj. • in Europa comunismul s-a prabusit. • s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov. 68 . 1. • 21 decembrie 1989 – mitingul din fata CC al PCR s-a intors impotriva s-a. contra demonstritiilor din Timisoara. • In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE. • 16 decembrie 1989 – la Timisoara – revolta. avand ca pretext evacuarea pastorului Lazlo Tokes. • 20 decembrie 1989 – Ceausescu s-a intors din Iran. R. o supusa referendumului national (8 decembrie 1991). • URSS s-a dezmembrat. direct. • In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata. Sibiu. Ungaria. • 1989 – in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia. • 21/22 decembrie 1989 – noaptea s-a tras in multime. • 17 decembrie 1989 – Ceausescu a cerut interventia in forta. • Mai 1990 – alegeri parlamentare. • in Timisoara fortele de ordine au provocat un masacru. vot universal. Institutiile statului de drept Decembrie 1989. egal. Germana. Context si consecinte • Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar. Arad. liber exprimat. o elaborata de o putere constitutionala aleasa prin alegeri generale. soldat cu 122 de morti. au fost operate arestari. dupa care a plecat in Iran. • Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii – Bucuresti. • 22 decembrie 1989 – Ceausescu a organizat un nou miting – la ora 12:00 a fost nevoit sa fuga. • revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni. Intr-un discurs televizat a catalogat demonstrantii de la Timisoara drept huligani si fascisti. secret. • Iunie 1990 – prima mineriada a pus capat fenomenului ‘Piata Universitatii’. • 25 decembrie 1989 – cuplul Ceausescu a fost executat. castigate de FSN. • 9 februarie 1990 – conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN). Revenirea la democratie • 1990 – cadrul geopolitic s-a schimbat. • A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman. • 22 decembrie 1989 – conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN). Blgaria si Cehoslovacia.IX.

Partidul Democrat. egal. • problema coruptiei nu a fost rezolvata de guvernarile Victor Ciorbea si Radu Vasile. a aderat la parteneriatul pentru pace. • Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor. organizarea administrativ teritoriala. • 3 noimebrie 1996 – alegeri castigate de Conventia Democratica. Institutiile statului de drept: 1. organizarea armatei. dreptul la asociere. dupa caderea totalitarismului. • Alte atributii: adoptarea bugetului. invatamant de stat gratuit. etc. • 1992 – alegeri – castigate de Ion Iliescu (PDSR).Caracteristicile statului: • Romania este stat national. • divergente in coalitie privind retrocedarea propietatilor si modalitatile de privatizare. unitar. • Forma de guvernamant este Republica.. • s-au relansat relatiile cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala. etc. presedinte fiind ales Emil Constantinescu. Parlamentul • Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal. ales prin vot universal. suveran. Presedintele Ales prin vot universal. • Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si aprobat de Parlament. • noiembrie 2000 – alegeri parlamentare – presedinte: Ion Iliescu. pe o perioada de 4 ani. • Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei. • s-a incheiat cu un acord de guvernare intre CDR. • nivelul de trai a scazut. secret. prim-ministru: Adrian Nastase. • privatizarea obiectivelor economice a fost lenta. secret. stabilirea sistemului taxelor si impozitelor. ca organ reprezentativ al acestora. • au aparut multimiliardari imbogatiti prin coruptie. prim-ministru Nicolae Vacaroiu. • in plan extern Romania a semnat acordul de aderare la Uniunea Europeana. libertatea individuala. • Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor. si Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania (UDMR). independent. direct si secret pe o perioada de 4 ani. pe o perioada de 4 ani. 69 . indivizibil. • s-a realizat astfel prima alternanta la guvernare. a semnat tratatele cu Ungaria si Ucraina. dreptul de propietate. direct. • Principala atributie este aceea de a adopta legi. • Constitutia garanteaza libertatea constiintei. • 2. direct. aprobarea programului guvernului.

ministri secretari de stat. 4. a armatei. • • • Bibliografie 70 . Numeste primul-mnistru si Guvernul. administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor. Este mediator intre puterile statului. guvernul desemneaza cate un prefect pentru conducerea serviciilor publice. Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului. Are sarcina de a conduce administratia publica. avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive. ministri. amiral. administratia publica este realizata de primarii si consilii locale. Acorda gradele de general. La nivel central. Autoritatea judecatoreasca Vegheaza la respectarea legilor. etc. Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare. Este alcatuit din primul-ministru. Vegheaza la respectarea constitutiei. 5. Guvernul Se ocupa de punerea in aplicare a legilor. Administratia publica Este structurata la nivel central si local.• • • • • • • • • • • • • • • • • • Reprezinta statul si este garantul independentei nationale. Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie. In fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Confera decoratii. a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. maresal. 3. Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului. acorda amnistitii si gratieri. al unitatii si integritatii teritoriale. La nivel local. Poate emite hotarari de guvern si ordonante.

Editura Humanitas Educational. Vulpe. S. Dumitrescu. Bucuresti.1. A. S. Editura Universitatii din Bucuresti 1999. 3. Papacostea. 1998. Istoria moderna a romanilor (177401878). Editura Enciclopedica. 5. V. Editura Fundatiei ‘Romania de maine’. Stefanescu. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Stefanescu. Stefanescu. Teodor. M. Istoria medie a romaniei. 7. 8. Istoria Romaniei. Istoria romanilor in secolul al XVII-lea. 6. Bucuresti 1997. Manual pentru clasa a XII-a. N. Editura Petrion. Istoria Romanilor. 9. Editura Universitatii din Bucuresti 1999. 71 . P. Universitatea Bucuresti 1992. Ş. Istoria Romaniei. Isar. Bucuresti 2000. Scorpan. 4. Bucuresti 2001. partea I. Barbulescu. S. 1998. Hitchins. D. de la Mihai Viteazul la Constantin Brancoveanu. Istoria romanilor. 2. Enciclopedie. K. Bucuresti 2000. Editura Nemira. Deletant. Dacia inainte de Dromichete. intre traditie si modernitate. C. Manual pentru clasa a XII-a. Istoria Romanilor.

3. Iancu de Hunedoara – Transilvania _______________________________________23 4. etnogeneza tracilor______________________________1 Geneza civilizatiei geto-dace_______________________________________________1 Limba daco-getilor_______________________________________________________3 Religia daco-getilor_______________________________________________________3 Contacte cu alte popoare___________________________________________________3 Izvoarele scrise despre daco-geti____________________________________________4 Statul dac (sec I i. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova___________________________________24 6. Mircea cel Batran (1386-1418) – Tara Romaneasca__________________________22 2. Criza orientala_____________30 72 . 1. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei____________________________7 Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman__________________7 Romanizarea si etapele romanizarii__________________________________________8 Factorii romanizarii ______________________________________________________8 Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana____________________________9 Autohtoni si migratori____________________________________________________10 Formarea poporului roman si a limbii romane. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca_____________________________25 Unirea Principatelor_____________________________________________________25 II. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova_________________________________22 3. Vlad Tepes (1456-1462.-sec I d. 1. 4. Moldova. 3.Politica si diplomatie in sec XVII_____________________________________26 Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova___________________________30 III. Dobrogea_____________________________________________12 Societatea romaneasca in sec IX-XIII________________________________________12 Structuri politice romanesti din sec IX-XIII___________________________________13 Formarea Voievodatului Transilvaniei_______________________________________16 Formarea Statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia)____________________17 Intemeierea Statului medieval Moldova______________________________________18 Formarea Dobrogei______________________________________________________18 II. Hr. componenetele limbii romane________11 I. 2.)___________________________________________4 I. Constituirea statelor medievale Transilvania. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia). Biserica si Domnia_________________________________________________19 II. Hr. Premisele constituirii Romaniei moderne_______________________________30 III.Cuprins I. Trasaturile civilizatiei in Dacia________________________________________6 Provincia Dacia__________________________________________________________6 Elemente ale civilizatiei romane in Dacia_____________________________________7 I. 2. 1. Politica externa a voievozilor romani__________________________________22 1.1476) – Tara Romaneasca___________________________24 5. Civilizatia romaneasca in context european______________________________19 II. Civilizatia si istoria daco-getilor _______________________________________1 Procesul de indo-europenizare. Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. De la geneza etnica la geneza statala _____________________________________ 1 I.

1. Pierderile teritoriale din 1940___________58 VI. Securitatea si presiunea politica____________________________________65 VIII. Unificarea politica si administrativa__________________________________53 Constitutia din 1932 – prevederi____________________________________________54 VI. Economia si societatea in perioada comunista___________________________61 VII. Dominatia ideologica si represiunea politica___________________________62 VIII. Sfarsitul regimului parlamentar. Unitate si diversitate in Romania Mare__________________________________49 V. 1. 1. Gheorghiu Dej (1948-1965)_____________________________62 2. 2. monopolul ideologic si ‘productia culturala’___________62 1.Regulamentele organice __________________________________________________33 III. Regimul politic in Romania intre 1918-1938___________________________56 Partidele politice________________________________________________________56 Activitatea parlamentara si guvernamentala___________________________________57 VI. 1.Constiinta nationala si emanciparea politica___________________________34 Revolutia de la 1821_____________________________________________________35 Revolutia din 1848-1849__________________________________________________37 IV. Stat. 2. 3. Constituirea Romaniei Mari_________________________________________50 Conferinta de pace de la Paris – Versailles____________________________________52 V. 3. Forme de rezistenta anticomunista_________________________________66 IX. Regimul politic. Perioada 6 septembrie 1940 – 23 august 1944_______________________________59 II. 2. Institutiile statului de drept_________________________________________67 Decembrie 1989. Romania in al II-lea Razboi mondial_________________________________58 I. 2. 3. Primul Razboi Mondial (1914-1918)__________________________________49 Campania din 1916______________________________________________________49 Campania din 1917______________________________________________________50 V. Statul si societatea civila dupa 1989____________________________________67 IX. Crearea institutiilor moderne_________________________________________40 IV. 1. Contradictiile industrializarii______________________________________61 VII. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc_________________61 VIII. Regimul lui Gh. Context si consecinte______________________________________67 Revenirea la democratie__________________________________________________67 73 . 4. Regimul National Comunist (Nicolae Ceausescu 1965-1989)________________63 VIII. Perioada 23 august 1944 – 30 decembrie 1947______________________________59 VII. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881)__________40 Unirea Principatelor Romane______________________________________________40 Dubla alegere a lui Cuza__________________________________________________40 Domnia si reformele lui Cuza (1859-1866)___________________________________41 Printul strain. societate si cultura______________________________________________54 VI. Constitutia din 1866__________________________________________43 Principalele institutii ale statului modern roman_______________________________44 Cucerirea independentei de stat a Romaniei___________________________________45 Romanii din afara granitelor_______________________________________________47 V. 1. Structuri economice si sociale_______________________________________54 VI. 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful