Teoria i metodologia evalu rii Constantin Cuco

Formare continu Piatra Neam

An universitar 2007-2008

 

   



I. EVALUAREA RANDAMENTULUI COLAR COMPONENT A DEMERSULUI DIDACTIC I.1. Argumente pentru o cultur evaluativ I.2. coala i examenele ei I.3. Preciz ri terminologice I.4. Importan i perspective în teoria i practica evalu rii I.5. Statutul evalu rilor na ionale I.6. Examenele i înv mântul paralel

 

    

II. PROCESUALITATEA EVALU RII. IPOSTAZE, FUNC II, CARACTERISTICI II.1. Niveluri i ipostaze ale evalu rii II.2. Opera ii i momente ale evalu rii II.3. Func iile evalu rii II.4. Obiectivele evalu rii II.5. Evaluarea intern i evaluarea extern II.6. Ipostaze ale rezultatelor colare

 

   

III. EVALUAREA COMPETEN ELOR I LUMEA VALORILOR. RELEVAN A EVALU RII ÎNTR-O LUME DINAMIC III.1. Putem evalua competen a? III.2. S valoriz m valorile III.3. Cât valoreaz o diplom III.4. De ce unii premian i din coal ajung repeten i în via III.5. Calitatea educa iei i mediul universitar

          

  

IV. STRATEGII DE EVALUARE I NOTARE IV.1. Modele i forme de realizare a evalu rii IV.2. Metode de evaluare IV.3. Metode complementare de evaluare IV.3.1. Referatul IV.3.2. Investiga ia IV.3.3. Proiectul IV.3.4. Portofoliul IV.3.5. Portofoliul digital IV.3.6. Observarea sistematic a activit ii i a comportamentului elevilor IV.3.7. Autoevaluarea. IV.4. Notarea colar IV.5. Descriptorii de performan IV.6. Proiectarea evalu rii

4. Servitu ile evalu rii V. Puterea predic iei i în educa ie V. FACTORI AI VARIABILIT II APRECIERII I NOT RII V. Efecte perturbatoare în apreciere i notare .3. Subiectivismul în practica evaluativ V.     V.1.2.

  14 Reguli pentru o evaluare reu it   Face i din evaluare o s rb toare a reu itei i o apologie a progresului Aprecia i. perfectare . motivare. înt ri i i marca i orice progres realizat de elevi Încerca i s converti i nerealiz rile sau e ecurilor elevilor în instan e de revenire.

  Delimita i i accentua i înc din etapa pred rii acele elemente de referin pe care elevii trebuie s le etaleze în procesul de evaluare Nu deturna i evaluarea spre alte scopuri decât cele prescrise sau permise de codurile deontologice .

   Accentua i virtu ile stimulative i minimiza i servitu ile sau atributele punitive ale evalu rii colare Personaliza i cât mai mult instrumentele i tehnicile de evaluare în acord cu posibilit ile i nevoile publicului colar Fi i circumspec i atunci când prelua i i aplica i instrumente de evaluare prefabricate sau construite de al ii i le utiliza i la clasa dumneavoastr .

   Emite i judec i de valoare i aprecia i elevii chiar i atunci (mai ales atunci) când preda i Nu pune i etichete definitive în leg tur cu progresele elevilor dumneavoastr . pornind doar de la câteva exerci ii evaluative Acorda i tuturor elevilor o ans de realizare i afirmare. indiferent de posibilit i i circumstan e .

exigen e. fi i creativi i apela i la strategii i metode noi.   Argumenta i în fa a tuturor elevilor nivelul rezultatelor exprimate prin aprecieri sau note. . diverse. criterii. înfiera i. cu acest prilej. praguri ale reu itei Nu blama i. ei î i interiorizeaz . multiple. culpabiliza i atunci când evalua i i nota i Nu aluneca i în manierism.

      Evaluarea se face pornind de la urm toarele întreb ri cheie: Pentru ce se face evaluarea (care sunt func iile acesteia)? În raport cu ce (care este sistemul de referin . procese. care sunt criteriile evalu rii? Pentru cine (care sunt destinatarii evalu rii)? Ce se evalueaz (conduite. evolu ii)? Cu ajutorul c ror instrumente i prin proceduri se face evaluarea? . rezultate.

acordându-le diplom sau alte distinc ii dup nivelul lor de reu it . . evaluarea prin obiective sau evaluarea criterial care are ca rol s furnizeze informa ii func ionale. permi ând elevilor s se situeze în raport cu atingerea obiectivelor comune pentru to i elevii (standarde unitare) i oferind solu ii de ameliorare.   Teoria i practica evaluativ au fost marcate de urm toarele paradigme docimologice: evaluarea comparativ . a c rei func ie principal era de a compara elevii i de a-i clasifica. raportândui pe unii la al ii.

ca proces de cunoa tere despre autocunoa tere . ca ansamblu al proceselor prin intermediul c rora elevul achizi ioneaz i utilizeaz cunoa terea. al c rei scop penduleaz între cogni ie. care propune o nou paradigm . evaluarea con tientizat sau formatoare . .  evaluarea corectiv . nu numai decizional ci i informa ional . i metacogni ie. Ea are ca scop s ofere elevului informa ii suplimentare în func ie de dificult ile constatate pentru a-i facilita înv area.

Notarea nu trebuie s se transforme într-o instan psihanalitic de deturnare a unor pulsiuni. Simptomul psihotic. . de tratare a nervilor acumula i. Naturile psihotice de abia a teapt s demonstreze cât de tari sunt. Evalu m nu pentru a ne rezolva pe noi în ine. ci pentru a-i ajuta pe al ii. a puterii. Unii dintre profesori transform evaluarea într-un prilej de etalare a tiin ei.  Simptome de evitat 1. a personalit ii lor.

de ce fac evaluarea. aptitudinile. ce efecte psihologice produc. 2. atitudinile elevilor sunt tratate asemenea unor obiecte care pot fi determinate exact. . Cuno tin ele. Al i profesori sunt tenta i s m soare cât mai exact conduitele elevilor. fiind aten i mai ales la cum s fie impar iali decât la con inuturile care se evalueaz . Sunt conduite manifestate de elevi care nu încap în metodele strandardizate de care se face atâta caz. Simptomul obiectivit ii exagerate.

. O serie de profesori ajung la un asemenea grad de instrumentalizare a evalu rii încât sunt cople i i de tehnici în defavoarea altor disponibilit i ale evalu rii. Ei cred c totul ine de instrument. ca subiec i. de acurate ea i puritatea lui. Simptomul instrumentalismului. 3. Transfer unele responsabilit i evaluative dinspre ei. c tre ni te inocente unelte.

Func ia evalu rii nu mai este de a diagnostica. Simptomul deturn rii. . 4. institui o realitate pozitiv . prevedea. Sunt i profesori care deturneaz evaluarea în mijloace de men inere a ordinii sau de constrângere a elevilor pentru a adopta anumite conduite (de fric . ci de a inspira team i puternicie. de supunere. de manipulare).

Orice devia ie este sanc ionat . Profesorul devine un comparator între dou seturi de cuno tin e. 5. Alt posibil capcan este cea a mimetismului. a preten iei conformit ii celor spuse de elevi cu ceea ce s-a dictat de c tre profesor sau se g se te în manual. Simptomul conformit ii. gratificând doar ceea ce se potrive te mai bine cu referin a indicat . spiritul critic în bu it. . p rerea proprie i judecata sunt desfiin ate.

. cele contrastante. Considera i c un concurs de admitere poate fi substituit cu rezultatele unui examen de bacalaureat? Argumenta i op iunea dumneavoastr . cele specifice numai examenului de bacalaureat i cele specifice numai concursului de admitere.    Tem Ar ta i în ce m sur raportul dintre m surare i apreciere se eviden iaz în cazul diferitelor discipline colare care se studiaz în înv mântul secundar i liceal. La ce discipline i din ce cauz este privilegiat aspectul m sur rii sau cel al aprecierii? Ce concluzii didactice pute i trage din aceast analiz comparativ ? Face i o compara ie docimologic între examenul de bacalaureat i concursul de admitere trecând pe patru coloane aspectele identice.

p. voi fi examinat din aceasta). restrângând timpul progresului real i al inova iei. modalit ile tradi ionale de evaluare activeaz un soi de antaj. din partea elevilor i a profesorilor. cooperarea liber i creatoare.    Philippe Perrenoud (1998. un raport de for e mai mult sau mai pu in vizibil între profesori i elevi. astfel. sistemul de evaluare oblig pe actori s se raporteze într-o modalitate utilitarist la cunoa tere (înv pentru c îmi este necesar. 75) semnaleaz o serie de pericole pe care le creeaz procedurile de evaluare: evaluarea absoarbe i consum multe energii. . adul i i tineri plasa i în câmpuri de b t lii opuse împiedecând.

se privilegiaz încorporarea cuno tin elor izolate. nel sând prea mult loc imprevizibilului i experiment rii roditoare. munca colar tinde s favorizeze activit ile închise. cuantificabile în detrimentul unor competen e de înalt nivel mai pu in decelabile i exprimabile.    se d ap la moar unei transpozi ii didactice conservatoare prin aceea c se birocratizeaz notarea în conformitate cu anumite standarde fixe. . evaluarea clasic ascunde un mare grad de arbitrarietate i este dificil de realizat printr-o munc în echip . complementar . structurate. secven iale. acreditate . cooperativ .

a evalu rii. a situa iei de înv are. precum conduita. al ii decât achizi iile cognitive. corelarea mai atent a acestei axe procedurale cu func iile prioritare pe care le îndepline te evaluarea într-un anumit context sau moment. atitudinile. . a obiectivelor.    Muta ii de accent: extinderea ac iunii de evaluare. a strategiei care a condus la anumite rezultate. evaluarea nu numai a elevilor.. gradul de încorporare a unor valori etc. luarea în calcul i a altor indicatori. dar i a con inutului. personalitatea elevilor. a metodelor. realizarea unei continuit i i complementarit i dintre evaluarea intern i cea extern . de la verificarea i aprecierea rezultatelor obiectivul tradi ional la evaluarea procesului.

   diversificarea tehnicilor de evaluare i cre terea gradului de adecvare a acestora la situa ii didactice concrete (extinderea folosirii testului docimologic. a lucr rilor cu caracter de sintez . explicarea i semnificarea rezultatelor în fa a elevilor. punerea la punct a unor metode de evaluare a achizi iilor practice). comunicarea profesor-elev. deschiderea evalu rii spre mai multe perspective ale spa iului colar (competen ele rela ionale. . a modalit ilor complementare sau alternative de evaluare. pentru a transforma evaluarea în prim pas al autoevalu rii corecte i obiective. disponibilit ile de integrare în social).

a criteriilor i a aprecierii la subiec ii examina i.   personalizarea actului evaluativ. necesitatea înt ririi i sanc ion rii rezultatelor evalu rii cât mai operativ. . a drumului de la diagnosticare la ameliorare. la contextul sociocultural. la liniile de evolu ie ale lumii actuale. inclusiv prin integrarea eforturilor i a exploat rii dispozi iilor psihice ale elevilor. realizarea în cadrul programelor de formare continu a unor exerci ii de construire i interpretare a unor instrumente de evaluare adaptate contextului socio.colar prezent. prin contextualizarea instrumentelor. scurtarea feed-back-lui.

. inter-evaluare i evaluare controlat .  centrarea evalu rii asupra rezultatelor pozitive i nesanc ionarea în permanen a celor negative. transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare prin autoevaluare.

aprecierea colar sau verificarea se constituia ca moment separat de activitatea de predare-înv are. . chiar dac aceast activitate se desf oar într-un context cotidian. realizând. i nu la finalul unui program de instruire. ac iona cu prec dere periodic.     Evaluarea tradi ional evaluarea modern . analiz comparativ Evaluarea tradi ional expresiile cele mai frecvente folosite pentru denumirea activit ii de evaluare sunt: examinare. verificare. control. de regul . ascultare. o evaluare sumativ .

cu nota ia sau corec ia.     este sinonim cu aprecierea clasic . nota sau calificativul sanc iona înv area de c tre elev. selecteaz i exclude anumite domenii ale înv rii mai greu de evaluat: atitudini. tr s turi de personalitate etc. se finalizeaz cu clasificarea (clasamentul elevilor) (evaluare comparativ ). comportamente. . este centrat pe cuno tin e. cu controlul continuu al înv rii colare.

. evaluatorul constat . nu se comunic elevilor. incrimineaz doar elevul nu i criteriile de apreciere de i de multe ori criteriile sunt insuficient definite sau confuze etc.    notarea este un scop în sine. un mijloc de clasificare sau de certificare. este centrat deci pe elev i apreciaz conformitatea cuno tin elor predate (lec ia înv at ) cu o scar de valori care este l sat la aprecierea profesorului i care r mâne în mare parte implicit . este sinonim cu no iunea de control al cuno tin elor. compar i judec .

nu este un scop în sine. preocupat de promovarea aspectului uman în general. un simplu control. acord preponderen func iei educative a evalu rii. pune accent pe problemele de valoare i pe emiterea judec ii de valoare. . ci se realizeaz în vederea adopt rii unor decizii i m suri ameliorative. încearc s devin o interoga ie global .      Evaluarea modern este asociat grijii fa de m surarea i aprecierea rezultatelor .

     acoper atât domeniile cognitive cât i pe cele afective i psihomotorii ale înv rii colare se ocup atât de rezultatele colare cât i de procesele de predare i înv are pe care le implic . . nu mai este privit din exteriorul acestuia. asupra eficien ei activit ii didactice. tinde s informeze i personalul didactic asupra punctelor tari i punctelor slabe ale eforturilor depuse. dezvolt tot timpul o func ie de feed-back pentru elev. se constituie parte integrant a procesului didactic.

cu criterii dinainte formulate (vezi Descriptorii de performan pentru înv mântul primar ). evaluarea devine un mijloc de comunicare de informa ii asupra stadiului înv rii. de interven ie formativ . evalueaz elevii în raport cu o norm . în vederea amelior rii sau reorganiz rii acesteia. . de transformare continu a proceselor de predare i de înv are. devine un proces continuu i integrat organic procesului de instruire. aceste criterii sunt cunoscute i de evaluator i de evaluat.     î i asum un rol activ.

f r a sanc iona în permanen pe cele negative. centreaz evaluarea pe rezultatele pozitive. caut s aprecieze i eficacitatea ansamblului de procese care trebuie s conduc la înv are etc. a metodelor i cre terea gradului de adecvare a acestora la situa ii didactice concrete. într-o rela ie educa ional care are la baz un contract pedagogic etc. comunicare profesorelev. vizeaz deschiderea evalu rii spre mai multe perspective ale spa iului colar (competen e rela ionale.      solicit o diversificare a tehnicilor de evaluare. . elevul devine partener cu drepturi egale. disponibilit i de integrare social ). ofer transparen i rigoare metodologic .

o organiza ie specializat în activit i de acest gen). fie aceasta guvernamental (de exemplu. sunt expuse situa iei de examen propor ii semnificative ale popula iei colare. i între cel liceal i cel universitar. administrarea. la punctele de interfa între ciclurile de înv mânt. . structura administrativ responsabil pentru destinele înv mântului) sau nonguvernamental (de exemplu. evaluarea i comunicarea rezultatelor la examen este asumat de o organiza ie recunoscut pe plan na ional. în special între înv mântul gimnazial i cel liceal.   Sintagma examen na ional este utilizat în literatura de specialitate atunci când sunt întrunite urm toarele condi ii: responsabilitatea pentru proiectarea.

. foarte frecvent ale unui curriculum na ional. noi anse de via . examenul vizeaz componente curriculare deja parcurse. ca i criteriile i procedurile de evaluare sunt identice pentru fiecare component a examenului. filosofia general ce fundamenteaz proiectarea examenului cât i rezultatele de înv are abordate de acesta influen eaz retroactiv procesul de înv mânt. chiar dac organiza ii diferite sunt responsabile pentru una sau alta dintre acestea.    con inutul probelor i tehnicile de testare utilizate. rezultatele examenului influen eaz destinele individuale ale candida ilor. putând s deschid . sau dimpotriv .

evaluarea modului de utilizare a competen elor în structuri de produc ie. este sensul curent i cel mai uzitat al evalu rii. consum sau de achizi ii ulterioare. . evaluarea achizi iilor în raport cu normele i valorile spa iului comunitar.     Niveluri de concepere i desf urare a ac iunii apreciative: evaluarea activit ii de înv are în termeni de achizi ie. evaluarea modului de utilizare a structurilor de achizi ie pentru a dobândi competen e i calific ri posibile.

evaluarea obiectivelor pedagogice i a coeren ei lor într-un sistem de instruire. aspira iile i resursele celor care înva . .   evaluarea modului de func ionare a structurilor de achizi ie în rela ie cu nevoile. evaluarea ac iunii de instruire i a coeren ei sale în raport cu obiectivele. resursele i cadrele de referin .

   evaluarea gradului de adecvare a structurilor de achizi ie la cerin ele structurilor de utilizare. evaluarea adecv rii structurilor de instruire i a celor de utilizare a competen elor la normele i valorile sociale . evaluarea capacit ii structurilor de utilizare de a lua în calcul achizi iile elevilor din momentul în care ace tia au dobândit competen ele necesare.

. Centrarea pe con inut poate genera conduite de sumisiune i îngurgitare a cuno tin elor de c tre elevi.  Specificarea referen ialului evalu rii: Specificarea prin elemente de con inut. denaturând în acest fel esen a procesului de înv mânt. Chiar din momentul pred rii. acestea le expliciteaz drept inte ale evalu rii i not rii iar elevii interiorizeaz exigen ele sugerate de profesori. Func ia principala a evalu rii rezid în constatarea gradului de însu ire a cunoa terii.

se transform . Obiectivul. într-un reper al calit ii înv rii. Func ia privilegiat de acest model este cea formativ-pedagogic . .  Specificarea prin intermediul obiectivelor opera ionale. Un astfel de model pune accentul pe eviden ierea unor inte ale lec iei expuse de c tre profesor la începutul pred rii. enun at la începutul unei secven e de predare. în final. Explicitarea acestor obiective orienteaz întreg travaliul de înv are.

. Se ipostaziaz la nivelul acestui model o func ie proiectiv i predictiv . teoretic. Ea se deseneaz oarecum abstract. o aspira ie la care trebuie s se ajung . Competen a se refer la acea conduit dezirabil la care trebuie s ajung elevii în urma integr rii lor într-un dispozitiv de formare. fiind o proiec ie a maturilor.  Specificarea prin invocarea competen elor. Este un pachet de însu iri ce alc tuiesc o conduit care nu este înc dar se sper c fa fi.

întruchipat . . devenit act. Dar aceasta din urm este real .  Specificarea prin performan e. Prin raportare la competen vom constata ceea ce elevii trebuiau s fac . prin raportare la performan afl m ceea ce elevii au f cut cu adev rat. Se-n elege c o competen întrece valoric o performan vizibil . Evaluarea prin rela ionarea la performan e privilegiaz func ia constatativ i diagnostic . Performan a este o competen concretizat . A performa înseamn a concretiza atributele unei competen e.

aptitudini. Ce evalu m? Cuno tin e. Dac tiu. dac tiu cum s fac sau dac tiu cum vor aplica în via a real ceea ce tiu. Organizarea procesului de înv are.              OPERA IONALIZAREA SISTEMULUI DE EVALUARE . dac tiu s fac . Obiectivele propuse de c tre profesor. Performan ele celui evaluat. atitudini. deprinderi. Atingerea obiectivelor legate de un anumit con inut. . Programa. Obiectivele pe care i le-au propus cei evalua i. Rezultatele (produsul) sau procesul în sine. Metodele folosite. etc. Serviciile pe care le ofer institu ia în care se desf oar procesul.

Pentru identificarea deficien elor sau disfunc ionalit ilor la nivelul organiz rii unei unit i colare. mijloacelor i strategiilor de evaluare. Pentru îmbun t irea performan elor instrumentelor de evaluare. . Etc. Pentru corectarea performan elor. Pentru realizarea de selec ii. Pentru autocontrolul propriilor capacit i de predare.          De ce evalu m? Pentru îmbun t irea performan elor celor evalua i. Pentru îmbun t irea metodelor. Pentru optimizarea con inuturilor.

P rin ilor. Factorilor de decizie colar . institu ie). Etc. .       Cui folose te evaluarea? Celor evalua i. Celor care fac un anumit tip de selec ie (angaj ri). Evaluatorului (profesor.

Un e antion. Elevi lua i în raport cu grupul din care fac parte. . Etc. Un grup. o clas sau un lot de indivizi grupa i dup un criteriu anume.      Pe cine evalu m? Elevi lua i individual. de exemplu o grup de vârst .

     Când evalu m? La începutul unui proces (evaluarea ini ial ). În timpul procesului (evaluare continu sau formativ ). La sfâr itul unui proces sau al unei etape (evaluare sumativ sau final ). Etc. .

    Cum evalu m? Prin ce metode? Cu ce tehnici i procedee? Cu ce instrumente? .

de informare a societ ii. dac o activitate instructiv s-a derulat ori a avut loc în condi ii optime. prin care se recunoa te statutul dobândit de c tre candidat în urma sus inerii unui examen sau a unei evalu ri cu caracter normativ. de certificare. pedagogic . de prognosticare a nevoilor i disponibilit ilor viitoare ale elevilor sau ale institu iilor de înv mânt. privind stadiul i evolu ia preg tirii popula iei colare. de formare a unor abilit i. de orientare colar i profesional . o cuno tin a fost asimilat .        Func ii ale evalu rii: de constatare. în perspectiva elevului (motiva ional . de selec ie sau de decizie asupra pozi iei sau integr rii unui elev într-o ierarhie. de înt rire a rezultatelor. o deprindere a fost achizi ionat . de con tientizare a posibilit ilor) i în perspectiva profesorului (pentru a ti ce a f cut i ce are de realizat în continuare). . de diagnosticare a cauzelor care au condus la o slab preg tire i la o eficien sc zut a ac iunilor educative. stimulativ . prin diferite mijloace. într-o form sau într-un nivel al preg tirii sale.

examenul de capacitate. examenul de licen . teza trimestrial sau semestrial . examenul de bacalaureat. extemporalul la sfâr it de capitol. probele practice (inspec ia) în vederea ob inerii definitiv rii în înv mânt. . concursul de admitere.          Tem de rezolvat Identifica i i argumenta i func iile îndeplinite de urm toarele forme de evaluare: ascultarea curent .

. Capacitatea de operare i aplicare a achizi iilor. Conduite i tr s turi de personalitate. Dezvoltarea capacit ilor intelectuale.     Dar ce trebuie evaluat i apreciat? Cuno tin e acumulate i integrate.

    Metode i instrumente de evaluare TRADI IONALE Probe orale Probe scrise Probe practice COMPLEMENTARE Observarea sistematic a elevilor Investiga ia Proiectul Portofoliul Tema pentru acas Tema de lucru în clas Autoevaluarea .

Proba este aplicabil dac poate fi administrat i interpretat cu u urin . Proba este obiectiv dac exist un anumit grad de concordan între aprecierile avansate de mai mul i evaluatori. cât i la evaluatori diferi i (în acela i timp). adic este corect . atunci când exprim în modul cel mai just obiectul pe care-l m soar (se refer la achizi iile cuno tin elor i deprinderilor de matematic . de pild . atât la acela i evaluator (în momente diferite). Proba este fidel atunci când odat repetat va conduce la o apreciere identic . . Proba este sensibil dac prin notele acordate se eviden iaz corect diferen ele dintre performan ele evaluate.      Conditii Proba este valid . valabil . i nu la alte comportamente desf urate de elev la ora de matematic ).