P. 1
Delta Dunării

Delta Dunării

|Views: 913|Likes:
Published by BedForLove

More info:

Published by: BedForLove on May 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/01/2013

pdf

text

original

Referat Geografie

Temă :

Delta Dunării - caracterizare fizicogeografică

Student : Gârbă Marius Centrul Brăila Anul I

.Delta Dunării . 2 .jpg POZIŢIE: în E ţării LIMITE: .ro/images/harta_romaniei.S – Pod.caracterizare fizico-geografică Sursa Imaginii : http://www. . Dobrogei( Dealurile Tulcei).pensiunideltadunarii.E – Platforma continentală a Marii Negre+ Complexul lagunar Razim.V – Pod Dobrogei.N – Graniţa cu Ucraina ( Bratul Chilia). .

Grinduri (forme de relief pozitive.Relief negativ pe 75-80% din suprafata cu balti. . peste 11° C .5 m si alt.Sf. . mamifere si peşti. Sf. situate în deltă sau pe margini): fluvio-maritime– s-au format datorita curenţilor marini + aluviunile aduse de Dunăre(Letea(dune). Stipoc). .Formare într-un fost golf al Mării Negre prin depunerea de aluviuni. Caraorman. . 3 .CARACTERISTICI: .m.Câmpie aluvionară în formare. arini+pădure de stejari pe grindul Letea. Sulina.a –sub 400 mm/an. plopi. alungite formate prin depuneri de aluviuni pe cursul râului) . VEGETAŢIE: de luncă – stuf.Vânturile: crivăţul şi brizele marine. . sălcii.etc.m. FAUNĂ:complexă cu păsari. Roşu. Săraturile). Gheorghe+ Tulcea ( 17 km.Marea Neagră. girle. . . mlastini.Sulina este cel mai scurt şi cel mai navigabil( canalizat si pentru nave maritime) braţ şi cuprinde 18% din apele Dunării.temperatura.Relief pozitiv cu alt medie de 0. . LACURILE:Dranov.Chilia cuprinde cea mai mare parte din debitul fluviului (60%) cu multe ostroave şi are deltă secundară în Ucraina. max de 12 m Grindul Letea. continentale – rămăşiţe de uscat predeltaic (Chilia. Puiu. papură. Lumina.Cuprinde trei braţe semnificative: Chilia. brate. . lacuri. fluviale – în lungul braţelor Dunării.a. .Etaj de climă: de deltă şi litoral. CLIMĂ: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: . Gheorghe are multe meandre pe cursul acestuia – 22% din debitul Dunăriiinsule la vărsare( Sacalin). .precipitaţii.) .Ostroave (insule joase.Influenţă(nuanţă climatică) pontică. .

valea se largeste marcând delta propriu-zisa care. Sectorul maritim din fata deltei este zona în care se produce amestecul apelor fluviale cu cele marine. la varsarea Dunarii in Marea Neagra intre: ♦ Campia Buceagului. se gaseste în prezent. Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre periferice) se întinde în nord pâna la paralela de 46o42' latitudine nordica (tarmul de nord al lacului Chitai). El se întinde în general pâna la izobatele de 20-25 m. Fiind înconjurata la nord de Podisul Bugeacului.000 ha pe teritoriul Ucrainei. . spre vest pâna la 28o14' longitudine estica (tarmul de vest al lacurilor Ialpug si Cugurlui). Delta Dunarii este situaua în partea de est a României si la extremitatea sud-estica a Ucrainei si se prezinta în forma clasica a literei delta. iar de aici se continua în interiorul marii pe o distanta de aproximativ 10-15 km. zona de varsare a Dunarii se individualizeaza net ca ca unitate fizico-geografica aparte si este formata din Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre de la nordul si sudul deltei propriu-zise) si sectorul maritim din fata deltei. cea mai joasa si cea mai noua regiune de campie. iar înspre est pâna la 29o46' longitudine estica (gura bratului Noul Stambul).In Delta este inclus si complexul lagunar Razim – Sinoe. sub influenta activitatii fluviului. avînd forma unui con plat cu vârful în punctul de separare a bratelor fluviului în zona strâmtorilor dintre Orlovka si Isaccea.300 ha pe teritoriul României si 124. CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICĂ GENERALĂ 1) Asezare. iar la est si sud-est de Marea Neagra. înainte ca fluviul sa se verse în Marea Neagra. 4 . limite Delta Dunarii. se extinde pe o suprafata de 100 km lungime x 100 km latime. dincolo de bratul Chilia la nord si nord-vest ♦ Podisul Dobrogei la Sud si Sud-Vest ♦ Marea Neagra la Est. la vest de Podisul Dobrogei de Nord si partial de Podisul Bugeacului. este situata in partea de est a tarii. Intre limitele prezentate.000 ha dintre care 442. în cea mai mare masura. Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre periferice) are o suprafata de aproximativ 564. care se edifica continuu si sub ochii nostri. în sud pâna la 44o24' latitudine nordica (Gura Buhazului). rezultat complex al interactiunii dintre Dunare si mare. CARACTERIZARE GENERALĂ Delta Dunarii.SOLURI:de luncă si nisipoase. La est de acest punct.

pentru diminuarea acestui efect a fost construit un dig in lungime de 12Km. Matita. A fost regularizat si canalizat in urma cu aproape un secol. brate secundare (Tataru. care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an. la est de Tulcea. astfel (fig.). 4) Relieful Deltei . terenuri joase si terenuri inalte : ♦ Terenurile joase cuprind mlastini. deoarece este aproape rectiliniu. La varsarea sa se produce o acumulare continua de nisip care s-a consituit intr-un sir de insule. Babina.cuprinde. in general grinduri.2) Geneza Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf marin (ce includea si teritoriul Deltei si al lagunei Razim – Sinoe) datorita aluviunilor aduse de Dunare si depuse in mare. • Grindurile transversale fluvio-maritime au fost formate de aluviuni aduse de fluviu si de mare prin curentii circulari ai Marii Negre . Cernovca) . se bifurca in celelalte doua brate ale Dunarii : Sulina si Sfantul Gheorghe. cu directia dominanta nord-vest . Cernovca). Dunavat). ♦ Bratul Sulina – este cel mai scurt. ostroave (Tataru. este foarte meandrat. Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare (adica despletire in mai multe cursuri secundare). formandu-se o bara de aluviunipe brat. insulele Sacalin. Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat. La aceasta a contribuit foarte mult curentul circular al Marii Negre care a creat in Pleistocen. intre grinduri . lacuri (Isac. ♦ Bratul Sfantul Gheorghe. Caraorman. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor. garle (de exemplu : Litcov. aceste grinduri sunt Letea. sunt terenuri inundabile si numai partial indiguite si desecate (in partea de vest a Deltei). „Delta secundara a Chiliei”. la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii.1): prima bifurcare se produce la vest de Tulcea. prin care se relizeaza legatura cu laguna Razim. 5 . Exista grinduri longitudinale (fluviale). care indeparteaza spre larg aluviunile aduse. ♦ Bratul Chilia – situat in nordul Deltei are lungimea cea mai mare si debitul cel mai ridicat (poarta 60% din volumul apelor fluviului). care are tendinta de a bloca gura de varsare. Saraturile. dar pe teritoriul Ucrainei. Tataru si Babina. in regim natural. transversale (fluvio-maritime) si continentale (Chilia si Stipoc). Merhei.20. 3) Bratele Deltei Dunarea se desparte in cele trei brate principale. sistemul de grinduri conjugate din Delta : Letea. de exemplu bratele secundare Tataru si Cernovca includ in interior ostroave. etc. • Grindurile longitudinale fluviale sunt create de aluviunile depuse de fluviu.sud-est. de asemenea are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un pescaj de 7 m). Din bratul Sf. la Patlageanca. „bara de la Sulina”. cum ar fi ostroavele Cernovca. Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul grindurilor Stipoc. Caraorman. Obretin. Dranov. ♦ Terenurile inalte sunt neinundabile (13% la cele mai mari ape). La varsarea in mare a Chiliei se creaza in prezent o Delta secundara. aici despartindu-se spre nord bratul Chilia si spre mijlocul Deltei un alt brat care.

Grindul Caraorman (cu altitudinea maxima de 8 m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip. 6 . Delta Dunarii se gaseste într-o zona de interferenta a traseelor de deplasare a maselor de aer. pot scadea sub -10 grade C. de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia este acoperit cu loess. Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. 5) Clima Delta Dunarii. situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare. Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip. prezinta caractere specifice datorita atât existentei marilor întinderi de apa. a doua jumatate a toamnei este ploioasa si racoroasa. ♦ Temperatura medie anuala este de 10o-11oC. • Grindurile continentale sunt Chilia si Stipoc. temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de 22o-23oC. dar sunt înregistrate si raciri provocate de trecerea fronturilor reci. temperatura coborând uneori pâna la +5 grade C. pe masura apropierii de litoral. Clima Deltei Dunarii este determinata de pozitia ei in extremitatea estica a tarii. iar o data cu invazia maselor de aer rece. Incepe de obicei în luna mai si se termina la sfârsitul lunii septembrie. cu un relief de dune . Temperaturile pot urca deseori ziua pâna la 20-25 grade C. sub forma unui evantai. ♦ Precipitatiile sunt foarte reduse (sub 400 mm anual). Ivancea si Crasnicol. cât si vecinatatii cu marea. temperaturile medii din cea mai friguroasa luna (ianuarie) fiind în jur de -10 grade. Temperatura se ridica ziua pâna la 20 grade C.interdune.aprilie) este uscata si racoroasa. Primavara (martie . Toamna începe în octombrie si dureaza pâna la începutul celei de-a doua jumatate a lunii decembrie. cu cel mai fin nisip.Saraturile. ocrotita prin lege. bazinul Mediteranean si continentul Eurasiatic. dispus in fasii aproape paralele. se individualizeaza si din punct de vedere climatic. Incalzirea se manifesta uneori din februarie. Grindul Saraturile. Lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. unde predomina climatul temperat continental de tranzitie cu nuante de ariditate evidente. formeaza pe tarm cea mai intinsa plaja din tara. Caracterizarea anotimpurilor Iarna este relativ calduroasa. Grindul Chilia (cu altitudinea de 6. iar a lunii celei mai reci (ianuarie) de -2oC. Caracterul continental al climei devine mai putin predominant. ♦ Bat frecvent crivatul (din nord-est) si brizele diurne. temperatura aerului scade sub 15 grade C. ca unitate fizico-geografica aparte. Grindul Stipoc (3m) este mult erodat. însa temperaturile medii pozitive se stabilesc abia în martie. Vara esta calda si secetoasa. Pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare – Letea. care se formeaza deasupra Oceanului Atlantic. Elementele climatice fiind generate în special de radiatia solara si circulatia atmosferica. In mai temperatura medie este de +15 grade C.5m) este o portiune a uscatului predeltaic (al Campiei Bugeacului.

canale. doua insule (Popina. cel mai mare complex lacustru (700 Km2). dar având o sectiune transversala concava. Puiu. Debitul solid este de 58. 11% si 17%. dar aceasta nu este suficient de adânca. Rosu. Japsele sunt acele depresiuni alungite. gârle. 72%. din cauza insuficientei capacitati de transport a întregului volum de apa pe cele trei brate de varsare. Lagunele maritime sunt foste golguri barate de cordoane litorale. Isac. Sulina si Sf. Reteaua hidrografica secundara este formata din sahale.500 km2). si Bratul Sf. Sinoe. Mlastinile sunt suprafete acoperite permanent sau aproape permanent cu apa. Reteaua hidrografica principala este constituita din bratele fluviale ale Dunarii : Chilia. Cele trei brate duc volumul apelor fluviului astfel : Chilia 60%. ca marime. cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel mai intins din Delta propriu-zisa). Delta Dunarii este. 7 .7 mil. având înca legatura cu marea. ♦ Dunarea : . fiind urmata de cea a Padului (1. este rezervatie de fauna). La nivel scazut al fluviului. respectiv Razelm. Golovita.t aluviuni/an dintre care o parte sunt depuse in Delta si alta parte sunt transportate in mare. astfel încât sunt invadate de stuf si vegetatie de balta. garlele si tesatura canalelor de legatura intre lacuri si brate si in final lacurile. In perioada de crestere a apelor. considerate tip aparte. si Sinoe. iar la nivel ridicat. Lacurile de delta. Jepsele sunt elemente depresionare de forma alungita care au rol de retea hidrografica numai în timpul apelor mari. jepse si periboine. Gârlele. Este despartit de mare prin grindurile Chituc si Perisor (sectionate la Gura Portitei si Periboina). a doua din Europa dupa Delta Volgai (18. Având o asemenea suprafata.8% si Sfantu Gheorghe 21. Bratul Sulina. Matita.8 m). Golovita. ♦ Lacurile : Un specific peisagistic si hidrografic este dat de suprafetele lacustre .6) Apele: reprezinta o componenta de baza a Deltei : exista bratele fluviului.2%. Merhei. Sahalele sunt foste brate ale Dunarii. Gorgova. lipsite aproape complet de neregularitatii. Are ape salmastre. baltile si mlastinile. 21%. acestea transporta 60%. cu un relief aproape plat. pentru caracterul lor specific. Bogdaproste. Sulina 18. Gheorghe. aflate în prezent într-un stadiu de colmatare. Puiulet. Periboinele sunt mici sparturi de litoral.000 km2). ca si sahalele sunt elemente de retea hidrografica naturala. Gheorghe. Smeica. Zmeica. caracterizate prin dimensiuni mult mai mici. Fortuna. In sudul Deltei se afla situata laguna Razim – Sinoe. In afara de cele mai mari.la Patlageanca debitul Dunarii este de 6470 m3/s (egal cu cel al Volgai). Fluviul se desparte în trei brate principale de la nord spre sud. fiind mai inalta. se întâlnesc mai ales în zona deltaica dintre bratele principale. si respectiv 19% din apele Dunarii. E format din lacurile Razim (415 Km2). dupa cum urmeaza: Bratul Chilia. adancimi mici (pana la 2.

litoralul deltei) si 2) negative. din care caracteristic pentru Delta Dunarii este în primul 8 . Sectorul maritim din fata deltei se întinde pe o fâsie lata de 10-15 km. Din punct de vedere morfologic este o câmpie litorala submersa. In Delta Dunarii. Predominanta elementului acvatic atrage dupa sine o dezvoltare predominanta a vegetatiei de balta îndeosebi a vegetatiei palustre dure. pe Sulina -18m. Gheorghe sub -26m. Este caracteristica prezenta foarte redusa nisipurilor. b) Elementele morfo-hidrografice. Astfel. Zona lacustra Ialpug-Catalpug-Chitai. 2. salcie). argile. Printre arbori predomina esentele moi (plop. iar pe bratul Sf. mâluri si turbe. face ca vegetatia sa se dezvolte luxuriant. Circulatia apelor se face în special sub influenta vânturilor si este caracterizata atât de prezenta unor curenti a caror directie generala este de la nord-est spre sud-vest. 3. grindurile maritime complexe. cu numeroase specii adaptate excesului de umiditate. conditiile biologice deosebit de favorabile create de prezenta permanenta sau aproape permanenta a apei. la nord de bratul Chilia (86 000 ha). dispuse de asemenea dispersat. In cadrul acestora se deosebesc doua mari categorii: 1) pozitive (grindurile fluviale. 7) Vegetatia Vegetatia Deltei este o vegetatie de lunca. sector marginal prelitoral al platformei continentale din nord-vestul bazinului Marii Negre. Delta Dunarii este un adevarat mozaic de elemente morfo-hidrografice. cât si de existenta unor curenti turbionari la sudul proeminentelor litoralului deltei. 4. pe bratul Tulcea la -34m. se întâlnesc în anafoarelede pe bratele principale. Delta propriuzisa. mlastini si partial cele lacustre sunt acoperite cu stuf. pe bratul Chilia patul albiei coboara la -36m. inclusiv grindul Chituc (95 000 ha). la care se adauga padurile de stejar Letea si Caraorman. pe cand in delta fluvio-maritima predomina nisipurile organice. cordoanele litorale. Setorul maritim din fata deltei Cele mai adânci. între zona lacustra Ialpug-Catlabug-Chitai si complexul lagunar Razelm-Sinoe (383 000 ha). aproximativ pâna la izobatele 20-25 m. Suprafetele de balti. Zona de varsare a Dunarii este din alcatuita patru mari subunitati: 1. Complexul lagunar Razelm-Sinoe.In delta fluviala predomina prafuri. a) Caracterizarea morfo-hidrografica generala.

rizacul etc. 3. etc). cega. De aceea în Delta Dunarii. 1. este caracteristica pentru zonele mlastinoase. In cadrul acestei vegetatii predomina stufarisurile. egrete. rogoz etc. japsele. etc. Vegetatia din Delta Dunarii este în general de trei categorii: acvatica. ea este dezvoltata cu precadere în delta dintre zona lacustra Ialpug-Catlabuc-Chitai si complexul lagunar Razelm-Sinoe. mistret. Vegetatia de uscat. garlite. asa numitii „ pesti fara oase ” mentionati in antichitate de Herodot. Dintre plantele submerse. vulpe. sârmulita sau vârjoaica. plutnita. Vegetatia acvatica se afla în grupa complexelor de biotopi de gârle. platica. Plantele submerse au o larga dezvoltare atât în ghioluri si gârle putin adânci. cât si numeroasele specii de pasari migratoare. 9 . cât si a unei relative izolari. între repartitia vegetatiei si cea a elementelor morfo-hidrologice exista deseori o vizibila concordanta. otratel. fauna Deltei Dunarii este deosebit de bogata. pelicanul alb si pelicanul cret. cât si a vecinatatii apelor Dunarii cu cele marine. grindurile fluviatile. datorându-se atât întrepatrunderi apei cu uscatul. De asemenea. ea fiind formata în principal din stuf. nisetru). paduri de salcii pasuni si culturi agricole. ciulini de balta. mamifere de apa (bizamul. pasarea ogorului etc. mlastini si lacuri.) si o fauna acvatica cuprinzand pesti comuni (somn. Bogatia de fauna se manifesta si în mediu acvatic si pe uscat. Ca si vegetatia. Ele ocupa portiunile cele mai adânci ale depresiunilor din acest sector al deltei. cât si în mlastini. papura. Datorita conditiilor biologice favorabile. coada calului. Plantele cu frunze plutitoare sunt raspândite atât în ghioluri cât si pe marginea gârlelor si canalelor. vidra). pasari (280 de specii dintre care amintim speciile de pelicani. palustra si de uscat. mlastinile. stiuca. cainele enot. constituind biotopuri si biocenoze aparte. pastruga. Vegetatia de uscat din Delta Dunarii este de mai multe feluri: paduri amestecate (paduri de sleau). pipirig. 2. se gasesc aici multe specii de pasari care în alte regiuni de pe glob ori au disparut tiganusul.rând stuful. etc. crap. 8) Fauna Cuprinde animale tereste (iepure. ori sunt pe cale de disparitie cormoranul pitic. cormorani. litoralul sau sectorul marin din fata delte. broscarita. deoarece prin aceasta regiune trec cinci cai principale de migratie. caras. lopatarul etc. Dintre plantele cu frunze plutitoare. formatiuni de caracee si altele. gasca cu gatul rosu. au fiecare dintre ele o vegetatie specifica.Intr-adevar aici se gaseste cea mai compacta suprafata stuficola de pe glob (circa 240 000 ha). cel mai frecvent întâlnite sunt nufarul alb si nufarul galben. Vegetatia palustra. bradis. Numeroaselor specii ale faunei locale li se adauga numeroasele elemente ihtiologice marine patrunse în apele deltei pentru ecloziune si hrana. Prezenta si dezvoltarea vegetatiei sunt în directa dependenta de variatia în timp si spatiu a regimului hidric. ghiolurile. cele mai frecvent întâlnite sunt diferitele specii de Potamogeton.) si sturioni (morun.

s-a înregistrat o descreştere a populaţiilor peştilor de pradă în beneficiul ne-prădătorilor. pe aici 10 . In Delta Dunării au fost observate peste 300 de specii de păsări. întâlnite în Delta Dunarii sunt: Fauna de pesti. printre care mai importanţi din cauza rarităţii lor sunt vipera de nisip şi alte specii de şerpi rari ca sarpele rau. sunt încă destul de vaste în comparaţie cu marea majoritate a celorlalte terenuri umede din Europa. Fauna piscicola din Delta Dunarii este remarcabil de bogata în specii. brotacelul etc. precum şi în câmpurile din jurul Cetăţii Histria. libera circulaţie a peştilor prin ecosistem este obstrucţionată.Cele mai importante categorii de fauna. Ca urmare a "transformarilor" (regularizari si adaptari ale cursurilor de apa. în final actul reproducerii producânduse în zone neadecvate din punct de vedere ecologic şi de aici. s-a înregistrat şi o modificare a compoziţiei speciilor. In Delta Dunării datorită diversităţii peisajului de asemeni se întâlnesc şi specii de broaste ca broasca de lac. Pasarile. o rată de supravieţuire juvenilă mult diminuată. canale artificiale. pentru deponerea icrelor.. bibanul şi şalăul. broasca raioasa. multe şopârle dintre care cea mai importantă este şopârla de nisip. celelalte fiind specii migratoare care apartin faunei din Marea Neagra si care trec prin Delta Dunarii în special în timpul perioadei de migratie. zone mlăştinoase. dezvoltat foarte mult în ultimii 20 de ani.) care au avut loc în ultimele decenii în jurul si în interiorul Deltei Dunarii. şi o înlocuire a crapului cu bibanul. Păsările reprezintă una dintre cele mai mari bogăţii faunistice a Deltei Dunării. grindul Sărăturile. precum şi şerpi. oferă arii extinse de hrănire şi cuibărit pentru populaţiile de păsări din zona de vărsare a Dunării. cuprinzând 75 de specii. au scăzut în foarte mare măsură. unde în terenurile umede. populaţii ale speciilor cu valoare comercială mai mică au cunoscut o dezvoltare exponenţială. Speciile valoroase din punct de vedere comercial. considerată ca specie foarte rară. Majoritatea sunt specii de apa dulce (în numar de 44). Aceşti şerpi se întâlnesc în mod deosebit în stepele aride din zonele grindurilor din pădurea Letea şi Caraorman. marile întinderi ale câmpurilor de stuf şi apădurilor de şleau. ştiuca şi. Rezultatul este că peştii întâmpină dificultăţi în găsirea drumului către zonele inundate sezonier. somnul. Aceste zone. singurul sarpe constricot din Romania. poldere etc. Cam 30% din specii sunt exploatate prin pescuitul comercial intensiv. deşi reduse în mod considerabil faţă de întinderile lor de odinioară. Pe de altă parte. Broaste şi reptile. Din cauza construirii de eleşteie. în mai mică măsură. grindul Chituc. marea majoritate a populatiilor de pesti sunt într-o situatie critica si deosebit de critica. grindul Lupilor. a unei reţele de diguri pentru prevenirea inundaţiilor şi a fermelor piscicole intensive. lucii de apă. Ca regulă generală. cum ar fi: crapul. Paralel cu aceste modificări în privinţa volumului pescuitului. Din punct de vedere al dinamicii ornitofaunei Delta Dunădii şi în special litoralul Mării Negre dintre Baia Musura şi Gura Portiţa reprezintă unul din cele mai importante locuri (căi de migraţie) pentru majoritatea păsărilor din jumătatea estică a Europei şi chiar din nord-vestul Asiei.

Sfantu Gheorghe. Orasul Tulcea nu este situat in Delta.) . situate in lungul bratelor fluviului. alte mamifere răpitoare din zona forestieră sunt şi nurca şi hermelina. In zonele lacustre se pot întâlni bizamul şi vidra./Km2 in jumatatea vestica si sub 25 loc. Alte localitati sunt Patlageanca. Singurul oras din Delta este Sulina (~4000 loc. lebăda siberiană. ca mistreţul. cu aspect linear.). Chilia Veche (1200 loc. nisipoase (pe grinduri) si numai pe o mica portiune. etc. In asezarile rurale au predominat activitati legate de pescuit si agricultura. datorita conditiilor fizico-geografice. Gheorghe se găsesc numeroase specii. pe grinduri./Km2 in est. vulpea. Maliuc. specie colonială care trăieşte în turme. în stepele aride se întâlneşte şi dihorul de stepă precum şi micromamifere ca orbetele. satele Letea. cum ar fi satul Crisan sau. pisica sălbatică. dar coordoneaza activitatea economica si turistica a Deltei. cernoziom.migrând sau venind ca oaspeţi de iarnă specii ca: lebăda cântătoare. Mamiferele. Populatia este concentrata in asezarile rurale. In Delta Dunării şi în special în delta dintre braţele Chilia şi Sf. cu o etologie (ierarhii sociale) foarte evoluată. gâsca cu gât roşu. dintre ierbivorele mari întâlnite în zonele forestiere şi în general la limita acestora este căprioara. solurile hidromorfe (lacovisti). In zonele de stepă sunt întâlnite specii ca enotul şi şacalul. Invelisul de soluri este sarac. fiind de 25-50 loc. 10) Zone ocrotite: Delta Dunarii este in ansamblul ei protejata la scara mondiala. fiind declarata rezervatie a biosferei (detalierea se face la disciplinele ecologice). pe grindul Chilia. numeroase particularitati. Alte specii de mamifere cu frecvenţă mai ridicată sunt: iepurele. dihorul. 9) Solurile: Predomina solurile aluviale. ploierul nordic multe specii din genul piciorongilor. In primul rand datorita intinderilor mari de ape densitatea populatiei are valori reduse. Mila 23. 11 . Caraorman. 11) Gradul de umanizare: Populatia si asezarile omenesti au. are fertilitate redusa si este partial inundabil. foarte rar.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->