Rolul literaturii în perioada paèoptist paèoptist

Paèoptismul
(1820-1860)

Istoriografia literar româneasc denumeète româ denumeè perioada dintre 1820/1830-1860/1865 cu termenul 1820/1830de ³paèoptism´ care pune în lumin tr s turile ³paè specifice: -exaltarea national -elanul revoluìionar revoluì -militantism politic etc. în fapt,paèoptismul este un romantism de tip fapt,paè ³risorgimental´,structurat în funcìie de funcì imperativele unui moment dramatic al luptei de eliberare national ,cu accente luministe èi preromantice în etapa preliminariilor (1820(18201840),elegiaice,mesianice si sociale în etapa cristaliz rii depline(1840depline(18401860),deceptioniste,criticiste èi realiste în etapa de epigonism èi destr mare(1860-1870) mare(1860În concluzie paèoptismul cuprinde perioada paè literar dintre 1840 èi 1860, perioad care pentru literatur român înseamn , epoc de modernizare, român de afirmare a romantismului èi de fundamentare a majorit ìii speciilor.

Caracteristici generale ale literaturii paèoptiste
Profitând de condiìiile favorabile create dup pacea de la Adrianopole prin reducerea dominaìiei otomane si atragerea Principatelor în circuitul international al schimbului,cultura se dezvolt puternic dup 1821-1829. Caracteristicile sunt: -amploarea de desf èurare èi rapiditatea evoluìiei. -învaì mântul cap t o structur modern . -dorinìa de a scoate din anonimat neamul românesc pentru a-l face cunoscut Europei. -teatrul ajunge la o activitate profesional stabil -iau avânt artele si stiinìele -1829->apar primele gazete româneèti - Curierul românesc - condus de Ion Heliade (Muntenia) - Albina româneasca -sub redactia lui Gheorghe Asachi (Moldova)

Mai târziu apare èi o serie de reviste cu caracter literar dintre care: -µCurierul de ambe sexeµ(1837) -µAl uta româneasc µ(1838) -µDacia literar µ(1840) -µProp èireaµ(1844) -µRomânia literar µ(1855) -µRevista român µ (1861) În Ardeal,principalele publicaìii se ivesc în 1838:µGazeta de Transilvaniaµ si ´Foaie pentru minte,inim si literatur ´ambele conduse de G.Baritiu
Se manifest , în ansamblu, dou tendinìe de ordin cultural èi literar: deschiderea spre cultura si literatura lumii, al turi de revenirea spre valoriile morale èi artistice ale spiritualit ìii româneèti. Scriitori devin conètienìi c literatura èi cultura român pot intra în universalitate doar prin valorificarea specificului nostru naìional, a surselor tematice èi de exprimare pe care le ofer folclorul èi istoria national .

POEZIA _____
Poezia paèoptist r spunde, în general, direcìiilor èi principiilor paè direcì formulate de Mihail Kogalniceanu în articolul ³Introducìie´ din primul ³Introducì num r al revistei Dacia literar , în sensul c este o poezie social , al adaptat la momentul istoric èi chiar politic, conform cu idealurile de libertate èi unire ce animau sufletele românilor de pretutindeni. româ

Acum se afirm cu putere spiritul naìional, încrederea în naì valorile tradiìionale, populare, în istoria, natura si folclorul tradiì românesc, care devin acum, al turi de evenimentele româ social-politice ale momentului, teme predilecte ale poeìilor. socialpoeì

________ ___ _______ Tras turi ale poeziei paèoptiste -militanismul -> reg sit în__________ constituie în creaìiile literare, care se
adev rate manifeste pentru împlinirea unit ìii. -se dezvolt astfel o poezie retoric , declamativ , grandilocvent , cu exprimare direct a ideilor èi sentimentelor. -limbajul adecvat întelegerii de c tre marea mas de cititori, în care teme vechi precum iubirea, destinul, fericirea, moartea etc. se completeaz cu meditaìia asupra locului omului în istorie. -satirizarea viciilor feudalilor èi evocarea realit ìiilor sociale-> scriitorii ironizeaz cu severitate moravurile societ ìii,condamnând cu fermitate abuzurile si nedrept ìile manifestate în epoc . -împletirea romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat èi o mare varietate de specii literare: ode, elegii,meditaìii, epistole, satire, fabule, pasteluri, idile,sonete, balade. -nucleul tematical al poeziei îl reprezint ideea naìional .

Tipuri de poezii èi reprezentanìi
Poezia liric : ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Pastelul (Vasile Alecsandri - Pasteluri") Idila (Vasile Alecsandri -"Rodica") Elegia (Vasile Cârlova- "Pastorul întristat") Meditaìia (Grigore Alexandrescu- "Meditaìia","Umbra lui Mircea") Oda èi Imnul (Vasile Cârlova "Marèul oètirii române") Satira èi epistola (Grigore Alexandrescu "Satira")

‡ ‡ ‡ ‡

Poezia epic : Balada de inspiraìie folcloric (Ion-Heliade R dulescu -"Zbur torul") Balada istoric (Dimitrie Bolentineanu -"Muma lui gtefan Cel Mare") Legenda (Vasile Alecsandri -"Legenda Ciocârliei") Donici,fabule,snoava în versuri èi epopeea.

Proza în perioada pa optist
Prima parte a perioadei pa optiste înregsitreaz o serie de opere în proz în care ,însa apar izolate i nu toate semnificative;abia dup 1840 î i scriu operele fundamentale prozatorii de prim m rime:Costache Negruzzi,Alecu Russo,Vasile Alecsandri si Nicolae B lcescu.

Tr s turi :
-predomin romantismul memoriilor, al buc ilor sentimentale sau ironice - va lipsi romantismul total, grav sau filozofic. -caracterul memorialistic, lipsa inven iei pure, a fic iunii. -importan a retorismului, mo tenirea oratoric a perioadei clasice i a culturii din secolele precedente.

Reprezentan i i opere :
C. Negruzzi - Negru pe alb , Alexandru L pu neanul A.Russo- Cântarea României V.Alecsandri- O c l torie în Africa

Teatrul în perioada pa optist
Pa optismul a acordat teatrului o imensa pre uire considerândconsiderând-ul un mijloc dintre cele mai eficiente de promovare a valorilor pozitive de conduit i moralitate, de educa ie estetic i poz perfec ionarea limbii. Atmosfera era neprielnic , iar greut ile economice, p reau de neî neînvins. În plus concuren a trupelor str ine, care se bucurau de success, era un obstacol greu de trecut. ‡ Atmosfera era neprielnic , iar greut ile economice, p reau de neî neînvins. ‡ În plus concuren a trupelor str ine, care se bucurau de success, era un obstacol greu de trecut.

‡ Costache Negruzzi scria în 1838 c :
S rmanul teatru, el seam n cu pruncul mic, frumu el, nevinovat i bolnav de strâns i unde avea trebuin a de bun c utare de-abia ivindu-se i-a stârnit în cap o droaie de du mani, strajnici i puternici.

Primele piese în limba român sunt jucate la "Cièmeaua Roèie.Ci meaua Ro ie este numele unei fântâni i al unei mahalale care seg sea în secolul XIX pe Podul Mogo oaiei (azi Calea Victoriei) , dinBucure ti. În acest loc, la întret ierea C ii Victoriei cu strada General Berthelot, a fost fondat primul teatru bucure tean de c tre domni a Ralu, fiica domnului Ioan Gheorghe Caradja, unde au dat spectacole în limba greac tineri eteri ti, în frunte cu Costache Aristia. Pe aceast prim scen de la Ci meaua Ro ie, publicul românesc a v zut pentru prima dat "Ho ii" de Schiller si "Faust" de Goethe.

Reprezentanìii: Gheorghe Asachi, Gheorghe Laz r, Alecu Russo, Nicolae B lcescu, Vasile Alecsandri èi Costache Negruzzi.

Clasificarea textului dramatic: -Tragedia -Comedia -Tragicomedia -Drama -Teatrul absurdului

I.Heliade R dulescu
(1802-1872) E o personalitate tumultoas si contradictorie,cu marii ambiìii dar si cu excepìionale resurse,de o extrem flexibilitate a spiritului,despre care s-a spus c îèi împrumut ideile din toate punctele cardinale,cu regretul c sunt numai patru.Spirit tutelar,constructiv în permanent fierbere,susceptibil èi paradoxal,neîntrecut în a stârni vocaìii èi a înfrânge vechile inerìii,Heliade este unul dintre principalii agenìi ai moderniz rii culturii româneèti,ca èi ai experimentelor de tip romantic. Influenìa sa este benefic .El accentueaz rolul traducerilor,în ideea c asimilarea modelelor str ine constituie o treapt prealabil desf èur rii puterilor sufleteèti autohotone èi susìine o politic de indulgenì programatic (³Scrieìi cît veìi putea èi cum veìi putea dar nu cu r utate...´) spre a stimula manifestarea debutanìilor.

I.Heliade R dulescu ±´Zbur torul´
Capodopera sa ³Zbur torul´,brodat pe un motiv romantic recurent (1843),surprinde momentul invaziei erotice la o fat de la ìara,într-un ara,întrcadru de calm inserare rustic ;atmosfera de surescitare si halucinare a trezirii simìurilor este evocat de un dramatism,sugerând umbra simì misterioas a destinului care apas existenìa prozaic . existenì

Grigore Alexandrescu
(1814-1885)

Este cel mai de seam poet muntean pân la Eminescu.El ilustreaz o dubl vocaìie,caracteristic romantismului paèoptit de început:prin fabulele pline de naturaleìe èi umor,care îl au ca model pe La Fontaine,prin meditaìii si elegii,care transform evenimentele diurne într-o experienì interioara èi fac din lirism o spovedanie si prin epistole. G sim la Alexandrescu,ca èi la alìi poeìi munteni,cadenìa oratoric ,tonul de lamentaìie,norul de melancolie,discreìia elementului autobiografic si aspiraìia c tre un ideal nobil.

Costache Negruzzi
(1808-1868)

Este principalul scriitor romantic al Moldovei care se afirm în deceniul al IV-lea.E un poet mediocru IVdar un scriitor exceptional,autor al unor delicioase schiìe de moravuri,fiziologii,foiletoane critice èi a schiì celei mai bune nuvele istorice din Literatura român (Alexandru L puèneanul). puè Romantismul lui Negruzzi caut inserarea în istorie,sinteza dintre detaliu èi culoare,ecuaìie culoare,ecuaì diferenìiala a obiectelor èi oamenilor. diferenì Remarcabil în cazul lui Negruzzi e c el reuèeète reuè înaintea altora s se scuture de exager rile noului curent.Bunul gust,sobrietatea stilistic èi sentimental ,filozofia uèor sceptica²toate aceste uè sceptica² tr s turi atât de rare în epoc dau unora impresia c e realist,altora c e clasic.

Costache Negruzzi-´Alexandru L puèneanul ³ Opera de c petenie a lui Negruzzi.Pe fundalul unui tablou de epoc -este vorba de sec. al XVI-lea,unul dintre cele mai sângeroase èi zbuciumate al istoriei românilor.Scriitorul evoc ,rezistând oric rei tentaìii spre exotism èi abuz coloristic,destinul unui domnitor infernal ca un Richard al IIIlea.Arta sa de o sever economie de mijloace mizeaz pe g sirea de situaìii limit ,pe motivarea riguroas a comportamentelor, îndeosebi pe un dialog esenìializat,de o neobiènuit concludenì carcatereologic .

Mihail Kogalniceanu
(1817-1891) Este autorul programului ´Daciei literare´ èi principalul ideolog al specificului national în literatura paèoptista,e una dintre cele mai puternice personalit ìi ale culturii èi vieìii politice româneèti din sec. al XIX-lea.A fost conduc torul revoluìiei moldovene din 1848 èi adev rat arhitect al Unirii èi prim-ministru sub A.Ioan Cuza,realizând reforma agrar din 1864.Solicitat de politic M.Kogalniceanu e constrâns s renunìe în bun m sura,la activitatea creatoare,deèi d duse pe acest tarâm nu numai orient ri fundamentale,ci èi câteva opere fundmentale.Când a fost student la Berlin el a compus primul volum al unei sinteze nationale în limba francez (´ Histoire de la Valachie,de la Moldavie et des Valaques transdaubiens´)1837. Pe plan literar,Kogalniceanu a l sat un interesant fragment de roman ´Tainele inimii´,câteva schiìe savuroase èi dou jurnale de c l torie.

Alecu Russo
(1819-1859) Este un prozator de excelenìa calitate,însa puìin profilic:întreaga sa oper încape într-un volum,iar jum tate din ea,scris în francez ±limb pe care o posed foarte bine,c ci a inv ìat într-un colegiu,la Vernier,lâng Geneva.Modest èi lipsit de ambiìii,ìinându-se departe de febra luptelor politice èi activând în umbra marilor protagonièti ai paèoptismului.Russo a pus în lumin valoarea creaìiei populare sub multiple aspecte:ca document istoric,ca instrument propagandistic,ca expresie sublimata a personalitaii nationale si ca model estetic²singurul în stare s fertilizeze o literatur în c utare de sine insuèi.Prozatorul Russo este un liric,de o sensibilitate tandr èi discret ,c ruia i se atribuie poemul în proza ³Cântarea României´.

Poemul ³Cântarea României este o oper de profetism national,în stil biblic,de un retorism aprins,scris ,sub influenìa lui Paroles d¶un croyant a lui Lamennais èi a C rìii pelerinilor polonezi de Mickiewicz,pentru a-èi îmb rb ta compatrioìii dup înfrângerea revoluìiei de la 1848.

Vasile Alecsandri
(1818-1890) Alecsandri este cel mai mare scriitor al României pân la Eminescu èi cel mai reprezentativ exponent al paèoptismului în întregul s u.Ca poet Alecsandri are meritul de a fi intuit înaintea altora,valoarea catalitic a folclorului în determinarea unei zone majore èi durabile a creaìiei culte. Concretizând programul ³Daciei literare´ el culege èi pune în circulaìie capodoperele poeziei populare româneèti,în versiuni èlefuite. Prin colectia sa ,el n-a scos la iveala un simplu tezaur ascuns:el a recuperat o tradiìie èi un univers moral,care au legitimat aspiraìiile naìiunii la un loc de frunte în familia cultural a Europei èi au devenit un termen de propulsie èi ricoèeu pentru întreg lirismul românesc de mai târziu.

A scris poezii despre natur ,dragoste,dar în mod deosebit opera care îi demonstreaz originalitatea este Pasteluri -1875 ,prin viziunea anti-romantic ,virgiliean ,senin i gra ioasa exprimând încrederea în mecanica irepro abil a ciclurilor cosmice,filozofia naturist a unui neam de rani,care tr ie te de milenii pe acest p mânt.În dramaturgie,rolul lui Alecsandri e imens;el consolideaz de fapt temerile teatrului românesc, creînd un repertoriu,un public si oferind câtorva marii actori, roluri care i-au consacrat. El culmineaz cu Chiri a în Ia i i Chiri a în provincie , unde persifleaz far sarcasm. Caracteristicile de injghebare dramatic sunt:veridicitatea dialogului,savoarea limbii i comicul jovial. Spre sfar itul vie ii ,Alecsandri se îndreapta spre drama istoric de mare spectacol Despot Vod -1879,care evoc destinul unui aventurier ajuns pe tronul Moldovei.

În concluzie ,se poate spune c literatura pa optist corespunde unui moment de r spîntie în evolu ia istoric a rilor române:trecerea de la feudalism la capitalism,de la vasalitate la independen a,de la limit rile culturale neogrecesti la leg turile active cu Fran a,de la stadiul farîmi rii provinciale la statutul unitar na ional.Ea exprim con tiin a de sine a unui popor pe care invazia otomana l-a împiedicat secole de-a rândul s - i afirme deplin personalitatea i puterea de crea ie,dar hot rât acum s fac totul pentru a- i relua locul în lume.

Realizatori :
Onuliac Alexandra Bokor Ana-Maria Muneanu M d lina gunei Mariana

Prof/Coordonator :Streza Diana

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful