SANDA MANEA LORETTA COMEAGA ION ANTONESCU LAURENTIU JIANU INDRUMATOR PENTRU PROIECTUL DE GEOTEHNICA SI FUNDATIL - pentru uzul studentilor - Universitatea Tehnicé de Constructii Bucuresti 1998SANDA MANEA, LORETTA COMEAGA ION ANTONESCU LAURENTIU JIANU INDRUMATOR PENTRU PROIECTUL DE GEOTEHNICA SI FUNDATII - pentru uzul studentilor - Universitatea Tehnicd de Constructii Bucuresti 1998TIndrumBlorul se adreseazé studenflor de la Facultates de Hidrotehnic&, continand si ‘uncle clemente specifice necesare studcnilor de ls sectia de Inginerie Sanitard gi Protetia ‘Mediutui Calculal fandafilor pe piloti mu este tatat in prezenta Iucrare, reeomandandy-se Indrumctoral de calcul al fundapitor pe pilog, atori Prot. Anatolie Manca, asistent Loretta Comegga (1991), care isi pistes actualitatea ‘Autorii sunt recunoseitor prof. dr ing. Anatole Marcu pentru pretioasele supesti i ‘completri aduse lurid fal, casi pentru elaborarea anexeireferitoare la calcul acfiunilor in yedinga Catedrei de Geotehnied gi Funda din ziva de 23 februaric 1998 a fost analzal, ea discutal gi $2 aprobatmultiplicarea Indrumatorului pentra protecul de geotehnicd $i fundagit in cada Universitit Tebnise de Construtii Bucuresti. [Lucrarea au confine date seerete sau brevetabile “Tetmoredataecomputeriza oreta Comesga, Lawn Jans, Alia Rasen Matipcares vest in atelier de reprogai ste UTCB 1, GENERALITATI PRIVIND ACTIUNILE IN CONSTRUCTIL Calcul constretio se fee asl Inet 88 se objid asigurare rational fn raport x stile Kimi {in vederea aleituini unoe grupaet aionale pent caleulul stucturilor, aujunile se lisificd dup criteria eeevene’ eu are cle su LonoLne7s Anite la anomie imtensitai, conform STAS. sactiuni permanente, P- se splicd in mod continuy, cao intensitate practic constant sreutateaelementelor permanente ale constructor, ~ ereutatea gi presiunea pmsntuli ia umpluturit fect precomprimati Valorle normate ale intensitajiloractunilor permanente se stabilesc, de repul, pe baat valorlor medi statistice. + netiunl temporare, T - variara sensbil cu timpul (C ~ evasi - permanente) sau pots lipscasc total in anumite itcrvae de timp (V -vatiabile). « grevtatea unor elemente ale constructci a eiror povitie poate st se modifice in decursl explostii, - presiunea pazelor,lichidelo, presiunea hidrostaticd gi hidrodinamict a ape, pingerea pimintului datoit inedrcititerenului ou material depots, + deplasiti neuniforme ale teenului de fondare, + incre generate de wile, rcs datorate 2p vatului, et. ‘Valorle normate ae intensitai aetiunilor temporaze se deFinese pe baza inteasitiilor ‘extreme ce se fnregistrea fn limitele unor perivade de revere, conform STAS IDIO1/2. 98. ‘actiuni exceptionale, F - apar foarte rar, eventual nica Vata eonstruetic, ta intensitai semnificative, = neateae seismic, ~ inca datorae defect illo, Inciroridatrate ruperi unorelemente de construct ~ incre eu earacter de oe, + incieivi datorateinundafilor eatastrofale Mol de definire gi de determinare a valoilor utlizate in ealeul se precizezd in reglomentiietebive de speciailate4 iate in calel, conform STAS 10101/04-77 (bell 6) su GGrupaile de actin’ ut ruparea fundamental: incircvile datorate aciunilor permanente gi unor atin lemporare « ctor prezenf simlland este practic posbils. - grupiri speciale: incireitle datorate s{iunilor permaneate, unor aetuni temporare & ror preven fn timpul aarti’ uneiactiuni excepfonale este posi cu o intenitate eva permanent redus so actune exceptional, Tn aplicarea metodk strior limita incretele se iaw in considerate cu intesitaile de i nearcilor cle, care se determing vin famulfirea color normate cu eoeficier Jn functie de nature starlor Limit a care se face verfiearea si de wateporia gruparilor se considerareinteasitai de caleuldferite (Tabelul F-). Tabet 1 ‘niente de call considerate | Cocficiental Verlicne Ta care se wiliveur fincareai [Tens de ele nts 7" ‘erificia Ta sine Tite oie de resisent g staiitte, ah atone iparilor Tundamentae Verifier laste limit unde iervin efeete de durata sive sub acivnea gruparlor spec Thieasity de ealel redase( care penta incircile permanente $1 {vast permanente coined ex Jntensitaile nrmate, iar penira | pena nededci V Sncireaile variable epreanta | n° Trseiuni de lung durata ale intersitilo - penta increas Ph C19 Usiversitaten Temi de Conse Bue Cts de Chai Panda S ILPROIECTAREA UNUI DIG DE PAMANT CU SECTIUNE OMOG Soluia digurlor din materiale locale eu setiune omogent se adopt tn cazuril ‘ecinitatea amplasamentului se dispune de un pamant coeziv cu permesbilitate suicient de Scirutd spre a nu mai fi necesare elemente de elangare (pucleu, mascd ete.) dint-un material ert al de cel affat tn corpul digulai, Tindnd seama gi de conde de punere a operd ‘vest Scop sunt indicate mai ales plmanturle de tipul argilelor nisipoase sau prfosss, al rafuilor argiloas ee |. Predimensionarea pantelor taluzurilor digului Plementul de hava pentru stabilireasectuni ransversle a digulu i eonstituie ietnanca {aluzurilor amonte sé aval Inciniri prea abrupt pericliteaza stabilitates diguli si, dimpotriva, ‘0 solute neeeonomie’. in mod eurent se pante prea fine due wepe prin alegerea nor valost prtiminare ale inlinarilor (predimensionare),upoi acesteMelindisuntveriicate din punetul de ‘vedere al stabiliti, in diferite condi de exploatare Pentru predimensionare este necesart eunoasterea valorilor de calcul a parumetioe rezistentet la forfecare @ $1 e corespunzitori pamantului din eorpol digului. Daca pentru materiale respective se dispune de un set de rezutate ale unor ineereri de laborator sa pe teren, parametsii de calcal pot {objinuti prin prelucrri staistiee. Pentru caleulul vali normate sa celor de caleul se va face eeferire la “Pundayilsperiale. Cercerarea terenului de Jandare gi determinarea caraciersicilor geotehnive de calcul stor Anatole Marcu (1983) § Panda gi provedee de fundare", ao Lcint Manolia 1977). Pornind de ta datle obinute fn laborator (umiitatea w, limita de frimntare Wy 9 eeu de curgere w,, greutatea volumicd y gl cea specified 7.) parametrii geotehnici necesari ealculelor slobale se obtin ev relate urmatoare: = Inde de plas: baw owe en Portales ne(t-%8).100 om) en we in care greutatea volumied in stare uscat y, se obsine din relaia: z ) Universtates Tees de Construct ‘Cte de Gest Fypdahcaer] "10 ea + Ingicele polo: fn Fraciunvecimale) Indicele de consistent Ge “ es) Determinarea parametriot © gi € se face la neeput pentru momenta Incheerii exceutic Aigului, situate in care umiditaca are valoarea optima de compactare, Wy 8€ eomsiderd apo sitwata din curyal exploatri, Ta care umidiatea are valoarea w,, corespun7atoare saturizi pimdntului, jar greutatea volumicl devine 7,. Valoile respective se objin cu relate: te 10) 400%) en % ita an) ‘ ih! *os) en sau, ieet od er ai Yan = 109 999° To en In care groutatea volumied a apeiy, se ia epal cu 10 kNim. I retail de mai sus, n ise pot fi exprimate gn fractiunizecimale, cas in ear Factorul UX? spare Predimensionarea parte {uly sahil claboratd de N. N. Maslov, in stuafia(defavorabi) creat dupa polirea lacului in amonte de dig laluvurilor digului se efectucaea in mod eurent prin metoda ‘Considerand pimantul caracterizat prin unghiul de frare interinars @ gi eveviunes in relia Coulomb y= o-tgee ex pentru 0 anumita valoare & efirtulus normal «se defineste un unghi Y, demumit “unghi de tier’, astfel ea (Fig. HLL) ie , & “Scsasia : ov Pe2 2%) wath 019. vues ey noeee aw UUnghiu Bal taluzolui stabil al digul se 4 taiteste doping un eveficient de sigurant Figura 1. stele te 8 e1) eh "avnd, de regul, valor cuprinse nee L,I $11.3. [Metoda Maso se apliea findnd seam de fap e8 efor normal o are valoazea maxims J hava muasivuei, unde 0 = 7 H (in care H este inaimes digulu bet v0 ew, 1 c) # tg too) ean unde yar valoures corespuncdoare pimotuls satura In practica de proicctare si In executie se ohisnuieste ea pantataluzurilor x se exprima sub forms unor frafiuni avand numératoral egal cx uniatea gi numitorul m eu valor rxunjite, atte: ‘p= penta talazurile putin inal (pan la 2.3 medi. Pentru talururile mai Mae, inclusiveele ale Aigurlor se admit valor my intermediate precum 1.28: 1,78: 2.25 ete Tn md curent, pentru tala aval se adopt pant putin mai ind deeds penta eel anwnte, spe ase fine seama de efiunenhidnodinamied posiilt a exFieailor in rina ava, det 14 samy em, 2.3) } carer(on, amonte, ms aval - figura {L.2). monte wae oa nes °NAC on 0.00 ¥ Figura 4 Figura 5 Tabet H-1 Tatura oeiurilor se ia in mod eurent de 15... 02H, naunjnd.se in meri nine Areal director al supra’ de director a supraleei de alurecare examina ve rascar4 JciIudnd a ra segmental O,8 = Rus unde Neste numarul de ordine al eentruui ava a vedere & “eos u Suprafaa secfiunii de dig delimitata de arcul de slunccare se Tmpacte apo in [i veticale de ealeul, potivt urmatoareloe regu (Figura 1.6) A) aca figjitr rebuie fie euprind int-un singur seat dept bb) Limitele dine Fig ree prin punctele de Hange e 4 contarula digo ©) atime une gi na trie x depgeanc de regula, 1/0 din raza R a areul corp bara} ‘sorts a Figura 1.6 Valoriteb se aleg rtunite, pe et posi, La, sau 0.2 mete Tn mvod eurent numerotarea fagilor se face din amonte spre aval, fn eazul end, extn Figura 11.6, ta extremitatea amonte exist 0 figie situala numai fn apd, aceasta poate cipata ruminal de ordine “0 Pentru digurile de reten fo wie, veriicarea prin ealeul a sabiici tauvalul ex metoda Fil poate Fi efectut tnd variant graf-analiie elaborta de H, Krey gi modiista de prof Silvan Andre, spre a ine seama de preventa i de efevtul apei din eorpul digulu Vavcle ler son ~~ Trasara liniei de depresie a apci in dig. Ttrvcit digul este omogen, aceast ine poate Fi asimilata cu o dreapla; ea se obtine unind punctul de interseetie dine nell pei aluzal amonte eu punctl de igi a ape Tn drenul de piior aval (Figura IL6). De altel, rolul principal al auestul dren este tocmai evitaea eventualeiizvordsi @ aps de infitratie pe tall ava z & vee de Coach nea2 Te ine ‘ere, cle pot fi socotile dreptunghiulare, deci verticalele respect os iflocul tatimis (Fig, gi Fig. 1.7). Excephie fae r in cee similewa eu tivnghiur. ta care vertiatele se due ta A Nv distante de 225 din titime ii Tata de vie i = Marearea, pe means, imersetitor eu limite stratclor si eu nivelul oped de initrgie din eorpal gu (eare separa pamatul eu ‘reutatea volumied y de eet satura ~ Catena factorului ae Sabilate F, Ceneticiemt de Sigurangd) ea” report ine momentele orchard Stabiiste $i respostiv de — slunecare de-a lngul suprateei haunt? Perieuluase de eedure, fat de entrul eereu onform celor demonsirate la eurs (Andrey Ant eter i 8 (Andrei, Antones © ine st Bandai), se tizeara expesia Ere Sranicotaue, Sraniuoy Ereat/snaeo8e, Syqah/ annem, (2s) Tncare: We, sic, sunt parametei ezntene gc“ (Fig. 1.2; forfecare ai pidntuly afl Ia hare ‘ste lungimea bazei fii, care se aproximeuz’ prin lungimes —_T,- naga a 6 “ie var ch eet 2 16) unde hy est lijimea fic": see ug ah de vee a ee woe prin bea ig "(FE va er, ei ie ut a nga oe vr vale pone ar pet ee in St, AEE etnies a » Meee lami msde ra ai eae foe 2 8 Eruny Zrvha met en day fi se notes fre segntleompones ae i" av re peu swolumive difeite (veri Vig. 7). Se presizeaa ela call oe, tin zona pion aval eau dn material granular grower x ate considera exp digul (no = Hal ‘ea ind alcituit din acctagi material eu eet din co ‘ste eoefieienapresiunié ape din por determinat prin ait 8) nde valour presi ape din por este dat de Un Ya Mae 608i vedere, iar 1, unghiol fat de orizonta at Tinie’ de depnesie a apel (ig. 1.7) sitwatd numa fn apa (veri figura In cul existonte fie" 16), pent weeast fie 2,2 WKN’, = 1,620. ri atic (2.18), caleuele pot fi onganizate a tn Tabelul 1-2 pe LN penta fore i KP se consider, Penira ugurarca aplici 2 eoloane, Ca unit de sue se recomanda mettu pentru lng pent eft unitare sa pres fraiior din (2.18) se obtin prin Hrsumarca Lixpresile de fa qumiratori $i numito saloritor de pe cance 15,16, 17 919 din thet = eS ce4 20 F=m- fumed sei 2.20) remit din insumarea valrilor de pe Sedna at ‘ccuare aleasa ‘exemplu cu centrul in O,) gi pent rm ae Kcul, se observa ca variatia acestuia de la o fagie la alta nu este prea mare, " ‘Numéeatorul ultimlui termen al expres coloana 14 tbelutai TE. ceatoae permite determinate vaoriorfatorul de stabiitate _Aceast ipotez simpli i de dig ed supra de slunecare date, pena vies nivel al ot ferent fier vel, Unveil “mn 9“ cede tap apar gla avesten unele corespunestor une sei jn amonte, ealculdnd numal valOatea Ta Jelate, nse chim (0 anal ma iguroas at Tabet 2 vate ens ei winx maa psi a oan af |e foarte rus eare poste Felis. 4] 18 s}i See empl de ele pi 0 a, aH yg € min id eyed ae ee ae pa de more) sab Vas ae sl aes ka ie ht | 5 ye sin } oes ! ® + ‘| = 0 felmle{mi-'-J-Jelefmlgl-fefe! «fe t er]alel a fa] a l-| i] oltf2[sfelslel7]slelolnte * Hae e calculelor nu diferd cu mult (in gener 2 a Se poate hu igure 1.8 Sn = = const, . Caleulul poate [1 organizat cain Tabelul Te 3. Toe posi ca, in funeie de por surat de vedas cows seria pms gs ete hy = 09 del r=: muni ior 2 incare neste m or, ar relia (1.15) devi te mumaru Fgitor, ar relia (1.15) nivelur sczute ale Die Dye hoos! pee Dan A190, LrmiP f, 84,6050, oS pisaina, cova 2.2m folost la mediere va rimane ins acclsi = Univertt etic de z ) ‘hada de Goschveh soo estes Tei Cons Bae re & ‘Cea de Couch Tama16 Penta a se apreciaefectul pet infiltrate in dig este ut sn ca voile iparate gi cu valoarea K',, corespunzait : at po a gain mote astfel ohne In see 68 fg ss Dah Valorie faetorului de sabia ‘corespunzitoare unui anumit nivel (NMI, NAC. le) avut im vedere se nevi in modu caroigjlui format de eentrele de curhurd ale supratejelor posible de eedare (Hg. 15). Pe hua avestor vali, prin iterplare graf se trascara curbele de egal K, Se obyine ‘allel wpograma valorilor Vg implicit valoarea F minim, F, minim, care serveste fn final ta aprecierea Mii Ge sahiitte tlurului Proieetat, prin comparare eu valoares minim ini pent tipal respective dig Piura 1.0 Teabelut 1 Nivel Li) ————————— 25 10KNim me ha Ya My 008" 2 ie © 2.1, Verificarea stablts wluaulu a stan’ seismic (Cauaee piereri le pierdri stabi taluvurile fn timp eutremurclor pot fi a ‘sau cresterii presiunii apei din pori; ‘ amplificarea migedrieismice cate parteasuperioar a taluzurior. rc Univer Tenia de Canta cae & (ated de Geach Fa v stabiitatea taururilor la euemar este analiats prin mete fn med ois, nenie $i presiunea ape din supraijlor de alunccarewncular - indice, consider fortes de porn mod corespanzitor. (0 metods simp de evaluae a fetuses uli este apicarea static @ unor fore de iment pe fecare fxie de wale! (analiza pedo - state) ° a Ee yi! x \R Pigura 1.10 ota de inert orizontal este egal er KyaG Ky en ‘onde C este greutates masivului care anes eritorutut Romine previ in normativu P 14-92, figura ET) + deja tate fo cakcul ta paragrafl 1.2 pentru momentcle 44 iar K, coeficientul seismalui (confor nari sciseice ‘Aceasta fort se ads eer forjlorstahiizaoare gt elor de alunecar. revit refertoare la evaluarea acini seismice pet de sustnere prin metode pseudo-statice sont date 78 vu ealewol stability taluauritor $1 a Iueraior nexa realizaa de Prof, A Mare Te nrumitort tebe provi ©2998 et prt © mail A 1a alunccire sain ei “detrminare a raportlui de reducere a faetorutal Je sigurantl tice de soliitare, ea urmare & atinli seismic ‘Metoda admit urmitoarele ipoteze simpliicatare: alunecarea este de tip rotational sa translational: oo S yaaa cereine20 11.3. Calcutul tasivilor probabil ale terenului sub dig Sub siunea erst igului, terenul de fundare, find compresibil, se vt tas Canoastereainainte de execute & valor tstilor probable este necesar, pentru ea execs fie condusd ase inet inna sefianca sd it forma si dimensunite wailte prin price. iar deform: Si mu afectevenivelul de rtenie stabi De asemenca, eunos Udtermina eventuatele supednslies wd case se pat Pentru compensarea denvelarié construtilo ‘igulu, cu cots de exploatare ubligata (camine de vane, gold de fund et ‘ide alereme Inrucatcigul de pamdnt este o construefeflexibila astile pe directe tansversala vor 1 Inegle, find ma marin ona ental sein gi mai ick spre extrem ste dec ‘necesard calcularea Lasarlor sub diferite Prima far calcuiui se refer ts sabilirea sii de cfontur ta tren. fh acest scop, Fentru simplificare, secjunea transversal digului ese asimilatd eu un ti hi, ceva ee, ‘vest az, datrit atm eduse & coronamentului, nu afecteacé sensi realttele, Anaimes narcaiiunghiulare rep and gl este A-H+aH em Cu tai din Figura 12, supra A Hse detring di aH aH aH aH bgp: Ba AHL AH nln em)ob 6 tap top “tgp, Alm) a i cess Presiunea maxima peteen in drptl uli ined tunghiulre, vais pe em) {n eare greutatea volumied y a digutui se considera ca penta pamsntul satura. Pentru stailres poviilor punetchor de calcul, nda seama de dimensiuniledigui (ew ‘allimea de 25. 30 met), eele dow parti B, si Bale amprizci B se impart tn cite 10 scemente egale cu BY/IO gi respoctiv BID, punctele de calcul extinzindu-se eu edte segmente sin afura amprizei (Fig. 1.13) eee Univenates Tei de Coeiori Bucuresti n ata de Giench Funat Calealul tusirilor pont fiecare punct se eleetueaz prin metods tnsumait tustrilor ——_stratelor lementare in ssanform STAS 3300. Se Incepe prin a se Impisti ——_atcle igura Hd2 Vtologice, to functie de 2. $ mets, crescdnd spre adincime (ig de gross lor, fn strate de caleul tt gros MLL. igura HLA : ca disiuyjel efourilor nie ts mi fe sa oma err wie urmale vet, fm wrenul de fundare sub anes digi Tn aeest Scop, pe Univers Teich de Constuci Bacar i (ate de Cece Fund2 lasicitkit au fost caleuati factori de distribu, notati K',, care permit stabi ‘fortultiunitar in orice punet al masivulu de teren eu autora rela (53) ean ‘Schema de calcul prevede o tncagcare trunghivlar liniar ereseatoare Ge ta re la valoarea maxim p pe ditanja B, iar coordonatele x, z ale punctului M in care se ealeulewi eke unde KS cfortul 0, au 6a origine punctul de presiune nula (Fig. H.19), Bactorul kr, ‘dimensional se determina eu ajutorul tabelatui Hh, pentru valorile —intermediare ale "apoartelor 4/8. interpolénd se Tiniar si pe vertical. Vabrite Supraunitare ale raporului »/k corespund punctelor situate Pigura 114 8 ll dincolo de presiunea maxim (pre dreapla, fn’ figura U.14), far cele negative punetelor situate spre sting fafa de punctul ©. Valoarea wtali a 1m. i fortului 6, sub incérearea ‘exeritald de dig-se obkine prin wumareaeforturilor generate ele dwt pint ale ceonstructci aga cum este silat in figura 115, Cu notayite din aeasts ‘igor, caleulul taséii penira 0 fanumité vertical sub dig poste Jn Tabelul 115, eu precizarea cd adancimile 2 se misoard de la supratas Fgura IAS. 1 organiza, YL Unversiatea Tet de Const Bucuret i ‘Caen de Geoteat g Fadi a ‘Vote tai uni str clementar de cle este dat de ea ms om gE mt ete vaoaea efor vertical medi fm stra de ordinul “ete grosimea ste modula! de defomate Fina u strata Htologe din ere face pate incipiu, valoerea acestui modul depinde gi de intervalul de presiunt fn care 0," acest stra, iar strata element“ pentru care este determinal ‘Aga cum se observ gi din ‘belu I esta adipeimile coreepunaitoare separfilor dine stele elementae, respetiv pentru al fieciri strat, dupa care valoarea medie 0°"! (coloana im pi caleulul valorilor eforului 0, se efectuesz’ nivelal superior 0," gel inferior 0," 19) se taileste eu rea: 2 fn ultima coloand a tahelului ILS se tree valoile sarc geologive ©, ,. Ble servese Ne chrcia se caleuleaz’ tasarea, Peniru pentru stabilirea adiasimit2onei ative, fn lin consrucile foarte late, de ipl digarilor, aceasta adneime se determina pe baza criteria: 64505 5. 2%) twat sub axul setiuni digulu (unde presiunes pe teen relajia find ealculata pentru verticala este p- Fig. IL13), Deci ultima strat de calcul va f cet pentru care 0, depigeste inc OS ©, » pentra vertical "1 UnivesinesTetnil de ConsutitBucret ‘Caled de Geteic :Punai & :8 und - aveinunuonssp ap 16d Gm a=8 ‘woot om ou} 00 eae [avo jenn aepe® amd 1h pene Lem ee THsd_| 00, ¥0 (GammigsH0>) FT PIAL stews, vo | 90 60 Tee ToD [ WOT | BT] Oe woo] wo 5109 woo_| peo | F000 | evo 00% #00 sO" ceo} _ce0]| ce oo 00 zoo too | iro | THT OO 0500 oe 00° 3500 S500 "| ps0 e509_| 1s0 wos 0 s900_| e900] 090] aso OO $800 #100] -690'0|_9900_|_c900 OO 7600 suo0_| e900 | z900 [iso 00% 36010 99000500 | Is00 | s¥00 Ost $600 500 Tro OFT 00 6500 800 3800 3500 Feo F800 ero ‘200 8 soo 780 S00 tee 200 ane 200 Teo 080 z50'0 500 zo 020 E00 a0 0070 oF 000 Z100 5070 50 0800 1000 e000 oF 10 e070 080 500 Too oo ‘oa oro ° 7 © 0 a 00 oco- | veo | ovo | oo | oro: | ace | oste- | awo- | oot | ost | oo [NOt wenn Puy moans,3 23 a24 f 54 343 $ e|* - 32 223 P i gE Bag « ‘% a\- zg ay Bat | 7 + zg gad ga gz D z[F|| E 2320 48: a BS a2. 275 443 S| aq 4a Ged 2 ele S30 323 tas 3 z 32 24332 3 Z i ait | ze f42 Gb22 4 a ee ae 2, gie eee u i = a gi 342 3532 FS a gts €2 f Gaeespeespet cnet: a eG Ele 22 423 | z is 3 ge 224 5 z ae e eo le af of2: 3 iu z 335 233 3 5 48 3 =a mig RP OGGb £ i 3 oa Ba 228 at a Bag 8a 225 | or “|r 2G abe 7 ; 720522 3 €€ elo} 23 323% 3 2 g gee nda 3 2 3 3 Le ao THT TH Taw cea ee e0 reno LT exo 100 100 Teo-[ H se00_[ 90 10 con 0 TeDO-[-F0 300 Too air Tero 1203 2509. Fava so weoo[ 00 300 ‘era 300 zoo 00 09 ao HO igo 0 ro 3000-1103 10 Tayo ev S000 a a0 1500-[ 9500 ovo a0 e000 00 | 300 rot | 3000 $000 aFoo-[-1500 eo Te ero 200 ‘v0 F009 30 sto 300 nt 3009 Ta zoo 6000 Taro zor 708 ere 109 avo sev 000 Foo | a0 sa e000 F100 0 sopra ca 2o00-[ 1000 2 two -a . wz | ove | ove (azomuauoo) #1 moang2% principale, $1 cfortur si fe compatiil cu starea de rezstent a mediuh Condit de stabilitate ce ea in tole punctele masivului de feren states de ‘Aga com este cunescu, starea Je eforturifnt-un punet al masivulsi se poste nspreventa suaficfnrsn sistem de eoordonate 0, + eu ajtorulcercului fui Mohr prin unghi de deviere & injelepndu-se unghiul nd pria punt ‘considera, Pentru pmanturile necoezive, starca de rezisenf se reprzint in aval sistem 0, see directa fru total gi normal pe un plan tw +, prin dreapa intrinsecd (Coulomb) trecdnd prin originea O tig. 1.16), fn acest ca. terenul ste stabil dict pentra aici un panct din masiv cereul tui Mohr nu ioteryeteura dreupta intrinsced sau, fel spur. deed langhinl de deviere maxim Ong, eS mai mic decit unghiul de-Trecare ee intern al pamantu. In acest sens, fautorul de stabiltate F, a terenulu analiza se Aefineps prin mato stg 1 21GB pm 19 Om F {erent find dei stabil naval Figura IL16 ear Fete suprauita ts funetie de vabrile ferturitor principale in punctul comsideral,unghial de deviers maxim se eaculear conform Sigur L16, pin: in Ogu, = Ge = S182 mw GG“ ater 2.33) in cara} gu’ din tom, terenul de fade este cris pent leu se ai oni termen constant, egal a a cipal stair corespondente, potrvit cru la valorile efortrilor prineipale se aug un ‘eos care reprezincfeetl eveziunil. Aceasta se exprim grafic prin transatarca axei ordonatelor Ot pe distanja respostiva (Fig. 1.17), problems and sick 2 fost neha greutatea propria terentlui ied sarcing goulogied 6, Se comsiderd ek aceasta afioneard instal, atte euvinte €8 are aeceugh vale fn toate direeile, deci poste 1 “athygatt Ya eforturile principale fs fel es termenal datorat even Jn consevinyd pentma digul agerat pe teren eoeziv poste Pigura 1117 a cys oP recat + oy, _ oy of +¢-cots ©? oy scare ogi sum varie fori pins generate de prevent gus omndta 0 recat wunghistar sev akan pe para ei stati, paid A resus xia exert de i surat ee rei 2x 22) =o 8) as) (3) fe 8 nde p a fos obginut din relaia (2.26). respect ale rapwasteor 0° p sh op sunt ae ‘Valorie mumerice ale faneilor fst sub forma unor evefieieti alimeasional: in Tabelele 1-6 1-7 ‘Sarina gooogie3 pen adincimes 7 se determing et aia opt 236) fnearey este greutate volumica teens Peni plified se pate es dn un ump de vite main ht ted s fel la ceul pdr serv Se oie de enn oy +e-c0ig@ : g',=5, +c: C01g® aw OT : ; ven Tete Contr Sees ese Tei de Con Dw it Tench st & ‘Guede Conta Pda & wi sad Foe30 assssessaay alo Sec 4 Besccags tooocooo8Sal eahadl «i a Sin na Sg ea) z i Seesse ‘efortuile principale si 0 find date de relatile 2.34. 5 anrag Fer sere waren fcr de waite pn rn TSS conform tem qSRRA alo SE8888 885 3 85883) & | (Aes8ssseses ene: 2 ge cad | Wecagee a ow 2 = B83] = aggessszes oS 2 7 i ssoseces® Catoutele pot fk organizate ca Ta Tabelot 18, vaabit pentrw punts situate dere = | gageeaess3 z “enc, po erie sO Gi z sseg 5 vee ak valor sho eon igual Ds simetrzat prin deplssaren i | Deesegeesed rf nero scat 13) Tams thay, Pent simp iit 3 | \ee $2323 Teel, valoares p= taig“HE poste tani z 3 esp wi ieee 6 i 17 HBr, SHA! aloe Feet § lesisesaeageagl : p lasisesesesces| F ena wae ate in sac si Maa AT gut T te 1 pl AI: : i ro cB 8 Hg HH Tassie NAS £ | ldongeaagessl : pe animes se a ntervae de cle cegale eu 0002 B. i segessgssg |G atl adr ea ot tne ask TES 19 sise poate coms : a" & sepgrana von Fc fer imagine aman 8 conan de sata a tren = | jsegaeeegsas g 7 ir a a ° : gggeggeiag | pie a a emu demuite ne plastic z OG = a mr gen psec ne sen peut gl } | deneseeeges i 7 agente ee E | [t\ssee spsSeq z | 3s aegaggnaal discomtinuitaly datorit8 sehimbsrtt cearwtcriniitor de rising ale panna 3 = SZES8S3SSy 2 3 & | |gzeeeegeece g S| jane8822525) 5 2 Bee & a5) 8 Figaro 1.18 888 Co inverse Tew de Cont Buewrest rete Cectkaicl FunTabet 1-8. Cateulal sabia teremalas __ mx Stratee gevlogice: ele | | ala 2/2 | : ale)» |e] e z a|a|8) 3) > : ele)» (S/S eye] ea) % elt 3 PRE) Se gpa] els | le] "EE . > )> t SSS ea ee oe eT s ps wT Nase | sn vom, st 2 Figura 11.19 oiveratn etnil de Contr aca Cats de Getic Funda 3 115, Specticul calculi depositelor de deyeurh 115.1, Pooblematies Votuaea medi, prema deseit Je soa 9 pero ata rei deh tatu sential sub aspect earl generate ferte forme ale ativitalor desTiqurte de colotviaile ~ poluarea taal diet prin ail mane = poluarea prowoeat de dpositaren Seger Deut pot sh forma gras chi san soa he evteris urna de produvere, struct natura fo, posi eharasare de aceste degeuri: prin depocitare 1 valorificarea partial saa otal Pieeare sour. tusifieuea lr se poate ave Sup Je utilizar, st mal Sant cunoseute mai mate moduri de sruncarea fn tri gi oecane, le, sistem adopta in general Find depozitarcs de cui special amenaia mod are devavantaele gl avantaele sa epovite implica serie de probleme, prnte are ‘Copstruiea unor stl de plasaren degcurilor i 8 « axipratea stabi st reve eaastrofelorprodave de de 4 eupert stride Cormare a depot stan anrenate din deport pei car prevenirea polars medivia ambiant cust slope al terenurilor ooupate pentru deporte reintegrarca in cieuitl economic 3 sma deport degeurilorprezinta dou situa si ea tare pare Tn ctapa actual, probler 1. existenta wor depodite vehi, multe inte cle realize hate novestatca reamenaji yi asandi for rosea gexec oni de cera ec elon a elor deporte depoviteloe de elsificare # depovitelor fie el sunt vecti $48 A dupa natura produettorulat c, aria posbild de infestare, efetele wpe 1B. dups csiteri’ wale: gradut de popul it populate ‘C- dupis modul de comportare in timp: perioaa rata Je de neutralizare « degeurilo vag a depozitalui 'D- dup sole consivtive apical: tangs, amplasament z ynversten Teh de Custraci Beco ‘ata de Genet FundsFry In general, solute constructive sunt diversificte in functie de natura: mateiaelor epozitate. Pentru degeuri provenite din industri, de tipulslamurilor (din minereur,cenusi, ete.) se uilizeazd iaurile de decanare, cu diguri de contur din materiale locale Pentru avelai tip de degeuri, dar fn stare apropial de stazea uscad (steri) se realizes halde sub forma unor umpluter taluzateneetangate Pentru deqeurite mensjere,unele degcuri industrial, deyeurile torce gi cele radioactive 1.20), se utlizeaea depodite capsule, eae prevnts elangii pe tot contural seetiuni (Figur Din punct de vedere al poitionarit fa de sivelul Aepoditele pot fi: . supratrane (halde DepOZIT CU SECURITATE MARITA de ges sau de Figura 1120 abi, uncle deporte caps late), de addncime (lazuile de decantare realizate In general in dectivitii naturale, haldele de pe, valle, halle dearer gi depozitelecapsulate) qi strucurt mix 115.3, Aleiuirea depoitelor capsul Prineialete past componente ale unui depozit sunt (figura IL21) corpal depovituui tangarea de supra etangarea lateral wtamyarea de hae sistemele de drena) Corpul depozitului ede aleawit din deseurile depositate, eae To general trebuie si ie sortate, Elevaia compului depozitului se realizeaz8 (In eondiile amplasrii pe un teren plat) prin seetiune taluzata eu pante de cirea 1:3 gi berme eirulabile de Sm. fn ceea ce privegte platoul central al depozituui, au sunt impuse condi geometrice, dimensiunie rezultind din ‘onsite amplasamentulai gi cantitaea de degeuri Univenitatn Tail de Const Bue Cateea de Geotenih Fanta Figura 20 agurca de suprafa consti partes superiard deport, avn! un eo comple dea prota medi de emisia de substan din depot de «siz posiil soprafaja deporitul fn medial ambiant itor de wdincime formeaza peteii deport ward. Roll acest J impermesbilizare aces fata de ape pluvile side #reineadra pe it ‘tangaea feral existent in azul solu realirindu-ne fie prin pereli de ctangare sav prin continuarea ctangrit de bs ste impiedioarea Lontaminai tren , Vanara de bi este pra inferior deport, para de wnat es frend 6 ja minim’ admis fre esenjal Tmpidicare infiirrt moxelor. fn aest ses, distant rs i cece6 stamgarew de hava gnivelul apc subterane este de Lm. In figura 11.22 sunt pecaentate schematic soltiteexistente pentru asigurarea clang de bar. Flandre sunt aleatuite fn general din termanje de (A) Deseurtingropate in teen satura impermeabil impermeabile f impermeabitizati mineral, scompletate eu materiale eositetice. (Higura 1128 has) Sistemcke de dren Permit coletures i evavuaren (ixiviags, provenind iafiltearea awcstora sub corpal—depetul GU/ommesanceen i (€) Deposit de deyeuri previzut cu eSptusald clang Sistemele de drenaj propriv-zise sunt aledtuite din eonducte din Imuterisle simetice pe strut Urenante, eu diametre de minimum 250mm, conde impusa de neveststea inspect Jon, dar gi de verfeanea Ferientei Ia soliitile Pigurs 1122 Provenite din materiatul epovita 1.5.4, Principi pentru ralizaes deporitelur eapsulate cea principal ce trebuie ava in vedere incur prviceivi unui depovit mow este acces 4 realizirit sale fn endif de securitate depling Yinnd cont de evoluta in timp slewtuit respective gia degeurilor depuse ” Penira ea efectul depovitelor asupra medilui in permancn{, solufile constructive adoptate trebuie s4 perm de etungare i deena \ Ke totem onjuritor x8 poatd fi controlabil in i vivitar si remedivtea sistemelor Geomembrana secubdad 1, Gecmembeas ‘Sit composi SEES ‘Sel pcp de clacar2 xiiaor \ ‘Sade decane sage Cements glbcompictt Figura 1.24 sven Teale de Cnn Bae & ‘ea de Getic Pon f Unive etd de Coase Buea S cng Teter* 0 pent deel can tc ie pi pit i rte bo ‘evaluare preliminara a tasarilor. . Tene ml it oer snus de npc : 1a (ard La ard i ir funetie de tipul de deyeur) gi de rezstenta a. Nivel 7 subterane trebuie si fie situs el ne afi 4at It cel pugin Im sub nivelul tAlpii etangarii de baz’. ~ ~ aise | rtm gti ey PESEURI | 22a ieomp penn ane te 5 Sintde pai Caowentet 1 Based (Genaestet) ———— E~amoenand — Figura 1125 a i 3p min da ong minerale i sintetice (argildi cor eee a a se a ympactat, geomembrand, geocompozite bentonitice, ete). In avs, Grosimea ei varia dsaserpeni i me i dcaserpeni tn lunc{ie de ar, tip de depovit de etangare ct, (ire Im tansarea de supra Cerinjele principale referitoare la materalele ce o aldtuiese sunt injele principale refertoare 7 r ts te 7 sgrosime medie & etangiri minerae de os de 05m eu un eoeticient de permeabilitae de 1+10" peniea realizarea optima a profi . a spt hl se imps prs cpimearminionGSnvaiee dramas ens peet - atria formar de gaze combustiile se va prevedea wn strat dren ‘minima de 0.3m, de obice din peti _“_ » -swplimentar se pst preva cana inte BEDE SRY de exempla): pein pte lari mineral i sinteices reaizeuz0 strat de pis vegstal ‘de minimum 1m. petra predimensionara seni deport se foloese mete SEAS penira di, 4 matersielor depocitate (valori orentative sunt Iuand in consideraic paramein_ specific prezentat i Tabet IES). Fabel 11-9 pcan Gea wouiesT Unde esse | CO ‘Wout de (Nin) interna (*) (kPa) | detormage . (MNim) Pini mslor 15-30 oH S15 | foarte varat ‘Gunoi mensjer od 50 ‘oto ]_05-5 Deqeu industrials 14-16 35-30 ‘0-10 | foarte varia ‘Noroaie din sta de wd 10-20 O32] 08-5 pure ‘Minturi de Jeger T7168 ca ow indusiale ips Te62 wae ‘Nisip de toraigne 116. 3 a | gar 18, 36 o ‘Degeu vegetale igs: 18 ia aR 3 Deqour indusiale 3 3a a reztae din produtia de Zine $1 plumb ‘Degeuri din aa ET w scivitaes de ‘emolare Deqeur solide Te a6 w ordgenest Vericatea sabia la aknecare se area to pe ares fh consis # unr sapnffecindrice de clare. Curie posite apeifie erate Anh precentate fn figura 126. acta de stailitate adsl recomandat pe plan interational f© consider a 1 Inte 1agils ‘erifcarn terns de undare stearic alt constasi 3618 P Posibiitalea apa! anor tase datorate comportrit 1m (imp 2 degeuilor, ca eonmisi een de fandre, obliga legeren nor materi pene tance de basa ewe a > Care x strc Baceegt Universes Tee de Consus Bas Enea de Gosetch Fabs40 se pat adapta sai pla stars de deforma prognoata, in won Se ee le menlinerititeyrale a funeilor si te tehuie avute in vedere tixivistior. cdete gi a proiectaresistemului de drenare & Inaini de inchideres depoitui & “nore 4 IIL, PROIECTAREA UNEI FUNDATH DIRECT 1ZOLATE: Funda ce urmeazd proce sstine tap uel consti ive, ius se etace prtare§ ans a tere de Fund alto inereare vertical sh wnt oi7ota var gi un moment pe divin unin din ances, Tetenl pate (aut aga cm rr in Fg foul xccult pe plasm, dis seen de rate prose argos 8nd porovit gi consistent variate . Principii de proiectare Caorice elemental construc, Fundafa treble ast eoneepu ined sf satisacd At crn + fort normal centiedP (In KN). © ft ovizontal Hin KN) ide wn sment Mn KN «tence, et pe eck eeoromice. i condi et mai bune, Funda ind sia de peru bares se va lege form dretunghi, ea aura mare orienta pe det Plana pe diet dk atiune al momenta "Novand ev 1. 31 B (fo ate) hingimes gi respect limes bazei funda, presumes efetiv mauie pe teren est PG He 31 Pant CB «ey ey nde prin Cin kN) sea nota preutatea propre a funda Construct ce se proiecteaz nelkcind parte din elasele de importants Isa I esonoen SSTAS 1010475) calcul se poate face pe hara presunilor conventions, Tr acest ay ene cesar inepliinea urmtoarelor eons ba neared cents in gruparea fundamental Pat nee § Pens P, «pea S: mtatprsiunen conventional de cael emeypunatoare endiior d 2 eit gruparea special fn care feren gi de Fundare avute tn veer ance et ~ exwenivcitt dup » Singur iret Pn? Pei grapares fundamental Panel cexcontriitat dup ambete dire {in erupare special Prat Pe Ta groparea Fundamental Uys Tees de Comsat fe "Stee de Cet 6 Funda2 Paya, 6 Pas I gruparea special Tn CARE Pou ESE presiunea ef ivi maxima pe talpa fandatied prvenita din ince ei pronenits din incdearile Ue caleul din gruparea fundamentala, respoctiv din gruparea speciala. In earul_geupiri fundamentale expresile Pea Si Penn SUR Pee, Me pet mn = PEGE, MOHD W ea) PHGp_M+H-Dy is Ww ay Pot in unde Dy este adincimea de i ide Dy este ad de fundare gi W= 5B-L? (in m!) este modulal de rezisienti a sectiuni baze fundatic! Pentru gruparils speciate se caleuleara eu accleasi formule, dat considerind-se Incirerile eu coeficienti sefunilor, conform capital L Pete ini ep ee prelua eforturi de intindere. ™ " eee Dimensiunile pi be alese asf eB conde (3.1) $1(3.2) 8 fe satsfaeut eit aproape de limita Intruct greats fundatei G, na este cunoscuté dinate, ea poate fF apeoximals, penta calcul pretiminar, cu ajutoralrelaiet : G Va Yona any Bay {in cate V., in m') cate volumul total exeavat fn vedenea exceuiei fonda, ity. (in KNIn) este 6 valoare medic & greutiit volumice, inluznd atat betonul din eorpul fundigic, gi ae ‘pimant de deatupra sa. In mod cures, valoarea y,. poste fi eonsiderata gall ea {In aceste condi se poate serie Vq. =L-B-D, Inca ot DG . Dy nm) sna aincimea defor, ar ome (3.19 (3.2) devin PHP. Pans B= EB +01 Yous € Pa an 6044-0) +0, oor Pe Yas a2 Vices Tt Con Bee hy ctr en ay tabilirea presiunii conventionale de calcul STAS 33002285. \Vatoarca Pn. Se determind conform indicaior din penta piminturile neoerive, presiunea conventional de cael se stale fn fonstic de parlor g uma ar pein cele eoezve, in fuel de Indesee expels ein vravarea indicts porilor ) $4 de umiitate,respeativ consistent (expr prin valowa atic de consistent Te). Natura gi carvers terenal Je fundae a fos evaluate Pe shazaexceutiri uni ora} pe amplasament Tacri In Tobelul I1l-1 sunt extrse din standardul mentions, valorle de baz ale presivnit conventionsle, Dupa pecizaca straulu si acim a ere urmeaza 9 implants funda rincipilor expuse leurs, valarea de back crespuntoar terenlul respostiv & sires, ‘conform ott in cele ce urea ox 8 determina prin interpola Lniaresuecesive Ite vatorie din ‘Tubelul 1 ‘Se prcizen clin cazl cin Ie > 16a valoae Bn 9 pent nsiparlle arise, cca corespuncitoare la fe = yy iar pentru celelalte pamdnturi eoerive, valoares care corespunde la Valoarea Pass afl ont exe © yloare de baz, corespunzind une funda ,0, se majoreazi eu 20%. Iimea B=I,0 m si plas fx © adincime de fondare de Tm, fruit funda care S° proieteai nu va indeplin aezte con 1 valoarea de az webu 8 se aplic corestic Se Iatime C, go alt coreate de aincime Cy Peom =Feow +8 +CD 66) Coreetia de ljime se exprima ca 0 fractiune din presiunea de bara: pen funda vind lifimea B > 5 metr, sporul este Je O Poor i cazail pamdnturitor neeveive (eo nce nisipriorprafouse) se 02 Bn canal pnt eerie Cncuny iipare prone), entr fondle cu imi cuprinse inte 1 tS met coreta Ca se fine ae Lijimea fundagjetproceateneiind Unc stabi, pentru enzo de fh se recomand = 56 mets, urmand a ‘considers initial, in mod orienatv, © anumité Yikime, de exempla B valoarea respective dfinitvth lero, a cum se v4 aa subexpitol urmsir, azul pimnturilor eoezive, coecfa va fi deci ca Ga) SesaNEesceessisiseessseseeeesessaeeeseOOOOTeSOOS ‘everson Tobi de Commit Bucur & "Cs de Geotenicd 9 Ponda“4 Iincare K, este un evefiient egal eu 0.10 pentru planar’ newezive (eu exeeptianisipuritor 1 008 pealrs nisipuri pratoase i pimnturi enezive raioase) 5 Tabelal IL-1. Valor de basa ate presiunii conventionate de calcul pentru pamantur 4) pamanturi necoezive Denumirea pamantulal [—“indesate —[ Tndesare medic] Bis (KPa) Nisip mare 7 on Nisip mijloet ou SoM) Nisip tin [__usea sau ume S00 350 Toarteumed sau 330 250 Nip hs scat 30 ras ume 250 Tare umed sa our satura ) pimanturi coerive Baan (kPa) J Deoumirea pimantului Tndicele Const priors isos =i [Ci pacts wa pay a aa | nisip aio, prat nso, pra 07, “nr Cu plastvitate mijlocie (10% y= 05) 3s 2008): nisip argos, prafnsipon ‘OT 3 sarilos. raf atglos, arg pratoasa {Ta 2sir ipoast, arg nispuws agi praloasa ‘Cu plasicitte mare gi Toate mare oS 350 1.520%) agli nisiposd agg 0. 450 Pras agi, arta rant OF 300) LL BS (Corectia de adineime, stun cnd aléncime de fundare depgeste 2 met, este Ua de relaia Tn care Dy 4s cvezive ox plasticitate mare $1 coerive cu plasticitate redux | mijlocie gi 1.5 petra pimntar past ee cime se calculearh cu ra tin de nena sre linn ee co Cy = Peom* Inf Joarea definitiva a presiunis conventionale de caleul se ob{iNe deci aplicand alot de baz corecile respective, conform react 3.6) Stabilirea dimensiunilor bazei fundati dire suprastrutur print-o fort centric eee i FA directic, dimensiunile bazei trebuie alese moment M pe 0 sing Pio forts orizontaa, H sium oe ‘ef ined fie satisPeute relaile 3.1") gi (G.2) enunfate anterior, Noting raportal LB =A, conde petra groparea fundamental devin: z an by +De-Ymea £ Peon a ar) apna ene etiam ee are in carl transmiteeii nor momente sei inte 1,1 si 1.5, valorle mai mari find necesare fn cazul importante Daca valoarea Final B dif 5 deme & py ~ tn cara de ft ers cu mai putin decit 0.5 m fat de valoarea prezumats 2,5 m- aun aceasta enretic iniia pene stairea conectic implicit pay mw Se mai modifica. Thscaz conte calcul win de a ineepel, considertndu-se pent B 0 valoare ml rons de cca final jal de netic ‘Gu aves valor objinute severities gi eondiile pentru gruparea special de inci em sau prefer 7 sarea twwuror condor, valorite B gi L., rotunte la S em seu pret p= -F(b, on ae " - Wem, rin defipitive ste expr i met, 7 (n kN/m' exe grewatea volume de ealet a stray Stuate dcasupra niveului havei funda, gi se ealeuleurs ca medie ponderaté ew grosimile , ‘esto state, iar K, este un eefiien dimensional, care se ia egal eu 2,5 pentsu imine tia nisirritorprfoae), 2.0 pentru nisipuile posse gi pimdnturile ri t Unive Te de Const awe Uninsata Teiea de Capunt Hacme & i de Gee Pai & "Catedea de Geotebaich i Fenda46 I1L.4, Proiectarea fundatiei directe izolate ups stabi 2 dimensivnilor bazei (pi) fund cite nesesar oh se dtermine celeae cemente gromsrice le compli finds, In cara tem, nnd seama de importana solic gi de Fpl apo de Beton arma pe ere va susie funda urmea7 tara pele, lege dee ain rmaouce vara de posta: ~ unde din ton sip cu cin de eon arma Funai (ps) late de ton arma Dimensaile spa. ¢ 98, som considera ‘structur mm La proiectare se vor respects indicaile din “Normatival privind proiectaca si exeeutarea ucrrilor de fonda direct la construe", indieatiy P.10-86, Unde de heton simply eu cuzinet de beton arma {In scat vara, bloc inferior de bton simp oa eee aves 13 trepte in carl tome CCurinetul de bston arma, de ba | €are transite soletiile deta stp la blocul inferior. are forms prismatic (Fig 11.1); lature bare sale, (in meri se aleg asf inca stitie urmatoarcle condi privind raporturte WI Wego bye, a N5068 Dy be 8 daca Fae] hp ahaa sean a tb : nf z k. i xBeo4-080 aus) Bees "act loc inferion ae 2 sa 3 pt, en eva J me tem ot names (in_metriy a euzinetuyi bi a sn care au aval in vedere nage din figure ILL Dat me me ea act valoarea h se alege asifel incit 19 sectiuni la fora titoare Tnaimea oat Hn mtn) « osu de bet simp tunel cind aes ae © ner eas vei denim 04 tn car oe ol nin oh ean elriaH, Hwa fe st poi 8 mets Raptr Hilt Wika = cc pt, HB, HB tebuie eset coil de minim din Fae HE Tabet! 1-2 ‘Presiunea maxim “Valorie minime ale tg @ pentru Deton de class: We 35 Bes Be 7S Be 10 13 12 i 10) 16. 1a 1 iT 1s 16 1S 13 : 1s ts ‘armarea czinetuhi la partea inferior Foe €0 0 rea de hare disuse pale co eure, amet mins al bala Hind 8mm, iar dstan ne ele fd euprins ne 10st 250m, Dimeasionarea armituri de rezsten{? se face pe bara momentslor ineovuieoate atelate wa com se va arta mak dare, On paagraful refer 1a variant fn casice {LA2), avd in vedere dimensiunile i ale curnetuli i presiunilep* pe ala sees Presunile exttEME fa i Pie (KPA) pe talpacuzinetulu (rota euzineyolos Peon simply) se caleuleazt cu relaia: Pst) aus Pan" 75 Ob ad ‘ct se lua in consideraregreutatea propre wcuzinetl Procetajul enim de amare, raportt Ja sefunite utile hy fi respect Be de 2 inhimea wil a sect. marginilestalputui, este de 0.054% (ho fi ‘Dacdvaloarca momenta exterior M esle mae i raprt f, (Fig. L.A) - momentele M, 2(m2 3 Aon + Pa)? ( 9212 M3 oi! 1 ps "Pan 23 ow Pact My = EE (34-44) a9) Pow * Pan gpa Pg = Paw Pee (kPa) 20) \Valorle presiuniforp sp, se obtin prin interpolae Tint ne Pa $1 Pas TO puncte indicate Th figura IL, Fairies Teck de Contract Bacue & ‘Cte de Geotchaik Puni st dl po 2 3} > 7 ‘4 is ener 4 be Past oe eee Tit Pa Lu} Pow Figura it Momentcle M, si M, find astet cunoseute, seetunite de armaturin., 91 A 5 ‘calculearh ou relajle sabilite la eursul de beton arma pentrs sevfanile dreptunghialae simplu arate supuse la tneovoiene (conform STAS 11070), Armatura de rezistenf se dispune uniform (eu hareleagezate Ta distante egal), paral cu fiecae din taturile Funda, cele paraele eu ltura mare (1) plasindu-se dedesths. Pe ftura mare, amtura calcula A, (paral eu ltura mic B) se dispune uniform pe poniunea central of euprinsé nie droptle la 45° dase din colarite ei stGtpul (Ue 1114); pe portunile marginale Bagi se peeved o armaturd suplimentar de eovugt aecttine pe metrul linia ea ge din pore central La fandajle in forma de obelise ete nocesari si o armaturk consiuctiva, eae © ste sleatita din dows sav mai mate bare eu plaseara la fate siperioara Fig. HLS). F iametrol de cel putin 12. mm, dispose pe fecare din ecte Joud dire. astfel inet distant inte dona bare vecine sf nu deplgcasc 50 em. ‘eniru calculul exact al presiunilor pe teren este necesara cunossterea precisa grew funda. In acest scop volumul corputui fandafii se separa in dows pari: partes superiour i eee ee ee n Univesinten Teo de Conse Bact & ‘Catedra de Geotebicl i Funda8 fmt de oe, and iniea Es rte 9 armatur’ constructiv wnaeins Ue Bande =f e208 4 hh, + 2d Gd Hind evarares Ta jurul hazel statpului, si putea inferioara, de fama Figura HLS praralelipipodied, avand fnalimes Wi baa LB (Hig. 11.61, Notind volume eestor dou pri eu V, iV . ina, expresile care le termina sunt . 1 2 eLA + va jain . of ewe G20 ’ si LB. ean Veuml wal ete Figura 116 VeYeNe ay iar preuates: Gew Vira -¥). a2 in carey, este greut ea volumicd a hetonulul armat din eare este leat Funda, y, ete reutatea volumied a umpluturii de pamint de deasupra fundatcs iar Vi, = 1 WD, eve Volum total exeaval fn vedere exeentii funda AN) se introduce ‘htindndse afl varie e indndu-se ast valor exacte ale presiviloe pe plan i funda Valoares astel calla 7 el caleulata G, retail GI}, G2) FA, SS. Calculul tasirii probabil Determinarea valor (asi probahile fundatiel estacadei se tneadreai fy ealetul la starea limita de deformati a terenului, Acestealeu ese eeomandahil pent tate eonslueti funda i pe teremurnestincnase. Tn cada ro 4 cadut procul urmear a se sahil ase bss 2 & Uaiveitsen Teac cde Conia co Cada de Coiles @ inde 3 jolie, ea urmane a eformarié erent, rofhit pe vertical funda igual (veri subeap. L.3) metus espctiv deplasare sc milizear ca git cura calcul tasisilor fn vest SeOP fsticle fundatic, pe state lementare, aduplat la easter Aceast metodl este “nsumari desctina in STAS 390002.85. atoit care 3 iat fn esi nce sunt ect din BUMS fundamental Caraercte poetic le su se ao valor Be lea cu nivel de asigurire STAS 3301-85) entra efeetuanea esleul a8 fe fundare tebe jus deformaljlor prohabile ale terenul ndeplinit eon peur funda Incest ent Ba petveate eXeeMFi: RS Py Bana = E2Put Bor a «pent funda elapy, 25) incre: spite de cake! in py rsunca mic vera pe tal fai posed ruparea fundamental = presi maxim vest pe al din graparca Fundamental carat etman ~presiones maxima vero pe » sea din graparea fundamental, cau excel dupe abs de pp peste ovens an exin nats @Yns lacs mL we Hundare, Pent fundafie drepunghiuare se cakculear ou lai pentru constr fa subs: Pew funda, provera din edzerie de eae “cxconrieitat dupa o singura diextc Fundatiel provenitd din inedreiite be p= mF-BeNy +a: Na e-Ns) (RPA) G20) petra constreti eu subsok + ean Ppt = YBN +5 near: sre cowfiien al condiilor de hers, conform abla I: mein poner a ret volumie cle! a ratte de sa anda Samah peo dine BA surat de lta Fara (kN/ 18 faura mic Fandaick (ks ‘g- suprasarcina de caleul Ta nivel) tpi fu vel nde, lateral fa de Funda (KP) “oprasarcina de eau 1 ive tpt fondue ta exterior | wSPeSN integral fundayil de subsol (KP ny Hi Unseen Tec de Consteti Buctes & ‘Stes de Geach andabet Ut-4, Denumires terenului de Fandare | Rolowanigur &u interspapile umplute cu nsip, pieitiguniyinmipurt cu excepiia P20 nisipurilor fine si prifoane 2] Nisipur fine TF uscate sau umede (S,< 0:8) = foute umede sav saturate © > 08 Ts 3 [Nisipun prose: = uscate sa umede (S,< 0.8) — fourie umede sau saturate (S> U8) 1 | Bolovanigui gi Pietigur’ cu imerspatile umplute eu pimntari coezive eu = | 14 os Paminturi eoerive ex, 05 TH 6 | Botovanisuri si pietgur ew intrspatic umplate ca pimantar coetive eal, < LT os 7 [Pimanuricovrive orl 205 {© aloarea de caleul a eveziuni stratulu de pimiat de sub apa fundatied (kPa Nu Nov Ns - coetcieaiatimensionsli tn funefie de valoarea de eaeul a unghiuhai de !revare inlevioari a tetenului de sub tap fundaiel conform tabeluui LS. Ventsu ealclul tsar fundatci este necesari eunoagteree modula de deformaie liniara (ta KPa) al fice strat de plimant cups {in zona activa, delimitaté aga cum se va mai depart Intruct vali aestui modal nu au fost stabilite direct pe tren, ele se pot ‘objine pe hava valorilor modululi de deformatie edometsic M determinate fa laborator $i Inserise in Figee sendajelor peotehnice efectuate pe amplesament Se va aplica reais E=M,-M kPa) 62%) Jn cane M, este un encticient de eoretieadimensional, care poate fi sabi rier bv eomtorm “Tabclului I-6, in funetie de indicele de eonssten’ I $i de indicele poilore ale sralclor de ppimant espostive, Se precizewri i valowca mouulului comstric M este variabil, in functie de imerval {de presi ual in considerare fn eonsecin el trebuie sabi spent flecare strat de eal, in ‘mtervalu euprins inte presiurea geologicd(o,) i presiunea spoité prin inedrciletansmise se Fundatie(, +0, 1 adineimea respectiva “ x ap Si 4 1.25 : a 4 ZT i a z i py 34g 24 387 30 359 2 a8 x cima Ml 14.88 aes le porilor, ¢ egal eu: | an - j Argili, 0.762100 [18 is valorite M determinate pentru intervalul de presiuni de Li 100 la 2400 KPa sau ke lt 200) 1a 300 KPa, wali care se tree de obit fgete de snd. E sivestaen Tehtic de Conse Bueweqs & ‘Cotedra de Geotehaics i Panda sersates Tei dle Coast Beste & ‘Catedea de Geotehics si Fundass Suc de or nen sai oon ue Pin a pe ns 9, pt Fundajiei, caleulats cu relat =“ P,=P>¥-D, ay cate 7 (in KN/n') este greutatea volumvcd & pimanului stat Jessup svell tap Tanda. D, (in m) este adocimea de fundare, arp Gin KPa) este presiunea hui sa export {mire suma inctrerior de ealeut ale constrcte Vandal si supra tpi acest PG, 28 134 Se intete fo preuatea fundatici G, (in KN) xe euprinde si ereuaten umplutur ‘de pnt aflatedeesupracorpului funda (conform celjici 32%), Pentru aplicaea metodei tnsumtrii pe strate clementare, plmantol stat sub nivel i omits spate ede a i tte sins ures neg ‘strat clementar va avea grosit = mai med deed 0.4 B (unde H este ‘Somsitut din pamdat omogen (devi separa cer eu separ gies tundatcs i v6 Te Sra ltologice vor corespunde in vtice Inte strate de caleub, Pe vertical eentulai funda |e limite de separatic ale stratelor elementae, re vencaledatorate presiuniinete tans ke datorate pe mise Je tap funda weaker ew rela: = eB, 4 - este coefiientul de distriutic al efortuitor vertical, tn een ul fundate’ pent Presunea medic unifirm distuité pe talpd, dat in Taboul (0-7 fn funeic de rapuriee Ll i 2164 $B Gnd lungimes i iimea tn meta api funda iar este acim plana de ‘paral statulletememar tn met, masurat su nivel pi anda 2, este presumed neta pe apa funda, n KPa, determina conform relate (3.29) en valor termediate ale rapourtelor LB si 2B, fa Tabs I? se ve inespla Tina Tasarca abou. probabil s fundafe’ se ealeuleaa eu reali 8 oil, Le = G32) neste: -esteun evefcient de eonetie egal eu 08; ‘tefl unitar erties mes inst pcr" cla urea Untied na ce Sr To fo oy sg) of sunt fortl unitar la limita saperioara yi respect inferiour nde strata", calculate rlaia 3.31 fm KP texte grovimes strat elementar "Fa met ~ mmdll de deformafi ir al statu Tn KPa ‘= nual de trate elementareeuprins fn von astiv Tabet M7 entra funda sub formd de: eu raportl lari | “ ce 1 2 3 210 a 0 100 7.0 i ia i i 95 36 on O96 ‘6 0.16 ox Ki Oe oa OSs O61 078 0.75 OTS 0.99) 045. 053 0,63, 0,64 nae 034 uAs 53 055, ina O30 om nal ae ou Da Os oH on da 0 on a 3000 as oH 40 [ 002 ‘aot a Sof De aut ro om Catcuul tasirit probable pate fi organiza ew ajutorul Tahetolui HA: waloaren etal sc objineinsumind valoile de pe colons 8 abel HES. a | on [om | ® | & c =| TkPal | (kPal | Im} wel = 4 5 6 100 [a z Viernes Ten Comat Bae ‘Cade Get Fonse Jn cokona 10 in iets te vlorile presi gologce 6. pentru sepaaile dine stale de calcul. Aceste valor se caleuleas cu relia eeuent Opa = Seen tH bi Pa) om ona stv im cupisal cca se uleaz8 deformaiile stratelor are ca Himita inferioardadancimea ! sub alps fundatii, la ere se indepineste condi 6, <02 eg, 3.35) fu trebuic si depaseascdvalorile admisiile Nabilite de proiectant dela caz la ca, in Tanete de tpel stracturig de sistem de fundare, In ‘nod orient, pentre consteugfi eu sructri ‘Tasarea probabil calcula @ funda cade (din care fae parte cele prevazute in ema) sau eu iduti portane, ia STAS 3300-85 se previd valori admisiile ale taxiilor rinse inte $15 em, 111.6. Catculul terenului de fundare ta starea limit de eapacitate portant In carut fundatiordivecte cu talpa orizontalé se recomand’ vetficarea capaci portant eu rea: Pere mePer (Pa aan v or (3.38) V-- components vericald « rezllanteineércarii de valeul provenité din graparca special, (KN) 118 dimonsiunie dase ale tpi fundaie Leh .26, 3%) WER. 2e G40) 1, B-langimea respetiv ames tpi fundaieh (om) ‘exeenriciaile rezatate’ nearer de calcul fai de axa tr longitudinaa a Fundaek (my 1m -eocficient al condiilr de luc, egal eu 0.9 zt nivrtaten Tai de Connect & ‘ated de Geena 9 Funda 0 cara une inclinii rezaantelFoegci de eae! ma mis presiunca erties. fn ew une fei " junca critica se poate aren condiie ue aii pone orion, pes . calc i Sen, 2 FENG Ag retNe he PH ay near: me gc lui dca a sar pm esi ap oats NA Pes es ani (n) ; aoe de eg potatoe pind A sacs Jel + nani rant de sub tulpa fundatiel vac ee ar, sib 8 Neen 9 abel 1-9 z x 00 10 OL Ls oz 38 07 39 18 64 A a a 107 13 30 SL 5 a 307 tsa wort es a a 204 z — 0 Bx a ar ioe a 750 E 3 ax oo a is Tabet 1-10 a mot “contin ~04 8) I 103 6 oa was | dreplunghivlaré BAL = 02 wt on] pula ce Sennen sene 7 Unixerstte Tee de Conan Bucs & ‘Catedra de Geotetinied 8 Fondaoo Jn cazut tn care inclinarea realtaneiineaseslor de cael fade verticala § > S° i ‘nd raiicatia este eproximatv orinntal,presiunea crite se poate calcula eu wlatia: Por = YBN, chy iy 1°NgAgvig + E*Ne Dg ig unde ii, G42) Sunt coeticin| data netnasirezuhantel, ai din STAS 33UKELIRS. 111.7. Calcutul tasirii suplimentare prin umezire in cazul amplasirii Fundatiei pe loess Tn astel de si Sahilrea tate suplimentare este necesard pene Ware une ‘mdsuri de prevenire a ume terenului sae de romediere a depradirlor enstructe Tn caval tn care tasarea sa produ, rojectaea constrictor fundate pe loes se realizar pe hara normativutui P72 Din punctul de vedere al modului fn care se taseasuplimentar, la umevine erence «de fondue care cuprind pimanturi sensiike la ume7ite (PSU) se imped grape serupa A. care [sumer nu se twscw semaifcaiv sub propria lor preutte (asi Tnerioure vali de Seay + grupa B, care lsumesire se taeava suplimentar uh aetunes incre aus de Funda, ct sub actiunea great prop Verificarea la defoemafie din umerine pentru PSU din grapa A nu este neces dct Presiume efectiva pe tren nu denigeyte * feristenta structuralt, 6 care reprerinipresiunes minima pentre eae se priduce eoomenul de tasare suplimentara prin umezine, tn eonformitate eu P78 ~ presunea wanven,ional de eae, f.. Se previzcwr’ e& pent dimensionarea pe fara presunilor conventional, valorite ‘sestora din urms sunt modifiate(taelul HEH Tabet I-11, Presa’ sonventonale de caleal pentru teremarile de fundarecomsttite din _simanuurisensibile la umecireavdnd §, 0.8 Natura Pos (RPay — Damantutui [Pamdatur eu siraiora natural, ee] Pann’ eompactats ca Tense enstatew in sare uscatd p, kNim! | in stare useal, p, KNin ae 13 Tar Tia Nisipos Ta 165 Tia 190,210 | 3a) Sa ‘giles 11 T9031 20.267 ia] ‘vrata etude Cons Bacer & (Cuedea de Geotelaich Funda ot Sse ealeleazi cu reli “Tasarea ola suplimenta prin umerite S se ealuleazi ea rea Gay S= hat ly sub sarin geologied gt hy este tase ex suplimentard prin umerire unde fy es sures suph ‘umcsire, sub increarea transmis de Fundafile construe. eet sub sarcina goologle, ly se ealeulea ot Trasarea suplimentari prin umes he Gay oe“ z std penta ancien ty cage tue sik nmin use cs ay ins o epun/aoare mijocuui stuf cement far h, exe gross strate covepunvatoare miu ‘pia “ere nu rie depen. spent w ie Dad we conser 8 inundarea se pce Jops eliarea const, alates res ms ier = 25 Eom ceorespunzatinse presianid geolopice este speviticd @ pmintlul ument, cores nde: este tasarea sp ppamantuli fn stare inundal 0, ae asarea specifica patti natural eorespunzatoare presianiP, (346) Pa = Syn +S cin iis as tase yrobe cul estes mu se Va fae fnsamares (56 considera ‘Daca pe adneime sun one fn eare 0.20. PE ” timentart prin umezire sub incirearea (ransmisi de fundatis. bys “Fasarea yuplimentarit prin u calor cu fort lap = Seip bi 0° Zinn aa oa H Lunvcstate Teie de Conte ute & ‘Cate de Goeth Fadi62 ing este tasare specifi suplimentard prin umezire astratlui de pamdnt de ordinal "i": ' grosimea statulu de pamant de ordinal + pentru B (atimea fundaie) > 12m, se ia egal ew 1 + pentry B 3m se aleuleara eu formula (poy) any Unde p este presiunea medie pe talpa fundatii, 9 KPa io, revising structural a stratu de loess, in kPa + pentru $m < B « 12m, se delermind prin interpolae tte valorile m obfinue pentru B=3m gi B=12m, i Valoarea ig, se caleuleaza pentru fiecare strat clemenlar pe hara curbelor de ‘compresiune -tasae cu ajutoral relate (Figura 1.7} Gay) “) pentru presume ‘este tasarea specifica a probelinundate pent sarcina geologic’ 0, UInsumarea se face pent toate statele_aflate sub Fundate pn la w aincime hy sub cae 9, < 010 , e ab Gin) Figura 17 © Uoiverstaten Tei de Contre Beet hy Sct mt 6 In cele ce urmeazi se consider 0 fundafie pitrata cu latura B, situa la adancimes de fundare D, si inelteatd eu © presiune brat unio qin fig . ams, neg — elimentark pin amen ah Ie Boy fncireareatransmisa de fundatie au | fn vedere urmitoaree stuai Pentru a calcula tasarea 4) vasareasuplimentari prin tumezite in central fundatici, sub PRT TIT TIN foetal unei inundai generale a terenului yo Figura 1S b)tasarea—suplimentat atoratis unei ume locale Inte-un ol a Fare (yg ©) tasareasuplimentard datorat une umerisi Locale la mijlocul unei atari a fundaiet og 4) tasrea relative difereniad, respectiv ineinarea construct locale conform cazwlui precedent Pentru calcul, pe lang cunoasterea great speciice a plmdntului (1), este nevesar Aeterminarea porozitit si midi: sale fn stare natura’ (ny, %,) $i Jupa umezire (inundare) (0,9). Valorie sarcini poogice se ealuleazt eu expres op =r 4 eae 3.50) Sgn Ya(De +21) unde exe greutatcavolumict tn stare inandats, iy greutatea volume Th tae natural Pera stata a) -tasre (medi) fn cenru- valouree fora unitar , x6 eau carla: 9, =40-Gaet = G0(9-ta De) as in care este un coeficient de reducere, tn functe de raportl laturitor fundaiei, LIB si de raportul 2/B. Coeficentul este valbil penta presuni uniform distribuite pe talp gi poate f 3300.85, Universities Tec de Cone acu & ‘Cate de Geothied gFun64 enru situagia (b) taste Ia coll fundaie - efortlo, se ealeulear eu nea = edges =te(4~ ¥n-Dr) 082) Jn care eoelicienul 4, este sabilit pent © vertical situa sub eolul fundatiet gi poate ust din tabelul 8, STAS 3300-85, Penta situa (e)~taxarea ta mile! Lt a valoarea o, se stabikste aif: se fmparte aria i | undatied im dows dreplunghiurialiurate pentru he | i |) fiecare punctul cata M aftindu-se fn coll «Figura eM LLY). Coeficientul a”, ve ealeuleard pentra Heeare dreptungi tot cu jutorl tabeluli # din STAS 33) We 5, raportal LB find de data aceasta cya ew 2, iat pentru valrile 4/8 soeutindu-se 24/18. Valoarea 4 fort os obtne pri Tesarea relaivs & funda th ipoteca Cd) tn eee ‘care panel ar umeri si Sar tasa_mumai ke smijocal unc ati, se exprims prin inelinare pi sub forma: rym = 353) w= "5 ‘ in care Iyq, este tasarea suplimentar prin umezire la milocul unei Latur, stabiita pent situia 1) Tin seam de valoareaobyinuti fs puncte), tasarea relativ este Yat de reli Soy ge = 2B sy 3 Reprerentarea grafcd a eforurilor vertcale 6, $1 5 Gnaine si dupa inundate) gi, ia aN ponte eforturi obginindy-seo diagram ea figura 0. ‘Valorletasirilor probahile calculate se compari eu cele admisibile prevazute fn STAS tec situa) se face ta str convene (de exempla 1100 pentru acim gi tem=0.25 3900 pentru eategorile de comseueti respective; fn cavul cand aceste valori sunt dept este rnecesara area de masur} pen-u prevenira si combatereatasrilorsuplimentare prin unmezine 2 vest Tele de Construct Bacueg & “Catedra de Geotehaicd si Panda & (0) ineo Figura 1.10 UUnivestates Tec de Coma Bute ee de Cevtti Fabia66 IV. CALCULUL UNEI FUNDATI CONTIN UE PRIN METODA WINKLER 1V.1, ELEMENTE CONSTRUCTIVE, Fundayiacontinot se realizeaz sub fo ai ac sub forma uneigrinz din heton armat cui figura IV. SECTIUNEA L-t i fal Figura WV.) In seeiune transversal te emg potas 2 fhind aleatuita din grin a nahn gn exe na dec devo Sets ade pte oo ae cy asa Figura 1V.2 2 Universite Tei de Coast Beweys eS ea de Goteaik Fu 0 Recomandat = Se considers dimensiunile stilpilor (by, 4) eunoxcute din dimensionares Gade — Placa de la partes inferiard a grinai se realizear orizontals (= suprastructuii = fnatimen gina H, ) doar Jac aceasta are 0 grosime de maxim 0,30 m. Peste accast inaljime ea se va realiza tm pata times Ha pci tm drt rin ein ate ict H = (028.035) Boru sma mare de 0:30 m, = hitmen ha plc Te exteror n= (4.4) H. rium de xt putin 020 ms 5 — Limes ta partes superioard rezulth din condi cain jurul stalpilor sf se realize ‘ hanchetorizontal de 2.5 «Sem: — anctie de lajimes I « pli, ntimea poate si rezulte egal eu inaimes psnzit i Hy ~ Lungimea consolelor = (025.030) Ly “Armarca grinzlor continue sub stlpi se face eu armituri longitudinale gi transversal Procentul minim de armare pentru srmétura longitudinal din ofc eu profil priodie (PC) este 440,10“ din sceiunea util iar pentru ce transversal sin ofel OB 37 este de 0105 %. Momentcte incovoietoare le care se dimensioneszi armtura longitudinal se iau in sectivnile de la flee stalpior. In seeiunile in care placa grav este comprimats,eaiulut se face ea petro seiune T. Toa armituraTongitudinal de rezisteni se amplaseaz in ini arial De o parte si de ata @ princi se prevad in placa aesteia armituri longitudinale de repanite cu seine pe ml de ce pin 10 % din aroatura ransversald de ersten a PB pe mi dar minim 398m. Accasté armaturi poole 1 tuatd in calle pene prewes ‘momentelor pe reaveme, ‘Armarea pli grin se realizearA eu plasesudat i toate situaile end este posi a ‘Vlvesintea Tete de Coos Bacoest & ‘Gatos de Geathuiel Funda1V.2. EL MENTE DE CALCUL, Meal de tip Winkler se earacterizeazi prin relatia de proporionalitae tre presiunes Ppfntr-un punct al mediulu itasareay a aceli panes oY ay in care K, este denumit eeticient de pal, Valoarea acest ve! mnt se determina ‘experimental, find funefe de natura teenului, valoarea Thee cit gi de marime yi forma fundatiei. Unele valor orienttive ale acestuia penta slit statice sunt prezentate tall Ww Tabetul 1-1 Wr Natura terenator K, on (kPa J) T Tupi necmpacate, pamantur arailoase Ton Some) Plastic eurgitoure-plastic moi, nisipur afinate 2 | Cimplatar companat, pnnntur argioase plastic consent Son sispuri de indesare medic "| Pamntarargidase plastic Wrioase, nisipun ibvate SORT [Arai ta, pier, Polovanigut To Sk De asemenea cveficintl de pa xe pate determina eu rlaia (conform PLUMKO) ne: ky este un coxficient ce fine seama de raportl nie lungimes slaimea de ‘contact rin, dat Tn tabolu V2 [Emu de deformateliniar a terenuui -eoeicientl de deformate liniar8 a terenul 4 semilfimeasupratete de contact a erinvis + semilunginea supratetel de contact a grin nivastiea fetmid de Conse Bute ‘Sede de Geteic Fua oo Tabet 1V-2 Ba ei oe aus ios Sin = as aa S| = {Sopa TRS hone ies soot O.HwR 0 ast She om Saas] foo] Pomning de ks ceuaia difeentil « une grin fneowoiate: inte e une ta form ey “ay in care {n'y ex urmatoarele nota = fatima rina em) 1 = medutol de claseitate al betonalu din care este alatuitd prinda, Pen hetonut 4.107 KPa fas He 1S (area BAD sei 1 omental de ner scion grin obgint prin eatin t= 5 Sluis general ceva erential (4.2) este «aay 3 -(Acomds + Bsinds) +6" (@eosks + Dsin As) CConstantcle de integrare A, B.C, D se determin’ punnd conde de eontut t Usiven ‘Cd Geteiea ran “bach 4 consider grind de hangin infin, supus une tcl coneetate F anon ponct din coiay = 0 pentru x= sar ecm A= B = 0 iar din contin feo pentru x0 eezults C= Dt — am contivare din eondiia T= 2. pent x = 0 sind cb y= pe 7 oo “cu wens reat, dacs examina grind Infinit aeiona ds ms te fn sonontate P,P, pi supapanees feller 8 ajnas 18 wrmitorle exer Pee ‘lorie y, TM To seine dats x yegigzn 100) T=5R,-BN) as) 1 webae-att) sn cae hx ese un parame adimensonal, espe valorca nna dsseske realex, in raport eu fatorullungimii elastice Irtroduceea iw permite uilizareafuneilor ys B gi eu alori numerics intahulte entry valor dae ale li tabelele IV-3 - 1V-5) Expresiteanaltce ale aestor funeti sunt ee rege ‘(cos + sin?) 1 = be F cos a0) pet cos » Ae *oow sn] to pric ee wees se clr ose nia gine nih fs a scope se pate eure la met “olor tne” nods de Bh, Se proselee ) “cand teal AB se prcungese de o parte si de ata a extrmiation 4 8 transformant ne grind infin figura V9) Figura V3 te ats de one rae ce aos pe pines AB ane ®, rn ino te Vs Va BSA ‘qh Wet deat B. Pera cave au mice ove oi email ia AP ach capete erin see su ere, va eu ca haste porte mene SOSA fone ietoare 88 eta iit sun ele rit fie ase, Dacd rezerdrile capeteor sunt diferite, cond rempuntnd ca grind oak ar apt AB ibe eterminareaintensiit posi foro ftve se sr coma Mee “Tye $i Mee, Tom, mind-set trmitoaree relat an sn ys ini eR Fy set tan de LET ve exe As respect B ale pi ak reg toq veVYsraptcucl suena SH son 1508 z ons as) t ‘Universitatea Teh de Construct Bucwrestt & Caen de Geotebnicl Fai t ‘Universitatea Febaich de Constvett Bucuredt & ‘Shere de Gesttmih FundaValorie ahsciselor x se ia fntotdeauna eu semn negatiy diac fort n resp {a stinga sectiuni considerate si eu semm povitiv dacs se gases la dreapt sectiuni Wve we pinewe RB Tabelul 1V-4, Valorie coefiientalt Tn eominsre, petra calculdtixmfilor yale slitrtn 3 M I vie sete ets pete pe Tet ts ¥ B Tro | 1050 | 7800 [0.0mm rina finite, ne posed ae x pent grinds infinite preizaea ca final otto P eso [aso] ow | oer ar [owe are | oe ee Gar . Y, 9] oars | 0820 2715 | 00x din expresiley,T gi M se inlud gi ele pent fre fate V..Van ste Ia dante ase Fos OSS Lanier tess os 20 vos [sam | 000? comespunzatoare orgs {20428 | 1000-[-0.100 | 1.680 | o.o10 | 2ess | 0027 | 3.920 O15 | PET 1o0-[-007% [1.700 [0012 | 2900 | 0027 | 3.995 [0.006 Tabla 1V-3. Valorie coefiremali Soe port ae [oom [rs fons | 208s f 00a | 40s | 000: ' a : Son [008s D019 vat yey «ty [awa Oa5¢ [0375 | 1200 | -o0ss | 1800 4100 F out owas DOs | dios |e | om | Sm | mows | as ae Ses Laser | iano |-00s0 1s20-[ ozo [3100 {ooze Paes | 000s GoW P gas [ aes [ator Lowi oss [3-0 [poss | aai0 [an ane [0350/1250] 008s | 1.900-| ovne | 3.200 { oone | 4200 { Cope ‘ua0 02a [ OHO] To9s [1.100 | ose] 2380 | -bos | 3a6s_ [anes aaa [0396 1280] oan | 1.925 [ ooas | 320 foow faz | oom Guo L235 f oan | doen 1s [oom | 2s | -oow [3.500 | eM on | 1300-0036 [2000 [ 0028 [3500 [ 0018 0,400 | 2. O17 390 | 0.002, ‘OMS 020 OaIs f o.0Ks Iss | oot | 2400 [nox | 3.580 | 0.008 oA Lo son Cr s10 [003s | 2008 | 0030_[ 3330 | oor | 43 oc 0s Gato_[ oom | 110 [oe | 3495 [no [x60 | 000 | oa pare | Tis p 0030_[ 2100 f 008i [2400 [oor | 4s00 | 000 TKS ‘ads_[ 07S | 120 -onas | 3a [now] 650 | hos gate | Oo Lia [oss | 2200 [oo [ase [ois [400 [00 ans ‘ogee [oro _[ 1245 saots [3.500 | hope [3708 | oo oso foes too [aan | 2300_[ 03+ [3 500 600_[ 0.001 | Ts aan [KF a0 | ome | 3sa0 nome a7 Thonn 950 | 02s Fae Lanne es oe | 3590 | 003 | 4700 | s0.008 Tae ese pea Pose Pw ssf a une [a pT aos | -o2as | Lack [001s | 200 | OO tee Tron a0 | a0 wo fas aa ee : ‘Sam [azo [1485 [010] 2s00-| 003 | S700 | oot! | ARO | Lite bono" Posag-Punso- [Lam -oso-f 361s | snes [3900 “hme 7 a | a | OO Lase [oor Tere [onvs Posen [unas [14s [post | 200s [noes | 4927 Tana Om NM TE oT | 0.190 | ose [eos [1500 | i082 [3700 [1.033 13.970 | 0.0K 0-740 _{ -0.175 | 1.52! EO NE AC TRESS DaLaao [Obs [os [Lo] 2.08 [3 7a [a0]. peo | ar Tahetut 1-5, Valorie cofentl y TIS POLS Paw | a | L690 | nost [2a [tors [100 [aun oe DTPA Pass | OMSL TS | sso | 2AS [01-150] COOH ¥ ¥ VT hte ie oor] Das aetesLalers [aoa [1a [bas | 2x70 [nor | 4200-[ O00 Toor | osm [ oawe_ [ose | Tame [ous | soo fom to tT aK Te] HTH LOLS || Doak | 2.9007) MT | A3a0- | LOND Dims [0385 [048s [one {sve Lavon tase fore Toe oe part Doss [nas [non | 19s [pase | 2915 | ane [4x00 | aoe 200-[ owe [0.900 | 0.286 11 8 a a eT a A ET baie { oats-[ oms [ozs [70 | oor [a700 [ons Fon foie Daa Lo-las | o.7Ks Panwa | 2m | oss | xan | sii | a0 | amme daar Poses [rom [ozs [reo [ows {arco | oor [tony [ory hass_Loae [oan oun [20s [now [ans [aor | aon | ome Taso foas0 | ors | 0250 | 1m | 0082 [2900 foo T sin | 901s aos DRS [uso Laws Pas [nae [anes [aol | ara [ one rape_[oane-[-Leps [022s [-vaso-[ oasa_[ 3.000 [-vaal | ame [008% nampa | oss Lado faim [nas [sto | oof ano | carts | Ties 02 [1007] bow | sion {omnt [ao0 [eon Dave Pos Poses [oats {20 [oat [3.20 | con | 4300) % 500-0412 | 1185] 0200 | 2000 | 0033 [3.141 | -o0aL | samy | OEE A A TOT Loan 1200 [0.195 | 2070"| 0025 | 3.200 [-o02t Osa Tai | 4 600_| -0.06 ans | o.130- [os | 000 a | aa [ani | S000 [a weao Loser [127] 01s | 2.100 | 0022 | 3.300 f-o0ar [aan | o6te D0 [as Pass | anos “owe | 325 a See ost Tame | tee | 2200] oo'e | so | 0020 | sss [000s tans Pano Doom Laon cae a0 || ose fos | A Lotst [2300 [oon | sas [0020 | 700 [4 ooo Lrawo [aa | 2.382 [0.000 | 3500_[-0019 | 3800 [0008 Doe | 5000 [0.001 oreo Lose L Las | oras [2.400 | -00cs [73.co0 | -oois | S000 i \Unnenstt Temid de Come Bore ‘nce de this Fama Ssceecee ee epeeeeenEsaesT nonnerenneOEOOneeneeees = averse Teta de Constrci Bociret “ie ds Govtehaih Puna Cy4 V.PROIECTAREA UNUI ZID DE SPRIJIN DE GREUTA MONOLT Vil. GENERALITATI ‘idle de spiin se amplascaci de regula a baza vesanfilor sau taluzurior $i au ea soup principal ealizarca une suprafee practic vericale pe tnaltimea respect, preludnd jotilad impingerea activa a masivului din spate (amonte). Pe Langa aceasta, zidurile asigurd dup cuz, proecta impoteivaeroviunli, degradailor din tghe, et In ronele ex versant instaili,fundaia zidurilor tehuie tneastra fn formatunea ‘seologic8 intact, stabil, aaa sub suprafaja de alunccare “idurile de spriin pot fi de diferit ipa + vue de spin de groutte: id de spijin tip earner; ur de sprijn din elemente preabrieste,gahioane, etsosie: snssive de pant ara, ee Penteu virile de sprijn de greutate, materilete cet mai treevent utitzate sant Detonut sinypl $i dria de pit Seetiunea unui zid de spriin monolit est tn general trapezoidal, eu paramental monte al levatici vertical sau foarte incTinal gi cu fundaia evarata (fg. VL) we Tn amonte de zid se prevede un dren pentru colectarea_apelor, “a cxecutat din material permesbil (pietrig,halast), eu 0 rigolt ta hav care se desea th aval prin 1 barhacane ce traversewa eleva avis vidi computa Zigurile sunt imparjite tn re tronsoane prin rosturi de tare, care ABMS _gpatrund pan’ la baza funda. fn prima fara a proicetci se areal provedear lao predimensionare Figura ¥.4 sectiunea transversal ridulu find eterminaté In funetie de Inalimea L Univnitatn etnies de Conse Bue tees de Gest Funda total h, conform figuri V.1. Sectiuneaaleas este api supusi unor verifies de sabia, ssa ‘eum se va atta mai depart, V.2.ELEMENTE DE CALCUL ‘Padurite de sprijin de greutate sunt constructit masive, care rezst prin propria lor sreutte la tmpingerea activd a pimamului, Acceta se poate calcula eu ajutora wort tui CCoulom, prin metoda analities Rankine sau grafo-analiti prin metoda Culmann, V2.1, Calcul impingerii ative a piminulu din spatelesidului, Metoda Rankine ‘Aceasts metoda presupune urmatoarcle ipoteze — peretlezidului de sprijin este vertical suprafaa terenulu natural este orizontal frecarea nie id si pmo se negliears TInaceste condi, impingerea activi a unui masiv necoec se poate cule conform fisurii V2. " holt kaa aati) Figura V2 far Ps evant in sft: Pv este impingerea activ datorat sarcini goo suprasarcind iar k, este eoeficiemul de Impingere activ k= tg’ s?-@2) 5.1) De aici rezulté valoareampingeri totale: P.£Pyy +P, = ROH + Kgl GN), 62) isis Tie de Conse Bucur ‘Cte de Gauche Pea16 ¥.22. Calcul pings stiv snl Tein Coo pe er a 5 . Hef esedatacctgua v3 4 PPh ~ Pyo LAP (5.3) ’ = pubs = presiumes conespuncours \ a. recat interne 8 pasate <* = ape ha site yc aportal eoeriun Tindnd seama de elementele peometciee gi de frveaes Figura V3 i Pinetheton, wlnss nap este cas e relia: Pa = = kPa Gay incare ingle de orzontala al paramentaluiamonte al zidali Inghivl de frecare piminueton: {Y= sreutalea volumieta pm din spate dla Nin K, = eueficientul impingeri ative & parminul JC, [kPa] ci c= eocciunea pamantului din spatele zidului [kPa Contorm metodei Coulomb, coeficiental K, este dat, in aeest ea de elias —1_ sine) SiO Bis [sin(@--8)sin| OB) * Y sin(e —)sin(o =p) Univesate Tobie de Commi Bue & ted de Gettie Fan = unghie frecae intern’ pannus hugh iad oval supra erenshi amonts Valor nimi hy a ease anal rpingerea ata te dal Se ea: * (5.6) c ‘Netindnd scama de poriunes Wy. Se precizewrA ca la palplagele Larsen, la care imbindrile sunt situate fn axa medic Uuchuie si se reduc modulul W, eu 25% duck profilele sunt intraduse independent gi eu 15% ‘acd sunt itroduse dows ete dout,sudate, deci W, > W,g/.75 gi respectiv W, > Wy 8S, VL6. Dimensionarea grinzii de solidarizare Pentru solidarizarea palplangsior gi lepitura cu tiranii se adopt o pereche de gris! Ietalce U,dispuse deo parte $delta a tirsntului, cain Figura VIA, Grinds se considers simplu rezematd intr; doi trai succesivi prin urmane mome:wul ale Money = 60) Tirucat Ry este soeotita ations wiform dstriuit pe metrul linia, iar este distanga tee do trang suecesivi, care se ia y=1.%m find un mullipha de 28 (B=1afimea palptang) 2 ‘Univesita Teac de Consinei Boewess (lees de Geeeticd Pui 9 Sectiune rizonala Jneucdt se fa dou grinvi U, vom ave unde 0, = 140000 KPa Din tahelul VI se alege un profil U ex WeW, VL7. Dimensionarea tirantulu Fora de eaeul in tran se obtine eu relat ReKRel (6) Seaiune vera aed ° + eb unde K = coefient de suprancicare (de hice KE}, va Secfimes nell newsaa a ianul ezaa ain R Arras “bE, (6) unde 6, exe revistena de caleul a oflul din care este confeciona tirantul (pentru PCS 0000 KPa sk este un coeficent de siguranl care poate lat egal fsrucit seetunea Granta este circulars, diametrul net necesar (iametru efetiv in Portunile etate) se obfine eu relia [Rt ase bret ne (9) Jn final se adopt penta tiant un diameteu d= sc +(6...4mm. VIS. Stabilirea tungi antului Pena stahitrea angio tiranului, se pun dow condi care si wsigure franca ‘ncorajlui in poriunea sabia a masivului din satee palplangelor (conform figrii Vea oivrsinus Tei de Conti care1 foe EH? hy Tabelut VI-}. Tipuri ucuate de palptange metalice [a oi * ‘Schipa TDenw ‘Dimensiuni (mm) Musa ‘peli = petcle \ oy profit mire BT Te CTw]« nt wo kilo) | tke/m’) | (omy | (em?) | LARSSEN| I, 405 [100 T 65. En 744 | 262 | 94.6" 1 [aor 13 ee aor fae pete 1 Pacts aso tes 45.0 [100 [a0 P57 jew 6 ao Hs 3 200} 109 a00- of a \_/® Geer a Pare wee > & = . a chi a ee e055 seo ss sum vie a Cs ee Figura : Var aie ta Tn| 234 [3560 | se [ __ errant ER B ‘wan WORK saa ao_[ss 2 Lain = (8 9 )ta(45°—2) + (hh alse 2 normal Tao KO a Two_[ 1374 Le an odes 1 Tius ns} a 50-1584 ererees! 7 200-[-95 Pas se Too fi5s.4] me 20 Cam os-[ eee incee wer von | Poy a [aa [ns | ge] yap Lungimea trantulu trebuie 8 fe cel putin egal eu cea mai mare dintee cel __ 5 { ao Tie {12 Toa op TOSCH sao F900 es _| ae ee oan! Ly 2 maX Lyi) special So we 9s as [93 [ot] Sa ae fens 5°) 180 120/180 | saa] —iae Pais Haat L a Tab VED Pai de oe“ ~ Sehita 1 Dewan ~Dimensiani (mm) ~ [Sectiune | Masa prot we Te Ta tes Ls CO A imo] 46 150 st Ps , eo ss et ea ake Hwa 60 Tt ap EP a ee A eo oe ep fe heed 0a a as if ee sy ee ee ast ag uv pa sos st op 3 Pwo oa | Eames EO ECO Te £ Uaivertates Tei de Cons Buca “Creda de Geotail Funda alveriaten Teal de Const Bucur (alee de Geotehaicky FandaANEXA labora de Prot. dr. ing. Anatolie MARCU Evaluarea actiunii seismice pentru calculul stabilitatii taluzurilor gi al lucriirilor de sustinere prin metoda pseudostatis 1. Tn conformitate eu presriple romdnesti pentru proicetarea antscismicd @ eonstruetior (Normatival PIOM2), accelerefia maxim’ a migcarit seismice a terenului_neconsrut (oonsiderata cu o perioada medie de evenire de cea, 50 de ani se slabileste eu rela wan Soa he fn care: geste aeceleratia gravitated teste: ~k,- coeficient corespunzitor zoneiseismice de calcul, indiest pe harta din Figura HI te de osilaile musveloe de paral antrenate 2. Porele de inertie (activnile seismice) general igsarea seismicd au o drcoie orienta obigatoria 1 analizatetnu-un sistem de eoordonate hidimensional (ziduri de spijn, digur gi harsje ew sectiune transversal constant pe lungimi ma) acceleraiaseismicl este introdusd prin cole pata, fa caval construction care pt 30" ‘unde Beste unghiul meutu de inctinare a alu (versantalui Fata de oniznntata ‘Not tn ealeulele patie de Mahitate se pate asepta 0 valoae mie evefcentulai Sali eu semisuma valorlor respective penis hava si putea superoard a talus (versanut. 3.4 In cal iucattor de snare (iduri de spin, pcre mula, pert de palplange, ete.) oficial se adopt pa cum rma ~ pont dur de spin de ereutate (In funcie de deplasarea aseptic 05 (67 ~ Pent dri de spijn fundate pe pili, cule de poduri.perei ancora sau spe a= 1 34. Vatorile ky si K, pot servi ditcet tn calculul stilt taluzuilor gi versanilor say al Presi ative sau pusive & pimntului,precum s+ petra determinanca aefunilor seismic: ‘rizontala (Sy) respect vertical (,) a reli (roy Aan in care G este revultanta neiecilr gravitaionale 4+ Reslucer ale eveficientulul seismic ky 10 raport eu ky, comparahile eu exle arate la pet 41..3.3 su previzate gi informa revizuits a Normativalai departamental PE: 729.92, i eare jn functie de class de orang a construtilor hidrotchnive si de Ama seismic’ a amptasamentull se reeomand vali ky = (107 oe 1 "Uiserstate Tobie de Conan Bec (Cates de Genchnic acBIBLIOGRAFIE 1. Andre, S., Antonescu, I. (1980) - Geotehnicd si Funda vol. gil ICB 2. Antonescu, 1, Manea, S. (1983) -Indrumitor penta proieetul de funda, CB 3, Manoliy 1. (1984) - Fupdati gi procedee de fundare, Fatura Tehnies 4. Marca, A. (1991) -Curs de geotehnict si fundati, parte I, ICB. 5, Mareu,A., Comes L. (1991) -Indrumator pentru proigetarea andi pe pil ics 6, Prgcu, R. Popovic A. gi ali (1980)-Ingincra seismick 4 maior haraje, Halu Academic 7, x4x (1979) « Tabele, grafice gi formule pentru prbietarea fundailor, Catedra de Geotebnict si Funda, 1CB TAS 39W0-74 - Geotehnica. Terminologic,simboluri, unit de masura 9. xax - STAS 33002.85 - Teren de fundare. Caleululterenului de fundare fn carl Bax fundaridirecte 10. xax - P1002. Normativ pentru proicctarea antiseismici a constructor de Tocuinje, social - cultural, agrozootehnice gi industria 11. xxx - PLO-86, Normativ pent proicctaea gi execuarea lueritor de lundati directe la consi, INCERC, Bul. Constrtitor ar. 1/1987 12. xxx - 7-92. Normativ privind proiectarea, executarea si explostarea construe fondate pe pimantuti senile ta umerire, INCERC, Buletinul Constugfilor 2/1998 13. xxx - €239-92, Indrumior tchnie provizoriu pentru caeulalterenulu de Fundare a presiunii pimAntului pe lurasi de susinere i al stabiltti talururilor i versanilor, la fiuni seismice, INCERC, Buletinul Construcior nr, 3/1993) 14. xxx - STAN 1010000-75. Principia generale de verficare a siguranjci constructor 15. xxx - STAS 10101/0-75, Actiuni tn construti 16, xxx STAS 101010477. Actiuni in construci, Clasiticares si gruparesactiuniir pentru construc civie g industrial 17, xxx - PE 729-92. “Normativ departamental pentru clasificarea, gruparca 9 ‘evaluarea actiunilor hidrotchnice”(proieet) 18, xxx - ENV 1995 - 51994 “Eurocode 8, Design provisions for earthquake resistance of strucotres- Pat 5: Foundations, retaining strucuzes and geotechnical aspects 19. xxx (1997) - Environmental Geotechnics. Report of the ISSMFE TC S| Universita Teh de Constr Baca & (ated de Gecthoih Funda 9s CUPRINS |. GENERALITATI PRIVIND ACTIUNILE IN CONSTRUCTIL 4, PROIECTAREA UNUL DIG DE PAMANT CU SECTIUNE OMOGENA, 111, Predimensionarea pantelor taluzuriordigulu 1.2. Veriticaea siabilitai unui tal 112.1. Verificarea stabil taluzlui la actiuni seismice. 1.3, Calcuultasrior probable ale terenutui sub dig UA. Veriticrea stilt teremulyi de fundare MS. Speci fculcalcullui deportetor de degeni 115.1, Problematica general m182.¢ asiticares deporitelor. US.3, Alcdtuitea depozitelor capsulate. Usa. "rincipi pentru realizarea depozitelor capsule IIL PROIECTAREA UNEL FUNDATH DIRECTE IZOLATE IL. Princip de proicctare ML, Stabil lrea presiunli conventionale de cael IL3. Stabilitea dimensiunilorbazei fundayieidirecte TL Projectareafundaie directe izolate 14.1. F 142. F 'undate de heton simplu eu euzint de beton arma ‘undafe clastic (tap) de beton arma. MLS, Caleuul tari probabile a fundaie ditecte izolte. {IL.6, Caluta terenului de fundare Ia stare limits de capacitae portant 4ML7. Calcul tase suplimentare prin umezire fn cazul amplasici fundatii pe less. IV. CALCULUL UNEI FUNDATH CONTINUE PRIN METODA WINKLER. WW.1. lemente consnuctive V2 Elemente de ealeul V. PROIECTAREA UNUIZID DE SPRUIN DE GREUTATE, MONOLIT. V.L GENERALITATL 2 Universite Tebsict de Constraci Bucuet (Cater de Getehaih Fandai 16 20 2 n B 4 36 66 4 ™96, V2, ELEMENTE Di: CALCUL. 'V.21, Calcul impinge active « pimdnului din spate ridului, Metoda Rankine ¥.22, Caleuulimpingesi active a pamintutu din spate zidul. Teoria Coulom V2.3 Cateutul impinge active din spate zdalui, Metoda Culmana V.24, Veriticare zidului la alunecare pe talpa V2.5. Verificarea presivitor pe teen. V.206 Veriticarea stabi la asturnare V2.7, Verificare ridulu: ls atin seismice... ‘VI. PROIECTAREA UNEI INCINTE DE PALPLANSE ANCORATE VL, Calcul sotteitaritor supra palplangetor VI2. Calcul static l palplangelor VL3. Determinazea adincinii de infigere * a palplanselor. VLA, Caleulul momentula icovoietor maxim in palplanye VLS. Alegerea ipului si dimensinitorpalplangelor 16, Dimensionarea grin de soldat: YLT, Dimensionare tirana VL. Stabiliea lung iran - ‘ANEXA: Fvaluares ae{inii sesmice pentra calcul stabilit ‘asfincre prin melds pseudostatic’, autor Prof. Dr. ing. Anstolie Mare luauilor al lero de RIBLIOGRAFIE, 2 Unversiata Tetmit de Cony Bare Cater de Geta Pa 1% s % n 0 a 2 xs 0 x7 x as oa 9 2 4