COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Bruxelles, 6.10.

2004 SEC(2004) 1200

Raportul Periodic asupra progreselor înregistrate de România în vederea aderării la UE 2004
{COM(2004) 657 final} (Traducere neoficială)

1

Cuprins
A. INTRODUCERE ........................................................................................................... 4 1. Prefaţă ........................................................................................................................... 4 2. Relaţiile între UE şi România .................................................................................... 6 B. CRITERII DE ADERARE.............................................................................................. 12 1. Criterii politice........................................................................................................... 12 1.1 Democraţia şi statul de drept.................................................................................. 14 1.2 Drepturile omului şi protecţia minorităţilor........................................................... 22 1.3 Evaluare generală................................................................................................... 30 2. Criterii economice ..................................................................................................... 31 2.1 Introducere ............................................................................................................. 31 2.2 Sumar al evoluţiilor economice din anul 1997 ...................................................... 32 2.3 Evaluările în termenii criteriilor de la Copenhaga................................................. 33 2.4 Evaluare generală................................................................................................... 46 3. Capacitatea de a face fata obligaţiilor de membru al UE ..................................... 47 3.1. Capitole de acquis ................................................................................................. 50 Capitolul 1: Libera circulaţie a mărfurilor ............................................................... 50 Capitolul 2: Libera circulaţie a persoanelor............................................................. 55 Capitolul 3: Libera circulaţie a serviciilor ............................................................... 58 Capitolul 4: Libera circulaţie a capitalurilor............................................................ 62 Capitolul 5: Dreptul societăţilor comerciale ............................................................ 66 Capitolul 6: Politica de concurenţă .......................................................................... 68 Capitolul 7: Agricultură ........................................................................................... 72 Capitolul 8: Pescuit .................................................................................................. 81 Capitolul 9: Politica în domeniul transporturilor ..................................................... 84 Capitolul 10: Impozitarea ........................................................................................ 87 Capitolul 11: Uniunea Economica si Monetara ....................................................... 89 Capitolul 12: Statistica............................................................................................. 91 Capitolul 13: Politici sociale şi ocuparea forţei de muncă....................................... 94 Capitolul 14: Energia ............................................................................................. 100 Capitolul 15: Politica industrială ........................................................................... 105 Capitolul 16: Întreprinderile mici şi mijlocii ......................................................... 108 Capitolul 17: Ştiinţă şi tehnologie.......................................................................... 111 Capitolul 18: Educaţie, formare profesională şi tineret ......................................... 112 Capitolul 19: Telecomunicaţiile şi tehnologia informaţiei .................................... 115 Capitolul 20: Cultură şi politica în domeniul audiovizualului............................... 118 Capitolul 21: Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale........... 119 Capitolul 22: Protecţia mediului ............................................................................ 123 Capitolul 23: Protecţia şi sănătatea consumatorilor............................................... 127 Capitolul 24: Cooperare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne........................ 130 Capitolul 25: Uniunea Vamală............................................................................... 138 Capitolul 26: Relaţii economice internaţionale...................................................... 142 Captolul 27: Politica externă şi de Securitate comună........................................... 144 Capitolul 28: Control financiar .............................................................................. 147 2

Capitolul 29: Prevederi financiare şi bugetare....................................................... 149 3.2 Traducerea acquis-ului......................................................................................... 151 3.3 Evaluare generală................................................................................................. 152 C. CONCLUZII ................................................................................................................. 155 D. PARTENERIATUL PENTRU ADERARE: EVALUARE GENERALA ................... 160 ANEXE .............................................................................................................................. 162 Human rights conventions ratified by the candidate countries...................................... 162 Statistical annex ............................................................................................................. 163

3

care va evalua abilitatea celor două ţări de a-şi asuma obligaţiile de stat membru până la aderare. drepturile omului. şi va prezenta primul Raport la sfârşitul lui 1998. Comisia va prezenta apoarte periodice Consiliului. trecând în revistă progresele înregistrate de fiecare aplicant din Europa Centrală şi de Est în vederea aderării. Raportul: descrie relaţiile între România şi Uniune. în special măsura în care a fost adoptat acquis-ul Uniunii […].” Comisia a pregătit acest Raport Periodic în vederea Consiliului European de la Bruxelles. Rapoartele Comisiei vor servi drept baza pentru luarea. analizează situaţia cu privire la criteriile politice stabilite la Consiliul European de la Copenhaga din 1993 (democraţia. la nivelul Consiliului. statul de drept. ţinând cont de criteriile de aderare de la Copenhaga. evaluează situaţia şi perspectivele României în privinţa criteriilor economice definite la Consiliul European de la Copenhaga (o economie de piaţă funcţională şi capacitatea de a face faţă presiunilor concurenţei şi forţelor pieţei din cadrul Uniunii). ce va avea loc în luna decembrie. însoţite de recomandările necesare pentru deschiderea conferinţelor interguvernamentale bilaterale. în mare. INTRODUCERE 1. aceeaşi cu cea utilizată în anii anteriori. Comisia a publicat o serie de rapoarte periodice anuale privind progresele înregistrate de România între anii 1998 şi 2003. Prefaţă În Agenda 2000. în special în ce priveşte cadrul pentru Acordul de Asociere. Comisia a menţionat că va raporta periodic Consiliului European progresele înregistrate de fiecare ţară candidată din Europa Centrală şi de Est în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană. Consiliul European de la Luxemburg din decembrie 1997 a decis că: „ Începând cu sfârşitul anului 1998. Comisia va continua să urmeze metoda adoptată prin Agenda 2000 în evaluarea abilităţii statelor aplicante de a îndeplini criteriile economice şi să îndeplinească obligaţiile ce decurg din procesul de aderare. - 4 . Structura urmată pentru acest Raport Periodic este.” Prin urmare. Consiliul European de la Bruxelles din iunie 2004 a reiterat că obiectivul comun al Uniunii este acela ca Bulgaria şi România să devină membrii ai Uniunii în ianuarie 2007 dacă vor fi pregătite. a deciziilor necesare pentru conducerea negocierilor de aderare sau pentru extinderea lor asupra altor ţări candidate. şi a concluzionat că: „Consiliul European aşteaptă cu nerăbdare Raportul Periodic al Comisiei Europene pe anul 2004. protecţia minorităţilor). În acest context.A.

raportul furnizează o evaluare dinamică. Ca regulă. precum şi o privire de ansamblu asupra aranjamentelor tranzitorii ce au fost acordate. Raportul urmăreşte dacă reformele planificate şi menţionate în Raportul Periodic din anul 2003 au fost duse la îndeplinire şi examinează noile iniţiative. totuşi. Această abordare asigură egalitatea de tratament pentru toate ţările candidate şi permite o evaluare obiectivă a fiecărei ţări pe baza progreselor concrete în pregătirea aderării. o atenţie deosebită este acordată standardelor de siguranţă nucleară. sunt menţionate şi măsurile luate după această dată. a convenţiilor internaţionale efectiv ratificate (cu o atenţie deosebită asupra implementării) şi a măsurilor efectiv implementate. progresele au fost măsurate pe baza deciziilor efectiv luate. dar şi evoluţiile în ce priveşte capacitatea administrativă şi judiciară necesară pentru implementarea acquis-ului. În ceea ce priveşte criteriile economice. Mai mult. În plus. Calendarul de implementare a angajamentelor asumate de România iau în calcul această perspectivă. Pentru fiecare din capitolele de negociere. stabilind pentru fiecare cei mai importanţi paşi pe care România trebuie să îi întreprindă în vederea aderării. Consiliul European a subliniat importanţa acestui ultim aspect la întrunirea de la Madrid în 1995. Raportul conţine o secţiune separată examinării gradului în care România a dus la îndeplinire priorităţile conţinute în Parteneriatul de Aderare. ce au fost subliniate la Consiliile Europene de la Cologne şi Helsinki. a legislaţiei efectiv adoptate. obiectivul este de ca România să devină membru al UE în ianuarie 2007. acest Raport oferă o evaluare generală a situaţiei fiecărui aspect luat în considerare. luând în considerare că Raportul va reprezenta baza de evaluare de către Comisie a stadiului pregătirii României pentru a deveni membră a UE până la data aderării.- examinează capacitatea României de a-şi asuma obligaţiile de stat membru. cel mai recent la Bruxelles în iunie 2004. Acolo unde România şi-a asumat angajamentul de a îndeplini măsuri specifice până la data aderării. În funcţie de progresele viitoare ale României în îndeplinirea criteriilor politice. Ca şi în Rapoartele anterioare. Raportul oferă o evaluare succintă a gradului de implementare a angajamentelor asumate în negocieri. Consiliul European de la Bruxelles a subliniat că o atenţie specială trebuie acordată de către România şi Bulgaria pentru îmbunătăţirea capacitatea administrativă şi juridică pentru a fi pregătite ă devină membre în anul 2007. În anumite cazuri particulare. din legislaţia secundară şi din politicile comunitare. acesta include o evaluare a progreselor înregistrate de România de la Opinia din 1997. fie de adoptare în Parlament nu au fost luate în considerare. legislaţia sau măsurile care se află în diferite stadii fie de pregătire. astfel încât să creeze condiţiile pentru integrarea armonioasă a acestor state. Raportul utilizează numeroase surse de informaţii. La Madrid. Această secţiune nu doar aspecte privind alinierea legislaţiei. adică acquis-ul aşa cum rezultă din Tratate. în perspectivă a performanţei economice a României. Acest Raport ia în considerare progresele înregistrate de la Raportul Periodic din anul 2003. Acoperă perioada până la data de 31 august 2004. Consiliul European a subliniat că ţările candidate trebuie să îşi adapteze structurile administrative. România a fost invitată să furnizeze informaţii cu privire la progresele înregistrate în pregătirea pentru aderare de la publicarea 5 . Comisia a evaluat procesele relevante în pregătirea acestora. În această secţiune. şi cu câteva ocazii ulterioare.

Mai multe detalii cu privire la acest instrument pot fi găsite în Partea D a prezentului Raport.5% faţă de nivelul înregistrat în 2002. Au fost lansate procedurile în vederea înfiinţării Comitetului Consultativ Mixt cu Comitetul Regiunilor. Sistemul sub-comitetelor continuă să funcţioneze ca un forum tehnic de discuţii. instituţiilor financiare internaţionale si organizaţiilor non-guvernamentale. O reuniune a Comitetului de Asociere a fost ţinută în noiembrie 2003.9% din comerţul total al României.reprezentând 67.8% peste nivelul din anul 2002 şi a reprezentat 61. au reprezentat surse adiţionale. în special contribuţiile Consiliului Europei. care a contribuit la o reducere semnificativă a deficitului comercial în acest sector. reprezentând 57. vehicole. Deliberările Consiliului şi rapoartele şi rezoluţiile Parlamentului European au fost luate în considerare în pregătirea Raportului . În timp ce tendinţa de creştere a exporturilor UE către România a continuat în anul 2003. produse chimice precum şi produse din oţel. pachetul convenit recunoaşte fluxurile comerciale tradiţionale 6 . Comitetul Parlamentar Mixt reunind reprezentanţi ai Parlamentului român şi european s-a întrunit în noiembrie 2003 şi în aprilie 2004. Principalele exporturi industriale către UE-15 au constat în textile. Informaţiile furnizate în cadrul Acordului de Asociere şi în negocieri. ce au presupus un exerciţiu de adaptare tehnică pentru a lua în calcul acordurile preferenţiale care existau între România şi anumite state membre ale CEFTA. Cele mai importante importuri industriale au constat în echipamente. produse din plastic. negocierile privind Acordul European au fost finalizate în ce priveşte liberalizarea comerţului agricol. 2. Un Parteneriat de Aderare revizuit a fost adoptat de Consiliu în mai 2003. importurile din UE-15 au crescut cu 11. Câştigurile din comerţul cu UE-15 în anul 2003 a fost cu 9. Ponderea deţinută de Comunitatea Europeană în comerţul exterior al României s-a stabilizat la un nivel ridicat. şi evaluările făcute de mai multe organizaţii internaţionale. În 2003.ultimului Raport Periodic. În ansamblu.7% (11. În anul 2003.8 miliarde €) din totalul importurilor României. Consiliul de Asociere s-a întrunit în iunie 2004. Principalele importuri agricole au constat în cereale. Comisia a considerat totodată. s-a înregistrat totodată o creştere importantă a exporturilor româneşti de produse agricole către Comunitate. legume şi seminţe oleaginoase. Comitetul Consultativ Comun cu Comitetul Social şi Economic s-a întrunit în noiembrie 2003. încălţăminte şi produse din oţel. Relaţiile între UE şi România Evoluţii recente în relaţiile bilaterale România a continuat să implementeze Acordul European şi a contribuit la funcţionarea eficientă a diverselor instituţii implicate. preparate alimentare şi tutun.6% (12. exporturile către UE-15 au fost cu 8% peste nivelul din 2002. echipamente. şi în cadrul misiunilor de peer-reviews care au avut loc în vederea evaluării capacităţii sale administrative în mai multe domenii. OSCE. textile. carne. Exporturile de produse agricole ale României către UE-15 au constat în principal în animale vii.2 miliarde €) în exporturile totale ale României. În mai 2004.

existente între România şi noile state membre şi deschide noi oportunităţi comerciale pentru ambii parteneri. Un nou Protocol Adiţional la Acordul European, implementând aceste noi concesii este probabil să fie adoptat de Consiliu la sfârşitul toamnei anului 2004. În timp ce tendinţa de creştere a exporturilor UE către România a continuat în 2003, s-a înregistrat totodată o creştere semnificativă a exporturilor de produse agricole ale României către Comunitate, care a contribuit la o reducere notabilă a deficitului comercial în acest sector. În ceea ce priveşte produsele agricole transformate, a fost semnat in luna mai 2004 un acord la nivel tehnic prin care exporturile româneşti vor avea liber acces la piaţa UE, cu excepţia unor produse sensibile, în schimbul unei liberalizări imediate sau graduale a taxelor asupra exporturilor UE către România. Noile concesii comerciale, care prevăd de asemenea eliminarea restituiri la export aferente produselor agricole transformate, vor fi implementate prin o Decizie a Consiliului de Asociere. În prezent, există în vigoare trei măsuri de protecţie comercială împotriva importurilor provenind din România: o măsură anti-dumping asupra importurilor de tablă groasă şi o măsură anti-dumping asupra importurilor de uree. În perioada de raportare nu au fost impuse noi măsuri anti-dumping sau compensatorii şi nu a fost iniţiată nici o investigaţie împotriva României. În aprilie 2004, UE a adoptat măsuri de salvgardare definitive asupra importurilor de fructe citrice conservate iar în august 2004, măsuri de salvgardare provizorii au fost impuse importurilor de somon de fermă. În baza unei Decizii a Consiliului din mai 1997, modificată de Decizia Consiliului din septembrie 2002, Comisia a deschis negocierile formale cu România cu privire la PECA (Protocolul privind Evaluarea Europeană a Conformităţii) în luna octombrie 2003. Negocierile se află în desfăşurare. Asistenţa comunitară Trei instrumente pre-aderare au fost finanţate de Comunitatea Europeană pentru a ajuta ţările candidate din Europa Centrală şi de Est cu pregătirile pre-aderare: programul Phare; SAPARD, care oferă sprijin pentru dezvoltarea rurală şi agricolă; şi ISPA, care finanţează proiectele de infrastructură în domeniul mediului şi transportului. Sprijinul oferit de aceste programe se axează pe priorităţile din Parteneriatul de Aderare, care sunt menite să ajute statele candidate să îndeplinească criteriile de aderare. Volumul total al asistenţei pre-aderare disponibilă pentru România pe anul 2004 (aproximativ 825 milioane €) este semnificativ şi în creştere: aceasta reprezintă o resursă financiară foarte importantă pentru România, situată la nivelul de 1.4% din PIB, 5.25% din veniturile bugetului consolidat sau 38% din cheltuielile pentru investiţii din bugetul naţional. Phare oferă sprijin pentru construcţia instituţională, investiţii pentru întărirea infrastructurii de reglementare necesară pentru asigurarea conformităţii cu acquis-ul şi pentru investiţii pentru realizarea coeziunii economice şi sociale. Phare ajută totodată ţările candidate să îşi dezvolte mecanismele şi instituţiile necesare pentru implementarea Fondurilor Structurale după aderare; este sprijinit de un număr limitat de măsuri (investiţii şi scheme de împrumut) cu accent pe probleme tematice şi regionale. Programul Phare a alocat aproape 2.100 milioane Euro României în perioada 1992 – 2003, incluzând aici 283 milioane Euro în 2003. Sub-programul de Coeziune Economică şi 7

Socială din cadrul Programului naţional Phare 2004 va folosi aproximativ 160 milioane Euro, 40% din bugetul total Phare pe 2004. Aceasta reprezintă o creştere faţă de alocările din 2003 cu 48 milioane Euro. Rata de absorbţie a fondurilor în ceea ce priveşte angajamentele a rămas stabilă la 97% din anul 2000. Totuşi, implementarea proiectelor este deseori întârziată faţă de termenele limită fixate în Memorandumurile de Finanţare. Aceste întârzieri apar mai ales datorită faptului că mai mult de 70% din contractele pe fiecare an sunt finalizate abia în ultimele două luni din perioada de contractare, permiţând numai un singur an pentru implementare, perioadă insuficientă pentru un număr mare de proiecte. Numeroase cereri de amânare a datei limită sunt inevitabile în fiecare an. Programul Phare 2004 se axează pe următoarele priorităţi: Accentul este pus pe programe multi-anuale, care întăresc capacitatea administrativă şi judecătorească, susţinerea minorităţilor şi a societăţii civile, lupta anti-corupţie, îmbunătăţirea condiţiilor din închisori şi întărirea cooperării poliţieneşti (50 milioane Euro) Este acordată o asistenţă substanţială pentru funcţionarea unui sistem de cadastru şi registru al terenurilor unic, eficient şi adecvat ca bază pentru obţinerea de susţinere financiară Comunitară, mai ales în agricultură, şi pentru a asigura siguranţa investiţiilor (4,5 milioane Euro) Respectarea obligaţiilor acquis-ului: programele de twinning, asistenţa tehnică şi investiţiile sunt îndreptate în principal în patru direcţii prioritare: finanţe publice, agricultură, mediu şi gestionarea frontierelor, acestea de asemenea beneficiind de programe multi-anuale. Alte domenii specifice acoperite de bugetul pe 2004 sunt: piaţa internă, concurenţa, statistica, politica socială şi ocuparea forţei de muncă, energie, transporturi, protecţia consumatorului, justiţie şi afaceri interne şi sectorul audiovizualului (155,4 milioane Euro) Coeziune economică şi socială: susţinerea este acordată în strânsă legătură cu Planul Naţional de Dezvoltare pe 3 ani adoptat de Guvernul României în decembrie 2003 (160,1 milioane Euro) 28 milioane Euro din cadrul programului au fost acordate dezvoltării cooperării transfrontaliere la graniţa României cu Ungaria (5 milioane Euro), Bulgaria (8 milioane Euro), Moldova (5 milioane Euro), Serbia şi Muntenegru (4 milioane Euro) şi Ucraina (6 milioane Euro).

-

-

-

-

România mai participă şi beneficiază de programe multi-ţări şi orizontale finanţate de Phare, cum ar fi TAIEX, Facilitatea pentru întreprinderi mici şi mijlocii, SIGMA şi programul de securitate nucleară. România participă la ora actuală la următoarele programe comunitare şi Agenţii: Mecanismul de Protecţie Civilă, Combaterea Discriminării, Combaterea Excluderii Sociale, Program de acţiune comunitar în domeniul sănătăţii publice, Cultura 2000, Vamă, eContent, Agenţia Europeană de Mediu, Fiscalis, Întreprinderea şi Spiritul Antreprenorial, Programul Cadru 6 pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică, Euratom, Egalitatea şanselor între femei şi bărbaţi, IDA II, Măsuri de stimulare în domeniul ocupării forţei de muncă, Leonardo da Vinci II, LIFE, Socrates II şi Youth. Phare ajută la acoperirea unei părţi din 8

cheltuielile de participare la aceste programe şi agenţii. Pentru a eficientiza procedurile juridice comunitare şi pentru a înlesni în acest mod participarea viitoare a României la programele comunitare, au fost semnate numeroase Memorandumuri de Înţelegere între Comisie şi România. În general, impactul Phare a fost pozitiv. Transferul efectiv de know-how, de echipamente şi de resurse financiare a avut loc într-un număr de domenii importante, cum ar fi: Administraţia din România: întărirea capacităţii administrative a administraţiei publice la nivel central şi local (27 milioane Euro). Proiecte destinate pentru susţinerea procesului de reforma a administraţiei publice din România, întărirea capacităţii administrative a Parlamentului României şi dezvoltarea capacităţii administraţiei române de a gestiona şi monitoriza fondurile europene de pre-aderare într-o manieră adecvată şi eficientă; Justiţie şi afaceri interne: consolidarea gestionării frontierelor şi gestionarea fenomenului migraţiei prin proiecte de twinning pentru funcţionarea Poliţiei de Frontieră şi susţinerea prevenirii şi controlului spălării banilor. Alte proiecte sunt menite să asigure concordanţa cu acquis-ul în domeniul cooperării poliţieneşti şi lupta împotriva crimei organizate şi consolidarea capacităţii instituţionale în lupta împotriva corupţiei; Construcţie instituţională pentru implementarea Planului Naţional de Dezvoltare (PND): acest proiect Phare 2000 în valoare de 7 milioane Euro a însemnat corelarea a 9 proiecte de twinning la nivel naţional şi local pentru pregătirea PND şi a instituţiilor pentru gestionarea fondurilor structurale. Această acţiune a avut o însemnătate importantă pentru susţinerea eforturilor României în domeniul capitolului 21 (Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale); Susţinerea investiţiilor în vederea înfiinţării de noi întreprinderi şi a dezvoltării întreprinderilor mici existente: acest proiect Phare 2000 în valoare de 8 milioane Euro (şi alte 8 milioane Euro din co-finanţare naţională) a dus la susţinerea dezvoltării a mai mult de 400 de întreprinderi micro şi mici, mai mult de 400 de companii au fost echipate cu tehnologie nouă şi echipamente specifice, care a condus la crearea a 3000 de noi locuri de muncă.

-

-

-

Programul Phare permite o descentralizare crescută a gestionării, ceea ce implică eliminarea cerinţei de aprobare ex ante de către Delegaţia Comisiei pentru licitaţii şi contractări. Pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie să fie îndeplinite condiţii prealabile stricte care să se aplice gestionării programelor, controlului financiar şi structurii finanţelor publice. Un sistem de implementare descentralizat şi extins (EDIS) trebuie pus în aplicare cât mai repede posibil, cu condiţia ca evaluarea Comisiei asupra aplicării EDIS în România să fie pozitivă. Programarea pe 2004, care pentru prima oară a inclus programarea multi-anuală, a indicat faptul că administraţia română a înregistrat progrese însemnate în vederea obţinerii unei calităţi şi al unui control adecvat în domeniul programării. O analiză privind sistemul de gestionare al Phare a fost realizată în 2002. Sistemul de management a fondurilor Phare al României a fost deja implementat în anul 2002. O actualizare a acestuia a devenit necesară pentru a putea lua în considerare 9

Guvernul României nu a reuşit până acum să transmită caiete de licitaţie care să aibă calitatea adecvată. care stabileşte regulile pentru implementarea SAPARD. Asistenţa financiară pentru anul 2003 a fost în valoare de 16. Acordul de Finanţare Anual pentru 2003 a fost semnat în iulie 2003. Odată cu această acreditare. Asistenţa financiară comunitară pentru România în cadrul programului SAPARD. A fost luată decizia angajării de personal suplimentar şi.3 milioane Euro. Comisia Europeană a aprobat în noiembrie 2000 programul SAPARD pentru România. în timp ce 73.7 milioane Euro. simplificarea procedurilor şi descentralizarea procesului de evaluare. Aspectul cel mai important în ceea ce priveşte programul SAPARD pe 2004 se referă la creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor şi în mod special la folosirea alocaţiilor financiare pe anul 2000. Acordul de Finanţare Multianuală. un număr de 912 proiecte au fost contractate cu beneficiarii.restructurările majore ale structurii relevante a administraţiei româneşti. când funcţiile Coordonatorului Naţional al Asistenţei au fost transferate la Ministerul de Finanţe. Comisia a aprobat ultima modificare în septembrie 2004. precum şi măsurile necesare pentru a soluţionarea acestor aspecte au fost contractate doar în prima jumătate a lui 2004. Prima rambursare a cheltuielilor declarate de către România a fost făcută la începutul lui Iulie 2004. care s-a întâlnit până în prezent de 6 ori. „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative” şi „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”. pentru anul 2004. Au fost făcute eforturi substanţiale pentru a reduce întârzierile în procesarea cererilor de finanţare (formulare de aplicare şi solicitări de plată).6 milioane Euro). A fost înfiinţat un Comitet de monitorizare de către Autoritatea de Management.44 milioane Euro din cheltuielile publice. 164). programul a fost modificat de 4 ori. Agenţia va gestiona 80% din suma disponibilă pentru România în cadrul programului. este în valoare de 158. în baza unei evoluţii pozitive în domeniul procesării ofertelor în cadrul licitaţiilor şi în baza aplicării regulamentului privind coordonarea (1266/1999) şi Regulamentul Financiar (Articolul nr. Agenţia SAPARD a fost acreditată pentru implementarea a trei noi măsuri: „Investiţii în exploataţiile agricole”. În Decembrie 2003. cele mai recente fiind cele efectuate la începutul lui 2004. pregătire şi de control a calităţii înainte ca. Până în iunie 2004. România intenţionează să candideze pentru acreditarea EDIS în 2005. România a depus la Comisie până în august 2004 două declaraţii de cheltuieli până la sfârşitul anului 2003 (0.64 milioane Euro provenind din contribuţii ale Comunităţii. începând de acum şi până la sfârşitul anului. Comisia Europeană să acrediteze agenţiile româneşti pentru implementarea EDIS.1 milioane de Euro a fost plătit beneficiarilor. Guvernul român conduce un exerciţiu major de angajare pentru a putea acoperi necesarul de personal. când controalele de performanţă necesare pentru prima măsură au fost încheiate. sunt necesare mari investiţii în politica de personal.56 şi respectiv 4 milioane Euro) şi două pentru primul şi cel de-al doilea trimestru din 2004 (29. Astfel. din care 419. Totuşi. reprezentând 559. dat fiind că fondurile nefolosite din cadrul acestei asistenţe vor fi retrase până la sfârşitul lui 2004. a fost semnat în februarie 2001. Până la sfârşitul lui august 2004. În momentul de faţă. 10 . Actualizarea.

În sectorul mediu. Programul ISPA este bazat pe strategiile naţionale în domeniul transportului şi mediului. 11 . folosind mecanismul agenţiilor şi administraţiilor de twinning. Începând din 1998. România are probleme acute în ceea ce priveşte poluarea aerului.3 milioane € a fost aprobat. În domeniul mediului. Aceste probleme par să fi fost depăşite în mare parte în 2004. Obiectivele strategice în domeniul transporturilor se adresează problemelor majore pe care le are reţeaua de drumuri şi cale ferată şi se axează pe modernizarea coridoarelor transeuropene care traversează ţara.strategiile pentru mediu şi transport sunt acum în curs de revizuire. Procesul de twinning. Mai mult. cât şi privat. Comisia Europeană a început să mobilizeze importante resurse financiare şi umane pentru a sprijini aceste ţări în acest proces. O altă cauză a problemelor de mediu şi a problemelor de sănătate ce rezulta din aceasta este activitatea necontrolată de colectare a deşeurilor menajere (în special în mediul urban). În particular. România ar trebui să acorde o atenţie deosebită implementării efective şi la timp a proiectelor finanţate în cadrul programelor Phare şi ISPA. iar gradul de absorbţie al fondurilor a crescut rapid faţă de al patrule semestru al 2003. un angajament de 272. ce reprezintă un schimb de mecanisme de expertiză pentru sprijinirea proiectelor cu arie de cuprindere limitată. România trebuie să îşi dezvolte considerabil capacitatea de a defini strategiile. trebuie acordată o atenţie deosebită managementului fondurilor de pre-aderare pe perioada rămasă până la aderare.Obiectivele strategice în domeniul transportului se axează pe îmbunătăţirea condiţiilor reţelelor de drumuri. a fost acordată prioritate asistenţei oferită României pentru soluţionarea problemelor acute cu care se confruntă în ce priveşte poluarea apei (tratamentul apelor uzate) şi managementul deşeurilor (colectarea şi depozitarea deşeurilor). care au întârziat substanţial procesul de selectare a proiectelor şi de contractare. apei şi a solurilor – toate necesitând investiţii la scară largă atât din partea sectorului public. În anul 2003.7 milioane €). căi ferate şi căi navigabile interne. face ca experienţa bogată în domeniul sectorului public a Statelor Membre să fie disponibilă statelor candidate. de programare şi management a unui volum mare de proiecte ISPA în vederea accelerării procesului de luare a deciziilor şi de rambursare aferente proiectelor individuale. Alte priorităţi se referă la probleme ca nivelul crescut al traficului în zonele urbane şi dezvoltarea gradului de utilizare a căilor navigabile. în sprijinul proiectelor de transport (149.România s-a confruntat cu un număr mare de probleme administrative în primele 18 luni de implementare a programului. care rezultă din deversarea apelor menajere netratate sau tratate parţial. prin asistenţa acordată funcţionarilor publici şi prin programele de pregătire profesională şi diversele misiuni pe termen scurt ale experţilor. pe care autorităţile din România le-a finalizat în 2000.6 milioane €) şi de mediu (122. Problema de mediu principală este calitatea foarte slabă a apei. Twinning Una din provocările importante cu care se confruntă ţările candidate constă în nevoia de a întări capacitatea administrativă şi judiciară pentru implementarea şi …… acquis-ului. ţările candidate pot beneficia de expertiza Statelor Membre prin „Twinning Light”. finanţat în cadrul programului Phare.

Acestea deschid… unui număr mare de sectoare inclusiv justiţie şi afaceri interne. deşi măsurile adoptate şi garanţiile date de autorităţile române începând din noiembrie 1996 reprezintă paşi în direcţia corectă. în îmbunătăţirea activităţii instanţelor şi protejarea libertăţilor individuale în timpul acţiunilor poliţiei şi campaniilor serviciilor secrete sau în cursul procedurilor penale. Comisia a concluzionat: „Noile instituţii ale României sunt democratice şi stabilitatea acestora pare garantată acum. 12 . probleme sociale si ocuparea forţei de muncă. Mediu. Alegerile sunt libere şi corecte. 27 au fost închise provizoriu. Mai rămân unele deficienţe cu privire la respectarea drepturilor fundamentale. Twinning-ul va reprezenta din nou un element important pentru programul pe 2004. statul de drept. acestea au condus la o adevărată schimbare în noiembrie 1996. reforma administraţiei publice. drepturile omului şi respectarea şi protejarea minorităţilor”. chiar dacă minoritatea ungară pare bine integrată (dată fiind recenta îmbunătăţire a situaţiei acesteia). Criterii politice Criteriile politice pentru aderarea la Uniunea Europeană a statelor candidate. Negocieri Negocierile cu România au fost deschise în februarie 2000. conform cărora fiecare ţară este evaluată pe baza meritelor proprii. însă. Următoarele capitole au rămas să fie închise: Concurenţa. Dintre acestea. dar acestea trebuie să aibă rezultate. reformele privind protecţia copilului în orfelinate reprezintă un important pas înainte. care constituie o minoritate destul de mare în România.contribuind la rezultatele a 44 de proiecte. B. 132 de proiecte au fost derulate în perioada 1998 – 2003. nu acelaşi lucru se poate spune despre romi (ţigani). mediu. Este. precizează că aceste ţări trebuie să realizeze „stabilitatea instituţiilor ce garantează democraţia. Cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne şi capitolul Altele.Pentru România. În Opinia din 1997 referitoare la depunerea de către România a candidaturii de a deveni stat membru al UE. agricultură. piaţa internă. CRITERII DE ADERARE 1. sprijin pentru managementul fondurilor structurale şi cercetare.Negocierile continuă pe baza aceloraşi principii care au ghidat negocierile de aderare până în prezent. aşa cum au fost stabilite la Consiliul European de la Copenhaga în iunie 1993. De exemplu. Toate cele 31 de capitole de negociere au fost deschise. În acelaşi context. În final. mai este mult de făcut în eradicarea corupţiei. nevoie ca acestea să acorde o mai mare atenţie primatului legii la toate nivelurile aparatului de stat.

îmbunătăţirea dialogului social. Corupţia in România continuă să fie extinsă şi afectează toate aspectele societăţii. România trebuie să elaboreze o strategie pentru reforma procesului legislativ şi de elaborare a politicilor. dar acestea au fost doar parţial implementate. sunt necesare eforturi pentru consolidarea libertăţii de exprimare. Totuşi. Progresele recunoscute în Raportul din 2002 în reforma în domeniul protecţiei copilului au continuat şi au fost luate în continuare iniţiative în vederea consolidării drepturilor minorităţilor naţionale. în continuare. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a reduce în continuare aglomerarea din închisori. În mod similar. principalele activităţi în domeniu au constat în dezvoltarea strategiilor şi pregătirea cadrului legislativ. procesul de reformă se află la început. reducerea excluderii sociale. Comisia a concluzionat că: “România continuă să îndeplinească criteriile politice. Statutul Funcţionarului Public a fost revizuit şi a fost lansat un amplu proces de reorganizare a sistemului instanţelor. Au fost lansate măsuri importante în perioada de referinţă – dar implementarea politicilor anticorupţie în ansamblu a fost limitată. provocarea va consta în implementarea acestor iniţiative. precum şi să sporească independenţa justiţiei.” În Raportul Periodic 2003. prin proceduri împovărătoare.Îmbunătăţirile. Au fost create structuri pentru implementarea legislaţiei anti-discriminare şi au fost sancţionate mai multe cazuri de discriminare.” 13 . deşi lipsa resurselor a făcut ca rezultatele să fie oarecum limitate. Au fost făcute progrese privind restricţionarea utilizării ordonanţelor de urgenţă. Pentru viitor. au fost realizate progrese importante prin adoptarea legilor referitoare la accesul liber la informaţii şi la transparenţa procesului legislativ. România continuă să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi a înregistrat progrese în mai multe domenii importante. Reforma constituţională a sistemului parlamentar trebuie însoţită de măsuri pentru sporirea capacităţii parlamentare de a analizare a proiectelor legislative. În timp ce propunerile pentru reformarea Codului Penal reprezintă evoluţii pozitive. Au fost lansate reforme în multe alte domenii: modernizarea poliţiei. transparenţă şi capacitate de implementare a politicilor reduse. Măsurile luate trebuie să aibă impact şi sunt necesare eforturi substanţial crescute. procesul de restituire a proprietăţilor a continuat. Până în prezent. De exemplu. Implementarea Strategiei Romilor a continuat. Trebuie să se acorde urgent atenţie acestor aspecte importante. Totodată. dar este departe de a fi finalizat. Voinţa politică de a realiza reforme administrative şi juridice există şi anul trecut au fost lansate mai multe iniţiative pozitive pentru reformarea administraţiei publice şi justiţiei. îmbunătăţirea asistenţei pentru persoanele cu handicap. A fost întărită capacitatea Avocatului Poporului. arată că România este pe cale să îndeplinească criteriile politice stabilite de Consiliul European de la Copenhaga. în curs de la instaurarea noului Guvern. Sistemul judiciar trebuie să îmbunătăţească managementul cazurilor şi consistenţa sentinţelor. Sectorul serviciilor publice în România se caracterizează.

care era folosită în trecut pentru rezolvarea diferenţelor între Senat şi Camera Deputaţilor. atât pentru Camere cât şi pentru grupurile politice. văzute din perspectiva criteriilor de la Copenhaga. iar adoptarea statutului personalului parlamentar a fost amânată. În contradicţie cu intenţiile anunţate. Parlamentul Situaţia politică a rămas stabilă. strâns legate de progresele privind abilitatea de a implementa acquis-ul. Aceasta permite eliminarea procedurii medierii precum şi necesitatea întrunirii celor două Camere în şedinţe comune. Aceste progrese sunt. 1. PSD. În perioada de raportare. Constituţia revizuită nu a redus numărul parlamentarilor. ar putea îmbunătăţi capacitatea acestuia de a analiza eficient legislaţia. în multe aspecte.1 Democraţia şi statul de drept România a realizat stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia şi statul de drept. limitând rolul Parlamentului în procesul legislativ (vezi mai jos Executivul). viceprimminiştri). evaluarea şi promovarea personalului. În iunie 2004 au fost organizate alegeri locale. Aceasta a fost concluzia Opiniei din 1997şi a Rapoartelor Periodice următoare. inclusiv instrumente moderne pentru selecţia. iar partidul de guvernare. Această secţiune se concentrează pe cele mai semnificative evoluţii înregistrate de la ultimul Raport Periodic. care au fost confirmate de evoluţiile din ultimul an. precum şi înfiinţarea 14 . date fiind resursele limitate ale Parlamentului. Trebuie introduse politici de resurse umane. Informaţii detaliate referitoare la dezvoltarea capacităţii României de a implementa acquis-ul în domeniul justiţiei şi afacerilor interne pot fi regăsite la secţiunea relevantă (Capitolul 24 – Justiţie şi afaceri interne) din prezentul Raport. inclusiv funcţionarea de ansamblu a executivului şi a sistemului judiciar. Alegerile parlamentare şi prezidenţiale vor fi organizate în noiembrie 2004. Ambele Camere au primit responsabilitatea pentru diferite tipuri de legislaţie. şi-a menţinut protocolul de cooperare cu UDMR. Aceste noi reglementări vor canaliza procesul parlamentar. Executivul După reorganizarea majoră a Executivului din iunie 2003. în funcţie de conţinutul proiectului de lege. în special în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Acestea au fost alegeri la nivel naţional din anul 2000 ţi au fost în general considerate ca libere şi corecte. ceea ce. numărul de acte legislative prelucrate de Parlament a scăzut uşor.Secţiunea următoare oferă o evaluare a progreselor înregistrate de România. există încă deficit de personal auxiliar calificat. Principala noutate a fost numirea a trei miniştri de stat (de fapt. a mai avut loc o restructurare în martie 2004. Acest aranjament a asigurat o majoritate sigură în ambele Camere ale Parlamentului. Revizuirea Constituţiei în octombrie 2003 a introdus mai multe schimbări importante în funcţionarea Parlamentului. Supravegherea externă a activităţii Comisiilor parlamentare de către societatea civilă este încă redusă. responsabili cu coordonarea activităţilor celorlalte ministere. Cu toate acestea. Utilizarea ordonanţelor de urgenţă a continuat.

a impactului şi a posibilelor implicaţii bugetare. pentru controlul modului de implementare a programelor cu finanţare internaţională (excepţie făcînd programele Uniunii Europene). fapt ce rămâne. Înfiinţarea unui organism pentru coordonare. Cancelaria a fost desemnată responsabilă pentru structurile aflate sub autoritatea directă a Primului ministru. În Rapoartele de Ţară anterioare se sublinia faptul că modalitatea de legiferare utilizată de puterea executivă. În urma alegerilor locale. Începând cu luna martie 2004 au fost organizate întâlniri la nivel de secretarii de stat şi secretarii generali din cadrul ministerelor. În plus. De asemenea . Această măsură i-a permis Guvernului să se concentreze asupra problemelor politice – în locul detaliilor tehnice – şi a facilitat armonizarea intereselor divergente. dar coordonarea inter ministerială rămâne limitată în ceea ce priveşte conţinutul. Necesitatea amendării ulterioare a legilor sporeşte instabilitatea legislativă. îşi păstrează forma adoptată de prima Cameră. conform noii Constituţii. Totuşi. faţă de 87. în timp ce. însă. să fie demonstrat. la limitarea posibilităţilor de consultare asupra proiectelor de lege. s-a înregistrat o reducere notabilă a acestor proceduri (în perioada octombrie – decembrie 2003 au fost adoptate 41 de ordonanţe de urgenţă. fără a se face o evaluare suficientă a fezabilităţii. revizuirea Constituţiei ar putea efecte puţin semnificative în practică. în octombrie – decembrie 2002). în luna iulie 2004 au fost înlocuiţi cinci miniştri. Revizuirea Constituţiei din octombrie 2003. investiţiile majore în infrastructură sau finanţarea comunităţilor locale) rămâne o problemă La nivel de execuţie se utilizează. reguli de consultare formală. În absenţa unei definiri clare a situaţiilor acoperite de termenul de „cazuri extraordinare”. o ordonanţă de urgenţă supusă spre aprobarea Parlamentului de către Guvern. această tendinţă de reducere a dispărut. în Constituţie a fost introdusă o prevedere conform căreia. Aceasta ar putea duce la o creştere a eficienţei puterii executive. precum şi pentru monitorizarea implementării acquis-ului comunitar. a fost reînfiinţat Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (fusese desfiinţat în urma schimbărilor din iunie 2003). un lucru pozitiv. Acest fapt ar trebui să ducă la îmbunătăţirea calităţii deciziilor guvernamentale. în general. în prima jumătate a anului 2004. Se mai înregistrează încă deficienţe în ceea ce priveşte procesul de elaborare a legilor: legile sunt adeseori elaborate în fugă. Un studiu elaborat în perioada de raportare. Autorităţile române au recunoscut necesitatea rezolvării acestor probleme. acestea pot fi utilizate numai în „cazuri extraordinare”. Participarea scăzută a Ministerului Finanţelor Publice în formularea politicilor care au implicaţii financiare importante (de exemplu. acestea puteau fi folosite în „cazuri excepţionale”. care nu a fost aprobată în termen de 30 de zile de catre acesta. fiind adoptate 58 de ordonanţe în perioada februarie – iunie 2004 (faţă de 65 în aceeaşi perioadă a anului 2003). Imediat după adoptarea noii Constituţii. pentru pregătirea şedinţelor săptămânale ale Guvernului. a condus la reducerea transparenţei procesului legislativ.unei noi instituţii: Cancelaria Primului Ministru. este. creând dificultăţi în implementarea acestora. 15 . în general. prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Cancelaria Primului Ministru. a redefinit situaţiile în care pot fi utilizate ordonanţele de urgenţă – conform vechilor prevederi. determinând instaurarea unei situaţii de instabilitate legislativă. a ajuns de asemenea la concluzia că acest fapt determină adeseori o slabă calitate a actelor normative.

etc). S-a înregistrat o creştere a gradului de conştientizare a publicului şi a administraţiei în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce decurg din Legea accesului la informaţii şi Legea privind transparenţa procesului de luare a deciziilor – aşa numita “Lege a transparenţei”. lipsă de profesionalism. ceea ce reprezintă un progres. care prevede publicarea proiectelor legislative pentru a fi consultate şi comentate de către actorii implicaţi. În acelaşi timp. nivele de salarizare adecvate. va spori semnificativ transparenţa. Principiul promovării pe baza competiţiei deschise a fost statuat iar legislaţia pentru implementarea acestuia există. Reforma funcţiei publice are ca scop profesionalizarea acesteia: recrutarea şi promovarea pe criterii de merit şi decisă în urma unei competiţii deschise. Guvernul a desfăşurat consultări semnificative cu comunitatea de afaceri. Rămâne încă neclară delimitarea atribuţiilor între Unitatea pentru Politici Publice şi Cancelaria Primului Ministru. procedurile de implementare trebuie sa fie mai clare şi să aibă un grad mai mare de transparenţă. Această evoluţie este binevenită. o schemă de salarizare transparentă şi predictibilă. Capacitatea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a fost substanţial consolidată pentru a asigura aplicarea efectivă a legislaţiei. astfel încât să aibă un impact semnificativ în acest domeniu. Implementarea rămâne însă neuniformă. Legea privind transparenţa procesului de luare a deciziilor. planul de ocupare a funcţiilor publice pentru anul 2004.În cadrul Secretariatului General al Guvernului a fost înfiinţată Unitatea pentru Politici Publice . cu condiţia să i se atribuite personal şi competenţe adecvate. În implementarea acestor obiective s-au înregistrat unele progrese. echitabil şi adecvat. În mai 2004 a fost lansată Strategia de reformă a administraţiei publice. în special. În ceea ce priveşte aspectele economice şi legislaţia în domeniul mediului de afaceri. cu scopul de a asigura un sistem transparent. ce va fi funcţional până în 2006. implementarea sa trebuind acum să fie o prioritate. atunci când va fi complet implementată. Aceasta constituie o bază bună pentru viitoarea reformă. un mai bun management al resurselor umane şi o mai bună instruire. descentralizării şi deconcentrării serviciilor şi la coordonarea politicilor. pe termen scurt. a fost adoptată legislaţia secundară. structura şi funcţionarea comisiilor paritare şi de disciplină. în special la nivelul administraţiei locale. cu scopul de a consolida capacitatea Guvernului de a formula. Aceasta reprezintă un pas înainte semnificativ pentru a atrage şi menţine funcţionari publici competenţi în sistem. Guvernul a aprobat o reformă în două etape: o reformă interimară. implementa şi monitoriza politicile publice la nivel central. România a început să acorde atenţie observaţiilor formulate în precedentul Raport de Ţară cu privire la faptul că administraţia publică este caracterizată de proceduri împovărătoare. în domeniul promovării şi structurii carierei. În domeniul salarizării. care prevede creşteri salariale până în anul 2005 şi o analiză cuprinzătoare. salarizare inadecvată şi un slab management al resurselor umane. Strategia se referă la domeniile reformei funcţiei publice. a salarizării şi grilei de salarizare. Procedurile de consultare au fost iniţiate şi cu societatea civilă pentru o serie de alte iniţiative legislative (ex. În 16 . reforma juridică) – deşi consultarea participanţilor a rămas una procedurală şi nu substanţială. pe termen mediu. în timpul perioadei de raportare (structura şi dezvoltarea carierei. După adoptarea Statutului Funcţionarului Public în martie 2003. în ceea ce priveşte coordonarea şi implementarea.

Capacitatea de a colecta venituri locale rămâne limitată şi legislaţia. Instituţiile cu atribuţii de control al fondurilor publice sunt slabe la nivel local şi au existat rapoarte credibile ce se referă la deturnarea fondurilor publice în interesul anumitor formaţiuni politice. 30 % dintre primari aparţineau partidului actual de guvernământ. remuneraţia este scăzută şi trainingul este limitat. în colaborare cu Institutul Naţional de Administraţie şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a fost lansat Programul Tinerilor Profesionişti. a fost reglementată organizarea şi funcţionarea INA şi ale centrelor regionale de formare continuă. a fost remarcat ca o problemă de către observatorii internaţionali. Un număr de rapoarte independente au indicat o corelaţie între migraţia primarilor şi alocarea fondurilor interne şi UE. INA trebuie să îşi dezvolte în continuare propria capacitate. Până la sfârşitul anului 2003. peste 65 % dintre primari reprezentau acest partid. La alegerile locale din iunie 2000. Sursele suplimentare pentru a finanţa investiţiile locale (în special infrastructura de transport şi de căldură) sunt reprezentate de „fondurile speciale” acordate de guvern. A fost elaborată o strategie pentru formare si instruirea personalului din administraţia publică. managementului fondurilor UE şi tehnologiei informaţiilor. Institutul a mărit numărul de cursuri de scurtă durată în domeniile: managementului administraţiei publice. Cele mai multe autorităţi locale suferă din cauza unei capacităţi administrative limitate şi fluctuaţia funcţionarilor publici locali este ridicată. autorităţile locale consideră dificilă implementarea noilor responsabilităţi ce au fost descentralizate.februarie 2004 a fost adoptat Codul Etic al funcţionarilor publici. Problemele semnalate în Raportul de anul trecut în domeniul descentralizării şi autonomiei locale rămân valabile. Institutul Naţional de Administraţie fiind instituţia responsabilă pentru implementarea acesteia. pentru promovarea modernizării administraţiei publice. De asemenea. În august 2004 a fost semnat un Acord Cadru între sindicatele funcţionarilor publici şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. Gradul destul de ridicat al „migraţiei politice”. Aceasta reprezintă o problemă importantă în momentul în care ţara se pregăteşte pentru gestionarea fondurilor structurale ale UE. nu este transparentă şi oferă un puternic control consiliilor judeţene în detrimentul celor locale. În iulie 2004. Sunt încă necesare eforturi majore pentru îmbunătăţirea managementului financiar (inclusiv colectarea de date reale) şi pentru remedierea insuficienţei dotărilor de tehnologie a informaţiilor şi abilităţilor de utilizare. finanţelor publice. Având în vedere această situaţie.. care va pregăti funcţionari de conducere pentru administraţia publică. A fost creat postul de “manager public” si a fost definit cadrul pentru sistemul de promovare rapidă în funcţia publică. prin Ordonanţă de Guvern. Transferul de responsabilităţi către autorităţile locale nu a fost însoţit de un transfer adecvat al resurselor. împreună cu celelalte ministere. care reglementează transferurile financiare către autorităţile locale. Împreună cu Statului Funcţionarilor Publici acesta asigură cadrul legal pentru a determina în practică. Sistemele de management al resurselor umane sunt sub-dezvoltate. 17 . UCRAP a devenit Direcţie Generală iar numărul personalului a fost sporit pentru a-i consolida capacitatea operaţională. De asemenea a fost lansat un curs cu durata de un an de zile destinat funcţionarilor publici. adică schimbarea afilierii de la un partid politic la altul în timpul mandatului. responsabilităţii funcţionarilor publici. Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice (UCRAP) a continuat să lucreze.

Legile introduc o schimbare structurală majoră în justiţie prin stabilirea de instanţe specializate în locul secţiilor şi completelor specializate din cadrul curţilor şi restabilesc principiul colegialităţii în cauzele din prima instanţă. Important este. Revizuirea din 2003 a Constituţiei a transformat Înalta Curte de Justiţie în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. A fost elaborat un plan privind implementarea acestor două legi. Acestea reprezintă evoluţii pozitive. dar nu este însă implementat efectiv. au intrat în vigoare în perioada de raportare. sistemul judiciar a înregistrat un număr de schimbări structurale. cu scopul de a crea o aplicare mai consistentă a legii în România. În plus. Ar trebui îmbunătăţită considerabil cooperarea între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice în vederea asigurării reuşitei eforturilor privind reforma. În perioada de raportare. Sistemul judiciar Sistemul judiciar românesc are patru niveluri de instanţe: judecătorii. Acestea conţin propuneri importante. tribunale (la nivel judeţean). are ca scop îmbunătăţirea semnificativă a independenţei şi eficacităţii justiţiei. de asemenea. Pachetul cu cele trei legi. în octombrie 2003. promovarea şi sancţionarea judecătorilor şi procurorilor. Actele normative privind demilitarizarea poliţiei. Strategia a fost adoptată în mai 2004 şi identifică priorităţi clare în ceea ce priveşte viitoarea reformă. Pe lângă fiecare instanţă funcţionează câte un parchet. Guvernul a creat un Comitet inter-ministerial pentru relaţiile cu administraţia publică locală – deşi au avut loc doar două reuniuni informale de la înfiinţarea sa.Revizuirea Constituţiei a clarificat cadrul legal prin introducerea conceptului deconcentrării şi prin specificarea faptului că autorităţile locale nu sunt subordonate prefectului numit de autorităţile centrale. Există şi o curte Constituţională care are o dublă competenţă: examinarea actelor normative înainte de promulgarea lor de Preşedinte şi examinarea actelor normative în vigoare atunci când se ridică o excepţie de constituţionalitate în faţa instanţelor ordinare. a fost de asemenea. Ordinul emis de către ministrul justiţiei în iunie 2004 cerea tuturor curţilor de apel să-şi publice buletinele anuale de jurisprudenţă. În general. Cu toate acestea reformele propuse sunt încă în stadiu de proiect şi trebuie asigurată implementarea lor. cazurile sunt judecate pe fond în curţile de primă instanţă şi beneficiază de două căi de atac: apelul şi recursul. dar nu s-a făcut nici o actualizare a Strategiei privind reforma sistemului judiciar sau a Planului de acţiuni aferent. modificate în 2002. prin care se stabileşte statutul corpului prefecţilor. În iunie 2004 a fost adoptate un pachet de trei legi privind Consiliul Superior al Magistraturii. Legea privind instituţia prefectului. CSM îşi va asuma întreaga responsabilitate pentru recrutarea. adoptată în iulie 2004. curţi de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. care au intrat în vigoare pe 30 septembrie. Înaltei Curţi i-a fost conferita (temporar) responsabilitatea de a hotărî în toate cazurile de recurs. asigurând numirea pe viaţă a noilor săi membri şi de asemenea declarând justiţia ca putere egală şi independentă a statului. prin 18 . organizarea judecătorească şi statutul magistraţilor. că Strategia a fost realizată cu respectarea informaţiilor provenite din cadrul unor ample dezbateri publice având participarea principalilor actori (Forumul Naţional). O lege-cadru privind descentralizarea a fost adoptată în iulie 2004. Este foarte important faptul că autorităţile române au întreprins eforturi considerabile în sensul dezvoltării strategiei privind managementul procesului de descentralizare într-o manieră transparentă şi stabilă. pentru implementarea procesului de reformă.

urmând ca procesul de creare a instanţelor specializate să fie finalizat la sfârşitul anului 2007. Ministrul continuă să participe la întrunirile celor două secţiuni ale CSM cu drept de vot deplin sau cu capacitatea de facto de a-i influenţa deciziile. Posibilitatea pentru apel în aşa zisele cazuri minore şi funcţia de filtrare a Înaltei Curţi pentru a verifica admisibilitatea cauzei au fost eliminate. a fost adoptat noul Cod 19 . insuficient pregătită. ceea ce a condus la o creştere fără precedent a numărului de recursuri aflate în aşteptare (de la 3. Revizuirile viitoare ale cadrului legal trebuie temeinic planificate şi trebuie să includă consultări cu practicienii din sistemul judiciar.175 în 2002 la 35. În plus faţă de schimbările formale ale legislaţiei şi ale structurilor organizaţionale. dar care a lucrat ca consilier politic la nivel înalt pe parcursul mai multor ani. cauzele vor fi distribuite judecătorilor aleatoriu. Cu toate acestea. Ministrul justiţiei nu mai poate numi direct judecătorii sau promova magistraţii către instanţele superioare şi către parchete sau într-o poziţie de conducere în cadrul CSM. dar în afară de Preşedinte şi Vice-preşedinte. Curtea Supremă a primit competenţă exclusivă în materie de recurs. Propunerea de către Executiv a persoanelor pentru poziţiile decizionale cheie în justiţie a devenit o practică obişnuită: în iulie 2004. a fost numit preşedintele Înaltei Curţi. dar Ministerul Justiţiei trebuie să obţină încuviinţarea formală a Consiliului pentru propunerile sale din acest domeniu. conţinând aproximativ 24.800 la sfârşitul lunii aprilie 2004). Schimbările Codului de Procedură Civilă din august 2003 au avut unele consecinţe negative pentru funcţionarea sistemului judiciar. ministrul justiţiei este încă responsabil de cu numirea asistenţilor judecătoreşti. Ministerul Finanţelor Publice trebuie să sprijine propunerea CSM în ceea ce priveşte bugetul pentru funcţionare şi numărul angajaţilor. pentru garantarea aplicării eficiente a legii şi pentru asigurarea de standarde profesionale ridicate în cadrul sistemului. un candidat fără experienţă practică ca judecător. Au fost introduse măsuri tranzitorii pentru a redistribui cazurile aflate în aşteptare la instanţele inferioare. Până la sfârşitul anului 2004 ar trebui să funcţioneze trei instanţe comerciale specializate şi una pentru minori şi legea familiei. membrii Consiliului vor continua să-şi îndeplinească îndatoririle conform funcţiilor lor permanente.complete formate din cel puţin doi judecători.000 de cauze. dar cu toate acestea numărul de cauze rămase spre judecare Înaltei Curţi este destul de mare. o poziţie importantă şi influentă în cadrul instanţelor menită să înlocuiască foştii magistraţi consilieri. trebuie creat un mediu în care judecătorii cu experienţă să capete o cultură a muncii corespunzătoare noilor responsabilităţi ce le revin pentru apărarea independenţei justiţiei în practică. Aceasta reprezintă o evoluţie pozitivă în termenii creării unei justiţii independente. Aceasta a restrâns în mod sever capacitatea părţilor în litigiu de a obţine o sentinţă definitivă într-o perioadă de timp rezonabilă. Această situaţie a devenit de nejustificat. În luna iulie 2004. a fost. folosind un sistem IT. Consiliul Superior al Magistraturii va funcţiona ca o instituţie permanentă. Până la sfârşitul anului 2006. în unele privinţe. care a intrat în vigoare în luna ianuarie 2004. În afară de bugetul său de funcţionare. CSM nu are dreptul să facă propuneri bugetare pentru sistemul judiciar. Aplicarea Codului de Procedură Penală revizuit. iar în mai 2004 responsabilitatea pentru recurs a fost redată tribunalelor şi curţilor de apel. Preşedinţii instanţelor pot decide în ce secţiune sau complet va fi numit un judecător. Un studiu oficial recentă a evidenţiat faptul că majoritatea judecătorilor au fost supuşi presiunilor politice în timpul exercitării îndatoririlor oficiale.

Este necesară continuarea modernizării. Calitatea hotărârilor rămâne de asemenea o problemă şi deşi proporţia cauzelor a căror hotărâre a fost schimbată la apel a înregistrat o scădere în 2003 comparativ cu 2002. mai ales principiul colegialităţii şi specializarea instanţelor. Se înregistrează o lipsă importantă de judecători. continuă să fie descoperite erori făcute de judecătoriile de primă instanţă în aproximativ 30% din hotărârile civile ce au fost atacate prin procedura apelului. circularea slabă a informaţiei în sistemul judiciar şi lipsa perfecţionării şi specializării. Stabilirea bazei legale pentru DGPA şi numirea unei noi conduceri în decembrie 2003 sunt evoluţii pozitive. deoarece SIPA ducea lipsă de 20 . Calitatea echipamentelor şi infrastructurii variază considerabil de la instanţă la instanţă. iar necesităţile de recrutare şi de formare vor rămâne ridicate. În perioada de raportare s-au desfăşurat la scară mare examene de recrutare pe baze competitive. Cei ce au fost recrutaţi nu sunt obligaţi să urmeze pregătirea judiciară specifică de doi ani oferită de Institutul Naţional al Magistraturii. dar el trebuie fie introdus la scală naţională. în primul trimestru al anului 2004 s-a înregistrat din nou o creştere a volumului de lucru. Recrutarea formatorilor cu experienţă în profesia judecătorească ar putea contribui la îmbunătăţirea calităţii cursurilor de formare iniţială şi de formare continuă prin concentrarea pe aspecte practice. care în august a fost reconfirmat pentru încă şase luni. hotărârile iniţiale beneficiază de două căi de atac şi în majoritatea cauzelor individuale pronunţarea hotărârii necesită mai puţin de şase luni. ceea ce poate conduce la subminarea rolului institutului ca garant al standardelor profesionale al celor ce intră în sistem. În ceea ce priveşte reforma planificată a justiţiei. situaţia rămânând alarmantă mai ales în marile oraşe. Această lipsă este semnificativă mai ales în judecătorii şi tribunale. de asemenea. accesul lor limitat la legislaţie. Centrul de formare pentru grefieri continuă să asigure atât formarea iniţială cât şi formarea continuă. din totalul de 4. Se înregistrează diferenţe considerabile în ceea ce priveşte volumul de lucru al judecătorilor de la o instanţă la alta. Procurorul General îşi menţine competenţa de a introduce recursuri în anulare în materie penală.312 de posturi declarate. aceasta limitând progresul reformei. Această situaţie se explică prin supraîncărcarea judecătorilor. în special prin accelerarea computerizării instanţelor.Penal şi Legea privind răspunderea penală a persoanelor juridice în cazul falsificării de monedă. fiind vacante 480. dar ea este deseori inadecvată. Institutul Naţional al Magistraturii a suferit. lipsa de informaţie despre noua legislaţie. În aprilie 2004 o hotărâre de guvern a schimbat denumirea Serviciul Independent de Protecţie Anticorupţie (SIPA) în Direcţia Generală de Protecţie Anticorupţie (DGPA) şi pentru prima dată a stabilit obligaţii pentru acesta de a raporta Parlamentului asupra activităţii ce o desfăşoară. vor cere. o instabilitate în ceea ce priveşte conducerea. inclusiv implementarea Convenţiei Europene privind Drepturile Omului în România cât şi a legislaţiei UE. În ceea ce priveşte procedurile din cadrul instanţelor. pe o perioadă prelungită. Cu toate că s-a înregistrat o mică scădere a volumului de lucru al judecătorilor în anul 2003 (în cazul judecătoriilor media de cauze pe an pe judecător a scăzut la 581 de la 659 în anul 2002). Sistemul de management al cauzelor şi al dosarelor este operaţional în câteva instanţe. a fost numit un nou director pentru o perioadă de două luni. În iunie 2004. o creştere a numărului judecătorilor. dar facilităţile nu corespund responsabilităţilor ce îi revin.

mai este destul loc pentru îmbunătăţire pentru a putea face posibil în practică monitorizarea declaraţiilor privind conflictul de interese. Din totalul de 2. În ciuda suspendării din funcţiile de partid a unui număr de politicieni regionali şi locali cunoscuţi. În hotărârea de guvern nu există nici referire privind cooperarea şi împărţirea responsabilităţilor DGPA cu PNA. ordonanţa de urgenţă a redus pragul financiar pentru cauzele pe care structura centrală a PNA le poate cerceta. includerea transferului averii către rude şi reducerea rolului probei verităţii înainte ca o investigaţie să fie demarată în cazurile în care averea a fost dobândită ilegal. nici unul dintre aceste cazuri nu a condus la sancţiuni penale în perioada de raportare. mai ales în ceea ce priveşte corupţia la nivel înalt. Ordonanţa de urgenţă din aprilie a crescut numărul angajaţilor din cadrul PNA. prin alinierea legislaţiei privind conflictele de interese cu cele mai bune practici ale UE. numărul procurorilor crescând de la 98 la 130. şi nici un raport privind activităţile DGPA nu a fost depus la comisia parlamentară specializată. Nu poate fi raportat nici un progres in ceea ce priveşte aplicarea hotărârilor judecătoreşti în cauzele civile. Măsuri anticorupţie Studiile şi evaluările întreprinse atât de organizaţiile naţionale cât şi de cele internaţionale confirmă faptul că corupţia rămâne o problemă serioasă şi răspândită în România. 867 sunt în proces de investigare. Aceasta poate conduce la o creştere a volumului de lucru şi la orientarea activităţii PNA spre mica corupţie. În noiembrie 2003 au intrat în vigoare Convenţiile Consiliului Europei privind legile civile şi penale referitoare la corupţie. Conform acesteia. Numărul de condamnări rezultate în urma investigaţiilor PNA este mai degrabă modest. România nu este încă parte la Convenţia OCDE din 1997 privind Combaterea Mituirii Oficialilor Publici Străini în Tranzacţiile Comerciale Internaţionale. Măsurile conţinute în Strategia Naţională Anticorupţie şi în Planul de acţiune aferent au avut până acum un impact limitat. principala agenţie de luptă împotriva corupţiei. Nu au fost înregistrate reduceri ale nivelului de percepere a corupţiei iar numărul condamnărilor rămâne scăzut. a scăzut pragul financiar pentru declaraţiile de avere.300 de cazuri înregistrate la PNA în perioada septembrie 2003 – iulie 2004. În acelaşi timp. În general. De la începerea activităţii. legislaţia anti-corupţie a României este bine dezvoltată şi este în linii mari în conformitate cu acquis-ul UE. care afectează aproape toate aspectele societăţii. Lupta împotriva corupţiei este împiedicată de problemele de integritate chiar in instituţiile care sunt implicate în aplicarea legii şi lupta împotriva corupţiei. Prioritatea pentru Guvernul României trebuie să fie asigurarea implementării riguroase a legislaţiei existente. 21 .transparenţă şi răspundere şi a fost semnalată ca fiind implicată în încălcarea drepturilor omului în închisori şi în exercitarea de influenţe asupra justiţiei. în timp ce în 925 de cazuri nu a fost dispusă începerea urmăririi penale şi numai în 160 a fost începută urmărirea penală în instanţă. introducerea de sancţiuni pentru completarea incorectă sau incompletă a declaraţiilor de interese. Au fost făcute schimbări semnificative ale cadrului legislativ privind lupta împotriva corupţiei printr-o ordonanţa de urgenţă din aprilie 2004. a scăzut valoarea cadourilor/atenţiilor ce pot fi primite de către oficialităţile publice şi s-au introdus controale mai stricte asupra deţinerii de acţiuni şi proprietăţi de către cei vizaţi de legislaţie. Cu toate acestea. au fost respinse din raţiuni de competenţă 348 de cazuri. Raţiunea existenţei unui serviciu militarizat de securitate în cadrul Ministerului Justiţiei trebuie încă demonstrată.

România a ratificat principalele convenţii în materia drepturilor omului (a se vedea anexa I). În urma obligaţiilor asumate în cadrul acordului stand-by încheiat cu FMI în luna iulie 2004. amendând sistemul de control al Convenţiei. România continuă să fie implicată în Iniţiativă Anti-corupţie a Pactului de Stabilitate sponsorizată de Secretariatul OCDE şi participă la Grupul Statelor împotriva Corupţiei al Consiliului Europei (GRECO). (A se vedea de asemenea Capitolul 13 – Politica socială şi ocuparea forţei de muncă). în loc de a cerceta un număr mare de cazuri de mică corupţie. pe perioada 2002 – 2005. Cu toate acestea. PNA a desemnat un procuror în cadrul GRECO pentru al doilea grup de evaluare. Printre evoluţiile pozitive descrise de către Raportul de Conformitate au fost creşterea salariilor pentru poliţişti şi pentru anumiţi procurori şi elaborarea unui cod de conduită pentru personalul vamal. 1.cercetările PNA au condus la 86 de condamnări cu închisoarea. Recomandarea privind retragerea imunităţii foştilor miniştri de la urmărirea penală nu a fost încă abordată. controlul public al PNA şi supravegherea parlamentară. Obligaţia PNA de a raporta Parlamentului a fost anulată în mai 2004 în urma unor cereri repetate din partea Preşedintelui PNA. România nu a ratificat încă Protocolul Adiţional Nr. 22 . România a semnat Protocolul Nr. GRECO trebuie să evalueze capacitatea României de a implementa în practică legile anti-corupţie. dar cooperarea inter-instituţională este în general slabă. Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD) şi-a continuat politica de prevenire a acţiunilor de discriminare. PNA trebuie să se asigure că rămâne orientată pe mandatul său iniţial de cercetare a corupţiei de la nivel înalt. 12 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. care interzice discriminarea sub orice formă. unele elemente ale unui mecanism eficient de combatere a discriminării lipsesc. Aceasta a fost concluzia Opiniei din 1997 şi a următoarelor Rapoarte anuale şi a fost confirmată în anul ce a trecut. Plenara GRECO a conchis că România a implementat în mod satisfăcător aproape toate recomandările de la Primul Raport de Evaluare din martie 2002. în ciuda unor îmbunătăţiri legislative. Acest lucru. autorităţile române sunt hotărâte să retragă imunitatea foştilor miniştri până cel târziu în luna ianuarie 2005. Primul Raport de Evaluare a României a fost adoptat în iulie 2004. În mai 2004. Şi alte instituţii au un anumit nivel de competenţă pentru cercetarea corupţiei. Noile prevederi legale adoptate în februarie 2004 reprezintă un progres în transpunerea acquis-ului anti-discriminare.2 Drepturile omului şi protecţia minorităţilor România continuă să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale. ca de exemplu înlăturarea probei verităţii sau acceptarea datelor statistice ca dovadă a unei discriminări indirecte. Acest lucru este dăunător eficacităţii procesului de implementare a legii şi reduce transparenţa în rezolvarea cazurilor de corupţie. puţine dintre acestea putând fi considerate cazuri de corupţie la nivel înalt. Următoarea secţiune prezintă schimbările cele mai semnificative intervenite de la anteriorul Raport anual. argumentând că acest lucru va garanta independenţa politică a instituţiei. 14 la Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. totuşi limitează transparenţa.

Avocatul Poporului a primit 5. În mai 2004. CNCD şi-a demonstrat capacitatea de a obţine susţinere pentru deciziile sale: deciziile instanţelor au confirmat de cele mai multe ori existenţa discriminării în cauzele contestate – deşi amenzile aplicate de către CNCD au fost anulate în câteva cazuri. În general. În decursul perioadei de raportare. Trebuie mai bine făcute publice cercetările CNCD asupra discriminării şi promovarea acţiunilor afirmative. ca de exemplu romii. ca numărul insuficient de angajaţi. Totuşi. jurisprudenţa CNCD nu este public disponibilă. Avocatul Poporului răspunde în faţa Parlamentului. urmate de drepturile de pensionare. Numărul cel mai mare de plângeri se refereau la discriminarea bazată pe etnie. care amendează sistemul de control oferit de Convenţie. în aprilie 2004. înregistrare a informaţiei relevante şi luare a deciziilor în timp util. Recenta restructurare şi creştere a numărului angajaţilor poate contribui pozitiv la activitatea CNCD. Drepturi civile şi politice În ceea ce priveşte lupta împotriva relelor tratamente din arest. Raportări privind violenţa au fost cel mai adesea înregistrate în cazurile categoriilor dezavantajate. Constituţia revizuită a acordat Avocatului Poporului posibilitatea să se pronunţe asupra constituţionalităţii actelor normative înainte de intrarea acestora în vigoare. O preocupare aparte o constituie folosirea ocazională a violenţei de către poliţişti. Ministerele trebuie să fie mai receptive la cererile venite din partea Avocatului Poporului. În ciuda evoluţiilor legislative pozitive. 14 la Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţile Fundamentale.143 de plângeri – cu 658 mai multe decât în perioada precedentă de raportare. trebuie consolidată capacitatea de cercetare. România a semnat Protocolul Nr. CNCD a continuat să desfăşoare campanii publice de informare şi a tipărit un număr de publicaţii despre lupta împotriva discriminării.CNCD şi-a continuat activitatea de prelucrare a plângerilor şi de sancţionare a acţiunilor de discriminare. În prezent. a rezolvat 203 şi a aplicat 14 sancţiuni. Vizibilitatea sa este scăzuta şi numai o mică parte a populaţiei este conştientă de existenţa instituţiei. Cu toate acestea. lipsa unor cursuri de formare adecvate şi o infrastructură inadecvată. CNCD a primit 367 de plângeri. CNCD a înregistrat întârzieri în prelucrarea plângerilor. Aceasta se explică în mare măsură de constrângerile interne. Trebuie de asemenea menţionată colaborarea anevoioasă cu alte instituţii publice în procesul de cerere de informaţii. Trebuie asigurată o alocare bugetară corespunzătoare. este necesară o mai mare transparenţă a modului cum instituţia îşi desfăşoară activitatea. În cazul plângerilor. au continuat să fie înregistrate cazuri de rele tratamente în secţiile de poliţie. închisori şi spitale psihiatrice. inclusiv folosirea ilegală a armelor de foc. Guvernul României şi-a retras rezervele în ceea ce priveşte articolul 5 al Convenţiei Europene pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţile Fundamentale. Aceasta a permis alinierea legislaţiei naţionale cu practica Curţii Europene a Dreptului Omului în domeniul măsurilor de lipsire de libertate. 23 . Avocatul Poporului se ocupă de plângerile depuse de persoane ale căror drepturi şi libertăţi cetăţeneşti au fost încălcate de administraţia publică. în general. Între septembrie 2003 şi august 2004. Numărul personalului instituţiei Avocatul Poporului a înregistrat o creştere.

Până acum. iniţiată de Forţa de Acţiune a Pactului de Stabilitate. Lipsa de personal apare în special în sectoarele social şi educaţie. capacitatea totală a închisorilor a rămas aceeaşi. Condiţiile de viaţă pentru puşcăriaşi sunt dificile iar resursele alocate DGP pentru îmbunătăţirea situaţiei sunt reduse. Trebuie luată în considerarea implementarea acestei scheme la nivel naţional. nu este totdeauna posibilă separarea deţinuţilor preventiv de infractorii condamnaţi. A fost înregistrată o creştere a condamnărilor în acest domeniu. Supraaglomerarea este o problemă majoră în închisorile din România. iar Oficiul Naţional de Protecţie a Martorilor trebuie înzestrat cu resursele necesare. care sunt traficaţi pentru a fi folosiţi ca cerşetori.929 în iunie 2004. impactul acestor măsuri a fost mai degrabă modest. care sunt exploatate sexual în ţările de destinaţie.În aprilie 2004. Implementarea unei scheme de protecţie a martorilor este de importanţă vitală pentru o politică eficientă împotriva traficului. De asemenea. dar au fost raportate unele arestări preventive care depăşesc 12 luni. personalul este insuficient. Deşi numărul posturilor a crescut în cifre absolute. tranzit şi destinaţie pentru victimele traficului de fiinţe umane. Datorită supraaglomerării. Amendamentele la Codul de Procedură Penală din mai 2004 confirmă limita de 180 de zile pentru detenţia preventivă. iar cele 41 de centre înfiinţate în august 2000 sunt sub-dotate cu personal. A fost lansat la nivel regional un manual pentru poliţişti şi au fost create 42 de posturi suplimentare pentru femei poliţist la nivel judeţean. dar este necesară intensificarea cooperării inter-instituţionale şi elaborarea unor statistici de încredere. În plus faţă de evoluţiile legislative pozitive înregistrate între 2001 şi 2003. 24 . Principalele ţinte ale traficanţilor sunt femeile şi fetele tinere.070 în iunie 2003 la 41. Oficial. deşi numărul actual de deţinuţi a scăzut de la 47. aşa cum cere atât legislaţia românească cât şi tratatele internaţionale ratificate de România. sunt şi copii sau persoane cu handicap. România a semnat Declaraţia privind Protecţia Martorilor şi Traficul de Copii. Raportul se referă la două vizite înfăptuite în septembrie 2002 şi februarie 2003 la secţiile de poliţie. sunt necesare noi măsuri pentru a îmbunătăţi eficacitatea luptei împotriva traficului. prin înfiinţarea unor forţe de acţiune comune. Introducerea unei clauze de ne-pedepsire a trecerii ilegale a frontierei în cazul victimelor traficului de fiinţe umane va avea un efect pozitiv. În cadrul iniţiativelor de cooperare regională.600 de deţinuţi din închisori sunt reţinuţi preventiv (7% din totalul deţinuţilor din închisori). În decembrie 2003. A fost dezvoltată cooperarea cu agenţiile de aplicare a legii din ţările de tranzit şi de destinaţie. închisori şi spitale psihiatrice. autorităţile româneşti au fost active în lupta împotriva traficului. Aproximativ 2. Autorităţile româneşti au înfiinţat o linie telefonică de urgenţă pentru victimele traficului şi un centru de resurse pentru această problemă. Numărul de victime ce apelează la poliţie şi devin martori rămâne scăzut – parţial datorită temerii acestora de a fi pedepsiţi pentru trecerea ilegală a frontierei României. România rămâne o ţară de origine. CPT consideră că s-au înfăptuit eforturi pentru combaterea relelor tratamente de către poliţie. România a autorizat publicarea Raportului Comitetului Consiliului Europei pentru Prevenirea Torturii (CPT). dar autorităţile trebuie să rămână vigilente în acest domeniu.

Atât statutul cât şi codul ar trebui să fie adoptate pe scară largă şi aplicate în toate organizaţiile de presă. Există de asemenea. ONR a coo0perat cu unele ONG-uri şi a organizat o campanie de conştientizare publică în primăvara anului 2004. Oficiul de Refugiaţi a continuat să opereze eficace. În cauzele civile nu există obligaţia asistenţei legale. În ianuarie 2004. a elimina posibilitatea pedepsei închisorii pentru calomnie şi a alinia regulile privind sarcina probei cu standardele Convenţiei Europene a Dreptului Omului. În ciuda acestor progrese. radioului şi posturilor TV locale. Există deficienţe în implementarea asistenţei legale gratuite. Grupul Român al Organizaţiilor de Presă a adoptat în iulie 2004 statutul jurnalistului şi Codul de conduită în presă. asistenţa legală este obligatorie pentru un număr redus de categorii de inculpaţi. întrucât grupul reprezintă un număr mare de sindicate şi organizaţii profesionale. Libertatea de exprimare este garantată de Constituţie. e. prin acordarea selectivă a contractelor de publicitate 25 . Toate acestea reprezintă evoluţii pozitive şi vor permite jurnaliştilor să relateze mult mai liber. sunt prevăzute alternative la închisoare. rapoarte credibile conform cărora aleşii locali folosesc funcţia publică pentru a influenţa politica editorială a ziarelor. inclusiv majoritatea posturilor TV private. Studii externe au evidenţiat faptul că relatările jurnaliştilor pot fi influenţate de constrângeri financiare. statul a tolerat acumularea de arierate semnificative din partea unor mari companii media. Lipsa unei definiţii precise a criteriilor pentru acordarea asistenţei poate conduce la aplicarea arbitrară şi neuniformă a reglementărilor. prevede posibilitatea detenţiei în regim deschis sau semideschis pentru infracţiuni minore. a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă privind statutul şi regimul legal al refugiaţilor în România. au fost deschise centre de refugiaţi la Timişoara şi Galaţi. dar împricinaţii pot solicita asistenţă legală gratuită fie direct de la instanţă. fie de la barou. unele probleme structurale pot afecta garantarea practică a libertăţii de exprimare. Ar trebui asigurată o mai bună remunerare a avocaţilor care acordă asistenţă legală gratuită pentru a-i încuraja în acordarea unei asemenea asistenţe. fiecare cu o capacitate de 250 locuri. Constituţia revizuită consfinţeşte dreptul la reprezentare şi asistenţă legală gratuită. În pofida acestei situaţii. În cursul anului 2004. iar apărarea efectivă a acuzaţilor nu este garantată în mod sistematic. O astfel de situaţie poate compromite independenţa editorială şi studiile de monitorizarea media au observat că ştirile TV sunt mai puţin critice faţă de guvern decât presa scrisă. Asistenţa legală gratuită este prevăzută dacă inculpatul este considerat de instanţă ca incapabil să-şi susţină propria apărare. In cauzele penale. Dezvoltări legislative ulterioare au acoperit reinserţia socială a străinilor care au solicitat o formă de protecţie în România. În iunie 2004 Codul Penal a fost amendat pentru a abroga infracţiunea de insultă. Aceasta este o evoluţie îmbucurătoare.g. iar colaborarea cu autorităţile de imigraţie s-a îmbunătăţit.Noul Cod Penal. conducând la auto-cenzură. adoptat în iunie 2004. Multe organizaţii media nu sunt viabile din punct de vedere economic şi existenţa lor viitoare poate depinde de susţinerea unor interese politice sau comerciale. Pentru minori condamnaţi. Numărul de solicitanţi de azil în România este relativ scăzut.

ce a introdus obstacole administrative considerabile în calea înregistrării organizaţiilor politice alternative ale minorităţilor naţionale pentru a participa la alegeri. Restituirea proprietăţilor confiscate în timpul regimului comunist a continuat. adoptată în 2001. iar autoritatea responsabilă de a implementa restituirea este pe deplin funcţională. Până la sfârşitul perioadei de raportare au fost returnate 15.1% din terenurile solicitate (11. care au fost recunoscute formal în perioada de raportare.000 de proprietăţi. este necesară adoptarea legislaţiei pentru stabilirea criteriilor pentru calculul şi plata despăgubirilor. Restituirea terenurilor agricole este aproape finalizată. dar nu le recunoaşte formal decât fie ca fundaţii religioase sau caritabile fie ca asociaţii culturale. se dovedeşte a fi un mecanism important pentru promovarea răspunderii publice. Acest proces a fost susţinut de hotărârea guvernului de a nu prelungi contractele chiriaşilor pentru o nouă perioadă de 5 ani pentru proprietăţile care au fost deja legal restituite. dar nu beneficiază de aceleiaşi avantaje ca şi cele recunoscute. până acum. devine din ce în ce mai greu pentru partidele noi sau regionale să participe la procesul electoral. către sfârşitul lunii august 2004. În perioada de raportare. în martie 2004 a fost adoptată legislaţia privind organizarea alegerilor locale. România estimează că până la sfârşitul anului 2005 va putea retroceda alte 35. aplicarea sa rămâne neuniformă.000 de proprietăţi – dar această cifră rămâne scăzută comparativ cu perioada de raportare anterioară. după cum a fost menţionat şi în Rapoartele precedente.1 milioane hectare) au fost restituite. Totuşi.publică. Legislaţia românească privind accesul la informaţia cu caracter public. Totuşi. Decretul comunist din 1948 rămâne principala lege ce guvernează cultele religioase. Principala ţintă au constituit-o jurnaliştii ziarelor locale ce au făcut investigaţii. 26 . Aceste credinţe ne-recunoscute pot funcţiona fără restricţii. Acesta este o tendinţă perturbatoare şi. A fost stabilit ca termen până în iulie 2004 finalizarea procesului de restituire. În urma adoptării legislaţiei privind restituirea proprietăţilor religioase (excluzând bisericile) au fost completate 7. Totuşi. Alianţa Civică Maghiară nu a putut participa la alegeri. Rolul ONG-urilor în viaţa societăţii rămâne scăzut. Guvernul înregistrează grupurile religioase. Dintre acestea. Nu există restricţii privind libertatea de întrunire. inclusiv Martorii lui Iehova şi Biserica Evanghelică Română. Când este luată împreună cu Legea privind partidele politice din 2002. Au fost completate 210. În ceea ce priveşte libertatea de asociere. Un raport recent publicat sugerează că aceeaşi politică domneşte şi la nivel naţional.568 de cereri de restituire în acest domeniu. Acesta permite controlul considerabil al statului asupra vieţii religioase şi în consecinţă trebuie amendat. În România există 16 culte religioase recunoscute. investigaţiile au avut un succes limitat. succesul restituirii a fost mixt – depinzând de tipul de bun ce trebuia restituit. În consecinţă. Procesul de restituire trebuie accelerat şi desfăşurat într-un mod mai deschis şi transparent. Libertatea religiei este garantată prin Constituţie şi este respectată în practică. în lipsa unei instituţii responsabile în mod direct cu implementarea efectivă a acestei legi. numărul cazurilor de violenţă fizică asupră jurnaliştilor a crescut. 96.000 de cereri pentru restituirea imobilelor. care stabileşte praguri înalte pentru înregistrarea partidelor politice.

elaborării raporturilor anuale şi dezvoltării activităţilor de informare şi a programelor de formare profesională. (Vezi de asemenea capitolul 13 – Politica socială şi ocuparea forţei de muncă. asigurarea dreptului persoanei acuzate în procesele penale să fie audiate de către instanţa de apel înainte de a fi condamnată pentru prima oară (cazul Constantinescu).500 au fost admise şi către sfârşitul lunii august 2004 au fost restituite 548 de proprietăţi. Ordinul guvernamental din 13 august 2004 asigură accesul liber la justiţie în ceea ce priveşte restituirea Bisericilor Greco-Catolice. Începând cu anul 1989 au fost restituite mai puţin de 300 din aceste biserici. în urma unor înţelegeri între autorităţile române şi reclamanţi. în martie 2004 a fost adoptată o Hotărâre a Guvernului pentru înfiinţarea structurilor specifice pentru egalitatea de şanse în cadrul organismelor administrative reprezentate în CODES (Comisia inter-ministerială consultativă în domeniul egalităţii de şanse). Comitetul comun Ortodox şi Greco-Catolic înfiinţat pentru a soluţiona această problemă s-a dovedit ineficient. Din septembrie 2003. Între 1 octombrie 2003 şi 10 iulie 2004 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis 12 hotărâri împotriva României. Drepturile economice. Un număr de alte cauze au fost rezolvate înainte de pronunţarea hotărârii finale.2. şi o revizuire a sistemului de impunere a arestului şi dreptul de vizitare pentru părinţi (cazul Ignaccolo-Zenide). Există încă necesitatea unor reforme ce sunt obligatorii pentru ca România să respecte Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: schimbări în folosirea informaţiei clasificate colectată de către fostele agenţii de securitate şi informaţii în timpul regimului comunist (cazul Rotaru). Majoritatea acestor hotărâri au apărut ca urmare a anulării de către Curtea Supremă a hotărârilor definitive referitoare la restituirea bunurilor confiscate în perioada comunistă.600 din bisericile sale confiscate de către regimul comunist şi transferate Bisericii Ortodoxe. contribuirii la proiectarea noii legislaţii. cât şi bărbaţii. După cum se menţiona în Rapoartele precedente. instanţele adesea au refuzat să ia în considerare cauzele ce se refereau la restituire atâta timp cât exista acest Comitet comun. sociale şi culturale Implementarea Planului Naţional de Acţiune pentru egalitatea de şanse a continuat în timpul perioadei de raportare. mai ales de către administraţia locală şi de către poliţie. Un alt aspect reflectat în unele hotărâri se referă la neimplementarea. politicile şi programele privind atât femeile. Implementarea efectivă şi impactul său asupra procesului de restituire va trebui urmărit. Restituirea bunurilor aparţinând organizaţiilor minorităţilor naţionale de abia a început şi spre sfârşitul lunii august 2004 încă se efectua colectarea cererilor. În acest sens. fost înfiinţate în Senatul României două comitete privind egalitatea de şanse – conduse de către o femeie – pentru promovarea integrării egalităţii dintre sexe în legile. Pregătirea înfiinţării Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse este în derulare şi ar trebui încheiată până în toamna anului 2004. formulării de propuneri în vederea eliminării părţilor legislaţiei care generează discriminare. acesta este un aspect foarte important pentru Biserica Greco-Catolică care a avut peste 2. a hotărârilor definitive ce au fost pronunţate de către instanţe. În plus. Nu există încă legislaţie pentru a soluţiona problema restituirii bisericilor. Aceste structuri vor avea sarcina monitorizării implementării legislaţiei relevante în cadrul administraţiei publice. ceea ce constituie a reducere considerabilă comparativ cu perioada de raportare precedentă.) 27 .

În general. Politicile naţionale stipulează acum nevoia pentru dialog social. iar procesul de recrutare este în derulare. privind copii care se aflau deja în îngrijire adecvată în România. împărtăşirii de experienţă şi bunelor practici. colaborare şi o abordare integrată a problemelor de dizabilitate. În 2003. Totuşi. Legislaţia României permite persoanelor cu dizabilităţi să beneficieze de unele drepturi şi facilităţi. 28 . În ceea ce priveşte drepturile copiilor. precum şi la servicii sociale mai bine orientate către familii şi copii. Ar trebui acordată o atenţie deosebită exercitării drepturilor parentale şi facilitării contactului dintre copii aflaţi în îngrijire publică şi părinţii lor. un organism specializat. aprobată în iunie 2004. Constituţia revizuită garantează egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi în ocuparea funcţiilor publice. În Guvern. de asemenea. Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap a fost restructurat. Aceste reguli par a îndeplini cerinţele Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului. cu 11% dintre deputaţi şi 9% dintre senatori. Numărul total de copii în centre de îngrijire este de 37. Femeile rămân slab reprezentate în viaţa politică. Aceasta ar trebui să conducă la o îmbunătăţire a coordonării şi cooperării. prin închiderea instituţiilor mari vechi şi crearea de alternative. organizarea şi funcţionarea noilor structuri care vor fi cerute de implementarea efectivă a noii legislaţii: adăposturi pentru victimele violenţei şi centre specializate pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. iar responsabilitatea este transferată la Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH). au fost făcute 503 excepţii de la moratoriul adopţiilor internaţionale. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap este responsabilă pentru coordonarea implementării descentralizate a strategiei naţionale în vederea înlocuirii instituţiilor mari vechi cu facilităţi la scară mică şi servicii sociale. La nivel local.Legea privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie a fost modificată la sfârşitul anului 2003 în vederea înfiinţării Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei. dintre care multe sunt furnizoare de servicii de educare instituţională specială. condiţiile de viaţă sunt corespunzătoare. Noua legislaţie privind Drepturile Copilului şi Adopţia. 40 posturi alocate Agenţiei vor fi transferate de la Inspecţia Muncii. Aproximativ 85 de mari instituţii rămân. persoanele cu dizabilităţi continuă să se confrunte cu dificultăţi în dobândirea drepturilor lor. aflat în subordinea Ministerului Muncii. în cazul în care acesta este în interesul copilului. Această modificare priveşte.000. doar o persoană din cabinetul de 25 de miniştri este femeie. Condiţiile privind îngrijirea instituţională pentru persoanele cu dizabilităţi variază considerabil de la relativ bune la foarte slabe. Prioritatea este acum dezvoltarea capacităţii administrative pentru implementarea corectă a noilor reglementări. Solidarităţii Sociale şi Familiei. limitează adopţia internaţională la excepţii extreme. precum şi practicile Statelor Membre ale Uniunii Europene. au fost făcute progrese continue în reforma protecţiei copilului. Diferenţele regionale în standardele protecţiei copilului sunt rezolvate prin intermediul formării profesionale. Au fost adoptate standarde naţionale pentru serviciile de protecţie a copilului. procesul integrării Departamentelor pentru Protecţia Copilului în Departamentele de Asistenţă Socială este în derulare.

angajarea forţei de muncă şi relaţiile cu poliţia.000 – 2. Măsurile privind sănătatea. Direcţia de Sănătate Publică. Drepturile şi protecţia minorităţilor România este parte la Convenţia Cadru pentru Protejarea Minorităţilor Naţionale din anul 1995. În acelaşi timp. Discriminarea de facto a minorităţii rome continuă să fie larg răspândită. eficacitatea cooperării bipartite este strict limitată de împărţirea sindicatelor (5) şi a confederaţiilor angajatorilor (12). Numărul grevelor a scăzut semnificativ în timpul perioadei de raportare. în vederea încurajării implicării părinţilor şi a îmbunătăţirii programei şcolare. Cadrul legal pentru furnizarea asistenţei sociale este acum creat şi a fost completat cu legislaţia secundară pentru reglementarea furnizării de servicii sociale de către organizaţiile non-profit. Deşi pozitive. Au fost înregistrate progrese reduse în funcţionarea Comitetului Comun pentru Implementare şi Monitorizare. care a fost responsabilă pentru încheierea contractului colectiv de muncă pentru 2004-2005. Poliţia. Pactul Social de Stabilitate dintre guvern. în contextul Strategiei Naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor. România este parte la Carta Europeană Socială revizuită. care sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii şi oferă condiţii de viaţă neadecvate şi sunt supraaglomerate. sindicate şi confederaţiile angajatorilor a fost revizuit în aprilie 2004. Lupta împotriva excluderii sociale şi sărăciei rămâne o prioritate guvernamentală şi au fost făcute mai multe progrese legislative în timpul perioadei de raportare. estimată la 1. iar inegalităţile sociale la care este expusă comunitatea romă rămân considerabile. angajarea 29 .800. În domeniul educaţiei au fost înregistrate evoluţii pozitive. deşi există un număr de excepţii pentru unele categorii de lucrători. a fost sporit numărul de profesori specializaţi în sprijinirea nevoilor educaţionale a copiilor de etnie romă. Totuşi. Oficiului pentru romi îi lipseşte capacitatea de a iniţia şi coordona acţiuni în favoarea romilor în relaţie cu ministerele implicate. aceste eforturi prezintă riscul de a rămâne izolate şi nesusţinute.500. România are o populaţie numeroasă de romi. au fost înfiinţate în toate judeţele grupuri de lucru cu participarea reprezentanţilor instituţiilor publice (Inspectorate şcolare. La nivel local. cu excepţia comitetelor consultative pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. iar accesul la servicii sociale este limitat. Sindicatele sunt implicate într-un număr de comitete comune cu guvernul şi cu reprezentanţi ai confederaţiilor patronale. Partenerii sociali sunt nemulţumiţi din cauza ratei scăzute de acoperire a cerinţelor lor.000 persoane.Multe dintre instituţiile rezidenţiale mari pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale aparţin spitalelor. În ceea ce priveşte drepturile sociale. dreptul la grevă este prevăzut în Constituţia României. Această cooperare tripartită se concentrează în principal pe condiţiile de muncă şi pe îmbunătăţirea mediului de afaceri. Oficiile de Angajare a Forţei de Muncă). dacă coordonarea locală şi naţională rămân slabe. au fost elaborate planuri locale de dezvoltare iar problema educării separate este în curs de rezolvare. La nivelul cooperării bipartite. sănătate. Implementarea Strategiei pentru romi adoptată în 2001 a continuat în sectoarele educaţie. În vederea sprijinirii unei abordări nediscriminatorii şi de incluziune. Condiţiile de viaţă sunt precare. sindicatele şi organizaţiile patronale participă în Comisia de Dialog Social. Mai mult.

Legăturile cu alte minorităţi nu au prezentat probleme majore în perioada de referinţă. S-a realizat un start pozitiv în reforma funcţiei publice. Eforturile de îmbunătăţire a 30 . În ceea ce priveşte predarea în limbile minorităţilor în învăţământul pre-universitar. statul de drept. Mediatorii sanitari angajaţi şi pregătiţi în perioada de raportare devin din ce în ce mai implicaţi în abordarea unei sfere mai largi de probleme legate de sănătate. Legile asupra liberului acces la informaţie şi asupra transparenţei în procesul legislativ trebuie încă să fie implementate în totalitate. prin acordarea de responsabilităţi prioritare pentru diverse tipuri de legislaţie. Revizuirea Constituţiei din Octombrie 2003 a contribuit la simplificarea procesului legislativ în Parlament. Legea ce prevede utilizarea simbolurilor bilingve a fost aplicată. respectul şi protecţia minorităţilor. Strategia de reformă a administraţiei publice a fost lansată în mai 2004. România şi-a consolidat şi adâncit stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia. Instituirea Cancelariei Primului Ministru ar putea contribui la îmbunătăţirea coordonării şi consistenţei politicilor. descentralizarea şi deconcentrarea. inclusiv accesul la asigurările de sănătate. limba ungară este utilizată intens în anumite regiuni. După revizuirea Constituţiei. însă aceasta nu a condus încă la o scădere a utilizării lor. care a introdus dreptul cetăţenilor de a utiliza limba maternă în speţele de drept civil. precum şi coordonarea politicilor. Au fost înregistrate progrese în direcţia reformelor administrative şi judiciare. aceasta acoperind partea de reformă a serviciilor publice. în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale ale romilor. cu sedii în Miercurea Ciuc. ambelor Camere ale Parlamentului. După cum a fost precizat în Raportul anterior. Această tendinţă a fost intensificată în acest an. Oradea şi Târgu Mureş. Utilizarea Ordonanţelor de Urgenţă a fost restrânsă la “circumstanţe extraordinare”.3 Evaluare generală După ce Comisia a concluzionat în Opinia exprimată în 1997 că România îndeplineşte criteriul politic. A fost convenit la nivel guvernamental un protocol pentru înfiinţarea a două facultăţi maghiare în cadrul Universităţii de stat din Cluj. A continuat organizarea târgurilor de joburi pentru populaţie de etnie romă de către birourile de angajare a forţei de muncă de la nivel local. inclusiv în localităţile în care populaţia minoritară deţine o pondere mai mică de 20% (baremul impus de lege). drepturile omului.forţei de muncă şi poliţia reprezintă baza pentru activităţile viitoare. Tratamentul minorităţii ceangăilor a continuat să fie îmbunătăţit. 1. însă acesta nu a fost încă implementat. Această scădere se poate datora tendinţelor demografice. în anul şcolar 2003-2004 a fost înregistrată o uşoară scădere atât în numărul unităţilor de învăţământ cât şi în numărul elevilor cărora li se predă în limba maternă. România continuă să îndeplinească criteriul politic. deoarece nu a fost înregistrată nici o modificare la nivelul politicii educaţionale. deoarece a condus la excluderea altor organizaţii pentru romi. faptul ca Guvernul s-a bazat pe Partida Romilor pentru implementarea şi monitorizarea strategiei reprezintă un motiv de îngrijorare. iar limba maghiară este predată ca materie opţională în 10 comune. Legea privind statutul poliţistului permite recrutarea ofiţerilor vorbitori de limbi ale minorităţilor. Universitatea maghiară a continuat să funcţioneze în Cluj. dar numărul acestora rămâne relativ redus.

care este destinată explicit combaterii discriminării. Trebuie îmbunătăţite organizarea proceselor şi calitatea judecăţii în instanţă. este necesară o abordare mai rapidă şi mai transparentă în restituirea imobilelor şi a proprietăţilor clerice. dar situaţia economică a multor organizaţii mass-media rămâne precară. Implementarea acestora în teren este o prioritate. fiind necesară continuarea eforturilor pentru garantarea independenţei presei. Susţinerea unei abordări inclusive în politicile educaţionale constituie o evoluţie pozitivă. Introducerea unor standarde naţionale pentru serviciile de protecţie a copilului şi de reguli stricte privind adopţiile internaţionale. Corupţia din România continuă să fie serioasă şi larg răspândită.1 Introducere În Opinia Comisiei Europene din anul 1997 privind aderarea României la UE s-a concluzionat: „România a înregistrat un progres considerabil în crearea unei economii de piaţă”. Acesta trebuie să-şi concentreze resursele asupra investigării corupţiei la nivel înalt. schimbările organizatorice şi legislative introduse în sistemul judiciar din România ar putea contribui la independenţa şi eficienţa acestuia. şi la supraaglomerarea închisorilor.politicilor şi a procesului legislativ trebuie să continue. la traficul de fiinţe umane. „aceasta s-a confrunta cu dificultăţi serioase în ceea ce priveşte presiunea concurenţială şi forţele pieţei din cadrul Uniunii pe termen mediu”. Cu privire la libertatea de expresie. Totuşi. însă efectul său de diminuare a corupţiei va depinde de implementarea efectivă a legii. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru întărirea instituţiilor administrative la nivel local şi regional. ar trebui să continue îmbunătăţirea protecţiei drepturilor copilului. Deşi restituirea terenurilor agricole este aproape finalizată. Strategia Roma. cu privire la asigurarea implementării corespunzătoare a acquis-ului la aceste nivele. În mod special. Studii oficiale confirmă că executivul are posibilitatea să influenţeze rezultatul procedurilor judiciare. dar discriminarea de facto împotriva minorităţii Roma rămâne larg răspândită. Comisia a specificat că: „România poate fi considerată ca o economie funcţională de piaţă în condiţiile continuării decisive a progreselor înregistrate. România continuă să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi a continuat să facă progrese în mai multe domenii. eficienţa şi seriozitatea Parchetului Naţional Anticorupţie. care par a fi conforme cu Convenţia Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului. În Raportul Periodic din anul 2003. este solicitată o implementare viguroasă şi 31 . În plus. Aceeaşi tendinţă încurajatoare a fost notată în domeniile sănătăţii şi ocupării forţei de muncă. Trebuie susţinute eforturile pentru rezolvarea problemelor referitoare la tratamentele rele aplicate în detenţie. eforturi suplimentare sunt necesare pentru a asigura independenţa. Legislaţia română anticorupţie este în general bine dezvoltată. Criterii economice 2. situaţia juridică a jurnaliştilor s-a îmbunătăţit. este implementată. 2.

În cadrul analizei de mai jos. Mai recent. Începând cu anul 1999. Îndeplinirea agendei de reformă a autorităţilor a obţinut forţa de a continua progresele. aceasta a contribuit la creştere economică în medie scăzută. creşterea economică a rămas robustă. progresul a fost redus şi neuniform. rata şomajului a fost moderat scăzută şi stabilă. pieţele deschise şi preţurile ajustate nivelurilor de cost. bazate pe un impact cumulativ a rundelor succesive de încercări de reformă structurală. dar eforturile pentru întărirea disciplinei financiare şi îmbunătăţirea mediului de afaceri trebuie să fie susţinute. Un progres considerabil s-a înregistrat de la acel moment. care a evidenţiat că statul de stat membru al Uniunii Europene necesită: existenţa economiei funcţionale de piaţă. În ciuda unui mediu internaţional mai puţin favorabil din 2001.susţinută a programului său de reforme structurale pentru a putea face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul Uniunii pe termen scurt”. care au reprezentat pietrele de încercare pentru restructurarea şi reducerea controlului guvernamental. Reforma sectorului întreprinderilor a fost gradual promovată. sectorul industrial a fost reformat. precum şi adoptarea unui mix de politici mai echilibrat. Ponderea sectorului privat a crescut gradual datorită procesului de privatizare şi antreprenoriat. trendurile macroeconomice s-au îmbunătăţit distinct. inflaţie ridicată şi o situaţie volatilă a conturilor externe. Jumătatea anilor 1990 au fost turbulenţi pentru România. Pentru întreaga perioadă. însă companiile integrate au fost separate pas cu pas. Aceasta a pregătit terenul pentru privatizările iniţiale. iar privatizarea întreprinderilor mari cu capital de stat avansând într-un ritm crescând. În sectorul energetic. dar stabilizarea în creştere a contribuit la redresarea economică susţinută şi la un declin semnificativ al inflaţiei. Liberalizarea preţurilor şi comerţului s-a dezvoltat progresiv şi ajustarea preţurilor administrate a fost reîncepută. 2. În examinarea evoluţiilor economice din România de la momentul Opiniei. România a fost în întârziere în procesul de reformă. o atitudine moderată a liberalizării preţurilor şi pieţei şi o prelungire a recesiune tranzitorii. reflectând parţial necesitatea pentru o continuă şi mai adâncă restructurare economică. deşsă evoluţiile contului curent a reprezentat în timp o sursă de preocupare. de la jumătatea anului 2000. cu măsuri cheie în domeniul liberalizării şi reformei întreprinderilor puse în aplicarea doar începând cu anul 1997. inflaţia a scăzut constant şi. Însă. deschidere mai largă şi concurenţă în economie. Sectorul bancar a fost examinată în anii 1990 şi cadrul de reglementare a fost îmbunătăţit considerabil. vulnerabilitatea externă a scăzut pe parcursul perioadei. Analiza din acest an a Raportului Periodic incluse evoluţiile înregistrate de la momentul redactării Opiniei. Restructurarea din sectoarele minerit şi transporturi au înregistrat progrese deşi este necesar un efort considerabil pentru a reduce pierderile şi subvenţiile. Pentru o 32 . Comisia a urmat metodologia aplicată în cadrul Opiniei şi a următoarelor Rapoarte Periodice.2 Sumar al evoluţiilor economice din anul 1997 Performanţa macroeconomică a României a fost combinată. caracterizată de eşecul stabilizării economiei. abordarea Comisiei a fost ghidată de concluziile Consiliului European de la Copenhaga din iunie 1993. capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei în cadrul Uniunii.

În ciuda creşterii economice solide. dar în creştere. Disparităţile venitului la nivel regional sunt moderate. dar eforturile autorităţilor începând cu anul 2002 în creşterea preţurilor la energie. economia a fost stânjenită de disciplina financiară slabă. dar amândouă au scăzut din 1nul 1997. angajamentul autorităţilor de atingere a stabilităţii macroeconomice şi de continuare reformelor structurale au devenit mai ferme şi s-a stabilit consensul privind obiectivele politicii economice. care au fost urmărite de atunci prin diferite planuri de acţiune. Un sector financiar bine dezvoltat precum şi absenţa barierelor semnificative la întrarea şi ieşirea de pe piaţă îmbunătăţesc eficienţa economiei. Şomajul a reprezentat în medie 6. însă procedurile complexe şi nesiguranţa în aplicarea legii de către administraţia publică şi sistemul judiciar continuă să impieteze mediul de afaceri. Au fost înregistrate progrese în stabilirea cadrului legal şi a instituţiilor necesare funcţionării economiei de piaţă. considerabil mai ridicat în rândul populaţiei tinere. venitul pe cap de locuitor în regiunea Bucureşti a fost aproape dublu decât media naţională şi aproximativ 140% mai mare faţă de nivelul din regiunea cea mai săracă. România a înregistrat progrese recente doar în convergenţa reală cu nivelurile de venit pe cap de locuitor din UE. Strategia Economică pe Termen Mediu a fost larg susţinută de către părţile politice şi modificarea ulterioară a Guvernului nu a condus la nici-o schimbare fundamentală a scopurilor finale ale politicii economice . inclusiv drepturile de proprietate.3 Evaluările în termenii criteriilor de la Copenhaga Existenţa economiei funcţionale de piaţă Existenţa economiei funcţionale de piaţă presupune liberalizarea preţurilor şi comerţului şi existenţa unui sistem juridic aplicabil. elaborate împreună cu partenerii sociali şi diverse ONG-uri. condus de o solicitare fermă în implementarea politicilor de reformă. Persistă probleme serioase.perioadă lungă de timp.3% din populaţia activă şi comportă creştere pe termen lung. PIB/capita în paritatea puterii de cumpărare a crescut la 30% a UE-25 ca medie în anul 2003. gospodăriilor individuale şi instituţiilor publice. Consensul privind ţintele fundamentale ale politicii economice s-a lărgit progresiv. Acordul cu FMI. Teama de costurile sociale şi politice au împiedicat adesea implementarea hotărâtă a stabilizării macroeconomice şi reformei structurale şi lipsa proprietăţii au condus în timp la un mare diferenţă între obiectivele politicii şi rezultate. Rata activităţii economice a reprezentat în medie 63% şi rata ocupării forţei de muncă 56%. Stabilitatea macroeconomică şi consensul privind politica economică intensifică performanţa economiei de piaţă. Programele Economice de Pre-aderare ale României. proceduri de faliment ineficiente şi plăţi reduse în cazul întreprinderilor. luarea măsurilor pentru implementarea plăţii obligaţiilor şi de îmbunătăţire a performanţei întreprinderilor cu capital de stat precum şi de rezolvare a stocului mare al încurcatelor datorii din economie au început să dea rezultate. de la 27% în 1998. încheiat în anul 2001 finalizat cu succes în octombrie 2003. În 2000. Situată la 46% ca medie a UE pentru perioada 1999-2001. confirmă angajamentul Guvernului de a-şi respecta agenda de reforme. 2. Însă. Un nou Acord pe o perioadă de 33 . caracterizată de furnizarea continuă de energie la preţuri sub costuri.

Deficitul contului curent a fluctuat în medie la 5. care a condus considerabil la o deteriorare a balanţei comerciale datorită creşterii importurilor şi decelerării importurilor. pe baza consumului intern ridicat. media anuală) a fost în medie 6. volumul rezervelor crescuse la 9. Rata şomajului a rămas relativ scăzută. Deficitul contului curent a fost ridicat şi sustenabilitatea sa în timp a reprezentat o sursă de îngrijorare.4% din PIB. atingând echivalentul a 4. Datorită creşterii cererii gospodăriilor populaţiei şi a creşterii creditului de consum. Datorită creşterii în continuare a deficitului comercial.. stabilind strategia de reformă şi mix-ul echilibrat de politici într-un program cadru. ceea ce reflectă procesul de înlocuire a capitalului în România. S-a redus 34 . La sfârşitul lunii iulie 2004. o valoare ridicată a deficitului contului curent a fost raportată pentru primele şase luni ale anului 2004. A fost solicitată finanţarea externă în perioada 1998-1999 când deficitul contului curent a reprezentat mai mult de 7% din PIB şi rezervele valutare s-au redus considerabil. De la jumătatea anului 2003 creşterea a fost în amplificare neechilibrată şi condusă în principal de cererea internă. România a continuat să fie prezentă cu succes pe pieţele internaţionale de capital. Activitatea economică a rămas rezistentă şi PIB-ul a crescut cu 6.2%. datorată în mare măsură creşterii cererii interne şi externe.7 mld. Exporturile au înregistrat o continuă expansiune la rate anuale de două cifre chiar în condiţiile reducerii economice din UE. În sectorul ofertei. În vederea contracarării unei crize externe dezvoltate.doi ani a fost semnat în iulie 2004. Finanţarea deficitului extern a fost facilitată de îmbunătăţirea condiţiilor de creditare şi a fluxului constant de Investiţii Străine Directe.8%. autorităţile au aplicat politici stricte şi au acceptat o depreciere mare a monedei.7% şi investiţiile s-au redus până la aproximativ 9%. După o modestă revigorare în 2000.6% în prima jumătate a anului 2004. cu o emisiune de euro-obligaţiuni pe 7 ani.3% şi după o creştere moderată în timpul recesiunii. Rata şomajului (rata armonizată.1% în 2003 pe baza amplificării creditului de consum. dar a scăzut puternic în 2002 la 3. După o reală şi severă descreştere în economie. aceasta a fost stabilă începând cu anul 1999. deficitul contului curent a crescut şi a reprezentat 5.1 luni de importuri în luna mai 2004. Înregistrând o creştere medie de 0.8% din PIB în anul 2003. deficitul contului curent s-a mărit. la 7. iar prima de risc la datoria externă s-a diminuat considerabil. parţial datorită lipsei restructurării economice. Rezervele internaţionale (exclusiv aurul) au continuat un ritm ascendent. Consumul casnic s-a mărit considerabil datorită creşterii susţinute a salariului real. creşterea PIB reîncepută în anul 2000 şi economia înregistrează cel de-al cincilea an consecutiv de creştere economică. creşterea demarată în 2000 a fost condusă de sectorul industrial şi activitatea industrială intensă. în valoare de 700 Meuro. economia s-a redresat după perioada de recesiune din 1997-1999. în timp ce producţia agricolă a fluctuat. Proprietatea şi stricta respectare a obiectivelor şi instrumentelor Acordului sunt imperative în continuarea progresului. când PIB-ul real a scăzut după un cumulativ 11. cel mai recent în luna iulie 2003. deşi cererea internă solidă a condus în general la o contribuţie negativă la creşterea economică a exporturilor nete. Urmare a doi ani de consolidare externă de succes. coroborat cu creşterea investiţiilor. cu o medie de 2.9% din PIB în această perioadă. Euro. creşterii investiţiilor şi îmbunătăţirii performanţei la export. iar vulnerabilitatea externă s-a diminuat în perioada de raportare. PIB-ul a crescut anual în perioada 2001-2003 în jurul la 5% datorită a trei factori principali.2% din PIB. Raportul dintre datoria externă şi PIB rămâne scăzut şi a atins 34% din PIB. Investiţiile au crescut cu 9.

Din anul 1997 ocuparea forţei de muncă a scăzut împreună cu un declin al ratei activităţii economice şi ratei ocupării forţei de muncă. În acest cadru. este greu de evaluat. rata anuală a inflaţiei a fost ridicată. Însă.2%. banca centrală intervine pentru a menţine rata de schimb la un curs în conformitate cu ţinta autorităţilor privind inflaţia. care în timp s-a agravat prin corecţiile confuze a monedei supraestimate.8% comparativ cu ianuarie-iulie 2003. dar continuă să fie ameninţată de creşterea susţinută a salariilor. această realizare a fost ameninţată de negocierile contractului colectiv de muncă la nivel naţional. un sector financiar slab. un mediu caracterizat de o poziţie externă fragilă. evoluţiile salariale rămân periodic o ameninţare pentru inflaţie.moderat la 6. 62% dintre şomeri nu aveau un loc de muncă de mai mult de un an. Şomajul de lungă durată a înregistrat o creştere. Această politică monetară a fost 35 . fiind mai mic în rândul celor cu realizări educaţionale cele mai scăzute şi cele mai înalte. Politica monetară practicată a contribuit la scăderea inflaţiei şi la creşterea stabilităţii macroeconomice. parţial datorită lipsei restructurării. preţurile au înregistrat o creştere medie de 12. o permisivă lipsă a disciplinei financiare. Şomajul este considerabil mai ridicat în rândul tinerilor. Înainte de 1999. Inflaţia s-a redus gradual de la nivele înalte. ceea ce poate reflecta faptul că restructurarea economică nu este încă realizată şi participarea la piaţa muncii a scăzut. Rata şomajului a rămas relativ scăzută. mai ales în sectorul agricol şi în localităţile rurale. în care rata de schimb a fost utilizată ca principalul instrument antiinflaţionist. Progrese în aceste sectoare au permis autorităţilor să-şi concentreze în mod sporit atenţia asupra inflaţie. După scăderea la mai mult decât ţinta prognozată pentru anul 2002. Datorită scăderii de 3% a contribuţiilor sociale. în medie la 37. care s-a situat în medie la 67% şi respectiv 62%. a sugerat că alte obiective ale politicii decât stabilitatea preţurilor au determinat politica monetară şi a ratei de schimb. Deşi în ianuarie 2004 salariul minim a crescut mult mai puţin decât în anii precedenţi. Acest record îmbunătăţit indică faptul că anticipările inflaţioniste au fost moderate în economie şi o mai coerentă politică a consolidat credibilitatea procesului dezinflaţionist. precum şi politici ale venitului şi fiscale. şomajul mascat poate fi ridicat. incluzând şi persoanele care lucrează în zona gri a economiei. Pentru primele 7 luni ale anului 2004. Deşi disparităţile regionale privind şomajul au fost scăzute. Însă.1%. ocuparea forţei de muncă actuală. În anul 2003. activităţile agricole ineficiente şi întreprinderile de stat înregistrează o mare parte din forţa de muncă ocupată din anumite regiuni.9% în primele 6 luni din 2004 poate genera un exces de cerere în economie. Creşterea reală a salariilor cu 8. În plus. de 9%. Rata inflaţiei la sfârşit de an a scăzut la 14. Chiar excluzând variaţia din 1997 cauzată de liberalizarea preţurilor şi a ratei de schimb. Inflaţia a fost una din cele mai vizibile simptome a slăbiciunii structurale ale economiei şi neechilibrelor macroeconomice. Aceasta reflectă stadiul restructurării din economie. ceea ce respectă ţinta de sfârşit de an stabilită de autorităţi. deoarece eşecul în implementarea unei politici efective a veniturilor şi constrângerile bugetare în sectorul întreprinderilor au cauzat o cerere excesivă.5% în luna iunie 2004 şi a înregistrat o scădere începând cu anul 1999. inflaţia a rămas în descreştere în 2003 deşi a fost ameninţată de ajustarea salariului minim la începutul anului şi de puternica cerere internă. şi arată că aşteptările inflaţioniste s-au diminuat şi politica coerentă a întărit credibilitatea procesului dezinflaţionist. costurile cu forţa de muncă respectă în linii mari productivitatea.6% în 2003 şi a continuat să scadă în primul trimestru al anului 2004. Şomajul înregistrat s-a situat la 6. În 1999 a fost adoptat un regim de plutire. permiţând aprecierea reală moderată la coşul compus din 75% Euro şi 25% USD.

soldul primar a revenit la poziţia de deficit în 2003. creşterea creditului sectorului non-guvernamental a fost în mod considerabil moderată şi începând cu luna iunie 2004. După un surplus în 2002. Stabilit în medie la 3. creşterea depozitelor gospodăriilor a fost scăzută. banca centrală a mărit rata rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în valută. reflectând extinderea activităţii economice. banca centrală a redus rata dobânzii de referinţă de patru ori. autorităţile au decis să amâne liberalizarea accesului non-rezidenţilor la conturile de depozit în lei. deficitul cvasi-fiscal rămâne ridicat. deficitul bugetului general consolidat a reprezentat aproximativ 0. politica fiscală a fost strictă şi a condus la un deficit de 2% din PIB în 2003.6% din PIB pentru anul 2004.corespunzătoare şi a contribuit atât la procesul de dezinflaţie graduală cât şi la dezvoltarea ratei de schimb reale compatibile cu o poziţie susţinută a contului curent. creşterea reală a depozitelor a devenit negativă. deficitul general guvernamental a rămas controlabil în ciuda costurilor directe de restructurare a sectorului bancar de aproximativ 4. deficitul primar a reapărut şi o politică pro-ciclică a cheltuielilor a distorsionat consolidarea fiscală în 2003. parţial explicată de ratele de depozit mici în termeni reali.8% la sfârşitul anului 2003. Deşi politica bugetară a rămas prudentă. dar politica monetară strictă şi scăderea inflaţiei a condus în 2004 la creştere a ratelor reale de depozit şi astfel la o creştere puternică a depozitelor în lei. a creşterii deficitului de cont curent şi a presiunilor inflaţioniste. ce au necesitat operaţiuni de sterilizare din partea băncii centrale pentru a neutraliza efectele asupra inflaţiei.5% din PIB în 1999 şi 2000. rata brută a datoriei guvernamentale s-a redus din 2000 şi a atins 21. Totuşi.4% din PIB.4% din PIB la sfârşitul anului 2003 şi a continuat în crească în 2004. Însă. Ca o măsură de răspuns. în concordanţă cu notificarea fiscală a României şi 2. Pentru primele şase luni ale anului 2004.3% în termeni de balanţă de plăţi. Datorită expansiunii creditului. fără ca acest pas să conducă la efecte economice negative care ar putea limita eficienţa politicilor monetare. au apărut noi provocări legate de fluxul major de capital datorat nivelului relativ ridicat al ratei dobânzii. Creditele acordate întreprinderilor şi gospodăriilor au crescut cu peste 50% în anul 2003. creşterea puternică a veniturilor fiscale şi economisirilor individuale a plăţii dobânzilor a permis o realizare a ţintei deficitului pentru al patrulea an consecutiv. De atunci. datele pe baza GFS (Statisticile Financiare Guvernamentale) indică 36 .4% din PIB. ceea ce demonstrează necesitatea atingerii de către România a unui grad înalt de stabilitate macroeconomică care va permite desfăşurarea în continuare a liberalizării. rezultând într-un deficit planificat de 1. Din anul 2001. În ciuda unor cheltuieli guvernamentale mai mari decât cele prevăzute. reprezentând faptul că efectivitatea politicii monetare în ghidarea inflaţiei şi activităţii economice trebuie să fie în continuare dezvoltată. În 2003. dar rectificările bugetare urmăresc limitarea deficitului primar la aproximativ 0. În plus. Masa monetară a reprezentat 24. Bugetul adoptat pentru 2004 a prevăzut un deficit de 1.1% din PIB. cât şi creşterea încrederii în sectorul bancar şi în economia naţională. Pentru a preîntâmpina riscurile determinate de o creştere rapidă a creditelor în valută. Pe baza unei baze largi fiscale şi îmbunătăţirii colectării.6% din PIB şi în lunile iulie şi august a fost adoptată suplimentarea bugetelor. banca centrală şi-a mărit rata dobânzii de referinţă cu diverse ocazii şi a implementat de la 1 februarie 2004 măsuri prudenţiale în scopul încetinirii creşterii creditului şi limitării riscului băncilor referitoare la creditele de consum şi ipotecare.. După o creştere rapidă de la nivele foarte mici. Procesul de remonetizare a economiei a continuat. pentru prima dată după anul 1999. care a fost planificată iniţial pentru începutul anului 2004. canalul între schimbările politicii ratei de schimb şi depozite şi credite rămâne neuniform.

datorată scăderii ratei de refinanţare şi a îmbunătăţirii managementului datoriilor. A fost eliminată rata redusă a impozitului pe profit provenit din activitatea de export a fost eliminată. Este necesară reducerea în continuare a deficitului public prin colectarea mai bună a impozitelor. autorităţile au iniţiat un program de autostrăzi foarte costisitor şi au crescut cheltuielile pentru subvenţiile şi transferurile pentru finanţarea reformelor structurale (spre exemplu pachetele compensatorii pentru muncitorii disponibilizaţi). Sistemul TVA a fost în continuare modificat. înregistrând nevoi de finanţare de 2. Reducerea substanţială a plăţilor în contul ratelor dobânzii în ultimii ani.1% din PIB în 2000.5 puncte procentuale faţă de 1997. O atenţie deosebită trebuie acordată faptului că recentele iniţiative de politică fiscală (reducerea planificată a impozitului pe venit şi pe profit) nu vor genera un deficit primar pe o perioadă lungă de timp. Au fost introduse câteva rate reduse de TVA. consolidarea fiscală este necesară pentru a susţine stabilitatea macroeconomică şi pentru a contracara riscurile pe termen mediu.9% din PIB în anul 1997 la 32. Cheltuielile au crescut constant. la 30% din PIB. În ciuda progreselor recente. infrastructură şi capacitatea administrativă şi pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor publice împotriva perturbărilor ce vin din partea sistemelor neechilibrate de pensii şi sănătate. instrumente valabile şi pentru îmbunătăţirea perspectivelor fiscale pe termen mediu. Ponderea subvenţiilor către întreprinderi şi gospodării prin furnizarea de energie sub costuri sau prin necolectarea creanţelor.9% din PIB în 2003.8% din PIB în 2003 comparativ cu 3. Controlul fiscal relaxat de la sfârşitul anului 2003 a demonstrat existenţa unei largi posibilităţi de a întări controlul cheltuielilor. în 2004 autorităţile au continuat eforturile pentru a combate neplata datoriilor. ponderea lor în PIB a rămas practic neschimbată la nivelul de 12-13% din PIB. reducerea pierderilor din întreprinderile de stat şi creşterea preţurilor la energie. Nu se pune accentul suficient pe o strategie clară pe termen mediu pentru a redirecţiona cheltuielile publice spre capitalul uman. volumul arieratelor la bugetul general guvernamental a rămas neschimbată pe întreg anul 2003. de la 31. care ar putea ameninţa sustenabilitatea finanţelor publice. a scăzut de la 4. În plus. dar constituia totuşi 2. printre aceste elemente evidenţiinduse eliminarea scutirilor şi dezvoltarea unui nou sistem de rambursare bazat pe analiza de risc. Colectarea veniturilor s-a îmbunătăţit considerabil deoarece au fost întreprinse în continuare măsuri pentru consolidarea cadrului bugetar şi a administraţiei fiscale. ceea ce a condus la o creştere considerabilă a recuperării taxelor datorate.3% din PIB în 2003. dar a început să descrească în 2004. Noul Cod Fiscal contribuie la asigurarea unei mai mari transparenţe şi stabilitate a legislaţiei fiscale. deficitul cvasi-fiscal rămâne un impediment important pentru o politică fiscală receptivă şi transparentă. Au fost adoptate măsuri administrative precum înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Administrare 37 . care însă trebuie să fie îmbunătăţit şi extins în scopul reducerii întârzierilor şi combaterii fraudei.7% din PIB în 2000. Important de notat că. veniturile au crescut cu 1. deşi penalităţile şi dobânzile în creştere au reprezentat o sporire a ponderii totale a datoriilor. ceea ce a condus la simplificarea sistemului de impozitare şi reducerea distorsiunilor. nu a fost folosită pentru consolidarea finanţelor publice. Cu toate că volumul total al arieratelor către bugetul de stat a scăzut în anul 2003. A fost adoptată o nouă Lege a finanţelor publice. drept urmare balanţa primară a înregistrat un deficit. acumularea de noi arierate a fost mai puţin pronunţată decât în trecut. În ciuda progreselor înregistrate. Pentru majoritatea întreprinderilor aflate în proces de restructurare sau privatizare. Performanţele slabe ale întreprinderilor de stat continuă să greveze asupra balanţei sectorului public.faptul că. Pe latura cheltuielilor.

Politica inconsecventă a contribuit la întârzierea stabilirii preţurilor la energie în conformitate cu costurile pe termen scurt şi lung. Tarifele la energia termică au crescut în luna august 2004 cu 12%. Adeseori. Un mix de politici mai responsabil a rezultat din eforturile României în contextul recentului Acord stand-by cu FMI. În urma acestor ajustări este obţinută acoperirea costurilor de producţie. preţurile reglementate se aplică la un număr de 18 produse. În iulie 2004. gospodăriilor şi instituţiilor publice continuă să afecteze mecanismul de formare a preţurilor. printr-o politică monetară prudentă şi prin continuarea reformelor structurale. Sistemele contractelor colective au procedat la direcţionarea salariilor şi beneficiilor şi au rămas o barieră în flexibilitatea pieţei forţei de muncă. cu scopul de a controla deficitul contului curent şi de a sprijini dezinflaţia printr-o politică fiscală severă. mai ales preţurile din sectorul energetic. dar menţinerea unei fiscalităţi prudente este încă larg dependentă de aceşti factori. După reluarea în 2001 de la o bază redusă. Pe baza reducerii inflaţiei.Fiscală. audit şi implementarea contribuţiilor de protecţie socială. dar această creştere este sub nivelul ratei inflaţiei şi colectarea creanţelor a rămas slabă. Actual. Dificultăţile persistente în impunerea disciplinei privind plăţile întreprinderilor. reprezentând o cotă de 23%. eşecul autorităţilor de a adopta un mix de politici macroeconomic corespunzător a contribuit în trecut la o performanţă economică a României caracterizată de creşteri şi scăderi accentuate. datorită disciplinei financiare scăzute a întreprinderilor de stat şi rolului predominant al salariului minim în procedura de stabilire a salariului. 38 . însă trebuie să se acorde în continuare o atenţie specială întăririi colectării veniturilor. În ultimul an în România s-a înregistrat o creştere a preţurilor peste rata inflaţiei la energie electrică şi gaze. Măsurile prudenţiale combinate cu reducerea graduală discontinuă a ratei dobânzii au condus la menţinerea sub control a situaţiei. precum şi translatării la suprafaţă a activităţilor din economia subterană. creşterea accelerată a creditelor a reprezentat o provocare pentru politica monetară în anul 2003. dar există semne de progres. care au fost ţinute în mod deliberat mai scăzute pentru a subvenţiona indirect consumatorii şi întreprinderile. Creşterea preţurilor la energie. Preţurile reglementate au rămas deseori în urma inflaţiei. care este responsabilă colectarea unitară . care însă cu dificultate dar cu un succes în creştere. 10 dintre acestea fiind incluse în coşul de consum. Aceasta a presupus o politică strictă a veniturilor. banca centrală s-ar putea reangaja în scăderea graduală a ratei dobânzii. a costurilor financiare. un mix coerent de politici a fost inclus în Acordul pe doi ani cu FMI. ceea ce a perturbat funcţionarea în bune condiţii a mecanismului de formare a preţurilor. care nu permit reflectarea reală a diferenţelor de productivitate. inclusiv în întreprinderile cu capital majoritar de stat. controalelor şi audit-ului. îmbunătăţirea colectării creanţelor şi eforturile susţinute de colectare a impozitelor au reuşit să menţină în dimensiuni acceptabile deficitul cvasi-fiscal rezultat din subvenţii. Preţurile la gaze rămân însă sub paritatea importului. în termeni de impact macroeconomic şi financiar. Presiunile salariale au subminat în mod repetat stabilizarea economiei şi evoluţia salariului real a fost uneori peste evoluţia productivităţii. Aceşti paşi au îmbunătăţit perpectivele financiare pe termen mediu. a investiţiilor pe termen lung şi a costurilor de mediu în preţ. care a fost finalizat cu succes în luna octombrie 2003. România a implementat cu succes mix-ul de politici spre atingerea stabilităţii economice. Majoritatea preţurilor sunt liberalizate şi au fost operate ajustări la preţul energiei. a controlat contul de cheltuieli salariale totale din sectorul public. Fenomenul de neplată a persistat şi a continuat să afecteze sistemul de preţuri.

În sectorul energetic, pierderile din necolectarea creanţelor s-a redus la jumătate comparativ cu anul 2000, dar totuşi ating nivelul de 0,4% din PIB. Legislaţia recent adoptată a instituit o abordare mult mai puţin tolerantă faţă de arierate. Aceste măsuri au început să dea rezultate şi au fost îmbunătăţite ratele de colectare, deşi acestea sunt încă reduse în ceea ce priveşte energia termică, în special în sezonul rece. Volumul total al arieratelor la furnizorii de energie au scăzut uşor din 2002 în 2003. Sectorul privat a continuat să crească, chiar dacă numărul întreprinderilor mari de stat rămâne ridicat. Reprezentând în medie 65,2%, ponderea sectorului privat în PIB a crescut constant, crescând cu 8,5 punte procentuale la 69,1% în anul 2003. Contribuţia în PIB a sectorului întreprinderilor de stat a scăzut, parţial datorită privatizării şi parţial datorită faptului că majoritatea companiilor funcţionează pe pierderi. În anul 2002, ponderea capitalului privat în economie a depăşit pentru prima oară de la începutul tranziţiei ponderea proprietăţii publice, atingând la mijlocul anului 2003 cifra de 56,4% din capitalul total. Ocuparea forţei de muncă în sectorul privat a crescut de la 57% din totalul ocupării în anul 1997 la 76,3% în 2003, reflectând faptul că în această perioadă ocuparea forţei de muncă în sectorul de stat şi în administraţia publică s-a redus de la 4,8 la 2,2 milioane persoane. Companiile cu capital majoritar privat au înregistrat o pondere de 81,6% în cifra de afaceri din anul 2002. În anul 2003, întreprinderile de stat încă deţineau 67,8% din activele întreprinderilor, dar numai 32,4% din investiţii. Influenţa continuă a proprietăţii publice a continuat să aibă rolul predominant în sectorul energetic, reprezentând 33% din cifra de afaceri din industrie. În sectorul agricol, entităţile private constituiau 99% din totalul valorii adăugate şi 96,3% din terenuri au fost privatizate. Au fost emise titluri de proprietate pentru 94,2% din suprafaţă restituită. Aceasta a contribuit la creşterea vânzărilor şi la concentrarea terenurilor mici prin arendă. Procesul de privatizare s-a accelerat considerabil, dar agenda autorităţilor în materie de privatizare rămâne nefinalizată. Paşii din procesul de privatizare nu foarte activi până în anul 2001 au reflectat atractivitatea limitată a multor întreprinderi şi eşecul de a rezista politic şi social la acest proces. Iniţial, eforturile de privatizare s-au concentrat asupra întreprinderilor mici şi medii. Din anul 2001, privatizarea întreprinderilor mari a avansat într-un ritm crescător, atât în termeni de număr de întreprinderi cât şi al capitalului vândut. Numărul societăţilor cu capital de stat a scăzut de la 1673 la finele anului 2001 la 1187 la mijlocul anului 2004, din care aproximativ 90% au aparţinut agenţiei de privatizare iar restul diferitelor ministere. Din iulie 2003 până în iunie 2004, APAPS a vândut 296 de întreprinderi, reprezentând un capital de 30%, comparativ cu cel vândut din 1992. Aceasta a fost datorată în principal renunţării la un număr de 65 de mari companii. Agenţia şi-a cedat activitatea în aprilie 2004 şi a transferat portofoliul companiilor rămase de privatizat către AVAS, care a înregistrat un bun progres. Procesul de privatizare încă nu s-a finalizat. La finele lunii iunie 2004, portofoliul AVAS cuprindea aproximativ un număr de 550 considerate pregătite pentru privatizare şi mai mult de 500 de companii considerate nepregătite. În total, AVAS a monitorizat mai mult de 900 de companii aflate în procedură de reorganizare judiciară sau faliment. Disputele post-privatizare au fost obişnuite, ceea ce a determinat ca numeroase întreprinderi să se întoarcă în proprietatea statului. Aceasta a fost parţial determinată de metodele de privatizare care au fost mai puţin transparente, precum utilizarea periodică a schemelor de replanificare a datoriilor la termene adesea neclare. Privatizarea companiilor deţinute de către diferitele ministere s-a desfăşurat lent, dar în anul 2004 primele privatizări în domeniul energetic au continuat decisiv, ceea ce 39

reprezintă piatra de temelie a restructurării şi îmbunătăţirii concurenţei în acest sector. Privatizarea în luna iulie 2004 a Petrom a constituit un pas important în reducerea controlului public asupra sectorului energetic. Două mari companii de distribuţie a energiei electrice au fost privatizate în luna iunie şi au fost selectaţi investitorii pentru alte două companii de distribuţie a energiei electrice. Pentru două companii mari de distribuţie de gaz au fost selectaţi în luna august investitorii şi acordurile de cumpărare sunt în proces de negociere. În sectorul transporturilor, a continuat separarea activelor companiilor feroviare şi oferirea de linii întreprinzătorilor privaţi. În sectorul de apărare, jumătate dintre societăţi au fost privatizate, dar două dintre principalele societăţi au rămas în proprietate publică. În sectorul agricol, 289 din cele 739 de întreprinderi au fost privatizate, în timp ce peste 50% se află în proces de reorganizare judiciară sau faliment. Îmbunătăţirile administrative au influenţat în mod pozitiv intrarea pe piaţă, iar eforturile pentru întărirea mecanismelor de ieşire de pe piaţă au continuat, deşi procedurile privind falimentul sunt încă aplicate cu reticenţă. În ciuda unui mediu de afaceri parţial dificil, economia a înregistrat o rată de creştere a noilor întreprinderi. Din anul 1997 până în 2003, numărul agenţilor economici înregistraţi la Registrul Comerţului a sporit în medie cu 6,6% anual. Numărul companiilor active a scăzut puternic până în anul 2000 şi a crescut începând cu acea dată. În scopul facilitării intrării pe piaţă, au fost promovate măsuri administrative pentru a reduce procedurile lungi şi birocraţia, cum sunt ghişeele unice pentru înregistrarea şi autorizarea companiilor şi o procedură de aprobare tacită pentru emiterea licenţelor publice. Ca un rezultat al acestor măsuri şi al reveniri economice continue, procentul companiilor noi înregistrate la registrul comerţului a crescut de la 8,1% în 2000 la 14,2% în 2003. Autorităţile au continuat, de asemenea, să îmbunătăţească cadrul legislativ şi instituţional pentru ieşirea de pe piaţă, inclusiv prin amendamente aduse la cadrul legal privind falimentul companiilor financiare şi o revizuire a legislaţiei privind falimentul companiilor non-financiare. Acest lucru este foarte necesar deoarece sistemul judiciar a fost până acum incapabil să furnizeze un mecanism eficient de ieşire de pe piaţă, în special datorită legislaţiei ce prevede o slabă protecţie a creditorilor, procedurilor complexe, insuficienţei capacităţii administrative şi aplicării neuniforme a legii. După cum este ilustrată de existenţa unei magnitudini importante a neplăţii impozitelor şi facturilor la energie din economie, lipsa unui mecanism credibil de ieşire de pe piaţă slăbeşte disciplina financiară. După creşterile notabile înregistrate începând cu anul 2000 ale numărului de cazuri de faliment şi al ratei de soluţionare a acestor cazuri, acestea au scăzut în cursul anului 2003. Rata de soluţionare a cazurilor în cursul unui an a scăzut începând cu anul 2000. Numărul reorganizărilor judiciare a crescut în anul 2003 cu 50%, în timp ce numărul lichidărilor s-a înjumătăţit. Acesta este un semn al preferinţei constante pentru iniţierea procedurilor de reorganizare a companiilor în dauna procedurilor de faliment, tendinţă ce este împărtăşită şi de Guvern. Din 38 de cazuri în desfăşurare împotriva marilor datornici, cu un volum al arieratelor de 0,6% din PIB, opt companii sunt în prezent în procedură de faliment. Din 549 de alţi mari datornici la bugetul de stat, cu un volum al arieratelor de peste 5% din PIB, 6% dintre companii erau în procedură de faliment, pentru 37% din companii au fost acceptate scheme de re-programare a datoriilor, iar 8% dintre acestea erau bine protejate împotriva falimentului prin plasarea sub administraţie specială. Totuşi, au fost iniţiate recent procedurile de faliment împotriva unor mari datornici şi au intrat în lichidare voluntară un număr de 16 mari companii de stat, deoarece acestea nu erau viabile. În ciuda acestui progres, o folosire mai dinamică a procedurilor de faliment sau a

40

altor forme de lichidare rămâne o condiţie esenţială a re-alocării resurselor pentru o folosire mai productivă. Cadrul legal necesar unei economii de piaţă s-a îmbunătăţit, dar un mediu de afaceri performant este dependent de îmbunătăţirile aduse justiţiei şi administraţiei publice. Au fost depuse eforturi pentru îmbunătăţirea climatului investiţional, de exemplu prin reducerea birocraţiei, clarificărilor aduse legislaţiei, sporirii deschiderii administraţiei publice către cerinţele părţilor implicate, promovării dialogului asupra climatului investiţional cu autorităţile locale şi partenerii sociali, precum şi înfiinţarea Agenţiei Române pentru Investiţii Străine în anul 2002. În domeniul impozitării, noul Cod Fiscal, care a intrat în vigoare în luna ianuarie 2004, a reprezentat un pas important pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală reprezintă o simplificare binevenită. A fost de asemenea dezvoltat un sistem potenţial capabil să urgenteze rambursarea TVA, a cărui funcţionare este împiedicată, în prezent, de probleme IT şi de lipsa experienţei practice. Provocarea constă în continuarea acestor eforturi şi asigurarea faptului că dificultatea introducerii noilor reglementări este depăşită printr-un impact pozitiv şi de durată asupra mediului de afaceri. Alte impedimente în calea climatului investiţional, cum sunt reglementările excesiv de restrictive din noul cod al muncii, nu au fost încă rezolvate. În general, succesul eforturilor continue de îmbunătăţire a climatului investiţional depinde în mod crucial de o eficienţă sporită, de previzibilitatea şi obiectivitatea sistemului judiciar şi a administraţiei. Sectorul bancar s-a dezvoltat considerabil, pornind de la un nivel scăzut. În prima parte a perioadei, dezvoltarea sistemului bancar a fost obstrucţionată grav de ritmul lent al reformei şi de utilizarea inadecvată a băncilor din sectorul public pentru subvenţionarea întreprinderilor. Urmare a unei crize bancare, care a obligat autorităţile să închidă, să restructureze şi să privatizeze băncile, autorităţile au iniţiat în 1999 restructurarea sectorului financiar şi consolidarea cadrului de reglementare. Aceasta a condus la dezvoltarea treptată a sectorului în sensul privatizării, concentrării şi creşterii participaţiilor străine. În 1997, şapte bănci de stat deţineau aproape 80% din toate împrumuturile. Ca urmare a vânzării în noiembrie 2003 a unui sfert din cea mai mare bancă de stat (BCR) către BERD şi IFC, au mai rămas două bănci în proprietatea statului. Acestea reprezentau, în aprilie 2004, 7,7% din totalul activelor. Fuziunile şi retragerea licenţelor au redus numărul de bănci la 38. 29 de instituţii bancare aveau capital majoritar străin şi reprezentau 59,7% din active şi 55,4% din depozitele nebancare. Intermedierea financiară este în continuare insuficient dezvoltată, în parte datorită utilizării arieratelor ca sursă de finanţare, dar a continuat totuşi să crească, totalul activelor bancare ridicându-se la 32% din PIB la sfârşitul lui 2003. Rentabilitatea bancară a crescut faţă de 2001, dar se sprijină încă pe o marjă largă între rata dobânzii la depozite faţă de împrumuturi. Creşterea rapidă a creditelor implică riscul de a surclasa evoluţiile pozitive în ceea ce priveşte expertiza de intermediere, precum şi cadrul legislativ şi de supraveghere, iar Banca Naţională a României a adoptat regulamente prin care a restricţionat eligibilitatea pentru creditele de consum şi ipotecare, în vederea contracarării riscurilor antrenate de creşterea rapidă a creditelor. Sistemul bancar dispune în general de o capitalizare suficientă, cu grad înalt de lichiditate şi este supravegheat cu prudenţă. Indicatorii de vulnerabilitate s-au ameliorat semnificativ. Rata de adecvare a capitalului a crescut de la 14,5% la sfârşitul anului 1997 la 20,5% în martie 2004, iar ponderea împrumuturilor neperformante s-a redus de la 71,7% la sfârşitul lui 1998 la 4,2%. 41

Începând din 2002. Întreprinderile de stat trebuie restructurate şi toate întreprinderile trebuie să investească în vederea îmbunătăţirii eficienţei. cadrul de reglementare respectă în general principiile de la Basel. iar pregătirile pentru fuziunea celor două burse au continuat. Pe piaţa de capital. precum întărirea disciplinei financiare şi renunţarea la subvenţii de tip cvasi-fiscal. În plus. dar trebuie realizată în întregime supravegherea pe baze consolidate iar acoperirea birourilor de credite trebuie să se extindă. În sectorul asigurărilor.3% din PIB în 2003. dar rămâne insuficient dezvoltat. un mediu macroeconomic volatil şi întârzieri în reformele structurale esenţiale. Consolidarea a continuat. declaraţiile financiare compatibile cu IAS pentru companiile listate au permis creşterea transparenţei. conform celor mai bune practici internaţionale şi recomandărilor UE. de asemenea. cu 7. primele de asigurare brute reprezentând doar 1. Acest criteriu necesită. capacitatea administrativă a organismelor de implementare trebuie consolidată în continuare. Supravegherea trebuie dezvoltată în continuare. Pe ansamblu. au obstrucţionat restructurarea economiei. dar conformitatea cu standardele IAS trebuie implementată pentru toate companiile. Privatizarea sectorului de asigurări s-a finalizat în 2002. precum şi a 42 . un număr important de companii fiind delistate. Emisiunea şi comercializarea obligaţiunilor municipale şi corporatiste s-a impus ca o nouă activitate. iar capitalizarea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi pe piaţa extrabursieră RASDAQ reprezintă 12. Pentru a sprijini dezvoltarea sectorului financiar nebancar. Faţă de mijlocul anului 2003. Pieţele de capital rămân modeste. autorităţile au întărit cadrul de reglementare şi supraveghere. În urma progreselor înregistrate sub aceste aspecte. Cifra de afaceri anuală este de asemenea destul de redusă. o tendinţă pozitivă a pieţei a condus la o creştere apreciabilă a cifrei de afaceri şi a capitalizării. cerinţele privind capitalul minim au crescut şi cadrul de reglementare a fost îmbunătăţit prin înfiinţarea unui organism de supraveghere responsabil cu emiterea de legislaţie secundară. care să permită agenţilor economici să ia decizii într-un cadru predictibil. În sectorul bancar. dar reforma lentă a sistemului de pensii a împiedicat dezvoltarea pieţelor. Capacitatea de adaptare la presiunea concurenţială şi la forţele de piaţă în cadrul Uniunii Capacitatea de a îndeplini acest criteriu depinde de existenţa unei economii de piaţă şi a unui cadru macroeconomic stabil.Sectorul financiar nebancar se află încă într-o fază incipientă. Creşterea stabilităţii macroeconomice şi reformele structurale mai constante au sprijinit realocarea resurselor către scopuri mai productive.2% din PIB la sfârşitul lui 2003. cu atât este mai mare nivelul de integrare economică pe care îl realizează cu Uniunea. cu atât mai mare va fi capacitatea lor de adaptare. În plus. sectorul s-a dezvoltat şi consolidat. suficient capital uman şi fizic. inclusiv infrastructură. înainte de aderare. Volumul şi gama de produse comercializate cu statele membre ale UE reprezintă dovada unei asemenea integrări.8% din totalul capitalizării. Supravegherea sectorului financiar s-a întărit. Până acum puţin timp. cu cât întreprinderile au mai mult acces la finanţare externă şi cu cât reuşesc să restructureze şi să fie mai inovatoare. cu atât o economie este mai capabilă să îşi asume obligaţiile de membru. Cadrul de supraveghere s-a îmbunătăţit substanţial şi a fost modificat în paralel cu evoluţiile de pe piaţa creditelor.

Cu o medie de 3. Învăţământul obligatoriu a fost prelungit la 10 ani. priorităţile în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi trebuie bine cântărite şi trebuie respectate proceduri de achiziţii publice deschise şi transparente. Accesul îmbunătăţit la învăţământ de calitate. formarea brută a capitalului fix pe baza bugetul general al guvernului a crescut de la 1. atingând 22. dar în ciuda unei revigorări a intrărilor de ISD până la 3. totuşi.1% în 1997 la 59. În 2001. perspectivele economice îmbunătăţite au susţinut rata investiţiilor. dar stabil. Obligate pentru o perioadă îndelungată să acorde cvasi-subvenţii 43 . care au crescut începând din 2000. Urmare a anilor în care investiţiile s-au situat sub nivelul optim.creşterii disponibilităţii creditului şi reducerii obstacolelor birocratice. pe fundalul diminuării ponderii sectorului public în activitatea de cercetare-dezvoltare. energie şi irigaţii s-au depreciat. dar rata abandonului şcolar prematur rămâne ridicată. Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare ale României au scăzut de la 0. Măsurile de pregătire profesională reprezintă. rămâne în continuare scăzut.2% în 2002. Creşterea puternică a investiţiilor interne şi străine este dovada îmbunătăţirii climatului investiţional şi ajută la continuarea procesului de realocare a resurselor în economie. Calitatea infrastructurii este în creştere. Datele la nivel naţional pentru anul 2003 confirmă această imagine. Având în vedere nevoia de investiţii în infrastructură. în continuare un instrument secundar şi cu toate că nivelul învăţământului continuu s-a îmbunătăţit faţă de 1997. nivelul mediu de educaţie a crescut. iar ponderea finanţării din străinătate a crescut puternic. 9. a fost implementată o paletă tot mai largă de măsuri active. sub aspectul materialelor educative. A fost menţinut un nivel bun de şcolarizare a tinerilor. Deşi măsurile pasive reprezintă în continuare cea mai mare parte din politicile privind piaţa muncii. ce va necesita o modificare în utilizarea resurselor publice. cheltuielile publice pentru învăţământ au rămas la un nivel redus.4% din PIB în 2001. dar există o nevoie acută de investiţii suplimentare. Rata de participare pentru tinerii de 18 ani a crescut de la 37. aproape jumătate din activitatea de cercetare-dezvoltare era finanţată de sectorul privat.4% din PIB. pornind de la un nivel scăzut.7% din forţa de muncă finalizând o formă de educaţie terţiară în anul 2003. Susţinerea acestor progrese necesită eforturi suplimentare pentru a iniţia reforme structurale şi a asigura o stabilitate macroeonomică de durată. Ca urmare. reţelele de transport. deşi drumurile publice au fost modernizate şi au fost efectuate investiţii importante în construcţia de autostrăzi.2% din PIB în 2003. Reînnoirea capitalului fix al României evoluează treptat.2% în 2003. al calificării personalului didactic şi al infrastructurii şcolare adecvate este o provocare. nivelul ISD per capita rămâne scăzut. iar ponderea studenţilor înscrişi în învăţământul postsecundar şi terţiar a crescut substanţial. 74% dintre tinerii între 20-24 de ani finalizând cel puţin ciclul superior de educaţie secundară. O medie de 20% din PIB pe ansamblul perioadei demonstrează că reînnoirea şi extinderea capitalului fix este în curs.6% din PIB în 1997 la 3. iar durata de şcolarizare a crescut treptat. şi adaptării sistemului educaţional la nevoile pieţei muncii constituie o provocare majoră. Pentru a asigura finanţarea adecvată şi obţinerea unei calităţi satisfăcătoare pentru banii investiţi. Procesul pe care îl parcurge România în vederea extinderii bazei de cunoştinţe. Intrările de ISD au jucat de asemenea un rol important.5% din PIB în anul 2003. După scăderea din perioada recesiunii din 1997-1998. se creează un mediu de afaceri mai previzibil şi mai competitiv. deşi rămâne relativ scăzut. Infrastructura de transport rămâne necorespunzătoare.

A fost elaborată o strategie cuprinzătoare pe termen mediu a sectorului. au fost privatizate unele filiale şi au fost introduse tarife majorate. dar restrângerea utilizării ajutoarelor de stat în vederea viabilizării economice treptate a sectorului rămâne critică. reforma în sectorul energetic a avansat într-un ritm lent şi neuniform. au supravieţuit fără a fi restructurate fundamental subliniază faptul că restructurarea nu a fost încă finalizată. În ciuda progreselor înregistrate. concedieri şi eliminarea treptată a subvenţiilor. cât şi prin întârzierile în privatizarea sau lichidarea întreprinderilor agricole de stat. De aici rezultă o slabă productivitate. Restructurarea s-a extins şi în unele sectoare sensibile. dar majorarea tarifelor. au fost operate reduceri considerabile de personal. măsurile de reducere în continuare a personalului şi de creştere a gradului de utilizare a capacităţilor au continuat. mobila şi aparatele electrice. Dat fiind că sectorul agricol a funcţionat şi ca un refugiu pentru mulţi şomeri. Amploarea restructurării întreprinderilor nu a fost uniformă. 44 . recent adoptată. Cu toate acestea. în ciuda subvenţiilor directe apreciabile. Deficienţe economice grave continuă să înfrâneze dezvoltarea rurală şi agricolă. companiile de energie nu au fost capabile să investească suficient. iar în unele sectoare manufacturiere. Reţelele de irigaţii sunt reconstituite treptat. restructurarea a fost realizată. În sectorul minier au fost închise puţuri. În sectorul feroviar. oameni în vârstă sau săraci care îşi suplimentează veniturile reduse prin intermediul agriculturii de subzistenţă. Politica agricolă nu a înregistrat succese în obţinerea eficienţei. prevede investiţii în economisirea de energie. dar este departe de a fi încheiată. Acest lucru a împiedicat restructurarea economică necesară a sectorului şi face ca România să fie în prezent departe de a-şi exploata potenţialul de producţie agricolă competitivă şi producţie alimentară. dar investiţii suplimentare sunt necesare pentru proteja mai bine sectorul agricol împotriva condiţiilor climatice adverse şi pentru a sprijini transformarea structurilor de producţie agricolă în vederea creşterii productivităţii şi competitivităţii. iar faptul că unele întreprinderi mari. generatoare de pierderi. În ciuda reducerii forţei de muncă ocupate în agricultură faţă de 2000. sectorul este caracterizat printr-un grad înalt de şomaj ascuns şi o echipare necorespunzătoare cu echipamente moderne şi utilităţi de producţie. socială şi rurală. A fost adoptat un program de restructurare şi închidere a minelor pentru perioada 2004-2010. personalul a fost redus şi au fost luate alte măsuri pentru a ameliora performanţele financiare slabe. inclusiv în ceea ce priveşte reforma sectorului energiei termice. ceea ce subliniază necesitatea implementării vigilente şi a unor măsuri de restructurare suplimentare. care prevede măsuri extinse de închidere a minelor. în vederea limitării pierderilor masive şi a arieratelor. respectarea mai strictă a obligaţiilor de plată şi introducerea de metode de tarifare îmbunătăţite au constituit paşi esenţiali pentru aprofundarea restructurării. în prezent părţi importante din sectoarele minier şi feroviar continuă să înregistreze pierderi şi să acumuleze arierate fiscale. Reţeaua de telefonie fixă este treptat digitalizată iar gradul de pătrundere în gospodării a crescut. Reţeaua de telefonie mobilă acoperă aproximativ o treime din populaţie. O strategie privind energia termică. în contextul privatizării sectorului. politica agricolă a urmărit în acelaşi timp obiective de dezvoltare economică. dar recentele ajustări de preţuri şi privatizările au pregătit terenul pentru investiţiile atât de necesare. ilustrată atât prin consolidarea lentă a terenurilor. În sectorul siderurgic.restului economiei. Au fost înregistrate progrese semnificative în restructurarea sectorului bancar. venituri mici şi un nivel de investiţii insuficient. precum textilele. Implementarea cu succes a acesteia va fi o provocare majoră şi va necesita o atenţie deosebită din partea guvernului.

cu o cotă de 34% din forţa de muncă ocupată în 2003. Ulterior unei diminuări în cursul recesiunii din perioada anterioară. prin acordarea de subvenţii explicite de la buget. Structura sectorială a valorii adăugate brute a evoluat pe parcursul perioadei. sunt de o importanţă crucială. Ştergerea sau reprogramarea arieratelor fiscale a rămas o problemă des întâlnită. Intervenţia Guvernului s-a diminuat semnificativ pe parcursul perioadei. dar şi 45 . Dezvoltarea actuală a sectorului bancar a susţinut de asemenea creşterea IMM-urilor. dar evidenţele financiare credibile ale companiilor. Marea majoritate a acestora sunt IMM-uri. birocraţiei şi accesului limitat la finanţare. cu o pondere de 56% din valoarea adăugată brută în 2002. Punerea în practică a unui mediu mai favorabil pentru IMM-uri depinde de reducerea continuă a birocraţiei şi de extinderea intermedierii financiare. de expunerea integrală la disciplina pieţei. obţinute în ultimii ani. Sectorul serviciilor s-a dezvoltat şi reprezintă 49% din valoarea adăugată brută. Din 1997 până în 2002. dar a fost contracarată de pachete de ajutoare de stat substanţiale. schimbările în curs nu au avut decât un impact limitat la nivel agregat. IMM-urile au fost în mod tradiţional micro-întreprinderi de comerţ în detaliu. Cu toate acestea. sectorul industrial şi-a mărit ponderea din valoarea adăugată.Reflectând ritmul procesului de tranziţie. Numărul de companii nou înregistrate a crescut rapid în această perioadă. în timp ce ponderea din forţa de muncă ocupată a crescut treptat până la 35% în 2003. care joacă un rol tot mai important în economie. dificile. statul a continuat să îşi reducă influenţa asupra activităţii întreprinderilor. Pe baza progreselor în ceea ce priveşte liberalizarea şi privatizarea. dar în ceea e priveşte structura ocupării forţei de muncă. Noul Cod Fiscal. ce produce doar 13% din valoarea adăugată brută. precum şi alte forme de sprijin. în principal prin majorarea tarifelor la energie. mai puţin transparente şi mai grave. începând din anul 2000. procedurile simplificate de efectuare a controalelor fiscale (precum şi facilitarea înregistrării şi autorizării companiilor) vin în sprijinul IMM-urilor. Trecerea către sectoare cu o valoare adăugată superioară a implicat diminuarea ponderii agriculturii. Acordarea de garanţii pentru împrumuturi în alte condiţii decât cele de pe piaţă era încă importantă. IMM-urile au reprezentat în medie peste 50% din cifra de afaceri totală. şi peste 25% din exporturile şi investiţiile realizate de ansamblul întreprinderilor. dar interferenţele discriminatorii nu au dispărut complet. dar se extind treptat şi în domeniul construcţiilor şi în industrie. Condiţiile de afaceri pentru IMM-uri rămân. O atitudine mai puţin permisivă faţă de neplata facturilor la energie a contribuit. autorităţile au lansat câteva iniţiative focalizate asupra sprijinirii dezvoltării IMM-urilor. reprezentând 38% şi respectiv 31% în 2003. unde contribuie la o dinamică înaltă a exporturilor şi stimulează economia locală. prin facilitarea accesului la resurse financiare. structura economiei continuă să evolueze. Privatizarea a jucat un rol pozitiv. Controlul preţurilor la principalele materii prime de producţie s-a diminuat. În concordanţă cu ponderea economică în creştere a IMM-urilor. cât şi din forţa de muncă ocupată. la îmbunătăţirea mediului concurenţial. obţinute printr-o contabilitate şi un audit mai bun. Ponderea lor în totalul forţei de muncă ocupate a crescut de la 33% în 1997 la peste 50% în 2002. precum şi o funcţionare mai bună a pieţelor ce stabilesc valoarea garanţiilor pentru împrumuturi. cu toate acestea. mai ales datorită implementării neuniforme a legislaţiei. guvernările succesive au fost înclinate să protejeze un număr de sectoare şi întreprinderi în reducere lentă. cu ridicata sau turism. de asemenea. care au însoţit adesea vânzările mai complexe. deşi aceasta rămâne apreciabilă. Măsurile comerciale şi fiscale cu caracter discriminatoriu au fost eliminate în mare măsură. nu numai în ceea ce priveşte pregătirea pentru privatizare.

s-a situat în 2004 la 14. prin derogare de la legislaţia existentă. 2. hotărâri ad-hoc ale Guvernului în favoarea anumitor întreprinderi. dar s-a stabilizat începând din 2001. gradul de deschidere a economiei a continuat să crească. indicând un avantaj comparativ încă puternic în ceea ce priveşte producţia intensivă în forţă de muncă. faţă de 36.7%. UE fiind principalul partener comercial. A fost introdus un sistem de ajutoare de stat pentru întreprinderi compatibil cu acquis-ul. evident.2% din PIB în 1997.2% din PIB.2% în 1997. Economia României a devenit tot mai deschisă. Integrarea comercială crescută a fost însoţită de o modificare treptată a modelului comercial. Protecţionismul comerţului exterior al României. a fost în linii mari stabilă începând din 1998. Extinderea UE a însemnat şi o creştere a ponderii UE în exporturile României. Deşi baza exporturilor României o constituie în continuare bunurile cu valoare adăugată mică. şi în ciuda faptului că textilele şi încălţămintea au rămas la un nivel apreciabil. UE şi-a consolidat în continuare rolul predominant. faţă de 52. 46 . respectiv la 5. pe măsură ce valoarea exporturilor de bunuri şi servicii a crescut de la 36. structura şi performanţa economică s-au îmbunătăţit semnificativ.7% din valoarea totală a exporturilor de mărfuri ale României. Partenerul principal al României încă din 1997. precum şi o mai mare diversificare a produselor şi un grad de procesare sporit. în vreme ce importurile de bunuri şi servicii au crescut la 44. rata de schimb reală efectivă a fost volatilă în perioada turbulentă de la finalul anilor 1990. faţă de 56. În unele cazuri. ponderea exporturilor cu valoare adăugată superioară a crescut semnificativ.4 Evaluare generală Opinia din anul 1997 recunoştea deja eforturile substanţiale de reformă depuse de către autorităţile române în modernizarea economiei. iar în importuri cu 9. Până în 2003. structura importurilor a dovedit actuala restructurare industrială. în concordanţă cu obiectivul politicii ratei de schimb de menţinere a competitivităţii. au dovedit menţinerea interferenţei cu jocul liber al forţelor pieţei. măsurat ca medie simplă a ratelor tarifelor pentru naţiunea cea mai favorizată.1% din PIB în 2003. insuficientă (vezi Capitolul 6 – Concurenţa). De atunci.5% din importurile din UE. Lipsa unei bune guvernări este încă percepută ca un fenomen extins şi este considerată un obstacol în calea dezvoltării afacerilor. în condiţiile în care autorităţile române şiau respectat angajamentul privind îndeplinirea cerinţelor economice necesare aderării la UE. de la 29. Caracterizată printr-o creştere substanţială a importurilor de maşini şi utilaje şi mijloace de transport. Ponderea metalelor. UE-15 reprezenta 67.5% în 1997. ponderea acestora în exporturi a scăzut faţă de 2001. în favoarea activităţilor cu valoare adăugată mai mare. A fost atinsă stabilitatea macroeconomică şi au fost continuate reformele economice profunde. Pe de altă parte. Rata de schimb reală efectivă. bazată pe inflaţia în preţuri de consum. Aceste tendinţe reflectă dispariţia specializării comerciale pre-tranziţie.9%. cu 5.6%. dar implementarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat a fost. În 2003.pentru entităţile de stat nedestinate privatizării. Ponderea în importuri a UE15 a crescut la 57. mineralelor şi produselor chimice în valoarea totală a exporturilor de mărfuri a scăzut.8% din importurile din ţări beneficiare ale regimului naţiunii celei mai favorizate. Exprimată în costul unitar al forţei de muncă. ponderea maşinilor şi utilajelor şi echipamentelor electrice aproape că s-a dublat.6% în 1997.

inclusiv o aplicare uniformă şi predictibilă a legii în vederea creării unui mediu de afaceri corespunzător. această secţiune îşi propune să furnizeze o evaluare globală a capacităţii României de a îşi asuma obligaţiile de stat membru al UE şi a drumului care îi mai rămâne de parcurs. este vitală îmbunătăţirea semnificativă a implementării disciplinei financiare.Astfel. Capacitatea de a face fata obligaţiilor de membru al UE Această secţiune examinează capacitatea României de a îşi asuma obligaţiile de stat membru al UE – adică cadrul juridic şi instituţional. Aceasta este o condiţie prealabilă esenţială pentru crearea unei încrederi reciproce indispensabile pentru viitoarea calitate de membru al UE. se concluzionează că România îndeplineşte criteriul economiei funcţionale de piaţă. pentru fiecare capitol de negociere. cunoscut sub numele de acquis7. cum ar fi energia. Implementarea viguroasă a programelor de reforme structurale ar trebui să-i permită României de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei în cadrul Uniunii. Progresul României în ceea ce priveşte traducerea acquis-ului este evaluat într-o secţiune separată. De asemenea. Această secţiune este structurată conform listei de 29 de capitole de negociere şi include evaluare a capacităţii administrative a României de a pune în practică acquis-ul în diversele sale aspecte. a ţărilor candidate. prin care Uniunea îşi concretizează obiectivele. Comisia a subliniat importanţa integrării efective a legislaţiei comunitare în legislaţia naţională. treptată. În afara evaluării progreselor notabile realizate de la raportul periodic din 2002. mineritul şi transporturile. ajustarea continuă a preţurilor energiei în scopul acoperirii costurilor şi îmbunătăţirii performanţei financiare a întreprinderilor publice. 47 . Pot fi aduse îmbunătăţiri susţinerii stabilităţii macroeconomice şi adâncirii reformelor structurale. Consiliul European de la Madrid a comentat asupra necesităţii de a se crea condiţiile pentru o integrare armonioasă. În decembrie 1995. în Agenda 2000. În scopul atingerii acestor obiective. prin structuri administrative şi judiciare corespunzătoare. Sustenabilitatea fiscală trebuie să fie consolidată prin continuarea reformei cheltuielilor şi îmbunătăţirea conformării fiscale. în special prin adaptarea structurilor administrative. Reluând această temă. diferendele post privatizare soluţionate şi întreprinderile neviabile să fie mai activ dezmembrate. 3. se prezintă o evaluare succintă a modului în care angajamentele asumate în negocieri au fost puse în practică. şi importanţa şi mai mare a punerii în practică efective. Procesul de privatizare trebuie să fie finalizat. Ar trebui acordată o prioritate continuării procesului dezinflaţionist şi asigurării sustenabilităţii poziţiei externe prin menţinerea unui mix de politici prudent şi prin continuarea reducerii deficitului sectorului public. precum şi o vedere de ansamblu a dispoziţiilor tranzitorii care au fost acordate. perseverenţa în activitatea de restructurare şi concentrarea asupra procesului de privatizare trebuie să fie coordonate. În sectoarele cheie. Sunt necesare progrese substanţiale în funcţionarea sistemului judiciar şi al administraţiei publice.

în domeniul ajutoarelor de stat nu există încă suficient control. justiţia şi afacerile interne. Pe ansamblu. În Avizul din 1997 privind cererea de aderare a României la Uniunea Europeană. politicile sociale. transporturi. În ceea ce priveşte libera circulaţie a persoanelor. În sectorul siderurgic. Comisia a concluzionat: „În pofida progreselor făcute. În sectorul pieţei interne România a continuat să înregistreze progrese în transpunerea legislaţiei specifice liberei circulaţii a mărfurilor şi achiziţiilor publice. România a înregistrat progrese în domeniul dreptului societăţilor comerciale. România nici nu a transpus. vor fi necesare eforturi considerabile în domenii precum mediul înconjurător. Deficienţele procesului legislativ pot să conducă la o calitate neuniformă în ceea ce priveşte legislaţia transpusă şi în anumite cazuri va fi necesară revizuirea unor legi pentru ca acestea să poată fi implementate. Implementarea noilor reguli privind contabilitatea şi auditul trebuie să fie prioritară. ocuparea forţei de muncã. în special în ceea ce priveşte piaţa internă. alimentar şi siguranţei alimentare. Sunt necesare eforturi sporite în vederea protejării drepturilor de proprietate industrială şi intelectuală. trebuie respectate în continuare obligaţiile României privind transparenţa în acordarea ajutorului de stat direct sau indirect. Comisia a considerat că: „România a înregistrat un progres constant în ceea ce priveşte adoptarea acquis-ului şi. Mai mult. concentrându-se asupra principalelor structuri administrative necesare pentru punerea în practică a diverselor aspecte ale acquis-ului. De aceea nu considerăm cã România va avea pe termen mediu capacitatea de a îşi asuma obligaţiile de stat membru al UE.Consiliul European de la Bruxelles din iunie 2004 a subliniat faptul ca Bulgaria şi România trebuie sa acorde o atenţie deosebită în vederea îmbunătăţirii capacităţii administrative şi judiciare proprii pentru a putea primi calitatea de membru al Uniunii în ianuarie 2007. România trebuie să identifice în continuare măsurile care ar putea fi incompatibile cu principiul liberei circulaţii a mărfurilor. Activitatea de identificare a barierelor în calea liberei circulaţii a serviciilor a continuat – deşi numai câteva restricţii au fost eliminate. sunt totuşi necesare eforturi în vederea îmbunătăţirii sistemului de plăţi şi a luptei împotriva spălării banilor. De asemenea.” În Raportul Periodic din 2003. O atenţie specială trebuie acordată dezvoltării capacităţii de a administra acquis-ul din domeniul achiziţiilor publice. dacă actualul ritm este menţinut. progresele înregistrate au fost limitate şi trebuie întreprinse eforturi adiţionale care să se concentreze pe implementarea acquis-ului din domeniul recunoaşterii reciproce a calificărilor profesionale. este indispensabilă reforma administrativă pentru ca România să aibă structurile pentru aplicarea efectivã a acquisului. precum şi în agricultură. nici nu a preluat elementele esenţiale ale acquis-ului. Dacă în ceea ce priveşte alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul liberei circulaţii a capitalurilor se constantă un progres continuu. Acest raport îşi propune să aprofundeze evaluarea capacităţii administrative a României. prezentată în raportul periodic din 2003. 48 . Dacă legislaţia românească din domeniul concurenţei este în general în conformitate cu regulile anti-trust ale Comisiei Europene. legislaţia necesară va fi transpusă până la data aderării.

liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor şi transpunerea noului acquis din acest sector. lupta împotriva spălării banilor şi cooperarea judiciară în probleme civile. crima organizată. În cele mai multe sectoare ale domeniului justiţie şi afaceri interne au fost înregistrate progrese din punct de vedere legislativ. Adoptarea Codului Muncii reprezintă un pas înainte în transpunerea acquis-ului din domeniul politicilor sociale şi ocupării forţei de muncã. De aceea. Au fost create structurile necesare implementării unei politici industriale. Au fost făcute eforturi considerabile în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri. Mai sunt necesare eforturi considerabile pentru a întări capacitatea administrativă. dar siguranţa maritimă rămâne încă o problemă. Viitoarele eforturi trebuie îndreptate către asigurarea implementării diverselor iniţiative şi către întărirea capacităţii administrative. capacitatea administrativă şi resursele financiare dedicate acestui sector rămân inadecvate. Alinierea legislativă în ceea ce priveşte protecţia şi sănătatea consumatorului a continuat şi România a înregistrat progrese în domeniul activităţilor de supraveghere a pieţei şi al coordonării activităţilor de control dintre ministerele şi autorităţile competente. România a înregistrat un progres uşor în ceea ce priveşte alinierea la acquis-ul din domeniul impozitării şi o atenţie specială trebuie acordată acum modernizării sistemului de administrare a taxelor şi al tehnologiei informaţiei. în acelaşi timp cu realizarea unor reforme structurale şi cu îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne de energie. însă problema cheie o constituie implementarea în sine. Trebuie acordată prioritate instituţiilor înfiinţate în vederea aplicării noii legislaţii şi asigurării fondurilor pentru realizarea investiţiilor necesare. din cauză că deficienţele structurale limitează capacitatea de aplicare a legislaţiei. deşi mai sunt încă dificultăţi majore în ceea ce priveşte sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. o atenţie specială trebuie acordată reîntăririi capacităţii administrative în vederea implementării şi aplicării acquis-ului. Oricum. mai ales în domeniul veterinar şi cel fito-sanitar. mai ales în ceea ce priveşte emigrarea. capacitatea de implementare rămâne redusă în aproape toate sectoarele şi România trebuie să-şi intensifice eforturile în vederea dezvoltării capacităţii administrative şi cooperării inter-agenţii.Au fost înregistrate în continuare progrese în ceea ce priveşte transpunerea acquis-ului din domeniul agriculturii şi al restructurării sectorului agricol. Progresul legislativ din sectorul energetic trebuie completat prin înfiinţarea unor structuri de implementare efective. deşi România a transpus o cantitate considerabilă de legislaţie. Cadrul instituţional pentru politici regionale şi coordonarea instrumentelor structurale nu este încă clar definit şi mai trebuie încă realizate anumite aranjamente privind 135 controlul şi managementul financiar. 49 . Au fost înregistrate doar progrese limitate în sectorul pescuitului şi au apărut întârzieri în ceea ce priveşte transpunerea acquis-ului din domeniul Registrului Vaselor de Pescuit. Capacitatea administrativă trebuie întărită considerabil. România a înregistrat progrese semnificative în domeniul telecomunicaţiilor în ceea ce priveşte înfiinţarea unui organism de reglementare. Aplicarea legislaţiei este împiedicată de o capacitate administrativă şi de management limitată. România a continuat să facă progrese în domeniul transpunerii acquis-ului din domeniul transporturilor şi în ceea ce priveşte înfiinţarea structurilor administrative necesare. În domeniul protecţiei mediului.

deşi au fost înregistrate întârzieri în unele domenii specifice. Aceasta reprezintă o constrângere majoră asupra pregătirilor de aderare a României şi pentru a aborda această problemă va fi necesară o reformă structurală cuprinzătoare atât a administraţiei publice. au fost închise provizoriu 20 de capitole. fie prin „Vechea Abordare” (care impune o serie de specificaţii precise necesare produsului). Acestea sunt în general îndeplinite. Într-un număr ridicat de sectoare acest principiu general este completat cu un cadru de reglementare armonizat. au continuat să persiste diferenţele dintre progresele făcute în transpunerea legislativă şi capacitatea limitatã a administraţiei publice de a implementa şi de a aplica noua legislaţie adoptată. pe finalizarea alinierii legislative şi pe întărirea capacităţii administrative. În ceea ce priveşte celelalte capitole de acquis. certificarea şi supravegherea pieţei. au fost făcute progrese în domeniul uniunii vamale. Existenţa unei capacităţi administrative suficient de dezvoltată este esenţială pentru a aplica măsurile orizontale şi procedurale în domenii ca standardizarea. Progrese considerabile au fost înregistrate în domeniul controlului financiar. Angajamentele făcute în cadrul negocierilor au fost asumate din perspectiva aderării la Uniune în 2007. au fost făcute progrese constante.1. Transpunerea legislaţiei europene armonizate a produselor reprezintă cea mai mare parte a acquis-ului pentru acest capitol.” 3. eforturile ar trebui să se concentreze pe implementarea unor sisteme de control financiar adecvate. Aceste îngrijorări merg dincolo de adoptarea acquisului şi se aplică de asemenea managementului asistenţei financiare oferite de UE. deşi rezultatele de până acum au fost neuniforme. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic 50 . cât şi a sistemului judiciar. În continuare. În cadrul negocierilor de aderare. În cazul unui număr de sectoare importante. deşi eforturi adiţionale trebuie întreprinse în vederea combaterii corupţiei din cadrul administraţiei vamale şi a pregătirii în avans pentru aplicarea măsurilor care se vor introduce la data aderării. fiind necesare o serie de organisme specializate care să asigure implementarea acestora. Acest capitol acoperă şi regulile Uniunii Europene în domeniul achiziţiilor publice. Au continuat să se înregistreze progrese în înfiinţarea noilor structuri instituţionale în scopul implementării acquis-ului.De asemenea. fie prin „Noua Abordare” (care impune o serie de cerinţe generale pentru produse). Capitole de acquis Capitolul 1: Libera circulaţie a mărfurilor Principiul liberei circulaţii a mărfurilor implică faptul că bunurile pot fi comercializate în mod liber pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

O serie de progrese pot fi raportate în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei privind acreditarea. Au fost adoptate acte normative care transpun în totalitate acquis-ul comunitar în domeniile: echipament electric de joasă tensiune. Au continuat eforturile de îmbunătăţire a capacităţii administrative pentru implementarea măsurilor orizontale şi procedurale şi a legislaţiei specifice sectorului. aparate consumatoare de combustibili gazoşi. evaluarea conformităţii şi metrologie. ASRO. Legislaţia care implementează regulile privind unităţile de măsură a fost emisă în mai 2004. De asemenea. ascensoare. 18 organisme de certificare pentru sistemul de management al calităţii. maşini. 2 laboratoare de calibrare. a continuat transpunerea standardelor europene. În martie 2004 au fost adoptate o serie de acte legislative care au completat cadrul normativ existent în ceea ce priveşte desemnarea şi notificarea organelor de evaluare a conformităţii. 2 organisme de certificare a personalului şi 8 organisme de inspecţie. În domeniul măsurilor orizontale şi procedurale. Au fost adoptate acte normative 51 . s-a înregistrat un progres substanţial în adoptarea legislaţiei specifice sectorului. vase simple sub presiune. În 2004. in decembrie 2003. şi anume implementarea regulilor în ceea ce priveşte achiziţiile publice. România a amendat în aprilie 2004 Ordonanţa de Guvern privind activitatea metrologică. necesare pentru transpunerea Principiilor Abordării Noi şi Globale. privind schimbul reciproc de date între administraţii şi privind supravegherea pieţei şi siguranţa produselor pentru bunurile care intră sub incidenţa principiilor Noii Abordări. Instituţia româna de standardizare. Au fost adoptate acte normative care transpun parţial acquis-ul comunitar în domeniile: echipamente personale de protecţie şi ambarcaţiuni de agrement. organisme de certificare pentru sistemul de management al calităţii şi organisme de certificare a produselor.De la ultimul Raport Periodic. s-au adoptat regulile privind procedurile folosite pentru evaluarea conformităţii produselor şi pentru stabilirea regulilor pentru aplicarea şi utilizarea marcajului CE. este membru al European Accreditation. 1 organism de certificare al HACCP. 17 organisme de certificare a produselor. În domeniile acoperite de către Directivele Noii Abordări. compatibilitate electromagnetică. Până în iunie 2004. În iunie 2004 au fost adoptate noi Hotărâri de Guvern privind schimbul de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi standardelor între România şi UE. În decembrie 2003 şi august 2004 au fost făcute amendamente la Legea privind evaluarea conformităţii produselor. Organismul naţional de acreditare. România a adoptat acte normative adiţionale. ASRO este membră a Institutului European de Standardizare în Telecomunicaţii (ETSI) din anul 1991. cu o singură excepţie notabilă. dar nu este încă membră a Comitetului European de Standardizare (CEN) sau Comitetul European de Standardizare în domeniul Electrotehnic (CENELEC). transpunând până în prezent mai mult de 80% din standardele europene. În domeniul metrologiei. România a înregistrat progrese importante în acest domeniu. RENAR a semnat o serie de acorduri multilaterale cu EA privind acreditarea laboratoarelor pentru testare. jucării. echipamente de radio şi telecomunicaţii. RENAR. RENAR a acreditat 275 de laboratoare de teste. metrologie legală (instrumente de cântărire non-automate). iar în ianuarie 2004 la Ordonanţa privind acreditarea.

Legislaţia privind substanţele periculoase a continuat să fie transpusă. cosmetice. Noi acte normative au fost adoptate în domeniile: alimente noi. Legislaţia în ceea ce priveşte textilele. Noua instituţie a preluat întreaga infrastructură de laboratoare. vehicule motorizate. Totuşi. În domeniul legislaţiei privind siguranţa alimentară şi produsele alimentare. Pentru domeniile nearmonizate. dispozitive medicale active implantabile şi etichetarea claselor de energie pentru frigiderele electrice din gospodării. instalaţii pe cablu. mai multe acte normative vizând implementarea acquis-ului au fost adoptate pentru a reflecta noile tendinţe privind reglementarea orizontală şi verticală a produselor alimentare. în urma unor modificări legislative. smochinelor şi alunelor de pădure. Clauze de recunoaştere mutuală au fost introduse la legea privind metrologia şi cu privire la regulile de implementare în diferite sectoare. produselor din tutun şi băuturilor alcoolice. etichetarea şi calitatea făinei de grâu pentru consum uman. materiale care intră în contact cu alimentele. Au fost eliminate şi alte bariere în calea liberei circulaţii a bunurilor. În perioada de referinţă au continuat programele de pregătire profesională pentru inspectorii oficiali privind HACCP şi inspecţii. privind marcajul ţigaretelor. şi privind producerea. În ceea ce priveşte legislaţia altor sectoare. implementarea HACCP de către operatorii alimentari are în continuare un ritm lent. managementul şi comunicarea riscurilor pentru alimente şi furaje şi reprezintă punctul de contact pentru Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară. a devenit operaţională „Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor”. ingrediente folosite la alimentele noi. produse chimice şi farmaceutice pentru uz uman şi veterinar. dispozitive medicale. în iunie 2004 România a adoptat noi legi necesare în vederea transpunerii acquis-ului asupra armelor de foc şi bunurilor culturale. Acreditarea laboratoarelor de control al alimentelor a continuat conform planului convenit cu RENAR. dar intrarea în vigoare a unei Hotărâri de Guvern privind notificarea unor asemenea substanţe a fost amânată până la data aderării. pre-ambalare. precum şi importul fisticului. Autoritatea se ocupă şi de Sistemul de Alertă Rapidă pentru Alimente şi Furaje. au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte transpunerea acquis-ului în: metrologie legală. materiale de construcţie. Încă nu este confirmată alinierea în totalitate la acquis. care a început să fie operaţional şi care a trimis deja notificări Comisiei. încălţămintea şi lemnul e conformă cu acquis-ul comunitar. precum şi Posturile de Inspecţie la Frontieră pentru a controla alimentele şi furajele de origine animală. echipamente sub-presiune. Referitor la sectoarele acoperite de Directivele Vechii Abordări. Autoritatea este responsabilă pentru evaluarea. 52 . din 2004. deoarece procedura de notificare nu poate fi aplicată până atunci. Un număr de licenţe automate la import au fost eliminate în decembrie 2003 şi ianuarie 2004. La începutul anului 2004.necesare alinierii la acquis-ul comunitar în domeniile: echipamente si sisteme protectoare destinate utilizării in atmosfere potenţial explozive. Ministerul Economiei şi Comerţului a preluat coordonarea grupului de lucru inter-ministerial pentru screening-ul legislaţiei în vederea depistării elementelor care ar putea intra în conflict cu principiul liberei circulaţii a mărfurilor. ambalarea. conţinutul.

În domeniul achiziţiilor publice, în august 2004, Guvernul a adoptat o Ordonanţă prin care se renunţa la clauza marjei de preferinţă internă, marjă care este încă prevăzută în legislaţia română privind achiziţiile publice. Alte progrese legislative au fost adoptarea măsurilor de implementare referitoare la procedurile de reexaminare a ofertelor pentru licitaţii, reducerea tratamentului preferenţial pentru IMM-uri, achiziţii electronice şi achiziţii de apărare. Au existat o serie de cazuri în care Guvernul României a adoptat decizii ad hoc, care au derogat de la legislaţie privind achiziţiile publice. Cel mai grav caz în acest sens a fost derogarea de la legea achiziţiilor publice pentru a acorda un contract de 2,241 miliarde EUR fără o licitaţie publică (Autostrada Borş – Cluj – Braşov). Guvernul României trebuie să demonstreze conformitatea cu regulile stabilite pentru achiziţiile publice în ceea ce priveşte acordarea unui contract în valoare de 650 milioane EUR fără o licitaţie publică. Contractul privea sistemul integrat de supraveghere la graniţă. Alte contracte în valoare totală de 2.023 miliarde euro sunt negociate în prezent pe baza legii române a parteneriatului public/privat, care exclude unele tipuri de contracte care sunt sub incidenţa acquis-ului, dar nu sunt sub incidenţa legislaţiei româneşti referitoare la achiziţiile publice. Evaluare generală În cadrul Directivelor Noii Abordări legislaţia este în mare parte aliniată la acquis, dar nu este aliniată legislaţia referitoare la explozibilii pentru uz civil şi unele părţi din legislaţia privind dispozitivele medicale. Măsurile orizontale şi procedurale sunt implementate, iar organismele de acreditare şi certificare din România continuă să funcţioneze normal. Totuşi, în ceea ce priveşte infrastructura necesară evaluării conformităţii, încă există probleme la nivel instituţional în ceea ce priveşte Biroul Român de Metrologie Legală şi Inspecţia de stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune şi instalaţiilor de ridicat, ambele fiind şi autoritate de supraveghere a pieţei şi organism de evaluare a conformităţii pieţei pentru anumite produse. În ceea ce priveşte standardizarea, progrese importante s-au înregistrat în adoptarea standardelor europene necesare pentru dobândirea calităţii de membru CEN şi CENELEC. În ceea ce priveşte legislaţia de sector specifică domeniilor ce acoperă Directivele din Vechea Abordare, sunt necesare schimbări cu privire la transpunerea acquis-ului privind sticla cristal, produse chimice, cosmetice, recipiente cu aerosoli şi cilindri cu gaz. Legislaţia română referitoare la echipament electric de joasă tensiune, compatibilitate electromagnetică, ascensoare, echipamente de radio şi telecomunicaţii, metrologie legală (instrumente de cântărire non-automate), jucării, aparate consumatoare de combustibili gazoşi, vase simple sub presiune, maşini, respecta acquis-ul comunitar. Sunt necesare schimbări în ceea ce priveşte domeniile echipamente personale de protecţie şi ambarcaţiuni de agrement. Capacitatea administrativă necesară pentru implementarea acquis-ului în domeniul produselor industriale a crescut per ansamblu în decursul anului precedent, dar progresele sunt încă inegale. Sunt necesare eforturi suplimentare. O atenţie deosebită trebuie acordată la extinderea activităţilor de supraveghere a pieţei pentru produsele industriale folosite la

53

locul de muncă, precum şi pentru eficientizarea coordonării activităţilor de supraveghere a pieţei între autorităţile competente în acest domeniu. În ceea ce priveşte legislaţia produselor alimentare sunt necesare eforturi suplimentare pentru continuarea transpunerii şi implementării acquis-ului, mai ales cel adoptat din 2003. Este necesară eliminarea certificatelor sanitare şi a celorlalte forme de pre-aprobare a produselor înainte de intrarea pe piaţă. O atenţie sporită trebuie acordată implementării cerinţelor HACCP pentru toţi operatorii alimentari (procesatori, furnizori şi vânzători) şi a implementării noilor prevederi adoptate de Parlamentul European şi Consiliu în 29 aprilie 2004 în domeniul igienei produselor alimentare şi controlul alimentelor şi furajelor. În domeniul sistemului de control al alimentelor, România ar trebui să delimiteze mai clar responsabilităţile aferente Ministerelor, Autorităţii Naţionale a Protecţiei Consumatorilor şi nou înfiinţata Autoritate Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. O atenţie deosebită trebuie acordată reorganizării, îmbunătăţirii şi acreditării laboratoarelor, precum şi pregătirii profesionale a celor implicaţi în controlul şi analiza alimentelor. În ciuda unor amendamente recente, transpunerea acquis-ului privind bunurile culturale încă nu este încheiată. Încă trebuiesc implementate prevederile asupra definirii bunurilor culturale şi responsabilităţile autorităţilor naţionale în acord cu ceea ce derivă din directivă. încă nu a fost realizată alinierea completă la acquis-ul privind armele de foc. În ceea ce priveşte domeniile nearmonizate, România a început de curând să elimine barierele identificate în domeniul liberei circulaţii a mărfurilor şi să introducă clauza recunoaşterii reciproce în legislaţia naţională. România are în plan păstrarea licenţelor automate la import până la data aderării pentru următoarele produse: precursori şi substanţe chimice esenţiale, diferite tipuri de arme şi muniţii, materiale explozive folosite în economie (altele decât cele strategice) şi dispozitive recreaţionale care funcţionează pe baza unor amestecuri pirotehnice. Înainte de evaluarea compatibilităţii cu acquis-ul comunitar a acestor măsuri, trebuie oferită o justificare mai precisă a lor. Procedura de reevaluare în privinţa disputelor asupra beneficiarului licitaţiei va fi implementată numai după aderarea României la Uniunea Europeană şi nu există o metodă de rezolvare a disputelor până atunci. În general, legislaţia română este aliniată la acquis-ul european. Au existat însă numeroase semne de întrebare cu privire la capacitatea Guvernului României de a-şi respecta angajamentele cu privire la reguli deschise şi transparente în domeniul achiziţiilor publice, datorită unor derogări ad hoc semnificative de la legislaţia achiziţiilor publice şi acordarea unor contracte cu valoare ridicată fără o licitaţie publică. România trebuie să renunţe la această practică şi să alinieze acele secţiuni din legislaţia parteneriatului public/privat care cad sub incidenţa acquis-ului privind achiziţiile publice. Concluzii În Opinia sa din 1997, Comisia nota că România ar trebui să facă eforturi considerabile până să ajungă într-o situaţie în care să poată implementa acquis-ul într-un mod efectiv şi eficient. Comisia mai arăta că România ar trebui să facă eforturi extrem de susţinute pentru a se alinia cu regulile comunitare privind achiziţiile publice. 54

De la momentul Opiniei, situaţia alinierii legislative s-a îmbunătăţit treptat, iar un progres considerabil a fost făcut cu privire la stabilirea organizaţiilor necesare pentru administrarea acquis-ului, în special în ultimii ani. Un nivel bun de aliniere legislativă s-a înregistrat în diferite sectoare, dar capacitatea administrativă şi implementarea nu au ţinut pasul cu alinierea. Negocierile aferente acestui capitol au fost închise provizoriu. România nu a solicitat aranjamente de tranziţie şi în general îşi îndeplineşte angajamentele asumate în cadrul negocierilor. România îşi respectă majoritatea angajamentelor şi cerinţelor ce reies din negocierile de aderare. Totuşi, importante derogări de la legislaţia privind achiziţiile publice au ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a implementa acquis-ul în acest domeniu. Pentru a putea încheia pregătirile pentru aderare, eforturile României trebuie să se concentreze asupra intensificării procesului de aliniere. Trebuie acordată o atenţie deosebită şi dezvoltării capacităţii administrative necesare pentru implementarea acquis-ului, incluzând aici produsele alimentare şi siguranţa alimentelor. Pentru domeniile nearmonizate, eforturi suplimentare sunt necesare în domeniul screeningului legislaţiei pentru a găsi şi elimina posibilele măsuri incompatibile cu principiul liberei circulaţii a mărfurilor. Eforturi trebuie depuse şi cu privire la introducerea clauzelor de recunoaştere reciprocă în legislaţia naţională şi pentru completarea transpunerii acquis-ului în domeniile: arme de foc şi bunuri culturale. Ca o prioritate, o atenţie deosebită trebuie acordată aplicării corecte a regulilor privind achiziţiile publice şi la eliminarea neconformităţilor cu acquisul, mai ales în legislaţia privind parteneriatul public/privat din România. Capitolul 2: Libera circulaţie a persoanelor Acquis-ul corespunzător acestui capitol prevede tratament nediscriminatoriu pentru lucrătorii care sunt angajaţi legal într-o ţară, alta decât ţara lor de origine. Aceasta include posibilitatea de a cumula sau de a transfera drepturile de asigurări (securitate) sociale, ceea ce necesită cooperare administrativă între Statele Membre. Pentru a facilita practica anumitor profesii, acquis-ul include reguli specifice cu privire la recunoasterea reciprocă a calificărilor şi a diplomelor; pentru anumite profesii trebuie să existe şi să fie respectat un curriculum de pregătire armonizat pentru a putea fi recunoscută automat calificarea în Statele Membre. Mai mult, acest domeniu acoperă dreptul de stabilire si de vot ale cetăţenilor UE în toate Statele Membre. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic Au fost făcute progrese în continuare în domeniul liberei circulaţii a persoanelor în perioada de raportare. Cu privire la recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, au fost făcute progrese legislative semnificative cu scopul de a transpune acquis-ul comunitar în ceea ce priveşte

55

In contrast. câteva rectificări legislative mai sunt necesare şi trebuie asigurată o întărire eficace a legislaţiei. România şi-a supus propunerile spre examinare pentru Anexele la Reglementarea 1408/71 şi 574/52 care au fost agreate cu Statele Membre în iunie 2004. Un alt progres important priveşte revizuirea prevederilor permiselor de muncă şi a condiţiilor în care străinii pot sa obţină un loc de muncă în România. Oricum. Legislaţia adoptată în mai 2004 stabileşte înfiinţarea cadrului general pentru recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale. Cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor pot fi semnalate în continuare progrese. Este operaţional pe Internet un portal cu privire la legislaţia naţională în acest domeniu. au fost făcute puţine progrese în vederea participării viitoare a României la reţeaua Serviciilor Europene de Ocupare (EURES). în special datorită adoptării noilor măsuri care specifică cerinţele pentru recunoaşterea calificărilor profesionale ale persoanelor inclusiv ale cetăţenilor UE. au fost făcute progrese solide. care doresc sa se angajeze în activităţi liber profesioniste în România. au fost clarificate responsabilităţile şi pregătirea profesională este în desfăşurare. veterinar şi avocat. Cu privire la viitoarea coordonare a serviciilor de securitate socială. Cu privire la drepturile cetăţenilor. Au fost desemnate autorităţile competente care se vor ocupa de procesarea unei aplicaţii înregistrate de un cetăţean al Uniunii Europene. Evaluare generală În ceea ce priveşte recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale au fost consemnate progrese legislative semnificative. Capacitatea administrativă a instituţiilor relevante a fost mărită.atât sistemul general cât şi directivele sectoriale. şi pentru profesiile de arhitect. Capacitatea administrativă trebuie să fie întărită şi pe viitor şi trebuie continuate programele de pregătire profesională pentru a se 56 . A fost adoptată legislaţie cu privire la eliminarea barierelor pentru exercitarea profesiei medicale. Prevederile controversate care spuneau ca lucrătorii străini pot fi angajaţi doar dacă locul respectiv vacant nu poate fi ocupat de către un lucrător român au fost abrogate în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor din UE şi din Spaţiul Economic European. Mai mult. Negocierile cu privire la acordurile bilaterale în domeniul securităţii sociale cu Statele Membre au continuat. Acquis-ul cu privire la agenţii comerciali a fost transpus. Pregătirile continuă prin implementarea modulelor de training în vederea îmbunătăţirii competenţelor de limba străină şi pentru creşterea informării personalului în legătură cu tehnologia informaţiei. o lege a pensiilor ocupaţionale a fost adoptată în iunie 2004. România şi-a amendat Constituţia în Octombrie 2003 şi a stabilit baza legală pentru legislaţia care acordă drepturi cetăţenilor UE să participe la alegerile locale şi la alegerile în Parlamentul European. legislaţia cu privire la dentişti a fost adoptată dar prevederea cu privire la titulatura profesiei nu este în conformitate cu acquis-ul. prin care se doreşte să se protejeze pensia suplimentară a angajaţilor şi a angajaţilor proprii care circulă prin Uniunea Europeană. De asemenea.

În domeniul liberei circulaţii a lucrătorilor. alături de eforturile crescute de a îmbunătăţi aptitudinile de limbă ale potenţialilor consilieri EURES. cerinţe de limbă şi drepturi electorale. o legislaţie mai detaliată este necesară în domeniul drepturilor cetăţenilor. conform procedurilor aplicate în aderările anterioare. Până atunci. România a agreat un aranjament de tranziţie pentru libera circulaţie a lucrătorilor aşa cum a fost propus de către UE. rezidenţă. Comisia Europeană concluziona că fără un efort major de a alinia legislaţia şi de a înfiinţa şi întări structurile de implementare în domeniu. Concluzii In Opinia sa din 1997. Mai mult. în special cu privire la naţionalitate. Alinierea legislativă a continuat. nu va fi posibilă obţinerea recunoaşterii pentru diplomele şi calificările obţinute în România de către Uniunea Europeană pe termen mediu. De la Opinie au fost făcute progrese considerabile. România nu a solicitat aranjamente de tranziţie în acest domeniu. noua legislaţie cu privire la permisele de muncă şi la liber profesionişti clarifică pe viitor regimul aplicabil străinilor în România. pregătirile trebuie făcute pentru a se conecta la Portalul European de Mobilitate a Locurilor de muncă pentru a se asigura că toate locurile de muncă disponibile afişate pe website-ul Serviciilor Publice de Angajare vor fi disponibile după aderare.asigura un nivel ridicat de competenţă e personalului calificat din acest domeniu. Comisia a luat la cunoştinţă ca acquis-ul nu a fost transpus şi că situaţia a fost exacerbată de faptul că nu au fost înfiinţate instituţiile pentru certificarea diplomelor şi implementarea acquis-ului. în special în domeniul îngrijirii sănătăţii. Mai mult. România este încurajată să încheie în continuare acorduri bilaterale de securitate socială. Progrese tangibile sunt necesare pentru existenţa Centrului de Informare şi Documentare care trebuie să devină coloana vertebrală a viitorului sistem de informare a lucrătorilor migranţi. Decizii majore sunt necesare pentru a se asigura stabilitatea financiară necesară pentru a putea atinge costurile adiţionale necesare rezultate din aplicarea prevederilor UE. inclusiv cu privire la taxele la învăţământul în limba maternă. Paşi importanţi au fost făcuţi în pregătirea instituţiilor care asigură coordonarea în domeniul sistemelor de securitate socială. Negocierile la acest capitol au fost temporar închise. în special în ceea ce priveşte capacitatea de colectare şi punere la dispoziţie a datelor cu privire la problemele legate de securitate socială. instituţiile relevante au fost înfiinţate şi capacitatea lor administrativă a fost întărită. Cu toate amendamentele constituţionale de anul trecut. Până la data aderării trebuie să ne asigurăm că legislaţia României este aliniată cu regulile Comunităţii Europene. Măsuri pregătitoare sunt necesare în continuare pentru introducerea Cardului European de Asigurare a Sănătăţii de la data aderării. cetăţenii Români şi ai UE trebuie să primească acelaşi tratament cu privire la accesul la educaţie. România trebuie să ia măsuri pentru a asigura ca profesioniştii săi pot să îndeplinească cerinţele acquis-ului şi că poate să beneficieze de recunoaştere profesională în toată Uniunea Europeană cu începere de la data aderării. În ceea ce priveşte viitoarea participare la reţeaua EURES. 57 .

România a continuat să actualizeze lista barierelor în calea dreptului de stabilire şi a libertăţii de a presta servicii non-financiare şi a făcut paşi în direcţia asigurării ca proiectele legislative formulate de Guvern sau Parlament să fie în concordanţă cu prevederile acquis-ului comunitar. Dezvoltarea structurilor administrative corespunzătoare. acestea sunt actualmente analizate de Comisia pentru Integrare Europeană din cadrul Parlamentului. trebuie respectate reglementările armonizate cu privire la protecţia datelor cu caracter personal şi unele servicii ale societăţii informaţionale.Restricţiile la libera circulaţia a lucrătorilor veniţi din România în UE se vor aplica pentru o perioadă de minimum doi ani de la data aderării şi vor rămâne în vigoare pentru o perioada de maximum 7 ani. În luna aprilie 2004 au fost adoptate amendamentele la Legea privind permisele de muncă. servicii de investiţii şi pieţe de capital). Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic De la Raportul periodic de anul trecut. comercianţi). În cursul perioadei analizate. De asemenea. dar şi unele profesii specifice (meşteşugari. care poate solicita asistenţa Guvernului în evaluarea compatibilităţii cu acquis-ul comunitar. Statele Membre trebuie să se asigure că principiul dreptului de stabilire şi al liberei circulaţii a serviciilor pe întreg teritoriul Uniunii Europene nu este restricţionat de legislaţia naţională. iniţiativele Guvernului sunt evaluate de Ministerul Integrării Europene. În unele sectoare acquis-ul prevede reglementări armonizate care trebuie respectate în scopul funcţionării pieţei interne. în special pregătirea profesională şi specializarea personalului trebuie să continue pentru a se asigura aplicarea corectă a acquis-ului în domeniu. În scopul minimizării riscului de a introduce noi bariere. În lista barierelor identificate a crescut la 43 numărul măsurilor discriminatorii identificate. în special în ceea ce priveşte serviciile financiare. dintre care 20 de măsuri au fost deja înlăturate. înainte ca acestea să fie aprobate. Capitolul 3: Libera circulaţie a serviciilor În cadrul acestui capitol. Ambele acte normative vor intra 58 . fermieri. aceasta priveşte în principal sectorul financiar (sectorul bancar. România trebuie să îşi focalizeze eforturile pe transpunerea legislaţiei rămase de transpus în domeniul drepturilor cetăţeanului şi pentru a se asigura aplicarea legislaţiei în domeniul recunoaşterii reciproce a calificărilor profesionale. lege care a fost adoptată în luna iulie 2004. asigurări. România a înregistrat progrese substanţiale. România îndeplineşte în general angajamentele şi cerinţele care decurg din negocierile pentru aderare pentru acest capitol. Pentru a încheia pregătirile pentru calitatea de membru. Măsuri suplimentare de îmbunătăţire a condiţiilor pentru libera stabilire şi prestare a serviciilor sunt prevăzute în cadrul Legii privind libera circulaţie a cetăţenilor provenind din statele membre UE. care vor facilita libertatea de stabilire a cetăţenilor provenind din statele membre UE şi din Spaţiul Economic European prin eliminarea obligaţiei de a solicita aceste permise. În ceea ce priveşte iniţiativele parlamentare.

progrese importante au fost înregistrate în sectorul bancar odată cu adoptarea în luna decembrie 2003 a unor amendamente semnificative la Legea bancară şi cu emiterea ulterioară de acte normative de implementare în domenii precum supravegherea pe bază consolidată. o nouă lege pentru autorizarea acestora a fost adoptată în luna iunie 2004. în scopul întăririi activităţii de supraveghere. în luna iunie 2004 un progres important a fost realizat prin adoptarea Legii consolidate a pieţei de capital. şi la schema de compensare a investitorilor. care va intra în vigoare în luna ianuarie 2005. Grecia şi Germania în domeniul supravegherii operaţiunilor trans-frontieră şi facilitării schimbului de informaţii. dar doar parţial. Cipru. în scopul îmbunătăţirii cadrului legal actual. În perioada de raportare. nivelul resurselor de personal ale BNR a crescut uşor. În perioada de referinţă. reorganizarea şi falimentul instituţiilor de credit şi schemele de garantare a depozitelor. În ceea ce priveşte domeniul serviciilor financiare. În luna iulie 2004 a fost adoptată legislaţia privind activitatea şi supravegherea instituţiilor de administrare a pensiilor ocupaţionale. are competenţa adoptării de reglementări în domeniu şi de desfăşurare a activităţilor de supraveghere prudenţială. care doresc să desfăşoare activităţi economice în mod independent. autorizarea organizaţiilor cooperatiste de credit. condiţiile legale ce trebuie îndeplinite de instituţiile de credit pentru a administra în mod corespunzător riscurile de dobândă şi riscurile operaţionale. Noua lege se referă. Au fost semnate până în prezent acorduri de cooperare între BNR şi autorităţi de supraveghere din Republica Moldova. de cetăţenii români sau străini ai Statelor membre ale UE şi ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European. adecvarea capitalurilor şi expunerile mari. Banca Naţională a României (BNR) este autoritatea de supraveghere a sectorului bancar. sucursalelor băncilor străine şi filialelor. Solidarităţii Sociale şi Familiei a emis un Ordin în luna Ianuarie 2004 care prevede crearea unui mecanism de recunoaştere a documentelor care dovedesc calificarea dobândită în străinătate. Italia. Ministerul Muncii. numărul personalului CSA a crescut la 106. abuzul pe piaţă şi organismele de plasament colectiv (UCITS). conturile anuale şi conturile consolidate ale băncilor şi altor instituţii financiare. Turcia. care urmăreşte alinierea în continuare la acquis-ul comunitar a prevederilor privind serviciile de investiţii. autoritatea de reglementare în sectorul asigurărilor. defineşte marja minimă de solvabilitate. fie ca parte a unei asociaţii familiale fie ca agenţi comerciali angajaţi proprii. înspre alinierea la acquis. Comisia pentru Supravegherea Asigurărilor (CSA). ceea ce reprezintă un pas pozitiv. CSA a semnat acorduri de cooperare cu autorităţi similare din Germania şi Bulgaria. a continuat să revizuiască legislaţia de implementare. care va fi finanţată prin 59 . Legislaţia revizuită extinde aria supravegherii prudenţiale. Mai mult. În ceea ce priveşte agenţii comerciali ca angajaţi proprii. amendamentele la Legea privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurării au intrat în vigoare în luna mai 2004.în vigoare până la data aderării. în afara sistemului de învăţământ. Alte acte normative au fost adoptate în lunile mai şi iunie ale anului 2004 în scopul alinierii legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar în ceea ce priveşte: organizaţiile cooperatiste de credit. de asemenea. elimină restricţiile privind obligaţia asigurătorului de a-şi păstra activele în România şi conţine prevederi specifice privind stabilirea şi autorizarea societăţilor de asigurare. Aceasta are competenţa acordării de licenţe instituţiilor de credit. În ceea ce priveşte sectorul asigurărilor. În ceea ce priveşte serviciile de investiţii şi piaţa valorilor mobiliare.

CNVM are semnate la momentul actual un număr de 11 memorandumuri de înţelegere. înainte ca acestea să fie adoptate de Parlament. Evaluare generală Procesul de screening al legislaţiei naţionale în scopul identificării barierelor în calea dreptului de stabilire şi a libertăţii de a presta servicii continuă să producă rezultate satisfăcătoare. iar obstacolele identificate sunt eliminate în concordanţă cu un plan de acţiune întocmit de Guvern. legislaţia adoptată de România a atins un mare grad de aliniere la acquis-ul comunitar încă dinaintea adoptării recente de acte normative semnificative. de asemenea fiind adoptate acte normative de implementare care vin în completarea sistemului electronic de achiziţii publice. Direcţia din cadrul instituţiei Avocatul Poporului. Procesul de screening al legislaţiei trebuie acum extins pentru include legislaţia aflată în responsabilitatea autorităţilor locale şi regionale. În ceea ce priveşte reglementările societăţii informaţionale. În primul trimestru al anului 2004 a avut loc o reorganizare a CNVM ce a dus la sporirea numărului de angajaţi la 198. Eforturi suplimentare trebuiesc făcute pentru a cuprinde măsurile de tip discriminatoriu. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) este autoritatea de supraveghere a pieţei valorilor mobiliare. contrar anunţului făcut în luna iunie 2003 potrivit căruia numărul poziţiilor ocupate din cadrul Direcţiei pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal (parte a instituţiei Avocatul Poporului) va fi mărit până la 20 de poziţii. în luna ianuarie 2004 Guvernul român a adoptat o decizie privind accesul condiţionat care este în mare măsură aliniată la acquis-ul comunitar din acest domeniu. a fost înregistrat un număr de 379 de notificări de procesări de date cu caracter personal în cursul anului analizat. În aceeaşi perioadă au fost înregistraţi 808 operatori de date cu caracter personal. cum ar fi cerinţele de cunoaştere a limbii. Eficienţa noilor proceduri de analizare a proiectelor de acte normative ce conţin prevederi incompatibile cu principiile libertăţii de a presta servicii. Potrivit instituţiei Avocatul Poporului. În ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal. În sectorul bancar. nu sunt evoluţii legislative de raportat pentru perioada analizată. a organizat activităţi de informare în scopul îmbunătăţirii conştientizării drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din actul normativ adoptat în 2001 privind protecţia datelor. rămâne a fi demonstrată în mod practic. regimul de înregistrare şi autorizare la nivel orizontal.contribuţii anuale ale membrilor. dintre care 9 cu autorităţi de supraveghere similare din ţări europene şi 2 memorandumuri cu autorităţi de supraveghere din afara UE. nivelul actual al personalului a rămas la un număr de 14 angajaţi. A mai fost adoptată legislaţia cu privire la contractele de garanţii financiare. precum şi 44 de notificări de transfer al unor asemenea date în străinătate. În ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei şi capacitatea administrativă. Noua Lege bancară şi legislaţia de implementare emisă ulterior au îmbunătăţit şi mai mult cadrul de reglementare al supravegherii bancare şi vor permite BNR să-şi întărească funcţiile sale 60 . îmbunătăţirea coordonării între diversele departamente responsabile cu supravegherea intermediarilor financiari şi consolidarea funcţiilor sale de control.

Pentru a-şi îmbunătăţii activităţile de supraveghere. resurse actuariale suficiente. Este necesară continuarea îmbunătăţirii supravegherii asigurărilor. trebuie continuată pregătirea personalului de specialitate în ceea ce priveşte contabilitatea şi analiza financiară. Totuşi. Comisia Europeană concluziona că au fost luate deciziile cheie pentru restructurarea eficientă a sectorului bancar. Referitor la asigurări. Deşi numărul inspecţiilor on-site şi off-site a sporit ca urmare a reorganizării autorităţii de supraveghere. mai întâi de toate. expertiză adecvată. abilităţile personalului trebuie dezvoltate în continuare. în scopul îmbunătăţirii activităţilor onsite. În plus. În sectorul serviciilor de investiţii şi al pieţei valorilor mobiliare. noua Lege a pieţei de capital stabileşte un cadru legal ce va trebui completat prin numeroase măsuri de implementare. implementarea regulilor de solvabilitate şi întărirea regulilor de prudenţialitate pentru active şi pasive. Totuşi. România a avansat în continuare în pregătirea transpunerii reglementărilor societăţii informaţionale. Totuşi. Numărul personalului BNR pare a fi adecvat.de supraveghere. în special în domeniul contabilităţii şi riscurilor de piaţă. sunt necesare eforturi suplimentare pentru a alinia complet legislaţia şi CSA va trebui să continue aceste realizări prin adoptarea legislaţiei de implementare. precum şi promovarea unor metode de supraveghere mai orientate spre risc. progresele în implementarea regulilor privind protecţia datelor cu caracter personal sunt limitate. Există motive de îngrijorare în ceea ce priveşte implementarea acestor reguli: activităţile de implementare sunt mult în urma nivelului celor din Statele Membre iar posturile suplimentate nu au fost ocupate în perioada de referinţă. în condiţiile în care acest sector era încă la acea vreme în mod covârşitor în proprietatea statului. În ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal. capacitatea de supraveghere a 61 . Trebuie angajaţi analişti financiari care să desfăşoare într-un mod adecvat activitatea de supraveghere a intermediarilor şi a societăţilor de administrare a investiţiilor. mare parte a legislaţiei este deja adoptată. Vor trebui depuse eforturi în continuare pentru transpunerea noului acquis în acest sector. CSA va avea nevoie de îmbunătăţirea resurselor de personal. tranzacţiile mobiliare şi controlul emitenţilor listaţi. Este necesară continuarea consolidării pieţei asigurărilor prin intermediul creşterii nivelului cerinţelor minime de capital. numărul de angajaţi şi abilităţile tehnice ale acestora trebuie îmbunătăţite în continuare. Concluzii În Opinia sa din 1997. dar sunt necesare în continuare amendamente în scopul îmbunătăţirii alinierii legii adoptate în anul 2002 privind comerţul electronic. Există semnale de transformare fermă a supravegherii bancare de la o orientare bazată pe controlul respectării regulilor spre o supraveghere bazată mai mult pe risc. Totuşi. în special în ceea ce priveşte răspunderea şi principiul ţării de origine. Opinia sublinia că trebuie implementate reguli de prudenţialitate şi. noua lege privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurării a întărit cadrul de reglementare al sectorului.

Capitolul 4: Libera circulaţie a capitalurilor 62 . Actul normativ privind protecţia datelor cu caracter personal trebuie să fie complet aliniat cu acquis-ul şi trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a crea capacitatea administrativă necesară. În special în cursul ultimilor trei ani România a înregistrat progrese semnificative în alinierea legislaţiei sale la acquis-ul comunitar. Cum procesul de consolidare se prevedea a fi unul de lungă durată. Adoptarea acestor acte normative de o manieră completă şi în timp util va fi importantă pentru crearea condiţiilor legale necesare pentru o implementare corectă şi eficientă a prevederilor Comunitare aferente acestui capitol.BNR trebuie întărită pentru a garanta soliditatea acestui sector. Comisia Europeană remarca faptul că piaţa era încă într-o fază embrionară. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. întăririi capacităţii administrative şi stabilirii unui track record al eficienţei supravegherii în special în sectorul asigurărilor şi al valorilor mobiliare. Alinierea cadrului legislativ în sectorul asigurărilor rămâne incompletă şi vor fi necesare evoluţii rapide în acest sens. pregătite în scopul continuării alinierii actului normativ privind protecţia datelor personale la acquis. de asemenea. cât şi referitor la eliminarea barierelor în calea accesului pe piaţă. În ceea ce priveşte dreptul de stabilire şi libera practicare a serviciilor non-financiare. Opinia stabilea că România părea să aibă un drum lung de parcurs atât în ceea ce priveşte adoptarea şi implementarea legislaţiei. O serie de modificări substanţiale sunt. inclusiv amendamente aduse Legii bancare şi Legii privind companiile de asigurare şi supravegherea asigurării. România trebuie să acorde atenţie specială evitării introducerii de noi bariere. România îndeplineşte majoritatea angajamentelor şi cerinţelor rezultate în urma negocierilor pentru acest capitol. iar cadrul de supraveghere a fost întărit. Opinia stabilea că nu exista posibilitatea integrării sistemului bancar românesc în piaţa internă pe termen mediu. supravegherea era inadecvată şi erau motive de îndoieli asupra eficienţei acesteia. Pentru a fi pregătită să devină stat membru. pentru a îmbunătăţii implementarea şi pentru a creşte nivelul de conştientizare a publicului în acest domeniu. evaluarea obstacolelor administrative şi legale trebuie privită ca un proces continuu şi extinsă asupra măsurilor aplicate în mod discriminatoriu şi asupra actelor normative aflate în responsabilitatea autorităţilor regionale şi locale. deşi încă sunt necesare măsuri de implementare pentru a pune în practică această nouă legislaţie. O serie de proiecte de acte normative sunt în prezent dezbătute în Parlament în scopul îmbunătăţirii alinierii legislative. au fost făcute eforturi considerabile pentru reformarea sectorului financiar. România trebuie să acorde o atenţie specială completării alinierii legislative în ceea ce priveşte serviciile financiare. în special în sectorul bancar. În plus. În domeniul asigurărilor. În ceea ce priveşte valorile mobiliare şi serviciile de investiţii. De la emiterea Opiniei. Paşi importanţi au fost făcuţi recent în alinierea legislaţiei în sectorul valorilor mobiliare şi al serviciilor de investiţii. România a solicitat şi obţinut o perioadă de tranziţie pană la 1 ianuarie 2012 pentru a atinge nivelul minim de acoperire prevăzut în Directiva privind schemele de compensare a investitorilor.

Acquis-ul cuprinde. BNR a adoptat un nou act normativ ce reglementează tranzacţiile în valută. şi să adopte reglementările UE în scopul garantării unei funcţionări corespunzătoare a plăţilor trans-frontieră şi a transferurilor tuturor formelor de capital. reglementări armonizate privind sistemele de plăţi. În ceea ce priveşte circulaţia capitalului şi plăţile. În luna iunie 2004 a fost adoptată o nouă Lege a datoriei publice care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2005. în special în domeniul asigurărilor. care a intrat în vigoare în luna aprilie 2004. dar păstrează restricţii asupra operaţiunilor cu valori mobiliare tranzacţionate în mod curent pe piaţa de capital şi operaţiunile în conturi curente şi de depozit deschise de rezidenţi în străinătate. cu excepţia unei măsuri (operaţiunile realizate în conturile de depozit în lei ale nerezidenţilor deschise la instituţii de credit rezidente ). Este necesară existenţa unei capacităţi de implementare adecvate.Statele Membre trebuie să înlăture toate restricţiile din legislaţia naţională cu privire la mişcările de capital dintre ele. cazinourilor. Directivele privind spălarea banilor incriminează spălarea banilor ca infracţiune. de a păstra evidenţe corespunzătoare şi de a raporta orice suspiciuni legate de spălarea banilor. de asemenea. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic De la Raportul periodic de anul trecut. Aceasta aliniază legislaţia românească cu acquis-ul UE privind 63 . au fost eliminate în perioada de raportare. sectorul serviciilor de pază). aceasta eliminând restricţiile privind procedurile de autorizare. altele continuă să existe (Legea arendării. agenţilor imobiliari şi anumitor operatori care tranzacţionează obiecte valoroase ce implică tranzacţii de valori mari. Dacă o serie de restricţii privind cerinţele de cetăţenie. dar şi dintre acestea şi ţări terţe (cu câteva excepţii). În ianuarie 2004. activităţii auditorilor. O Lege publicată în luna iunie 2004 prevede eliminarea. adică 10 aprilie 2005 – pentru eliminarea restricţiilor la deschiderea de către nerezidenţi de conturi de depozit în lei. un nou termen – nu mai târziu de 1 an de la data intrării în vigoare a actului normativ. În ceea ce priveşte investiţiile străine directe. de asemenea. contabililor. Stabileşte. Directivele se adresează. până la data aderării. odată cu adoptarea Ordonanţei Guvernului privind transferurile de credite trans-frontieră şi sistemele electronice de plăţi. de asemenea. Acestea prevăd obligaţii pentru instituţiile financiare de a identifica şi cunoaşte mai bine clienţii. notarilor şi avocaţilor. calendarul BNR pentru liberalizarea unor tranzacţii începând cu 1 ianuarie 2004 (importul/exportul fizic de active financiare şi admiterea valorilor mobiliare străine pe piaţa de capital românească) a fost implementat conform planului. România a continuat să înregistreze progrese în acest domeniu. a restricţiilor privind tipurile de valori mobiliare în care poate investi Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. înlăturând obligaţiile specifice sectorului prin care titularii de licenţă trebuiau să acorde prioritate folosirii forţei de muncă locale. Legea petrolului a fost abrogată în luna iunie 2004. Acest lucru confirmă liberalizarea semnificativă a contului de capital realizată până acum. Au fost înregistrate în continuare progrese în domeniul sistemelor de plăţi.

a fost adoptată legislaţia privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare. Oficiul a raportat doar 21 de condamnări în cazuri de spălare a banilor începând cu anul 2001 şi până în prezent. Au fost semnate memorandumuri de înţelegere pentru schimburi de informaţii cu instituţii similare din Republica Coreea. prevederile din legislaţia privind privatizarea care permit statului să deţină aşa-zisa „acţiune nominativă de control” sunt încă în vigoare şi au fost utilizate în luna iulie pentru a stabili drepturi speciale într-un caz de privatizare. libertatea investitorilor de a înfiinţa afaceri rămâne nesigură de vreme ce principiul libertăţii de stabilire nu este în mod explicit prevăzut în legislaţia actuală. Acesta este compus din 84 de posturi. În ceea ce priveşte tranzacţiile cu valori mobiliare. Mai mult. 64 . au fost înregistrate progrese limitate.000 Euro şi au fost completate 350 Rapoarte de Tranzacţii Suspecte. La momentul actual Oficiul nu are preşedinte. Evaluare Generală Au fost înregistrate progrese conform calendarului în ceea ce priveşte mişcările de capital şi plăţile. Mai mult. Totuşi. În ceea ce priveşte activitatea de implementare. dar liberalizarea fluxurilor contului de capital trebuie completată şi România trebuie să se concentreze pe respectarea calendarului. recomandările comisiilor de mediere nu au caracter obligatoriu. În domeniul spălării banilor. au fost semnate 8 memorandumuri de înţelegere cu instituţii responsabile cu furnizarea de date şi informaţii necesare în activitatea zilnică a Oficiului. Legislaţia este în mare parte adoptată în ceea ce priveşte acquis-ul privind spălarea banilor. Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării banilor este acum aflat sub controlul direct al Primuluiministru. Procedura de mediere outof-court a diferendelor dintre bănci şi clienţi a fost îmbunătăţită prin reglementarea Băncii Naţionale privind procedurile de mediere. Legislaţia actuală rămâne ambiguă în ceea ce priveşte restricţiile asupra fluxurilor de investiţii străine. în perioada septembrie 2003 – Aprilie 2004 au fost raportate un număr de 907. Au fost înregistrate în continuare progrese privind sistemele de plăţi. În scopul continuării alinierii la acquis. intrarea în vigoare a prevederii legale care permite valorilor mobiliare străine să fie admise pe piaţa de capital naţională şi tranzacţionarea valorilor mobiliare româneşti pe pieţe de capital străine este încă în aşteptare. În ceea ce priveşte investiţiile străine.transferurile de credite trans-frontieră şi împuterniceşte BNR să medieze diferendele privind transferurile de credite trans-frontieră. în ceea ce priveşte procedura de remediere out-of-court a diferendelor dintre bănci şi clienţi. Republica Cehă şi Ucraina (Vezi Capitolul 24 – Justiţie şi afaceri interne). din care 72 de poziţii sunt ocupate. dar necesită unele mici retuşuri pentru a se asigura alinierea completă la acquis.596 tranzacţii ce depăşesc suma de 10. Stabilirea unei companii deţinută de cetăţeni străini este încă condiţionată de stabilirea fizică a rezidenţei în România. Aceasta prevede stabilirea de comisii de mediere în cadrul BNR alcătuite din 3 persoane care vor analiza cererile de mediere. Totuşi. numărul notificărilor transmise biroului procurorului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numărul de notificări către tribunal rămâne scăzut. Pentru a întări cooperarea inter-instituţională.

legislaţia trebuie implementată efectiv. iar eficienţa sistemului de combatere a spălării banilor şi finanţare a terorismului trebuie întărită în ceea ce priveşte blocările. România a respectat angajamentele de eliminare a unor restricţii. Concluzii În Opinia sa din 1997. şi care limitau substanţial siguranţa legală şi tranzacţiile. alinierea la acquis s-a îmbunătăţit considerabil iar procesul de liberalizare continuă. Tranzacţiile liberalizate. Activitatea de implementare a Oficiului rămâne scăzută. România îndeplineşte majoritatea angajamentelor şi cerinţelor rezultate în cadrul negocierilor de aderare aferente acestui capitol. Comisia sublinia faptul că îmbunătăţirea semnificativă a cadrului administrativ şi juridic constituie o condiţie pentru sporirea investiţiilor. România a iniţiat o liberalizare limitată a mişcărilor de capital. Liberalizarea tranzacţiilor cu valori mobiliare trebuie completată. adesea indicate de investitori ca o problemă. dar trebuie încă să îmbunătăţească respectarea obligaţiilor legale de a pregăti reprezentanţii instituţiilor raportoare. Nivelul foarte scăzut al investiţiilor se datora în mare parte procedurilor administrative. Pentru a fi pregătită să devină stat membru. se refereau doar la fluxurile de capital de intrare. Întreaga reţea instituţională implicată trebuie îmbunătăţită. de asemenea. Comisia remarca. România trebuie să acorde o atenţie specială eliminării la timp a restricţiilor majore în calea mişcărilor de capital şi a plăţilor. iar constrângerile asupra dezvoltării unei pieţe competitive trebuiau să fie eliminate în mod practic. Astfel. Capacitatea de implementare a Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor trebuie îmbunătăţită. îndeosebi în ceea ce priveşte operaţiunile realizate în conturile de depozit în lei ale nerezidenţilor deschise la instituţii de credit rezidente şi referitor la acţiunile nominative de control ale statului. A fost notată chiar o anumită reducere a activităţii ONPCSB comparativ cu anul anterior. Au intervenit întârzieri în domeniul mişcărilor de capital şi al plăţilor. Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi-a întărit capacitatea administrativă. De la emiterea Opiniei. României i-au fost acordate perioade de tranziţie privind achiziţionarea de pământ pentru reşedinţe secundare de către cetăţenii Uniunii Europene (pentru o perioadă de cinci ani de la data aderării) şi achiziţia de teren agricol. în special în ceea ce priveşte procesele şi condamnările în cazurile de spălare 65 . iar departamentul de investigare a infracţiunilor trebuie reorganizat în continuare şi trebuie recrutat personal suplimentar. să fie exceptaţi de la perioada de tranziţie. în special investiţiile directe. dar trebuie depuse eforturi susţinute în continuare în această direcţie. iar competiţia dintre instituţii trebuie înlocuită de o cultură a cooperării instituţionale. România a acceptat condiţia ca fermierii ce muncesc ca angajaţi proprii şi care doresc să se stabilească şi să aibă reşedinţa în România. confiscările şi condamnările. faptul că libertatea de circulaţie a capitalului era stabilită doar pe hârtie. Comisia Europeană concluziona că tendinţa legislaţiei româneşti se manifesta în direcţia deschiderii pieţei în ceea ce priveşte investiţiile străine directe. păduri şi terenuri forestiere (pentru o perioadă de şapte ani de la data aderării). în principal datorată managementului slab. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu.

respectiv la Legea Contabilităţii. personalul Registrului Comerţului (de pe lângă tribunale) şi al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului a crescut la 1462. cetăţenii străini sunt acum scutiţi de la obligaţia de a prezenta cazierul fiscal iar cetăţenii romani vor beneficia de proceduri simplificate pentru a obţine acest cazier. Capitolul 5: Dreptul societăţilor comerciale La acest capitol. în cazul în care nu sunt solicitate autorizaţii suplimentare de către alte autorităţi publice. legea contabilităţii. dreptul proprietăţii intelectuale. Accesul public la registre este asigurat prin birourile Registrului Comerţului sau direct prin acces electronic la baza de date al registrelor comerţului. Media de timp intre transmiterea cererii şi înregistrarea efectivă a societăţilor a fost redusă la patru zile lucrătoare. iar în aprilie şi august 2004 s-au adoptat amendamente la Legea Auditului. România s-a angajat să elimine restricţiile referitoare la deschiderea de conturi de depozit în lei ale nerezidenţilor la instituţii de credit rezidente până în luna Aprilie 2005. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic Următoarele progrese au fost făcute în domeniul dreptului societăţilor comerciale şi a protecţiei propietăţii intelectuale şi industriale de-a lungul perioadei de raportare. În plus. dintre care 525 sunt persoane juridice. organism subordonat Ministerului Justiţiei. În iulie 2004 a fost adoptată o Hotărâre a Guvernului revizuind statutul Camerei Auditorilor Financiari. în aprilie 2004. statele membre trebuie să adopte şi să aplice reguli armonizate cerute pentru o funcţionare potrivită pe piaţa internă. în decembrie 2003 s-a extins sfera de aplicare a legislaţiei contabile româneşti la IMM-uri. Noi formulare standard au fost create pentru a separa formularele de înregistrare de autorizarea companiilor. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă. Cursuri de pregătire pentru 66 . iar pentru procesarea cererilor au fost stabilite termene limită mai stricte. Legea Registrului Comerţului a fost modificată în noiembrie 2003 pentru a consolida aceste eforturi printr-o extindere a procedurii de aprobare tacită la operaţiuni referitoare la înregistrarea societăţilor. au fost înregistrate progrese considerabile în privinţa fluidizării şi simplificării înregistrării societăţilor. Aceasta implică cinci domenii legislative: dreptul societăţilor comerciale în sens strict. În domeniul contabilităţii şi auditului. Noi taxe de înregistrare şi un ghid care să explice procedurile de înregistrare au fost publicate în iulie 2004. Noua legislaţie a fost adoptată pentru a îmbunătăţi organizarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. profitând de o mai bună cooperare între Ministerul de Finanţe şi Registrul Comerţului prin introducerea transmisiei de date electronice intre aceste instituţii.a banilor. În domeniul dreptului societăţilor comerciale în sens strict. Numărul de auditori financiari a crescut de-a lungul perioadei de raportare de la 1854 în 2003 la 2076 în 2004. dreptul proprietăţii industriale şi recunoaşterea şi instituirea sentinţelor în materie civilă şi comercială a obligaţiilor contractuale.

a amendamentelor la Legea Drepturilor de Autor şi a Drepturilor Conexe. În ceea ce priveşte dreptul de autor. Deşi numărul auditorilor a crescut în timpul perioadei de raportare. În ceea ce priveşte aplicarea corespunzătoare a legislaţiei. Business Software Alliance. mai mulţi paşi energici ar trebui făcuţi pentru a pune capăt situaţiei în care 70-80% dintre companiile înregistrate în 2002 nu se supun obligaţiei de a-şi depune declaraţia fiscală la Registrul Comerţului. ORDA a primit 20 de posturi suplimentare în 2003 dintre care 12 posturi ar putea fi ocupate în prezent. pentru a îndepărta incompatibilităţile fata de Prima. a Şasea. în special privind Standardele Naţionale de Contabilitate şi Audit. a Doua. Legislaţia Română privind contabilitatea şi auditul. În ciuda recentelor încercări de a întări structurile administrative şi de a îmbunătăţi cooperarea între agenţiile de implementare a legislaţiei. Prevederile Regulamentului ce înlocuieşte Convenţia de la Bruxelles referitoare la recunoaşterea reciprocă şi aplicarea hotărârilor judecătoreşti străine în materie civilă şi comercială vor fi direct aplicabile după aderare. Institutul Naţional pentru Criminologie. Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) a semnat protocoale de cooperare cu Asociaţia Română de Standardizare. Sunt necesare eforturi suplimentare. ceea ce contravine acquis-ului. armonizarea trebuie completată prin adoptarea legislaţiei asupra certificatelor suplimentare de protecţie pentru produsele farmaceutice şi protecţia plantelor. a Treia. în iunie 2004. Referitor la punerea în aplicare a legislaţiei.contabili şi auditori au fost organizate de Şcoala de Finanţe Publice şi de Camera Auditorilor Financiari. În concluzie. principalele evoluţii legislative constau în adoptarea. România trebuie să continue să găsească resurse pentru educarea de profesionişti. nu este încă pe deplin armonizată cu acquis-ul. În decembrie 2003. Aderarea la Convenţia de la Roma va fi posibila numai după aderare (a se vedea de asemenea capitolul 24 – Cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne) Evaluarea generală România a transpus deja în mare măsură acquis-ul privind dreptul societăţilor comerciale. disponibilitatea limitată a auditorilor şi contabililor calificaţi rămâne o sursă de preocupare. a Unsprezecea şi a Douăsprezecea Directiva a Legii Societăţilor Comerciale este necesară amendarea legislaţiei privind dreptul societăţilor comerciale. aceasta rămâne o problemă 67 . Jandarmeria. În vreme ce eforturile de fluidizare şi simplificare a înregistrării societăţilor au înregistrat rezultate pozitive şi perioada pentru gestionarea cererilor a fost redusă. Agenţia Naţională pentru IMM-uri. În ceea ce priveşte drepturile industriale. a fost adoptată „Strategia Naţională pentru Proprietatea Intelectuală (2003-2004)” care prevede intenţiile Guvernului pentru o aliniere completă şi o mai bună protecţie a drepturilor proprietăţii intelectuale. pirateria şi falsificarea este încă omniprezenta în România. În domeniul drepturilor proprietăţii intelectuale şi industriale. se pare că anumite prevederi din recentele amendamente la Legea Dreptului de Autor şi Drepturilor Conexe introduc o limită a tarifelor pentru retransmisia prin cablu. Totuşi.

Reguli tranziţionale speciale vor fi aplicate în ceea ce priveşte brevetele pentru produsele farmaceutice. Pentru a rezolva aceasta problema. Este necesara continuarea transpunerii acquisului în domeniul legislaţiei contabilităţii şi auditului. fără nici un amendament al legislaţiei naţionale în materie. România a introdus deja în legislaţia naţionala prevederile Regulamentului ce înlocuieşte Convenţia de la Bruxelles referitoare la jurisdicţie şi la aplicarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială. Comisia a apreciat ca eforturile legislative făcute cu privire la dreptul proprietăţii intelectuale dovedesc dorinţa României de a se conforma acquis-ului. Pentru a se asigura consolidarea legislaţiei privind dreptul proprietăţii intelectuale. Negocierile privind acest capitol au fost închise provizoriu. România respectă în general angajamentele din cadrul negocierilor de aderare pe acest capitol. Concluzii În Opinia sa din 1997. În privinţa Dreptului societăţilor. implementarea acquis-ului de către România nu ar prezenta probleme majore.serioasă şi aplicarea reglementărilor în domeniul dreptului proprietăţii industriale şi intelectuale prezintă o preocupare importantă. Capitolul 6: Politica de concurenţă 68 . acordarea certificatelor suplimentare de protecţie pentru produsele medicinale şi pentru produsele pentru protecţia plantelor şi extinderea mărcilor comunitare înregistrate sau în aşteptare. Pentru a fi pregătită să dobândească calitatea de stat membru. regulamentele Convenţiei de la Roma cu privire la obligaţiile contractuale. România a elaborat „Strategia Naţională pentru Proprietatea Intelectuală (2003-2004)”. Comisia adaugă ca implementarea va fi supravegheată atent. De la data publicării Opiniei. inclusiv vama. nivelul de personal şi capacitatea administrativă ar trebui întărite. pe teritoriul României. Au fost obţinute unele progrese în ceea ce priveşte protecţia dreptului proprietăţii intelectuale şi industriale. România a făcut progrese ferme în alinierea sa la legislaţia în domeniul dreptului societăţilor comerciale. iar în particular prin întărirea controalelor vamale şi îmbunătăţirea coordonării intre autorităţile competente. o atenţie deosebită ar trebui acordată punerii în aplicare efective a dreptului proprietăţii industriale şi intelectuale prin reducerea nivelului pirateriei şi falsificării. România nu a solicitat perioade de tranziţie în acest domeniu. România a arătat că va putea sa aplice. implicând ne-aplicabilitatea limitării comunitare a anumitor exporturi din România. până la data aderării. poliţia şi procuratura. Măsurile prevăzute în aceasta strategie ar trebui energic continuate pentru a remedia aceasta situaţie.

În domeniul antitrust. În domeniul ajutorului de stat. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic Faţă de Raportul Periodic din anul precedent. Consiliul Concurenţei a aprobat 92 decizii. în decembrie 2003 şi în august 2004 au fost introduse modificări importante în Legea Ajutorului de Stat a României. a desfăşurat o activitate de reglementare semnificativă. regulile de concurenţă sunt direct aplicabile în întreaga Uniune. Include reguli şi proceduri de combatere a comportamentului anticoncurenţial al firmelor (înţelegeri restrictive între agenţii economici şi abuz de poziţie dominantă). de implementare. este majorat pragul cifrei de afaceri. 14 de aprobare condiţionată şi 33 prin care nu se constatau măsuri de ajutor de stat. după depăşirea căruia notificarea fuziunilor devine obligatorie. Consiliul Concurenţei a continuat activităţile de pregătire a personalului şi acţiunile de promovare a culturii concurenţei. De asemenea. În iunie şi august 2004 au fost aduse amendamente legislaţiei româneşti privind zonele libere şi zonele defavorizate. prin crearea unei singure autorităţi de concurenţă. Consiliul Concurenţei. care este organismul naţional de luare a deciziilor. şi de prevenire a acordării de către guverne a ajutoarelor de stat care distorsionează concurenţa pe Piaţa Internă. Ulterior adoptării noii Legi a Ajutorului de Stat. 199 decizii privind fuziunile. 69 . Noua legislaţie elimină obligativitatea notificărilor individuale în cadrul „exceptărilor pe categorii” şi înlătură posibilitatea de a acorda exceptări pentru practici anticoncurenţiale ce constau în abuz de poziţie dominantă. În perioada de referinţă. în favoarea unei abordări similare cu cea existentă în legislaţia europeană.Acquis-ul privind concurenţa acoperă atât politicile antitrust cât şi politicile de control al ajutorului de stat. iar statele membre trebuie să coopereze pe deplin cu Comisia în aplicarea acestora. De asemenea. România a adus modificări substanţiale Legii Concurenţei în mai 2004. Noua versiune a Legii abandonează vechea clasificare a ajutoarelor de stat. România a înregistrat progrese suplimentare în acest domeniu. Legea stipulează că ajutorul de stat prevăzut în proiecte de acte normative sau instrumente administrative trebuie notificat şi va putea fi acordat doar ca urmare a autorizării de către Consiliul Concurenţei. noua lege elimină suprapunerea de atribuţii. prin emiterea de legislaţie secundară. o activitate importantă a fost desfăşurată în vederea emiterii sau amendării unui număr mare de reglementări de implementare. În ceea ce priveşte activităţile de implementare. Consiliul Concurenţei a aplicat unele amenzi semnificative. în scopul alinierii măsurilor de ajutor fiscal prevăzute în aceste domenii. din care 43 decizii de aprobare a ajutoarelor. inclusiv 18 decizii emise în domeniul înţelegerilor restrictive. De asemenea. În general. şi a continuat să-şi îmbunătăţească capacitatea de implementare a legislaţiei în domeniul antitrust. Consiliul Concurenţei a adoptat un număr total de 226 decizii. Ca urmare a investigaţiilor întreprinse în sectorul ţigaretelor şi asigurărilor. În vederea recanalizării resurselor. 9 decizii privind abuzuri de poziţie dominantă. În perioada de referinţă au fost emise 2 decizii negative.

exercitat de Consiliul Concurenţei. unde fondurile sunt administrate autonom. este necesară îmbunătăţirea în continuare a legislaţiei româneşti. Structurile teritoriale vor monitoriza ajutoarele de stat acordate de la bugetele locale. în special în ceea ce priveşte noul Regulament procedural (EC) No 1/2003 şi în vederea asigurării implementării mai eficiente a legislaţiei. Totodată. datorită fuziunii celor două autorităţi de concurenţă existente anterior: Consiliul Concurenţei este acum unica autoritate în domeniul ajutorului de stat. cât şi în ceea ce priveşte deschiderea pieţelor. Cu toate acestea. în perioada de referinţă având loc două reuniuni. În ceea ce priveşte sectorul siderurgic. Pe parcursul perioadei de referinţă au continuat să fie luate măsuri pentru asigurarea respectării mai stricte a obligativităţii de notificare ex-ante. Consiliul Concurenţei trebuie să îmbunătăţească de asemenea gradul de implementare a legislaţiei. Raportul anual privind ajutoarele de stat din anul 2003 a fost înaintat de România în septembrie 2004. satisfăcătoare. atât în ceea ce priveşte activităţile de implementare. Ca urmare a reorganizării. România a actualizat şi aprobat Strategia Naţională pentru Restructurarea Sectorului Siderurgic în aprilie 2004. În vederea îmbunătăţirii activităţilor de implementare. legislaţia nu 70 . Consiliul Concurenţei trebuie să îşi asume un rol mai activ. Lucrările grupului reunesc reprezentanţi ai autorităţilor furnizoare de ajutor de stat şi alte părţi interesate şi se concentrează pe schimbul de informaţii şi dialogul profesional. sunt supuse unui control strict al ajutoarelor de stat. Consiliului Concurenţei i-au fost alocate 350 de posturi şi va fi de asemenea prezent la nivelul celor 41 de judeţe şi în Bucureşti. Trebuie să devină mai activ în eforturile sale de aplicare a legislaţiei şi să îşi perfecţioneze capacitatea de a evalua măsuri de ajutor de stat. autoritatea de concurenţă din România ar trebui să utilizeze mai adecvat instrumentele de investigaţie. inclusiv inspecţiile inopinate. precum şi gradul de implementare a legislaţiei în materie de concurenţă sunt. Ar trebui întreprinse eforturi suplimentare pentru aplicarea unei politici de sancţiuni mai descurajatoare şi pentru a acorda mai multă atenţie prevenirii distorsiunilor grave ale concurenţei. abuz de poziţie dominantă şi controlul fuziunilor. Consiliul Concurenţei a iniţiat un grup de lucru interministerial pe teme legate de ajutorul de stat. România trebuie să se asigure că toate proiectele de ajutoare de stat. referitoare la privatizări şi întreprinderi mari de stat. Evaluare generală Nivelul de aliniere a legislaţiei. autorităţile furnizoare de ajutor de stat şi judecători. Până în prezent. Noua Lege a Ajutorului de Stat pune bazele pentru exercitarea unui control corespunzător al ajutoarelor de stat. în vederea asigurării continuării liberalizării economiei. Legea Concurenţei conţine principiile majore ale reglementărilor comunitare în domeniul politicii de concurenţă şi se referă la înţelegeri restrictive. Activităţi de pregătire profesională au fost organizate pentru personalul Consiliului Concurenţei.Capacitatea administrativă a fost îmbunătăţită în continuare. inclusiv acelea din zone sensibile. Adoptarea definitivă a legislaţiei de implementare ar trebui confirmată cât mai urgent. în mare măsură.

Faţă de Opinie. îmbunătăţirii capacităţii administrative şi îmbunătăţirii gradului de implementare a legislaţiei referitoare la concurenţă. numai câteva din noile posturi create în 2003 au fost ocupate. esenţială. Consiliul Concurenţei trebuie să se concentreze asupra prevenirii distorsiunilor grave ale concurenţei. Cunoaşterea şi respectarea regulilor de ajutor de stat rămâne restrânsă în rândul autorităţilor furnizoare de ajutor de stat. în special referitor la creşterea transparenţei printr-un inventar credibil al ajutoarelor şi adoptarea reglementărilor necesare pentru monitorizarea credibilă a ajutoarelor de stat. în special cu privire la nivelul şi intensitatea ajutorului de stat acordat companiilor individuale pentru viabilizare. au fost înregistrate progrese semnificative. În ceea ce priveşte concurenţa. în ceea ce priveşte nivelul de personal. Comisia a concluzionat şi că. controlul adecvat al cumulărilor şi aplicarea integrală a regulilor de ajutor de stat legate de cazurile de restructurare. în ceea ce priveşte ajutorul de stat. prin transpunerea acquis-ului referitor la ajutorul de stat şi concurenţă. iar pregătirea judecătorilor ar trebui perfecţionată. erau necesare eforturi considerabile pentru îndeplinirea cerinţelor în domeniul controlului ajutoarelor de stat. dar gradul de implementare în domeniul ajutorului de stat nu a menţinut acelaşi ritm. în special în domeniul ajutorului fiscal. şi. Pe de altă parte. În sectorul siderurgic trebuie respectată transparenţa cu privire la ajutorul de stat. o atenţie deosebită ar trebui să fie acordată finalizării alinierii la acquis. iar analiza ajutoarelor de stat efectuată în cadrul deciziilor ar trebui îmbunătăţită semnificativ. Cu toate acestea. Deşi a fost făcut un pas înainte prin adoptarea unei strategii de restructurare revizuită. Sunt necesare eforturi importante pentru a asigura notificarea ex-ante a tuturor măsurilor de ajutor de stat nou introduse. În vederea pregătirii aderării. întârzieri la plată şi măsuri aferente privatizării. nu fuseseră înregistrate progrese semnificative până la acea dată. Expertiza Consiliului Concurenţei în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat ar trebui îmbunătăţită. În plus. Comisia a concluzionat că progrese remarcabile fuseseră înregistrate în armonizarea legislaţiei din domeniul politicii de concurenţă. Consiliul Concurenţei trebuie să finalizeze evaluarea tuturor ajutoarelor de stat existente şi să se asigure că aceste măsuri sunt în conformitate cu legislaţia. România nu a solicitat perioade de tranziţie în acest domeniu. Decizia de a stabili o singură autoritate de concurenţă va facilita întărirea în continuare a cadrului administrativ de aplicare a regulilor din domeniul concurenţei şi ajutorului de stat. pe termen mediu. conform prevederilor Protocolului 2 la Acordul European.a fost aplicată cu acurateţe. de asemenea. dar mai ales la ajutor de stat. eforturi majore trebuie întreprinse 71 . Urmărirea activă a implementării efective a deciziilor este. În ceea ce priveşte ajutorul de stat. măsurile de ajutor fiscal încă nu par a fi supuse unui control suficient al ajutoarelor de stat. sunt necesare clarificări suplimentare. Concluzii În Opinia sa din 1997. Negocierile la acest capitol continuă.

Calitatea deciziilor privind ajutorul de stat trebui să fie ameliorată considerabil.pentru soluţionarea problemei alinierii schemelor incompatibile de ajutor de stat şi implementării regulilor de ajutor de stat. produse animale şi culturi specializate. Marea majoritate a fermelor sunt de acest tip. Recolta de grâu a atins 2. Aceste eforturi trebuie intensificate în permanenţă. 72 .9%. Condiţiile climaterice nefavorabile din 2003 au afectat oferta de cereale pe plan intern. Corecta aplicare a acestor reguli şi implementarea lor efectivă de către o administraţie publică eficientă sunt esenţiale pentru funcţionarea Politicii Agricole Comunitare. lucru care are consecinţe negative pentru productivitatea fermelor şi venituri la nivel rural.08 milioane tone în 2003. vor fi necesare ajustări suplimentare ale strategiei naţionale de restructurare. precum şi din sectorul fitosanitar. organisme dăunătoare şi produse de protecţie a plantelor. în vederea asigurării conformităţii cu Protocolul 2 la Acordul European. esenţiale pentru menţinerea sănătăţii animalelor şi siguranţei alimentare în cadrul pieţei interne. Pentru a dobândi calitatea de membru al Uniunii este necesară integrarea într-o serie de organizaţii comune de piaţă pentru o gamă largă de produse. contribuţia agriculturii la valoarea adăugată brută a reprezentat 12. acest capitol acoperă regulile detaliate din sectorul veterinar. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic România a înregistrat progrese semnificative în transpunerea legislaţiei şi întărirea capacităţii administrative. incluzând aici culturi arabile. Totodată. Aceasta include înfiinţarea unor sisteme de management ca o agenţie de plăţi şi Sistemul Integrat de Administrare şi Control. Capitolul 7: Agricultură Capitolul Agricultură acoperă un număr mare de reguli. caprine şi porcine. Programul Naţional de redresare în vederea stopării tendinţei de scădere a efectivelor de animale a dus la obţinerea de rezultate pozitive. acest lucru crescând deficitul comercial al României. faţă de o medie de 5 milioane de tone în condiţii de vreme normală. Cunoaşterea principiilor majore ale ajutorului de stat trebuie să fie perfecţionată în rândul autorităţilor furnizoare. au fost întreprinse măsuri pentru îmbunătăţirea gradului de implementare a legislaţiei în materie de ajutor de stat de către Consiliul Concurenţei. zahăr. Producţia de cereale a scăzut de la 14. cu probleme precum calitatea seminţelor. astfel încât se poate raporta o creştere a efectivelor de bovine.4 milioane tone în 2002 la 11. Cu privire la planurile României de a acorda ajutoare de stat companiilor din sectorul siderurgic. Legislaţia necesară pentru finalizarea alinierii la acquisul din domeniul ajutorului de stat este în prezent în pregătire. majoritatea direct aplicabile. În final. ovine. Procentul populaţiei ocupate în agricultură rămâne extrem de ridicat. În anul 2002. Majoritatea populaţiei rurale depinde de venituri rezultate din agricultură de subzistenţă sau semisubzistenţă. precum şi capacitatea de a implementa acţiuni necesare dezvoltării rurale.4 milioane tone.

Rezultatul a fost că deficitul comercial în favoarea Comunităţii a ajuns la 217 milioane Euro (valoare mai mică faţă de 246 milioane în 2002). legume şi plante oleaginoase. deoarece nu mai sunt companii care trebuie vândute. pescuit şi. la aproximativ 60 de milioane euro.6 mii miliarde lei au fost alocaţi pentru subvenţionarea sectorului animal (mai ales schema primei pentru lapte). Retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere a continuat în perioada de raportare. păduri. deşi per ansamblu comerţul cu produse agricole între România şi UE a crescut. ajungând la 336 milioane euro.7 milioane EUR) au fost alocate în iulie 2004 pentru a suplimenta bugetul necesar plăţilor directe pentru micii fermieri. Acest nou departament are numărul de angajaţi necesar şi este funcţional. Una din trăsăturile dominante ale strategiei nou adoptate este creşterea susţinută a output-urilor agricole. Suportul intern acordat agriculturii cuprinde 21 de scheme de suport. atât pentru recolte. iar acum se află în proces de restructurare. Importurile Uniunii au fost din nou dominate de animale vii. Carnea. O altă schimbare importantă este înfiinţarea Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi 73 . iar exporturile României către noile state membre au rămas relativ constante. Un ajutor extern de 17. În aprilie 2004. Prin aceasta sunt impuse obiectivele care trebuie atinse până în 2005. În perioada de referinţă a fost schimbată structura şi mandatul Ministerului Agriculturii. iar pentru 90 de firme nu s-a reuşit privatizarea în două rânduri. Din bugetul total.5 % din suprafaţa revendicată. de dezvoltare rurală. Alte 850 de miliarde lei (20. 360 au fost declarate falimentare şi se află în faza de lichidare. ceea ce reprezintă o creştere cu 42% în termeni nominali faţă de 2003.În 2003. În anul 2003 s-a înregistrat o creştere a comerţului cu produse agricole cu noile state membre. pentru prima oară. Bugetul alocat agriculturii şi pădurilor pe anul 2004 este de 20. au crescut şi exporturile UE către România. În perioada de raportare a fost aproape finalizată din punct de vedere legal privatizarea fermelor aflate în proprietatea statului. fiind restituită 93. Exporturile noilor state membre către România au crescut 110 milioane euro. preparatele comestibile şi tutunul au fost principalele bunuri exportate de Uniunea Europeană.000 miliarde lei (425 milioane EUR) a completat suportul intern. 8 se află în ultima fază a privatizării (semnare de contracte). Din totalul de 739 de companii aflate în proprietatea statului şi deţinute de Agenţia Domeniilor Statului. Până la sfârşitul lunii mai 2004 restituirea terenurilor a fost aproape încheiată. cerealele. majoritatea acestor fonduri venind de la SAPARD.1 mii de miliarde de lei (504 milioane EUR). Ministerul se ocupă acum de agricultură. Guvernul a creat o strategie pentru susţinerea dezvoltării agriculturii şi industriei alimentare în România în 2004-2005. Ajutoarele acordate de stat către ferme a crescut şi s-a diversificat pe parcursul anului 2004. 15. situaţie datorată unei creşteri a exporturilor româneşti către UE. cât şi pentru spaţiile destinate animalelor.000 miliarde lei (366 milioane EUR) au fost alocate pentru a subvenţiona sectorul culturilor (mai ales pe micii fermieri) şi 4. Se aşteaptă ca acest comerţ cu noile state să continue şi să se îmbunătăţească în urma extinderii şi viitorului pachet de liberalizări comerciale ce se va încheia în timpul anului 2004. 281 au fost privatizate.

România a creat cadrul general pentru structura organizaţională a Agenţiei de Plăţi. Elementele şi tehnologia IACS au fost aprobate. iar planurile de implementare relevante au fost elaborate. A fost aprobat modelul de registrul desemnat să identifice gospodăriile care au cerut suport financiar. Au fost adoptate şi regulile pentru sistemul de inspecţie şi certificare a produselor agricole ecologice. Nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii administrative. 169. a continuat procesul de aliniere a legislaţiei la acquis-ul comunitar.pentru Siguranţa Alimentelor. România a decis să creeze un sistem de identificare a parcelelor agricole (LPIS). ovine şi caprine). A fost aprobat cadrul legislativ necesar pentru identificarea şi înregistrarea altor specii (porcine. Agenţia de Plăţi va avea 260 de angajaţi în 2004. odată cu adoptarea în mai 2004 a normelor privind protecţia indicatorilor geografici şi a denumirilor de origine. certificare. Legislaţia românească respectă acquis-ul comunitar. Progrese importante s-au realizat în alinierea legislaţiei privind agricultura ecologică. Agenţia va administra schemele de suport interne. ovine. nu s-au înregistrat progrese privind înfiinţarea unui sistem de securitate pentru produse agricole. capacitatea administrativa a MAPDR a crescut prin apariţia a 90 de noi posturi la nivel central şi a 326 de noi posturi la nivel local. inspecţie şi control.336 ferme erau deja înregistrate. Ministerul Agriculturii este autoritatea responsabilă pentru solicitările evaluate de către organizaţii de certificare particulare. în special prin punerea în funcţiune a unei reţele de calculatoare (WAN). progrese importante s-au înregistrat prin adoptarea legii prin care se înfiinţează. există o capacitate administrativă suficient de dezvoltată pentru a implementa acquis-ul. Progrese importante s-au înregistrat în asigurarea unui sistem funcţional de înregistrare şi identificare pentru bovine. iar 60 de noi posturi au fost alocate formal pentru dezvoltarea IACS. îmbunătăţindu-se implementarea acesteia şi stabilindu-se cadrul instituţional pentru certificare şi control. caprine) a fost aprobat şi au fost elaborate planurile necesare implementării. Procesul de recrutare încă nu a fost demarat. import şi export de produse agricole ecologice. numărul total al angajaţilor ajungând la 68. număr care va creşte gradual până la 1079 în 2007. Legislaţia conţine toate elementele necesare pentru înregistrarea producătorilor. 74 . Planul de acţiune privind începerea efectivă a crotalierii şi înregistrării altor specii (porcine. Per ansamblu. Organizaţia de inspecţie şi certificare ‚Ecoinspect’ a fost acreditată în martie 2004. dar unele întârzieri au apărut în ceea ce priveşte identificarea şi înregistrarea cabalinelor. În ceea ce priveşte mecanismele comerciale. bazat pe ortofotografii. iar în martie 2004. Aspecte orizontale În ceea ce priveşte FEOGA. În domeniul politicii calităţii. precum şi secţiunea de garantare şi orientare a FEOGA şi instrumentele financiare pentru orientare în domeniul piscicol. până la sfârşitul anului 2004. nu a fost încă demarat procesul de recrutare a personalului adiţional pentru IACS. Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în cadrul MAPDR. Totuşi. Această instituţie separată şi autonomă se află sub autoritatea directă a Cancelariei Primului Ministru. Au fost făcuţi noi paşi în vederea stabilirii de către Ministerul Agriculturii a unui Sistem Integrat de Administraţie şi Control (IACS).

care este inspirată în mare parte din acquis-ul comunitar. iar în martie 2004. Au fost stabilite modele de angajamente de confidenţialitate pentru gospodăriile agricole.336 ferme erau deja înregistrate. Pregătirile pentru apariţia unui standard de marketing de desfăşoară corespunzător. care prezintă condiţiile necesare producerii. dar preţurile nu sunt încă conforme cu clasificarea Uniunii Europene. 169. mai ales în domeniul standardelor de comercializare pentru ouă. În iulie 2004. S-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte controlul calităţii hameiului. porcine şi ovine. Serviciul RICA din cadrul MAPDR. România a creat autoritatea de supraveghere şi a specificat controalele privind fructele şi legumele în legislaţia română. a primit două noi posturi. Registrul viticol ar trebui sa fie compatibil cu sistemul de informare geografică ce va fi implementat în 2007. care centralizează toate datele din teritoriu şi editează rapoarte. organismul desemnat să controleze şi să certifice această calitate fiind centrul de cercetare din Cluj. instituţia responsabilă cu înfiinţarea acestui sistem fiind Ministerul Agriculturii. A continuat alinierea legislaţiei în ceea ce priveşte produsele animale. atât din punct de vedere al alinierii legislative. pe baza declaraţiilor proprietarilor de vie. lapte. iar personalul a fost instruit. Un ordin ministerial reglementează crearea şi recunoaşterea organizaţiilor de producători şi subsecvent. În domeniul zahărului nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte înfiinţarea unui mecanism de control al producţiei şi depozitării sau în monitorizarea fluxurilor comerciale cu ţări terţe şi asigurarea comunicării statistice. cât şi din punct de vedere al implementării efective.Au continuat eforturile de întărire şi extindere a Reţelei de Informare Contabilă Agricolă. livrării. trei asociaţii ale comercianţilor de fructe şi legume. mărindu-se astfel numărul angajaţilor de la 4 la 6. cadrul legislativ şi criteriile de calitate s-au îmbunătăţit prin recunoaşterea acordurilor inter-profesionale pentru sfeclă de zahăr. Au fost făcute progrese importante în ceea ce priveşte registrul viticol după ce România a încheiat înregistrarea parcelelor viticole într-un registru viticol central. Dezvoltare rurală şi sectorul forestier 75 . prin intermediul unei comisii pentru clasificarea carcaselor. Progrese importante s-au înregistrat în privinţa reglementării sectorului fructe şi legume: 32 de noi standarde de comercializare pentru fructe şi legume au fost transpuse în legislaţia românească. Regulamentul asupra comisiei de clasificare a carcaselor a fost adoptat. transportului şi recepţiei sfeclei de zahăr. carne de porc. Pentru zahăr. A fost aprobat modelul de registrul desemnat să identifice gospodăriile care au cerut suport financiar. Guvernul a transpus principalele elemente ale organizării pieţei pentru cereale. precum şi o federaţie a comercianţilor de fructe şi legume au fost înregistrate. Se desfăşoară programe de pregătire a angajaţilor de la nivel central şi local. Procesatorii trebuie să raporteze preţurile de pe piaţa carcaselor de bovine către Institutul Naţional de Statistică. Organizaţii Comune de Piaţă Guvernul a decis crearea unui sistem de informare a pieţei. compatibile cu legislaţia europeană. MAPDR a specificat criteriile de recunoaştere pentru producători/organizaţii. produse lactate şi în ceea ce priveşte înfiinţarea unui sistem de clasificare pentru bovine.

dar nu sunt ocupate toate posturile. S-a îmbunătăţit capacitatea de absorbţie pentru fondurile comunitare SAPARD. România a primit al doilea acord al managementului fondurilor agenţiei SAPARD pentru implementarea a trei noi măsuri. Alţi paşi suplimentari au fost întreprinşi pentru a creşte capacitatea de absorbţie a fondurilor: programul a fost adaptat şi s-au elaborat noi proceduri. acestea nu sunt suficient de ridicate pentru a putea preveni plecarea angajaţilor la firme private după ultima remaniere guvernamentală. dar a rămas scăzută (la sfârşitul lunii august 2004 Comisia primise cereri de plată pentru doar 31. Până acum.În aprilie 2004. Aici sunt incluse mici oraşe din zone rurale şi unele suburbii. care reprezintă plăţi către beneficiari finali de 47. deşi încă nu au fost implementate. s-au înregistrat întârzieri în pregătirea acreditării celor cinci măsuri rămase. S-au înregistrat progrese în transpunerea acquis-ului în sectorul forestier.2 milioane Euro alocate în anul 2000. a fost creat un al doilea serviciu în cadrul direcţiei de dezvoltare rurală din cadrul MAPDR. iar Agenţia SAPARD a lansat o noua campanie de informare a publicului în februarie 2004.7 milioane Euro (din care 75 milioane Euro reprezentând plăţi în cont). Agenţia pregăteşte o versiune consolidată a manualelor. Din totalul de 153. În decembrie 2003.6 milioane EUR. Procesul de recrutare a 50 de angajaţi pentru acest serviciu este în plină desfăşurare. Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării a informat Comisia ca Fondul Naţional a primit cereri suplimentare de plată în valoare de 30. Numărul angajaţilor a crescut până la 315 (147 la sediul central şi 168 în cele 8 birouri regionale). autoritatea de management a fost transferată de la Angajaţii au fost instruiţi cu privire la monitorizarea programului SAPARD. incluzând aici programul naţional agri-mediu şi stabilirea unei baze de date care să faciliteze desemnarea zonelor mai puţin dezvoltate.8 milioane EUR până la 1 septembrie 2004 de la beneficiarii finali. Deşi salariile au crescut. care a fost desemnat ca autoritatea de management a Fondurilor Structurale.2% din alocările pe 2000. Reorganizarea Ministerului Agriculturii a presupus şi o reorganizare a sectorului forestier şi crearea a opt direcţii regionale pentru pădure şi vânătoare. care nu erau incluse până acum în definiţia de zonă rurală. în paralel cu cel deja existent. au fost acreditate 6 din cele 11 masuri (80% din totalul fondurilor alocate) din planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală.8 milioane Euro). Noţiunea de ‚zona rurală’ a fost redefinită într-o Hotărâre de Guvern recentă. În perioada de referinţă au avut loc schimbări administrative majore. Totuşi. au fost virate României 77. Directorul General al SAPARD a demisionat şi a fost înlocuit în martie 2004 cu un Director General interimar. regimul importurilor din ţări terţe şi nutriţia animală. MAPDR a început pregătirea pentru programele de dezvoltare rurală post-2007. 76 . În perioada de referinţă au fost realizate progrese însemnate în ceea ce priveşte transpunerea legislaţiei comunitare în domeniul veterinar: mai ales în domeniul identificării animalelor. reclasificându-se unele localităţi care au coeficientul NUTS nivelul 5 ca fiind rurale. mai ales în comercializarea materialului forestier de reproducere. lucru care aduce totalul rambursărilor la 78.

în special pentru crotaliere. trebuie adoptate în continuare măsuri pentru a restructura unităţile de producţie pentru a îndeplini condiţiile comunitare de igienă pentru fabricile de procesare a deşeurilor animale. Pot fi raportate progrese în ceea ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile. sub autoritatea directă a Cancelariei Primului Ministru. Legea asupra organizării activităţii veterinare şi pentru siguranţa alimentelor a înlocuit vechiul cadru legislativ existent încă din 1974 şi a creat Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Această nouă instituţie este independentă şi autonomă. numărul total al angajaţilor a crescând per ansamblu cu 714 noi posturi (74 la nivel central şi 630 la nivel local). În total. caprine şi porcine. în special ecvinele. paşapoarte şi baze de date. înregistrarea animalelor într-o bază de date şi păstrarea unor registre pentru ferme. Constanţa Sud şi Otopeni. Planul prevede înfiinţarea până la sfârşitul anului 2004 a sistemului pentru bovine. Implementarea noii legislaţii se desfăşoară gradual. Constanţa Nord.A fost completat cadrul legislativ privind identificarea animală odată cu aprobarea legislaţiei privind identificarea obligatorie (crotaliere) a bovinelor. Moraviţa. Totuşi. Evaluarea unităţilor din industria alimentară a fost realizată pe parcursul perioadei de referinţă. În ceea ce priveşte sănătatea generală a animalelor. Sculeni. înlocuind ANIMO) şi inter-conectarea acestuia cu sistemul existent în UE. A fost obţinut şi s-a folosit un test rapid pentru diagnosticarea encefalopatiei spongiforme transmisibile. La Călăraşi a fost înfiinţat un laborator specific pentru controlul reziduurilor animale. Se continuă procesul de angajare de personal. dar este un proces care depinde foarte mult de creşterea capacităţii administrative a autorităţii competente. Capacitatea laboratoarelor a fost îmbunătăţită: o unitate de recipiente de siguranţă biologică a fost inaugurată la Institutul de Diagnostic şi Sănătate animală pentru a se putea face teste pe animale infectate cu boli cu factor înalt de risc atât pentru oameni. 77 . porcinelor. Capacitatea administrativă a fost îmbunătăţită prin crearea ANSVSA. Instruirea personalului a fost încheiată cu succes. se implementează un program naţional complet pentru supravegherea. caprinelor şi ovinelor. Ea a preluat infrastructura şi angajaţii de la nivel central şi local de la Ministerul Agriculturii. profilaxia şi eradicarea bolilor major. Halmeu. A fost adoptat cadrul legal pentru dezvoltarea sistemului ANIMO (pentru a fi adaptat sistemului TRACES până la data aderării. deoarece multe poziţii nu sunt ocupate la nivelul managementului mediu şi posturilor tehnice. Autoritatea va avea 296 de posturi la nivel central şi 3765 la nivel local şi în instituţiile subordonate. România a decis să păstreze 8 puncte de inspecţie la frontieră (PIF) după aderare: Siret. A fost pus la punct un plan detaliat pentru înfiinţarea unui sistem conform cu normele UE. cât şi pentru mediul înconjurător. Noua autoritate nu este încă complet operaţională. iar până în iunie 2006 pentru ovine. Unele probleme rămân în ceea ce priveşte pesta porcină clasică. Albiţa. infecţiile anemice ecvine şi în general la compensarea fermierilor şi comerţul cu animale vii. Pe tot parcursul perioadei de referinţă s-au desfăşurat programe de instruire a personalului. Opt laboratoare regionale de diagnostic şi sănătate animală au fost echipate cu noi echipamente de testare pentru a putea permite diagnosticarea şi confirmarea encefalopatiei spongiforme bovine (ESB). Instituţia responsabilă de identificarea şi înregistrarea animalelor este Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În sectorul fitosanitar. iar inspectorii au fost pregătiţi să aplice noile proceduri de control. o serie de investiţii importante au fost făcute pentru modernizarea şi echiparea Laboratorului Central pentru Carantină Fitosanitară. contribuţia la PIB şi. IT şi testare în laborator. produsele de protecţie a plantelor şi controlul reziduurilor de pesticide. s-au înregistrat noi progrese odată cu înfiinţarea ANSVSA. material viticol de reproducere şi înregistrarea soiurilor de plante agricole. nu a fost introduse măsuri de suport intern care să abordeze problema excesului de forţă de muncă şi a fragmentării suprafeţei agricole. retrocedarea terenurilor şi privatizarea fermelor de stat. Punctele de Inspecţie la Frontieră au fost dotate cu noi echipamente de comunicare. adoptată în mai 2004. conforme cu cerinţele UE. În prezent. iar procedura de acreditare a laboratorului central a fost iniţiată. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă. Un progres în domeniul bunăstării animalelor îl reprezintă legea privind protecţia animalelor. Au fost făcute progrese şi în ceea ce priveşte alinierea şi implementarea acquis-ului în domeniul controlului şi certificării seminţelor şi materialului săditor. În timp ce s-a diversificat suportul intern şi s-au alocat mai multe resurse pentru a susţine acest suport. Numărul angajaţilor a crescut până la 16. Acte normative noi s-au adoptat în domeniile: material forestier de reproducere. în special. În ceea ce priveşte siguranţa alimentelor. Laboratorul central pentru reziduuri a fost mărit şi complet echipat. România continuă să înregistreze progrese importante în transpunerea acquis-ului comunitar.concluzia fiind că există un număr considerabil de unităţi care nu sunt conforme cu cerinţele Uniunii. procedura de recrutare a personalului fiind în curs de desfăşurare. Serviciilor fitosanitare li s-au adăugat 56 de noi posturi. aceste obiective nu sunt încă compatibile cu cele ale Politicii Agricole Comunitare. Evaluare generală Sectorul agricol din România rămâne important din punct de vedere al suprafeţei agricole utilizate. procentul de populaţie ocupată. aproape au fost încheiate. au fost elaborate noi proceduri de eşantionare. 78 . iar 12 sunt în proces de acreditare. eliminându-se procedura sistematică folosită în trecut. pepiniere şi livezi. Până acum au fost acreditate 18 laboratoare. mai ales în ceea ce priveşte prevenirea şi controlul organismelor dăunătoare. în afara măsurilor SAPARD acreditate. De asemenea. Laboratorul Central pentru Seminţe şi Material Săditor a fost acreditat de către Asociaţia Internaţională pentru Testarea Soiurilor. Implementarea acquis-ului a dus la progrese în domeniul organismelor dăunătoare prin adoptarea unor programe de monitorizare asupra organismelor dăunătoare la cartofi. În domeniul inspecţiilor fitosanitare la frontieră. Numărul de angajaţi ai inspectoratelor teritoriale pentru seminţe şi material săditor a crescut cu 30 de noi posturi. Programul de modernizare se află într-o fază avansată. Două din cele mai dificile şi de durată reforme. un număr mare de unităţi nu a întocmit un plan de modernizare.

Etichetarea produselor agricole ecologice va trebui să fie conformă cu cerinţele UE. iar România riscă să piardă la sfârşitul anului 2004 o parte din fondurile alocate în 2000. Per ansamblu. este necesară o dezvoltare a structurilor administrative împreună cu toate structurile implicate. Un buget clar în legătură cu construirea LPIS trebuie stabilit. dar se află întrun stadiu incipient. o atenţie deosebită trebuind acordată implementării legislaţiei Comunităţii asupra sănătăţii şi bunăstării 79 . dar şi implementată corespunzător. porcinelor şi ovinelor folosind o comisie a clasificării carcaselor constituie cadrul legal general şi este un pas înainte pentru a putea fi aplicat corect sistemul de clasificare a carcaselor. o atenţie deosebită fiind cerută la dezvoltarea sistemului IT şi a formularelor şi procedurilor necesare procesării datelor. O mare parte din personal a fost alocată către instituţiile cheie în ceea ce priveşte aderarea în sectorul agricol. dar este încă insuficient comparativ cu nevoile de finanţare. Totuşi. Sunt necesare eforturi intense pentru a grăbi procesul de apariţie a grupurilor/organizaţiilor de producători. Legislaţia română care a permis înfiinţarea unui sistem de clasificare a bovinelor. Un efort semnificativ a fost făcut de către autorităţile competente pentru a îmbunătăţi evaluarea stabilimentelor înainte de modernizarea acestora. numărul considerabil de stabilimente neconforme care încă nu au adoptat un program de modernizare este o sursă de îngrijorare. România a făcut progrese semnificative în transpunerea legislativă şi întărirea capacităţii administrative proprii. deşi s-au înregistrat progrese semnificative în perioada de referinţă. Implementarea acquis-ului privind standardele UE de comercializare a fructelor şi legumelor şi cele referitoare la organizaţiile de producători a fost demarată. În ceea ce priveşte mecanismele comerciale. nivelul de finanţare al serviciilor financiare a crescut. Totuşi. odată cu crearea ANSVSA. încă trebuie rezolvată problema migrării angajaţilor din sectorul de stat în cel privat. implementării şi aplicării. rămâne îngrijorătoare întârzierea implementării programului. România trebuie să facă progrese în privinţa instruirii corecte a clasificatorilor şi a formatorilor de personal. Noul mandat este destul de vast din punct de vedere al domeniilor acoperite şi destul de dificil din punct de vedere al transpunerii. Acelaşi lucru se aplică şi pentru modernizarea unităţilor de producţie. O atenţie deosebită trebuie acordată asigurării că legislaţia europeană cu privire la produsele ecologice nu este numai transpusă. Au fost realizate un număr mare de planuri de implementare. Totuşi. Personalul implicat în cadrul programului ar trebui să fie sporit. În plus. Sunt necesare eforturi substanţiale în vederea înfiinţări unui sistem alfa-numeric de identificare a parcelelor (LPIS) operaţional până la data aderării. trebuie făcute progrese clare cu sistemul acoperirii suprafeţei prin orto-fotografie şi trebuie distribuite clar responsabilităţile între Ministerul Agriculturii şi Oficiul Naţional pentru Cadastru.În ceea ce priveşte SAPARD. Sunt necesare eforturi importante pentru a se asigura faptul că instituţia nou creată îşi poate îndeplini mandatul şi poate garanta coordonarea necesară împreună cu celelalte instituţii guvernamentale. O serie de schimbări importante au avut loc în domeniul veterinar. Eforturi substanţiale sunt necesare în domeniul bunăstării animalelor. implementarea practică şi în timp util a agenţiei de plăţi trebuie să fie asigurată.

c) o perioadă pentru 28 de întreprinderi de procesare a cărnii în conformitate cu planurile de dezvoltare individuale şi pentru 28 de întreprinderi de procesare a laptelui. organizarea şi finanţarea administraţiei veterinare centrale şi locale şi va fi un indicator cheie pentru progresul în acest domeniu. au fost înregistrate progrese limitate. întărirea capacităţii administrative pentru asigurarea capacităţii necesare pentru implementarea şi aplicarea instrumentelor de politică ale PAC. Concluzia Comisiei s-a referit la faptul că sunt necesare reforme fundamentale înainte ca România să poată să-şi îndeplinească obligaţiile care decurg din calitatea de stat membru. până la 31 decembrie 2014. Există numeroase probleme.4 – D în produsele pentru protecţia plantelor. b) în ceea ce priveşte măsurile pentru dezvoltarea rurală care sunt eligibile de sprijin comunitar – o derogare pentru diversele măsuri pentru perioada 2007 – 2009. nivelul de aliniere a legislaţiei este bun. Totuşi. România a înregistrat progrese semnificative în vederea alinierii la acquis-ul comunitar în domeniul agriculturii. în vederea eliminării soiurilor de viţă hibrid interzise. În sectorul agricol. dar trebuie accelerat. situaţia s-a îmbunătăţit în continuare. Negocierile la acest capitol au fost provizoriu închise.animalelor. cultivate pe o suprafaţa totală de 30. României i-au fost acordate următoarele perioade de tranziţie: a) în sectorul vinicol – o perioadă de tranziţie de 8 ani. din punct de vedere a aplicării legislaţiei. spre abatoare din statele membre. în special în cursul ultimului an. Comisia a adăugat că sunt necesare eforturi deosebite în ceea ce priveşte: implementarea şi aplicarea cerinţelor veterinare şi de sănătate a plantelor şi modernizarea întreprinderilor pentru îndeplinirea standardelor CE (în special cu privire la aspectele de control şi inspecţie pentru protejarea graniţelor externe ale UE). Procesul de privatizare şi restituire este aproape finalizat. România îndeplineşte majoritatea angajamentelor şi cerinţelor care decurg din negocierile de aderare la acest capitol. cel târziu până la 31 decembrie 2009 şi d) o perioadă de tranziţie. pentru folosirea a patru substanţe conţinute în produsele pentru protecţia plantelor şi pentru folosirea unei substanţe active şi o perioadă de tranziţie de până la 31 decembrie 2008 pentru folosirea substanţei 2. şi pentru replantarea cu vitis vinifera. De la emiterea Opiniei. dar partea reprezentată de agricultură în economia românească rămâne în continuare foarte ridicată. în vederea alinierii la acquis-ul comunitar. însă. şi restructurarea sectorului agricol şi agro-alimentar în vederea îmbunătăţirii capacităţii sale competitive. Comisia Europeană a menţionat că. până la 31 decembrie 2009. semnificative şi sistematice. Aceasta situaţie se înregistrează mai ales în privinţa cailor care sunt pregătiţi pentru transport pe distanţe lungi. O îmbunătăţire în acest domeniu ar necesita schimbări substanţiale în modul de lucru. Progresele înregistrate în domeniul legislativ nu au fost pe deplin egalate de evoluţiile structurilor administrative capabile să implementeze efectiv acquis-ul comunitar. 80 . Concluzii În Opinia sa din 1997. Au fost făcuţi paşi în vederea întăririi capacităţii administrative.000 ha. însă aceste eforturi trebuie continuate până la data aderării. în ceea ce priveşte sănătatea şi bunăstarea animalelor. au intervenit întârzieri în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei şi acreditării fondurilor SAPARD.

România a înregistrat progrese atât în ceea ce priveşte alinierea legislativă. A fost modificată Legea privind pescuitul şi acvacultura. Este în curs de pregătire un plan general pentru IACS şi rata de absorbţie a fondurilor SAPARD a fost accelerată. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic De la ultimul raport anual. Totuşi. dându-se astfel Inspecţiei Piscicole responsabilitatea pentru inspecţia şi controlul în sectorul piscicol. Capitolul 8: Pescuit Acquis-ul în domeniul Pescuit constă în reglementări pentru care nu este cerută transpunerea în legislaţia naţională. Sunt necesare eforturi importante pentru a înfiinţa mecanismele necesare pentru managementul organizaţiilor pieţei comune. fermele piscicole. Amendamentele recente la legislaţia din domeniul veterinar. unităţile de comercializare şi registrele. vor alinia în continuare legislaţia românească la acquis-ul comunitar. însă eforturile în acest sens trebuie continuate substanţial. este necesară introducerea de măsuri pentru pregătirea administraţiei şi a operatorilor pentru participarea la Politica Comună de Pescuit (în domeniul politicii de piaţă. atragerea şi păstrarea personalului calificat şi creşterea generală a nivelului de aplicare a legislaţiei. trebuie acordată atenţie necesităţii unei certificări veterinare viabile. în urma practicii de anul trecut. cât şi pentru a pregăti Agenţia în vederea implementării programului de dezvoltare rurală de după aderare. mijloacele de transport. În cadrul programului naţional pentru modernizarea întreprinderilor. În sectorul veterinar. Ordinul contribuie la prezervarea resurselor piscicole. trebuie elaborată fără întârziere o strategie cu privire la viitorul întreprinderilor neconforme.În vederea pregătirii pentru aderare. acţiuni structurale şi ajutorul de stat). odată intrată în vigoare. În unele cazuri. fără planuri de modernizare. s-au înregistrat progrese semnificative în adoptarea de legislaţie: autorităţile române. atât pentru a îmbunătăţi utilizarea fondurilor SAPARD. atunci când vor fi complet implementate. care va servi drept exemplu pentru toate Organizaţiile Comune de piaţă. resurse şi managementul flotei. Acest organism poate controla toate vasele de pescuit. va reprezenta o îmbunătăţire semnificativă. In domeniul managementului resurselor şi al flotei şi în ceea ce priveşte activităţile de inspecţie şi control a activităţilor de pescuit şi acvacultură. în special în ceea ce priveşte stabilirea periodică a sistemului de cotă la lapte şi pentru a asigura o capacitate administrativă adecvată în vederea implementării efective a acquis-ului comunitar. 81 . trebuie acordată o atenţie deosebită îmbunătăţirii pe ansamblu a capacităţii administrative. procesare. Legislaţia privind Organizaţiile Comuna de Piaţă pentru fructe şi legume. acordurile sau convenţiile existente în vigoare cu state terţe sau organizaţii internaţionale trebuie adaptate. O atenţie deosebită trebuie acordată întăririi capacităţii Agenţiei SAPARD. au continuat să adopte anual un ordin ministerial asupra interdicţiei la pescuit. inspecţie şi control. cât şi capacitatea administrativă.

Scutirea de TVA pentru utilizarea motorinei de către pescăriile din Marea Neagră nu a fost extinsă şi după 2004. În domeniul acordurilor internaţionale de pescuit. care implementează strategia naţională în domeniul pescuitului şi acvaculturii. Nu a fost creată nici o organizaţie profesională nouă în cadrul sectorului de pescuit şi acvacultură. Ministerul Transporturilor este autoritatea responsabilă pentru măsurarea tuturor navelor de pescuit. În ceea ce priveşte ajutorul de stat pentru sectorul de pescuit. Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol. exceptând intrarea în vigoare a unui ordin ministerial asupra monitorizării preţurilor. care emite licenţele de pescuit. organizarea Inspecţiei Piscicole este întârziată. A fost adoptată legislaţia necesară pentru înfiinţarea sistemului de monitorizare prin satelit a vaselor de pescuit. Această lege va intra în vigoare la 1 ianuarie 2005. care şi-a mărit numărul de posturi de la 6 la 17. numai 7 sunt propriu-zis ocupate. DAP constă în Compartimentul Fişierului Navelor şi Ambarcaţiunilor de Pescuit. O serie de puncte de acostare sunt înfiinţate de-a lungul coastei Mării Negre. Ordinul privind înfiinţarea şi funcţionarea sistemului de monitorizare pentru preţurile produselor piscicole a fost adoptat în decembrie 2003. s-a înregistrat un progres major odată cu transformarea Oficiului pentru pescuit şi acvacultură din cadrul Ministerului Agriculturii în Direcţia pentru Pescuit şi Acvacultură. măsura care prevedea rambursarea a 55% din suma de achiziţionare a echipamentelor produse în România de către pescarii şi organizaţiile de pescari din Delta Dunării nu a fost extinsă şi după 2004. are un rol important în sistemul de concesii. nu pot fi raportate progrese. şi Compartimentul de Statistică.Legislaţia asupra Registrului Navelor de Pescuit a continuat să fie aliniată la acquis şi au fost stabilite modelele necesare alcătuirii registrelor de inspecţie. În ceea ce priveşte politica de piaţă. Şase din cele 11 măsuri ale SAPARD au fost acreditate. În ceea ce priveşte acţiunile structurale. necesar înfiinţării unei baze de date. Alocările de fonduri pentru 2004 s-au ridicat la suma de 2 miliarde ROL (50. Din cele 17 posturi prevăzute în cadrul Direcţiei pentru Acvacultură şi Pescuit (DAP). Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a desemnat Rezervaţia Biosferei Delta Dunării ca administrator al fondului piscicol al Deltei.000 EUR). deoarece numai 60 de persoane din 148 au fost angajate. Cooperarea prevede o dezvoltare 82 . nu pot fi raportate progrese în ceea ce priveşte organizarea pieţei şi comercializarea produselor piscicole şi rezultate din acvacultură. colectarea datelor referitoare la preţ şi zonare. Numai o organizaţie profesională din 11 a realizat documentaţia necesară pentru recunoaşterea statutului de organizaţie de producători. Nu s-au înregistrat progrese deosebite în ceea ce priveşte sistemul statistic în sectorul piscicol. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă. Compania îşi desfăşoară deja activitatea pe fluviul Dunărea. se păstrează ajutorul acordat pentru păstrarea patrimoniului genetic al faunei. Deşi s-au făcut angajări şi s-a achiziţionat echipament IT. Mai mult. exceptând Delta Dunării. România a încheiat un acord pe 5 ani cu Republica Moldova asupra cooperării în domeniul resurselor piscicole şi asupra regimului pescuitului în râul Prut şi la barajul Stânca-Costeşti. incluzând aici peştele de apă dulce. Poliţia de Frontieră şi Autoritatea Navală Română sunt obligate să participe la aceste controale la cererea Inspecţiei.

România a adoptat cadrul legislativ necesar. dezvoltare rurală şi pescuit trebuie să îşi înceapă activitatea fără întârziere. În acelaşi timp. Comisia a concluzionat că sunt necesare eforturi semnificative pentru a pregăti acest sector pentru aderare. organizarea şi implementarea Inspecţiei Piscicole. exploatarea resurselor piscicole din zonele menţionate mai sus. Accesul la viitorul Fond European pentru Pescuit se face numai după ce s-a stabilit o politica structurală preliminară asupra pescuitului. dar sunt necesare încă unele eforturi până la alinierea completă. Managementul resurselor. Comisia observa că integrarea industriei române de pescuit în Politica Comună de Pescuit nu va cauza probleme majore. nou înfiinţata autoritate de management pentru programe operaţionale pentru agricultură. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. Pentru a fi pregătită pentru calitatea de membră. sunt serios întârziate. Încă sunt probleme în ceea ce priveşte numărul angajaţilor. O bună parte din acquis a fost transpusă. O prioritate o constituie coordonarea activităţii instituţiilor implicate în diferite sectoare. 83 . Evaluare generală Administraţia fondurilor piscicole este încă împărţită între multe organisme. România trebuie să acorde o importanţă sporită următoarelor domenii: asigurarea implementării efective a acquis-ului transpus până acum. De la această opinie. Structura administrativă generală. România îndeplineşte majoritatea angajamentelor asumate pe parcursul procesului de negociere. incluzând aici o strategie de dezvoltare a sectorului şi o capacitate administrativă mult îmbunătăţită. încheierea alinierii legislative şi întărirea capacităţii administrative pentru a putea realiza un control eficient al activităţii piscicole. Comisia remarca de asemenea şi că industria din România este învechită şi că necesita o modernizare profundă. România nu a solicitat aranjamente de tranziţie. dar a înregistrat un ritm scăzut al progreselor în ceea ce priveşte capacitatea administrativă. Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi elaborarea unei noi legislaţii asupra implementării acquis-ului în pescuit şi acvacultură trebuie accelerate. De aceea este necesară o integrare într-o orientare coerentă a acestor instituţii. Concluzii În Opinia sa din 1997. Totuşi. inspecţia şi controlul. dezvoltarea acvaculturii şi cooperarea ştiinţifică. diferite mijloace folosite la inspecţii şi mijloace de transport.sustenabilă. Poliţia de frontieră nu poate penaliza pe cei ce au încălcat legea dacă reprezentantul Inspecţiei Piscicole lipseşte. În ceea ce priveşte acţiunile structurale. sistemul de colectare a informaţiilor asupra zonărilor şi preţurilor ar trebui îmbunătăţite semnificativ. o serie de întârzieri au apărut în activitatea Inspecţiei Piscicole şi la actualizarea Registrului Vaselor de Pescuit.

În ceea ce priveşte transportul feroviar. S-au înregistrat în continuare progrese în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei româneşti cu acquis-ul comunitar în domeniul transportului terestru. Pregătirea personalului pentru implementarea legislaţiei a fost.O mai bună delimitare a responsabilităţilor tuturor instituţiilor implicate în acest sector ar trebui realizată cât mai repede posibil. este în curs de desfăşurare procesul de reabilitare a infrastructurii naţionale. În decembrie 2003. alinierea legislativă a progresat în continuare. O Hotărâre de Guvern a transpus prevederile referitoare la interoperabilitatea sistemelor de transport feroviar de mare viteză. feroviar. maritim şi pe căi navigabile interioare. dar aceasta numai în măsura în care este accelerat procesul de angajare de nou personal de către Inspecţia Piscicolă. va contribui. testele referitoare la pregătirea de drum. Legislaţia asupra sistemului de monitorizare a vaselor de pescuit. trebuie încheiată cât mai repede posibil activitatea de realizare a unei baze de date privind statistica în sectorul pescuit. Totodată. din care secţiunea Cluj-Braşov nu este inclusă în reţeaua de transport rutier trans-european agreată. odată intrată în vigoare. dar apar întârzieri semnificative. alocarea capacităţilor. în general. de asemenea. Capitolul 9: Politica în domeniul transporturilor Legislaţia Uniunii Europene în domeniul transporturilor are drept obiectiv îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne prin promovarea eficientă a serviciilor de transport benefice utilizatorilor şi mediului înconjurător. standarde sociale şi liberalizarea pieţei în contextul Pieţei Unice Europene de Transport. au fost adoptate acte normative privind licenţierea activităţilor din domeniul transportului feroviar. În ceea ce priveşte Reţeaua Trans-europeană de Transport. Acquis-ul specific domeniului transporturilor acoperă sectoarele transporturilor rutier. aerian. pregătirea de drum şi mărfurile periculoase: au fost stabilite proceduri îmbunătăţite şi numărul controalelor a crescut. intensificată. El acoperă standarde tehnice şi de siguranţă. În acest sens ar fi binevenită o modificare a legii privind pescuitul şi acvacultura în momentul în care acquis-ul va fi implementat în totalitate. în special a societăţii în gestionarea căreia se află infrastructura. Au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei referitoare la timpii de condus şi perioadele de odihnă. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic România a continuat să înregistreze progrese în ceea ce priveşte transpunerea acquis-ului în domeniul transporturilor şi în ceea ce priveşte întărirea structurilor administrative. tarifele pentru folosirea infrastructurii şi certificarea de siguranţă. licenţele de transport. România a continuat să completeze alinierea legislativă la acquis-ul specific transportului rutier prin adoptarea de legislaţie secundară privind transportul mărfurilor periculoase. la îmbunătăţirea activităţii de inspecţie şi control. autorităţile române au semnat un contract pentru construcţia autostrăzii Borş-Cluj-Braşov. A continuat restructurarea societăţilor feroviare. Au fost 84 . aparatele de limitare a vitezei şi tahografele.

astfel încât autovehiculele care respectă normele comunitare şi care depăşesc limitele naţionale de greutate pe osie să nu fie taxate pe secţiuni deja modernizate. Referitor la transportul rutier. în timp ce media de detenţie în 2003 a vaselor navigând sub pavilionul statelor membre ale UE s-a situat la 2. Numărul inspectorilor a crescut la 13. după aderare. Referitor la transportul aerian. trebuie să rămână o prioritate întărirea capacităţii administrative pentru a putea planifica şi coordona numărul mare de proiecte şi investiţii. Operatorul naţional de transport aerian. se constată o neconcordanţă între reţeaua rutieră agreată în timpul negocierilor şi decizia de a construi autostrada Borş-ClujBraşov. În ceea ce priveşte transportul pe căi navigabile interioare.5% în 2001). care reduce considerabil distanţa dintre Sofia şi Budapesta. alinierea legislativă este avansată. De asemenea. Conform statisticilor pe 2003. Mai mult. în special în ceea ce 85 .11%. sub Memorandumul de Înţelegere de la Paris. alinierea legislativă a continuat prin adoptarea actelor normative privind restricţiile de zgomot în caz de operare şi respectiv implementarea continuă a cerinţelor impuse de participarea la Joint Aviation. au fost introduse reglementări mai stricte pentru vasele mai vechi de 20 de ani şi pentru vasele reţinute de mai mult de două ori într-un an. De asemenea. singurul progres care poate fi raportat se referă la actualizarea registrului navelor sub pavilion român folosite pentru navigaţia internă. TAROM. ceea ce reprezintă o scădere importantă în comparaţie cu cei doi ani anteriori (21. România trebuie să soluţioneze aspectul referitor la cum ar trebui menţinută şi asigurată calitatea reţelei sale rutiere principale pentru a putea să-şi îndeplinească angajamentele luate după data aderării. acestea referindu-se la aplicarea legislaţiei privind siguranţa maritimă. Comisia Europeană nu va fi capabilă să furnizeze sprijin financiar pentru acest proiect. România trebuie să asigure publicarea periodică a ordinelor ministeriale care definesc modernizarea reţelei rutiere.76%. astfel încât. există un mare pericol ca. De vreme ce nu a existat o licitaţie pentru atribuirea contractului. În vederea construirii noului pod peste Dunăre de la Vidin-Calafat.8% în 2002 şi 23. România trebuie să modernizeze la un nivel adecvat secţiunea de drum dintre Drobeta şi Calafat.înregistrate progrese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei financiare a companiei feroviare pentru transportul pasagerilor şi până acum a fost adoptat un plan de afaceri pe termen lung. în prezent. Au fost înregistrate progrese semnificative în sectorul transportului maritim. procentajul navelor sub pavilion român reţinute în urma inspecţiilor Port State Control a fost de 11. La începutul anului 2004. Există totuşi semnale că situaţia se îmbunătăţeşte în continuare prin scăderea numărului de vase navigând sub pavilion român reţinute. România rămâne pe lista neagră a Memorandumului de la Paris (categoria „risc foarte ridicat”). Evaluare generală În ceea ce priveşte reţeaua trans-europeană de transport. Rămân încă de adoptat acte normative pentru implementarea unor aspecte de natură tehnică. doar 19 vase mai navighează sub pavilion român. a continuat să implementeze planul de restructurare. investiţiile în această nouă autostradă să limiteze disponibilitatea co-finanţării naţionale a Fondurilor de coeziune şi structurale. „Curăţarea” registrului naval naţional a continuat.

Comisia a remarcat că România a făcut progrese în ceea ce priveşte adoptarea acquis-ului în domeniul transporturilor. În ceea ce priveşte criteriile de acces la profesia de transportator rutier. Aceste eforturi trebuie continuate pentru a asigura îndeplinirea acestui obiectiv şi scoaterea pavilionului românesc de pe lista neagră a Memorandumului de la Paris. starea tehnică a flotei rămâne un aspect îngrijorător şi este încă neclar cum vor putea operatorii de transport să se conformeze până la data aderării cu cerinţele tehnice ale UE pentru vasele de navigaţie interioară. Întărirea capacităţii administrative trebuie continuată. va trebui asigurată capacitatea continuă de a angaja personal calificat. În sectorul navigaţiei interioare. Aplicarea legislaţiei privind greutăţile şi dimensiunile maxime admise trebuie în continuare îmbunătăţită. A fost confirmat impactul pozitiv al Planului de Acţiune pe anul 2003. În domeniul transportului aerian. într-o măsură mai mică. Drepturile de acces la reţea pentru operatorii de transport feroviar străini şi regimul de emitere a licenţelor trebuie să fie aliniate la legislaţia comunitară până la data aderării. În ceea ce priveşte transportul feroviar.priveşte documentele de înregistrare a autovehiculelor şi tahografele digitale. Transparenţa trebuie asigurată şi în ceea ce priveşte distribuirea autorizaţiilor ce decurg din acordul de tranzit dintre UE şi România. intrarea sa în piaţa internă de transport este condiţionată de alinierea rapidă la acquis-ul comunitar (în special în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei şi transportul rutier de mărfuri). alinierea legislativă este aproape finalizată. Totuşi. Trebuie încă transpuse prevederile privind regulile de siguranţă şi standardele pentru navele de pasageri. Aplicarea legislaţiei tehnice şi sociale s-a îmbunătăţit considerabil şi pregătirea personalului trebuie să continue. De asemenea. ar trebui înfiinţat urgent un organism de reglementare. Pentru a putea menţine standardele înalte care se aplică în general transportului aerian. cea mai mare parte a acquis-ului specific acestui sector (inclusiv pachetele Erika I şi II) a fost transpus. România trebuie să-şi îmbunătăţească capacitatea administrativă în domeniile Flag State Control şi. Rămâne de înfiinţat Fondul pentru Navigaţia Interioară. Comisia Europeană concluzionează că România va trebui să aibă disponibile resurse pentru 86 . Trebuie îmbunătăţite procedurile administrative pentru inspectarea vaselor. În ceea ce priveşte siguranţa maritimă. echipamentul maritim şi pachetul Prestige. România trebuie să asigure implementarea transparentă a criteriului de „onorabilitate”. Totuşi. insuficienta capacitate administrativă pentru gestionarea proiectelor de investiţii la o scară majoră reprezintă un aspect îngrijorător. Mai trebuie încă transpuse anumite prevederi referitoare la siguranţa navigaţiei. alinierea legislativă este aproape finalizată. Concluzii În Opinia sa din 1997. România are nevoie de un plan consolidat care să stabilească o strategie pe termen lung a sectorului feroviar în vederea restabilirii echilibrului financiar al managerului de infrastructură şi în vederea modernizării şi reînnoirii infrastructurii. Port State Control. care abordează problema ratei mari de detenţie. În prezent. România fiind în poziţia de a-şi îndeplini obiectivul asumat de a avea un procent de sub 10% de vase reţinute în anul 2004. De asemenea.

de asemenea. În general. În ceea ce priveşte impozitarea directă. în principal. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. feroviar şi aerian. Sunt stabilite definiţiile şi principiile TVA. României i-au fost acordate perioade de tranziţie privind greutăţile maxime autorizate în transportul internaţional pentru anumite autovehicule (dar România a fost de acord cu deschiderea completă a reţelei sale principale de drumuri la data aderării) şi tarifele minime care trebuie plătite de autovehiculele implicate în transportul intern. pot fi raportate progrese în sectorul transportului maritim. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic De la Raportul periodic de anul trecut. deţinerea şi circulaţia bunurilor accizabile. 87 . produsele din tutun şi băuturile alcoolice sunt subiecte ale Directivelor UE în ceea ce priveşte structura accizelor. România trebuie să acorde o atenţie deosebită implementării legislaţiei privind întărirea capacităţii administrative. au fost înregistrate în continuare progrese în special în ceea ce priveşte alinierea legislativă în domeniul taxării indirecte. înlăturarea obstacolelor din calea activităţilor trans-frontieră dintre companii. Capitolul 10: Impozitarea Acquis-ul comunitar privind impozitarea acoperă în principal domeniul impozitării indirecte. O atenţie deosebită trebuie acordată situaţiei tehnice a flotei pentru navigaţia interioară. De asemenea. România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte alinierea acquis-ului comunitar şi înfiinţarea structurilor administrative necesare. iar accizele privind produsele energetice. trebuie întărite rapid şi substanţial. România a acceptat o perioadă de tranziţie referitoare la operaţiunile de cabotaj în transportul rutier de mărfuri. în special acele organisme pentru supravegherea siguranţei. Legislaţia Comunitară în domeniul cooperării administrative şi al asistenţei reciproce prevede instrumente pentru evitarea evaziunii fiscale intra-comunitare şi evitarea neplăţii datoriilor fiscale în ceea ce priveşte impozitarea directă şi indirectă. Sunt de aşteptat rezultate pozitive ca urmare a implementării planului pe termen lung pentru sectorul de transport feroviar şi a planului de acţiune din sectorul siguranţei maritime. maritim şi aerian. România îndeplineşte cerinţele şi angajamentele ce reies din cadrul negocierilor de aderare pentru acest capitol. respectiv TVA (Taxa pe Valoare Adăugată) şi accize. acquis-ul reglementează unele aspecte privind impozitarea companiilor şi urmăresc. în timp ce în sectorul transportului pe căi navigabile interioare s-au înregistrat numai progrese limitate. De la emiterea Opiniei. pe termen mediu şi lung. Pentru a fi pregătită pentru calitatea de stat membru. nivelul minim al cotelor. România trebuie încă să depună eforturi serioase pentru asigurarea unei capacităţi de planificare consistente în sectorul transporturilor.îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi pentru a pune bazele viitoarei reţele transeuropene de transport şi că structurile administrative. trebuie asigurată în continuare transpunerea şi implementarea acquis-ului comunitar din domeniul transportului terestru. în special în sectoarele de transport rutier.

Codul introduce o cotă redusă de 9 %. să completeze cererile de returnare pe cale electronică. a fost dezvoltată o bază de date electronică ce conţine înregistrări privind datoriile şi obligaţiile fiecărui contribuabil. schimbarea majoră introdusă de Codul Fiscal o reprezintă introducerea regimurilor vamale suspensive şi definirea antrepozitelor fiscale. Mai mult. au fost eliminate şi înlocuite de aplicarea cotei reduse de TVA. de asemenea. care va avea efecte atât asupra capacităţii operaţionale IT. după cum prevede acquis-ul comunitar. Au fost introduse scutiri de TVA. referitor la Taxa pe Valoare Adăugată. legislaţia naţională aliniindu-se astfel acquis-ului. Referitor la capacitatea de colectare a taxelor. de asemenea. prin care rambursările sunt făcute fără control ex-ante pentru contribuabilii care prezintă risc scăzut. Acesta constituie un pas important în direcţia alinierii la acquis. un important program de modernizare IT este în curs de desfăşurare. Codul de Procedură Fiscală a intrat. În ceea ce priveşte impozitarea directă. contrare legislaţiei din UE şi care se aplicau unei arii extinse de bunuri şi servicii. Codul Fiscal. A fost aprobat în luna februarie 2004 un Plan de acţiune al Agenţiei.România a consolidat legislaţia existentă într-un singur act normativ. Acciza pentru produsele intermediare a fost crescută la nivelul minim stipulat de acquis. Evaluare generală Introducerea noului Cod Fiscal reprezintă un pas înainte în ceea ce priveşte alinierea la acquis-ul comunitar din domeniul impozitării indirecte. nu au fost înregistrate progrese în transpunerea Directivelor comunitare relevante. A fost aprobat şi publicat Codul de etică pentru inspectorii fiscali. începând cu data de 1 ianuarie 2004. scutirile obligatorii cu cele prevăzute de acquis. Scutirea de TVA şi nivelul de înregistrare ca plătitori de TVA pentru întreprinderile mici şi mijlocii trebuie reduse la 88 . A fost implementată utilizarea unui singur formular pentru toate taxele datorate în cazul contribuabililor mari. Un număr de scutiri de TVA. În ceea ce priveşte sistemul IT şi interconectivitatea. cât şi asupra problemelor de interconectivitate. A fost implementat un nou sistem pentru rambursarea TVA. în vigoare la data de 1 ianuarie 2004. precum şi scutirile pentru băuturile alcoolice. Tranzacţiile barter au fost incluse în aria de acoperire a TVA. Marii contribuabili pot. Referitor la TVA. În domeniul impozitării indirecte. nu pot fi evidenţiate progrese substanţiale în aceste domenii. Referitor la accize. băuturi fermentate şi produse intermediare a fost aliniată cu prevederile acquis-ului. structura accizelor pentru vinuri. A fost înfiinţată şi a devenit operaţională Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. după cum este permis şi de acquis-ul comunitar. pentru furnizarea de bunuri în contextual relaţiilor diplomatice şi consulare. Accizele pentru berea produsă de micii producători au fost unificate şi aliniate prevederilor acquis-ului. care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004 şi care prevede alinieri legislative în diferite domenii. pentru importurile realizate de organizaţiile internaţionale şi bunurile plasate în regimuri vamale suspensive. persoanele taxabile şi schemele speciale. Referitor la cooperarea administrativă şi asistenţa reciprocă. dar alinierea legislaţiei naţionale trebuie completată. iar pentru ceilalţi este realizată o evaluare bazată pe risc. Codul aliniază. de asemenea. trebuie depuse eforturi în special în ceea ce priveşte activităţile scutite.

Totuşi capacitatea sa administrativă continuă să fie slabă. trebuie întocmite planuri adecvate pentru trecerea de la controlul privind TVA la import. România trebuie. dar trebuie continuate cu hotărâre aceste eforturi întrucât timpul rămas în acest sens este deja scurt. În ceea ce priveşte impozitarea directă. cel mai târziu până la data aderării. măsurile distorsionante în scopul respectării prevederilor Codului de Conduită în aceeaşi măsură ca actualele State Membre. Deşi a fost introdus un nou sistem bazat pe evaluarea riscului în ceea ce priveşte rambursarea. România trebuie să ia măsuri de urgenţă împotriva evaziunii fiscale în special în domeniul accizelor în cazul băuturilor alcoolice. plata dobânzilor şi a redevenţelor şi să completeze transpunerea Directivei privind compania mamă-filiale. la controlul tranzacţiilor interne şi intra-comunitare după data aderării. aceste ţări vor participa la Uniunea Economică şi Monetară ca Stat Membru cu derogare şi vor trebui să acorde o atenţie deosebită problematicii ratelor de schimb ale monedelor lor naţionale. de asemenea. La momentul aderării. În ceea ce priveşte sistemul IT şi interconectivitatea. trebuie sa facă demersurile necesare pentru a asigura conformitatea cu criteriile cuprinse în Tratatul pentru adoptarea monedei Euro.nivelul agreat în cursul negocierilor. Referitor la accize. funcţiilor de control şi de audit. 89 . Până la adoptarea monedei euro. trebuie pregătite reglementări referitoare la tranzacţiile intra-Comunitare. De asemenea. care rămân în continuare o problemă importantă. România a realizat unele progrese. să introducă doar măsuri fiscale ce respectă principiile Codului de Conduită pentru Impozitarea Afacerii. Trebuie acordată o atenţie specială întăririi colectării veniturilor. prin întărirea mecanismelor şi structurilor de control. se aşteaptă ca noile ţări membre să fie capabile să îşi coordoneze politicile economice şi vor fi supuse prevederilor Pactului de Stabilitate şi Creştere şi Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale. România a început să facă progrese în acest domeniu. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă. România trebuie să transpună Directivele privind economiile. România trebuie să continue amendarea legislaţiei privind accizele. continuă să existe întârzieri la rambursările de TVA. Aceste reglementări trebuie implementate până la data aderării. De asemenea. ţinând cont de limitele pentru perioada de tranziţie stabilită în cadrul negocierilor asupra alcoolului distilat din fructe pentru autoconsum. Sistemul trebuie să fie îmbunătăţit şi extins pentru a reduce întârzierile şi pentru a combate fraudele. şi va trebui să elimine. De asemenea. Capitolul 11: Uniunea Economica si Monetara Legislaţia Uniunii Europene referitoare la Uniunea Economică şi Monetară conţine reglementări specifice referitoare la asigurarea independenţei băncilor centrale din Statele Membre. sunt necesare eforturi semnificative în special referitor la nivelul cotelor aplicate categoriilor de produse armonizate şi la aria scutirilor pentru produsele minerale. interzicerea finanţării directe a sectorului public de către băncile centrale şi accesului privilegiat al sectorului public la resursele instituţiilor financiare.

Noua Lege referitoare la statutul Băncii Naţionale include prevederi ce au ca scop întărirea independenţei băncii centrale. o atenţie deosebită trebuie acordată lărgirii sferei de cuprindere a activelor eligibile în care resursele disponibile ale Fondului pot fi investite. elimină accesul privilegiat al sectorului public la resursele instituţiilor financiare. Această lege trebuie să asigure că. în urma aderării României la UE. Totuşi. Este necesară continuarea alinierii legislaţiei privind piaţa de capital în vederea interzicerii accesului privilegiat al sectorului public la instituţiile financiare. Totodată. legea prevede extinderea categoriilor de active care pot fi utilizate pentru garantarea împrumuturilor acordate de banca centrală şi eliminarea obligaţiei indirecte de a acorda garanţii de stat. Legea datoriei publice revizuită.Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic De la ultimul Raport. Mai mult. 101 din Tratat. România a amendat legislaţia referitoare la funcţionarea Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar. România a făcut progrese majore în ce priveşte acquis-ul în domeniul Uniunii Economice şi Monetare. este concepută astfel încât să asigure alinierea în continuare a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar şi îndepărtează toate prevederile anterioare care veneau în contradicţie cu necesitatea interzicerii finanţării directe a sectorului public de către Banca Centrală. va trebui să implementeze modificările necesare în ce priveşte cadrul instituţional şi legislativ. Referitor la Legea privind statutul BNR. De asemenea. Îi interzice BNR să achiziţioneze obligaţiuni guvernamentale pe piaţa primară. a fost introdusă o prevedere conform căreia BNR şi Membrii structurilor sale de management nu vor solicita şi nici nu vor primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau orice altă instituţie sau autoritate. Se referă la stabilitatea preţurilor ca ţel fundamental al BNR. care a fost adoptată în iunie 2004. legea din iunie 2004 referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar abrogă prevederile conform cărora Fondul putea să se împrumute de la BNR pentru a suplimenta sau a face faţă creanţelor asupra resurselor sale. România a amendat Legea datoriei publice astfel încât să o facă compatibilă cu acquis-ul în domeniul UEM în ceea ce priveşte interzicerea finanţării sectorului public de către banca centrală. BNR trebuie să perceapă comisioane pentru tranzacţiile pe care le execută pentru contul general al Trezoreriei. Evaluare generală Pe ansamblu. România a amendat Legea referitoare la Statutul Băncii Centrale în 2003. anumite măsuri de siguranţă sunt necesare in ceea ce priveşte operaţiunile de tipul „creditorului de ultimă instanţă” ale BNR în vederea asigurării conformităţii cu art. Totuşi. din iunie 2004. România a atins un nivel rezonabil de aliniere la acquis-ul comunitar. De asemenea. deciziile privind destituirea 90 . Noua Lege ce amendează statutul Băncii Naţionale a României (BNR).

că legislaţia României nu era pe deplin compatibilă cu reglementările UE şi că politicile monetară şi a cursului de schimb încă trebuiau să îşi dovedească stabilitatea. la data aderării. este necesară continuarea eforturilor în vederea interzicerii accesului privilegiat şi a finanţării monetare. confidenţialitatea datelor personale. eforturile României ar trebui să se concentreze acum pe intrarea în vigoare a legislaţiei adoptate până în momentul de faţă. deşi acestea nu reprezintă condiţii pentru aderare.Guvernatorului BNR trebuie să fie exclusiv de competenţa Curţii Europene de Justiţie. Capitolul 12: Statistica Acquis-ul în domeniul statisticii necesită adoptarea principiilor fundamentale cum sunt imparţialitatea. România nu a solicitat nici un aranjament tranzitoriu. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. să participe la zona euro. statistica întreprinderilor. Comisia a subliniat. încrederea. Concluzii În Opinia enunţată în 1997. Aceasta depindea de succesul pe care urmau să îl aibă transformările structurale care să permită atingerea şi aderarea la criteriile de convergenţă. în vreme ce politica generală s-a stabilizat. De la această Opinie. precum şi diseminarea statisticilor oficiale. alinierea legislativă a înregistrat progrese în special de la ultimul Raport al CE. în special în ce priveşte prevederile referitoare la independenţa băncii centrale. concomitent cu clarificarea posibilităţii unei remanieri judiciare a Guvernatorului BNR. 91 . de asemenea. Comisia a concluzionat că era prematur să decidă dacă România va putea. clasificările şi procedurile pentru compilarea datelor în diverse domenii ca de exemplu statistica macroeconomica şi a preţurilor. statisticile demografice şi sociale şi statistica regională. metodologia. Punctul focal al sistemului statistic al unei ţări este Institutul Naţional de Statistică care acţionează ca punct de referinţă pentru metodologia. statistica transporturilor. transparenţa. În vederea definitivării pregătirilor pentru aderare. România îndeplineşte angajamentele şi cerinţele ce reies din negocierile de aderare şi este pe drumul pregătirilor pentru a deveni stat membru în domeniul UEM. Totuşi. precum şi pentru clarificarea posibilităţii de remaniere judiciară a Guvernatorului BNR. Acquis-ul acoperă. Eforturi suplimentare sunt necesare pentru interzicerea accesului privilegiat şi finanţării monetare. Structurile administrative necesare există şi funcţionează eficient în ce priveşte legislaţia în vigoare. totodată. producerea şi diseminarea informaţiilor statistice. statistica comerţului exterior.

Au fost publicate în continuare date detaliate privind Recensământul populaţiei şi locuinţei în 2002. Conturile regionale pentru 2001 au fost finalizate în decembrie 2003. A fost instruit în continuare personalul din direcţiile teritoriale. A fost acordata în continuare atenţie pentru asigurării principiului confidenţialităţii întrucât HG menţionată reglementează implementarea principiilor fundamentale şi confidenţialitatea datelor. A fost efectuat un inventar al indicatorilor statistici relevanţi pentru dezvoltarea regională. În ceea ce priveşte clasificările. se poate raporta un nivel ridicat de concordanţă. anchetele privind condiţiile de viaţă. România a continuat să înregistreze progrese. adoptată în ianuarie 2004. nu se înregistrează progrese. au fost parcurşi primii paşi pentru stabilirea metodologiei şi a surselor de date pentru calcularea resursei TVA.Progresele înregistrate de la ultimul Raport Periodic In ultimul an. În ceea ce priveşte statistica demografică şi socială. Au fost realizate numeroase anchete precum ancheta forţei de muncă şi modulele ad-hoc. pot fi raportate îmbunătăţiri în ceea ce priveşte calitatea statisticilor. Programul de cercetări statistice pentru anul 2004 a fost adoptat în ianuarie iar Strategia pentru dezvoltarea sistemului statistic şi a activităţii INS a fost adoptată în mai 2004. 92 . care clarifică rolul şi atribuţiile Institutului Naţional de Statistică (INS). A fost realizat experimental un tabel intrări-ieşiri pentru anul 2001. Au fost testate chestionarele pentru ancheta privind venitul şi condiţiile de viaţă. In ceea ce priveşte infrastructura statistică. au fost făcute eforturi pentru îmbunătăţirea calităţii Registrului Statistic al Întreprinderilor. obligaţiile respondenţilor şi noua structură a instituţiei. întreprinderile mici şi mijlocii şi transportul rutier al mărfurilor au permis furnizarea la nivel regional a datelor în aceste domenii. Obiectivul îl constituie adoptarea şi compatibilitatea cu acquis-ul. a fost modificat anul de bază al indicilor. organizarea statisticii oficiale în România a fost reglementată printr-o nouă Hotărâre a Guvernului. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă. În cursul anilor 2003 şi 2004. numărul personalului a fost majorat cu 150 (90 la nivel central şi 60 la nivel local/regional). a fost lansată revizuirea seriilor de timp pentru perioada 1997-1999 în vederea transformării datelor disponibile în concordanţă cu ESA 95. În ceea ce priveşte statisticile pe termen scurt. Acest act normativ sprijină de asemenea procesul de descentralizare prin acordarea statutului de servicii publice pentru direcţiile regionale şi judeţene de statistică. În ceea ce priveşte statistica regională. Împreună cu MFP. În ceea ce priveşte statistica macroeconomică. Activităţile de colectare a statisticilor de protecţie socială sunt efectuate în mod periodic şi se aplică manualul Sistemului European de Statistică Integrată pentru Protecţia Socială. 105 dintre poziţiile menţionate au fost completate până la 1 iulie 2004. Pentru statistica întreprinderilor.

Statistica finanţelor guvernamentale necesită alinierea la conceptele ESA 95. Statisticile macro-economice sunt produse pe baza metodologiei Sistemului European de Conturi (ESA 95) cu un grad bun de concordanţă. Statisticile monetară. 93 . România este membră a Programului european de comparaţii. responsabilităţile pentru implementarea INTRASTAT. Infrastructura IT a fost îmbunătăţită semnificativ în anul precedent şi a crescut eficienţa personalului. în mare măsură. Trebuie acordată atenţie îmbunătăţirii calităţii şi acurateţei. în prezent sunt disponibile parţial rezultatele finale ale Recensământului General Agricol. sistemul care măsoară comerţul între Statele Membre. Evaluarea generală În ceea ce priveşte statisticile. atribuind mai multe responsabilităţi INS. Statisticile structurale ale întreprinderilor şi statistica producţiei sunt realizate cu un grad rezonabil de concordanţă. În ceea ce priveşte sectoarele statisticii. Au fost realizate şi sunt disponibile datele privind statisticile pe termen scurt ale întreprinderilor. in sfârşit. dar sunt necesare eforturi pentru îmbunătăţire calităţii datelor. în mai 2004.necesită dezvoltarea în continuare. financiară şi a balanţei de plăţi sunt calculate de Banca Naţională a României. stabilind principiile şi responsabilităţile pentru funcţionarea sistemului statistic în agricultura României. cele privind venitul şi condiţiile de viaţă – inclusiv sărăcia . în general. conform cerinţelor Băncii Centrale Europene. în domeniul statisticilor demografice şi sociale. România trebuie să păstreze personalul calificat superior şi să crească totalul personalului INS. Totuşi.În ceea ce priveşte statistica comerţului exterior. România a realizat un nivel bun de concordanţă. transferul personalului de calificare superioară pune probleme INS în confruntarea cu provocările şi cerinţele acquis-ului intrat recent în vigoare. a fost definite. În ceea ce priveşte statistica agriculturii. România a atins un nivel bun de aliniere. a fost semnat un protocol de cooperare între INS şi Ministerul Agriculturii. Totuşi. Statisticile la nivel regional sunt disponibile şi în concordanţă cu organizarea pe regiuni a ţării. Centrul Naţional de Pregătire profesională în Statistică continuă să opereze în condiţii excelente. atât la nivel central cât şi local. Baza legală şi structura organizatorică a INS sunt adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor curente. care furnizează date pentru calcularea standardelor pentru puterea de cumpărare. a statisticii întreprinderilor. Majoritatea clasificărilor naţionale care asigură implementarea directă a clasificărilor şi nomenclatoarelor europene sunt operaţionale. În octombrie 2003.

România a realizat un grad bun de concordanţă. România îndeplineşte. Reglementările cerute de acquis sunt acum operaţionale. Negocierile privind acest capitol au fost închise provizoriu. statisticii întreprinderilor şi statisticii agriculturii. De la data Opiniei până în prezent. Evoluţii majore sau înregistrat în creşterea nivelului de aliniere în toate domeniile statisticii. Capitolul 13: Politici sociale şi ocuparea forţei de muncă Acquis-ul din domeniul social include standardele minime din domenii precum legile muncii. religioase şi de credinţă. Comisia a apreciat că România va fi capabilă în câţiva ani să se alinieze la cerinţele CE pentru statistica oficială. Concluzii În Opinia sa din 1997. în special în domeniile conturilor naţionale. în general angajamentele şi cerinţele rezultate din negocierile de aderare pentru acest capitol. Sunt necesare eforturi continue pentru îmbunătăţirea cooperării inter-instituţionale cu alţi producători de date şi pentru o mai bună utilizare a surselor de date administrative. inclusiv cele privind protecţia şi confidenţialitatea. de invaliditate. inclusiv în ceea ce priveşte instituirea cooperării între instituţiile implicate. când vor fi disponibile rezultatele finale ale Recensământului General Agricol (2003). atât în termeni de buget cât şi de personal.La sfârşitul anului. Fondul Social European (ESF) este instrumentul financiar principal prin intermediul căruia UE susţine implementarea Strategiei de Ocupare a Forţei de Muncă şi contribuie sa eforturile de incluziune socială (regulile de implementare sunt listate în capitolul 21. România nu a cerut perioade de tranziţie în acest domeniu. egalitatea între femei şi bărbaţi în cazuri de şomaj şi securitate socială. Angajamentul personalului şi un sistem bine dezvoltat de planificare şi monitorizarea a conformităţii constituie o bază bună pentru implementarea acquis-ului. în îmbunătăţirea capacităţii administrative şi elaborarea metodologiilor adecvate. vârstă sau orientare sexuală. În ansamblu. România a făcut progrese semnificative în domeniul statisticii. etnice. care se ocupă de toate instrumentele structurale). În vederea finalizării pregătirilor de aderare. eforturile României trebuie să se concentreze acum pe dezvoltarea în continuare a metodologiei şi îmbunătăţirea calităţii datelor. statistica agriculturii va trebui îmbunătăţită din punct de vedere al domeniului şi al calităţii. cu condiţia înregistrării continue de progrese. Funcţionarea completă a INTRASTAT la data aderării necesită eforturi în continuare. Reguli specifice au fost de asemenea impuse in domeniul sănătăţii publice (controlul fumatului şi supravegherea şi controlul bolilor transmisibile). Statele membre participă la dialogul social la nivel european şi la nivelul proceselor de 94 . România trebuie să aloce resurse suficiente în acest domeniu. medicina muncii şi protecţia muncii. Personalul de înaltă calificare rămâne o prioritate. iar recent pentru combaterea discriminării rasiale.

În cursul perioadei de raportare au fost organizate campanii de informare în vederea cunoaşterii mai bune de către public a Codului muncii. În privinţa sănătăţii şi a protecţiei muncii s-au notat îmbunătăţiri ale cooperării între MMSSF si Ministerul Sănătăţii. În aprilie 2004 a fost semnat Pactul de Stabilitate Sociala pe anul 2004. Cu toate acestea. pentru realizarea de progrese în implementarea acquis-ului în domeniu. în privinţa capacităţii administrative. Serviciul de oportunităţi egale din cadrul ministerului a încetat practic sa mai existe. şi la sfârşitul anului 2003 a fost adoptat un amendament important al legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice. după adoptarea de către Parlament a legislaţiei pentru transpunerea acquis-ului în domeniul 95 . A continuat implementarea Planului naţional de acţiune pentru şanse egale. a incluziunii sociale şi a protecţiei sociale. în general. În plus. Cele două ministere au colaborat recent la proiectul "Politica şi strategia României în domeniul sănătăţii şi protecţiei muncii în perioada 2004-2007". au continuat programul naţional de pregătire pentru inspectorii de muncă şi campaniile naţionale menite sa atragă atenţia principalilor agenţi economici asupra regulilor din domeniul sănătăţii şi protecţiei muncii. În domeniul legislaţiei muncii pot fi notate unele schimbări. şi în mai 2004 a fost semnat un acord colectiv naţional pe un an. Progresele înregistrate de la ultimul Raport Periodic În domeniul politicilor sociale şi al ocupării forţei de muncă au fost făcute unele progrese faţă de momentul ultimului Raport. în special în ceea ce priveşte transferul activelor. şi în acest domeniu s-au desfăşurat campanii de îmbunătăţire a conştiinţei publice. Progrese bune se pot nota cu privire la alinierea la acquis în domeniul sănătăţii publice. a Agenţiei Naţionale pentru Şanse Egale. creînd arii de acţiune comună în domeniul dialogului social tripartit. Solidarităţii Sociale şi Familiei.politică a UE in domeniile politicilor de ocupare a forţei de muncă. Capacitatea administrativă a Inspectoratului de Muncă de a asigura implementarea efectivă a legislaţiei muncii s-a îmbunătăţit într-o oarecare măsură. după recenta reorganizare a Ministerului Muncii. s-a putut observa o reducere a progresului în privinţa capacităţii partenerilor de dialog social de a juca un rol mai susţinut în implementarea acquis-ului. În domeniul dialogului social. Cu toate acestea. Mai mult. O ordonanţă guvernamentală care amendează şi completează legea şanse egale (inclusiv probleme de genul discriminării directe sau indirecte şi al hărţuirii sexuale) a fost aprobată în august 2004. Un oarecare progres a fost observat şi în privinţa egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei. au fost adoptate legi care duc la transpunerea acquis-ului în domenul protecţiei maternităţii la locul de muncă. Ordonanţa reglementează şi înfiinţarea. textul revizuit al constituţiei adoptat în octombrie 2003 întăreşte rolul de organism consultativ tripartit al Consiliului Economic şi Social. Alte îmbunătăţiri s-au observat în privinţa măsurilor de control ale inspectoratelor de muncă. în ianuarie 2005. care stipulează înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei.

Descentralizarea sistemului de asistenţă socială a continuat şi este pe calea cea bună. iar 2% din bugetul de măsuri active a fost alocat pentru pregătire şi recalificare. acoperind perioada 2004-2005. La începutul anului 2004 a fost adoptat cel de-al doilea Plan Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă în România. în iunie 2004. În domeniul politicii de ocupare a forţei de muncă. raportul a fost considerat nesatisfăcător. În privinţa protecţiei sociale. a fost crescut şi bugetul alocat acestora. în legislaţia română au fost introduse definiţiile de cazuri. România şi Comisia Europeană au continuat lucrul la Politica Revizuită de Ocupare a Forţei de Muncă. după criterile ILO. pensionarii. Alte măsuri s-au referit în special la scăderea unor contribuţii la bugetul asigurărilor sociale.tutunului. pentru a asigura o mai bună alocare a resurselor în domeniul sănătăţii. România şi Comisia Europeana finalizează Memorandumul Comun asupra Incluziunii Sociale. România a semnat Convenţia Generală pentru Controlul Tutunului. şi a fost elaborată o strategie naţională de sănătate publică. Nivelele de sărăcie rămân ridicate. inclusiv cele pentru educaţie şi locuinţe. iar durata medie a şomajului a crescut. în iunie 2004. iar în august 2004 a fost adoptată Strategia Naţională de Ocuparea Forţei de Muncă 20042006. cu referire la mai multe zone prioritare. care are ca obiect consolidarea politicii sociale a guvernului şi promovarea solidarităţii sociale. A fost de asemenea lansată o campanie de informare şi promovare a reformei pensiilor. În domeniul bolilor transmisibile. Cu toate acestea. cea mai importantă măsură a fost adoptarea Legii pensiilor ocupaţionale. Primul raport asupra progreselor implementării priorităţilor politicii de ocupare a forţei de muncă identificate in Documentul de Evaluare Comună a fost trimis Comisiei in aprilie 2004. A fost adoptat un plan naţional de acţiune pentru îmbunătăţirea sistemului naţional de supraveghere a bolilor transmisibile. în general. tinerii care nu-şi pot găsi un loc de muncă. Totuşi. rata şomajului a fost în România de 6. însă în scădere uşoară faţă de anii trecuţi.6% în 2003. Au fost făcute mai multe studii despre sărăcie şi excluziune socială. familiile de ţărani fermieri. Legea pentru stimularea locurilor de muncă a fost modificată în vederea extinderii ariei măsurilor active pe piaţa forţei de muncă. Cadrul legal şi instituţional necesar managementului şi implementării Fondului Social European a fost în mare parte creat. Pentru promovarea incluziunii sociale. în perioada de raportare a fost adoptată o cantitate vastă de legislaţie. A fost pus accent pe subvenţii directe pe piaţa forţei de muncă. printre altele privind organizarea sistemului de servicii sociale. În decursul ultimilor 4 ani au crescut cheltuielile sociale publice. fiind relativ stabilă şi mai mică decât în 2002. au fost făcute progrese în sublinierea problemelor majore: copiii care părăsesc instituţiile de ocrotire. În iulie 2004 a avut loc un seminar bilateral 96 . În plus. de asemenea. introducerea măsurilor de prevenire a şomajului şi finalizarea statutului Casei Naţionale a Pensiilor. cerute de acquis. datorită lipsei de analiză şi de indicatori ai pieţei forţei de muncă comparabili cu cei ai UE. persoanele fără domiciliu şi rromii. autorităţile române au realizat anul trecut un audit pe scară largă. şomajul în rândul tinerilor continuă să fie o problemă serioasă. În privinţa reformei pensiilor. De asemenea. pentru identificarea problemelor cheie şi a politicilor relevante de răspuns pentru promovarea incluziunii sociale. a fost adoptat un program social pentru 2003-2004. De asemenea. cu scopul de a pune capăt crizei financiare din domeniu. din domeniul sănătăţii.

ca şi pentru prevederile adoptate mai recent despre azbest şi agenţi fizici: vibraţii. finanţarea şi funcţionarea Fondului de Garanţii. Acum există legislaţie pentru discriminarea pe bază de vârstă şi invaliditate. Capacitatea administrativă a Inspectoratului de Muncă trebuie în continuare îmbunătăţită. ca şi despre Directiva de Informare şi Consultare). 97 . în acord cu principiul remuneraţiei egale din Tratat. să fie clarificată. Sunt necesare mai multe eforturi pentru îmbunătăţirea cunoaşterii prevederilor naţionale şi europene în rândul inspectorilor de muncă. concedierile colective. Este de asemenea necesară o legislaţie nouă care sa transpună părţile din acquis care nu sunt acoperite de prezentul Cod al Muncii. se aşteaptă progrese în implementarea acquisului datorită cooperării îmbunătăţite între MMSSF şi MS. Mai este încă necesar ca problema egalizării pensionării funcţionarilor publici. în perioada de raportare au fost făcute puţine îmbunătăţiri vizibile în promovarea efectivă a egalităţii de oportunităţi între bărbaţi şi femei. Ar trebui continuate eforturile pentru creşterea conştientizării generale asupra problemelor egalităţii între sexe. Este necesară legislaţie complementară pentru organizarea. discriminării multiple şi victimizării. Evaluare generală În domeniul legislaţiei muncii. În acest sens. De asemenea. pentru obţinerea unei alinieri totale la acquis mai sunt necesare ajustări în unele direcţii. în afară de numeroasele măsuri luate. România trebuie să se pregătească pentru adoptarea acquis-ului recent (este vorba despre Directiva suplimentară privind statutul Companiilor Europene şi al Societăţilor Cooperative Europene. De asemenea. capacitatea administrativă a MMSSF trebuie să fie îmbunătăţită. Legislaţia anti-discriminare a fost amendată pentru introducerea în special a definiţiilor discriminării indirecte. Asupra nediscriminării. se pare ca organismele consultative bipartite şi tripartite sunt în general neoperaţionale sau foarte ineficiente. şi pentru îmbunătăţirea ajutorului disponibil pentru victimele discriminării. fără a pune la socoteala progresele legislative însemnate. În legătură cu dialogul social. În acest domeniu au avut loc campanii şi a fost pus la punct un Plan Naţional pentru Combaterea Discriminării. şi a fost înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap. exista o nevoie clară de continuare a creşterii cunoaşterii şi pregătirii în domeniul cerinţelor de sănătate şi siguranţă a muncii în rândul angajatorilor. având în vedere în special amploarea funcţiilor existente şi noile responsabilităţi derivate din necesitatea implementării unui numar din ce în ce mai mare de prevederi ale acquis-ului.între Comisia Europeană şi autorităţile şi grupurile române de interes din domeniu în vederea pregătirii participării României la metoda deschisă de coordonare din domeniul pensiilor. În domeniul sănătăţii şi protecţiei muncii. zgomot şi câmpuri electromagnetice. printre altele referitoare la timpul de lucru. informarea muncitorilor şi Consiliile Europene de Muncă. în special la IMM-uri. Alinierea legislativă trebuie completată în privinţa cerinţelor minime de siguranţă şi sănătate pentru locaţiile de construcţii mobile sau temporare. Trebuie făcute mai multe progrese în implementarea Planului Naţional de Acţiune pentru Oportunităţi Egale.

în locul folosirii exagerate a îngrijirii spitaliceşti. funcţionarea efectivă a Consiliului Economic şi Social trebuie sa fie asigurată. deşi s-a raportat creşterea prezenţei sindicatelor la nivel regional. acquis-ul trebuie încă sa fie transpus şi sunt necesare eforturi substanţiale de creştere a capacităţii pentru asigurarea implementarii corecte a legislaţiei. atât rata ocupării forţei de muncă. însă este o nevoie acută de concentrare asupra calităţii forţei de muncă (prin intermediul pregătirii) şi nu doar asupra auxiliarelor acesteia. În domeniul sănătăţii publice. cât şi a înregistrării şomajului. în special la nivel de ramură şi de industrie. programării şi monitorizării politicilor de ocupare a forţei de muncă. în 2003 au continuat sa existe diferenţe semnificative între regiuni. este necesară mai multă atenţie asupra îngrijirii primare. ca şi de numarul foarte mic de înţelegeri colective bipartite. Proporţia activităţilor cu normă redusă este relativ mică. Este de notat importanţa asigurării implementării efective a politicilor incluse în Documentul de Evaluare Comună: numai o abordare strategică a ocupării forţei de muncă. În legătură cu îngrijirea sănătăţii. care este cu mult sub media din UE. Este de asemenea necesară folosirea unor indicatori de piaţă a forţei de muncă comparabili cu cei ai UE. rata mare a angajării forţei de muncă din economia subterană. Rămâne de asemenea un motiv major de îngrijorare egalitatea accesului la sănătate. şi de îmbunătăţire a capacităţii partenerilor sociali de implementare a acquis-ului. În legătură cu forţa de muncă. alocarea mai eficientă a acestora şi îmbunătăţirea managementului în sectorul sănătăţii. trebuie continuate eforturile de promovare a dialogului autonom bipartit. prin combinarea politicilor din domeniul educaţiei şi a învăţării pe toată durata vieţii. În domeniul sângelui şi al produselor sângelui. De asemenea. România trebuie să continue eforturile de implementare şi de punere în practică a măsurilor legislative existente pentru a dezvolta un sistem naţional de supraveghere a bolilor transmisibile compatibil cu cel european. în ciuda a numeroase acţiuni de promovare a activităţilor legate de sănătate. ca şi emigraţia unei părţi a forţei de muncă. ar putea duce la progrese legate de reprezentarea sindicatelor in IMM-uri. În acelaşi timp. va ajuta România sa se alinieze Strategiei Europene de Ocupare a Fortei de Muncă. anumite categorii de funcţionari publici (nivelele cele mai înalte) nu pot fi membri şi nu pot înfiinţa sindicate. 98 . pe de alta. şi în special o strategie integrată de dezvoltare a resurselor umane. trebuie luate în considerare atunci când este analizată rata scăzută a şomajului în România în comparaţie cu alte ţări din regiune. pentru a deveni membră a reţelei comunitare de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile. Performanţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-au îmbunătăţit în principal în privinţa măsurilor de pe piaţa activă a muncii. Este nevoie de îmbunătăţirea atât a analizei pieţei forţei de muncă. cât şi cea a activităţii continuă să scadă în România.Rămân în continuare motive de îngrijorare legate de metodele de consultare ale partenerilor sociali la nivel tripartit. Pe viitor sunt necesare eforturi considerabile pentru îmbunătăţirea designului. ţesuturilor şi celulelor. chiar dacă resursele generale au crescut. De asemenea. rezultatele concrete ale restructurării reţelei naţionale de supraveghere şi control a bolilor transmisibile se lasă aşteptate. Nici forumul de pe Internet care încuraja consultările şi dezbaterile asupra parteneriatelor sociale nu mai este funcţional. în acord cu DEC. Sunt necesare în continuare creşterea resurselor. De aceea. Trebuie luate măsuri imediate pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Legea de organizare şi funcţionare a sindicatelor a fost parţial revizuită: pe de o parte.

Mecanismele instituţionale pentru aplicarea acquis-ului sunt întărite. România a făcut progrese considerabile pentru alinierea la acquis. capacitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării ar mai putea fi întărită. În general. Concluzii În 1997. este nevoie să fie îmbunătăţit accesul la asistenţa socială. în viitor. responsabilităţilor. pentru a asigura implementarea corectă în domeniul sănătăţii şi protecţiei muncii. lipsesc încă unele elemente ale unui mecanism eficient anti-discriminare. Pe baza JIM vor trebui dezvoltate o strategie integrată şi un Plan Naţional de Acţiune pentru Incluziune Socială. În domeniul incluziunii sociale. Pentru finalizarea pregătirilor de aderare. Este nevoie de îmbunătăţirea resurselor umane şi pregătirii personalului Inspectoratelor de Muncă. sănătatea publică. îmbunătăţirii prezenţei în şcoli. a sănătăţii şi protecţiei muncii. Deşi legislaţia existentă în privinţa anti-discriminării este foarte cuprinzătoare. Negocierile la acest capitol au fost încheiate. Probleme care necesitau în special atenţie includeau sănătatea şi protecţia muncii.1. implementarea cu succes a procesului de descentralizare va depinde de alocarea unui buget suficient. cât şi pentru întărirea structurilor de aplicare a lor. în special în privinţa înfiinţării Fondului de Garanţii. În plus. în special pentru minoritatea rromă. şi de găsirea de personal bine pregătit. România şi-a îndeplinit angajamentele şi cerinţele asumate în procesul de negociere în domeniul politicii sociale şi al ocupării forţei de muncă. De asemenea. De atunci. Este necesară clarificarea structurilor interne. România trebuie acum să-şi concentreze eforturile pentru a încheia alinierea legislativă în domeniul legislaţiei muncii. al Fondului Social European nu este încă complet.drepturile omului şi protecţia minorităţior). misiunilor şi cerinţelor de resurse umane. trebuie îmbunătăţită şi cooperarea interministerială. atât în privinţa părţilor legislative. îmbunătăţirii situaţiei grupurilor vulnerabile şi descurajării comportamentelor discriminatoare faţă de minoritatea rromă. trebuie acordată o prioritate sporită scoaterii populaţiei apte de muncă din economia de subzistenţă. şi piaţa muncii şi politica de ocupare a forţei de muncă. ca de exemplu inversarea probei veritatii (a se vedea de asemenea secţiunea B. atât la nivel local.3 . Progresele legislative au fost foarte bune în special în privinţa tratamentului nediscriminatoriu. În privinţa protecţiei sociale. reducerii economiei subterane.Cadrul legal şi instituţional pentru managementul. Comisia Europeană a spus că România va trebui să facă progrese considerabile în toate zonele de politică socială. România nu a cerut nici o excepţie de tranziţie. cât şi la nivel naţional. a protecţiei sociale şi anti-discriminării. asigurării accesului tuturor la serviciile de sănătate. Statisticile analitice şi dezvoltarea statisticilor sociale asupra sărăciei şi excluziunii sociale trebuie continuate folosindu-se indicatori comuni acceptaţi în UE asupra incluziunii sociale. Trebuie continuate eforturile pentru îmbunătăţirea cunoaşterii problemelor egalităţii între bărbaţi şi femei şi pentru promovarea dialogului 99 . Deşi au fost făcute progrese. în special de asistenţi sociali.

Procesul de restructurare prin care trec în prezent pieţele de generare şi distribuţie din România. Procesul de privatizare pentru alte două companii de distribuţie. Până la sfârşitul anului 2003. Este nevoie de eforturi permanente pentru întărirea capacităţii administrative în scopul managementului şi implementării ESF la nivel central. Capitolul 14: Energia Obiectivele politicii energetice a Uniunii Europene cuprind îmbunătăţirea competitivităţii. Ţările partenere sunt în curs de a transforma acest Memorandum într-o Comunitate Energetică a Europei de Sud-Est. precum şi privatizarea planificată a unui număr de companii. În decembrie 2003. iar resursele financiare alocate sănătăţii trebuie crescute. eficienţa energetică şi energia nucleară. în special a energiei electrice. la Atena. un Memorandum cu scopul de a crea pieţe regionale de electricitate şi gaze naturale în Sud-Estul Europei. inclusiv prin privatizare. reglementată juridic. Privatizarea unui număr de producători de 100 . care este mult sub media din UE. Acquis-ul în domeniul energiei se referă la reguli şi politici. duce la transformarea structurii pieţei energiei. România a semnat. Electrica Oltenia şi Moldova. Progrese suplimentare pot fi raportate în domeniile competitivităţii şi pieţei interne a energiei. Capacitatea administrativă pentru stocurile de ţiţei şi produse petroliere este reprezentată de 12 persoane care lucrează în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului şi al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat. regional şi local. Nivelul prevăzut pentru sfârşitul anului 2004 este de aproximativ 60 de zile. În vederea securizării aprovizionării cu energie. nivelul stocurilor de ţiţei şi produse petroliere acoperea 56 de zile de consum anual. pe baza principiilor pieţei interne a energiei. în sfârşit. promovarea surselor regenerabile de energie. România a continuat să înregistreze progrese în ceea ce priveşte alinierea la acquis-ul din domeniul energetic şi restructurarea pieţelor sale de energie. Privatizarea distribuţiilor de energie electrică Electrica Banat şi Dobrogea s-a încheiat. siguranţa aprovizionării cu resurse energetice şi protecţia mediului. gestionarea crizelor şi obligativitatea securizării stocurilor de ţiţei şi produse petroliere). a înregistrat progrese considerabile. în principal privind concurenţa şi ajutorul de stat (inclusiv în sectorul minier). conform unui calendar progresiv. România a continuat să constituie stocuri de ţiţei şi produse petroliere. În ceea ce priveşte siguranţa aprovizionării. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic În perioada de referinţă. piaţa internă a energiei (de exemplu deschiderea pieţei electricităţii şi gazelor naturale. Este nevoie de progrese pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. România a continuat pregătirile în ceea ce priveşte conducta pertrolieră Constanţa-Omisalj (pe coasta Adriaticii) şi conducta de gaze „Nabucco” (Turcia-Bulgaria-România-Ungaria-Austria).social în general.

antrenând închiderea a 8 mine de cărbune neviabile din punct de vedere economic. Guvernul a adoptat recent o strategie privind sectorul energiei termice. Guvernul a adoptat strategia pentru industria minieră pentru perioada 2004-2010. Cernavodă generează aproximativ 10% din electricitatea ţării. Conform strategiei. În aprilie 2004. legislaţia românească este aliniată la acquis-ul actual. în comparaţie cu 28% în prezent.5 Meuro către Societatea Naţională Nuclearelectrica din România. pentru perioada 20042015. eficienţa energetică. România a îmbunătăţit în continuare situaţia dificilă în ceea ce priveşte ratele de colectare a facturilor şi arieratele. respectiv. Combustibilii solizi. administrativ şi financiar (finanţate din venituri proprii). care este prevăzută să devină operaţională în 2007. Progrese suplimentare au fost înregistrate în scopul eliminării distorsiunilor preţului energiei. ce constituie 40% din producţia de energie electrică. iar în ceea ce priveşte energia termică. În această privinţă. iar ANRGN de 85 de persoane. Gradul de deschidere a pieţei electricităţii şi gazelor a continuat să crească. În domeniul combustibililor fosili. a aprobat acordarea unui împrumut de 223. în numele Euratom. Preşedinţii sunt numiţi de Primul Ministru. România operează. În ceea ce priveşte energia nucleară. în timp ce o nouă Lege a Gazelor a fost adoptată şi publicată în iulie 2004. Autoritatea Naţională pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie în Zonele Miniere a continuat să susţină aspectele sociale ale programului de restructurare a sectorului combustibililor solizi. ARCE (Agenţia Română pentru Conservarea Energiei) şi-a extins personalul de la 35 la 50 de angajaţi şi a înfiinţat 5 noi filiale locale. ANRE dispune în prezent un personal de 78 de persoane. ajungând la 40%. inclusiv un plan de acţiune aferent. Comisia Europeană. Guvernul a aprobat strategia privind promovarea surselor regenerabile de energie şi. În 101 . Metodologiile pentru tarifele reglementate au fost amendate. În ceea ce priveşte eficienţa energetică şi utilizarea surselor de energie regenerabile. la centrala nucleară de la Cernavodă. În perioada de referinţă a fost adoptat un pachet de legislaţie de implementare pentru sectoarele electricităţii şi gazelor. Cadrul juridic şi de reglementare a fost adaptat în continuare la cerinţele acquis-ului. Acestea sunt independente din punct de vedere juridic. restructurarea a continuat. de concepţie canadiană. pentru finalizarea şi modernizarea condiţiilor de securitate la Unitatea 2 Cernavodă. în vederea reabilitării. promovării standardelor de protecţia mediului şi atenuării consecinţelor în plan social ale închiderii minelor neviabile. inclusiv privind garanţiile Euratom. iar preţurile au crescut constant. Circa 70% din lucrările fizice la Unitatea 2 Cernavodă au fost finalizate. un reactor tip CANDU 6. cu o capacitate netă de 655 MW. cota-parte a surselor de energie regenerabile din totalul producţiei naţionale de energie va atinge 30% până în anul 2010. În sectorul gazelor naturale a fost finalizată privatizarea a două companii de distribuţie. au fost luate măsuri de deconectare a rău-platnicilor şi a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă cu privire la măsuri de reducere a arieratelor în economie.energie electrică/termică şi unităţi hidroelectrice de mică putere este în curs de pregătire. vor rămâne o sursă-cheie (la nivel naţional) de energie pentru România. modernizării şi privatizării minelor viabile. Capacitatea autorităţilor de reglementare în domeniul electricităţii şi gazelor naturale (ANRE şi ANRGN) a fost întărită în continuare. În martie 2004.

alinierea legislativă şi întărirea capacităţii instituţionale. precum şi contribuţiile titularilor de licenţe către CNCAN (autoritatea de reglementare în domeniul nuclear) şi ANDRAD (Agenţia pentru Deşeuri Radioactive). dintre care unul a fost închis şi este în curs de defazare. în contextul liniilor directoare privind reţelele energetice 102 . Autorităţile de reglementare. Implementarea corectă a Directivelor Electricităţii şi Gazelor trebuie asigurată în întregime. Trebuie întreprinşi în continuare paşi în vederea deschiderii pieţei. şi să asigure o finanţare adecvată în acest scop. CNCAN are în prezent 68 de posturi încă vacante. legislaţia privind stocurile de urgenţă de ţiţei şi produse petroliere a fost în linii mari adoptată. evoluţia preţurilor. România trebuie să soluţioneze. Ratele de colectare a facturilor trebuie să se îmbunătăţească. prin restructurare. inclusiv privatizarea. cu prioritate. România a continuat să implementeze toate recomandările de îmbunătăţire a siguranţei prevăzute în Raportul de Peer Review din iunie 2002. recuperarea creanţelor. Restructurarea în curs de desfăşurare în sectorul gazelor şi electricităţii. România trebuie să îşi majoreze treptat stocurile de ţiţei şi produse petroliere. România continuă să îşi consolideze poziţia ca ţară de tranzit al energiei. trebuie finalizată. Cu toate acestea. prevăzute pentru crearea unei Comunităţi a Energiei în Europa de Sud-Est pentru electricitate şi gaze. În vederea consolidării resurselor şi capacităţii autorităţilor nucleare. sunt necesare în continuare eforturi substanţiale. inclusiv privatizare. inclusiv în vederea respectării calendarelor de deschidere a pieţei. precum creşterea numărului de cereri de licenţă şi a activităţilor legate de operaţionalizarea Unităţii 2 Cernavodă. măsuri de reducere a acumulării arieratelor în sectorul energetic. au fost majorate taxele şi tarifele percepute pentru activităţile nucleare. ale cărei regulamente interne au fost aprobate în decembrie 2003. Prin Legea din iulie 2003 privind utilizarea in scopuri exclusiv paşnice a energiei nucleare a fost înfiinţată o Agenţie Nucleară. până la 90 de zile la sfârşitul anului 2011. Evaluare generală În ceea ce priveşte siguranţa aprovizionării. În ceea ce priveşte piaţa internă. Trebuie să continue investiţiile pentru îmbunătăţirea eficienţei şi impactului asupra mediului corespunzătoare sectorului de producţie. trebuie să se consolideze în continuare. fără întârziere. ce furnizează Guvernului asistenţa tehnică necesară pentru elaborarea politicii în sectorul nuclear şi pentru promovarea şi monitorizarea activităţilor nucleare în România. sectorul nuclear din România cuprinde două reactoare de cercetare. iar monitorizarea sistemului stocurilor de ţiţei şi produse petroliere ar trebui perfecţionată. ANRE şi ANRGN. şi să implementeze. Totuşi. inclusiv prin dezvoltarea de interconexiuni. Distorsiunile de preţuri rămase trebuie înlăturate. Este necesară în continuare alinierea la acquis-ul privind gestionarea crizelor petroliere. În domeniul siguranţei nucleare. CNCAN a fost reorganizată pentru a reflecta mai bine noile cerinţe în domeniul nuclear. conform Directivelor Electricităţii şi Gazelor. Noua structură organizaţională s-a extins de la 80 la 171 de angajaţi.afară de CN Cernavodă. România a atins un anumit nivel de pregătire. Agenţia Nucleară a fost creată ca organ specializat.

România trebuie să îndeplinească condiţiile stabilite în cadrul împrumutului Euratom pentru finalizarea şi modernizarea condiţiilor de securitate la Unitatea 2 Cernavodă. în special în ceea ce priveşte raportarea fluxurilor şi inventarelor de materiale nucleare. trebuie majorate semnificativ mijloacele financiare şi trebuie stabilite ţinte mai ambiţioase pentru utilizarea surselor de energie regenerabile. În acest context. de asemenea. asigurarea unei finanţări adecvate pentru închiderea minelor neviabile. În domeniul siguranţei nucleare. inclusiv sistemul de raportare stabilit. Închiderea centralelor termice ineficiente şi întârzierile în adoptarea unui program de modernizare credibil rămân subiecte către care Guvernul trebuie să îşi îndrepte urgent atenţia. în vederea îmbunătăţirii managementului deşeurilor radioactive instituţionale. România trebuie să asigure respectarea cerinţelor şi procedurilor tratatului Euratom. direct de către persoanele şi agenţii economici care gestionează instalaţii nucleare 103 . Capacitatea ARCE trebuie. Economia românească suferă în continuare ca urmare a nivelelor scăzute de eficienţă energetică. Măsurile de implementare legate de managementul deşeurilor radioactive trebui continuate. se aşteaptă ca România să participe activ la toate iniţiativele pe care UE le va lua în vederea unei mai bune securităţi în sectorul energetic. România a întreprins în ultimii ani un proces amplu şi dificil de restructurare. trebuie acordată atenţia cuvenită pregătirilor pentru implementarea Garanţiilor Euratom. România este încurajată să continue eforturile în vederea îmbunătăţirii interconexiunilor. Ajutorul de stat trebuie aliniat la cerinţele acquis-ului. printre altele. Ca urmare a creşterii în UE a conştientizării nevoii de a apăra infrastructura energetică de acte răuvoitoare. adoptarea de măsuri de atenuare a impactului social al restrângerii sectorului minier şi reducerea subvenţiilor acordate sectorului minier rămân principalele provocări. prin implementarea directivei privind electricitate din surse regenerabile. şi trebuie luate în continuare măsuri pentru implementarea unor alternative ce permit economisirea de energie la nivelul consumatorilor. România ar trebui să amelioreze substanţial eficienţa energetică şi să promoveze utilizarea surselor regenerabile de energie. pentru întărirea siguranţei în aprovizionare şi pentru viitoarea Comunitate Energetică din Sud-Estul Europei. România trebuie să continue implementarea recomandărilor cuprinse în Raportul Consiliului privind Securitatea Nucleară în Contextul Extinderii (2001) şi al Raportului de Peer Review aferent (2002). Alinierea legislativă a atins un nivel ridicat. În acest sens. În ceea ce priveşte energia termică. În acest sens. odată cu alte măsuri. deşi Directivele privind eficienţa energetică în clădiri şi respectiv promovarea utilizării de biocombustibili şi alţi combustibili regenerabili în transporturi nu au fost încă transpuse. România trebuie să finalizeze acest proces. În sectorul carbonifer. Trebuie clarificată împărţirea sarcinilor între CNCAN (precum şi ANDRAD) şi Agenţia Nucleară nou-creată. cu respectarea întocmai a priorităţilor stabilite de aceste documente. esenţiale pentru acoperirea nevoilor pieţei interne. cât şi a calităţii serviciilor. Rezultatele înregistrate în ultimii ani au fost limitate. trebuie intensificate eforturile de a îmbunătăţi atât eficienţa sistemelor de încălzire. îmbunătăţită.trans-europene.

sau depozitează material nuclear, inclusiv deţinătorii de mică anvergură, precum universităţile, spitalele sau cabinetele medicale. Reamintim că România a semnat un acord privind garanţiile cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, ce a intrat în vigoare în 1972, şi a ratificat un Protocol Adiţional la acest acord, intrat în vigoare la 7 iulie 2000. Concluzii În Opinia sa din 1997, Comisia a concluzionat că România trebuia să îşi intensifice considerabil eforturile în sectorul energetic, în vederea pregătirii pentru integrare. Următoarele domenii au fost identificate ca necesitând o atenţie deosebită: ajustarea monopolurilor, preţurile la energie, pregătirea pentru urgenţe, inclusiv prin constituirea stocurilor obligatorii de ţiţei şi produse petroliere, intervenţiile statului în sectorul combustibililor solizi şi dezvoltarea eficienţei energetice. Comisia a adăugat că, deşi nu anticipează dificultăţi majore în ceea ce priveşte alinierea la Tratatul Euratom, România trebuie să implementeze o serie de norme nucleare internaţionale. Standardele de securitate nucleară, în special cele legate de operaţiunile în centrală, trebuie aplicate în mod adecvat, şi trebuie găsite soluţii pe termen lung pentru deşeurile radioactive. Faţă de Opinie, România a înregistrat unele progrese, deşi nu în mod constant. Sunt de remarcat progrese referitoare la stocurile de ţiţei şi produse petroliere, piaţa internă a energiei (electricitate şi gaze), inclusiv restructurarea/privatizarea sectorului energetic, dezvoltarea reţelelor energetice trans-europene, a sectorului combustibililor solizi şi a sectorului nuclear. Progresele au fost mai lente în ceea ce priveşte distorsiunile preţurilor, ratele de colectare a facturilor, arieratele şi eficienţa energetică. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. României i-a fost acordată o perioadă de tranziţie pentru constituirea stocurilor de ţiţei şi produse petroliere (până la sfârşitul anului 2011). România îşi respectă, în general, angajamentele şi cerinţele asumate în urma procesului de negociere, şi se află într-un stadiu avansat al pregătirilor pentru aderare în sectorul energetic. În vederea pregătirii pentru aderare, eforturile României trebuie să se concentreze asupra asigurării adoptării şi implementării integrale şi la timp a legislaţiei în acest domeniu, în special cu privire la piaţa internă a energiei şi îmbunătăţirea capacităţii administrative. Stocurile de ţiţei şi produse petroliere trebuie constituite treptat, ceea ce presupune asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare. O atenţie deosebită trebuie acordată finalizării procesului de restructurare a sectorului, ceea ce antrenează asigurarea de investiţii sustenabile pe termen lung. O atenţie deosebită este necesară, de asemenea, în ceea ce priveşte eliminarea distorsiunilor rămase referitoare la preţuri, recuperarea creanţelor, implementarea imediată a măsurilor de prevenire a acumulării şi reducere a arieratelor din sectorul energetic şi îmbunătăţirea în continuare a ratelor de colectare a facturilor. Eficienţa energetică şi sursele regenerabile de energie necesită în continuare o atenţie deosebită. În ceea ce priveşte securitatea nucleară, România este încurajată să îşi continue eforturile de îmbunătăţire a siguranţei instalaţiilor nucleare, ca urmare a recomandărilor din rapoartele Consiliului; România trebuie să consolideze în 104

continuare capacitatea administrativă a autorităţii de reglementare în domeniul nuclear, inclusiv prin formarea personalului. Eforturile curente de restructurare şi privatizare ar trebui să conducă la competitivitate crescută, liberalizare şi o mai bună funcţionare a pieţei energiei. Mai multe progrese concrete ar trebui să se înregistreze ca urmare a lansării şi implementării strategiilor privind sursele regenerabile de energie şi eficienţa energetică, inclusiv măsurile aferente din planul de acţiune pentru perioada 2004-2005. Capitolul 15: Politica industrială Politica industrială a UE urmăreşte să îmbunătăţească competitivitatea industrială şi ratele de ocupare a forţei de muncă, acţionând pe pieţe deschise competiţiei internaţionale. Scopul său este de a accelera ajustarea la schimbările structurale, încurajând un mediu favorabil iniţiativei şi dezvoltării afacerilor pe întreg teritoriul Comunităţii. Politica industrială a UE constă în principal în principii şi comunicări privind politica industrială orizontală şi sectorială. Un element important al oricărei politici industriale îl constituie controlul ajutoarelor de stat şi asigurarea compatibilităţii schemelor de sprijin cu regulile UE (vezi şi Capitolul 6 – Concurenţa). Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic România a înregistrat progrese în domeniile acoperite de capitolul de politică industrială. Nu au fost raportate progrese deosebite în ceea ce priveşte strategia industrială, dar, în general, toate măsurile enumerate mai jos contribuie la implementarea Planului de Acţiune pentru Politica Industrială. În perioada de referinţă, Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) a purtat un dialog fructuos cu reprezentanţii comunităţii de afaceri. O serie de paşi pozitivi au fost întreprinşi în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri (vezi şi Capitolul 16 – Întreprinderi mici şi mijlocii). MEC a fost de asemenea responsabil cu gestionarea unui program de mici dimensiuni, finanţat de Guvern pentru îmbunătăţirea competitivităţii produselor industriale. Nivelele Investiţiilor Străine Directe (ISD) au crescut substanţial în perioada de referinţă, atingând 1.591 Meuro în 2003, peste estimările Guvernului, ceea ce a reprezentat o creştere de 39% faţă de 2002. Există indicii că această tendinţă pozitivă a continuat şi în prima jumătate a anului 2004. Organismul responsabil cu promovarea investiţiilor în România, ARIS, a desfăşurat un număr mare de activităţi promoţionale în perioada de referinţă, inclusiv dezvoltarea cooperării strategice cu parteneri străini. ARIS a cooperat cu reprezentanţi ai comunităţii de afaceri prin intermediul a diverse foruri, inclusiv Forumul de Consultare şi Consiliul Strategic. În ceea ce priveşte privatizarea şi restructurarea, în aprilie 2004 Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS) a fost desfiinţată oficial, iar atribuţiile rămase au fost transferate Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare

105

(AVAB). Noul organism creat este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Principalele privatizări rămase revin în responsabilitatea unei alte instituţii – Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) – din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului. Acest organism este responsabil pentru privatizarea în următoarele sectoare: minier, petrolier, al energiei electrice şi termice, şi al industriei de apărare. Fără a lua în calcul recenta finalizare a unui număr important de privatizări, doar 6 companii din portofoliul OPSPI au fost privatizate. Restructurarea a continuat în sectorul siderurgic: cele două combinate siderurgice rămase în proprietatea statului au fost privatizate la sfârşitul anului 2003, respectiv la începutul anului 2004, privatizarea în acest sector fiind astfel încheiată. În aprilie 2004, Guvernul a aprobat o versiune actualizată a Strategiei pentru restructurarea sectorului siderurgic. Noua Strategie actualizată cuprinde planuri de viabilitate pentru majoritatea producătorilor din sector. Faţă de strategia iniţială, din anul 2001, aceasta prevede creşterea producţiei, vânzărilor şi exporturilor de produse siderurgice, utilizarea mai intensă a capacităţilor existente şi reducerea numărului de angajaţi (vezi şi Capitolul 6 – Concurenţa). Ulterior reorganizării de proporţii din anul 2003, în perioada de referinţă nu s-au mai produs modificări administrative în structura Ministerului Economiei şi Comerţului. Evaluare generală Documentul de Politică Industrială al României şi Planul de Acţiune aferent sunt aliniate la cerinţele acestui capitol, deşi trebuie actualizate. Provocarea principală pentru România constă în faptul că implementarea şi progresele înregistrate în acest domeniu au fost până acum reduse, ca urmare a capacităţii relativ limitate a Direcţiei Generale pentru Politici Industriale din cadrul MEC. În cadrul MEC este necesară o mai bună coordonare interdepartamentală. Au fost înregistrate progrese în dezvoltarea unui dialog între factorii de decizie şi industrie – deşi mai este încă loc pentru progrese suplimentare. Implementarea la nivel regional a politicilor industriale trebuie îmbunătăţită în continuare. Cu privire la promovarea investiţiilor, performanţele deosebite din anul precedent reprezintă o evoluţie binevenită, iar relaţiile dintre guvern şi investitori sunt în general bune. Cu toate acestea, la o evaluare per capita, nivelele ISD în România sunt încă reduse comparativ cu alte ţări din regiune. Pentru a remedia această situaţie, este necesară o viziune care să depăşească promovarea investiţiilor ca un scop în sine, şi fie combătute obstacolele structurale în calea investiţiilor, precum corupţia, birocraţia excesivă şi un climat legislativ instabil. În domeniul privatizării, APAPS, înfiinţat în decembrie 2000, s-a dovedit un maneger eficient al procesului de privatizare. Deşi numărul de companii aflate în portofoliul APAPS s-a modificat continuu, o dovadă a succesului său este faptul că, la începutul activităţii, deţinea în portofoliu 8479 de companii, iar la momentul transferării către AVAS, numărul acestora se redusese la 1080. Totuşi, în cazul unor privatizări de anvergură, încheiate în cursul acestui an, procesul de privatizare nu a fost pe deplin transparent. Progresele, pe ansamblu, au fost constante în ceea ce priveşte privatizările, dar performanţele OPSPI au 106

administrative şi juridice) limitează eficienţa politicii industriale şi diversele instrumente ale acesteia. Cadrul legislativ rămâne complicat. stabilă şi predictibilă. precum şi necesitatea de a întreprinde o restructurare profundă în anumite sectoare. în general. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă globală. angajamentele şi cerinţele rezultate în urma negocierilor de aderare la acest capitol. eforturile României trebuie să se concentreze asupra întăririi capacităţii administrative globale şi îmbunătăţirii capacităţii de a elabora şi implementa măsuri de politică industrială. De asemenea. este încă nevoie de recrutarea şi pregătirea de personal calificat. 107 . şi pentru a asigura o mai bună coordonare între toate organismele implicate în implementarea politicii industriale. fiecare dintre acestea urmând a fi evaluate. Sprijinul internaţional poate fi un avantaj cheie în acest sector Concluzii În Opinia sa din 1997. România a realizat o politică industrială care se conformează. capabil de a elabora şi monitoriza implementarea politicilor industriale. în special. În vederea finalizării pregătirilor pentru acest capitol. trebuie întreprinse eforturi pentru a atrage mai multe investiţii străine şi a creşte competitivitatea sectorului siderurgic. România se află într-un stadiu avansat de restructurare a industriei siderurgice. Faţă de Opinie. Deficienţele structurale fundamentale (economice. În ciuda acestui fapt. Un volum considerabil de muncă este necesar pentru a dezvolta capacitatea administrativă a MEC şi. Capacitatea generală de a elabora şi implementa politici rămâne redusă.fost dezamăgitoare în comparaţie cu AVAS. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a încheia procesul de privatizare într-o manieră pe deplin transparentă. iar procesul de privatizare a suferit de pe urma împărţirii între diversele organisme guvernamentale. a Direcţiei de Politici Industriale. Necesitatea de a desfiinţa monopolurile de stat şi de a reduce implicarea excesivă a statului era remarcată. în general. Restructurarea sectorului siderurgic în conformitate cu acquis-ul privind concurenţa şi ajutorul de stat necesită o atenţie sporită. cu principiile politicii industriale a UE – este bazată pe piaţă. prevederile privind ajutorul de stat trebuie revizuite în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de România în cadrul Protocolului 2 la Acordul European. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. Comisia a concluzionat că industria românească nu avansase foarte mult în procesul de adaptare la o economie de piaţă. Trebuie remarcat faptul că un element important al oricărei politici industriale îl reprezintă controlul ajutoarelor de stat şi asigurarea compatibilităţii schemelor de ajutor cu regulile europene. România nu a solicitat perioade de tranziţie şi îndeplineşte.

precum şi comunicări. îmbunătăţirea accesului la finanţare. În ceea ce priveşte politica IMM. în mare măsură. există o abundenţă relativă a liniilor de credit externe ce se adresează IMM şi acestea furnizează oportunităţi de finanţare suplimentare. Stabileşte. Rămân în continuare de realizat şase măsuri din cele nouăsprezece ale Planului. creşterea competitivităţii IMM. Legea privind insolvabilitatea şi procedura de falimentare a fost amendată în mai 2004. programe comunitare. România s-a angajat pentru cele mai bune practici în diferite domenii incluzând: introducerea educaţiei antreprenoriale în şcolile profesionale. Strategia conţine cinci priorităţi: crearea unui mediu de afaceri favorabil. startul unei afaceri şi microîntreprinderile continuă să aibă probleme în obţinerea de capital din sistemul bancar comercial. În acelaşi timp. Cele mai multe ţin de „simplificarea şi îmbunătăţirea procedurilor administrative”. accesul electronic la documentele necesare pentru permise şi licenţe şi exceptarea microîntreprinderilor de la plata TVA-ului. îmbunătăţirea accesului pe pieţe externe şi promovarea antreprenoriatului şi întărirea performanţelor manageriale. deşi sunt necesare progrese în continuare.Capitolul 16: Întreprinderile mici şi mijlocii Politica UE în domeniul IMM are ca obiectiv îmbunătăţirea formulării şi coordonării politicii întreprinderii în cadrul pieţei interne. Politica în domeniul IMM constă. Deşi băncile devin din ce în ce mai deschise pentru finanţarea IMM în general. în vederea sprijinirii dezvoltării IMM. Au fost luate anumite măsuri orizontale pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. Legea simplifică procedurile privind lichidarea judiciară a societăţilor insolvabile. se urmăreşte îmbunătăţirea mediului de afaceri în care operează IMM. Sarcinile ei principale sunt monitorizarea şi raportarea privind implementarea Planului de acţiuni pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. Progresele înregistrate de la ultimul Raport periodic România a continuat să facă progrese în acest domeniu. de 108 . iar capacitatea limitată în comparaţie cu necesităţile. În ceea ce priveşte implementarea Cartei Europene a Intreprinderilor Mici. recomandări şi schimburi referitoare la cele mai bune practici. Ministerul Economiei şi Comerţului a înfiinţat o direcţie pentru îmbunătăţirea şi monitorizarea mediului de afaceri. Micro-creditul se extinde şi există trei fonduri de garantare – deşi capitalul acestora este încă scăzut. a fost actualizată Strategia pentru IMM în perioada 2004-2008 şi a fost adoptată de Guvern în august 2004. Legislaţia în vigoare nu este favorabilă acestor instrumente deoarece sunt necesare măsuri duble de precauţie prin care atât băncile cât şi fondurile de garantare sunt obligate să ia măsuri de precauţie pentru a acoperi suma împrumutului acordat. Accesul la finanţare continuă să fie o problemă majoră pentru IMM. în forum-uri de consultare. precum şi coordonarea grupului de lucru constituit în acest scop. în special în ceea ce priveşte politica IMM. În acest sens.

O lege pentru completarea legislaţiei privind aprobarea prin procedura tacită a fost adoptată în noiembrie 2003. În 2003. dialogul cu ONG-urile şi numeroase acorduri de cooperare au fost încheiate. Legea privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM a fost adoptată în iulie 2004 şi include definiţia IMM. Acestea au o importanţă deosebită în special pentru IMM care adesea au resurse limitate pentru expertiză fiscală. ANIMMC a deschis. Au fost înregistrate progrese importante în implementarea Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici iar mecanismul de implementare al acesteia a fost aplicat cu succes. obligaţii precise privind înregistrarea actelor legate de falimentare în Registrul Comerţului şi stabileşte procedurile Buletinului de reorganizare judiciară şi falimentare publicate sub autoritatea Registrului Naţional al Comerţului. ANIMMC încheie memorandum-uri de înţelegere cu un număr de alte instituţii guvernamentale . O atenţie specială trebuie acordată implicării de la început a tuturor factorilor interesaţi de procesul legislativ. au fost create două structuri consultative pentru a asigura coordonarea şi participarea publicului la formularea şi implementarea politicii IMM: Grupul de lucru pentru Implementarea Cartei Europene pentru Intreprinderile Mici şi Comitetul Consultativ pentru dezvoltarea IMM. Evaluarea generală Politica în domeniul IMM este în linii mari în concordanţă cu principiile şi obiectivele politicii întreprinderii din UE. Au fost luate măsurile orizontale proiectate pentru simplificarea cadrului legal pentru 109 . Dialogul dintre Guvern.asemenea. de asemenea.deşi ansamblul limitat al resurselor împiedică implementarea completă a strategiei IMM. comunitatea oamenilor de afaceri şi partenerii sociali s-a dezvoltat semnificativ – deşi sunt necesare întărirea în continuare a acestui dialog şi o utilizare mai eficientă a structurilor de consultare create. s-a înregistrat o îmbunătăţire considerabilă a cooperării inter-ministeriale. Deşi au rămas în continuare câteva suprapuneri ale responsabilităţilor. Implementarea Planului de acţiune pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri a continuat. Au fost înregistrate progrese în perioada de raportare .care trebuie să îmbunătăţească comunicarea inter-ministerială şi să clarifice rolurile diferitelor organisme care lucrează în domeniul politicii pentru IMM. Paşi semnificativi în vederea restructurării şi simplificării cadrului legal sunt reprezentaţi de Codul fiscal şi a Codului de procedură fiscală care au intrat în vigoare în ianuarie 2004. Noua lege îşi propune să alinieze definiţia IMM la recomandările Comisiei. Comisia Consultativă pentru Dialog Social promovează colaborarea cu partenerii sociali. Obiectul lor îl constituie simplificarea procedurilor şi consolidarea legislaţiei.

În ansamblu. eforturi pentru dezvoltare. eforturi semnificative sunt necesare în continuare pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. Concluzii În Opinia sa din 1997. De la data Opiniei până în prezent. Noile structuri ale ANIMMC şi personalul recent angajat au contribuit la îmbunătăţirea capacităţii de formulare şi aplicare a politicii în domeniu.procedurile de impozitare şi falimentare deşi este prematur pentru evaluarea completă a impactului practic al acestor măsuri. România îndeplineşte. dezvoltarea continuă a culturii antreprenoriale. în general angajamentele şi cerinţele rezultate din negocierile de aderare în domeniul IMM. în continuare. pentru simplificarea cadrului legislativ şi administrativ. monitorizare şi evaluarea a impactului politicii pentru IMM necesită. eforturile României trebuie să se concentreze acum pe asigurarea completă şi eficientă a implementării strategiei IMM. Este necesară îmbunătăţirea în continuare a mediului de afaceri. 110 . Totuşi. România nu a cerut perioade de tranziţie în acest domeniu. Capacitatea acesteia de implementare. Dezvoltarea sectorului IMM a devenit o prioritate pentru România şi au fost făcute eforturi importante pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ. Asigurarea stabilităţii cadrului legislative şi garantarea aplicării efective a legislaţiei reprezintă priorităţi. de asemenea. Trebuie încurajată. Accesul la finanţare. România a avut o serie de iniţiative pentru sprijinirea IMM şi importanţa acestora a crescut substanţial. acestea rămân chestiuni asupra cărora trebuie să se acţioneze efectiv. Actele mărunte de corupţie reprezintă o constrângere pentru mediul de afaceri. Comisia a apreciat că era în România era clară necesitatea pentru o mai mare coerenţă în politica pentru IMM şi că era necesară întărirea structurilor de sprijin existente. în special prin construcţie instituţională. birocraţia şi implementarea neuniformă a legislaţiei continuă să reprezinte obstacole majore în dezvoltarea IMM şi în ciuda eforturilor considerabile. În vederea finalizării pregătirilor de aderare. mai sunt necesare eforturi considerabile până când ANIMMC poate fi considerată un organism guvernamental matur şi stabil. pentru creşterea accesului IMM la finanţare şi pentru aplicarea uniformă a legislaţiei. Implementarea Cartei Europene a Intreprinderilor Mici trebuie continuată pe baza progresului înregistrat până în prezent. spre deosebire de cea pentru simplificarea formulării. Procedura de aprobare tacită este binevenită dar este necesară îmbunătăţirea cunoştinţelor pentru implementarea la nivel local.

managementul sistemului Dunăre . Noile obiective se referă la poluarea urbană şi rurală. în anul 2004 a fost adoptată legislaţia ce clarifică standardele. siguranţa nucleară şi protecţia împotriva radiaţiilor. sistemul de alimentare cu energie şi carburanţi.Capitolul 17: Ştiinţă şi tehnologie Datorită specificităţii sale. procedurile şi criteriile pentru evaluarea capacităţii de cercetare. dar de existenţa condiţiilor necesare pentru participarea eficientă în Programele Cadru. dezvoltarea tehnologică şi inovare. în special asocierea cu succes la Programele Cadru. România continuă să fie asociată la Programul Cadru VI al CE de Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică şi la Programul Cadru VI Euratom. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic De la Raportul precedent s-au înregistrat câteva progrese în acest domeniu. Ministerului Educaţiei şi Cercetării i s-a alocat suplimentar 16 posturi de consilier de integrare. infrastructura de transport. Planul Naţional de Cercetare. dezvoltare şi inovare) care are ca sarcini coordonarea şi monitorizarea aplicării normelor din domeniu. Capacitatea de implementare nu depinde de aplicarea şi implementarea prevederilor legale. Sistemul Punctelor Naţionale şi Regionale de Contact a fost reorganizat şi extins în vederea îmbunătăţirii participării la Programul Cadru VI. dintre care 4 au fost deja ocupate în urma concursurilor organizate între iunie şi octombrie 2003. acquis-ul în domeniul ştiinţei şi cercetării nu necesită transpunere în legislaţia naţională. Pentru a stopa exodul materiei cenuşii. integrarea europeană a oraşelor şi regiunilor din România. În iunie 2004 a fost adoptată legea privind codul de conduită în cercetarea ştiinţifică. Dezvoltare Tehnologică şi Inovare a fost actualizat şi durata sa a fost extinsă până în anul 2006. Structura şi obiectivele Planului Naţional de Cercetare. 111 .Marea Neagră. În decembrie 2003. Guvernul României a adoptat strategia Naţională în domeniul Proprietăţii Intelectuale pentru perioada 2003-2007. Pentru a asigura implementarea cu succes a alacquis-ului în acest domeniu. România şi-a propus ca sumele acordate cercetării să atingă 1% din PIB până în anul 2007 şi 3% din PIB până în 2010. România va trebui să creeze capacităţile de implementare necesare în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice. inclusiv o creştere a numărului de personal implicat în activităţile Programului Cadru. Dezvoltare Tehnologică şi Inovare au fost modificate în conformitate cu Planul UE de Aderare. Creşterea bugetului pentru cercetare a fost inclusă în noua legislaţie. Această lege înfiinţează o nouă instituţie (Consiliul Naţional al eticii în cercetare.

Comunitatea va contribui la dezvoltarea calităţii educaţiei şi la implementarea unei politici de formare vocaţională care să sprijine şi să completeze acţiunile statelor membre. Reprezentanţii României continuă să participe ca observatori la întâlnirile din cadrul Programului Cadru VI. Cooperarea între sectorul de cercetare şi întreprinderi trebuie să continue. resursele bugetare alocate în prezent Cercetării şi Dezvoltării Tehnologice sunt scăzute şi necesită să fie crescute considerabil în vederea atingerii pragului de 3% din PIB până în anul 2010.Evaluarea generală Cadrul de cooperare în domeniul ştiinţei şi cercetării. Capitolul 18: Educaţie. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. România nu a solicitat perioade de tranziţie şi în general îndeplineşte angajamentele şi cerinţele asumate în cadrul procesului de negociere. formarea profesională şi tineretul reprezintă în primul rând responsabilităţi ale statelor membre. Concluzii În Opinia sa din 1997. De la acea Opinie. Statele membre trebuie să deţină structuri de implementare operaţionale pentru a putea participa efectiv la programele comunitare incluse la acest capitol (Leonardo da Vinci. Pentru a finaliza pregătirile pentru aderare. Socrate şi Tineret). România a înregistrat progrese continue şi a sporit cooperarea cu UE în acest domeniu. formare profesională şi tineret Educaţia. Deşi se prefigurează o creştere a alocărilor bugetare. Tratatul Comunităţilor Europene stipulează că. prag stabilit la Consiliul European de la Barcelona. Pentru a asigura asocierea cu succes la Programele Cadru relevante ca şi participarea eficientă la Spaţiul de Cercetare European trebuie să se dezvolte capacitatea de administrare în domeniul cercetării şi infrastructurii. inclusiv Punctele Naţionale de Contact. Comisia a specificat că procesul de transformare a cercetării într-una competitivă la nivel internaţional va necesita eforturi mari. eforturile României trebuie să se concentreze spre întărirea capacităţii administrative în domeniul cercetării şi a infrastructurii pentru a obţine mai multe beneficii de la asocierea cu Programele Cadru relevante. dar nu sunt de aşteptat să apară probleme majore. Acquis-ul comunitar specific acestui domeniu constă este reprezentat de Directiva privind educaţia copiilor şi a muncitorilor migranţi şi de către programele de acţiune şi recomandările făcute. continuă să fie bine implementat. 112 . În prezent 19 instituţii din România cooperează cu 13 reţele de cercetare din cadrul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

care include parteneri sociali. În vederea unei utilizări mai eficiente a resurselor. Ministerul Educaţiei a adoptat legislaţia de implementare. În decembrie 2003. Legislaţia adoptată în iunie 2004 prevede reorganizarea studiilor universitare în trei cicluri (Licenţă. ceea ce are efecte pozitive asupra cifrelor de şcolarizare (în mod special în ceea ce priveşte învăţământul liceal). în conformitate cu legea privind auditul public intern. stabilind unităţile de audit intern în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi unităţilor subordonate acestuia. Au fost introduse amendamente la Legea învăţământului şi la Legea privind statutul profesorilor care urmăresc întărirea descentralizării în educaţie şi îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare. În ceea ce priveşte reforma în domeniul învăţământului şi a sistemului de formare. Master şi Doctorat). Socrate şi Tineret. Investiţiile în educaţie vor creşte gradual până în 2007. Legislaţia va fi gradual aplicată începând cu septembrie 2004. ci de către Consorţiumurile regionale care au elaborat Planuri Educaţionale de Acţiune la nivel Regional pe termen mediu. Planificarea pentru Educaţia Tehnică şi Vocaţională nu mai este realizată la nivel central. ajungând până la 6% din PNB. Leonardo da Vinci. în timpul perioadei de referinţă. 113 . În martie 2004. astfel fiind pavat drumul pentru o integrare mai strânsă a formării vocale iniţiale şi a celei continue. România continuă să participe la a doua generaţie a programelor comunitare. inclusiv cele trei agenţii care se ocupa de programele comunitare. rămâne sub autoritatea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. pe baza unor acorduri de parteneriat. A fost înfiinţată o Agenţie Naţională pentru Calificare. care gestionează programul comunitar Tineret. în timp ce Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tineretului. Şcolile vor fi conduse de către un consiliu de administraţie prezidat de director şi în componenţa căruia se regăseşte o reprezentare limitată a comunităţii locale. România a continuat să înregistreze progrese. Legislaţia de implementare a Directivei referitoare la educaţia copiilor şi muncitorii migranţi a fost adoptată în Martie 2004. responsabilitatea pentru politica de tineret a fost încredinţată unei autorităţi independente în coordonarea Primului Ministru. Cadrul legislativ pentru formarea adulţilor a fost consolidat în Noiembrie 2003 prin adoptarea reglementării privind autorizarea furnizorilor de servicii de formare şi metodologia pentru certificarea formării adulţilor. Numărul şcolilor a crescut considerabil. au avut loc schimbări importante.Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic De la publicarea ultimului Raport periodic al Comisiei Europene. universităţile vor avea posibilitatea să înfiinţeze în mod voluntar consorţii.

Totuşi. Legislaţia românească este aliniată la Directiva privind educaţia copiilor şi muncitorii migranţi. România a înregistrat progrese constante şi a continuat să-şi reformeze sistemul de învăţământ. această măsură nu pare a avea un impact major asupra participării în cazurile menţionate. Resursele bugetare alocate învăţământului rămân mici în comparaţie cu media UE. De la emiterea Opiniei. remunerarea inadecvată şi condiţiile nesatisfăcătoare de muncă în cadrul Agenţiei Naţionale reprezintă un obstacol pentru gestiunea acestor trei programe. Accesul la educaţie şi la formarea continuă rămâne o problemă importantă. România participă la programele comunitare relevante. în special în ceea ce priveşte programele Leonardo da Vinci şi Tineret. Impactul noului proces de autorizare a furnizorilor de servicii de formare în domeniul formării adulţilor trebuie monitorizat cu atenţie. rata de abandon şcolar la nivel primar s-a situat peste media celor 25 State Membre ale UE. Rolul partenerilor sociali în şcoli este într-o uşoară creştere. Fără resurse naţionale suplimentare. În mod special. Deşi învăţământul obligatoriu a fost extins la 10 ani începând cu anul şcolar 2003 – 2004. Cooperarea dintre Ministerele implicate. în special pentru populaţia Rroma. 114 . având o tendinţă de deteriorare în ultimii ani.Evaluare generală Dificultăţile privind gestiunea financiară a programelor comunitare au fost depăşite. dar progresele făcute în vederea implementării sunt mici. pentru a evita dificultăţile apărute ca urmare a noii organizări instituţionale. s-a îmbunătăţit. Comisia Europeană a concluzionat că în acest domeniu nu sunt probleme majore. Trebuie acordată atenţie coordonării dintre programul Tineret şi politicile naţionale de tineret. ratele de participare în învăţământul secundar şi terţiar şi în sistemul de formare a adulţilor nu arată încă o îmbunătăţire semnificativă în zonele rurale şi pentru grupurile dezavantajate. Necesitatea pregătirii iniţiale şi continue a profesorilor şi a formatorilor este recunoscută ca o prioritate şi inclusă în cadrul legislativ. dar legăturile dintre învăţământul vocaţional şi şcolile şi unităţile de pregătire trebuie să fie dezvoltate în continuare pentru a putea ocupa un rol central în cadrul procesului de reformă. ceea ce limitează impactul reformelor (a se vedea şi secţiunea de Criterii economice). calitatea învăţământului în zonele rurale nu poate fi ridicată în mod substanţial şi participarea va rămâne la un nivel scăzut împiedicând îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona. lipsa de personal. dar şi în comparaţie cu cele mai multe state candidate. Concluzii În Opinia sa din 1997. În anul 2003. inclusiv în domeniul formării adulţilor.

În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor au fost înregistrate progrese şi în ciuda unor amânări datorită unei disponibilităţi târzii a măsurilor de implementare. îmbunătăţirea managementului Agenţiei Naţionale şi a fondurilor comunitare reprezintă în continuare o condiţie pentru reluarea implementării normale a programului în România. mecanismul de soluţionare a disputelor. Capitolul 19: Telecomunicaţiile şi tehnologia informaţiei Acquis-ul în domeniul telecomunicaţiilor are menirea de a elimina obstacolele din calea bunei funcţionări a pieţei unice în domeniul serviciilor şi reţelelor de telecomunicaţii şi asigurarea accesului universal la serviciile moderne. MCTI a adoptat o strategie care are ca scop înfiinţarea în toată ţara a „telecentrelor”. în general. Pentru a finaliza pregătirile de aderare. îndeplineşte angajamentele şi cerinţele care decurg din negocierile de aderare la acest capitol. sunt necesare măsuri pentru îmbunătăţirea cadrului administrativ şi de muncă al celor trei agenţii naţionale care implementează programele comunitare şi pentru a îmbunătăţi semnificativ managementul financiar al programelor Leonardo da Vinci şi Tineret. Cu toate acestea. ce vor conduce la creşterea accesului 115 . În ceea ce priveşte Serviciul Universal. concurenţa dintre diferiţi actori de pe piaţă a început. rata răspândirii telefoniei mobile şi fixe rămâne mult sub media Uniunii Europene. Patru noi operatori şi-au lansat serviciile de telefonie fixă pe piaţa locală în câteva oraşe. alocarea frecvenţelor şi protecţia datelor. au fost emise noi acte legislative de implementare.167 şi-au exprimat dorinţa de a oferi reţele electronice publice de comunicaţii. emiterea licenţelor. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic România a continuat să facă progrese în domeniul liberalizării pieţei telecomunicaţiilor şi în domeniul alinierii complete la acquis.051 de companii în 2004. printr-un cadru de reglementare ce asigură serviciul universal.Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. numerotare. În ceea ce priveşte cadrul normativ. În anul 2002 UE a adoptat un nou cadru de reglementare pentru comunicaţiile electronice. au fost tratate domeniile referitoare la inter-conectivitate. dintre care 1. În ceea ce priveşte serviciile poştale. România nu a solicitat nici o perioadă de tranziţie şi. inclusiv în implementarea legislaţiei din domeniu. În particular. În special. În ceea ce priveşte programul Leonardo da Vinci. România trebuie să-şi concentreze eforturile pe dezvoltarea în continuare a capacităţii sale administrative în acest domeniu. transmiterea de date). Comunicarea electronică a devenit realitate în România odată cu creşterea numărului ofertanţilor de servicii de telefonie fixă prin reţelele publice. obiectivul este de a implementa piaţa unică prin deschiderea sectorului spre competiţie în mod gradual şi controlat. Numărul ofertanţilor şi a reţelelor de servicii de comunicare electronică înregistrate conform licenţelor generale aproape s-a dublat şi a atins numărul total de 2. 191 servicii de telefonie şi 693 vor oferi alte servicii (acces internet. tarifele.

Începând cu luna aprilie 2004. În februarie 2004. a deţinătorilor de portofoliu din reţelele de telefonie fixă şi mobilă. Cu toate acestea. Au fost realizate progrese în transpunerea acquis-ului privind serviciile poştale. Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANRC) a publicat un plan de acţiune detaliat pentru anul 2004 şi un raport al activităţii pe anul 2003. 116 . În timp ce numărul de cereri pentru autorizaţii generale în perioada de raportare aproape că s-a dublat. România a semnat un memorandum cu Comisia Europeană care pune bazele participării României la programul eTEN.la reţeaua de telefonie publică şi la alte servicii moderne. pre-alegerea furnizorului şi portabilitatea numerelor sunt puţin disponibile sau nu sunt disponibile de loc. România a devenit membră cu drepturi depline a Grupului Independent al Instituţiilor de Reglementare şi observator la Grupul European al Instituţiilor de Reglementare. Concurenţa pe piaţa serviciilor poştale este în creştere existând un număr de 132 de companii autorizate să ofere servicii poştale în 2004 în comparaţie cu 12 companii autorizate în 2003. Folosirea planului actual de numerotare constituie de asemenea un obstacol. Au fost realizate prevederile acquis-ului în privinţa limitelor de greutate şi de tarifare în domeniul serviciilor poştale. Evaluarea generală De la liberalizarea de jure a sectorului în ianuarie 2003 şi de la adoptarea şi aplicarea ulterioară a legislaţiei de implementare. ce are ca scop dezvoltarea serviciilor IT transeuropene. în ciuda întârzierilor iniţiale. În iunie 2004. ANRC a demarat procesul de definire a principalelor pieţe şi a identificării deturnărilor de comerţ semnificative. Facilităţi precum alegerea furnizorului. în fiecare sector. În directa subordine a preşedintelui ANRC a fost numit un nou consilier pentru integrarea europeană şi euro-atlantică. continuă să fie în acelaşi timp acţionar la câteva dintre companiile de comunicaţii. Regimul general de autorizare a serviciilor şi reţelelor de comunicare electronică a fost simplificat şi procedura de autorizare a fost pusă în conformitate cu legea Serviciului Universal. compania de stat Poşta Română este singura autorizată să ofere servicii universale în domeniul serviciilor poştale. nu au existat evoluţii rapide în intrările pe piaţă a noilor actori. MCTI are funcţia de a emite licenţe radio şi decizii ce pot influenţa întreaga piaţă. Structura organizaţională şi funcţională a Ministerului a rămas în esenţă aceeaşi. patru operatori noi şi-au lansat activitatea pe piaţa recent deschisă a telefoniei fixe şi alte companii şi-au lansat intenţia de a intra în curând pe piaţă. Nivelul scăzut şi neechilibrat al preţurilor impuse de deţinătorul de portofoliu rămâne un obstacol pentru noii intraţi pe piaţă. România va fi reprezentată la aceste organizaţii de către ANRC. piaţa telecomunicaţiilor din România a fost deschisă şi concurenţa dintre ofertanţii de servicii se dezvoltă gradual. Au fost făcute analize ale pieţelor angro şi cu amănuntul.

Deoarece România a hotărât să implementeze acquis-ul 2002 117 . pe termen scurt. abordarea generală este considerată calea cea mai eficientă de a atinge „disponibilitatea serviciilor telefonice la o locaţie fixă” pe termen mediu şi lung. În ceea ce priveşte obligaţia de oferire a serviciului universal. Controlul efectuat de către ANRC a preţurilor practicate de către deţinătorii de portofoliu nu a condus la alinierea preţurilor la costuri după cum este cerut de acquis. Cadrul legislativ aprobat îndeplineşte aproape în totalitate acquis-ul şi pieţele telecomunicaţiilor şi a serviciilor poştale sunt în mare parte liberalizate şi deschise concurenţei. România poate atinge pe termen mediu reglementările comunitare în domeniu. nu este în concordanţă cu acquis-ul în domeniul telecomunicaţiilor şi cu regulile de competiţie europene. în timp ce iniţiativa României de a introduce „telecentrele” nu pare. a îndeplini cerinţele acquis-ului. În ceea ce priveşte serviciile poştale este necesară alinierea în continuare la acquis. în special prin implementarea efectivă a interconexiunilor şi promovarea de către marii operatori a unei politici a preţurilor competitive. România nu a solicitat perioade de tranziţie şi în general îndeplineşte angajamentele şi cerinţele asumate în cadrul procesului de negociere. Pentru a finaliza pregătirile de aderare. Progres în acest domeniu se poate obţine prin implementarea în întregime a strategiei privind serviciile universale. O atenţie deosebită va trebui acordată alinierii şi implementării Directivei Cadru 2002 şi asigurării dispariţiei obstacolelor nejustificate din calea noilor intraţi pe piaţă. Situaţia legată de serviciile universale trebuie monitorizată pentru ca orice incompatibilitate cu acquis-ul să fie îndepărtată în timp util. Concluzii În Opinia sa din 1997. Trebuie acordată o atenţie sporită separării activităţii de reglementare de cea a proprietăţii. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. în special prevederile tranzitorii şi orientarea spre preţuri cu amănuntul şi angro ce încorporează toate costurile. Comisia îşi exprima încrederea că odată cu implementarea noii legislaţii în decursul următorilor ani. Cu toate acestea. Regimul de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor trebuie urgent modificat pentru a obţine o concordanţă completă cu prevederile acquis-ului.Trebuie să se asigure aplicarea totală a pre-condiţiilor stabilite în Directiva Cadru din 2002. Situaţia prezentă când MCTI exercită dreptul de proprietate al statului în câteva companii operaţionale şi în acelaşi timp are funcţii de reglementare importante. de creşterea investiţiilor străine. cât şi de managementul flexibil şi orientat spre piaţă a operatorului public. România a făcut progrese însemnate în alinierea la acquis şi în liberalizarea pieţei interne. Comisia a concluzionat că competitivitatea sectorului va depinde în mod crucial de accelerarea programei de modernizare pentru servicii şi reţele. datorită evoluţiei slabe şi a amânărilor în domeniul liberalizării. eforturile României trebuie să se concentreze spre liberalizarea completă a pieţei şi pe separarea clară între funcţiile de reglementare şi cele de proprietate avându-se în vedere reducerea la minimum a reglementărilor existente. Comisia a subliniat faptul că România poate avea unele dificultăţi în adoptarea modelului Comunităţii Europene în domeniul liberalizării telecomunicaţiilor. După prezentarea Opiniei.

Poziţia CNA a continuat să fie întărită prin revizuirea Legii cadru. capitolul mai include şi programele comunitare Cultura 2000. protecţia minorilor şi ordinea publică. ceea ce ar trebui să îmbunătăţească capacitatea Ministerului de a aborda politica în acest domeniu. În domeniul culturii. O combinaţie între aceste ajustări tehnice. În domeniul serviciilor poştale trebuie asigurată în continuare liberalizarea şi implementarea legislaţiei din acest domeniu. prevederile mai clare privind sancţiunile şi continuarea adoptării de măsuri de implementare indică avansul considerabil pe care îl are România în transpunerea acquis-ului comunitar. sunt necesare ajustări minore referitoare la reglajul fin al criteriilor de subsidiaritate pentru jurisdicţie.înainte de aderare (nefiind participant formal la articolul 7 din Directiva Cadru). Aceasta include cerinţe comune minimale privind jurisdicţia. publicitatea. România a continuat să participe la programul Cultura 2000. precum şi la retransmisie. Capitolul 20: Cultură şi politica în domeniul audiovizualului Acest capitol necesită alinierea legislativă la Directiva Televiziunii Transfrontiere. A mai fost angajată o persoană pentru a lucra în sectorul audiovizual. În vederea alinierii legislative complete. care creează condiţiile pentru libera circulaţie a transmisiilor în spaţiul Uniunii Europene. România a continuat să înregistreze progrese. promovarea operelor europene. De asemenea. Media Plus şi Formare Media. în ultimul an. Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) reprezintă autoritatea naţională de reglementare în domeniul audiovizualului. Legislaţia de implementare continuă să fie adoptată în mod corespunzător. Capacitatea administrativă a CNA a fost întărită prin pregătire în domeniul legislaţiei europene şi creşterea abilităţilor tehnice pentru monitorizare. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic În ceea ce priveşte alinierea legislativă la acquis-ul comunitar specific domeniului audiovizual. Având în vedere 118 . Evaluare generală Amendamentele aduse Legii cadru a audiovizualului din România au contribuit la alinierea la acquis-ul comunitar. care extinde mandatul membrilor Consiliului de la 4 la 6 ani pentru asigurarea independenţei politice a acestora. ea va trebui să aibă consultări informale cu Comisia în caz că apar astfel de situaţii. evenimentele majore. Ministerul Culturii şi Cultelor a participat de asemenea la procesul de formare. Legea cadru a României pentru acest sector a fost revizuită în octombrie 2003. precum şi dreptul la replică. clarifică procedurile de sancţionare şi introduce posibilitatea existenţei mai multor acţiuni nuanţate şi proporţionate.

în general .de exemplu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice. De la emiterea Opiniei. România ar trebui să continue să-şi întărească capacitatea administrativă şi să asigură în continuare formarea personalului implicat. în cazul selectării şi implementării acestor proiecte – şi sa aibă funcţionale structurile instituţionale necesare pentru a asigura o implementare solidă şi eficace din punct de vedere al managementului şi controlului financiar. Trebuie subliniat că regulamentele privind Fondurile structurale vor fi revizuite până cel târziu la sfârşitul anului 2006. 119 . România nu a solicitat nici o perioadă de tranziţie şi în general îndeplineşte angajamentele şi cerinţele ce decurg din negocierile de aderare la acest capitol. transparente şi efective a cadrului legislativ. Concluzii În Opinia sa din 1997. Negocierile la acest capitol au fost provizoriu închise. din regulamentele privind cadrul şi implementarea. eforturile României trebuie să se concentreze acum pe ajustările legislative minore care au mai rămas de făcut şi pe asigurarea implementării predictibile. adiţional adaptărilor structurale necesare din industria audiovizualului. trebuie continuate eforturile susţinute de la nivelul schimbărilor legislative. anumite aspecte legislative vor intra complet în vigoare la data aderării. România a înregistrat progrese semnificative. fiind necesare doar câteva ajustări minore. Acestea definesc regulile pentru elaborarea. aprobarea şi implementarea programelor finanţate din Fondurile structurale şi a acţiunilor din cadrul Fondului de Coeziune. Capitolul 21: Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale Acquis-ul din cadrul acestui capitol consistă. pentru ca România să îndeplinească cerinţele CE pe termen mediu din sectorul de audiovizual. Este esenţial ca Statele Membre să respecte legislaţia comunitară. concurenţei şi mediului.obligaţiile asumate de România la nivel internaţional. Pentru finalizarea pregătirilor de aderare. în principal. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic De la publicarea ultimului Raport. Comisia Europeană a concluzionat că. dar responsabilitatea implementării lor revine Statelor Membre. care nu necesită transpunere în legislaţia naţională. Aceste programe sunt negociate şi aprobate cu Comisia. s-au înregistrat progrese semnificativ în pregătirea pentru implementarea politicilor structurale. industria audiovizualului a continuat să evolueze şi legislaţia este în cea mai mare parte a ei în conformitate cu acquis-ul comunitar.

de asemenea. precum şi două autorităţi de plată. inclusiv verificările. la sfârşitul lunii martie 2004. în timp ce au fost adoptate anumite acte normative din domeniul mediului şi egalităţii dintre bărbaţi şi femei. În ceea ce priveşte cadrul legislativ. elementul cheie l-a constituit desemnarea. Evaluarea generală În ceea ce priveşte organizarea teritorială. una pentru Fondul European de Dezvoltare Regională. 120 . oficializează regiunile NUTS II prin furnizarea listei judeţelor care formează regiunile respective. În ceea ce priveşte managementul şi controlul financiar. A fost creat un sistem de monitorizare la nivel regional pentru programele de pre-aderare. Legat de structurile instituţionale. prin lansarea elaborării analizelor socio-economice. în aprilie 2004 prin desemnarea autorităţii de management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar. Nu s-au înregistrat progrese importante în domeniul statisticii regionale. În iulie 2004. a fost finalizat PND 2004-2006. a Ministerului Finanţelor Publice ca autoritate de management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar şi pentru Fondul de Coeziune. inclusiv. Acesta va asigura coordonarea inter-ministerială în vederea pregătirii procesului de implementare a politicilor structurale. MFP a stabilit principiile sistemelor de management şi control financiar în conformitate cu cerinţele Fondurilor structurale. majoritatea evoluţiilor sunt legate de cadrul instituţional. Nu pot fi raportate evoluţii majore privind cofinanţarea şi mecanismele bugetare. Sunt în curs de înfiinţare unităţi de monitorizare în cadrul tuturor autorităţilor de management ale Programelor Operaţionale. crearea Comitetelor de Monitorizare. Legea dezvoltării regionale amendată în iunie 2004. în consecinţă. Ca urmare a acestui act normativ. sub preşedinţia MFP. HG din aprilie 2004 privind stabilirea cadrului instituţional stabileşte. a fost înfiinţat Comitetul Naţional pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi una care să acopere FEOGA şi IFOP. În iulie 2004. Au fost stabilite clar principalele responsabilităţi şi sarcini ale autorităţilor de management şi plată. în decembrie 2003. HG din aprilie 2004 stabileşte responsabilităţile autorităţilor de management. În ceea ce priveşte pregătirea pentru programarea Fondurilor structurale. certificarea şi cheltuielile. In iulie a fost adoptată o Hotărâre pentru a ţine cont de schimbările instituţionale cu privire la procesul de programare. adoptat de Guvern. de asemenea. toate autorităţile de management pentru Programele Operaţionale. România a convenit cu Comisia asupra unei clasificări a regiunilor la nivelul NUTS II. implementarea şi managementul instrumentelor structurale a fost amendat. a fost adoptată o HG pentru stabilirea bazei legale pentru desemnarea organismelor intermediare. printr-un proces consultativ de parteneriat. Elaborarea PND 2007-2013 a început în mai 2004. HG privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea.În ceea ce priveşte organizarea teritorială. Actul normativ desemnează. responsabilităţile pentru monitorizare şi evaluare.

atât la nivel central cât. pregătirea tuturor nivelelor administraţiei necesită acum atenţie deplină. Este necesară stabilirea unei coordonări inter . Capacitatea de cofinanţare la nivel local reprezintă un motiv de procupare datorită ratei limitate de îndatorare a autorităţilor locale care constrânge deja capacitatea acestora de cofinanţare a fondurilor de pre-aderare. Caracterul multi-anual al bugetului este consfinţit de Legea Finanţelor Publice dar în ceea ce priveşte cofinaţarea programelor structurale. pentru a avea timp suficient pentru a aduce capacitatea acestor organisme la nivelul cerut. conform Regulamentelor Fondurilor structurale. precum şi încadrarea în calendarul destul de strâns pentru pregătirea PND 2007-2013 şi a programelor operaţionale. România trebuie să acorde o atenţie specială concordanţei cu politicile comunitare.instituţionale efective şi a unor mecanisme de cooperare între autorităţile de plată. mediului şi concurenţei. PND 2007-2013 va necesita o analiză mai profundă în ceea ce priveşte conceperea politicii de coeziune a României (mai ales în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare generală. În acest sens. în calitate de AM pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Competitivitate. analiza SWOT şi demarcarea clară dintre programele regionale şi sectoriale. la nivel regional. credibilitatea schemelor de recrutare şi păstrare utilizate de autorităţile de management şi organismele intermediare ar putea fi stânjenite de atractivitatea redusă a statutului de funcţionar public. PND 2004-2006 reprezintă un punct de plecare pentru planul cerut în cadrul Fondurilor structurale. în vederea evitării suprapunerii structurilor şi pentru a permite o tranziţie lină şi eficientă. România trebuie să implementeze măsurile planificate pentru a asigura verificarea eficientă atât în faza de programare cât şi în cea implementare în tot sistemul. este necesară punerea în aplicare a legislaţiei pentru îmbunătăţirea statutului de funcţionar public şi pentru asigurarea unei remunerări adecvate. şi MMSSF ca AM pentru Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. regionale şi ale UE) şi un proces de consultare mai larg şi mai eficient. Totuşi. trebuie proiectat transferul de expertiză de la managementul fondurilor de preaderare la managementul viitoarelor Fonduri structurale. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă. România are nevoie să se asigure că sistemul bugetar furnizează suficientă flexibilitate şi ca mecanismul de alocare trimestrială nu devine un obstacol pentru cofinanţarea fără dificultăţi a principalelor operaţii. apartenenţa programelor şi realizarea unui consens eficient. Toate autorităţile de management (AM) au fost desemnate dar se află în diferite stadii de pregătire a atribuţiilor lor viitoare Ţinând cont de timpul scurt rămas la dispoziţie. mai ales. 121 . O atenţie imediată trebuie acordată în mod special MEC. precum şi combinarea priorităţilor naţionale. Structurile parteneriale stabilite în 2002 trebuie dezvoltate în continuare pentru a asigura participarea deplină a tuturor factorilor relevanţi. mai ales în ceea ce priveşte domeniile achiziţiilor publice.În ceea ce priveşte compatibilitatea cu politica şi legislaţia UE a operaţiilor privind Fondurile structurale şi Fondul de coeziune. În plus. Desemnarea Organismelor Intermediare trebuie finalizată cât mai curând posibil.

a mecanismelor de monitorizare şi evaluare. identificarea şi clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor autorităţilor existente şi pentru întărirea unei structuri administrative adecvate înainte ca România să fie capabilă să aplice regulile Comunităţii şi să canalizeze fondurile specifice politicilor structurale ale UE. România trebuie să utilizeze în cel mai adecvat mod instrumentele de pre-aderare. Concluzii În Opinia sa din 1997. Capacitatea administrativă a României de a gestiona fonduri comunitare şi de a aplica o politică regională integrată necesită clar o îmbunătăţire. programării şi identificării proiectelor. E necesar ca România să se concentreze pe capacitatea administrativă şi pe pregătirea întregului sistem. Evaluarea activităţilor trebuie proiectată ca o componentă integrată a implementării viitoarelor Fonduri structurale. România a demonstrat că e din ce în ce mai conştientă de necesitatea unei politici regionale. 122 . regional şi local pentru a permite României să culeagă toate beneficiile provenind din utilizarea viitoarelor instrumente. Sunt disponibile statistici la nivel regional dar trebuie avută în vedere definirea şi calcularea în continuare a indicatorilor regionali de încredere. Comisia a ajuns la concluzia că. în vederea gestionării eficiente a Fondurilor structurale. de la autorităţi de management şi organisme intermediare până la beneficiarii finali. România nu a solicitat nici un fel de aranjament tranzitoriu şi îndeplineşte. Opinia a evidenţiat că sunt necesare încă eforturi semnificative pentru definirea bazei legale. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. eforturile României trebuie să se concentreze acum pe operaţionalizarea totală a structurilor de la nivel central. precum şi a capacităţii de pregătire a proiectelor. politic.Angajamentele bugetare luate în cadrul liniei curente de proiecte din domeniul transporturilor trebuie evaluată cu atenţie la nivel naţional deoarece ar putea stingheri capacitatea bugetului de stat de a cofinanţa în viitor proiectele finanţate de UE. în special la nivel local. Principiile managementului şi controlului financiar au fost stabilite în conformitate cu cerinţele Fondurilor structurale dar implementarea lor va trebui demonstrată în practică. De la data publicării Opiniei până în prezent. În pregătirea pentru Fondurilor structurale şi Fondul de coeziune. angajamentele şi cerinţele rezultate din negocierile de aderare. în acest domeniu În vederea finalizării pregătirilor de aderare. în general. România a făcut progrese în termeni legislativi şi a făcut paşi importanţi pentru definirea structurilor administrative şi a cadrului general pentru gestionarea Fondurilor structurale. Este necesară îmbunătăţirea flexibilităţii şi capacităţii de cofinanţare.

În domeniul legislaţiei orizontale. dar totodată aduce beneficii pentru sănătatea publică şi reduce distrugerile costisitoare ale pădurilor. precum şi un ghid pentru implementarea acesteia. În special. Acquis-ul comunitar cuprinde peste 200 de acte normative acoperind sectoarele de legislaţie orizontală. în special în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei care implementează aspectele referitoare la conţinutul de sulf al combustibililor lichizi. România a luat măsuri în vederea planificării şi întăririi capacităţii sale administrative în acest domeniu. Cu privire la calitatea aerului. A fost stabilită o procedură pentru consultarea publicului. managementul deşeurilor şi chimicalelor. A fost actualizat inventarul depozitelor de deşeuri municipale 123 . au fost adoptate acte normative privind transportul deşeurilor şi normele tehnice pentru folosirea deşeurilor din agricultură. Este în curs de realizare revizuirea strategiei naţionale precum şi a planului de acţiune în domeniul gestionării deşeurilor. Au fost publicate procedurile pentru elaborarea şi implementarea planurilor de management a calităţii aerului şi au fost aprobate strategia naţională şi planul naţional de acţiune pentru protecţia atmosferei. poluare a apei şi a aerului. s-a întrunit o singură dată în perioada de referinţă. emisiile de compuşi organici volatili şi condiţiile pentru comercializarea motorinei şi a combustibililor diesel. biotehnologie. În ceea ce priveşte integrarea aspectelor de mediu în celelalte politici. Comitetul interministerial. a fost adoptată legislaţia privind procedurile referitoare la evaluarea impactului de mediu (EIA) şi evaluarea strategică de mediu (SEA). În sectorul managementului deşeurilor. În vederea implementării şi aplicării acquis-ului de mediu. este imperativă existenţa unei administraţii puternice şi bine echipate la nivel naţional. protecţia naturii. Ea se bazează pe integrarea protecţiei mediului în celelalte politici comunitare. peisajelor şi ale zonelor de pescuit. regional şi local. pe lupta împotriva poluării mediului la sursă şi pe împărţirea responsabilităţii. clădirilor. poluare industrială şi management al riscului. nu se constată nici un progres semnificativ. Au fost definite zonele pentru managementul şi evaluarea calităţii aerului. desemnarea organismelor de inspecţie. România a continuat să înregistreze progrese în ceea ce priveşte transpunerea şi totodată a făcut anumiţi paşi în vederea implementării şi aplicării legislaţiei. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic De la ultimul Raport de ţară. zgomot şi protecţie împotriva radiaţiilor. pe principiul poluatorul plăteşte. Asigurarea conformării la acquis-ul comunitar necesită investiţii semnificative. înfiinţat în vederea coordonării şi aprobării politicilor şi strategiilor sectoriale. au fost înregistrate progrese. A fost întreprinsă o evaluare preliminară a aerului şi a fost creată o reţea pentru monitorizarea calităţii aerului în cadrul unor aglomerări.Capitolul 22: Protecţia mediului Politica comunitară de mediu urmăreşte să promoveze dezvoltarea durabilă şi să protejeze mediul pentru generaţiile prezente şi viitoare. pe acţiunile preventive.

au fost adoptate reglementări privind monitorizarea calităţii apei în legătură cu anumite substanţe periculoase şi normele de igienă la îmbutelierea sticlelor de apă. a fost amendată şi legislaţia privind apa potabilă. în martie 2004. precum şi înfiinţarea altor depozite. au continuat să fie înregistrate progrese în ceea ce priveşte realizarea reţelei Natura 2000 şi transpunerea actelor normative specifice acestui domeniu. A fost finalizat un prim exerciţiu pentru realizarea unui registru a emisiilor poluante. Au fost înfiinţate Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi cele opt agenţii regionale pentru protecţia mediului. A fost revizuit inventarul instalaţiilor care sunt sub incidenţa controlului şi prevenirii integrate a poluării şi a fost realizată o evaluare a acestor instalaţii. România a făcut paşi în vederea declarării întregului său teritoriu drept zonă sensibilă. În ceea ce priveşte poluarea industrială şi managementul riscului. căile ferate şi aeroporturile relevante. Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor a fost desemnat drept autoritate competentă în domeniul transportului de deşeuri. Au fost adoptate acte normative privind sistemul integrat de monitorizare a poluării cu nitraţi şi aprobarea programelor pentru monitorizarea poluării provenind din agricultură. A fost elaborată o metodologie pentru desemnarea zonelor vulnerabile afectate de poluarea cu nitraţi şi care sunt situate în apropierea apelor.nepericuloase. Au fost adoptate acte normative privind substanţele care afectează stratul de ozon şi aprobarea programului naţional actualizat pentru eliminarea acestora. a fost reorganizată în 2004. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă. A fost elaborat un inventar al practicilor care implică riscul de expunere la radiaţii ionizante. au fost înregistrate progrese limitate. Este în curs de desfăşurare angajarea de personal nou. de asemenea. Legea Apelor a fost amendată pentru a fi aliniată la Directiva Cadru a Apei şi. Se pot constata anumite progrese şi în sectorului de zgomot. După ce a fuzionat cu Ministerul Agriculturii în iunie 2003. S-au înregistrat trei solicitări pentru astfel de transporturi. Este în curs de desfăşurare închiderea şi reconstrucţia depozitelor existente. Garda Naţională de Mediu. iar angajarea personalului necesar acestora a început în primăvara lui 2004. În ceea ce priveşte siguranţa nucleară şi protecţia împotriva radiaţiilor. Cu privire la protecţia naturii. organism specializat pentru inspecţie şi control. A fost realizată o evaluare a zgomotului ambiental şi au fost identificate aglomeraţiilor urbane. De asemenea. Ca parte a strategiei de creştere a numărului angajaţilor în perioada 124 . În ceea ce priveşte tratarea apelor urbane uzate. A fost realizată o bază de date pentru solicitările de licenţiere şi emiterea de licenţe pentru transportul de materiale radioactive. aceeaşi situaţie se înregistrează şi în cazul celor 34 de agenţii locale pentru protecţia mediului. În domeniul chimicalelor şi a organismelor modificate genetic. în ultimul an sectorul de mediu a fost afectat de schimbări instituţionale majore. Au fost pregătite planuri de acţiune pentru aglomerări şi a fost realizată o evaluare a infrastructurii actuale pentru transportul apelor uzate. În ceea ce priveşte calitatea apei. inclusiv cu privire la emiterea permiselor integrate de mediu. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a fost recreat ca minister separat. autostrăzile. au fost în continuare înregistrate progrese referitoare la publicarea noilor norme de siguranţă şi protecţie împotriva radiaţiilor. pentru care s-au emis licenţe (a se vedea şi capitolul 14 – „Energie”). se constată evoluţii referitoare la adoptarea legislaţiei de implementare.

procedurile de evaluare a impactului de mediu sunt funcţionale şi calitatea evaluărilor de impact întreprinse pare să se îmbunătăţească. iar planurile de implementare şi sistemele de monitorizare trebuie pregătite şi implementate. Trebuie elaborat un program naţional care să stabilească un plafon maxim al emisiilor. Este necesară continuarea pregătirii autorităţilor relevante în acest domeniu. Evaluare generală În domeniul legislaţiei orizontale. trebuie finalizată transpunerea reglementărilor comunitare privind evaluarea impactului de mediu. Sunt încă necesare eforturi în vederea conştientizării importanţei acestui subiect de către cei interesaţi şi în vederea implicării şi participării acestora în procesul de implementare. trebuie încă finalizat procesul de transpunere. în special în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor. este necesară întărirea capacităţii administrative la nivel regional şi municipal în vederea asigurării coordonării între autorităţi. trebuie finalizată transpunerea reglementărilor comunitare referitoare la emisiile provenind de la maşinile mobile non-rutiere. Sunt necesare în continuare eforturi pentru asigurarea implementării până la data aderării a prevederilor referitoare la substanţele care depreciază stratul de ozon. în special în ceea ce priveşte incinerarea deşeurilor. În ceea ce priveşte chimicalele şi organismele modificate genetic. Trebuie adoptat planul naţional de gestionare a deşeurilor. precum şi planurile corespunzătoare de la nivel regional. au fost aprobate 736 de posturi suplimentare pentru administraţia de mediu. trebuie finalizată pregătirea inventarelor. trebuie finalizată armonizarea legislaţiei. trebuie finalizată transpunerea acquis-ului comunitar. Sunt în curs de desfăşurare activităţi pentru colectarea datelor în vederea stabilirii zonelor special protejate pentru păsări şi totodată este în curs de realizare o listă a site-urilor de importanţă comunitară pentru finalizarea reţelei Natura 2000. Trebuie finalizate diversele evaluări privind calitatea aerului.2004-2006. pentru anul 2004. 125 . Este necesară realizarea pregătirii personalului care lucrează în domeniu. a programelor. Capacitatea administrativă trebuie întărită în vederea pregătirii măsurilor de protecţie care trebuie aplicate până la data aderării. vehiculele uzate şi deşeurile de echipament electric şi electronic. În ceea ce priveşte poluarea industrială şi managementul de risc. instalaţiile mari de ardere şi compuşii volatili proveniţi din solvenţi organici. trebuie finalizate reglementările referitoare la biocide. În sectorul de protecţie a naturii au continuat să fie făcuţi paşi în vederea implementării. Referitor la implementare. Referitor la calitatea apei. Totuşi. a procedurii de emitere a permiselor şi a sistemelor de monitorizare. În ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei. Cu privire la calitatea aerului. Sunt necesare în continuare eforturi pentru asigurarea emiterii de permise de mediu. Trebuie înfiinţate şi întărite sisteme de colectare a deşeurilor şi facilităţi pentru recuperare şi depozitare. În domeniul gestiunii deşeurilor. evaluarea de risc a substanţelor existente şi la exportul şi importul anumitor substanţe chimice periculoase. în special în ceea ce priveşte deversarea de substanţe periculoase în apele de suprafaţă.

Comisia Europeană a concluzionat că România va trebui să dea o prioritate mai mare aspectelor de mediu. emiterea anumitor poluanţi în aer de către instalaţiile mari de ardere şi 126 . Concluzii În Opinia sa din 1997. inclusiv pe termen mediu. să sporească în mod semnificativ resursele financiare şi de altă natură şi să-şi întărească capacitatea administrativă. În cadrul Opiniei. trebuie asigurate investiţii masive. regional şi local. asigurându-se în acelaşi timp calificarea profesională necesară şi realizându-se după aceea activităţi continue de pregătire. România a tins un nivel satisfăcător de aliniere legislativă şi a luat decizii în vederea întării capacităţii administrative. deşeuri de echipament electric şi electronic. calitatea apei destinate consumului uman. dar implementarea completă reprezintă încă o provocare majoră. Recrutarea personalului trebuie realizată aşa cum a fost planificată. precum şi în scopul întăririi capacităţii administrative. deciziile luate în cursul ultimilor ani în termeni de organizare şi angajare de personal suplimentar reprezintă o evoluţie pozitivă. în special în ceea ce priveşte supravegherea transporturilor de deşeuri radioactive. prevenirea şi controlul integrat al poluării. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă. În vederea implementării acquis-ului comunitar de mediu. De la emiterea Opiniei. România a înregistrat progrese semnificative în alinierea legislaţiei sale la acquis-ul comunitar în majoritatea sectoarelor de mediu şi în pregătirea pentru implementarea acesteia.În sectorul de zgomot. ambalare şi deşeuri din ambalaje. tratamentul apelor urbane uzate. România trebuie să continue eforturile necesare în vederea asigurării unor resurse bugetare suficiente pentru sectorul de mediu în vederea finalizării pregătirilor pentru aderare. este necesară realizarea unor investiţii majore şi a unui efort administrativ considerabil (de exemplu în domeniul legislaţiei privind tratamentul apelor uzate. a fost de asemenea precizat că. În domeniul siguranţei nucleare şi protecţiei împotriva radiaţiilor. este necesar să se realizeze o definire clară a responsabilităţilor şi a procedurilor adecvate de cooperare şi coordonare între structurile administrative existente la nivel naţional. inclusiv în ceea ce priveşte realizarea investiţiilor. Negocierile la acest capitol continuă. apa potabilă. A început să pună în aplicare strategii pentru implementarea acquis-ului de mediu. se va putea transpune acquis-ul de mediu în termen mediu şi lung. trebuie finalizat procesul de transpunere în cea ce priveşte evaluarea şi managementul zgomotului ambiental. România a solicitat perioade de tranziţie pentru zece directive (privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili rezultând din depozitarea petrolului. deversarea de substanţe periculoase în apele de suprafaţă. De asemenea. S-a estimat că dacă o asemenea strategie este urmată. depozitarea deşeurilor. România trebuie să continue să integreze cerinţele de protecţie a mediului în definirea şi implementarea tuturor celorlalte politici şi să promoveze dezvoltarea durabilă. trebuie finalizat procesul de transpunere. Capacităţile instituţionale corespunzătoare trebuie întărite. să implementeze strategii şi programe de lucru de mediu. pentru a se realiza conformitatea cu prevederile legislaţiei. gestiunea deşeurilor şi poluarea aerului) pe termen foarte lung.

incluzând sistemul de supraveghere a pieţei şi a rolului asociaţiilor de consumatori. Trebuie realizate şi implementate prioritar planuri financiare şi investiţii adecvate. vânzarea la distanta şi din uşă în uşă. Eforturi suplimentare sunt necesare pentru implementarea completă a legislaţiei în sectoare cheie precum calitatea aerului. chimicale. Capitolul 23: Protecţia şi sănătatea consumatorilor Acquis-ul cuprinde protecţia intereselor economice ale consumatorilor (privind publicitatea înşelătoare si comparativă. siguranţa nucleară şi protecţia împotriva radiaţiilor. o atenţie deosebită trebuie acordată înfiinţării şi finalizării structurilor de implementare necesare. în timpul perioadei de raportare.incinerarea deşeurilor) şi pentru un Regulament (privind supravegherea şi controlul transportului deşeurilor). emiterea permiselor integrate de mediu şi chimicale. pachete de călătorie. calitatea aerului. aspecte concrete pentru vânzarea bunurilor de consum si a garanţiilor aferente şi marketingul la distanţă al serviciilor financiare ale consumatorilor). poluarea industrială. imitaţii periculoase şi siguranţa generală a produsului). Procedurile de angajare în administraţia de mediu par a fi bine puse la punct şi acestea ar trebui să crească performanţa serviciilor publice. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic În domeniul protecţiei şi sănătăţii consumatorilor au fost făcute progrese semnificative de la ultimul Raport Anual. calitatea apei. termene contractuale inechitabile. regional şi local. managementul deşeurilor. au fost făcute progrese legislative considerabile prin adoptarea de acte normative menite să transpună acquis-ul în domeniul securităţii generale a produselor si al responsabilităţii producătorilor pentru producerea de pagube generate de produsele cu defecte. managementul deşeurilor. numărul de personal al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a crescut şi este în derulare procesul de 127 . Statele membre UE trebuie sa consolideze implementarea acquis-ului prin mecanismul de soluţionare a diferendelor în cadrul si in afara curţii de justiţie a sistemului administrativ. regulamente pentru protecţia intereselor consumatorilor. precum şi realizării coordonării între diferitele niveluri administrative şi cu alte autorităţi relevante. Strategia şi Planul de Acţiune în domeniul Gestiunii Deşeurilor se află în curs de elaborare. În vederea pregătirii pentru aderare. trebuie acordată o atenţie deosebită finalizării procesului de transpunere în ceea ce priveşte anumite aspecte de legislaţie orizontală. În ceea ce priveşte sistemul de supraveghere a pieţei. De asemenea. zgomot. în condiţiile în care continuă să fie alocate resurse bugetare suficiente pentru sectorul de mediu. precum şi siguranţa generală a bunurilor (răspundere pentru produsele defecte. creditul de consum. calitatea apei. protecţia naturii. time-share. adoptarea şi implementarea lor finală ar trebui să îmbunătăţească situaţia din sectorul deşeurilor. Referitor la măsurile privind securitatea produselor. inclusiv întăririi capacităţii administrative la nivel naţional. indicatorul de preţ.

Au continuat să fie întreprinse acţiuni de informare şi educare a populaţiei în privinţa aspectelor de protecţie a consumatorilor.iunie 2004. Consiliile Consultative de coordonare a activităţii de supraveghere a pieţei la nivel local sunt mult mai eficiente: ele se întâlnesc in mod regulat. În domeniul insecurităţii produselor au fost înregistrate progrese legislative semnificative. au fost adoptate acte normative privind vânzarea de produse şi de garanţii aferente acestora. Componenţa Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieţei. pe cont propriu sau în cooperare cu alte organisme de supraveghere a pieţei. au fost primite 14 notificări pentru produse nealimentare periculoase. încălcările fiind sancţionate prin amenzi si prin interzicerea comercializării sau prin retragerea de pe piaţă a produselor. Totuşi. De asemenea. Doar două dintre ele au reuşit să înfiinţeze centre pilot de consiliere si informare şi sunt active pe planul informării corecte a consumatorilor. care asigură coordonarea generală a activităţii de supraveghere a pieţei. În decursul aceleiaşi perioade. 128 . precum şi codul consumatorului. În ceea ce priveşte reprezentarea asociaţiilor de consumatori. in general. inclusiv prin activităţi desfăşurate în cadrul şcolilor. protejarea anumitor aspecte ale contractului de obţinere in regim time-share a dreptului de utilizare a unor proprietăţi imobiliare. Totodată. Astfel. a fost modificata pentru a include Ministerul Muncii. ANPC a organizat o serie de cursuri de pregătire pentru personalul care se ocupă de supravegherea pieţei şi de alte activităţi de implementare similare. au fost alocate resurse financiare suplimentare pentru laboratoare de testare şi pentru activităţile de supraveghere a pieţei. Produselor şi Serviciilor şi pentru Protecţia Consumatorului. au fost încheiate 41850 de procese verbale de constatare. în vreme ce unui număr de 31 li s-a interzis derularea de activităţi de producţie şi comerţ. asociaţia non-guvernamentală a consumatorilor si asociaţia exportatorilor si importatorilor. Asociaţiile de consumatori sunt încă inactive. Principalele probleme se refera la lipsa de fonduri şi a pregătirii personalului. creditul de consum. În cadrul TRAPEX (Sistemul privind schimbul de informaţii pentru produse periculoase).recrutare de personal nou. Solidarităţii Sociale si Familiei si Ministerul Comunicaţiilor si Tehnologiei Informaţiilor. Numărul de plângeri provenite de la consumatori a crescut in comparaţie cu anul precedent. Comitetul s-a întâlnit doar odată în timpul perioadei de referinţă. odată pe lună. precum si alte doua organizaţii. pentru care ANPC funcţionează ca şi punct de contact în România. au fost întreprinse 92100 de controale. Unui total de 3125 de societăţi li s-a interzis derularea de activităţi de comercializare. în ultimul an nu au fost înregistrate progrese. În comparaţie cu anul trecut. ANPC a continuat să desfăşoare acţiuni de control. aceste acţiuni de control au continuat într-un ritm accelerat: în perioada septembrie 2003 .

129 . În ultimul domeniu. Produselor. Concluzii În Opinia din 1997. ONG-urile ar trebui să fie mai activ implicate în procesul elaborării de standarde de securitate pentru produse de consum. Totuşi. deoarece consumatorii au nevoie sa cunoască cum să îşi revendice drepturile. Asociaţiile de consumatori trebuie să se implice mai mult în dezvoltarea şi implementarea unei politici privind protecţia consumatorului şi ele trebuie să fie consultate şi implicate în cazul tuturor iniţiativelor în domeniul protecţiei consumatorilor. România este aproape de a se alinia standardelor UE referitoare la protecţia consumatorului. din moment ce Comitetul s-a întâlnit doar odată în perioada de referinţă. Recentul Cod al Consumatorului include reguli specifice privind activitatea ONG-urilor care acţionează în domeniul protecţiei consumatorilor si acest aspect ar putea contribui la implicarea mai activă a asociaţiilor de consumatori. În ceea ce priveşte funcţionarea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieţei. Prevederile referitoare la hotărârile judecătoreşti trebuie sa fie parţial preluate in 2004 si in totalitate pana in 2007. Angajamentul Guvernului român de a susţine asociaţiile de consumatori trebuie sa continue.Evaluare generală Progrese legislative însemnate au fost făcute în legătură cu cele două măsuri legate de securitatea şi insecuritatea produselor. Serviciilor şi Protecţia Consumatorului. având în vedere că unele articole prevăd proceduri valabile doar pentru statele membre. încă nu a fost transpusă Directiva privind hotărârile judecătoreşti. si resurse financiare. Aceasta evoluţie pozitivă trebuie continuata şi activităţile de supravegherea a pieţei trebuie orientate în continuare către aspectele de securitate privind produsele nealimentare. precum si prin realizarea unor activităţi de pregătire si control. ANPC a continuat să desfăşoare acţiuni de control. Comisia a notat ca rămân de rezolvat aspecte ce ţin de aplicarea efectivă a acquis-ului. este foarte dificil să se evalueze progresele in acest domeniu. trebuie transpuse noile prevederi referitoare la comercializarea la distanţă a serviciilor financiare. Supravegherea pieţei ar fi mai eficientă dacă s-ar folosi metode de analiză a riscului care să vizeze produsele neconforme. Comisia a apreciat că România a atins un nivel de armonizare ridicat. Au fost făcute progrese în vederea întăririi capacităţii administrative a ANPC prin alocarea de personal suplimentar. O atenţie deosebită ar trebui acordată activităţilor de informare a consumatorilor. De asemenea. Aceste progrese ar trebui menţinute. autorităţile romane trebuie sa aplice criterii specifice pentru definirea asociaţiilor de consumatori la nivel naţional. Deşi guvernul a trebuit sa aducă mai multe amendamente sau să propună noi proiecte de legi. în special având în vedere că lipsa de resurse a făcut dificilă implementarea legislaţiei existente. Având in vedere numărul ridicat al asociaţiilor de consumatori. pe cont propriu sau în cooperare cu alte organisme de supraveghere a pieţei.

În privinţa unor chestiuni precum controlul la frontiere. Capacitatea administrativă trebuie să fie la nivelul acestor standarde până la momentul aderării. România a continuat într-un ritm constant procesul de aliniere legislativă şi a reuşit să ducă la îndeplinire o agendă legislativă încărcată. în noiembrie 2003 a fost adoptată o lege care stabileşte nivelul taxelor de notificare pentru operaţiunile de prelucrare a datelor personale. Capitolul 24: Cooperare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne Politicile UE în domeniul justiţiei şi afacerilor interne au ca obiectiv menţinerea şi dezvoltarea în continuare a Uniunii ca un spaţiu de libertate. migraţie. frauda şi corupţia. Totuşi. părţi substanţiale din acest acquis nu se aplică până la aderarea la UE. care să fie reprezentativă şi eficientă. precum şi organizarea poliţiei sunt de o importanţă crucială. cooperarea vamală. lupta împotriva terorismului. 130 . Mai mult decât atât. Evoluţiile pozitive in domeniul îmbunătăţirii capacităţii administrative si a coordonării generale a activităţii de supraveghere a pieţei trebuie menţinute. Trebuie continuate eforturile de dezvoltare a unei mişcări independente a consumatorilor din România. azilul. Statele Membre trebuie să fie capabile să asigure atingerea unor standarde acceptabile şi adecvate de implementare. precum şi instrumente legale în domeniul drepturilor omului. Pe parcursul perioadei de raportare.De la Opinia din 1997. trafic de droguri. Evoluţii de la ultimul Raport Periodic În perioada care s-a scurs de la ultimul Raport Periodic. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. Cea mai dezvoltată secţiune a acestui capitol se referă la acquis-ul Schengen. România a continuat să facă progrese legislative şi organizaţionale în numeroase domenii ale politicii JAI. Pentru a facilita pregătirea pentru aderare. România nu a solicitat perioade de tranziţie si îndeplineşte angajamentele si cerinţele asumate în cadrul procesului de negociere la acest capitol. un sistem judiciar independent. Numărul posturilor din cadrul Avocatului Poporului care se ocupă cu protecţia datelor a crescut la 14. Structurile de implementare sunt operaţionale si capacitatea administrativa se îmbunătăţeşte in mod constant. spălarea banilor combaterea criminalităţii organizate. ci mai târziu. sigur şi eficient. În domeniul protecţiei datelor. securitate şi justiţie. în urma unei decizii distincte a Consiliului. eforturile României trebuie să se concentreze pe finalizarea alinierii legislative in domeniul masurilor de securitate a produselor şi de insecuritate. Avocatul Poporului a primit 253 notificări şi au fost înregistraţi 622 noi operatori de date. cooperare judiciară în materie penală şi civilă. cooperarea poliţienească şi judiciară. azil. protecţia datelor şi recunoaşterea reciprocă a deciziilor judecătoreşti. care implică ridicarea controalelor la frontierele interne UE. în special în domeniile migraţie. vize.

România a devenit parte a unui Protocol care stabileşte un centru de coordonare şi informare la Marea Neagră. de la 4. Acordul cu Ungaria pentru deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei a fost ratificat în noiembrie 2003. Estonia. pentru prima dată de la crearea sa în 2001. În aceeaşi lună. Numărul românilor cărora nu li s-a permis ieşirea din ţară aproape s-a triplat de la 417. Grupul Interministerial pentru Managementul Frontierei s-a reunit la cel mai înalt nivel.260).138 români au fost returnaţi din spaţiul Schengen iar în prima jumătate a anului 2004 acesta tendinţă a crescut fiind deja 12.625 în 2005. în continuare. Turcia şi Lituania. iar în martie 2004 a fost înfiinţată ca structură autonomă Autoritatea pentru Străini. Serbia şi Muntenegru şi Egipt. În domeniul azilului. respectiv Elveţia. împreună cu strategia pentru logistică. A fost asigurat personal suplimentar în domeniul eliberării vizelor la misiunile diplomatice din aceste state. În ianuarie 2004. Turcia. iar noile centre de 131 . Pe parcursul anului 2003. echipamente cum ar fi vehicule de supraveghere mobile cu termoviziune pentru a spori eficacitatea Poliţiei de Frontieră. A fost numit un şef al Autorităţii.216. În 2003. pe parcursul perioadei de raportare. iar din 611 posturi atribuite au fost completate până acum 430. În domeniul frontierelor externe şi Schengen. România a introdus regimul de vize pentru patru state de pe lista negativă a UE (Rusia. au fost eliberate 808 vize la frontierele României. Turcia.969 în 2002 la 1.800 în perioada de raportare. Au fost achiziţionate. Ucraina şi Serbia şi Muntene gru). Modificările ulterioare. Statisticile oficiale arată că Autoritatea a fost consultată de către Centrul Naţional de Vize în 4. În plus. În iulie 2004 a fost adoptat un Plan de Acţiune Schengen revizuit.000 de returnaţi. în aprilie 2004 a intrat în vigoare legislaţia care vizează alinierea regimului refugiaţilor din România la Convenţia de la Geneva din 1951. Autoritatea a semnat un Protocol de cooperare cu Direcţia generală pentru afaceri consulare şi este conectată acum la Centrul Naţional de vize prin proiectul “visa-online”. Lichtenstein. iar în august a fost semnat un contract cu o companie pentru oferirea unei soluţii integrate de securizare a frontierei. o HG a aprobat un împrumut extern de 650 milioane de Euro pentru implementarea Strategiei. care s-au axat pe adoptarea măsurilor necesare integrării sociale. Obligativitatea vizei a fost eliminată pentru patru state de pe lista pozitivă a UE. Numărul personalului din Centrul Naţional de Vize s-a dublat de la 5 la 10 şi numărul personalului din Direcţia Generală de Afaceri Consulare este de 40.000 la 5. Autoritatea este consultată de către Centrul Naţional de Vize cu privire la cazurile şi cererile pentru prelungirea dreptului de şedere. a fost elaborat un studiu de fezabilitate pentru stabilirea sistemului integrat de securitate a frontierelor. Au fost semnate acorduri de readimisie cu Macedonia. Nivelul de încadrare în cadrul ONR a crescut. În iulie 2004. Prima fază a sistemului “visa-on-line” este acum operaţională şi leagă Autoritatea pentru Străini din România de misiunile diplomatice din Rusia.607 cereri pentru prelungirea dreptului de şedere (respingând 1. Estonia şi Lituania. 18. În octombrie 2003. iar Strategia Naţională pentru Management Integrat al Frontierei 2004-2006 revizuită a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern în aprilie. În domeniul migraţiei. informaţii oficiale confirmă că numărul agenţilor profesionişti din cadrul Poliţiei de Frontieră a crescut semnificativ. în decembrie 2003 a fost aprobată Strategia de securitate a frontierelor 2004-2006.În ceea ce priveşte politica de vize.369 cazuri (în 1332 cazuri a fost acordat aviz negativ) şi a operat 36. Ucraina. în aprilie 2004 a fost adoptată o Strategie naţională privind migraţia. au intrat în vigoare în luna mai.

Institutul de prevenire şi cercetare a criminalităţii din cadrul Poliţiei Române a iniţiat un program pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii. A fost elaborat un prim raport de implementare a Strategiei Naţionale Antidrog 2003-2004 şi. În lupta împotriva fraudei şi corupţiei. a fost adoptată o lege privind responsabilitatea persoanelor juridice în cazul falsului de monedă. Oficiul a procesat 96% dintre cereri în perioada legală de 30 de zile. ONPCSB a intrat sub coordonarea Autorităţii Naţionale de Control şi în cea a Cancelariei Primului Ministru. aşa încât poliţiştii care urmează să fie promovaţi în poziţii superioare trebuie să urmeze cursuri de pregătire. A fost creată o linie telefonică în regim hotline pentru ca publicul să poată oferi informaţii utile efortului anti-terorist. A fost creată în cadrul DGIPI din MAI. În iunie 2004. 4% şi nu s-au raportat cazuri de returnare în această perioadă. În martie. În iunie 2004 a 132 . În februarie 2004. În acelaşi timp. În iulie 2004. legea detaliază. iar în martie 2004 a fost înfiinţat Oficiul Naţional pentru combaterea falsului de monedă (vezi Cap. În privinţa luptei împotriva terorismului. procedurile disciplinare împotriva poliţiştilor. o nouă Direcţie anticorupţie şi standarde profesionale. Rata iniţială de aprobare rămâne la aprox. În iunie 2004 a fost adoptat noul Cod penal. au fost aprobate codurile de etică şi deontologie pentru poliţişti. în martie 2004. 28-Control financiar). În perioada de raportare. România continuă procesul adaptării la legislaţia comunitară în domeniul protecţiei intereselor financiare a Comunităţilor Europene şi protecţiei Euro împotriva contrafacerii. ca urmare. care ar trebui să fie funcţională până la sfârşitul lunii septembrie 2004. acesta va introduce noţiunea de responsabilitate şi sancţiuni pentru persoanele juridice. România a încheiat un acord de cooperare cu Europol. a fost adoptată o HG care prevede creşterea numărului de oficiali ai ANA care să lucreze la nivel local şi regional.440 locuri.1.1 -Democraţia şi statul de drept) conţine schimbări importante în ceea ce priveşte cadrul legislativ şi instituţional. în februarie 2004 a fost deschis noul sediu al Centrului pentru coordonarea activităţilor anti-teoriste. 10% dintre decizii fiind respinse de către instanţe în cazurile în care s-a făcut apel. au fost aprobate coduri de etică şi deontologie şi a fost ratificată Convenţia Consiliului Europei în domeniul infracţiunilor informatice. În domeniul luptei împotriva drogurilor. OUG adoptată în aprilie 2004 (vezi secţiunea B. în octombrie 2003 a fost amendată Legea privind statutul poliţistului. a fost revizuit Planul de Acţiune aferent. în aprilie 2004 a fost iniţiat un acord privind participarea României ca observator la Centrul European de monitorizare pentru droguri şi dependenţa de droguri.recepţie şi procesare din Timişoara şi Galaţi au crescut capacitatea sistemului de azil din România de la 770 la 1. Direcţia Generală de combatere a crimei organizate şi anticorupţie a crescut semnificativ numărul de personal care lucrează la nivel regional. iar în aprilie a devenit operaţional Sistemul Naţional de Alertă Anti-teroristă. inclusiv suspendarea din funcţie în timpul cercetării penale. În noiembrie 2003. Numărul total de cereri de azil în 2003 a fost de 865 (comparat cu 1000 cereri în 2002). de asemenea. În martie 2004. părţi componente şi muniţie. România a aderat la Protocolul ONU împotriva fabricării ilicite şi traficului ilegal de arme de foc. În domeniul cooperării poliţieneşti şi combaterii criminalităţii organizate. în momentul intrării în vigoare în iulie 2005. În ceea ce priveşte spălarea banilor.

conform planificării. la Convenţia din 1997 privind Asistenţa Mutuală şi Cooperarea între Administraţiile Vamale (Neapole II). Cehia. Slovacia şi Singapore vor trebui aliniate în întregime la acquis-ul Schengen. Instituţiilor implicate în protecţia datelor personale ar trebui să li se acorde resurse financiare şi umane necesare pentru a funţiona în mod independent. Numărul celor care au încercat să iasă din România fără să îndeplinească condiţiile legale a crescut din nou substanţial pe parcursul perioadei de 133 . Turcia. Cu privire la politica de vize. lucrează. prin HG s-a stabilit că Primul Ministru decide asupra competenţelor Oficiului Naţional şi a Consiliului acestuia. De asemenea. acordurile semnate cu Rusia. grupul inter-departamental de lucru. s-au raportat ONPCSB 907. prin ordin al ministrului justiţiei a fost înfiinţată Reţeaua Judiciară Română atât pentru materie penală cât şi pentru materie civilă/comercială. iar acordurile deja negociate cu Bulgaria.000 Euro şi s-au înregistrat 350 rapoarte privind tranzacţii suspecte. în 2003 a fost aprobat un Ordin al ministrului justiţiei prin care se aprobă metodologia de aplicare a legii privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială. În martie 2004. legislaţia în domeniul protecţiei datelor personale ar trebui în continuare aliniată la legislaţia europeană. în comparaţie cu raportul precedent. de asemenea. iar în iulie 2004. astfel încât competenţele au fost transferate de la administraţia centrală la instanţele şi administraţia locală. Evaluare generală Capacitatea administrativă în domeniul protecţiei datelor personale ar trebui întărită în continuare. În plus. Croaţia. Au fost asigurate facilităţile de tipărire pentru noile colante de viză. la propunerea preşedintelui ONPCSB. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru eliminarea celor 17 regimuri de vize rămase cu state de pe lista pozitivă a UE. chiar dacă Moldova este singurul stat de pe lista negativă a UE cu care România nu a introdus un regim de vize. Ucraina şi Serbia şi Muntenegru pe parcursul perioadei de raportare nu sunt în totalitate aliniate cu acquis-ul Schengen şi vor trebui revizuite. În ceea ce priveşte cooperarea judiciară în materie civilă şi penală. În primele nouă luni ale perioadei de referinţă. pentru a asigura implementarea eficientă a legislaţiei.fost numit un nou Consiliu şi un nou Preşedinte. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte instrumentele din domeniul drepturilor omului. ONPCSB a trimis 365 de cazuri la Parchetul General în 2003 (în comparaţie cu 256 în 2002) şi 115 cazuri în primele cinci luni ale anului 2004 (vezi Capitolul 4 – Libera circulaţie a capitalurilor). În domeniul cooperării vamale. creat în cadrul administraţiei vamale române în vederea pregătirii aderării la Convenţia din 1995 privind Utilizarea Tehnologiei Informaţiei în Scopuri Vamale (CIS). În mai 2004 Legea privind aderarea la Convenţia de la Haga din 1961 privind abrogarea cerinţelor de legalizare a documentelor publice străine a fost modificată. ar trebui accelerată punerea în funcţiune a sistemului “visa-on-line” în vederea implementării depline până la sfârşitul anului 2004. în septembrie 2004.596 operaţiuni cu sume cash de peste 10. dar trebuie făcute eforturi suplimentare ar pentru ca acestea să poată fi eliberate. În iulie 2004 a fost adoptată o lege privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Polonia.

ar trebui întărite capacitatea de a realiza analize de risc şi alocarea raţională a resurselor pentru manageri. În ceea ce priveşte politica de azil. pentru echipamentul din a doua linie. 134 . precum şi personalul suplimentar care va fi recrutat în cadrul Poliţiei de Frontieră. În ceea ce priveşte demilitarizarea. totuşi. conform Legii privind statutul poliţistului. În continuare. Eforturi suplimentare sunt necesare pentru completarea a 30% din posturile încă vacante. Facilităţile de pregătire din cadrul Poliţiei de Frontieră ar trebui sporite cu prioritate pentru a face faţă acestei cereri mari. Cooperarea cu statele vecine în vederea sporirii securităţii la frontiere rămâne inegală.500 posturi care ar trebui ocupate. pe perioada de raportare. Poliţia de Frontieră Română continuă să facă progrese atât în modernizarea structurilor şi practicilor de lucru cât şi în dezvoltarea eficacităţii. dar pentru că statisticile continuă să indice o creştere a presiunii migratoare la frontierele României.7 milioane de români au migrat deja în căutarea unui loc de muncă. de la 490 la 430. Cu privire la frontierele externe şi Schengen. o mare lipsă de personal în Poliţia de Frontieră de vreme ce există mai mult de 4. ambele state fiind afectate de un nivel ridicat de migraţie ilegală. constituirea Autorităţii pentru Străini ca o structură autonomă reprezintă un progres real. Sunt de asemenea necesare planuri de acţiune coerente şi realiste pentru a răspunde provocărilor în domeniul recrutării şi pregătirii profesionale. Nivelul semnificativ al migraţiei economice este o caracteristică a societăţii româneşti: se estimează că 1. pentru monitorizarea noii rute de feribot între Turcia şi portul Constanţa. în special pentru că numărul personalului a scăzut. nefiind înregistrat un progres semnificativ cu Ucraina sau Moldova.400 angajaţi în cadrul Poliţiei de Frontieră. Militarii pe bază de contract care mai sunt încă angajaţi. iar capacitatea administrativă a fost întărită prin crearea unor posturi suplimentare. România a făcut paşi importanţi pentru a alinia legislaţia naţională cu practicile UE şi pentru a îmbunătăţi capacitatea de primire a cererilor de azil. aproximativ 10. Sunt necesare în continuare investiţii pentru a echipa mai bine echipele mobile de control. România are acorduri de cooperare bilaterale sau multilaterale cu unele state membre UE pe problematica managementului frontierei. Mai mult decât atât. pentru echipament de comunicaţii. În domeniul migraţiei. Nu a fost obţinut nici un acord cu Ucraina cu privire la delimitarea platformei continentale sau frontierei maritime. cât şi pentru echipament de supraveghere şi intervenţie pentru coasta Mării Negre şi pentru Dunărea şi Prut. precum şi o creştere a numărului cetăţenilor români returnaţi din spaţiul Schengen. Există.000 oameni. instruire cu statele membre UE şi achiziţie de echipament IT. trebuie pregătiţi ca agenţi profesionişti. supravegherea şi controlul fizic la frontierele de nord şi de est cu Moldova şi Ucraina ar trebui abordate cu prioritate. structurile ar trebui dezvoltate pentru a permite reuniuni periodice la nivel tehnic şi operaţional. Completarea personalului şi echipamentului a jucat un rol semnificativ în creşterea numărului de detectpri. pot fi necesare în viitor resurse suplimentare. numărul militarilor angajaţi pe bază de contract a scăzut în mod semnificativ. pentru amprentare la punctele de trecere a frontierei. dar mai sunt multe de făcut de vreme ce mai sunt încă 5. Centrul de contact trilateral de la Galaţi funcţionează doar cu oficiali români. Strategia managementului integrat revizuită subliniază necesitatea unei cooperări inter-instituţionale sporite. acesta trebuie implementat corect şi în întregime. Planul de Acţiune Schengen prezentat în iulie 2004 este primul document strategic prezentat de România care demonstrează o înţelegere deplină a mecanismului de implementare în două etape a acquis-ului Schengen.raportare.

reforma poliţiei naţionale a continuat. România rămâne o ţară de origine. Este încă necesară o strategie anti-criminalitate coerentă şi cuprinzătoare. Personalul din cadrul altor servicii direct implicate în domeniul azilului şi refugiaţilor (poliţia naţională. Oficiali moldoveni au beneficiat. unitatea de poliţie ce lucrează sub acoperire şi Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorului necesită resurse suplimentare pentru a deveni complet operaţionale. România continuă să ia măsurile corespunzătoate în lupta împotriva terorismului şi este parte a principalelor acorduri internaţionale în acest domeniu. fie în favoarea menţinerii sistemului poliţienesc dual. România trebuie să adopte în curând un plan de implementare a EURODAC. de asemenea. Oficiul Naţional pentru Refugiaţi a continuat să promoveze cooperarea inter-instituţională şi lucrează îndeaproape cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi precum şi cu organizaţiile neguvernamentale locale. iar personalul nou angajat trebuie instruit. Se impune de urgenţă ca România să ia o decizie strategică clară. de asemenea. dar este încă departe de a se fi încheiat şi ar trebui accelerată. este responsabilă pentru o gamă variată de competenţe. de asemenea. în parte. O atenţie deosebită trebuie acordată descentralizării efective şi delegării de competenţe către regiuni. Colaborarea dintre poliţia naţională şi jandarmerie rămâne nesatisfăcătoare. Cooperarea între structurile de aplicare a legii şi instanţe.000 de posturi vacante. În ceea ce priveşte cooperarea poliţienească internaţională. dar implementarea trebuie făcută în totalitate. împreună cu legislaţia aferentă care să definească responsabilităţile şi respectiv colaborarea dintre poliţie şi jandarmerie. iar staţiile de lucru AFIS trebuie modernizate pentru a fi conforme cu EURODAC. 135 . îmbunătăţite şi este necesar de urgenţă un sistem integrat de comunicaţii accesibil la nivel naţional. abordării problemelor privind integrarea refugiaţilor şi solicitanţilor de azil. România a continuat să înregistreze progrese în ceea ce priveşte consolidarea capacităţii instituţionale de luptă împotriva crimei organizate.178 posturi sunt încă vacante) şi a primit sedii suplimentare. pentru a asigura condiţii mai bune. creşterii numărului de personal (există încă 7. iar în perioada de referinţă DGCCOA a recrutat un număr semnificativ de personal (deşi 259 din 1. Locurile vacante din cadrul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi ar trebui ocupate. de instruire. reţeaua ofiţerilor de legătură a fost extinsă şi consolidată. iar cooperarea inter-instituţională la nivel de execuţie ar trebui intensificată. dar contactele cu serviciile poliţieneşti din statele vecine se află la un nivel scăzut. trebuie de asemenea îmbunătăţită. Cu toate acestea. fie în sensul adoptării unui sistem unitar. care este o structură militară. Se impune existenţa unor indicatori statistici mai relevanţi şi mai credibili în ceea ce priveşte rata criminalităţii. precum şi fluxul informaţional dintre acestea trebuie.Aceste prevederi sunt destinate. În domeniul cooperării poliţieneşti şi luptei împotriva crimei organizate. iar această instituţie are. tranzit şi destinaţie pentru victimele traficului de fiinţe umane. Capacitatea operaţională a structurilor de aplicare a legii. Autoritatea pentru Străini şi Poliţia de Frontieră) ar trebui să beneficieze de instruire suplimentară. elaborării unei politici moderne de resurse umane care să permită dezvoltarea carierei şi promovării pe baza meritelor. 18.000 de posturi vacante) astfel încât suficient de mulţi poliţişti să poată asigura aplicarea consecventă a legii în România. Jandarmeria. Reformarea lungului şi costisitorului program de pregătire de 4 ani pentru noii recruţi din cadrul poliţiei naţionale ar putea fi utilă în acest sens. Sistemul de detenţie al poliţiei ar trebui revizuit.

Testele de integritate şi sancţiunile disciplinare sunt preferate adesea în locul proceselor penale în ceea ce priveşte corupţia. De asemenea. în România trebuie să sporească conştientizarea publicului cu privire la consecinţele negative ale corupţiei şi la potenţialele conflicte de interese. în majoritatea cazurilor. Trebuie îmbunătăţită cooperarea cu diferitele entităţi care sunt obligate să raporteze. Este necesară o îmbunătăţire considerabilă a luptei împotriva drogurilor având în vedere faptul că traficul de droguri în şi prin România cât şi fabricarea de droguri sintetice în România rămân provocări grave. În ceea ce priveşte lupta împotriva drogurilor. În domeniul cooperării vamale. Principalele provocări nu rezidă însă în cadrul legal inadecvat. stoparea. Responsabilităţile. dar bugetul i-a fost redus cu 50%. Statisticile privind capturile de droguri trebuie să fie unificate între diferitele agenţii de aplicare a legii. trebuie să continue să demonstreze capacitatea de a rezolva efectiv cazurile de mare corupţie. cadrul legal în domeniul spălării banilor este în mare măsură aliniat la acquis. iar impactul nou-înfiinţatei Direcţii Anti-Corupţie şi Standarde Profesionale va fi monitorizat în acest context. eforturile s-au concentrat pe măsuri legislative şi sancţiuni. S-a îmbunătăţit organizarea practică şi funcţională a Unităţii Naţionale de Informaţii Financiare. În plus. În România.În ceea ce priveşte lupta împotriva fraudei şi a corupţiei. ONPCSB înregistrează dificultăţi în ceea ce priveşte capacitatea sa de a efectua analize eficiente în mod operativ. sensibile din punct de vedere politic. Trebuie elaborat în regim de urgenţă un program de lucru clar privind orice astfel de activităţi comune. Punctul Naţional Focal are nevoie de mai mult personal şi de un buget mai mare pentru a-şi îndeplini rolul în mod efectiv. iar capturile de droguri la frontieră rămân în continuare. Trebuie să continue implementarea legislaţiei recent adoptate. deşi mai există 12 posturi vacante care trebuie ocupate. Strategia Naţională 2003-2004 trebuie să fie urmată de o altă strategie care trebuie elaborată. dar mai sunt necesare ajustări minore pentru armonizarea cu Decizia Cadru a Consiliului din iunie 2001 privind spălarea banilor. Cooperarea inter-instituţională în lupta împotriva drogurilor rămâne redusă. privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor şi protecţia monedei Euro împotriva falsificării. prevederile legii de combatere a spălării banilor trebuie aliniate la practica UE referitoare la respectarea secretului profesional de către avocaţi precum şi nesolicitarea condamnării pentru infracţiunea imputată înainte de a fi posibilă urmărirea penală. Instituţiile din cadrul sistemului justiţiei penale sunt în continuare afectate de corupţie. Mai mult. Agenţia Naţională Antidrog funcţionează eficient şi este aproape în întregime completată cu personal. este necesară în continuare implementarea Acţiunii comune din 1996 privind cooperarea între autorităţile vamale şi organizaţiile de afaceri în combaterea traficului de droguri. capturarea şi confiscarea instrumentelor şi de producere a infracţiunii. în particular cazinourile şi sălile de jocuri de noroc. Aplicarea legii în toate domeniile continuă să fie redusă. Trebuie continuate pregătirile pentru adoptarea 136 . urmărirea. dar o asemenea abordare nu este una dintre cele mai eficiente descurajări şi nici nu are ca rezultat creşterea încrederii publice în aceste instituţii. în special în ceea ce priveşte agenţiile care trebuie să comunice cu Punctul Naţional Focal. activităţile şi resursele alocate DGIPI din cadrul MAI trebuie încă revizuite. Deşi PNA a înregistrat anumite succese în cazuri de mică corupţie. identificarea. iar eforturile ar trebui să se concentreze în prezent pe asigurarea implementării efective. extrem de reduse.

trebuie să crească numărul personalului şi capacităţile de pregătire profesională. trebuie îmbunătăţită capacitatea practică de realizare a contactelor directe efective şi eficiente între autorităţile judiciare. Capacitatea de a implementa cu succes acquis-ul în formele avansate de cooperare judiciară – cum ar fi principiul recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti – va depinde în principal de programul în derulare de reformă a justiţiei şi de instruirea corespunzătoare a judecătorilor. Capacitatea de implementare trebuie de asemenea întărită în mod semnificativ. România trebuie să transfere magistraţi de legătură la EUROJUST. Comisia a mers mai departe în a spune că progresele necesare în acest domeniu au depins de o reformă instituţională mai cuprinzătoare derivată din procesul politic. lupta împotriva diverselor tipuri de crimă organizată şi managementul frontierei. care încă persistă. Autoritatea Naţională a Vămilor şi poliţia economică specializată în infracţiuni legate de impozite şi taxe.Convenţiei CIS din 1995 şi Convenţiei Neapole II din 1997. România nu a cerut nici o perioadă de tranziţie. În ciuda Planului de Acţiune din 2002. corupţia rămâne o provocare în cadrul autorităţii vamale şi sancţiunile împotriva persoanelor s-au limitat. în special în ultimii trei ani. cooperarea judiciară. Pentru a fi pregătită ca membru al UE. România trebuie să acorde de urgenţă o atenţie sporită finalizării armonizării legale. România a făcut doar progrese limitate faţă de îndeplinirea condiţiilor necesare impuse de acquis-ul JAI şi ar fi foarte dificil să îndeplinească pe termen mediu cerinţele (prezente şi în viitoare) ale acquis-ului. în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. A făcut reforme fundamentale în unele domenii şi s-a aliniat la majoritatea elementelor din acquis-ul de JAI. inclusiv acquis-ul Schengen. România nu a ratificat Protocolul 12 al Convenţiei pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Concluzii În opinia sa din 1997. Comisia a concluzionat că România se confrunta cu provocări deosebite în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne. Garda Financiară. dar încă este necesar ca România să armonizeze prevederile anumitor instrumente. România a făcut progrese ferme. cum ar fi Convenţia de la Haga din 1980 privind aspectele civile ale adopţiei internaţionale de copii. Referitor la cooperarea judiciară în materie civilă şi penală. Există domenii importante. Cu toate acestea. În special. Este necesară îmbunătăţirea pe viitor a cooperării inter-instituţionale. În ceea ce priveşte cooperarea în materie penală. în care se cer eforturi suplimentare pentru rezolvarea nivelului inegal al alinierii legislative. România trebuie să-şi 137 . la disciplina internă. în principal. În plus. legislaţia a continuat să se alinieze la acquis. în special între Poliţia de Frontieră. În domeniul instrumentelor privind drepturilor omului acoperite de acquis. implementării cadrului legal revizuit şi continuării întăririi capacităţii administrative. care vizează interzicerea generală a discriminării. A continuat transpunerea domeniilor relevante ale acquis-ului. Negocierile pe acest capitol continuă. De la Opinie.

Aceasta include Codul vamal comunitar şi Regulamentul său de aplicare. lupta împotriva corupţiei şi prevenirea traficului cu fiinţe umane.sporească eforturile pentru a-şi dezvolta capacitatea administrativă. tariful vamal comun şi prevederi privind clasificarea tarifară. unde cooperarea inter-agenţii este esenţială. România trebuie să-şi crească capacitatea administrativă în cadrul instituţiilor relevante. împreună cu acordurile Comunităţii în domeniile vizate. România a adoptat în decembrie 2003 nomenclatura combinată pe 2004 şi notele sale explicative. să recruteze şi să instruiască personalul necesar şi să ia măsuri care au un impact semnificativ asupra corupţiei. Eforturile trebuie să se axeze pe îmbunătăţirea contactelor la nivel de execuţie între instituţiile din sistemul penal român şi actorii corespondenţi din statele vecine. inclusiv tranzit. Statele membre trebuie să asigure că există capacitatea de implementare necesară. asistenţa administrativă reciprocă în aspecte vamale. precursori de droguri şi bunurile culturale. nomenclatura combinată. au fost înregistrate progrese limitate referitoare la alinierea legislativă ulterioară anului 2001. În ceea ce priveşte acquis-ul din domeniul vamal. În mai 2004. să implementeze o reformă eficace a sistemului judiciar. inclusiv conectările cu sistemele vamale informatice ale Comisiei Europene. la sfârşitul anului 2003 a fost adoptată o lege privind regimul de control a bunurilor şi tehnologiilor cu dublă utilizare. în special în domenii precum managementul integrat al frontierei. scutiri şi exceptări de taxe vamale. Capitolul 25: Uniunea Vamală Acquis-ul aferent Uniunii vamale constă aproape în mod exclusiv din legislaţie care este direct obligatorie în statele membre şi nu necesită transpunere în legislaţia naţională. precum şi anumite contingente tarifare. În domeniul bunurilor cu dublă utilizare. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic De la ultimul Raport periodic au fost înregistrate anumite progrese. Trebuie acordată atenţia cuvenită şi alocate resursele adecvate implementării depline şi la timp a principalelor strategii şi planuri de acţiune pentru a rezolva aspectele de îngrijorare menţionate. În domeniul clasificării tarifare. 138 . România şi-a aliniat legislaţia privind antrepozitele vamale. România şi-a aliniat legislaţia privind scutirile de la taxele vamale pentru anumite categorii de bunuri. prin introducerea depozitelor de tip E şi F şi a procedurilor standardizate de autorizare. şi alte prevederi precum cele privind controlul vamal al mărfurilor contrafăcute şi pirat. Acest lucru este esenţial dacă se intenţionează ca ameninţările criminalităţii transnaţionale din regiune să fie combătute mai eficient. astfel armonizând în continuare legislaţia în acest domeniu.

au fost armonizate procedurile de lucru (cum ar fi planurile operaţionale. Noul Statut conţine regulile privind gradele. Mecanismul pentru plata prin mijloace electronice a taxelor vamale a fost extins de la 6 la 79 de birouri vamale. Guvernul a aprobat Statutul Personalului Vamal. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă şi operaţională. şi care va avea drept sarcină consilierea şi îmbunătăţirea strategiei interne de combatere a corupţiei în cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor. Autoritatea Naţională a Vămilor nu prevede nici-o acţiune de pregătire profesională pentru comercianţi pe teme de aspecte vamale. funcţiile. au fost adoptate în aprilie 2004 normele tehnice privind exportul temporar sau definitiv al bunurilor culturale mobile. A fost înfiinţată o linie telefonică pentru ca publicul să poată raporta cazuri de corupţie şi alte activităţi frauduloase. a fost lansată o aplicaţie web pentru procesarea on-line. gestiunea informaţiilor şi produse cu regim special. Pot fi raportate progrese limitate în ceea ce priveşte cooperarea cu mediul economic. a fost înfiinţat un nou birou vamal între Urziceni şi Vallaj (Ungaria). utilizarea acestei facilităţi este încă într-un stadiu incipient. în mod special pentru investigaţii. prin intermediul echipelor mobile care operează la nivelul direcţiilor regionale. obligaţiile şi incompatibilităţile. De asemenea. pentru o perioadă de doi ani. În cadrul Departamentului de Proceduri Vamale şi Tarif au fost înfiinţate două noi direcţii: Laboratoare Vamale şi respectiv Gestiunea Vămuirii Mărfurilor pentru Produsele Agricole. În martie 2004. stabilindu-se astfel condiţiile pentru emiterea şi forma certificatului de export pentru bunurile culturale mobile. Aceasta a fost în mod parţial rezultatul transferului de responsabilitate pentru Autoritate dinspre Ministerul Finanţelor Publice către Autoritatea Naţională de Control. Controalele la ghişeele unice. drepturile. În februarie 2004. funcţionează acum la 17 birouri vamale. 139 . Autoritatea Naţională a Vămilor are un site web extern disponibil numai în limba română. însă. Două acorduri de cooperare şi asistenţă reciprocă în domeniul vamal au fost încheiate cu Federaţia Rusă şi Albania. ca urmare a unei acţiuni comune. Cooperarea cu poliţia de frontieră s-a îmbunătăţit şi. Au fost înfiinţate mai multe departamente. a fost adoptată o nouă structură organizaţională şi funcţională a Autorităţii Naţionale a Vămilor. noul Statut al Personalului Vamal conţine mai multe prevederi referitoare la abordarea problemei corupţiei în rândul personalului vamal. A fost înfiinţată şi echipată o Unitate Nucleară. care îl înlocuieşte pe cel din anul 1998. La sfârşitul lui 2003. Au fost întreprinse mai multe controale tematice neanunţate de către personalul vamal. La sfârşitul lui 2003. premierea comportamentului adecvat şi reguli privind conflictul de interese şi incompatibilitatea.În domeniul bunurilor culturale. inclusiv reguli referitoare la responsabilitatea personalului vamal pentru abaterile acestuia. Cooperarea cu Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor se realizează în forma unor acţiuni comune şi a schimbului de informaţii pe baza Protocolului semnat în 2003. înfiinţate în conformitate cu „Memorandumul privind controalele la ghişeele unice efectuate de către poliţia de frontieră şi de vamă”. criteriile de selecţie şi profilul de risc) la graniţa cu Bulgaria. a fost angajat un consilier anticorupţie străin ataşat aparatului de lucru al Primului Ministru.

efectuată de obicei de formatori nespecializaţi şi cu beneficii practice limitate în ce-i priveşte pe participanţi. De asemenea. Marea majoritate a pregătirii profesionale se referă încă la pregătirea „la locul de muncă”. Mediul tehnic şi echipamentul pentru implementarea Reţelei Comune de Conectare/Interfaţa Comună a Sistemelor (CCN/CSI) este operaţională. regimul precursorilor şi scutirile vamale. şi nu există un management al pregătirii profesionale în cadrul Autorităţii. (în special referitor la Informaţiile Tarifare Obligatorii. nu a fost realizată nici o pregătire iniţială a personalului vamal datorită numărului redus al lucrătorilor vamali nou angajaţi începând cu anul 2000. este aplicată o taxă de 0. Evaluare generală Legislaţia românească este doar parţial aliniată la acquis.Strategia de formare în perioada 2002 – 2006 este în prezent în curs de implementare. În unele cazuri. În ciuda eforturilor făcute de către autorităţi. în special în ceea ce priveşte acquis-ul adoptat începând cu anul 2001. lipsa informaţiilor obligatorii necesare operatorilor şi condiţiile necesare eliberării autorizaţiilor privind procedurile simplificate reprezintă o piedică în facilitarea comerţului. Informaţiile Obligatorii privind Originea şi procedurile simplificate) legislaţia existentă nu este pusă în aplicare. România trebuie să ia în considerare închiderea graduală a magazinelor duty-free din cadrul punctelor de trecere vamală terestre şi feroviare. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru finalizarea alinierii legislative la noul acquis comunitar. la insuficienta pregătire a personalului vamal şi. Eforturile pentru combaterea 140 . Autoritatea Naţională Vamală a încheiat convenţii cu 8 laboratoare externe acreditate. inclusiv linia de rezervă şi pregătirea personalului. Este necesară o folosire mai eficientă a criteriilor existente pentru analiza de risc în vederea efectuării controalelor şi utilizarea controalelor documentare trebuie intensificate în comparaţie cu cele de fizice. Această taxă trebuie eliminată cel târziu până la data aderării. Sistemele principale informatice de interconectare sunt în proces de dezvoltare. inclusiv adoptarea noului Statut al Personalului Vamal. la implementarea neuniformă a regulilor vamale şi a procedurilor în cadrul teritoriului vamal. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă şi teritorială. Ca măsură urgentă. Acest lucru se întâmplă pentru majoritatea declaraţiilor vamale.5% ad valorem pentru toate bunurile importate şi care nu sunt însoţite de un certificat de origine preferenţială. pentru a asigura închiderea definitivă a acestora la data aderării. corupţia rămâne o problemă majoră. pentru eliminarea cărora este nevoie de acţiuni corective imediate şi susţinute. România încă se confruntă cu deficienţe. Această taxă reprezintă o măsură cu efect echivalent unei taxe vamale şi este incompatibilă cu Acordul European şi acquis-ul comunitar. în special în ceea ce priveşte valabilitatea anumitor autorizaţii. Lipsa unui sistem intern de pregătire efectivă şi continuă a condus. Încă trebuie să fie înfiinţată o reţea de laboratoare în cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor. De asemenea. România ar trebui să elimine această taxă. în consecinţă. Practic. Este percepută o taxă de aproximativ 8 Euro pentru procesarea electronică a declaraţiilor vamale prin intermediul sistemului IT „ASYCUDA”. în anumite cazuri. deşi au fost făcute progrese.

România dispune de o Strategie clară încă din 2001. Toate taxele percepute cu ocazia procesului de vămuire trebuie eliminate. România îndeplineşte majoritatea angajamentelor şi cerinţelor rezultate în cadrul negocierilor de aderare. au apărut întârzieri semnificative în adaptarea procedurilor de afaceri care sunt legate de sistemele IT de interconectare. România a atins un nivel înalt de armonizare a legislaţiei vamale. În ceea ce priveşte domeniul IT şi interconectarea. închise până la data aderării. România depune un efort constant pentru a atinge un nivel adecvat pentru capacitatea sa operaţională în domeniul IT la data aderării şi se constată realizarea de progrese într-un ritm satisfăcător. România s-a angajat să elimine taxa Asycuda din luna ianuarie 2005. Utilizarea practică a criteriilor de analiză de risc. Trebuie continuată pregătirea unei strategii privind stabilirea unei reţele de laboratoare în cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor. România a realizat progrese în alinierea legislaţiei la acquis. România ar trebui să fie în măsură să îndeplinească obligaţiile de interoperabilitate IT la data aderării. au intervenit întârzieri în ceea ce priveşte transpunerea unor părţi ale legislaţiei vamale. România nu a solicitat perioade de tranziţie în acest domeniu. 141 . să continue eforturile de reducere a nivelului corupţiei din cadrul administraţiei vamale. trebuie extinse în scopul maximizării eficienţei controalelor fizice şi documentare. precum şi pregătirea pentru aplicarea măsurilor care vor fi introduse la data aderării. Totuşi. toate regulile şi procedurile vamale şi pentru a garanta implementarea uniformă a acestora în cadrul teritoriului vamal. sunt necesare eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea actualei strategii de pregătire a personalului până în anul 2006.acestui fenomen sunt de asemenea împiedicate de cooperarea limitată dintre Autoritatea Naţională a Vămilor şi asociaţiile de comerţ organizat şi de comercianţi. Magazinele duty-free din punctele de trecere vamală terestre şi din punctele de legătură feroviare trebuie. Concluzii În Opinia sa din 1997. Coordonarea internă între diferitele niveluri ale administraţiei vamale trebuie îmbunătăţită. În cazul în care ritmul actual este menţinut. Comisia Europeană sublinia necesitatea alinierii administraţiei vamale româneşti la nivelul unei administraţii vamale moderne şi nota faptul că era puţin probabil ca România să fie capabilă a îndeplini responsabilităţile unei administraţii vamale a Comunităţii Europene în următorii câţiva ani. România trebuie. de asemenea. pentru a acoperi în mod efectiv tot personalul vamal. dar capacitatea administrativă este încă necorespunzătoare. De asemenea. de asemenea. Totuşi. Pentru a fi pregătită să devină stat membru. inclusiv prin oferirea acestora a informaţiilor obligatorii şi prin utilizarea procedurilor simplificate. De atunci. România trebuie să acorde o atenţie deosebită finalizării armonizării legislaţiei vamale. împreună cu controalele ulterioare. dar au fost înregistrate progrese mai puţine în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii administrative şi lupta împotriva corupţiei din cadrul administraţiei vamale. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. Relaţia cu operatorii trebuie în continuare îmbunătăţită.

România va trebui să îşi alinieze tarifele la cele folosite în UE. România a semnat în septembrie 2003 un Memorandum de Înţelegere şi un Protocol Adiţional cu Statele Unite ale Americii în privinţa acordului bilateral de investiţii din 1992. au fost făcute progrese în stabilirea unui cadrul politic.2% pentru produsele agricole. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic De la ultimul raport. a fost aprobat un regulament priind ajutorul de stat în domeniul asigurării pentru creditele de export pe termen scurt. 29. Abaterile României de la nivelul tarifelor de import aferente clauzei naţiunii celei mai favorizate aplicabile importului de produse industriale au sporit pe perioada de raportare şi aceeaşi situaţie se prezintă şi pentru unele bunuri agricole.2% pentru produse industriale. România şi Serbia şi Muntenegru au semnat un acord de liber schimb care a intrat în vigoare în iulie 2004. În iunie 2004. În ianuarie 2004. În domeniul ajutorului de umanitar şi al politicii de dezvoltare. În decembrie 2003. precum şi dintrun număr de măsuri comerciale preferenţiale autonome. Un grup de lucru inter-ministerial şi-a început recent activitatea în 142 . Această legislaţie a UE rezultă din angajamentele comerciale ale Comunităţii la nivel bilateral şi multilateral. În anul 2004. În ceea ce priveşte acordurile bilaterale cu ţările terţe. în special în privinţa Agendei de negocieri privind dezvoltarea de la Doha. 12. a fost adoptată legislaţia necesară pentru continuarea procesului de aliniere a României la acquis-ul privind produsele şi tehnologiile cu dublă utilizare. Prin comparaţie. O noua legislaţie privind controlul exportului de produse şi tehnologie cu dublă utilizare fost introdusă în septembrie 2003 împreună cu reglementărilor de implementare din octombrie. Negocieri pentru acorduri similare se află în desfăşurare cu Egipt şi Maroc. ţara candidată va trebui să se conformeze legislaţiei UE şi angajamentelor internaţionale în acest domeniu şi să asigure capacitatea participării la politicile UE privind dezvoltarea şi ajutorul umanitar.6 la produsele industriale. Biroul pentru Asistenţă în Dezvoltare a fost înfiinţat în cadrul MAE şi a devenit operaţional în decembrie 2003.5% pentru produsele agricole.4% (clauza naţiunii celei mai favorizate) pentru toate produsele.3% pentru produse piscicole şi 15. În octombrie 2003. 21.Capitolul 26: Relaţii economice internaţionale Acquis-ul umanitar în domeniu constă în principal din legislaţie obligatorie directă a UE care nu necesită transpunere în legislaţia naţională. România a continuat să facă progrese în alinierea acquis-ului în domeniul politicii comerciale comune şi să coordoneze poziţiile şi politicile în cadrul OMC cu cele ale UE. În timp ce România rămâne fără o politică de dezvoltare şi nu este un donator internaţional. Albania şi Bosnia şi Herţegovina) au fost ratificate şi au intrat în vigoare. până la aderare. tarifele practicate în UE se ridică la 6. Tarifele aplicate în prezent de România se ridică în medie la 18. acorduri de liber schimb cu terţe ţări din Balcanii de Vest (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. În ceea ce priveşte politica comercială comună.3% pentru toate produsele.4% pentru produsele piscicole şi 3. 16.

ce necesită timp. România a demarat re-negocierile cu Canada şi a contactat Japonia în acest sens. Navigaţie şi Prietenie cu Japonia trebuie aduse în conformitate cu acquis-ul. România a continuat să îşi coordoneze poziţiile şi politicile din cadrul OMC cu cele din cadrul UE. Printre alte acorduri.vederea definirii obiectivelor viitoare ale strategiei pentru cooperare în domeniul dezvoltării precum şi în vederea realizării unui inventar al programelor României referitoare la ţări terţe. Evaluare generală În ceea ce priveşte OMC. România continuă să menţină industria la curent cu evoluţiile în domeniu şi a dezvoltat contacte bilaterale cu statele membre UE în vederea schimbului de practici referitoare la aspecte privind controlul exportului. MAE cooperează îndeaproape cu serviciile Comisiei în vederea construirii capacităţii în domeniul dezvoltării. UE continuă să sprijine aplicarea României la Regimul de Control al Tehnologiei Rachetelor. România trebuie să îşi prioritizeze procesul de analiză a compatibilităţii acordurilor bilaterale cu obligaţiile de stat membru al UE şi să stabilească un calendar de implementare în vederea aducerii lor în conformitate cu acquisul până la data aderării. în special în domeniul autorizării generale a exporturilor. readus în responsabilitatea MEC. Departamentul pentru Comerţ Internaţional şi Promovare Economică. Sunt necesare modificări legislative pentru asigurarea conformităţii cu cel mai recent Regulament al Consiliului privind bunurile cu dublă utilizare. Luând în considerare faptul ca adaptarea şi denunţarea acordurilor bilaterale reprezintă o problemă complexă. În ceea ce priveşte creditul pe termen mediu şi lung pentru operaţiunile de export. Departamentul dispune de personalul si resursele necesare. Acordul de Protejare a Investiţiilor Străine cu Canada si Acordul de Comerţ. a furnizat asistenţă umanitară în perioada de raportare. România şi-a îndeplinit în totalitate angajamentele asumate în cadrul Memorandumului de Înţelegere al Pactului de Stabilitate din 2001 referitor la liberalizarea comerţului şi a încheiat acorduri cu toate ţările implicate. România nu a ratificat încă Protocolul Adiţional al Tratatului bilateral de investiţii cu SUA. deşi alinierea deplină. a continuat să funcţioneze eficient. astfel încât să se asigure deplina conformitate cu reglementările UE. nu poate fi realizată decât la data aderării. Noua legislaţie în domeniul creditelor de export pe termen scurt este în conformitate cu legislaţia comunitară. 143 . De asemenea. în particular pentru Iran şi Maroc ca urmare a unor puternice cutremure. eforturi suplimentare sunt necesare în vederea alinierii la Aranjamentul Creditelor de Export al OCDE. în special la ratele minime ale primelor de risc politic. România trebuie să continue cooperarea şi coordonarea îndeaproape cu Comisia în cadrul negocierilor GATS – în special în vederea facilitării convergenţei viitoare angajamentelor viitoare din cadrul GATS şi a celor referitoare la clauza naţiunii celei mai favorizate cu cele ale UE. România a realizat contribuţii voluntare la programele şi fondurile de dezvoltare ale Naţiunilor Unite. ce pot fi asimilate asistenţei pentru cooperarea în domeniul dezvoltării.

Totodată. cu condiţia de a-şi întări eforturile de eliminare a barierelor comerciale existente în vederea alinierii la regimul comercial al UE. În vederea definitivării pregătirilor de aderare. El se bazează. Captolul 27: Politica externă şi de Securitate comună Acquis-ul comunitar privind Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) se bazează pe acte normative emise sub al doilea pilon şi indirect sub primul pilon. În acest context. România a continuat să-şi alinieze poziţia politicii sale externe şi de securitate la cea a Uniunii Europene. eforturile României trebuie să se axeze acum pe aducerea tuturor tratatelor bilaterale în conformitate cu acquis-ul prin realizarea conformităţii lor cu obligaţiile de stat membru al UE până la data aderării. inclusiv acorduri internaţionale care creează obligaţii de natură legală. 144 . România trebuie să se concentreze pe aplicarea acquis-ului în domeniul bunurilor cu dublă utilizare şi a creditelor de export. de asemenea. De asemenea. trebuie sa dezvolte o politică umanitară şi de dezvoltare credibilă şi să construiască instituţiile necesare şi capacitatea administrativă. Comisia a concluzionat că România trebuie să fie capabilă pe termen mediu să îndeplinească cerinţele Comisiei în acest domeniu. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic De la ultimul Raport Periodic. barierele comerciale au fost progresiv eliminate. trebuie luate în considerare angajamentele asumate în cadrul Conferinţei Internaţionale de la Monterrey şi confirmate la Barcelona conform cărora toate statele membre donează până în anul 2006 0. România nu a solicitat nici un aranjament tranzitoriu şi îndeplineşte angajamentele si cerinţele ce reies din negocierile de aderare în domeniul relaţiilor economice internaţionale. pentru a direcţiona dialogul politic în cadrul PESC. şi România a atins un nivel înalt al alinierii cu acquis-ul. Biroul de Dezvoltare a devenit operaţional dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru realizarea structurilor necesare gestionării şi dezvoltării ajutorului umanitar.33% din PIB asistenţei oficiale pentru dezvoltare.Au continuat eforturile pentru dezvoltarea capacităţii administrative a Agenţiei Naţionale pentru Controlul Exporturilor prin formarea la locul de muncă şi dezvoltarea reţelelor internaţionale. pentru a se alinia la declaraţiile UE şi pentru aplicarea de sancţiuni şi măsuri restrictive acolo unde acestea sunt necesare. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. pe declaraţii politice şi acorduri. De la această opinie. Concluzii In opinia din 1997.

România şi-a continuat participare activă la dialogul politic în cadrul PESC. România a reiterat voinţa sa de a contribui atât la misiunile Forţei de Reacţie Rapidă a UE. România a salutat decizia UE de a iniţia o politică coerentă faţă de viitorii săi vecini prin intermediul Politicii Europene de Vecinătate şi a sprijinit în mod constant includerea în aceasta a statelor din sudul Caucazului. inclusiv la reuniuni desfăşurate la nivel de Directori Politici. ISAF şi ale OSCE. Fosta Agenţie Naţională pentru Controlul Exporturilor Strategice şi pentru Interzicerea Armelor Chimice (ANCESIAC) a devenit Agenţia Naţională pentru Controlul Exporturilor (ANCEX) şi a devenit subordonată administrativ Ministerului Afacerilor Externe. România participă la misiunile militare şi de poliţie desfăşurate sub comanda UE în Bosnia şi Herţegovina şi în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. SFOR. la luările de poziţii. în format UE+5 (ţările europene membre ale NATO şi care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi statele candidate la aderarea la UE). România împărtăşeşte abordarea UE privind consolidarea perspectivelor europene ale statelor din Balcanii de Vest prin întărirea cadrului furnizat de către Procesul European de Stabilizare şi Asociere. în calitatea sa de stat parte la Acordul Wassenaar privind controlul exporturilor de armament convenţional şi de produse cu dublă utilizare. În perioada de referinţă. OSCE şi alte organizaţii. declaraţiile şi demersurile acesteia atunci când a fost invitată să facă acest lucru. În perioada de referinţă nu se constată nici o evoluţie cu privire la poziţia României relativă la Tribunalul Penal Internaţional. Corespondenţi Europeni şi Grup de lucru. În ianuarie 2004. UE . România a prezidat Comitetul 1518 pentru Irak şi a deţinut vicepreşedinţia Comitetului 1267 privind sancţiunile impuse Talibanilor şi Al Qaeda. inclusiv la măsurile cu caracter negativ. România a început mandatul său de doi ani ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU şi a deţinut preşedinţia lunară a Consiliului de Securitate în iulie 2004. România a avut un rol activ în dezbaterile care au precedat elaborarea Strategia Europeană de Securitate şi la consultările dintre UE şi ţările asociate. 145 . cât şi la instrumentele civile ale UE de management a crizelor. România a propus încheierea cu Republica Moldova a unui „Parteneriat pentru Europa” şi este un participant activ la Procesul de Cooperare Dunăreană. România a continuat să se alinieze cu regularitate la sancţiunile şi măsurile restrictive ale UE. iar după extinderea din mai 2004. care a acoperit anul 2002. România a menţinut trupe combatante în Afganistan şi a în august 2003 a trimis în Irak un batalion care se află sub comandă poloneză şi britanică. KFOR. La nivel regional. cu elemente inspirate din actualul proces de extindere. Totodată. România a implementat embargourile şi măsurile restrictive impuse de către ONU. România a arătat un interes susţinut în dezvoltarea Politicii Europene de Securitate şi Apărare (PESA) ca parte a PESC şi a participat la discuţii pe această temă cu UE în formatul UE+15. participând la o serie de operaţiuni de menţinere a păcii şi de monitorizare ale ONU. România participă la Pactul de Stabilitate şi deţine preşedinţia Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est pentru perioada 2004 – 2005. De asemenea. ANCEX a elaborat al doilea Raport al României privind Controlul Exporturilor de Armament Convenţional. De asemenea. România a depus eforturi considerabile pentru a sprijini misiunile internaţionale de menţinere a păcii.

România a continuat să joace un rol important de lider regional în vederea sprijinirii eforturilor de a consolida stabilitatea şi securitatea în Europa de Sud-Est. România îndeplineşte în general angajamentele şi cerinţele care derivă din cadrul negocierilor de aderare la acest capitol. Ministerul Afacerilor Externe are un Corespondent European. De asemenea. Oficialii români din cadrul Ministerului Afacerilor Externe au demonstrat din nou abilitatea lor de a implementa cu succes prevederile referitoare la PESC. 146 . Comisia Europeană a menţionat că România trebuie să fie capabilă să îndeplinească în mod efectiv obligaţiile sale în domeniul politicii externe şi de securitate. Ministerul Afacerilor Externe este conectat la sistemul informaţional reprezentat de Reţeaua Corespondenţilor Asociaţi. Trebuie asigurată în continuare lupa împotriva transferurilor neautorizate de armament. trebuie realizat un acord cu aceasta în privinţa delimitării platoului continental şi a frontierei maritime. De asemenea. şi rezultatele sale au fost în ansmablu satisfăcătoare. având în vedere că Ucraina a demarat unilateral în mai 2004 construcţia canalului Bastroe în Delta Dunării. Concluzii În Opinia sa din 1997. Pentru a finaliza pregătirile de aderare. au fost întreprinse eforturi pentru a promova transparenţă în relaţiile dintre Guvern şi industriile producătoare de armament şi pentru a implementa pe deplin Codul de Conduită al UE privind Exporturile de Armament. dar nu a fost numit încă un Director Politic permanent. Trebuie adoptată legislaţie orizontală care să permită aplicarea automată a sancţiunilor economice. cu toate că. România nu a solicitat nici o perioadă de tranziţie. în cadrul reuniunilor de cooperare cu UE. Cadrul legislativ privind controlul armamentelor şi sancţiunile economice trebuie completat şi trebuie finalizat procesul de constituire a structurilor administrative necesare participării la PESC.Evaluare generală România a continuat să se alinieze la Politica Externă şi de Securitate Comună a Uniunii Europene şi a confirmat rezultatele sale bune din acest domeniu. România trebuie să-şi concentreze eforturile pe implementarea deplină a Codului de Conduită privind Exporturile de Armament şi pe lupta împotriva transferurilor neautorizate de armament. Negocierile la acest capitol au fost provizoriu închise. România a continuat să înregistreze în mod constant progrese în a se alinia la acquis-ul din domeniul PESC. prin care UE comunică cu partenerii asociaţi în cadrul PESC. atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de către Directorul General pentru afaceri politice. De la emiterea Opiniei.

acquis-ul solicită existenţa unor sisteme de control şi management financiar transparente şi eficiente. atribuţiile Corpului de Control al Guvernului referitoare la protejarea intereselor financiare ale UE au fost preluate de Departamentul de inspecţie al Primului Ministru şi urmărire a utilizării 147 . în decembrie 2003. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic Au fost înregistrate progrese de la ultimul raport. În particular. În ceea ce priveşte pregătirile pentru înfiinţarea instituţiilor şi sistemelor necesare managementului fondurilor structurale. în martie 2004. Fondul Social European şi Fondul de Coeziune. În domeniul finanţării pre-aderare şi a cheltuielilor viitoare aferente acţiunilor structurale România a continuat pregătirile pentru trecerea la Sistemul Extins de Implementare Descentralizată (EDIS) şi etapa a treia. Progrese au fost înregistrate în descentralizarea funcţiei de control financiar preventiv de la MFP către ordonatorii de credite. unităţi centrale de armonizare pentru aceste două domenii. În ce priveşte protecţia intereselor financiare ale UE. În domeniul auditului extern. un audit extern independent al sistemului de control financiar public intern în sectorul public (Instituţie Supremă de Audit). înfiinţat în august 2003 cu rol consultativ în probleme legate de control financiar public intern. Curtea a fost consolidată din punct de vedere al personalului şi un nou departament a fost creat în cadrul acesteia cu responsabilităţi în domeniul auditului în domeniul privatizării şi managementului fondurilor comunitare. sisteme de audit intern independente funcţional. Codul etic al auditorului intern a fost aprobat şi publicat. În domeniul controlului financiar public intern. ca urmare a amendamentului la Constituţie din 2003 care elimină puterea jurisdicţională a Curţii de Conturi şi stabileşte independenţa membrilor săi. În februarie 2004. a devenit operaţional. un mecanism de control financiar adecvat pentru fondurile comunitare şi capacitatea administrativă de a asigura protecţia echivalentă şi efectivă a intereselor financiare ale UE. a fost lansată. Comitetul pentru Audit Public Intern. MFP a fost desemnată Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar. cadrul instituţional pentru coordonarea.Capitolul 28: Control financiar Acquis-ul la acest capitol este reprezentat. în mare parte. Au fost alocate 300 de posturi. În aprilie 2004. nu s-au înregistrat progrese legislative importante. a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Plăţi. menţionăm că. Agenţia va deveni operaţională în 2005. implementarea şi managementul instrumentelor structurale a fost realizat prin crearea Agenţiei de Plată pentru Fondul European de Dezvoltare Regională. Evaluarea conformităţii. de principiile agreate pe plan internaţional şi la nivelul UE în ceea ce priveşte controlul financiar public intern care trebuie transpuse în sistemele de audit şi control ale întregului sector public. responsabile pentru coordonarea şi armonizarea metodologiilor.

România trebuie să îşi concentreze eforturile pe pregătirea pentru EDIS şi pe managementul fondurilor de pre-aderare şi al fondurilor structurale. piste de audit. Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern. Centrul Naţional de Analiză şi 148 . În vreme ce eforturi au fost depuse în vederea elaborării normelor metodologice pentru controlul şi recuperarea fondurilor comunitare. În ceea ce priveşte auditul extern. În vederea sporirii capacităţii instituţionale a Curţii. luând în considerare experienţa practică câştigată prin implementarea acestei strategii. România a înfiinţat Biroul Central Naţional. cea mai mare parte a acquis-ului a fost transpusă. Raportul de certificare asupra SAPARD pentru anul financiar 2003 a scos la iveală potenţiale slăbiciuni semnificative. România trebuie să îmbunătăţească procedurile formale pentru scrutinul parlamentar în ce priveşte rezultatele auditului Curţii si transparenţa şi diseminarea rapoartelor Curţii de Conturi. În ce priveşte protejarea euro împotriva contrafacerii. în special prin descentralizarea controlului financiar preventiv către centrele de venituri şi cheltuieli. În ce priveşte protejarea euro împotriva contrafacerii. O Unitate Centrală de Armonizare pentru Sistemele de Control şi Management financiar trebuie să fie înfiinţată şi să devină operaţională cât mai curând. este necesară continuarea instruirii personalului. trebuie acordată atenţie dezvoltării unei politici care să acopere toate funcţiile manageriale contabile din sectorul public. trebuie să fie consolidată (prin instruirea personalului şi dezvoltarea metodelor de lucru aferente independenţei sale funcţionale). trebuie acordată o atenţie suplimentară dezvoltării unor mecanisme eficiente pentru conducerea investigaţiilor anti-fraudă şi posibila urmărire judecătorească. Evaluare generală Progrese substanţiale au fost înregistrate în domeniul controlului financiar preventiv. În ce priveşte controlul finanţării pre-aderare şi cheltuielile viitoare aferente acţiunilor structurale. În domeniul protejării intereselor financiare ale UE. Totuşi. Strategia Anti-fraudă 2003 pentru Protejarea Intereselor Financiare ale CE trebuie să fie în continuare dezvoltată. România trebuie să continue eforturile de dezvoltare atât a cadrului cât şi implementării legislaţiei în vederea asigurării funcţionării continue a structurilor administrative ca urmare a reorganizării guvernamentale din martie 2004. Un Aranjament de Cooperare între Departamentul de Inspecţie a Primului Ministru şi OLAF ar trebui să înlocuiască pe anteriorul încheiat cu Corpul de Control al Primului Ministru. Trebuie dezvoltate proceduri. care a devenit operaţională în martie 2003. manuale. pentru care sunt aşteptate clarificări din partea autorităţilor române. Legea referitoare la activitatea Curţii de Conturi trebuie modificată astfel încât să specifice independenţa financiară a Curţii şi să introducă auditul bazat pe sisteme şi performanţă. în conformitate cu standardele agreate la nivel internaţional. nu se pot raporta progrese. ca urmare a amendamentului la Constituţie din 2003.transparente a fondurilor comunitare (Departamentul de Inspecţie al Primului Ministru).

pe o bază complet descentralizată. România îndeplineşte în mare parte angajamentele şi cerinţele ce au reieşit din negocierile de aderare. România trebuie să acorde o atenţie deosebită întăririi responsabilităţii manageriale şi capacităţii administrative pentru implementarea sistemelor de control financiar sănătoase precum şi dezvoltării în continuare a cadrului legislativ şi a capacităţii administrative în domeniul auditului extern şi protejării intereselor financiare ale Comunităţii. modificări constituţionale au fost adoptate în vederea asigurării independenţei membrilor Curţii de Conturi. Implementarea deplină a măsurilor prevăzute ar reprezenta o contribuţie importantă la asigurarea că actualele diferenţe în ce priveşte capacitatea administrativă sunt eliminate. România nu a solicitat aranjamente tranzitorii în acest domeniu. alinierea legislativă a progresat şi a fost dezvoltată capacitatea administrativă. Sancţiuni corespunzătoare trebuie prevăzute în acest sens (a se vedea Capitolul 24 – Cooperarea în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne). agricole şi pe zahăr. Concluzii În Opinia din 1997. În decembrie 2003. colectarea. au fost înregistrate progrese. În domeniul controlului financiar public intern. plata şi controlul corect al resurselor proprii 149 . Statele membre trebuie să implementeze capacitatea administrativă adecvată astfel încât să poată coordona şi asigura calcularea. Un Document de Politici în domeniul controlului financiar public intern a fost elaborat şi au fost programate activităţi de pregătire profesională. Totuşi.Centrul Naţional de Analiză a Monedei. În domeniul auditului extern. resursa TVA şi resursa VNB. Pentru a fi pregătită pentru statutul de membru al UE. Aceste resurse proprii sunt constituite în principal din contribuţiile statelor membre din resursele proprii tradiţionale provenite din taxe vamale. Comisia a concluzionat că sunt necesare eforturi majore în vederea întăririi funcţiilor de control financiar intern. Pregătirile pentru managementul viitoarelor fonduri structurale sunt în plină desfăşurare şi structurile administrative pentru cooperarea cu OLAF sunt în funcţiune. Capitolul 29: Prevederi financiare şi bugetare Acquis-ul în acest domeniu acoperă reglementările referitoare la resursele financiare necesare pentru finanţarea bugetului UE (resurse proprii). România trebuie să asigure conformitatea cu cerinţele instituţiilor financiare de a retrage din circulaţie monedele contrafăcute şi să le predea autorităţilor competente. Comisia a adoptat o decizie ce desemnează provizoriu Agenţia SAPARD ca autoritate de management pentru 3 noi măsuri SAPARD. au apărut întârzieri în armonizarea managementului financiar şi sistemelor de control. Negocierile la acest capitol au fost încheiate provizoriu. De la această Opinie. Capacitatea administrativă a Curţii a fost întărită.

Există atât personalul necesar cât şi infrastructura adecvată. sunt necesare în continuare eforturi pentru dezvoltarea capacităţii administrative în vederea calculării contribuţiei României la bugetul UE. Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV) şi Banca Naţională a României (BNR). măsuri suplimentare fiind necesare în vederea definitivării pregătirilor pentru a deveni stat membru. La sfârşitul lui martie 2004. în special cu privire la alinierea legislaţiei. colectarea. şi anume stabilirea. cum ar fi Institutul Naţional de Statistică (INS). infrastructura administrativă pentru colectarea şi recuperarea taxelor vamale este în vigoare. În domeniul contabilităţii publice. Evaluare generală În ciuda accelerării pregătirilor de la începutul anului 2004. În februarie 2004 a fost creat un grup de lucru în cadrul MFP în vederea întăririi coordonării centrale în domeniul resurselor proprii. calcularea. dar care nu intrau în jurisdicţia MFP. Acest grup de lucru este constituit din reprezentanţii a cinci subgrupuri. 150 . De asemenea. România a continuat armonizarea Codului Vamal naţional şi a Prevederilor de implementare cu legislaţia comunitară în domeniu. implementarea Legii finanţelor publice a continuat să furnizeze atât cadrul pentru îmbunătăţirea procesului bugetar cât şi o mai mare claritate a prognozei economice pe termen mediu. au fost înregistrate progrese în perioada de raportare. Totuşi. s-a continuat activitatea în vederea introducerii contabilităţii pe bază de angajamente. În domeniul elaborării şi execuţiei bugetului naţional. furnizarea şi controlul resurselor proprii. Au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte pregătirile administrative în domeniul resurselor proprii şi a politicii în domeniile cu implicaţii asupra aplicării directe a sistemului de finanţare al UE. În ceea ce priveşte TVA. Progrese înregistrate de la ultimul Raport Periodic S-au înregistrat progrese de la ultimul raport de ţară al Comisiei Europene. au fost semnate protocoale de cooperare între Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi anumite instituţii implicate în sistemul resurselor proprii. O funcţie de audit intern există atât în sediul central al Vămii române precum şi în cadrul directoratelor regionale ale ANV. trebuie acordată o atenţie deosebită cerinţelor legate de contabilizarea (conturile A&B) şi raportarea (OWNRES) resurselor proprii tradiţionale inclusiv implementării Sistemului de Contabilitate Vamală în toate birourile vamale. În ceea ce priveşte resursele proprii tradiţionale. procedurile şi structurile de implementare pentru colectarea şi controlul taxei pe zahăr nu există încă.precum şi raportarea către UE în vederea asigurării conformităţii cu reglementările în domeniul resurselor proprii.

dezvoltarea capacităţii de colectare şi control a TVA şi taxe vamale (inclusiv instrumente pentru întărirea plăţii şi combaterea fraudei şi evaziunii) şi de calculare a VNB într-un mod corect şi de încredere trebuie continuată. România nu a solicitat aranjamente tranzitorii în acest domeniu şi îndeplineşte în mare parte angajamentele şi cerinţele ce au reieşit din negocierile de aderare la acest capitol. omogene şi complete. În vederea definitivării pregătirilor de a deveni stat membru. Aceasta presupune o capacitate adecvată de colectare şi control a TVA şi a taxelor vamale (inclusiv instrumente pentru efectuarea plăţii şi combaterea fraudei şi evaziunii) precum şi de calculare a VNB într-un mod corect şi exhaustiv. România trebuia să îmbunătăţească sistemul vamal. Negocierile la acest capitol au fost încheiate provizoriu. 3. Concluzii În opinia din 1997. Totodată. monitorizarea şi disponibilitatea resurselor proprii în conformitate cu reglementările comunitare. îmbunătăţiri semnificative vor trebui aduse conturilor naţionale pentru a asigura că sunt corecte. capacitatea administrativă trebuie să fie întărită în continuare în contextul reglementărilor din domenii ca agricultură.2 Traducerea acquis-ului Ţărilor candidate li s-a solicitat traducerea actele normative reprezentând acquis-ul comunitar în limbile naţionale până la data aderării. îmbunătăţirea statisticii pentru elaborarea bazei TVA a fost considerată esenţială pentru aducerea sistemului TVA românesc în conformitate cu directivele Comunităţii. mai ales în ceea ce priveşte exhaustivitatea conturilor. În plus faţă de necesitatea unei coordonări centrale a colectării. Comisia a concluzionat că pentru a putea asigura stabilirea. eforturile României trebuie să se concentreze acum pe dezvoltarea unui nivel adecvat al capacităţii administrative şi pe calcularea adecvată a resurselor proprii ce urmează a fi utilizate pentru contribuţia la bugetul UE. statistică şi control financiar. mai trebuie făcute progrese pentru a înregistra conformitatea deplină. România a făcut progrese în pregătirea în domeniu.Totodată. Sunt necesare eforturi susţinute pentru întărirea capacităţii administrative în contextul politicilor de bază în domeniul statisticii privind vama. în special în aplicarea sistemului resurselor proprii. Alinierea a continuat în domeniul TVA şi al taxelor vamale. conform standardelor ESA95. Atingerea acestui nivel depinde în mare măsură de existenţa personalului şi a resurselor necesare. TVA şi VNB. pentru asigurarea calculării corespunzătoare a resursei VNB. În plus. vamă. impozitare. Numai legislaţia primară şi secundară 151 . De asemenea. monitorizării şi plăţii adecvate a fondurilor de la şi către bugetul UE. au fost înregistrate progrese în domeniul armonizării cu standardele ESA95 pentru compilarea conturilor naţionale. De la această opinie. Totuşi. A fost atins un nivel satisfăcător de conformitate cu standardele ESA95 (pentru compilarea conturilor naţionale).

estimate la peste 90. în special cu privire la recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale şi libera circulaţie a forţei de muncă. Pentru a sprijini ţările candidate în acest demers. a înregistrat progrese şi în ceea ce priveşte întărirea capacităţii administrative de a implementa şi aplica efectiv acquis-ul. În România. 3. trebuie îmbunătăţite. Direcţia Coordonare Traduceri este constituită în cadrul Institutului European din România.000 pagini). de vreme ce nu au fost înfiinţate toate instituţiile necesare. fiind consolidat în vederea creşterii eficienţei. În cea ce priveşte piaţa internă. trebuie acordată atenţia cuvenită implementării integrale şi la timp a strategiilor şi planurilor de acţiune deja aprobate pentru întărirea capacităţii administrative. Trebuie finalizată alinierea în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor. România a înregistrat progrese apreciabile în ceea ce priveşte adoptarea acquis-ului şi. este furnizată asistenţă prin intermediul programului Phare. România a înregistrat progrese în marea majoritate a capitolelor de acquis şi este pe punctul de a finaliza transpunerea legislaţiei necesare înainte de data programată pentru aderare. Revizorii legalizaţi ai Comisiei şi Consiliului examinează textele trimise. Pe parcursul anului trecut. iar capacităţile administrative şi de pregătire profesională. a fost continuată şi cercetarea în domeniul terminologiei specifice. practicile care pun sub semnul întrebării angajamentul României de a implementa proceduri de achiziţii publice deschise şi transparente trebuie să înceteze. în condiţiile în care ritmul actual al progreselor se va menţine. România a continuat să înregistreze progrese în transpunerea legislaţiei din domeniul liberei circulaţii a mărfurilor. În vederea acoperirii lipsurilor rămase. În plus. Traducerile acquis-ului sunt publicate pe site-ul oficial al Institutului European. alinierea la acquis a atins un nivel corespunzător în marea majoritate a domeniilor. mai recent. în special în domeniul serviciilor financiare. România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte libera circulaţie a serviciilor. fiind accesibile gratuit. Responsabilităţile acestuia privesc coordonarea tuturor activităţilor de traducere. România trebuie să acorde atenţie în continuare eliminării barierelor identificate în calea dreptului de stabilire şi a liberei circulaţii a serviciilor.reprezintă un volum considerabil de texte legislative. A continuat alinierea legislaţiei în domeniul liberei circulaţii a persoanelor. Cu toate acestea. se întâlnesc regulat şi intră în legătură cu reprezentanţii Direcţilor centralizate de Coordonare a Traducerilor din fiecare ţară. precum şi dezvoltării pieţei asigurărilor şi a titlurilor financiare. In ce priveşte traducerea acquis-ului.3 Evaluare generală Faţă de Opinie. Cu ajutorul TAIEX a fost realizată o bază de date corespunzătoare atât pentru a cuprinde toate actele traduse cât şi pentru a reprezenta un instrument prin care ţările candidate să transmită traducerile lor Comisiei Europene şi Consiliului. Cu toate că alinierea la acquis-ul 152 .000 de pagini de Jurnal Oficial al CE. Pe ansamblu. dar suportă încă îmbunătăţiri. pe ansamblu. Curtea de Justiţie a definit o serie de sentinţe ce vor fi traduse cu prioritate (acestea reprezintă aproximativ 15. trebuie finalizată transpunerea legislaţiei privind achiziţiile publice. In paralel cu activitatea de traducere. Capacitatea administrativă a fost consolidată în cea mai mare parte a domeniilor.

153 . Alinierea legislativă a României în domeniul contabilităţii şi auditului trebuie finalizată. Cu toate acestea. Progrese constante au fost înregistrate în sectorul pescuitului. iar nivelul de implementare a legislaţiei de către Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor trebuie să se amelioreze. România trebuie să se asigure că ajutoarele pentru restructurare acordate companiilor siderurgice sunt în conformitate cu Acordul European. Eforturile întreprinse recent în acest sens trebuie intensificate. aceasta din urmă fiind cu mult sub media UE. În viitor. eforturile vor trebui îndreptate în direcţia finalizării alinierii legislative în domeniul dreptului muncii şi consolidării capacităţii Inspecţiei Muncii de a asigura implementarea adecvată în domeniul sănătăţii şi securităţii la locul de muncă. în ceea ce priveşte alinierea şi capacitatea administrativă. Atenţia cuvenită trebuie acordată promovării dialogului social şi îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei. în linii mari. Planurile de modernizare pentru unităţile din sectorul veterinar neconforme cu prevederile comunitare trebuie introduse neîntârziat. feroviar şi aerian. România a continuat să înregistreze progrese în transpunerea acquis-ului privind dreptul societăţilor comerciale şi a acquis-ului privind protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială. în special cu privire la structurile pieţei interne a energiei. precum şi din domeniul veterinar şi fitosanitar. Capacitatea administrativă în ceea ce priveşte gestionarea Fondului Social European trebuie îmbunătăţită cu prioritate. în prezent se află în curs de definitivare propuneri în vederea finalizării alinierii la legislaţia din domeniul ajutorului de stat. gradul de aplicare al acestor drepturi nu a ţinut pasul cu alinierea legislativă. iar în prezent o atenţie deosebită trebuie acordată finalizării alinierii legislative şi întăririi capacităţii administrative. Alinierea este destul de înaintată în sectorul maritim. Baza de date privind pescuitul trebuie înfiinţată. Transpunerea acquis-ului privind politicile sociale şi ocuparea forţei de muncă a continuat. În ciuda acestui fapt. Starea tehnică a flotei de navigaţie fluvială trebuie îmbunătăţită.privind libera circulaţie a capitalurilor a avansat în continuare. şi şi-a întărit capacitatea administrativă. România a înregistrat progrese semnificative în transpunerea acquis-ului din domeniul agriculturii. sunt necesare eforturi susţinute pentru recrutarea unui număr suficient de personal în cadrul Inspecţiei Piscicole şi pentru echiparea cu instrumente de inspecţie adecvate. România a înregistrat unele progrese în alinierea la acquis-ul din domeniul impozitării. România a continuat să înregistreze progrese în transpunerea acquis-ului în domeniul transporturilor şi în consolidarea structurilor administrative din domeniul transportului rutier. Trebuie finalizat procesul de restructurare a pieţelor de energie. aliniată la regulile antitrust ale UE. În timp ce legislaţia românească în domeniul concurenţei este. Cu toate acestea. O atenţie deosebită trebuie acordată consolidării agenţiei SAPARD şi realizării elementelor necesare pentru funcţionarea IACS. trebuie eliminate restricţiile existente în ceea ce priveşte transferurile de capital şi plăţile. în materie de ajutor de stat. Progresele legislative în sectorul energiei trebuie însoţite de implementarea integrală şi dezvoltarea capacităţii administrative. trebuie îmbunătăţită în continuare capacitatea administrativă şi de implementare generală. Nivelul de aplicare a legislaţiei de către autoritatea concurenţei din România necesită în continuare o îmbunătăţire considerabilă.

România a continuat eforturile în domeniul controlului financiar. cu precădere în ceea ce priveşte migraţia. transpunerea trebuie să se concentreze asupra finalizării alinierii în domeniile legislaţiei orizontale. Alinierea legislativă din domeniul protecţiei şi sănătăţii consumatorilor este avansată. dar principala provocare o constituie implementarea acesteia. să obţină resurse suficiente pentru a face faţă necesităţilor crescute în ceea ce priveşte recrutarea şi pregătirea personalului. Numeroase agenţii şi instituţii implicate în aplicarea legii sunt încă afectate de lipsa de personal suficient. să implementeze efectiv reforma sistemului judiciar. au fost înregistrate progrese în pregătirea pentru implementarea politicilor structurale. prin desemnarea Autorităţilor de Management şi Plată şi stabilirea atribuţiilor acestora. În continuare. Progresele în domeniul telecomunicaţiilor au continuat. echipamentele. dar în care implementarea este în general în urmă. În ceea ce priveşte combaterea corupţiei. la toate nivelele. calităţii apei. pentru ca România să poată beneficia la maximum de instrumentele structurale. cadrul legislativ trebuie finalizat în domeniul auditului extern şi al protecţiei intereselor financiare ale Comunităţii. În continuare. Au fost înregistrate progrese legislative în numeroase domenii legate de justiţie şi afaceri interne. calităţii aerului. iar implicarea consumatorilor trebuie să se amelioreze. investiţiile adecvate şi planurile financiare trebuie să rămână în atenţia serviciilor publice din domeniul protecţiei mediului. iar legislaţia existentă trebuie aplicată riguros. România trebuie să implementeze planurile actuale în vederea soluţionării aspectelor sus-menţionate. ca şi cooperarea interinstituţională. Trebuie ca aceste eforturi să continue. Protecţia mediului este un domeniu în care România a atins un nivel satisfăcător de aliniere la acquis-ul din majoritatea sectoarelor. Trebuie continuate eforturile de aliniere a capacităţii administrative la nivelul cerut. şi pentru adoptarea Planului Naţional de Dezvoltare 2004-2006.România a înregistrat progrese constante în ceea ce priveşte politica industrială. azilul şi cooperarea judiciară în materie penală şi civilă. necesită eforturi crescute. prin liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor şi finalizarea transpunerii acquis-ului. Este de cea mai mare importanţă ca administraţia de mediu. În ceea ce priveşte politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale. În domeniul vamal au fost înregistrate progrese limitate. România a înregistrat progrese apreciabile în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii administrative şi coordonarea generală a activităţilor de supraveghere a pieţei. protecţiei naturii şi o serie de alte domenii. 154 . astfel încât să poată fi implementat un sistem financiar solid. şi să ia măsuri cu un impact semnificativ asupra corupţiei. Capacitatea administrativă trebuie consolidată. ca urmare. toate taxele vamale şi măsurile cu efect echivalent asupra importurilor şi exporturilor din şi înspre Comunitate vor trebui eliminate. Cu toate acestea. să angajeze şi să pregătească personalul necesar. Coordonarea internă trebuie îmbunătăţită. planificarea strategică. Cu toate acestea. Trebuie asigurată transparenţa totală a procesului de privatizare. şi mai ales să consolideze capacitatea administrativă a instituţiilor relevante. De asemenea. managementului deşeurilor. capacitatea de implementare trebuie să se îmbunătăţească semnificativ în aproape toate domeniile. capacitatea de implementare trebuie consolidată substanţial. iar alinierea legislativă trebuie finalizată. Independenţa puterii judiciare trebuie asigurată în mod concret. în condiţiile în care deficienţele structurale limitează capacitatea de aplicare. ceea ce va necesita şi o capacitate superioară de a pregăti personalul. Implementarea acquis-ului transpus rămâne principala provocare şi.

Recursul la ordonanţe de urgenţă a fost limitat la „circumstanţe extraordinare”. România îndeplineşte în general angajamentele asumate în negocieri. schimbările organizaţionale şi legislative aduse sistemului judiciar din România ar trebui să contribuie la creşterea independenţei şi eficienţei acestuia. România a început să abordeze acest aspect prin reforma cuprinzătoare a administraţiei publice. politica de concurenţă. Revizuirea Constituţiei din octombrie 2003 a contribuit la fluidizarea procesului parlamentar. În perioada anterioară aderării. conform angajamentelor luate în cadrul negocierilor. justiţia şi afacerile interne. Legile privind libertatea informaţiei şi transparenţa procesului legislativ trebuie implementate pe deplin. A fost făcut un prim pas pozitiv în ceea ce priveşte reforma funcţiei publice. nivelul de aliniere şi capacitatea administrativă înregistrate de România până la acest moment. Sondajele oficiale confirmă existenţa posibilităţii ca executivul să influenţeze rezultatul procedurilor judecătoreşti. Comisia se aşteaptă ca România să îşi asume obligaţiile de stat membru în conformitate cu calendarul stabilit. România continuă să îndeplinească criteriile politice. precum şi eforturile de pregătire aflate în curs. România trebuie să continue pregătirile. ci sunt valabile şi în cazul gestionării asistenţei financiare europene. În mai 2004 a fost lansată o strategie de reformă a administraţiei publice. evoluţia sa în ceea ce priveşte implementarea angajamentelor asumate în negocieri. În plus. prin acordarea de responsabilităţi primare pentru diferite tipuri de legislaţie ambelor camere. Aceste deficienţe nu privesc doar adoptarea acquis-ului. C. CONCLUZII Faţă de Opinia din 1997. referitoare la reforma funcţiei publice. Această evoluţie s-a accelerat pe parcursul anului trecut. deşi au fost remarcate întârzieri în anumite domenii. Managementul cazurilor în tribunale şi calitatea hotărârilor judecătoreşti trebuie să se amelioreze. în vederea asigurării implementării adecvate a acquis-ului la aceste nivele. 155 . în care Comisia concluziona că România îndeplineşte criteriile politice. drepturile omului şi respectul şi protecţia minorităţilor. Înfiinţarea Cancelariei Primului Ministru ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea coordonării şi consistenţei politicilor. Cu toate acestea. În cadrul negocierilor de aderare au fost închise provizoriu 27 de capitole. dar aceasta nu a rezultat deocamdată într-o diminuare a utilizării acestora. Având în vedere progresele realizate faţă de Opinie. în special în ceea ce priveşte dreptul societăţilor comerciale. statul de drept. a fost consolidată şi aprofundată în continuare stabilitatea instituţiilor ce garantează democraţia. Eforturile de îmbunătăţire a formulării politicilor şi a procesului legislativ trebuie să continue. eforturi suplimentare vor fi necesare în anumite domenii. descentralizare şi deconcentrare şi coordonarea politicilor. Implementarea concretă este o prioritate. uniunea vamală şi controlul financiar. protecţia mediului. Au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte abordarea necesităţii de reformă administrativă şi judiciară. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru întărirea guvernării la nivel local şi regional.Într-o serie de sectoare importante trebuie îmbunătăţită capacitatea globală a administraţiei publice de a implementa şi aplica legislaţia nou adoptată.

este implementată.Corupţia continuă să fie gravă şi răspândită în România. Stabilitatea macroeonomică a fost atinsă. Ameliorări ar putea fi aduse în susţinerea stabilităţii macroeonomice şi în reformele structurale. Faţă de Opinie. Procesul de privatizare trebuie finalizat. Deşi restituirea terenurilor agricole este aproape încheiată. ce par a fi în conformitate cu Convenţia ONU privind drepturile copilului. precum şi prin reducerea în continuare a deficitului sectorului public în sens larg. ar trebui să îmbunătăţească în continuare protecţia drepturilor copilului. adresată în mod explicit combaterii discriminării. Prioritatea trebuie să revină menţinerii tendinţei dezinflaţioniste şi asigurării sustenabilităţii poziţiei externe. prin implementarea în continuare a unui mix de politici prudent. sunt esenţiale progrese substanţiale în întărirea disciplinei financiare. În concluzie. Resursele de care dispune acesta ar trebui să se concentreze asupra investigării corupţiei la nivel înalt. România îndeplineşte criteriul privind existenţa unei economii de piaţă funcţională. ajustarea permanentă a preţurilor la energie astfel încât să acopere costurile şi îmbunătăţirea performanţelor financiare ale întreprinderilor de stat. precum energia. 156 . dar capacitatea acesteia de a combate corupţia va depinde de implementarea efectivă a legii. întreprinse de autorităţile române în vederea transformării economiei. Sprijinul acordat abordării de incluziune în ceea ce priveşte învăţământul este o evoluţie pozitivă. În sectoarele cheie. prin continuarea reformei cheltuielilor şi ameliorarea gradului de respectare a obligaţiilor fiscale. Implementarea hotărâtă şi susţinută a programului de reformă structurală ar trebui să permită României să facă faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul Uniunii. diferendele post-privatizare trebuie soluţionate iar întreprinderile neviabile trebuie reorganizate mai rapid. traficul cu fiinţe umane şi supraaglomerarea penitenciarelor trebuie susţinute. Sustenabilitatea fiscală trebuie îmbunătăţită. dar discriminarea de facto a minorităţii rome rămâne răspândită. În ceea ce priveşte libertatea de expresie. Eforturile de a soluţiona problemele privind relele tratamente în timpul arestului. Introducerea standardelor naţionale pentru serviciile de protecţia copilului şi a unor reguli stricte privind adopţiile internaţionale. Legislaţia anticorupţie a României este în general bine dezvoltată. Aceeaşi tendinţă încurajatoare a fost constată în ceea ce priveşte sănătatea şi ocuparea forţei de muncă. este necesară o abordare mai rapidă şi mai transparentă în ceea ce priveşte restituirea imobilelor şi a proprietăţii cultelor religioase. situaţia juridică a jurnaliştilor s-a îmbunătăţit. au fost efectuate reforme economice profunde. România continuă să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi a înregistrat progrese în câteva domenii. Eforturi suplimentare sunt necesare în special pentru a asigura independenţa. iar angajamentul autorităţilor române faţă de respectarea cerinţelor economice aferente aderării la UE a fost constant. Comisia confirmase deja eforturile substanţiale de reformă. structura şi performanţele economice s-au îmbunătăţit semnificativ. eficienţa şi responsabilizarea Parchetului Naţional Anticorupţie. În Opinia sa din 1997. mineritul şi transporturile. dar situaţia economică a multor organizaţii mass media rămâne precară şi sunt necesare eforturi suplimentare pentru a garanta independenţa mass media. Pentru a realiza aceste deziderate. Strategia privind Roma.

trebuie îmbunătăţite. pe ansamblu. trebuie acordată atenţia cuvenită implementării integrale şi la timp a strategiilor şi planurilor de acţiune deja aprobate pentru întărirea capacităţii administrative. în special în domeniul serviciilor financiare. România a continuat să înregistreze progrese în transpunerea acquis-ului privind dreptul societăţilor comerciale şi a acquis-ului privind protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială. Nivelul de aplicare a legislaţiei de către autoritatea concurenţei din România necesită în continuare o îmbunătăţire considerabilă. România a continuat să înregistreze progrese în transpunerea legislaţiei din domeniul liberei circulaţii a mărfurilor. alinierea la acquis a atins un nivel corespunzător în marea majoritate a domeniilor. în special cu privire la recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale şi libera circulaţie a forţei de muncă. iar nivelul de implementare a legislaţiei de către Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor trebuie să se amelioreze. Progrese substanţiale sunt necesare în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi a administraţiei publice. Capacitatea administrativă a fost consolidată în cea mai mare parte a domeniilor. România trebuie să acorde atenţie în continuare eliminării barierelor identificate în calea dreptului de stabilire şi a liberei circulaţii a serviciilor. În timp ce legislaţia românească în domeniul concurenţei este. A continuat alinierea legislaţiei în domeniul liberei circulaţii a persoanelor. În vederea acoperirii lipsurilor rămase. Alinierea legislativă a României în domeniul contabilităţii şi auditului trebuie finalizată. practicile care pun sub semnul întrebării angajamentul României de a implementa proceduri de achiziţii publice deschise şi transparente trebuie să înceteze. mai recent. În plus. Eforturile întreprinse recent în acest sens trebuie intensificate. precum şi dezvoltării pieţei asigurărilor şi a titlurilor financiare. gradul de aplicare al acestor drepturi nu a ţinut pasul cu alinierea legislativă. Faţă de Opinie. în prezent se află în curs de definitivare propuneri în vederea finalizării alinierii la legislaţia din domeniul ajutorului de stat. trebuie finalizată transpunerea legislaţiei privind achiziţiile publice. Pe parcursul anului trecut. Cu toate că alinierea la acquis-ul privind libera circulaţie a capitalurilor a avansat în continuare. România trebuie să se asigure că 157 . Pe ansamblu. România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte libera circulaţie a serviciilor. În ciuda acestui fapt. astfel încât să poată fi creat un mediu de afaceri prielnic şi echitabil. a înregistrat progrese şi în ceea ce priveşte întărirea capacităţii administrative de a implementa şi aplica efectiv acquis-ul. România a înregistrat progrese apreciabile în ceea ce priveşte adoptarea acquis-ului şi. iar capacităţile administrative şi de pregătire profesională. inclusiv prin aplicarea uniformă şi previzibilă a legislaţiei. Cu toate acestea. trebuie eliminate restricţiile existente în ceea ce priveşte transferurile de capital şi plăţile. în linii mari.urmărirea cu perseverenţă a restructurării trebuie să fie însoţită de eforturi mai vizibile în direcţia privatizării. în materie de ajutor de stat. dar suportă încă îmbunătăţiri. Trebuie finalizată alinierea în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor. în condiţiile în care ritmul actual al progreselor se va menţine. România a înregistrat progrese în marea majoritate a capitolelor de acquis şi este pe punctul de a finaliza transpunerea legislaţiei necesare înainte de data programată pentru aderare. În cea ce priveşte piaţa internă. de vreme ce nu au fost înfiinţate toate instituţiile necesare. aliniată la regulile antitrust ale UE.

şi pentru adoptarea Planului Naţional de Dezvoltare 2004-2006. transpunerea trebuie să se concentreze asupra finalizării alinierii în domeniile legislaţiei orizontale. În continuare. în ceea ce priveşte alinierea şi capacitatea administrativă. prin desemnarea Autorităţilor de Management şi Plată şi stabilirea atribuţiilor acestora. precum şi din domeniul veterinar şi fitosanitar. În ceea ce priveşte politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale. O atenţie deosebită trebuie acordată consolidării agenţiei SAPARD şi realizării elementelor necesare pentru funcţionarea IACS. România a înregistrat progrese constante în ceea ce priveşte politica industrială. prin liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor şi finalizarea transpunerii acquis-ului. Progresele în domeniul telecomunicaţiilor au continuat. Cu toate acestea. Cu toate acestea. Capacitatea administrativă în ceea ce priveşte gestionarea Fondului Social European trebuie îmbunătăţită cu prioritate. 158 . eforturile vor trebui îndreptate în direcţia finalizării alinierii legislative în domeniul dreptului muncii şi consolidării capacităţii Inspecţiei Muncii de a asigura implementarea adecvată în domeniul sănătăţii şi securităţii la locul de muncă. în condiţiile în care deficienţele structurale limitează capacitatea de aplicare. În viitor. Trebuie continuate eforturile de aliniere a capacităţii administrative la nivelul cerut. Protecţia mediului este un domeniu în care România a atins un nivel satisfăcător de aliniere la acquis-ul din majoritatea sectoarelor. aceasta din urmă fiind cu mult sub media UE. Starea tehnică a flotei de navigaţie fluvială trebuie îmbunătăţită. au fost înregistrate progrese în pregătirea pentru implementarea politicilor structurale. Progresele legislative în sectorul energiei trebuie însoţite de implementarea integrală şi dezvoltarea capacităţii administrative. Progrese constante au fost înregistrate în sectorul pescuitului. Planurile de modernizare pentru unităţile din sectorul veterinar neconforme cu prevederile comunitare trebuie introduse neîntârziat. pentru ca România să poată beneficia la maximum de instrumentele structurale. Trebuie finalizat procesul de restructurare a pieţelor de energie. Baza de date privind pescuitul trebuie înfiinţată. dar principala provocare o constituie implementarea acesteia. calităţii aerului. Alinierea este destul de înaintată în sectorul maritim. în special cu privire la structurile pieţei interne a energiei. Trebuie asigurată transparenţa totală a procesului de privatizare. România a înregistrat progrese semnificative în transpunerea acquis-ului din domeniul agriculturii. iar în prezent o atenţie deosebită trebuie acordată finalizării alinierii legislative şi întăririi capacităţii administrative. feroviar şi aerian. sunt necesare eforturi susţinute pentru recrutarea unui număr suficient de personal în cadrul Inspecţiei Piscicole şi pentru echiparea cu instrumente de inspecţie adecvate. Transpunerea acquis-ului privind politicile sociale şi ocuparea forţei de muncă a continuat. România a înregistrat unele progrese în alinierea la acquis-ul din domeniul impozitării. şi şi-a întărit capacitatea administrativă. trebuie îmbunătăţită în continuare capacitatea administrativă şi de implementare generală. dar în care implementarea este în general în urmă. România a continuat să înregistreze progrese în transpunerea acquis-ului în domeniul transporturilor şi în consolidarea structurilor administrative din domeniul transportului rutier.ajutoarele pentru restructurare acordate companiilor siderurgice sunt în conformitate cu Acordul European. Atenţia cuvenită trebuie acordată promovării dialogului social şi îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei.

să angajeze şi să pregătească personalul necesar. În plus. eforturi suplimentare vor fi necesare în anumite domenii. Este de cea mai mare importanţă ca administraţia de mediu. În cadrul negocierilor de aderare au fost închise provizoriu 27 de capitole. România a înregistrat progrese apreciabile în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii administrative şi coordonarea generală a activităţilor de supraveghere a pieţei. precum şi eforturile de 159 . la toate nivelele. cu precădere în ceea ce priveşte migraţia. iar implicarea consumatorilor trebuie să se amelioreze. echipamentele. deşi au fost remarcate întârzieri în anumite domenii. investiţiile adecvate şi planurile financiare trebuie să rămână în atenţia serviciilor publice din domeniul protecţiei mediului. România a început să abordeze acest aspect prin reforma cuprinzătoare a administraţiei publice. în special în ceea ce priveşte dreptul societăţilor comerciale. nivelul de aliniere şi capacitatea administrativă înregistrate de România până la acest moment. necesită eforturi crescute. capacitatea de implementare trebuie să se îmbunătăţească semnificativ în aproape toate domeniile. ca urmare. Alinierea legislativă din domeniul protecţiei şi sănătăţii consumatorilor este avansată. Au fost înregistrate progrese legislative în numeroase domenii legate de justiţie şi afaceri interne. azilul şi cooperarea judiciară în materie penală şi civilă. România trebuie să implementeze planurile actuale în vederea soluţionării aspectelor sus-menţionate. Cu toate acestea. Cu toate acestea. Având în vedere progresele realizate faţă de Opinie. Numeroase agenţii şi instituţii implicate în aplicarea legii sunt încă afectate de lipsa de personal suficient. politica de concurenţă. să obţină resurse suficiente pentru a face faţă necesităţilor crescute în ceea ce priveşte recrutarea şi pregătirea personalului. să implementeze efectiv reforma sistemului judiciar. Trebuie ca aceste eforturi să continue. ci sunt valabile şi în cazul gestionării asistenţei financiare europene. În domeniul vamal au fost înregistrate progrese limitate. România a continuat eforturile în domeniul controlului financiar. Aceste deficienţe nu privesc doar adoptarea acquis-ului. În continuare. capacitatea de implementare trebuie consolidată substanţial. iar alinierea legislativă trebuie finalizată. Implementarea acquis-ului transpus rămâne principala provocare şi. Capacitatea administrativă trebuie consolidată. protecţia mediului. calităţii apei. Coordonarea internă trebuie îmbunătăţită. Independenţa puterii judiciare trebuie asigurată în mod concret. toate taxele vamale şi măsurile cu efect echivalent asupra importurilor şi exporturilor din şi înspre Comunitate vor trebui eliminate. cadrul legislativ trebuie finalizat în domeniul auditului extern şi al protecţiei intereselor financiare ale Comunităţii. iar legislaţia existentă trebuie aplicată riguros. ceea ce va necesita şi o capacitate superioară de a pregăti personalul. ca şi cooperarea interinstituţională. evoluţia sa în ceea ce priveşte implementarea angajamentelor asumate în negocieri. România îndeplineşte în general angajamentele asumate în negocieri. astfel încât să poată fi implementat un sistem financiar solid.managementului deşeurilor. protecţiei naturii şi o serie de alte domenii. şi să ia măsuri cu un impact semnificativ asupra corupţiei. planificarea strategică. De asemenea. justiţia şi afacerile interne. şi mai ales să consolideze capacitatea administrativă a instituţiilor relevante. Într-o serie de sectoare importante trebuie îmbunătăţită capacitatea globală a administraţiei publice de a implementa şi aplica legislaţia nou adoptată. În ceea ce priveşte combaterea corupţiei. uniunea vamală şi controlul financiar.

conform angajamentelor luate în cadrul negocierilor. au avut loc privatizări importante în sectorul industrial şi al energiei. Pentru o serie de priorităţi. p. În mai 2003 a fost adoptat Parteneriatul pentru Aderare1 revizuit. Totuşi. În ceea ce priveşte criteriile politice.2003. care însă au implicaţii neuniforme asupra obiectivelor prevăzute în Parteneriat. În perioada anterioară aderării. a prezentului Raport). Prezenta secţiune evaluează pe scurt gradul de îndeplinire a priorităţilor cuprinse în Parteneriatul pentru Aderare.2. Progrese suplimentare au fost înregistrate în domeniul drepturilor omului şi protecţiei minorităţilor. 12. PARTENERIATUL GENERALA PENTRU ADERARE: EVALUARE Au fost evaluate progresele înregistrate de România. România a continuat redresarea economică. România a continuat să ducă la îndeplinire priorităţile stabilite de Parteneriatul revizuit. obiectivele intermediare şi condiţiile prevăzute în cadrul Parteneriatului pentru Aderare cu România (OJ L 145. constituind totodată baza pentru programarea asistenţei de preaderare din fonduri comunitare. Rolul acestui Parteneriat constă în a sprijini autorităţile române în eforturile lor de a îndeplini criteriile de aderare. Cu toate acestea. Cu toate acestea.pregătire aflate în curs. luptei împotriva corupţiei şi justiţiei. În ceea ce priveşte reformele structurale. cu scopul de a consolida democraţia şi statul de drept. Comisia se aşteaptă ca România să îşi asume obligaţiile de stat membru în conformitate cu calendarul stabilit. D. au fost înregistrate progrese semnificative. România a realizat progrese semnificative în adoptarea şi implementarea acquis-ului. România a iniţiat reforme importante în domeniul administraţiei publice. Datorită în principal unui mix de politici mai adecvat. toată atenţia trebuie să se îndrepte către implementarea acestor reforme şi aplicarea legislaţiei existente. precum programul Phare. România trebuie să continue pregătirile. Acest document acoperă în detaliu priorităţile în pregătirile pentru aderare. precum şi stadiul global al pregătirilor pentru îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga. Guvernul va beneficia de asistenţă Phare. priorităţile. Eforturi considerabile trebuie întreprinse în acest sens şi trebuie accelerat ritmul reformelor pentru îndeplinirea acestor priorităţilor prevăzute în cadrul Parteneriatului revizuit pentru Aderare. 1 160 . Sunt necesare eforturi suplimentare în vederea îndeplinirii acţiunilor stabilite în cadrul Parteneriatului pentru Aderare. sunt necesare în continuare eforturi considerabile în vederea implementării efective Decizia Consiliului 2003/397/CE din 19 mai 2003 privind principiile. în special în implementarea acquis-ului. România a înregistrat progrese în implementarea priorităţilor prevăzute în cadrul Parteneriatului revizuit pentru Aderare cu privire la criteriile economice. Pe ansamblu. concluziile fiind prezentate mai sus. trebuie depuse eforturi suplimentare în vederea soluţionării problemei acumulării de arierate şi a reticenţei în utilizarea procedurilor de faliment.6. proiectele referitoare la acestea fiind incluse în Programul Phare 2004 (a se vedea mai multe detalii la Partea A. 21).

Implementarea acestuia trebuie să continue. Parteneriatul revizuit pentru Aderare urmăreşte aceeaşi structură ca şi Raportul de ţară. Parteneriatul revizuit pentru Aderare trebuie să beneficieze de atenţia politică necesară şi ar trebui să constituie un sprijin pentru România în elaborarea agendei sale legislative şi de construcţie instituţională. Parteneriatul revizuit pentru Aderare continuă să reprezinte un instrument principal în orientarea eforturilor României în pregătirea pentru aderare.şi a aplicării legislaţiei adoptate ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul negocierilor. Progresele referitoare la aspectele identificate ca prioritare în Parteneriatul pentru Aderare sunt discutate în detaliu în cadrul altor secţiuni ale Raportului. precum şi administraţia trebuie dezvoltate în vederea îndeplinirii acestor angajamentelor.3. Pe ansamblu. 161 . în special în cadrul Părţii B. alinierea legislativă.

Social and Cultural rights) CAT (Convention against Torture) CERD (Convention on the Elimination of All Forms of Racial Discrimination) CEDAW (Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination against Women) Optional Protocol to the CEDAW CRC (Convention on the Rights of the Child) n/a n/a Bulgaria Romania Turkey 162 .ANEXE ANNEX I HUMAN RIGHTS CONVENTIONS RATIFIED BY THE CANDIDATE COUNTRIES (as at end of September 2004) Adherence to following conventions and protocols ECHR (European Convention on Human Rights) Protocol 1 (right of property) Protocol 4 (freedom movement et al.) Protocol 6 (death penalty) Protocol 7 (ne bis in idem) European Convention for the Prevention of Torture European Social Charter Revised European Social Charter Framework Convention for National Minorities ICCPR (International Covenant on Civil and Political Rights) Optional Protocol to the ICCPR (right of individual communication) Second Optional Protocol to ICCPR (death penalty) ICESCR (International Covenant on Economic.

4 % change over the previous year Gross domestic product at constant prices Employment growth Labour productivity growth i) Unit labour cost growth : -3.7F 29.8 : : : -2.458 22.5 7.220 2.2 -4.9 48.4 33.5F 31.391 238.460 6.5 -7.9 -4.890.0 -9.546 22.8 6.512.391 238.9 12.3 21.39 1 238.391 238.167.010 5.6 2.6 -1.5 3.435 in km² 22.5 -0.4 50.9 163 .7 5.391 National accounts Gross domestic product at current prices : 373.9 : 4.734 Total area 238.1 2.503 22.795 21.730 1000 Mio Lei 803.7F % of Gross Value Added c) 14.000 2.5 12.340 in % of EU-25 average GDP per capita b) at current prices in PPS : : : 25.020 6.1 : 5.773 1.9F in % of EU-15 average Labour productivity (GDP per person employed in PPS) i) Structure of production .3 : : -1.5 30.408 21.660 1.3 in ECU/Euro Gross domestic product per capita b) at current prices : 1.4 14.243 1.4 40.6 28.490 1.760 5.3 in Purchasing Power Standards Gross domestic product per capita b) at current prices : : 4.800 2.9 28.5 4.Agriculture : 16.7 -0.2 26.ANNEX II STATISTICAL ANNEX 1997 Basic data Population (at 1 of July) st 1998 1999 2000 in 1000 2001 2002 2003 22.778 1000 Mio ECU/euro Gross domestic product at current prices : 37.7 12.391 238.39 1 238.617 1.320 44.6 26.79 8 545.0 : : 27.

0 15.6 30.3 75.8 30.733 -2.2 68.143 221 1174 -1.050 -246 -285 860 70 1048 -2.3 41.9 33.8P 164 .5 5.FDI (net) inflows -2.3 as % of Gross Domestic Product : : : : : : : 90.969 11.Exports of goods and services .0 31.2 20.980 8.0 in % of Gross Domestic Product -4.4 22.9 59.257 8.1 36.7 34.9 48.2 27.6 32.2 Inflation rate Consumer price index 154.1 % change over the previous year 45.597 19.1 18.3 21.6 51.Imports of goods and services : : : 29.223 -2.3 Balance of payments -Current account -Trade balance Exports of goods Imports of goods -Net services -Net income -Net current transfers .954 15.6 88.762 14.8 74.household and NPISH .917 -2.0P 21.400 -52 -532 1.431 10.2 44.7 5.2 70.9 13.0 23.general government .9 -3.7 14.5 -3.7 30.684 10.4 23.2 -0.Industry (excluding construction) .302 10.5 17.354 -115 -282 1.5 51.487 9.2 35.5 85.4 6.3 14.0 32.355 -1.5 41.366 12.of which: government transfers .3 -2.640 200 1345P Public finance General government deficit/surplus General government debt -4.5 15.614 290 1130 -2956 -3.7 -1.Construction .4 6.2 50.5 23.Services Structure of expenditure .5 2.9 86.0 -4.1 16.9 38.6 28.2 70.1 5.Stock variation d) .7 1.3 68.5 16.625 8.3 22.385 14.5 18.411 -381 -322 579 64 1224 -2.437 -1.2 -2.3 2.6 49.638 17.Gross fixed capital formation .9 0.2 83.5 5.5 22.9 14.550 -14 -627 1.9 31.8 45.104 -1.5 24..Final consumption expenditure .744 -395 -411 626 57 1025 in Mio ECU/euro -1.3 49.2 18.927 -603 -442 753 46 2040 -1.1 82.

9 7.9 99.814 16.981 1.M3 Total credit Average short-term interest rates .0 1.Effective exchange rate index Reserve assets -Reserve assets (including gold) -Reserve assets (excluding gold) 33.Lending rate .950 7.2 2.002 9.112 8.4 2.3 65.098 7.6 91.0 23.587 15.614 21.0 : Gross foreign debt of the whole economy Monetary aggregates .1 18.7 55.0 72.7 : 5.235 -4.455 1.3 68.Average of period .1 as % of exports 24.551 41.841 8.519 3.5 165 .7 7.345 18.327 13.456 6.Deposit rate ECU/EUR exchange rates .8 1.142 1995=100 26.3 : 5.6 : 6..962 11.5 53.Day-to-day money rate .8 45.987 1.859 9.135 37.270 35.2 : 6.675 18.7 10.0 25.596 7.004 27.817 31.4 26.7 in % of Gross Domestic Product 22.4 37.4 14.8 : 1000 Mio ECU/euro 2.Financial indicators Gross foreign debt of the whole economy 24.8 32.9 64.637 2.345 19.722 17.3 71.0 : 5.5 55.175 2.1 20.481 10.913 5.652 5.1 100.5 17.8 101.329 -1.158 .1 % per annum 86.End of period 82.8 11.9 22.780 1.6 81.Leu) 8.7B : 6.927 Mio ECU/euro -2.1 7.1 (1ECU/euro=.3 9.8 28.5 8.201 previous year=100 Terms of trade h) : : : 105.661 12.514 4.2 : 8.7 80.7 67.8 1.2 9.985 12.8 41.7 2.M1 .6 23.077 -4.977 9.922 24.7 45.4 35.5 10.1 Mio ECU/euro 11.M2 .273 14.6 7.9 2.9 37.4 19.881 -5.383 -4.206 14.125 External trade Trade balance Exports Imports -2.

1 74.0 68.6 52.2 70.1 6.5 64.3 65.5 49.6 at birth 66.2 52.4 17.5 60.4 67.0 20.2 7.0 57.9 6.0 30.7 65.3 per 1000 live-births Infant mortality rate Life expectancy : Males: Females: 65.8 62.Industry (excluding construction) .8 51.6 6.7 -0.9 -0.4 63.1 26.1 63.6 18.8 7.3 4.4 4.4 58.5 68.3 4.5 -0.4 67.7 Demography Natural growth rate Net migration rate (including corrections) -1.5 34.2 6.9 67. males Employment rate (15-64).07 -2.7 22.1 26.1 -0.6 74.2 24.7 63.9 30.2 67.4 58.2 4.6 35.9 59.2 166 .8 18.5 as % of the total population of the same age group Employment rate of older workers (55-64) Average employment by NACE branches .2 69.Services 37.9 64.Agriculture and forestry .3 % of labour force 40. females 5.2 73.7 57.4 38.9 -0.0 65.2 73.6 49.4 58.as % of total Exports with EU-15 Imports with EU-15 56.6 57.5 67.4 34.4 -0. females 69.4 71. total Employment rate (15-64).2 -1.3 16.0 74.4 74.1 51.4 57. total Unemployment rate.6 63.8 5.3 5.0 31.5 57.2 4.9 Unemployment rate.4 4.2 6.3 6.5 -0.6 4.9 6.5 67.9 23.02 -2.2 37.3 per 1000 of population -1.5 7.4 63.5 48.1 26.7 Labour market (Labour Force Survey) Economic activity rate (15-64) Employment rate (15-64).9 65.8 0.5 18.Construction .2 57.4 31.3 6.2 68.6 27.4 23.6 63.8 57.1 in % of total employment 41.2 73.3 62.0 5.1 as % of the total population of the same age group 68.3 38.6 -1.6 51.4 41.4 5.3 34.5 5.8 7. males Unemployment rate.1 31.8 67.8 56.6 6.6 6.8 57.7 5.

3 50.2 6.0 125 161.7 4.3B 11.8 7.0 85.2 23.0 234.2 46.5 17.3 7.1 Standard of living Number of cars Main telephone lines Number of subscriptions to cellular mobile services per 1000 inhabitants 116 151.8B 10.2 ratio of top quintile to lowest quintile 4.0 144 185.3 21.1 139 173.1 46.2 km 46.9 205.3 2.2 2.2e) 92.0 4.5 22.0 : : 142 Infrastructure Railway network 47.9 7.9 9.6 3.5 Length of motorways 113 113 113 113 113 113 113 Industry and agriculture Industrial production volume indices Gross agricultural production volume indices Agricultural production volume indices of goods and services g) 92.5P Innovation and research as % of GDP 167 .4 86.7 19.1 f) : : 104.5 133 168.8 8.3 21.4 : 4.1 Social cohesion Inequality of income distribution : 4.3f) : 104.2 122.0 136 200.4 15.2 24.3 17.8e) 103.4 8.5p 107.7 46.7 11.0 18.8 90.8 2.2 6.3 23.2 as % of the total population of the same age group Children aged 0-17 living in jobless households People aged 18-59 living in jobless households 6.7 96.3 7.6 : : % of population aged 18-24 Early school-leavers 19.8 108.6e) 85.2 3.2 46.5 previous year=100 97.5 7.4 f) : 103.1 21.7 17.8 9.2 107.Unemployment rate of persons < 25 years Long-term unemployment rate 16.8e) 105.2 in km per 1000 km² 46.

0 : kg of oil equivalent per 1000 euro of GDP Energy intensity of the economy 1648 1.37 0. It was replaced with "Agricultural production volume indices of goods and services". c) Including FISIM. f) Indices are calculated according to the structure of the year 2000.4 48.40 0.39 : : per 1000 inhabitants Level of Internet access .1 43.5 42.households : : : : : : Environment Total greenhouse gases emissions 61. g) The indicator "Gross agricultural production volume indices" is no longer calculated starting with 2001. d) These figures include changes in inventories.455 1164 1267 : as % of total electicity consumption Share of renewable energy 30. b) Figures have been calculated using the population figures from National Accounts.7 28.1 43.4 30.89 3.8 : road as % of total freight transport Modal split of freight transport P=provisional figures E=estimated data B=break in series F=forecast 45.0 36. which may differ from those used in demographic statistics.37 2.8 28.6 57. acquisitions less disposals of valuables and the statistical discrepancy between the GDP and its expenditure components.28 : : as % of GDP Gross domestic expenditure on Research & Development : : 0. according to the Eurostat methodology.5 50. e) Indices are calculated according to the structure of the year 1995.5 35.Spending on Human Resources (public expenditure on education) 4.38 3.9 49.0 52. h)Terms of trade are obtained on the basis of the Unit Value Indices calculated from values expressed in Euro 168 .563 1.1 tonnes CO2 equivalent per capita 47.418 1. 2002.4 : a) Data based on the definite results of the Population and Housing census of March 18.2 54.

values expressed in Euro. while the structural indicator 'Labour productivity (in % of EU15) is calculated from current price figures in PPS. i) 'Labour productivity growth' is calculated from GDP at constant price Euros. 169 .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.