1.1.

DOBÂNDA SIMPLĂ


NoŃiunea de bază a matematicilor financiare este dobânda. Dobânda este suma de bani
care se plăteşte de către debitor creditorului pentru un împrumut bănesc.
Dobânda unitară este suma dată de o unitate monetară pe timp de un an, este notată
i. Dobânda dată de 100 de unităŃi monetare pe timp de un an se numeşte procent, notat p.
Deci p=100i
Pentru S unităŃi monetare (u.m.) pe timp de un an se obŃine dobânda:
100
Sp
Si D = = (1.1.1)

Pentru S u.m. pe timp de t-ani dobânda, numită dobânda simplă este:
100
t p S
t i S D
⋅ ⋅
= ⋅ ⋅ =
(1.1.2)

ObservaŃie. În finanŃe, anul comercial are 360 zile şi fiecare lună are 30 de zile.
Dacă
0
S – este suma depusă iniŃial pe perioada t cu dobândă unitară i atunci suma
finală sau valoarea finală este:
( ) it S it S S D S S
t
+ = + = + = 1
0 0 0 0
(1.1.3)


ScadenŃă comună sau scadenŃă medie
Fie sumele
n
S S ,...,
1
plasate cu acelaşi procent p pe duratele
n
t t ,...,
1
. Suma
dobânzilor aduse de cele n sume pe cele n durate o vom înlocui cu dobânda adusă de o
sumă S pe o perioadă t, atunci durata t va fi:
S
t S t S t S
t
n n
+ + +
=
...
2 2 1 1

(1.1.4)
şi se va numi scadenŃă comună.
Dacă
n
S S S S + + + = ...
2 1
, atunci durata t va fi:
n
n n
S S
t S t S
t
+ +
+ +
=
...
...
1
1 1
(1.1.5)
şi se va numi scadenŃă medie.

Fie sumele
n
S S ,...,
1
plasate pe duratele
n
t t ,...,
1
, cu procentele
1 2
, ,...
n
p p p . Procentul
mediu înlocuitor p pentru care aceste sume plasate pe acelaşi durate să dea aceeaşi
dobândă totală va fi:
1 1 1 2 2 2
1 1 2 2
...
...
n n n
n n
S i t S i t S i t
p
S t S t S t
+ +
=
+ + +
(1.1.6)


1.2. DOBÂNDA COMPUSĂ

O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă, la
sfârşitul primei perioade, dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă
pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare: Fie
0
S – sumă iniŃială; p –
procentul;
i =
100
p
dobânda unitară; t – durata de plasament a sumei
0
S (număr întreg) şi
t
S – suma
finală după t perioade, atunci:


An
ii
Suma plasată la
începutul
anului
Dobânda produsă
în
timpul anului
Suma obŃinută
la
sfârşitul anului
1
0
S i S
0
( ) i S S + = 1
0 1

2 ( ) i S S + = 1
0 1
( )i i S i S + = 1
0 1

( )
2
0 2
1 i S S + =
⋮ ⋮ ⋮ ⋮
t
( )
1
0 1
1


+ =
t
t
t S S ( ) i i S i S
t
t
1
0 1
1


+ = ( )
t
t
i S S + = 1
0

Dacă u i = + 1 va fi un factor de fructificare găsit în tabele financiare pentru
,... 3 , 2 , 1 = t pentru diferite procente atunci suma finală va fi:
( )
t t
t
u S i S S
0 0
1 = + =

(1.2.1)
Dobânda compusă va fi pentru t- întreg:
( ) [ ] ( ) 1 1 1
0 0
− = − + =
t t
u S i S D

(1.2.2)
Suma iniŃială depusă va fi:
( )
t
t
t
t
v S
i
S S =
+
=
1
1
0

(1.2.3)

unde v
i
=
+ 1
1
factor de actualizare.
Timpul se poate obŃine din (1.2.3) prin interpolare.
Exemple:

Dacă durata de plasament a sumei
0
S nu este, în general, un număr întreg, ci este de
forma
k
h
n t + = . Avem două soluŃii pentru abordarea problemei:
SoluŃia raŃională porneşte de la forma (2.1.) pentru partea întreagă de n ani, valoarea
finală obŃinută pentru plasarea sumei iniŃială
0
S va fi: ( )
n
n
i S S + = 1
0
. Această
sumă,
n
S , în timpul fracŃiunii
k
h
a anului, cu dobândă unitară i, va aduce o abordare
simplă,
k
h
i S
n
. Astfel, se obŃine:
( )
|
¹
|

\
|
+ + = =
+
k
h
i i S S S
n
k
h
n
t
1 1
0

(1.2.4)
reprezentând soluŃia raŃională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă
0
S pe o durată
k
h
n t + = în regim de dobândă compusă.
SoluŃia comercială pentru suma
0
S plasată pe o perioadă
k
h
n t + = este
( ) ( ) k
h
n t
t
i S i S S
+
+ = + = 1 1
0 0
.
ObservaŃii:
1. Cele două soluŃii nu sunt identice.
2. SoluŃia comercială este mai des utilizată, deoarece factorul fructificare u i = + 1
este în tabele financiare atât pentru puteri întregi, cât şi fracŃionare.
3. Valorile finale ale unei sume
0
S depusă în regim de dobândă simplă sau în regim
de dobândă compusă diferă în funcŃie de durată t.

Procente proporŃionale

DefiniŃie 1 Spunem că două procente
1
p şi
2
p corespunzătoare perioadelor diferite
1
t şi
2
t sunt proporŃionale dacă
1 1
2 2
t p
t p
= .
Exemplu
Fie
a
i dobânda unitară anuală şi
s
i dobândă unitară semestrială. Atunci
a
i şi
s
i
proporŃionale dacă
1 2
s a
i i
= .
ObservaŃie
1 u.m. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda anuală
a
i devine după un an
( ) 1
a
i + u.m.
1 u.m. plasată în regim de dobândă simplă cu dobânda semestrială
s
i devine după un an
( ) ( ) 1 2 u.m. 1 u.m.
s a
i i + = +
1 u.m. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda semestrială
s
i devine după un
an( )
2
2
2
1 1 1 1
2 4
a a
s a a
i i
i i i
| |
+ = + = + + > +
|
\ ¹


Procente echivalente
DefiniŃie 2 Spunem că două procente
1
p şi
2
p corespunzătoare perioadelor diferite
1
t şi
2
t sunt echivalente în regim de dobândă compusă dacă conduc la aceeaşi valoare finală.
( ) ( )
1 2
1 2
1 1
t t
i i + = + ;
1 2
1 2
;
100 100
p p
i i = =

(1.2.5)

Dacă împărŃim anul în k părŃi egale şi pentru fiecare fracŃiune de an se ia dobânda
j
k

atunci dobânda unitară
j
k
este echivalentă cu dobânda anuală unitară i, dacă
1 1
k
j
i
k
| |
+ = +
|
\ ¹
; unde j se numeşte procent nominal ( reprezentând suma dobânzilor
percepute în cele k fracŃiuni de an)
Vom găsi astfel relaŃia dintre procentul efectiv şi procentul nominal
1 1
k
j
i
k
| |
= + −
|
\ ¹

(1.2.6)

Dacă în relaŃia anterioară facemk →∞ obŃinem 1
j
i e + = sau ( ) ln 1 j i = +
ObservaŃii
1. Dacă în relaŃia 1
j
i e + = , i este dat în fiecare interval de timp ( ) , t t dt + trebuie să
percepem o dobândă ( ) ln 1 i δ = + pentru a ajunge în timpul unui an la dobânda efectivă.
( δ se numeşte procent nominal instantaneu)
2. ( ) ln 1 1 i i e
δ
δ = + ⇔ = −
Dezvoltăm e
δ
în serie MacLaurin şi obŃinem
2
... ...
2
n
i
n
δ δ
= δ + + + + > δ
i ⇒ > δ


1.3 OPERAłIUNI DE SCONT
NOTAłII ŞI DENUMIRI

OperaŃiunea de scont este caracteristică, în general Băncilor Comerciale, care
cumpără înainte de scadenŃă anumite poliŃe cu scopul de a obŃine o dobândă.
O poliŃă se cumpără la un moment dat cu preŃul sau suma S
0
. Aceasta este
evaluată cu procentul mediu de emisiune p=100i şi este scadentă după momentul sau
durata θ. Valoarea finală la scadenŃă a poliŃei, K va fi:
( )
0
1 , un an K S i = + θ θ ≤ sau ( )
0
1 , un an K S i
θ
= + θ ≥

(1.3.1)
unde: K valoarea nominală a poliŃei,
S
0
preŃ de cumpărare,
i dobânda unitară anuală.
Dacă la un moment dat
1
θ < θ, adică la
1
t = θ − θ până la scadenŃă, poliŃa poate fi
vândută unei bănci comerciale, atunci poliŃa va avea o valoare finală, sau curs
( )
1 0 1
1 , un an K S i = + θ θ ≤ sau ( )
1
1 0 1
1 , un an K S i
θ
= + θ ≥

(1.3.2)
unde: K
1
valoarea lui S
0
la momentul
1
θ
Valoarea scontată a poliŃei la momentul
1
t θ = θ − se notează cu K
a
.Vom numi
scont diferenŃa dintre valoarea nominală K şi valoarea scontată K
a
, notat S.
a
S K K = −

(1.3.3)
Scontul simplu raŃional, notat SSR va fi dobânda dată de K
a
pe perioada t, cu dobânda
unitară j
a
SSR K jt =

(1.3.4)
100
1
100
q
K t
SSR
q
t
=
+
sau
1
Kjt
SSR
jt
=
+
,

(1.3.5)
iar
1
a K
K
jt
=
+
şi ( ) 1
a
K K jt = +
(1.3.6)
unde: q =100j procent de scont
j dobânda unitară de scont
t durata scontării (măsurată în ani)
Orice scont ce aproximează scontul raŃional se numeşte scont comercial.
Scontul simplu comercial, notat SSC va fi dobânda dată de valoarea nominală K
pe perioada t, cu dobânda unitară j
SSC Kjt =
(1.3.7)
şi
( ) 1
a
K K jt = − ,
(1.3.8)
iar
1
a
K
K
jt
=

.
(1.3.9)
Scontul compus este cel în care calculelele se fac în regim de dobândă compusă.
Dacă dobânda se aplică asupra valorii K
a
cu dobânda unitară j, pe perioada t (în regim de
dobândă compusă) se obŃine scontul compus raŃional, SCR.
Orice scont ce aproximează scontul compus raŃional se numeşte scont compus
comercial, SCC.
Scont compus raŃional
( ) 1 1
t
a
SCR K j

= + −


(1.3.10)
şi
( ) 1
t
a
K K j = + ,

(1.3.11)
iar
( ) 1
a
t
K
K
j
=
+
.

(1.3.12)
Scont compus comercial
a
SCC K jt =

(1.3.13)
şi
( ) 1
a
K K jt = + ,
(1.3.14)
iar
1
a K
K
jt
=
+
.
(1.3.15)


1. 4. ANUITĂłI POSTICIPATE, TEMPORARE, IMEDIATE

PlăŃile eşalonate sunt plăŃile care se fac la anumite perioade de timp avănd drept
scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. Intervalul de timp între două
plăŃi reprezintă o perioadă. Dacă perioada este anul plăŃile se numesc anuităŃi, dacă
perioada este semestrul plăŃile se numesc semestrialităŃi, dacă perioada este trimestrul
plăŃile se numesc trimestrialităŃi, iar dacă perioada este luna plăŃile se numesc
mensualităŃi.

Tipuri de plăŃi
1. PlăŃile pot fi -variabile dacă sumele plătite sunt variabile,
-constante dacă sumele plătite sunt constante.
2. PlăŃile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă.
3. PlăŃile pot fi - temporare dacă numărul de plăŃi este finit (stabilit în contract)
- viagere pe viaŃă
- perpetue dacă numărul plăŃilor este nelimitat
4. PlăŃile pot fi - posticipate dacă plata se face la sfârşitul fiecărei perioade
- anticipate dacă plata se face la începutul fiecărei fiecărei perioade

NOTAłII
P
n
S valoarea finală unui şir de n anuităŃi posticipate
P
n
A valoarea actuală unui şir de n anuităŃi posticipate
1 2
, ,...
n
T T T anuităŃiile
1 2
, ,...
n
i i i dobânziile unitare pe fiecare perioadă


2. ANUITĂłI POSTICIPATE

1. AnuităŃi posticipate, temporare, imediate

AnuităŃile sunt imediate dacă prima plată se face în primul an şi sunt amânate dacă
plata se face după un număr de ani r.
a)anuităŃi variabile şi dobânzi variabile
( )( ) ( ) ( )( ) ( ) ( )
1 2 3 2 3 4 1
1 1 ... 1 1 1 ... 1 ... 1
P
n n n n n
n
S T i i i T i i i T i T

= + + + + + + + + + + + ,
(2.1.1)

Reamintim că
( ) ( )
n -n
n 0 0 n
S =S 1+ S S 1+ i i ⇒ =
atunci vom găsi
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 1 1 1 1 1
1 1 2 2 1 1 1
1 1 1 1 1 ... 1
P
n n n
n
A T i T i i T i i i
− − − − − −

= + + + + + + + + .
(2.1.2)
b)anuităŃi variabile şi dobânzi constante
( ) ( ) ( )
1 2
1 2 1
1 1 ...... 1
n n
P
n n
n
S T i T i T i T
− −

= + + + + + + + ,
(2.1.3)
iar
( ) ( ) ( )
1 2
1 2
1 1 ... 1
n
P
n
n
A T i T i T i
− − −
= + + + + + + .
(2.1.4)
c)anuităŃi constante şi dobânzi variabile
( )( ) ( ) ( )( ) ( ) ( )
2 3 3 4
1 1 ... 1 1 1 ... 1 ... 1
P
n n n
n
S T i i i T i i i T i T = + + + + + + + + + + + ,
(2.1.5)
iar
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 1 1 1 1 1
1 1 2 2 1 1 1
1 1 1 1 1 ... 1
P
n n n
n
A T i T i i T i i i
− − − − − −

= + + + + + + + + .
(2.1.6)
d)anuităŃi constante şi dobânzi constante
( ) ( ) ( )
1 2
1 1 ... 1
n n
P
n
S T i T i T i T
− −
= + + + + + + + ,
(2.1.7)
Calculând vom obŃine
( ) 1 1
n
P
n
i
S T
i
+ −
= .
(2.1.8)
iar
( ) ( ) ( )
1 2
1 1 ... 1
n
P
n
A T i T i T i
− − −
= + + + + + + .
(2.1.9)
Calculând vom obŃine
( ) 1 1
n
P
n
i
A T
i

− +
= ,
(2.1.10)
ObservaŃii
1. Dacă T=1u.m. găsim
( ) 1 1
n
n
i
s
i
+ −
= .
(2.1.11)
valoarea finală a unui şir de anuităŃi posticipate unitare.
2. Dacă numărul de plăŃi este nelimitat n →∞ , valoarea actuală va fi
1
lim
n
P
n
v T
A T
i i

→∞

= = .
(2.1.12)

. 1+ i Timpul se poate obŃine din (1. ci este de forma t = n + h . pentru diferite procente atunci suma finală va fi: S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t Dobânda compusă va fi pentru t. t – durata de plasament a sumei S 0 (număr întreg) şi S t – suma 100 finală după t perioade.2.3) prin interpolare.2. în general. dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare: Fie S 0 – sumă iniŃială.1) (1. Avem două soluŃii pentru abordarea problemei: k SoluŃia raŃională porneşte de la forma (2. Astfel. DOBÂNDA COMPUSĂ O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă.întreg: t D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 Suma iniŃială depusă va fi: 1 S0 = St = St vt t (1 + i ) t (1.2) (1. S n .1. se obŃine: k .1. va aduce o abordare k h simplă. un număr întreg. cu dobândă unitară i. p – procentul. atunci: An ii 1 2 ⋮ t Suma plasată la începutul anului S1 = S 0 (1 + i ) ⋮ S t −1 = S 0 (1 + t ) t −1 Dobânda produsă în timpul anului S1i = S 0 (1 + i )i ⋮ S t −1i = S 0 (1 + i ) i t −1 Suma obŃinută la sfârşitul anului S 2 = S 0 (1 + i ) S0 S 0i S1 = S 0 (1 + i ) ⋮ 2 S t = S 0 (1 + i ) t Dacă 1 + i = u va fi un factor de fructificare găsit în tabele financiare pentru t = 1. S n i ..2.) pentru partea întreagă de n ani.2. i= p dobânda unitară.2. valoarea finală obŃinută pentru plasarea sumei iniŃială S 0 va fi: S n = S 0 (1 + i )n .3.3) [ ] ( ) unde 1 = v factor de actualizare. la sfârşitul primei perioade. în timpul fracŃiunii h a anului. Această sumă. Exemple: Dacă durata de plasament a sumei S 0 nu este.2..

plasată în regim de dobândă simplă cu dobânda semestrială is devine după un an (1 + 2is ) u.h n = S 0 (1 + i ) 1 + i  (1. Atunci proporŃionale dacă is ia = . 3. 1 u. cât şi fracŃionare.m. 1 2 i1 = p1 p . Cele două soluŃii nu sunt identice. t2 p2 ia şi is Exemplu Fie ia dobânda unitară anuală şi is dobândă unitară semestrială.m. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda semestrială is devine după un an (1 + is ) i2  i  =  1 + a  = 1 + ia + a > 1 + ia 2 4  Procente echivalente DefiniŃie 2 Spunem că două procente p1 şi p2 corespunzătoare perioadelor diferite t1 şi t2 sunt echivalente în regim de dobândă compusă dacă conduc la aceeaşi valoare finală. 2 2 1 u. (1 + i1 )t = (1 + i2 )t . Valorile finale ale unei sume S 0 depusă în regim de dobândă simplă sau în regim de dobândă compusă diferă în funcŃie de durată t.2. 2. k h SoluŃia comercială pentru suma S 0 plasată pe o perioadă t = n + este k St = S h n+ k S t = S 0 (1 + i ) = S 0 (1 + i ) t n+ h k .m. = (1 + ia ) u. Procente proporŃionale DefiniŃie 1 Spunem că două procente p1 şi p2 corespunzătoare perioadelor diferite t1 şi t2 sunt proporŃionale dacă t1 p1 = . deoarece factorul fructificare 1 + i = u este în tabele financiare atât pentru puteri întregi.5) . SoluŃia comercială este mai des utilizată. i = 2 100 2 100 (1.m. 1 2 ObservaŃie 1 u.m.2. ObservaŃii: 1.m.4) k  reprezentând soluŃia raŃională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă h S 0 pe o durată t = n + în regim de dobândă compusă. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda anuală ia devine după un an (1 + ia ) u.

. în general Băncilor Comerciale.. care cumpără înainte de scadenŃă anumite poliŃe cu scopul de a obŃine o dobândă. K va fi: θ (1. poliŃa poate fi vândută unei bănci comerciale.. dacă k j  1 + i =  1 +  .3) S = K − Ka . unde j se numeşte procent nominal ( reprezentând suma dobânzilor  k percepute în cele k fracŃiuni de an) Vom găsi astfel relaŃia dintre procentul efectiv şi procentul nominal  i = 1 +  j  −1 k k (1.6) percepem o dobândă δ = ln (1 + i ) pentru a ajunge în timpul unui an la dobânda efectivă.Dacă împărŃim anul în k părŃi egale şi pentru fiecare fracŃiune de an se ia dobânda atunci dobânda unitară k j k j este echivalentă cu dobânda anuală unitară i.2) K1 = S0 (1 + iθ1 ) . θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . + δ + . Aceasta este evaluată cu procentul mediu de emisiune p=100i şi este scadentă după momentul sau durata θ . Dacă în relaŃia 1 + i = e j . O poliŃă se cumpără la un moment dat cu preŃul sau suma S0. Valoarea finală la scadenŃă a poliŃei. Dacă la un moment dat θ1 < θ . adică la t = θ − θ1 până la scadenŃă.3. i este dat în fiecare interval de timp ( t .3.Vom numi scont diferenŃa dintre valoarea nominală K şi valoarea scontată Ka. θ ≥ un an unde: K valoarea nominală a poliŃei. sau curs θ (1. (1. ( δ se numeşte procent nominal instantaneu) 2.2. i dobânda unitară anuală. δ = ln (1 + i ) ⇔ i = eδ − 1 Dezvoltăm eδ în serie MacLaurin şi obŃinem i = δ + δ + . t + dt ) trebuie să n 1.3.. atunci poliŃa va avea o valoare finală. θ ≤ un an sau K1 = S0 (1 + i ) 1 .1) K = S0 (1 + iθ ) . notat S.3 OPERAłIUNI DE SCONT NOTAłII ŞI DENUMIRI OperaŃiunea de scont este caracteristică. S0 preŃ de cumpărare. > δ n 2 ⇒i>δ 2 Dacă în relaŃia anterioară facem k → ∞ obŃinem 1 + i = e j sau j = ln (1 + i ) ObservaŃii 1. θ1 ≥ un an unde: K1 valoarea lui S0 la momentul θ1 Valoarea scontată a poliŃei la momentul θ1 = θ − t se notează cu Ka.

SCR.6) unde: q =100j procent de scont j dobânda unitară de scont t durata scontării (măsurată în ani) Orice scont ce aproximează scontul raŃional se numeşte scont comercial.Scontul simplu raŃional.9) Scontul compus este cel în care calculelele se fac în regim de dobândă compusă.15) Scont compus comercial SCC = K a jt şi iar K = K a (1 + jt ) . (1 + j )t (1.3.8) iar a K= K . SSR = 100 sau SSR = q 1 + jt 1+ t 100 K (1. cu dobânda unitară j SSC = Kjt (1.14) (1.3.3. t iar Ka = K .3. 1 + jt .5) iar K a = K şi K = K a (1 + jt ) 1 + jt (1. Ka = K . Orice scont ce aproximează scontul compus raŃional se numeşte scont compus comercial. Scontul simplu comercial. Scont compus raŃional t SCR = K a (1 + j ) − 1     (1.13) (1.7) şi K a = K (1 − jt ) .3.3.3.4) q t Kjt .3. 1 − jt (1. SCC. pe perioada t (în regim de dobândă compusă) se obŃine scontul compus raŃional. Dacă dobânda se aplică asupra valorii Ka cu dobânda unitară j. (1.11) şi K = K a (1 + j ) . cu dobânda unitară j SSR = K a jt (1.10) (1. notat SSC va fi dobânda dată de valoarea nominală K pe perioada t.3.3.3.12) (1. notat SSR va fi dobânda dată de Ka pe perioada t.3.

. iar dacă perioada este luna plăŃile se numesc mensualităŃi.. dacă perioada este trimestrul plăŃile se numesc trimestrialităŃi.. 4. Tipuri de plăŃi 1.1.3) b)anuităŃi variabile şi dobânzi constante S P = T1 (1 + i ) n n −1 + T2 (1 + i ) + .. PlăŃile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă. Intervalul de timp între două plăŃi reprezintă o perioadă.. (1 + in ) + T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) .1. Dacă perioada este anul plăŃile se numesc anuităŃi.. PlăŃile pot fi -variabile dacă sumele plătite sunt variabile.anticipate dacă plata se face la începutul fiecărei fiecărei perioade NOTAłII S P valoarea finală unui şir de n anuităŃi posticipate n A P valoarea actuală unui şir de n anuităŃi posticipate n T1 . TEMPORARE.posticipate dacă plata se face la sfârşitul fiecărei perioade .1) S P = T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) . + Tn−1 (1 + in ) + Tn . a)anuităŃi variabile şi dobânzi variabile (2... PlăŃile pot fi . temporare. i2 . (1 + in ) + . ANUITĂłI POSTICIPATE...(1 + i1 )−1 . IMEDIATE PlăŃile eşalonate sunt plăŃile care se fac la anumite perioade de timp avănd drept scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. -constante dacă sumele plătite sunt constante.in dobânziile unitare pe fiecare perioadă 2..viagere pe viaŃă .. 2..perpetue dacă numărul plăŃilor este nelimitat 4. 3. n −2 (2.2) (2. PlăŃile pot fi .. imediate AnuităŃile sunt imediate dacă prima plată se face în primul an şi sunt amânate dacă plata se face după un număr de ani r.Tn anuităŃiile i1 .temporare dacă numărul de plăŃi este finit (stabilit în contract) .. AnuităŃi posticipate. iar .. + Tn−1 (1 + i ) + Tn . n Reamintim că Sn =S0 (1+i ) ⇒ S0 = Sn (1+i ) n -n atunci vom găsi AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1 + in−1 )−1 .1.. dacă perioada este semestrul plăŃile se numesc semestrialităŃi.. ANUITĂłI POSTICIPATE 1.. T2 .1.

2. Dacă numărul de plăŃi este nelimitat n → ∞ ...7) (2...1.5) (2... Dacă T=1u. găsim sn = (1 + i )n − 1 i (2.1. (2.6) (2.1.. valoarea actuală va fi n A P = lim T 1 − v = T . + Tn (1 + i ) −n . + T (1 + i ) −n . ObservaŃii 1.1.12) . valoarea finală a unui şir de anuităŃi posticipate unitare.1.1. AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 iar (1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1+ in−1 )−1 . n−2 d)anuităŃi constante şi dobânzi constante S P = T (1 + i ) n n −1 + T (1 + i ) + .1.8) c)anuităŃi constante şi dobânzi variabile n S P = T (1 + i2 )(1 + i3 ) ... (2.1. −n iar A P = T (1 + i ) n −1 + T (1 + i ) + . ∞ i i n→∞ (2.(1+ i1 )−1 . + T (1 + i ) + T ..A P = T1 (1 + i ) n −1 + T2 (1 + i ) −2 + .9) (2.10) Calculând vom obŃine AP = T n 1 − (1 + i ) i .. Calculând vom obŃine SP =T n (1 + i )n − 1 i −2 . (1 + in ) + T (1 + i3 )(1 + i4 ) ... + T (1 + in ) + T .m. (1 + in ) + .1.4) (2..11) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful