NANOTUBURI DE CARBON

Masterand:Burtea Alexandra
Specializare:INPN
 CUPRINS
1. Definirea notiunilor
1.1 Carbonul
12. Nanotuburi de carbon
 
2. Studiul proprietatilor carbonului
3. Studiul proprietatilor nanotuburilor de carbon
 
4. Forme constructive/alotrope ale nanotuburilor de carbon
4.1. Nanotuburi cu un singur perete (SWNT)
4.2. Nanotuburi cu mai multi pereti (SNWT)
 
5. Aplicatii ale CNT
5.1. Functionalizarea Nanotuburilor de Carbon
5.2. Metode de funcţionalizare

 6. Toxcitate CNT

7. Concluzii
 1.DEFINIREA NOTIUNILOR

• Carbonul-are simbolul C.
Cele 3 stari naturale ale carbonului:
 diamantul,
 grafitul
 carbonul amorfiu .

• Nanotuburile de carbon - (CNT) sunt forme

alotropice de carbon
Acestea manifesta o duritate si conductibilitate electrica
foarte bune si sunt de asemenea buni conductori de
caldura
 2.Studiul proprietatilor carbonului
• Diamant, cel mai dur material cunoscut, fiecare atom este in
legatura cu alti 4 atomi intr-un schelet 3D
• Grafitul consista in legaturi saptamanale de straturi de atomi care
sunt aranjati in hexagon.
• C amorfiu este caracterizat de un grad scazut de cristalinitate.

Fig.2. Formele alotropice ale carbonului: a) diamant, b) grafit, c) Lonsdaleit; d,

e, f) fulerene C60,, C540, respectiv C70,, g) carbon amorf, h) nanotub de carbon
 3. Studiul proprietatilor nanotuburilor de carbon

• Natura legaturilor dintr-un nanotub este descrisa de chimia cuantica

aplicata, in special prin hibridizare orbitala. Legaturile chimice din
nanotuburi sunt compuse in intregime din legaturi sp² , similare cu
cele de grafit. Acest tip de legaturi , care sunt mai puternice decat
legaturile de tip sp³ gasite in structura diamantului, asigura duritatea
unica a moleculelor .

Fig.3. Clasificarea
formelor alotrope ale
carbonului în conformitate
cu gradul de hibridizare.
 4. Forme constructive/alotrope ale nanotuburilor de carbon

• 4.1.Nanotuburi cu un singur perete-(SWCNT)-constau

într-o singură foaie grafitică înfăşurată sub forma unui
tub cilindric care la capăt prezintă o jumătate de
fulerenă.

Fig .4.1.Reprezentarea schematică a SWCNT

 Modul de înfăşurare a foii grafitice
• -structură zig-zag
• -structură armchair
• -structură dependentă de chiralitate(de axa după care se
infăşoară foaia grafitică)

• Fig.4.2.Structurile CNT
4.2. Nanotuburile cu mai multi pereti (MWCNT) - sunt
formati din mai multe straturi de grafit rulate in jurul propriei
axe pentru a realiza o forma de tub.

Nanotuburile de carbon cu pereti multiplii (MWCNT)- pot fi

privite ca o colecţie de câteva tuburi concentrice dispuse
asemenea ’’păpuşii ruseşti’’.Această dispunere este
asigurată de prezenţa forţelor Waals.

Fig.4.2. MWCNT
 5. Aplicatii ale CNT

5.1.Functionalizarea Nanotuburilor de Carbon

Conjugarea nanotuburilor de carbon cu biomoleculele

reprezintă un domeniu de cercetare atractiv al
nanobiotehnologiei.
Utilizarea nanoparticulelor în domeniul medical a fost
motivată de următoarele caracteristici ale acestora:
• nanoparticulele prezintă proprietăţi diferite de cele din
domeniul macroscopic chiar şi atunci când prezintă
aceeaşi compozitie;
• datorită dimensiunii, compoziţiei şi morfologiei pot circula
prin corp, spre diferite părţi ale corpului sau spre celule
individuale.
 5.2.Metode
5.2.Metode de
de funcţionalizare
funcţionalizare
 

Funcţionalizarea CNT - constă în modificarea peretelui extern

a CNT. Această modificare are impact asupra proprietăţilor
CNT. De exemplu, solubilitatea, dispersia CNT într-un anumit
mediu sunt dependente de agentul de modificare utilizat.

• Modificarea suprafeţei CNT se poate realiză prin diferite

metode, cele mai uzuale fiind:
Funcţionalizarea defectelor,
Funcţionalizarea non-covalentă
Functionalizarea covalentă .

Aceste metode au fost clasificate ca fiind metode fizice,

chimice sau metode electrochimice.
• Metoda ce implică funcţionalizarea defectelor
Această metodă constă în ataşarea unor grupări funcţionale precum
carbonil, carboxil sau hidroxil pe suprafaţa..Defectele generate
afectează semnificativ proprietăţile mecanice ale nanotuburilor.

• Funcţionalizarea noncovalentă
Această metodă prezintă un interes deosebit deoarece nu implică o
compromitere a proprietăţilor fizice a CNT, permiţând totodată
îmbunătăţirea solubilităţii şi a procesabilităţi CNT. Metoda prezintă
avantajul menţinerii structurii aromatice a CNT şi a caracteristicilor
electronice.

• Funcţionalizarea covalentă
Funcţionalizarea covalentă presupune crearea unor legături chimice
puternice între polimeri şi CNT.
 6. Toxcitate CNT

• S-a demonstrat faptul că toxicitatea CNT este o problemă

complexă ce depinde de numeroşi factori precum tipul
CNT, metoda de sinteză, puritatea CNT, tipul agentului
utilizat la modificarea suprafeţei CNT, densitatea
grupărilor funcţionale existente pe suprafaţa CNT,
solubilitatea în apă, gradul de dispersie, tipul si
concentraţia impuritătilor (impurităţi metalice precum fier,
nichel). De asemenea dimensiunile (lungimea, diametrul)
CNT influenţează citotoxicitatea acestora.
• Cunoştinţele în domeniul nanotoxicologiei s-au îmbogătit
dar nu suficient de mult pentru a înţelege complet
impactul CNT asupra sănătăţii şi de aceea studii
suplimentare sunt necesare în acest sens.
 Aplicatii
• INDUSTRIA AUTO : RANFORSAREA CAROSERIILOR SI
ANVELOPELOR,LUBRIFIANTI ,PROTECTIA PARBRIZELOR.
• MEDICINA:
NANO-MEDICAMENTE ANTI CANCER
 INDUSTRIA ELECTRONICA
• ECRANE TOUCH SCREEN,TRANZISTOARE SI CHIP-URI CU
NANOTUBURI DE CARBON
 7. Concluzii

• Nanostructurile carbonice pot constitui baza unor

progrese notabile în domeniul controlului poluării
mediului înconjurător, al ranforsării materialelor
uşoare şi al stocărilor de energie, al catalizatorilor
sau suporţilor pentru catalizatori precum şi al emisiei
de câmp, nanodispozitivelor electronice ori ecranării
interferenţelor electromagnetice.
• Flexibilitatea lor morfologică le face multifuncţionale
dovedindu-se în cea mai mare parte compatibile cu
sistemele anorganice şi biologice şi putând avea deci
extrem de atractive aplicaţii în biologie şi medicină .