2.2.2.

Contabilitatea rezervelor din reevaluare

Reguli specifice reevalu rii:
1. 2.

3. 4. 5.

6.

7.

În caz de instabilitate monetar , este necesar efectuarea la anumite intervale de timp a unor ac iuni de reevaluare. Prin reevaluare se asigur înlocuirea valorii contabile (nete) cu valoarea rezultat în urma reevalu rii (valoarea just ; de regul , valoarea de pia ). Pot fi supuse reevalu rii, în principal, imobiliz rile corporale. Elementele dintr-o grup de imobiliz ri corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv . O grup de imobiliz ri corporale cuprinde active de aceea i natur i utiliz ri similare, aflate în exploatarea unei entit i (terenuri; cl diri; ma ini i echipamente; nave; aeronave etc.) În cazul în care imobiliz rile corporale sunt prezentate în contabilitate la valoarea reevaluat (valoarea just ) i nu la costul lor istoric, amortizarea se va determina pe baza valorii reevaluate, începând cu exerci iul financiar urm tor. Dac o imobilizare corporal complet amortizat mai poate fi folosit , cu ocazia reevalu rii acesteia i se stabile te o nou valoare i o nou durat de utilizare economic , corespunz toare perioadei estimate a se folosi în continuare.

cu condi ia ca eviden ierea rezervelor din reevaluare s fie efectuat pe fiecare imobilizare corporal în parte i pe fiecare opera iune de reevaluare care a avut loc. Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare se transfer direct la rezerve (contul 1065 ÄRezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare´) atunci când acest surplus reprezint un câ tig realizat. Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuat numai în limita soldului creditor existent.Reguli privind opera iunile contabile în care intervin rezervele din reevaluare  Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobiliz rilor corporale trebuie reflectat în debitul sau creditul contului 105 ÄRezerve din reevaluare´. Rezervele din reevaluare nu pot fi utilizate pentru acoperirea pierderilor.    . acordarea de dividende sau majorarea capitalului social (adic . au caracter nedistribubil).

124. atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrat o sum referitoare la acel activ (surplus din reevaluare). iar eventuala diferen r mas neacoperit se înregistreaz ca o cheltuial . pct. sau ca o sc dere a rezervei din reevaluare prezentat în cadrul elementului "Capital i rezerve". al.  dac rezultatul reevalu rii este o descre tere a valorii contabile nete. tratamentul contabil al diferen elor din reevaluare este urm torul:  dac rezultatul reevalu rii este o cre tere fa de valoarea contabil net . cu minimul dintre valoarea acelei rezerve i valoarea descre terii. atunci aceasta se trateaz astfel:   ca o cre tere a rezervei din reevaluare prezentat în cadrul elementului "Capital i rezerve". . aceasta se trateaz :   ca o cheltuial cu întreaga valoare a deprecierii. sau ca un venit care s compenseze cheltuiala cu descre terea recunoscut anterior la acel activ. 4 i 5. dac nu a existat o descre tere anterioar recunoscut ca o cheltuial aferent acelui activ.Conform OMFP 3055/2009.

cât i a amortiz rii cumulate (aceast metod este folosit atunci când activele sunt reevaluate prin aplicarea unui indice de reevaluare). reevaluarea numai a valorii nete contabile. amortizarea cumulat fiind eliminat (aceast metod este folosit . corp. articolele contabile (în general) se prezint astfel: amortizarea = imob. aceast metod mai poart numele de metoda valorii nete. din reev. . articolul contabil (în general) se prezint astfel: imob. i imob. corp.Reevaluarea se poate face în dou moduri:   reevaluarea simultan . pentru cl dirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pia ). din reev. = rez. = % amortizare rez. corp. atât a valorii brute sau de intrare. deseori. aceast metod mai poart numele de metoda valorii brute.

000 Diferen la reevaluarea curent -500 +800 -3.500 8.Exemplu: O societate comercial prezint cu ocazia unei reevalu ri urm toarea situa ie privind imobiliz rile corporale: Felul imobiliz rii Valoare net contabil 6.000 Valoare reevaluat 5.300 17.000 7.000 Diferen din reevaluarea anterioar Rezerv Cheltuial 200 500 - Teren Mijloc de transport Aparatur informatic .500 20.

.000 3.1) Pentru teren: Diferen nefavorabil din reevaluare Rezerv din reevalu rile precedente Diferen nefavorabil neacoperit din rezerva existent 500 lei. 2133 = % 7588 (7813) 105 800 500 300 800 lei. rezerva din reevaluare se transfer la rezervele unit ii (contul 1065). 300 lei 1. % 105 6588 (6813) = 2111 200 300 500 2) Pentru mijlocul de transport: Diferen favorabil din reevaluare Cheltuial recunoscut la reevalu rile precedente Diferen favorabil care dep e te cheltuiala recunoscut anterior (rezerv ) 2.000 Observa ie: Pe m sura amortiz rii imobiliz rilor amortizabile sau la cedarea acestora (vezi terenurile).000 lei. 6588 (6813) = 214 nefavorabil din reevaluare 3. 3. 300 lei 3) Pentru aparatura informatic : Diferen 3. 500 lei. 200 lei.

2. Contabilitatea rezervelor .3.2.

rezervele se clasific în: rezerve legale. . cum sunt: rezervele din reevaluare i primele de capital. alte rezerve. Rezervele se constituie. Dup natura lor i modalitatea de constituire. în mod suplimentar. pe seama rezultatelor brute ori nete i. în principal. rezerve statutare sau contractuale. din alte elemente de capital propriu. 2.Definire i clasificare 1. rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve de reevaluare.

 societ ile cu r spundere limitat (SRL). la baza constituirii rezervelor legale se pot afla i alte surse prev zute de lege.Rezervele legale: se constituie (potrivit legii) prin repartizarea unei cote de 5% din profitul brut ob inut la sfâr itul exerci iului financiar. pân când rezerva atinge 20% din m rimea capitalului social (129 = 1061) Pe lâng profitul brut. Scopul principal al constituirii rezervelor legale îl reprezint protejarea capitalului social.  societ ile în comandit pe ac iuni (SCA). Rezervele statutare sau contractuale: se constituie anual potrivit statutului societ ii sau contractelor încheiate din profitul net (1171 = 1063) . în cazul în care exerci iile financiare se încheie cu pierderi. inclusiv primele de capital (1041 = 1061) Au obliga ia de a constitui rezerve legale regiile autonome i:  societ ile pe ac iuni (SA).

.Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare: 1. Se constituie pe seama surplusului rezultat la reevaluarea imobiliz rilor corporale. Câ tigul se consider realizat la scoaterea din eviden a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe m sur ce activul este folosit de entitate. În acest caz. atunci când acest surplus reprezint un câ tig realizat. valoarea rezervei transferate este diferen a dintre amortizarea calculat pe baza valorii contabile reevaluate i valoarea amortiz rii calculat pe baza costului ini ial al activului. 105 = 1065 2.

vânzarea.pentru acoperirea pierderilor contabile reportate (1068 = 1171) sau . din câ tigurile legate de vânzarea sau anularea ac iunilor proprii (141 = 1068). Se utilizeaz : .pentru alte scopuri stabilite de adunarea general : ---majorarea capitalului social (1068 = 1012).Alte rezerve: Pot fi constituie în baza hot rârii (AGA) din profitul net (1171 = 1068). ca urmare a încorpor rii primelor de capital la rezerve (104 = 1068). . Se mai pot constitui: din diferen a între valoarea titlurilor primite i valoarea neamortizat a imobiliz rilor corporale i necorporale care fac obiectul particip rii în natur la capitalul social al altei persoane juridice (265 = 1068). cedarea cu titlu gratuit sau anularea ac iunilor proprii (1068 = 149). r scump rarea. ---acoperirea pierderilor provenite din emiterea. pe seama cheltuielilor pentru ac iunile acordate angaja ilor (644 = 1068).

1065 ³Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare´.106 ³Rezerve´     se crediteaz cu rezervele constituite din profit sau din alte surse. se debiteaz cu rezervele utilizate. soldul creditor al contului reflect rezervele existente. 1068 ³Alte rezerve´. . 1063 ³Rezerve statutare sau contractuale´. i anume: 1061 ³Rezerve legale´. Contul 106 se dezvolt pe mai multe conturi sintetice de gradul II în func ie de natura lor.

000 lei. În exerci iul financiar N. care se acoper în exerci iul N+1. iar cheltuielile aferente veniturilor ob inute se ridic la 15.000 lei i impozitul aferent profitului înregistrat la sfâr itul lunii septembrie de 3. pe baza hot rârii AGA.000 lei. Diferen a se reporteaz . 40% pentru repartizarea la alte rezerve. pe baza hot rârii AGA. . urmând a se repartiza în exerci iul financiar urm tor. din rezerve statutare i din alte rezerve. 30% pentru acordarea de dividende. În luna decembrie veniturile ob inute din activitatea desf urat se ridic la 20. societatea înregistreaz o pierdere în valoare de 10. Din profitul brut ob inut la sfâr itul exerci iului se repartizeaz o cota de 5% pentru rezerve legale. AGA hot r te repartizarea profitului net astfel:    30% pentru repartizarea la rezerve statutare.200 lei (16% din profitul brut de 20.000 lei.000 lei).Exemplu 1) La sfâr itul lunii noiembrie a exerci iului financiar N-1 o societate înregistra un profit brut de 35. La închiderea exerci iului.

880 6.000) lei = 2.000 + 5.880 2.000 20.Exerci iul N-1 1) Închiderea conturilor de venituri i cheltuieli. 129 = 1061 2. 3.000 15.000 lei. 2. 691 = 441 2. 5% x (35.080 lei. .) Cota destinat rezervei legale.) Impozitul pe profit datorat bugetului de stat.6868 20.000 2.000 lei.000 lei.repartiz ri la rezervele legale 2.000 lei = 40.200 lei. Profit impozabil 38.7864 121 = % 601. aferente lunii decembrie 1 a 1 b. % = 121 701. pentru ultimul trimestru al exerci iului: .880 lei.profit contabil brut cumulat de la începutul exerci iului 35. .000 2.000 15.000 lei + 5. Impozit pe profit datorat 38.000 3.000 lei x 16% Impozit pe profit înregistrat la sfâr itul trimestrului III Diferen impozit de înregistrat 3.000 lei 2.

880 5.000 ± 6.) Închiderea contului 129 ³Repartizarea profitului´ cu repartiz rile din profit efectuate (2. 5.920 31.920 6.000 .) Închiderea contului 691 ÄCheltuieli cu impozitul pe profit´.000 = 31. 121 = 691 2.4.000 2.880 2.2.Repartiz ri la rezerve legale = 40.) Reportarea profitului net nerepartizat la începutul exerci iului financiar urm tor (N): Profit net de reportat = Profit brut ± Cheltuiala cu impozitul pe profit înregistrat pe parcursul exerci iului . 121 = 129 2.080 . 121 = 117 31. 4.920 lei.000 lei ± rezerve legale): 6.

1 .576 424 10. pe destina iile hot râte de AGA: -rezerve statutare 31.768 lei.) La sfâr itul exerci iului se reporteaz pierderea contabil înregistrat pe parcurs.920 lei x 40% = 12.920 lei x 30% = 9. Exerci iul N + 1 1.000 lei).) Repartizarea profitul net ob inut în exerci iul precedent. 10. 1 .Exerci iul N 1.000 lei 117 = 121 10.576 2.000 10. % 1063 1068 = 117 9.) Acoperirea pierderii înregistrate la sfâr itul exerci iului anterior (10.768 457 9. -alte rezerve 31.000 117 2 . pe baza hot rârii AGA.920 lei x 30% = 9. -dividende 31.576 lei) i din alte rezerve (424 lei).000 . din rezerve statutare (9. pân la întrunirea AGA din exerci iul urm tor.576 1068 12.576 lei. = % 31.576 lei.920 1063 9.

Contabilitatea ac iunilor proprii i a câ tigurilor i pierderilor aferente acestora .2.4.2.

inclusiv a celor aflate deja în portofoliul s u.No iuni generale privind ac iunile proprii    Valoarea ac iunilor proprii de inute la un moment dat diminueaz m rimea capitalurilor proprii în bilan (sunt posturi rectificative. adic sunt prezentate în bilan ca o corec ie a capitalului propriu). cu respectarea urm toarelor condi ii: - - - autorizarea dobândirii propriilor ac iuni trebuie s fie acordat de c tre AGA. plata ac iunilor proprii se va face numai din profitul distribuibil sau din rezervele disponibile ale societ ii. Principalele motive ale r scump r rii ac iunilor proprii: reglarea cursului ac iunilor la burs sau redimensionarea capitalului social prin anularea ac iunilor proprii. care nu poate fi distribuit (de exemplu 1068). nu poate dep i 10% din capitalul social subscris. Unei societ i i se permite s dobândeasc propriile ac iuni. cu excep ia rezervelor legale. . care va stabili condi iile acestei dobândiri (num rul maxim de ac iuni ce urmeaz a fi dobândite. valoarea nominal a ac iunilor proprii dobândite de societate. precum i contravaloarea lor minim i maxim ). în cazul în care ac iunile sunt incluse în activul bilan ului. în pasivul bilan ului se prevede o rezerv de valoare egal . durata pentru care este acordat autoriza ia i care nu poate dep i 18 luni de la data public rii hot rârii în Monitorul Oficial al României.

În plus.109 ³Ac iuni proprii´  Contul de activ 109 ³Ac iuni proprii´ se descompune în urm toarele conturi sintetice de gradul II: 1091 ³Ac iuni proprii de inute pe termen scurt´ 1092 ³Ac iuni proprii de inute pe termen lung´ 1095 ³Ac iuni proprii reprezentând titluri de inute de societatea absorbit la societatea absorbant ´. respectiv între valoarea nominal a instrumentelor de capitaluri proprii anulate (mai mic ) i valoarea lor de r scump rare (mai mare). Soldul creditor al contului 141 poate majora suma altor rezerve.  Câ tigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determin ca diferen între pre ul de vânzare (mai mare) i valoarea lor de r scump rare (mai mic ). Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determin ca diferen între pre ul de vânzare (mai mic) i valoarea lor de r scump rare (mai mare). Acest cont eviden iaz în debit pre ul pl tit pentru r scump rarea ac iunilor proprii... (Contul de activ 149 ÄPierderi. iar în credit. diminuarea valorii ac iunilor proprii: prin anularea acestora i reducerea capitalului social. respectiv între valoarea nominal a instrumentelor de capitaluri proprii anulate (mai mare) i valoarea lor de r scump rare (mai mic ) ± (Contul de pasiv 141 ÄCâ tiguri.. prin revânzarea lor sau ca urmare a acord rii acestora cu titlu gratuit. iar soldul debitor al contului 149 poate diminua suma altor rezerve sau poate fi acoperit pe seama rezultatului reportat   . în acest cont mai pot fi înregistrate i cheltuielile legate de emisiunea ac iunilor. precum i valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit.´).´)..

000 de ac iuni proprii la un pre de r scump rare de 20 lei. Valoarea nominal a ac iunilor proprii este de 18 lei.000 de ac iuni r scump rate. r scump r 1. Din cele 1. iar 100 sunt cedate cu titlu gratuit.A.Exemplu: O S. 500 se anuleaz . 400 sunt revândute la un pre de 22 lei. .

Acordarea cu titlu gratuit a 100 de ac iuni r scump rate la pre ul de 20 lei: 4.000 Odat cu r scump rarea ac iunilor proprii trebuie constituite i rezerve din profitul existent la nivelul pre ului de r scump rare.000 lei.000 2.000 10. 149 = 109 2. R scump rarea ac iunilor proprii: 1. rezerva se constituie astfel: 1171 = 1068 cu suma de 20. % 1012 149 = 109 9. .000 800 4.000 2. 109 = 5121 20.1.000 20. iar ac iunile sunt r scump rate cu 500 ac iuni * 20 lei. Revânzarea a 400 de ac iuni la pre ul de 22 lei (rezul o diferen 3.800 8. Anularea a 500 de ac iuni (capitalul social se diminueaz cu 500 ac iuni * 18 lei. 5121 = % 109 141 favorabil de 400 ac iuni * 2 lei): 8.000 3. Aceast rezerv va acoperi eventualele pierderi aferente ac iunilor proprii (1068 = 149). În exemplul dat. rezult o pierdere de 500 ac iuni * 2 lei) : 2 .000 1.

Contabilitatea rezultatului exerci iului i a rezultatului reportat .5.2.2.

rezultatul exerci iului poate fi: profit. care înregistreaz în credit veniturile realizate. la sfâr itul exerci iului financiar. de regul . Äprofitul sau pierderea se stabile te cumulat de la începutul exerci iului financiar. În func ie de m rimea acestor structuri.Defini ii i clasific ri   Rezultatul exerci iului apare i se înregistreaz în contabilitate ca efect al închiderii conturilor de Ächeltuieli´ i Ävenituri´. în situa ia invers . Conform legii contabilit ii nr. atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile sau pierdere. Închiderea conturilor de venituri i cheltuieli se efectueaz .   . iar cel debitor reflect pierderea. Soldul creditor al contului reflect profitul ob inut. iar în debit cheltuielile. 82/1991 (republicat ).´ Rezultatul definitv al exerci iului financiar se eviden iaz cu ajutorul contului bifunc ional 121 ³Profit sau pierdere´.

total sau par ial. din profit. Pierderea contabil reportat se acoper . În contul bifunc ional 117 ÄRezultatul reportat´ se eviden iaz rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul exerci iului financiar curent a rezultatului din contul de profit i pierdere a exerci iului financiar precedent. majorarea capitalului social. care se debiteaz cu repartiz rile efectuate din profit i se crediteaz cu profitul net repartizat. 1068. 149). cu excep ia rezervelor legale i a rezervelor statutare (dac a fost precizat un anumit procent în statutul societ ii) . Profitul contabil r mas dup aceast repartizare se preia la începutul exerci iului financiar urm tor în contul 117 ÄRezultatul reportat´. de unde urmeaz a fi repartizat pe celelalte destina ii hot râte de AGA. Închiderea conturilor 121 ÄProfit sau pierdere´ i 129 ÄRepartizarea profitului´ se efectueaz la începutul exerci iului financiar urm tor celui pentru care se întocmesc situa iile financiare anuale. cu respectarea prevederilor legale (dividende. Soldul debitor al contului indic repartiz rile efectuate din profit. rezerve.     . fie integral la începutul exerci iului urm tor. acoperirea pierderilor aferente ac iunilor proprii : 117 = 457. fiind l sat în a teptare pentru a fi acoperit în perioada viitoare.Defini ii i clasific ri  Repartizarea profitului se înregistreaz în contabilitate pe destina ii dup aprobarea situa iilor financiare anuale. cu aprobarea AGA sau poate fi amânat la acoperire. rezerve. precum i rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. prime de capital i capital social. 1012.contul de activ 129 ÄRepartizarea profitului´ (129 = 1061 i 129 = 1063). tot cu aprobarea AGA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful