UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRARE A AFACERILOR

CENTRUL DE EDUCAŢIE CONTINUĂ ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ FEAA

Prof. univ. dr. FELICIA INEOVAN

Asist. univ. dr. AURA DOMIL

CONTABILITATE FINANCIARĂ. CONCEPTE TEORETICE ŞI APLICAŢII PRACTICE

MANUAL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ANUL II

1

2

3

4

5 .

poziţiei financiare. regulile fiscale nu trebuie să aibă nici un rol în deciziile contabile. datoriilor. Preocupaţi de reflectarea contabilă a realităţii. astfel încât să dezvoltăm raţionamentul profesional bazat pe reflectarea atentă asupra tratamentului contabil a fiecărei tranzacţii . profesionistul are dreptul să aleagă între mai multe forme de tratament contabil. profitului sau pierderii entităţii. are dreptul să folosească raţionamentul profesional. profesionistul contabil trebuie să aprofundeze procesele şi fenomenele pe care le înregistrează şi pe care trebuie să le regăsească în situaţiile financiare anuale. lucrări aplicative şi teste. urmărind în primul rând principii . OBIECTIVELE CURSULUI Sprijinirea efortului studenţilor de învăţare şi însuşire a cunoştinţelor din domeniul contabilităţii financiare reprezintă obiectivul principal al acestui curs. Pregătirea pe parcurs a studenţilor se asigură prin intermediul cursului şi seminariilor. 6 . folosindu-se dezbateri.1. Acesta urmăreşte problematica contabilităţii financiare jalonată de Directiva a IV –a . În vederea redării unei imagini fidele asupra activelor. Reflectarea cu fidelitate a realităţii economice presupune ca la evidenţierea tranzacţiilor economice să fie avute în vedere principiile contabile general acceptate. fără a se „asigura” protecţia fiscală. cu impact direct asupra raportării financiare.

7 .

........22 2......................................................................54 3.....3....................................... Contabilitatea acţiunilor proprii ..........44 2.............. Contabilitatea operaţiunilor privind reducerea capitalului........3............... Contabilitatea imobilizărilor necorporale ..........2........................3...............................................................................20 Contabilitatea capitalurilor..1.... Principiile contabilităţii financiare...........................................................................................4....................................................................................... Contabilitatea operaţiilor privind construirea capitalului....4...........................................5........... Contabilitatea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni..................2..............3................6 CUPRINS............ .....................................................................................4..................20 2......3.................................. Evaluarea imobilizărilor....... Sfera de cuprindere şi organizarea contabilităţii financiare...........................3. Contabilitatea rezultatelor................... Contabilizarea operaţiunilor privind imobilizările necorporale ..................................3.................21 2........14 1........................ Conturi utilizate.. Contabilitatea operaţiunilor privind majorarea capitalului ..........50 CAPITOLUL III ..........20 2...4...........56 3... Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung.......................66 8 ........... Definirea şi structura imobilizărilor............... Contabilitatea datoriilor ce privesc imobilizările financiare şi a altor datorii pe termen lung...................22 2.........8 CAPITOLUL 1..................................... .........................28 2....................................12 1....................................1.......4............... Delimitări şi referinţe privind conturile utilizate..............Contabilitatea constituirii şi modificării capitalului...........8......54 3.......... Contabilitatea provizioanelor .....2....6............................44 2... OBIECTIVELE CURSULUI........................16 CAPITOLUL 2............33 2............................66 3.1.............................59 3....8........25 2.38 2..59 3.......31 2... Contabilitatea rezervelor. Contabilitatea împrumuturilor pe termen lung şi a datoriilor asimilate.................7...........12 Cadrul teoretic global al contabilităţii financiare..................................1.... Particularităţi şi conturi utilizate.....................8...........54 Contabilitatea activelor imobilizate.........63 3.............1.........8...... evidenţa primară şi conturi utilizate... Contabilitatea imobilizărilor corporale ...........1......41 2...............3........... Clasificare........................... Evaluarea curentă a capitalului social....36 2.......2................ ..........Definirea şi structura capitalurilor..2....3.........48 2.....CUPRINS 1..................3..........3...2...............12 Definirea şi obiectivul contabilităţii financiare..8...............................................................45 2.....

.................................... Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale şi protecția socială......93 4..............6.....................1. Contabilitatea imobilizărilor financiare..........84 4.......5.............................118 Contabilitatea terţilor...........103 4............................ Contabilitatea operaţiunilor privind stocurile fabricate...... Contabilitatea operaţiilor privind ieşirea imobilizărilor corporale .... Contabilitatea datoriilor şi creanțelor................................136 ..........................7.............. Conturile utilizate............................... Contabilitatea contribuţiilor la asigurările sociale (C..7............3......1..........3................86 4....1........................... Definirea şi evaluarea datoriilor şi a creanţelor comerciale........................................... Contabilitatea salariilor datorate...80 CAPITOLUL 4 ...........2..............1......................5..........5....2.....1 Definirea şi structura stocurilor ...2.........................4......................................133 5.......... Contabilitatea produselor şi a producţiei în curs de execuţie....2.................2............... Contabilitatea ajustǎrilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizǎrilor.................................... Particularităţi şi conturi utilizate.........119 5....100 4.............8.........2.............................................1.........1......................A.. Contabilitatea altor decontări cu personal....2.............................114 CAPITOLUL 5...........93 4...........8..........1..................4........3...... Contabilitatea operaţiunilor privind intrarea imobilizărilor corporale......... Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie .............74 3. Conturile utilizate............................6........................84 Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie........2.............. Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor..........................................95 4....................................................2.................................. Contabilitatea amortizării.........................106 4..... Contabilitatea mărfurilor........106 4.......................... Contabilitatea operaţiunilor privind circulaţia mărfurilor....................................................................... Contabilitatea contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate (CASS) ........................................ Contabilitatea stocurilor aflate la terţi.................S).............139 5..............................2....5.................. Contabilitatea decontărilor cu personalul..................2...............139 5........................................................3.................. Contabilizarea ciclului de operaţiuni...........112 4...4.......110 4........... 119 5........100 4........... Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor......139 5.........71 3................. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii..2...............................................6..........132 5...120 5............1.............................................3...76 3..140 9 ........................... Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor..................3........84 4............6..........................118 5........68 3.............. Contabilitatea ajutoarelor materiale datorate ......1....................139 5.....................4.......................90 4...

......4................ Definirea şi structura trezoreriei............... Contabilitatea decontărilor privind protecţia socială.......141 5...................3..................... Contabilitatea operaţiilor efectuate prin conturile curente de la bănci............4............144 5.160 6............................3......................................................4.............. Contabilitatea impozitului pe venituri de natura salariilor . Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor.....161 6.................7...... Contabilitatea veniturilor din producţia de imobilizări........................ Contabilitatea obligaţiunilor emise şi răscumpărate............4..............................................1.....188 7........................................4........................................157 Contabilitatea trezoreriei ...... Contabilitatea altor impozite taxe şi vărsăminte asimilate............4..................187 7...2......3.....1....5.177 Capitolul VII.. Contabilitatea impozitului pe profit/venit.3......144 5...... Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt..........158 6......................159 6.4..4........3............. 154 CAPITOLUL VI..2.......4...3....... Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt şi a ajustărilor pentru pierdere de valoare a acestora. Contabilitatea valorilor de încasat.............5..162 6...142 5......................3.......151 5.......... Contabilitatea veniturilor aferente costului producţiei în curs de execuţie... Contabilitatea acreditivelor şi a avansurilor de trezorerie........................ Evaluarea investiţiilor pe termen scurt şi a valutei.... Contabilitatea decontărilor în numerar.................. Contabilitatea taxei pe valoare adăugată.............165 6.................5........................................ Delimitări şi conturi utilizate...........................1....4..2..........179 7.....................................................................3.....1...............152 5.... Contabilitatea decontărilor efectuate prin conturile bancare.......................................3............. Contabilitatea obligaţiunilor..........4....179 7.......181 7...179 Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor.. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi cu alte organisme publice..................4...............................Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi....... Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare...3........1......................157 6............164 6..4................175 6..................173 6.4... Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a investiţiilor pe termen scurt......2..........183 7...................171 6...................164 6........................2.2..3....1............146 5......................4....... Contabilitatea viramentelor interne.....4................6....... Contabilitatea cifrei de afaceri netă..............4........3.......186 7.......... Contabilizarea operaţiunilor referitoare la decontările privind asigurările sociale şi protecţia socială.............191 7............... Contabilitatea cheltuielilor de exploatare ........................................4..........167 6...157 6.........................192 10 .......... Definirea cheltuielilor şi veniturilor reflectate în contabilitatea financiară şi structura acestora... Contabilitatea veniturilor din exploatare.............4.

....... Întocmirea situaţiilor financiare anuale....................6.194 7.201 8........................................................................................8......... Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor financiare.........................201 Lucrările de închidere a exerciţiului financiar...............213 11 .... Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor extraordinare.......208 GLOSAR DE TERMENI......................4..................................5.........................5........................197 7..........201 8............... Contabilitatea altor venituri din exploatare.................. Întocmirea situaţiilor financiare anuale................ provizioanele şi ajustările pentru depreciere au pierdere de valoare și a veniturilor aferente........ Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările..................................7..193 7........................... Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite ........2........7.............199 Capitolul VIII..... Lucrările de închidere a exerciţiului ...........................................................211 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.......................1..........................................................................................................................198 7..........

2 contabilitatea financiară în următoarea manieră: „ca activitate specializată în măsurarea. creditorii financiari şi comerciali. clienţii.contabilitatea de gestiune sau managerială. atât pentru cerinţele interne ale acestora. reglementări contabile conforme cu Directivele Contabile Europene prin cadrul normativ asigurat de OMFP nr. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie.CAPITOLUL 1 CADRUL TEORETIC GLOBAL AL CONTABILITĂŢII FINANCIARE REZUMAT România aplică începând cu 1 ianuarie 2010. Cursul de contabilitate financiară adresat studenţilor din anul II ID. evaluarea.” Obiectivul final al contabilităţii financiare aste acela de a elabora situaţiile financiare anuale. cunoaşterea.contabilitatea financiară sau generală şi . gestiunea şi controlul activelor.3055/2009. precum şi a rezultatelor obţinute… ea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. instituţiile guvernamentale şi alţi utilizatori. prelucrarea.82/ 1991 republicată cu modificările şi completările ulterioare defineşte la art. Legea contabilităţii nr. Contabilitatea financiară are rolul de a înregistra în mod curent tranzacţiile întreprinderii cu mediul ei extern pentru ca periodic să determine situaţia financiară cât şi rezultatele operaţiilor efectuate. 12 . dezvoltă aspecte referitoare la Directiva a IV-a europeană. datoriilor şi capitalurilor proprii. Definirea şi obiectivul contabilităţii financiare Sistemul de contabilitate adoptat în România este dualist şi se bazează pe concepţia organizării contabilităţii pe două paliere intercorelate: . cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi sau potenţiali. În aceste reglementări contabile(OMFP 3055/2009) au fost precizate în mod expres denumirea şi numărul directivelor implementate: • Directiva a IV –a a CEE privind situaţiile financiare anuale • Directiva a VII –a a CEE privind situaţiile financiare anuale consolidate.

prin intermediul situaţiei fluxurilor de trezorerie. managerii se concentrează în special asupra profitabilităţii şi lichidităţii – indicatori ce se determină pe baza datelor din bilanţ. Cadrul de reglementare european de către Directivele Europene. rezultatele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii. informaţii care stau la baza analizelor externe. Celelalte informaţii financiare şi de gestiune suplimentare pe care le obţin managerii. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. regional cât şi internaţional: Cadrul de reglementare internaţional este asigurat de Standardele Internaţionale de Raportare Financiară(IFRS). sub nici o formă. Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. astfel managerii sunt interesaţi de poziţia financiară. informaţii ce sunt utile unei sfere largi de utilizatori atunci când aceştia iau decizii economice. asigurând un limbaj contabil internaţional pentru lumea afacerilor. rolul acestor informaţii pentru analize interne. Pentru a asigura succesul şi supravieţuirea întreprinderii într-un mediu economic competitiv. conţinutul şi frecvenţa acestora şi nu 13 . Obiectivul situaţiilor financiare este de a prezenta informaţii despre poziţia financiară. contabilitatea financiară este reglementată. Pentru a asigura informaţiile care să satisfacă necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor. adică se bazează pe norme unitare. din contabilitatea de gestiune sunt complementare şi asigură realizarea procesului de conducere. în principal. performanţele şi modificarea situaţiei financiare a întreprinderii. iar cele referitoare la modificarea poziţiei financiare. atât pe plan naţional. Fără îndoială că terţii sunt utilizatorii privilegiaţi ai informaţiilor din situaţiile financiare. pentru ca aceştia în cunoştinţă de cauză să poată lua decizii economice. În acelaşi timp nu putem ignora. conducerea are capacitatea de a determina forma. iar situaţiile financiare pe care le produce fac obiectul normalizării. dar şi pentru a permite comparabilitatea indicatorilor de gestiune între diferite întreprinderi. sintetizând imaginea întreprinderii la finele unui exerciţiu financiar comparativ cu situaţia acesteia la începutul exerciţiului. Cadrul naţional de referinţă în domeniu cuprinde Legea 31/1990 cu completările şi modificările ulterioare şi OMFP nr. Informaţiile privind performanţa sunt oferite de contul de profit şi pierdere.Informaţiile contabilităţii financiare au un caracter retrospectiv. Dacă forma şi conţinutul situaţiilor financiare este supus normelor contabile naţionale şi internaţionale. pentru satisfacerea necesităţilor proprii de informare financiare şi economice suplimentare ale managerilor. Informaţiile cuprinse în situaţiile financiare se fac publice pentru a satisface necesităţile de informare ale unei sfere largi de utilizatori.

elaborează şi emite normele metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora. .P a hotărât prin OMFP nr. Astfel. M. În acest sens Ministerul Finanţelor Publice: .elaborează şi emite norme contabile şi reglementări în domeniul contabilităţii. Având în vedere necesitatea asigurării conformităţii reglementărilor naţionale în domeniul contabilităţii cu reglementările Uniunii Europene. după caz. registrelor şi formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă. şi se aprobă de Ministerul Finanţelor Publice. unităţile de asigurare – reasigurare. la art.F.elaborează modelele situaţiilor financiare. Aceasta reprezintă segmentul de contabilitate “nestandardizat” precizările metodologice în domeniu permit fiecărei unităţi să-şi elaboreze propriile evidenţe şi instrumente de gestiune adoptate nevoilor şi specificului acestora.elaborează planul general de conturi. Sfera de cuprindere şi organizarea contabilităţii financiare Sfera de aplicare sau cuprindere a contabilităţii în general şi a celei financiare în special este prezentată în Legea Contabilităţii nr. 1 din lege sunt prevăzute unităţile patrimoniale care au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea. sunt asigurate de către contabilitatea de gestiune. . respectiv de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. 3055/2009 aplicarea în România a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene şi procedarea la implementarea graduală a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).reprezintă obiect al normalizării. de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. 14 . 1. Normele şi reglementările contabile pentru instituţiile de credit. Contabilitatea financiară este destinată din ce în ce mai mult celor care finanţează întreprinderea şi de aceea se utilizează cel mai adesea denumirea de contabilitate financiară în loc de contabilitate generală. precum şi pentru unităţile care operează pe piaţa de capital se elaborează de Banca Naţională a României. . 82/1991 cu modificările şi completările ulterioare. Toate aceste informaţii de natură economică necesare luării deciziilor operative de către manageri.2.

acestea pot încheia contracte de prestări servicii cu persoane juridice autorizate sau cu persoane fizice care au calitatea de expert contabil. conduse de către directorul economic. institutele naţionale de cercetare-dezvoltare.persoanele juridice prevăzute la art. se aplică începând cu exerciţiul financiar al anului 2010 de către: . 1 IFRS includ: • Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) • Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS) • Interpretările emise de Comitetul pentru Interpretarea Standardelor (IFRIC fost SIC) 15 .3055/2009 cu modificările şi completările ulterioare. regiile autonome. contabilitatea financiară se organizează în România având în vedere următoarele reglementări: a) reglementările contabile conforme cu directivele europene (Directiva a IV-a a Consiliului 78/660/EEC privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi comerciale şi Directiva a VII-a a Consiliului 83/349/EEC privind conturile consolidate). 82/1991 republicată şi anume: societăţile comerciale. fie datorită volumului relativ modest de operaţiuni ale firmei. care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România. Organizarea şi conducerea contabilităţii se realizează de regulă.(1) din Legea Contabilităţii nr. fie din lipsă de personal de specialitate. alin. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine administratorului. societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice . Pentru persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente separate. 1. elementele componente ale situaţiilor financiare şi nivelul de normalizare regional european (Directivele CEE) sau internaţional (Standardele Internaţionale de Raportare Financiară)1 . în compartimente distincte. OMPF nr.Toate reglementările în domeniul contabil se iau prin consultarea organismelor profesionale de profil.subunităţile fără personalitate juridică. precum şi sediile permanente din România ce aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate. 1. respectiv de contabil autorizat. în principal. societăţile/companiile naţionale. contabilul şef sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. b) reglementări contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). coordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. Având în vedere. cu sediul în străinătate. Reglementările contabile conforme cu directivele europene.

pe când încasările şi plăţile afectează trezoreria. etc. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Principiile contabilităţii financiare Directiva a IV. independenţa exerciţiului. Principiul continuităţii se realizează la închiderea exerciţiului. cu ocazia inventarierii anuale. indiferent de data plăţii acestora. Continuitatea activităţii presupune: . .în acest fel.3. • se respectă toate celelalte principii (independenţa.perioada de existenţă a întreprinderii va fi mai lungă decât perioada utilă de viaţă a activelor sale. Prezentăm în continuare esenţa principiilor prevăzute în OMFP nr. prudenţa.2. . Principiul continuităţii activităţii presupune că întreprinderea îşi continuă în mod normal activitatea într-un viitor previzibil.a CEE prezintă următoarele principii: continuitatea activităţii.continuitate • evaluarea bunurilor se face în funcţie de utilitatea şi preţul pieţei.veniturile se reflectă în contabilitate în momentul predării bunurilor către cumpărători. intangibilitatea bilanţului de deschidere. respectiv al livrării.întreprinderea îşi va continua activitatea o perioadă suficient de lungă. ). Rezultă că: . prudenţa. . 1. 16 . fără a intra în starea de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii sale.cheltuielile se înregistrează în momentul angajării lor. veniturile şi cheltuielile sunt delimitate şi înregistrate sub aspect real de mişcare de bunuri şi servicii şi nu sub aspect monetar respectiv de mişcare monetară. astfel încât: activele curente şi viitoare se vor realiza şi angajamentele şi contractele asumate vor putea fi respectate.cheltuielile şi veniturile astfel înregistrate afectează rezultatele perioadelor respective. permanenţa metodelor. . Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) se aplică de către persoanele juridice de interes public. moment ce atestă transferul de proprietate şi în aceste condiţii nu se are în vedere momentul încasării. Contabilitatea de angajamente presupune că efectele tranzacţiilor şi alte evenimente să fie luate în calcul din momentul când acestea s-au produs şi nu atunci când intervine plata sau încasarea. permanenţa metodelor. noncompensarea. În caz de: .

Respectarea acestor principii asigură: .motivele care au condus la schimbarea politicilor. datoriile şi capitalurile proprii în concordanţă deplină cu cele din bilanţul de închidere a exerciţiului precedent. În caz de schimbare a metodelor sau politicilor contabile se vor face menţiuni în notele explicative. . Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere. pe perioada mai multor exerciţii succesive în ceea ce priveşte: .interzice efectuarea compensărilor atât între posturile din bilanţ. Principiul permanenţei metodelor – presupune aplicarea aceloraşi reguli şi norme. . • evaluarea bunurilor se face la valoarea de lichidare.transparenţa informaţiei. • se fac referiri exprese în notele explicative despre cauzele care au dus la lichidare.înregistrarea în contabilitate. datoriilor şi capitalurilor proprii.prezentarea activelor.prezentarea în bilanţ a tuturor activelor. Aplicarea principiului asigură: .evaluarea. . 17 .consecinţele pe care aceste modificări le-au produs asupra elementelor de bilanţ şi asupra rezultatului. între creanţe şi datorii. Momentul aplicării lui – pe tot parcursul anului cât şi la închiderea exerciţiului. Principiul noncompensării. Excepţiile de la acest principiu sunt admise dacă schimbarea politicilor contabile este impusă de lege sau are ca rezultat o mai bună informare şi oferă o prezentare mai adecvată a operaţiunilor întreprinderii. Consecinţa aplicării acestui principiu este asigurarea comparabilităţii în timp a datelor.are ca scop evitarea pierderii de informaţii. .impune ca la deschiderea exerciţiului să fie preluate informaţiile privind activele. capitalurilor proprii şi a rezultatelor. . datoriilor. . cât şi între cheltuielile şi veniturile întreprinderii ca şi elemente de structură ale contului de profit sau pierdere.• se utilizează costul istoric pentru operaţiuni curente.necontinuitate • se abandonează principiul continuităţii şi celelalte principii.continuitatea şi coerenţa informaţiilor. precizându-se: . Orice compensare ar avea ca efect o pierdere de informaţie şi conduce la reducerea fidelităţii imaginii reprezentate.

Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului – dă prioritate realităţii economice asupra formei juridice.curent. .să fie prea sintetice şi asta cu atât mai mult cu cât trebuie respectat şi principiul noncompensării.calcularea şi înregistrarea amortizărilor şi a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare. evaluarea făcându-se pe o bază prudentă. determinată de preţurile pieţei. Momentul aplicării acestui principiu: . .prezentarea în contul de profit şi pierdere a ansamblului cheltuielilor şi veniturilor perioadei. informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să evite cele două extreme posibile: . capitalurilor proprii şi a veniturilor. Principiul prudenţei – presupune aprecierea rezonabilă a faptelor. trebuie prezentat distinct în situaţiile financiare. Principiul independenţei exerciţiului – presupune luarea în considerare a tuturor veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea. Respectarea acestui principiu impune: . astfel încât să se evite riscul de transfer asupra viitorului a unor posibile cheltuieli sau pierderi generate de operaţiuni din perioada curentă. .utilizarea conturilor de regularizare. Principiul se aplică cu ocazia inventarierii anuale şi obligă întreprinderile să prezinte elementele în bilanţ la o valoare reală.să fie prea abundente în detalii nesemnificative pentru luarea deciziilor. Principul evaluării separate a elementelor de active şi de datoriiconform acestui principiu fiecare element component al activelor se evaluează separat..subevaluarea datoriilor. nefiind necesară prezentarea lor separată. fără a ţine seama de data încasării sau plăţii sumelor.efectuarea obligatorie a inventarierii anuale.la sfârşitul exerciţiului cu ocazia inventarierii anuale. Principiul pragului de semnificaţie – impune ca orice element care are o valoare semnificativă şi care prin importanţa lor afectează deciziile. Cel mai elocvent caz de 18 . în timpul exerciţiului cu ocazia înregistrării fiecărei tranzacţii . indiferent de valorile contabile. . Acest principiu se aplică la finele exerciţiului. Elementele cu valori nesemnificative vor fi însumate.supraevaluarea activelor şi a cheltuielilor. Nu se admite: . la fel şi elementele componente ale datoriilor trebuie evaluate separat. Prin aplicarea acestui principiu.

conform principiului continuităţii activităţii? 19 .000 lei. salariile datorate personalului de 50.000 lei. ÎNTREBĂRI 1.în cazul în care contractul este apreciat ca un leasing financiar se va înregistra o creştere a datoriilor pe termen lung.N+1. Enunţaţi principiile contabilităţii financiare. PROBLEME PROPUSE 1.01.000 lei b) în caz de neasigurare a continuităţii activităţii întreprinderii preţul posibil de vânzare este de 50. pentru primul trimestru N+1. Care este obiectivul final al contabilităţii financiare? 3. Cum este organizată contabilitatea în România? 5.000 lei.Explicaţi principiul independenţei exerciţiilor şi prezentaţi modul de evidenţiere în situaţiile financiare anuale cunoscând că SC Y SA a încasat în avans în cursul luniidecembrie N. care se vor achita pe data de 10. de un stoc de marfă în valoare de 100. . În primul caz efectul operaţiunii are implicaţii asupra bilanţului pe când în al doilea caz efectul se „mută” în contul de rezultate. SC „Alfa” înregistrează la sfârşitul lunii decembrie N. Cu ocazia inventarierii anuale se constată: a) în caz de continuitate a activităţii întreprinderii preţul posibil de vânzare este de 90. Cum se prezintă situaţia în bilanţ? 3. Care sunt funcţiile contabilităţii financiare? 4.iar în cazul în care contractul este apreciat ca un leasing operaţional se va înregistra o creştere de cheltuieli şi de datorii curente. 2.aplicare a acestui principiu îl reprezintă înregistrarea contractelor de leasing astfel: . Să se înregistreze salariile datorate pe luna decembrie N şi să se prezinte modul de evidenţiere a acestora în situaţiile financiare ale anului N. în valoare de 30. Cum este definită contabilitatea financiară conform Legii contabilității? 2. contravaloarea abonamentelor la revista de specialitate ECONOMICA.000 lei La ce valoare se va reflecta acest stoc în bilanţ. SC „B” dispune la închiderea exerciţiului N. Care sunt actele normative după care se conduce contabilitatea în România? 6.

Obiectivul fundamental al acestei contabilităţi îl reprezintă evidenţierea mărimii şi mişcării capitalurilor. 105) rezerve (ct. Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor şi sunt destinate să acopere datorii clar definite la data bilanţului dar care au exigibilitate sau valoare incertă. întreprinderile. valorificarea capitalului prin plasamente rentabile. Capitalul propriu (Activ net) = Active – Datorii Capitalul propriu are ca şi componente: capitalul social (ct. Pentru organizarea contabilităţii capitalurilor trebuie să se ţină seama de tipul de întreprindere şi de forma de organizare a acesteia. urmăresc dimensionarea corectă a mărimii capitalului social.capitalul propriu . Capitalul propriu este definit(atât de IAS cât şi de directivele europene) ca fiind interesul rezidual în activele unei entităţi. asigurarea realizării autonomiei financiare a întreprinderii prin conservarea şi dezvoltarea capitalurilor proprii.CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA CAPITALURILOR REZUMAT În cadrul acestui capitol ne-am propus să urmărim structura capitalurilor şi modul de constituire şi modificare a acestora. Capitalurile permanente sunt evidenţiate de conturile clasei I din planul de conturi „Conturi de capital”.provizioanele şi . Contul utilizat pentru urmărirea constituirii şi 20 . 117) rezultatul exerciţiului (ct. 101) prime de capital (ct. Capitalurile permanente cuprind în structura lor: .106) rezultatul reportat (ct. după deducerea tuturor datoriilor sale. 104) rezerve din reevaluare (ct. 2.1. Astfel. 121).împrumuturile pe termen lung şi datoriile asimilate acestora.Definirea şi structura capitalurilor Capitalurile permanente reprezintă sursa de finanţare pe termen lung a unei entităţi.

în comandită simplă şi la societăţile cu răspundere limitată capitalul social este reprezentat de părţile sociale.2. 21 . Un exemplu de provizion îl reprezintă provizioanele pentru litigii. 161) credite bancare pe termen lung (ct. Valoarea nominală a acţiunilor reprezintă baza de calcul a dividendelor. Evaluarea curentă a capitalului social presupune evaluarea titlurilor prin care acesta se identifică: părţi sociale şi acţiuni. Începând cu primele operaţiuni.utilizării lor este contul 151. La constituirea societăţilor. leasinguri financiare etc. 162) datorii care privesc imobilizările financiare (ct. părţilor sociale şi acţiunilor li se atribuie o valoare nominală care este precizată în actul constitutiv şi este imprimată pe fiecare titlu. La această valoare se înregistrează în contabilitate capitalul social. 166) alte împrumuturi şi datorii asimilate (ct. Împrumuturile pe termen lung (>1 an) cu toate că reprezintă datorii sunt asimilate capitalurilor permanente deoarece se află la dispoziţia entităţii o perioadă lungă de timp şi poate asigura (folosite eficient) o dezvoltare viitoare durabilă. „A” VN/ „ps”= Capital social/ nr. Ele se referă la: împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni (ct. În cadrul societăţilor în nume colectiv. 2. cazuri care vor fi prezentate în cadrul acestui capitol. generatoare de rezultat valorile reale ale acestor titluri sunt diferite de valoarea nominală. decât în cazuri foarte rare. capitalul social poate fi modificat ca urmare a operaţiilor de creştere şi de reducere a capitalului. Capitalul social se evaluează la valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale care îl formează. 167) cum ar fi concesiuni. Evaluarea curentă a capitalului social Capitalul social este sursa generată iniţial de aporturile în natură şi în bani ale asociaţilor sau acţionarilor. Pe parcursul vieţii întreprinderii. respectiv de acţiuni emise („A”) se poate determina valoarea nominală (VN) ca un raport între aceste elemente: VN/ „A”= Capital social/ nr. Cunoscând capitalul social şi numărul de părţi sociale (ps). egale ca valoare. „ps” Valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale nu se schimbă. În cadrul societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni capitalul social este reprezentat de acţiuni egale ca valoare.

Conturi utilizate Abordarea contabilă a operaţiunilor de constituire şi modificare a capitalului se realizează cu ajutorul contului 101 „Capital” cont de capitaluri proprii. -valori determinate plecând de la patrimoniu (valoare matematiccontabilă şi valoare de lichidare). Dacă titlurile nu fac obiectul unei negocieri regulate şi într-un volum suficient de important.1.Contabilitatea capitalului constituirii şi modificării 2. de regulă.”A” Există şi posibilitatea de calcul a valorii contabile sau bilanţiere ca raport dintre capitalurile proprii corectate cu activul fictiv şi numărul de acţiuni. -cheltuieli înregistrate în avans. 2. sau se plăteşte la achiziţia unei acţiuni pe o piaţă activă. -primele de rambursare a obligaţiunilor. sau dacă cotaţia reţinută este media unei perioade prea scurte atunci valoarea bursieră poate fi completată în estimările investitorilor cu două categorii de valori: -valori determinate plecând de la beneficii distribuite sau realizate (valoarea financiară şi valoarea de rambursat).3. Valoarea matematic-contabilă (VMC) se determină raportând capitalurile proprii (activul net) la numărul de acţiuni. VMC = (Active – Datorii – Activ fictiv)/ nr.Valoarea de piaţă este suma ce se obţine din vânzarea. cu funcţie de pasiv care se dezvoltă în principal pe două conturi sintetice de gradul II: 1011 „Capital subscris şi nevărsat” 1012 „Capital subscris şi vărsat” 22 .”A” = (Active – Datorii)/ nr. prin negociere la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere şi ofertă. Valoarea de lichidare este valoarea care rezultă din vânzarea forţată a întreprinderii într-un interval limitat şi care de regulă este mai mică decât valoarea care s-ar obţine la vânzare în condiţii de continuitate a activităţii întreprinderii. VMC = Capital propriu/ nr. raport numit cotaţie.3. Valoarea de piaţă este stabilită.”A” La activ fictiv se cuprind: -cheltuieli de constituire.

El este un cont de decontări. Soldul creditor evidenţiază capitalul subscris vărsat sau nevărsat. Se debitează cu capitalul subscris. lichidare. Notă: Sumele care se operează în contul de capital rezultă întotdeauna utilizând valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale. capitalul preluat cu ocazia fuziunii. de capitalul subscris şi vărsat. convertirea datoriilor în acţiuni. De la înregistrarea obligaţiei de restituire şi până la achitare. reducerile de capital ca urmare a anulării acţiunilor proprii răscumpărate. pentru bunurile aflate în folosinţa lor temporară ce aparţin domeniului public. Soldul debitor reflectă aportul la capital subscris şi nevărsat (creanţe ale întreprinderii faţă de investitori). În debit se înregistrează: reducerile de capital pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente. anularea capitalului la fuziune. a primelor şi de asemenea. În strânsă legătură cu contul 101 „Capital” funcţionează contul 456 „Decontări cu acţionarii / asociaţii privind capitalul”. el are funcţie de activ. retragerea unor părţi de capital de către asociaţi şi de asemenea. iar regiile autonome folosesc contul 1015 „Patrimoniul regiei”. bifuncţional (A/P). folosesc contul 1016 „Patrimoniul public”. Se creditează: cu efectuarea vărsămintelor la capitalul în bani sau în natură şi cu împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertite în acţiuni. la constituire sau pe parcurs cu ocazia majorării capitalului. Pe debit se evidenţiază rambursarea de capital sub formă de numerar sau bunuri. în mod distinct. partea care reprezintă capitalul subscris şi nevărsat se menţionează. Atunci când reflectă creanţe ale întreprinderii faţă de asociaţi sau acţionari pentru capitalul subscris de aceştia. Contabilitatea analitică a capitalului se ţine pe acţionari sau asociaţi. soldul este creditor. pe valoarea nominală sau pe o valoare superioară ce include şi prime de capital. 23 . în situaţiile financiare. a profiturilor nedistribuite. În situaţii deosebite el funcţionează ca un cont de datorii cu funcţie de pasiv evidenţiind obligaţiile întreprinderii faţă de investitori pe creditul contului. cu ocazia retragerii unor asociaţi sau la lichidarea întreprinderii.Pentru a furniza informaţii utile analizelor financiare. încorporarea în masa capitalurilor. Companiile naţionale. precum şi a tipului de acţiune (ordinară sau privilegiată). a rezervelor. În creditul contului 101 „Capital” se înregistrează: capitalul subscris de asociaţi sau acţionari la constituire sau pe parcurs cu ocazia majorării capitalului cu noi aporturi. cu indicarea numărului şi valorii nominale a acţiunilor sau părţilor sociale subscrise şi apoi vărsate.

.4567 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul de rambursat” (DAPCR).apar cu ocazia conversiei împrumutului obligatar în acţiuni şi reprezintă excedentul dintre 24 .4561 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul subscris” (DAPCS).Ţinând cont de condiţiile şi ritmul realizării vărsămintelor. dar şi de situaţiile în care se găseşte întreprinderea faţă de investitori . aceasta se realizează astfel: . Primele de fuziune şi primele de aport. având în vedere numărul mare al acţionarilor. 1042 „Prime de fuziune/divizare” (Pr. ea poate fi organizată pe fiecare asociat în parte. .apar cu ocazia fuzionării sau cu ocazia măririi capitalului cu un nou aport în natură şi reprezintă excedentul dintre valoarea aporturilor făcute (conform actelor care atestă valoarea acestor aporturi) şi valoarea nominală a acţiunilor distribuite celor ce realizează acest aport. cu un număr relativ mic de asociaţi. contul 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II: . Operaţiunile generate de mărirea capitalului cu noi aporturi în numerar sau în natură.f/d). implică utilizarea contului 104 „Prime de capital” ori de câte ori preţul de emisiune (PE) este peste valoarea nominală (VN) a acţiunilor.conv).la societăţile pe acţiuni. .4564 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind vărsămintele anticipate” (DAPVA). 1043 „Prime de aport” (Pr. şi se dezvoltă în sintetice de gradul II pe categorii de prime astfel: 1041 „Prime de emisiune” (Pr.a).4565 „Decontări cu acţionarii/asociaţii în dificultate” (DAD) .e). PE > VN => Prime Primele legate de capital reprezintă suplimentul de aport neîncorporat în capitalul social.apar cu ocazia emisiunii de noi acţiuni şi reprezintă excedentul dintre preţul de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor ca urmare a majorării capitalului cu noi aporturi în bani. 1044 „Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni” (Pr. Primele de emisiune.dacă este vorba de societăţi de persoane. se va ţine un singur cont colectiv la 456. Primele de conversie a obligaţiunilor în acţiuni. În ceea ce priveşte organizarea contabilităţii analitice. Contul 104 „Prime de capital” este un cont ce face parte din structura capitalurilor proprii. are funcţie de pasiv.

recunoscute direct în capitalurile proprii la contul 149 „Pierderi legate de emiterea. 31/1990 privind societăţile comerciale. Soldul creditor evidenţiază primele legate de capital existente la dispoziţia societăţii. capitalul subscris se varsă de regulă integral înainte de începerea formularităţilor de constituire. Se debiteză cu primele încorporate fie în capitalul social. Notă: Majorarea capitalului prin încorporarea primelor presupune emisiunea de noi acţiuni şi distribuirea gratuită a acestora către vechii acţionari. cu ocazia creşterii capitalului social. de fuziune. vânzarea. de aport sau conversie) care apar pe parcursul existenţei societăţii. răscumpărarea. Atunci când societatea se constituie prin subscripţie publică. trebuie vărsat în numerar 50% din capital cu ocazia subscrierii. iar aportul în natură se înregistrează pe baza facturilor. Contabilitatea operaţiilor privind construirea capitalului Capitalul ca sursă iniţială de finanţare a societăţii se constituie odată cu înfiinţarea întreprinderii. Restul aportului în bani se varsă ulterior în 12 luni de la înmatricularea întreprinderii. aportul în natură se varsă integral precum şi minim 30% din aportul în bani. 2. autentificate la notariat (contractul de societate şi statutul după caz) şi declaraţiile de subscriere în cazul în care se apelează la subscriere publică. contractelor de vânzare-cumpărare. fie în rezerve sau cu primele utilizate pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente. În cazul SRL. etc. la contul 201 „Cheltuieli de constituire” sau . cedarea cu titlu gratuit sau 25 .3. astfel încât să se menţină poziţia iniţială a acestora în totalul capitalului social.valoarea datoriilor ce trebuie rambursate în baza obligaţiunilor şi valoarea nominală a acţiunilor nou emise şi care înlocuiesc obligaţiunile. republicată) Înregistrarea capitalului subscris are la bază actele de constituire a întreprinderii. Pentru înregistrarea aporturilor se utilizează chitanţele care fac dovada depunerii numerarului la bancă. Cu ocazia construirii capitalului. Cheltuielile de constituire generate cu această ocazie pot fi tratate în două moduri: .2. Contul 104 „Prime de capital” funcţionează astfel: Se creditează cu primele (de emisiune. direct proporţional cu numărul de acţiuni vechi deţinute.recunoscute ca o imobilizare necorporală. ca entitate juridică distinctă şi diferită de proprietarii săi (Leg.

= 5121 „Ct la bănci în lei” 1. a.Vărsarea a 50% din aporturi în contul de la bancă (cont la bănci în lei) 5121 nturi la bănci în lei”= 4561 „DAPCS” 50.000 lei divizat în 10. prima tranşă cu ocazia subscrierilor iar a doua tranşă până în data de 1.înregistrarea cheltuielilor de constituire la imobilizări necorporale 201 Cheltuieli de constituire”= 5121„Conturi la bănci în lei”1. 1.000 de acţiuni cu VN=10 lei.000 c) la data prevăzută pentru cel de al doilea vărsământ 1.50= 15.000 2. Cu un capital social de 100. în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca şi imobilizări necorporale.Transformarea capitalului din nevărsat în vărsat pentru prima tranşă de 50% 1011 N”= 1012 „CSV” 50. a. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu” 3.000 de acţiuni efectuează cel de al doilea vărsământ cu anticipaţie în 1.000 b. Pentru exemplificare vom alege cazul constituirii unei societăţi pe acţiuni prin subscriere publică. Înregistrarea cheltuielilor generate de constituirea societăţii de 1.03 ”N” se constituie SC „ X ” SA.Subscrierea integrală a capitalului şi realizarea aportului în bani de 50% în perioada prevăzută de prospectul de emisiune.08 ”N”. comisioane şi onorarii către avocaţi în valoare de 600 lei şi comisioane bancare 200 lei.000 analitic: acţionar Y b) transformarea capitalului din subscris în capitalul vărsat 1011 „CSN” =1012 „CSV” 15.000 c.000 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4564 „DAPVA” 15.Subscrierea capitalului 4561 PCS”= 1011 „CSN” 100.000 b. Vărsămintele se realizează în două tranşe de 50%. acţionarul „Y” de 3. Un posesor.000 lei achitate din contul bancar constând din: 200 lei.înregistrarea cheltuielilor de constituire direct la capitalurile proprii 149 „Pierderi legate de emiterea. taxe de timbru. vânzarea.000 răscumpărarea.08 ”N” se înregistrează: 26 .06 ”N” pentru restul de 50% din nominalul acţiunilor subscrise a) încasarea anticipată a sumei de 3.Realizarea de vărsăminte anticipate.anularea instrumentelor de capitaluri proprii”. Pe data de 1.000* 10* 0.

385 analitic:acţ.000 c3) transformarea capitalului din subscris nevărsat în capitalul vărsat 1011 N” =1012 „CSV” 30.08 ”N” acţionarul „Z” care a subscris 1.000 de acţiuni rămân nevărsate pentru 50% din valoarea nominală subscrisă. După 60 de zile.transformarea capitalului pe valoarea nominală (1.5. vezi operaţiunile de la nr.500.4). Z 27 . T d.000 analitic: acţ. La data de 1.subscrierea acţiunilor de către acţionarul „T” (1.5= 30.c1) anularea creanţei faţă de acţionarul care a efectuat vărsăminte anticipate 4564 „DAPVA” =4561 „DAPCS” 15. aparţinând unui acţionar în dificultate.5) 1011 N”= 1012 „CSV” 5.000 b.000* 9.5 lei pe o acţiune (1.000* 10* 0.000115= 4.000 4.500 lei).000 de acţiuni se află în imposibilitatea de a efectua al doilea vărsământ.achitarea diferenţei rămase ca sold creditor la 4565„DAD” (9.5* 12/ 100* 2/ 12= 99.punerea în stare de dificultate (1. acţionarului „T” la preţul de 9. 5121 „Conturi la bănci în lei”=4561 „DAPCS” 30. respectiv în 1.încasarea acţiunilor (1.000 (1.500) 4561 „DAPCS” = 4565 „DAD” 9. Y c2) înregistrarea restului de aport 6.10 ”N” se vând acţiunile respective.99~100) a.5) 4565 D”=4561 „DAPCS” 5. Acţionarului aflat în dificultate i se impută cheltuieli de publicitate şi vânzare a acţiunilor de 15 lei şi o dobândă de 12% (1.000 acţiuni*9.000* 10* 0.385) 4565 „DAD”= 5121 „Conturi la bănci în lei” 4.000* 9.000 e.000* 10 *0.5) 5121 „Conturi la bănci în lei”= 4561 „DAPCS” 9.5= 9.5 = 9.500 analitic:acţ T analitic:acţ Z c.Acţionari în dificultate.reţinerea cheltuielilor şi a dobânzilor 4565 „DAD” = % 115 an:acţ „Z” 758”Alte venituri din exploatare” 15 768”Alte venituri financiare” 100 f.000*10*0.500 analitic:acţ.

Creşterea de capital nu se poate realiza decât atunci când vechiul capital a fost în întregime vărsat.prin reorganizarea societăţii prin fuziune.prin convertirea unor angajamente financiare în capital social . susceptibilă să determine intrarea în societate de noi acţionari. Preţul de emisiune este egal cu 200. respectiv b) prin dreptul de subscriere (DS). Protecţia vechilor acţionari se poate realiza pe două căi: a) prin prima de emisiune.3. În caz contrar. trebuie ca preţul de emisiune (PE) al acţiunilor noi să fie mai mic sau cel mult egal cu valoarea.3. Majorarea capitalului se poate realiza prin mai multe modalităţi: .prin operaţiuni interne (transformarea altor structuri ale capitalurilor proprii în capital social)prin: încorporarea primelor. Emisiunea de noi acţiuni. .000 lei. iar numărul de acţiuni este de 1.subscrierea acţiunilor noi 28 . De exemplu: SC “ORIZONT” SA dispune de: un capital social de 160. fiind preţul plătit de acţionarii noi pentru a dobândi acţiuni.000. Pentru ca operaţiunea să fie practic realizată.2.160= 40 lei Înregistrările contabile implicate sunt: . încorporarea rezervelor. eventualii subscriptori vor prefera să cumpere acţiuni vechi. . rezerve de 40. respectiv cursul acţiunilor vechi. Prima de emisiune – are ca scop egalizarea drepturilor acţionarilor vechi şi noi. În acest caz. Contabilitatea operaţiunilor privind majorarea capitalului Pe parcursul derulării activităţii întreprinderii. a)Aport nou în numerar Creşterea capitalului printr-un nou aport în numerar presupune emisiunea de noi acţiuni până la nivelul aşteptat. acţiuni ce trebuie subscrise. Prima de emisiune = PE – VN Prima de emisiune = 200.000 lei. capitalul se modifică adesea în sensul creşterii deoarece societăţile au nevoie de surse financiare noi pentru dezvoltare. Se procedează la o majorare de capital prin emisiunea a încă 500 acţiuni noi.aporturi noi în numerar sau în natură. preţul de emisiune (PE) este mai mare decât valoarea nominală(VN). pune problema protecţiei vechilor acţionari. încorporarea rezultatului reportat.

obiectiv care de altfel a fost luat în vedere atunci când s-a decis majorarea capitalului.4561 „DAPCS”= % 100. hotărăşte majorarea capitalului prin emiterea a 4.000 1011 „CSN” = 1012 „CSV” 200. rezerve de 60. Atunci când se uzează de DS.urile sunt titluri de valori negociabile a căror valoare depinde de legea cererii şi a ofertei.000 (500”A”* 160) 1041 „Primă de emisiune” 20.000 de acţiuni ca VN = 50 lei/acţiune.000 acţiuni noi la preţul de emisiune egal cu valoarea nominală şi cu folosirea DS.subscrierea acţiunilor noi 4561 „DAPCS” = 1011 „CSN” 200.realizarea aporturilor 5121 „CBL” = 4561 „DAPCS” 100.000* 50) . DS.000 (500”A”* 200) 1011 „CSN” 80. Acţionarii pot utiliza DS.000 Dreptul preferenţial de subscripţie (DS) la noile acţiuni. această structură va fi modificată deoarece lichidităţile se vor utiliza pentru achiziţionarea de noi active de regulă active imobilizate.realizarea aporturilor 5121 „Conturi la bănci în lei”= 4561 „DAPCS” 200. are loc pe de o parte creştere a capitalurilor proprii (în cazul a: creşte 1012 „CSV” şi 1041 „Prime de emisiune” iar în cazul b: creşte doar 1012 „CSV”) iar pe de altă parte cresc disponibilităţile băneşti ale SC şi se îmbunătăţeşte structura financiară a întreprinderii prin creşterea fondului de rulment. Fiecare acţiune veche având ataşat un drept de suscripţie (DS). Dacă acţiunile sunt cotate la bursă.000 lei. Deci: PE = VN Exemplu: SC „TIMP” SA având un capital social de 300. Ulterior. Înregistrările contabile aferente: . preţul de emisiune PE se situează la nivelul valorii nominale a acţiunilor.uri suficiente. al vechilor acţionari este recunoscut acestora proporţional cu numărul de acţiuni vechi deţinute. Pentru acţiunile care nu sunt cotate la bursă se va determina prin calcul o valoare teoretică.000 (4.000 Concluzii: Prin aport nou în numerar.000 lei şi un număr de 6.000 (500”A”*40) . DS va fi de asemenea cotat.000 şi 1011 „CSN” = 1012 „CSV” 80. 29 .urile pentru achiziţionarea de noi acţiuni sau pot să le cedeze altor persoane interesate care nu dispun de DS.

Cea de a doua cale presupune emiterea unor acţiuni noi şi distribuirea gratuită a acestora. Această creştere de capital se poate realiza în două moduri: .500 (285*100) 1043 „Primă de aport” 300 (285*1. Înregistrările contabile presupun surprinderea următoarelor momente: .800: 285=101.prime de capital. Majorarea capitalului prin încorporarea rezervei de 50.800 1011 „CSN” 28. Exemplu: SC „STOP” SA având un capital de 100.800.000 lei se evidenţiază în contabilitate astfel: 30 .05. Se decide emiterea a 500 acţiuni noi care se vor distribui gratuit vechilor acţionari ca urmare a încorporării acestei rezerve de 50.000 acţiuni.fie are loc distribuirea de acţiuni noi gratuite.500 c)Operaţiuni interne Creşterea capitalului prin operaţiuni interne presupune încorporarea în capitalul social a celorlalte structuri ale capitalurilor proprii: . având VN = 100 lei.000 de acţiuni cu VN=100 înregistrează un aport în natură constând dintr-un teren de 400 m2 a cărui valoare conform raportului evaluatorilor este de 28.subscrierea: 4561 „DAPCS” = % 28. Diferenţa dintre valoarea aporturilor şi valoarea nominală a acţiunilor emise şi distribuite aportorilor se va înregistra la prime de aport.000 lei şi un număr de 5. rezerve 50. . Pentru a remunera aportul adus emite 285 acţiuni noi la preţul de emisiune 28.05.000 lei divizat în 1.100= 1.b)Aport nou în natură Creşterea de capital prin aport în natură (active imobilizate sau active circulante) presupune evaluarea de către experţi a bunurilor aportate. ci doar a VN structura acţionariatului rămâne neschimbată.000 lei.000 lei. Prima cale nu implică modificarea numărului de acţiuni. . . Exemplu: SC „R” SA dispune de un capital social de 500.05) . Ele revin vechilor acţionari care dispun de un drept de atribuire (DA) proporţional cu acţiunile pe care le deţin.rezerve.realizarea aportului: 211 „Terenuri”= 4561 „DAPCS” 28.fie creşte valoarea nominală a vechilor acţiuni.800 şi 1011 N” = 1012 „CSV” 28.05 rezultă o primă de aport 101.rezultatul reportat.

106 „Rezerve” = 1012 „CSV” 50. celelalte modalităţi de reducere generază obligaţia plăţii unor sume sau restituirii unor bunuri către asociaţi sau acţionari.fie prin reducerea numărului de acţiuni şi anularea lor. Reducerea de capital nu se poate realiza decât până la nivelul minim al acestuia stabilit de lege.3. Dacă se procedează la acoperirea pierderilor realizate în exerciţiile precedente din capital. acest fapt se poate realiza: . care nu mai sunt necerare. articolul contabil ar fi fost următorul: 104 „Prime de capital” = 1012 „CSV” respectiv 117 „Rezultatul reportat”= 1012 „CSV” Remarcă: atunci când creşterea capitalului se realizează prin operaţiuni interne are loc doar o modificare a structurii capitalurilor proprii în sensul translatării unor structuri către capitalul social. Contabilitatea operaţiunilor privind reducerea capitalului Există uneori situaţii în care întreprinderile procedează la reducerea capitalului şi anume: a) realizează pierderi însemnate ce nu pot fi acoperite din rezerve sau din profiturile perioadelor viitoare.4. . 2. b)îşi reduce semnificativ activitatea şi mărimea capitalului iniţial nu se mai justifică. pe tipuri de societăţi comerciale. Se procedează la diminuarea capitalului pentru acoperirea pierderilor majore. Cu excepţia cazurilor a) acoperirea pierderilor şi e) renunţarea la partea nevărsată de capital. numai după ce s-au epuizat celelalte variante: din profiturile exerciţiilor viitoare sau din rezerve sau prime de capital. d)se retrag o parte dintre asociaţi. Notă: Reducerea de capital nu poate aduce atingere egalităţii între acţionari. Se constată totodată că în aceste cazuri se procedează direct la majorarea capitalului vărsat.Reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor. 31 . a. e)dacă o parte din capital nu a fost vărsată.000 În cazul în care ar fi fost încorporate în capital. prime sau o parte din profitul reportat.fie prin reducerea valorii nominale a acţiunilor societăţilor. c)se vând o parte din activele întreprinderii. deoarece nu se pune problema realizării unor noi aporturi. societatea poate renunţa la aceasta.

.răscumpărarea de la bursă a 100 de acţ.000 răscumprarea.000)/ 3.000 149 „Pierderi legate de emiterea. reprezentat de 3. Se decide acoperirea pierderii pe seama reducerii capitalului. Cu preţul de 110 lei/acţiune: 109”Acţiuni proprii” = 512 „CBL” 11.cu cât s-a redus VN a fiecărei acţiuni în urma acestei operaţiuni ? ∆VN =100 – 80 = 20 lei/acţiune . acţionarii pierzând toate drepturile ataşate acţiunilor anulate. decide răscumpărarea a 100 de acţiuni. Preţul de achiziţie = 110 lei/acţ.000 lei. are un capital social de 300.000 de acţiuni cu VN=100 lei/acţiune.C. 1.cum se contabilizează operaţiunea ? 1012 „CSV” = 117 „ Rezultatul reportat” 60. cu un capital social de 200. soluţia aleasă fiind reducerea valorii nominale a acţiunilor: .000 . Rezultatul reportat reprezintă o pierdere cumulată din perioadele anterioare de 60.000 = 80 lei/acţiune .000 lei.000 lei. Exemplu: S. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu” Notă: Răscumpărarea acţiunilor la un preţ mai mare decât VN şi anularea acestora determină nu numai reducerea capitalului.care este valoarea nominală a acţiunilor după reducere (VNR)? VNR= (300.000 lei.anularea acţ.000 32 .A.000 de acţiuni cu VN = 100 lei/acţiune.Exemplu: S. Acţiunile răscumpărate sunt anulate. Reducerea capitalului social se realizează prin răscumpărarea şi anularea de acţiuni şi se ilustrează în exemplul următor. vânzarea. ci şi a rezervelor deoarece contul 149 se închide prin contul 1068 respectiv 1068 = 149 1. reprezentat de 2.C.A. b.000 – 60.000 În situaţia în care se alegea soluţia reducerii numărului de acţiuni aflate în circulaţie se proceda la retragerea din circulaţie a 600 de acţiuni cu VN de 100 lei/acţiune (respectând principiul proporţionalităţii) pentru a absorbi pierderea de 60.000) % = 109 „Acţiuni proprii” 11. şi anularea acestora. Răscumpărate (reducerea de capital 100∗ 100 = 10. „Y” S.000 1012 „CSV” 10. „Trafic” S.Reducerea capitalului social este motivată de faptul că volumul de activitate al întreprinderii nu mai justifică menţinerea nivelului acestuia la valoarea iniţială.

Rezervele din reevaluare rezultă în urma reevaluării imobilizărilor corporale conform reglementărilor legale.500) 109 „Acţiuni proprii” = 512 „CBL” 9. în vigoare.500 . adică 100 ∗ 100 = 10. Reluând exemplul anterior. întreaga clasă căreia îi aparţine elementul respectiv trebuie reevaluată. Contabilitatea rezervelor În structura capitalurilor proprii sunt cuprinse şi rezervele care pot fi de mai multe categorii: .000) 1012 „CSV” = % 10.000 109 „Acţiuni proprii” 9. Conform reglementărilor legale.rezerve din reevaluare: evidenţiate cu ajutorul contului 105 „Rezerve din reevaluare”.răscumpărarea (100 ∗ 95 = 9. având în vedere preţul pieţei.A. respectiv debitul contului 105 „Rezerve din reevaluare”. dacă S. Diferenţa în plus se înregistrează iniţial la ct.anularea acţiunilor răscumpărate (capitalul social se reduce pe VN.C. „X” S. Când un element de natura imobilizărilor corporale este reevaluat.4. Reevaluarea imobilizărilor corporale se efectuează de comisii speciale constituite în acest scop. este un cont de pasiv (P). 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumente de capitaluri proprii”(CLVAICP) şi se virează apoi la rezerve 141= 1068. răscumpără cele 100 de acţiuni cu un preţ de 95 lei/acţiune contabilizarea operaţiunilor este următoarea: .500 141 „CLVAICP 500 141 = 1068 500 2.rezerve constituite în principal din beneficiul întreprinderii sau din prime legate de capital: evidenţiate cu ajutorul contului 106 „Rezerve”. Diferenţele în plus rezultate din reevaluare se înregistrează în contabilitate astfel (dacă nu a existat o descreştere anterioară înregistrată ca o cheltuială): 33 .În cazul în care preţul de răscumpărare este inferior valorii nominale se creează o rezervă pentru întreprindere egală cu diferenţa dintre cele două valori. plusul sau minusul de valoare rezultat în urma reevaluării se înregistrează pe creditul. care au ca obiectiv constatarea valorii juste a fiecărui activ supus reevaluării. starea şi utilitatea acestuia. .

Aceste rezerve ale întreprinderii care reprezintă elemente de structură ale capitalurilor proprii. Tehnice…” 214 „Mobilier…” Diferenţele în minus din reevaluare se contabilizează astfel: 105 „Rezerve din reev.% = 105 „Rezerve din reevaluare” 211 „Terenuri” 212 „Construcţii” 213 „Instal.” = % 211 „Terenuri” 212 „Construcţii” 213 „Instal. Rezervele legale se constituie conform legii nr. 34 .” 214 „Mobilier….din profitul întreprinderii.din alte surse prevăzute de lege: surplusul din reevaluare când reprezintă un câştig realizat. Surplusul din reevaluare se transferă la rezervele întreprinderii atuncii când acest surplus reprezintă un câştig realizat (la scoaterea din evidenţă a activului respectiv sau pe măsura folosirii activului) Aceasta este practica pentru întreprinderile care nu aplică IAS/IFRS formula de transfer fiind: 105 „Rezerve din reev.din primele legate de capital. până se atinge a cincea parte (20%) din capitalul social subscris şi vărsat. cu funcţie de pasiv şi se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului 106 „Rezerve” .” Soldul creditor al contului evidenţiază rezerve din reevaluarea imobilizărilor corporale ale întreprinderii şi trebuie prezentată în bilanţ la o poziţie separată în cadrul grupei „Capital şi rezerve”. .” = 117 „Rezultatul reportat” în momentul cedării sau casării cu toată valoarea. Pentru creşterea capacităţii de autofinanţare.” = 1065 „Rezerve reprezentând surpusul realizat din rezerve din reevaluare” Conform IAS 16 „Imobilizări corporale” surplusul din reevaluare se transferă la contul 117 „Rezultatul reportat”: 105 „Rezerve din reev. Tehnice…. societăţile comerciale îşi completează capitalurile proprii prin constituirea de rezerve: . câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. sau pe măsura amortizării activului. . 31/1990 privind societăţile comerciale prin repartizări făcute din profitul brut al întreprinderii în proporţie de 5% din acesta.

Alte rezerve se constituie din profit sau din alte surse la propunerea consiliului de administraţie şi sunt aprobate de AGA pentru: . . din prime sau din câştigurile realizate din vânzarea sau anularea instrumentelor de capital propriu.finanţarea unor activităţi. ea reprezintă o garanţie sporită faţă de terţi şi revine în caz de distribuire exclusiv acţionarilor. 1063.acoperirea pierderilor. celelalte rezerve se constituie pe seama rezultatului reportat sau a surplusului din reevaluare capitalizat.acoperirea diferenţei nefavorabile din anularea acţiunilor răscumpărate. ● se debitează la utilizarea rezervelor. . Rezervele statutare sau contractuale se constituie conform prevederilor din statutul societăţilor pe seama repartizării profitului în vederea temperării dorinţei acţionarilor de a încasa dividende mari în detrimentul investiţiilor. 1068) -Transferul primelor de capital la rezerve: 104 „Prime de capital” = 106 „Rezerve” -Transferarea respectiv capitalizarea surplusului din reevaluare la rezerve: 105 „Rezerve din reevaluare”=1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din reevaluare” -Câştigurile legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii: 141 „CLVAICP = 1068 „Alte rezerve” -Încorporarea rezervelor în capital (operaţiunea de majorare a capitalului presupune distribuirea gratuită a acţiunilor nou emise către vechii acţionari): 35 . Contul 106 „Rezerve”. Soldul creditor evidenţiază rezervele existente. cont de pasiv ● se creditează cu ocazia constituirii rezervelor şi la majorarea acestora. . Cu excepţia rezervelor legale.majorarea capitalului social. Prezentăm în continuare reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni generate de constituirea şi utilizarea rezervelor: -Constituirea rezervei legale din profitul brut al exerciţiului: 129 „Repartizarea profitului” = 1061 „Rezerve legale” -Constituirea celorlalte categorii de rezerve din profitul reportat: 117 „Rezultatul reportat” = 106 „Rezerve” (1062.Rezerva legală nu poate fi utilizată pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor.

5. Contabilitatea acţiunilor proprii Titlurile care reprezintă capitalul societăţii (acţiunile proprii) pot fi răscumpărate. Câştigurile sau pierderile legate de emiterea. alături de contul 106 „Rezerve ” din care se scad. -participarea pe piaţa de capital pentru stabilizarea cursului bursier etc. Aceste două conturi rectifică structura capitalurilor proprii şi se prezintă distinct în bilanţ. răscumpărarea. Având ca efect reducerea capitalurilor proprii. vânzarea. Contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”(CLVAICP) rectifică prin majorare capitalurile proprii. -pierderile în contul 149 „Pierderi legate de emiterea. ci afectează direct capitalurile proprii astfel: -câştigurile în contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. respectiv în Situaţia modificărilor capitalului propriu. 36 . Ele se reflectă cu ajutorul contului 109 „Acţiuni proprii ”. răscumpărarea. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate deţinute de societate. Se debitează:cu preţul de achiziţie al acţiunilor proprii răscumpărate şi se creditează– cu ocazia anulării lor ca urmare a reducerii capitalului sau cu ocazia revânzării ori cedării lor cu titlu gratuit. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii(acţiuni sau părţi sociale) nu vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere. cu aprobarea AGA în vederea anumitor scopuri: -vânzarea acestora către salariaţi. acţiunile proprii răscumpărate apar în bilanţ la grupa „Capital şi rezerve ”. cont de rectificare a capitalului cu funcţie de activ .106 „Rezerve” = 1012 „ CSV” -Acoperirea pierderilor provenite din exerciţiile precedente: 106 „Rezerve” = 117 „Rezultatul reportat” -Acoperirea din rezerve a cheltuielilor legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii respectiv pentru acoperirea pierderilor legate de vânzarea. răscumpărarea. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”. vânzarea. 1068 „Alte rezerve” = 149 „PERVCGAICP” 2. -anularea lor ca urmare a deciziei de micşorare a capitalului social. având funcţie de pasiv.

Se creditează cu: câştigurile realizate din vânzarea acţiunilor proprii la un preţ mai mare decât cel de la răscumpărare. răscumpărarea. atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări necorporale la ct 201 respectiv. Soldul debitor reflectă pierderile legate de operaţiuni cu instrumente de capitaluri proprii. Se debitează cu : -cheltuielile legate de emiterea acţiunilor.Răscumpărarea de acţiuni şi anularea lor ca urmare a reducerii capitalului. -achiziţia: 109 „Acţiuni proprii” = 512 „Conturi la bănci” 150. Contul 149 „Pierderi legate de emiterea.000) a2) Răscumpărarea la un preţ mai mic decât valoarea nominală. precum şi cu câştigurile determinate ca diferenţă între valoarea nominală a acţiunilor proprii anulate şi valoarea lor de răscumpărare mai mică. pe care le vor diminua. având funcţie de activ.000 -anularea: % = 109 „Acţiuni proprii ” 150. -pierderile determinate ca diferenţă între valoarea de răscumpărare a acţiunilor proprii şi valoarea de vânzare mai mică a acestora precum şi -pierderile determinate ca diferenţă între valoare de răscumpărare mai mare şi valoarea nominală(mai mică) a acţiunilor proprii anulate. Soldul creditor al contului evidenţiază câştigurile realizate. În continuare prezentăm exemple referitoare la operaţiunile generate de răsumpărarea.000 de acţiunii proprii la preţul de achiziţie de 150 lei/A. 37 . Ex: Se răscumpără 1 000 de acţiuni la preţul de achiziţie de 90 lei/A. a1) Răscumpărarea la un preţ mai mare decât valoarea nominală Exemplu: Se răscumpără 1. Se creditează cu acoperirea acestor pierderi pe seama altor rezerve. vânzarea şi anularea acţiunilor proprii.000 Notă: Pentru diferenţa nefavorabilă între preţul de achiziţie mai mare şi valoarea nominală mai mică se afectează o altă structură de capital propriu: rezerve (1068 = 149 50.000 1012 „CSV” 100. a.000 149 „PERVCGAICP” 50. VN=100lei/A şi se anulează. vânzarea. VN=100 lei/A şi se anulează. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”(PERVCGAICP) rectifică prin diminuare capitalurile proprii. Se debitează cu ocazia transferării acestor câştiguri la alte rezerve.

atât rezultatul exerciţiului. Proprii deţ. Ca urmare.000 b.000 de acţiuni proprii la preţul de 150 lei /A şi se revând salariaţilor proprii contra numerar. . Modelele de prezentare a performanţei realizate de întreprindere în aceste rapoarte sintetizează veniturile obţinute şi cheltuielile efectuate de o întreprindere pe parcursul unui exerciţiu financiar. un obiectiv important al contabilităţii este determinarea profitului sau pierderii realizate de întreprindere şi raportarea acestuia în situaţiile financiare anuale (conturile anuale) ca o componentă distinctă a acestora numit „Cont de profit sau pierdere”.000 Notă: În final se reface structura capitalurilor proprii prin trecerea câştigurilor la rezerve. la preţul de 120 lei/A. care figurează ca sursă de finanţare până în momentul distribuirii pe diferite destinaţii. pentru cointeresarea salariaţilor la bunul mers al societăţii. vor fi incluse în categoria capitalurilor proprii: .000 141 „CVAICP” 10. 141 = 1068 10.cât şi rezultatul reportat. Datorită acestor necesităţi. Una dintre acestea constă în creşterea capitalurilor proprii. Exemplu: Se răscumpără 1. Proprii deţinute =512 „Conturi la bănci” 150. 150.6.000 109 „Acţiuni proprii ” 90. profitul sau pierderea se determină lunar sau chiar mai des deoarece managerii sunt interesaţi de urmărirea performanţelor întreprinderii.000 2.000 149 „PERVCGAICP” 30. adică rezultatele exerciţiilor precedente a căror repartizare a fost amânată prin hotărârea AGA şi care 38 .000 531 „Casa” pe temen scurt” 120. Noţiunea de profit are mai multe semnificaţii. se procedează la răscumpărarea unui număr de acţiuni urmate de revânzarea lor la un preţ mai mic către proprii salariaţi.Răscumpărarea de acţiuni proprii şi revânzarea lor către proprii salariaţi. Contabilitatea rezultatelor În mediul intern al întreprinderii.000 pe termen scurt” -revânzare: % = 1091 „Acţ.-achiziţie: 109 „Acţiuni proprii” = 512 „CBL” 90. -achiziţie: 1091 „Acţ.000 -anulare: 1012 „CSV” = % 100. ca rezultat al operaţiunilor economice ale perioadei de raportare. De regulă.

reprezintă de asemenea o sursă de finanţare până la luarea unei decizii de repartizare.Închiderea conturilor de cheltuieli. se realizează astfel: 691 „Cheltuieli cu impozitul = 441 „Impozit pe pe profit” profit/venit” După această operaţiune se va transfera soldul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” asupra contului 121 „Profit sau pierdere” 121 „Profit sau pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit ” 39 . cumulat de la începutul anului.786 = 121 „Profit sau pierdere” În acest caz soldul contului 121 „Profit sau pierdere” poate fi: .Închiderea conturilor de venituri. în funcţie de natura lor. Rezultatul definitiv se stabileşte anual. în contabilitate se stabileşte lunar. care trebuie plătit trimestrial (Lg 571/2003 privind codul fiscal cu completările şi modificările ulterioare). Conform legii menţionate anterior. În acest sens. conturile de cheltuieli şi conturile de venituri în care se înregistrează.creditor şi evidenţiază profitul înainte de impozitare respectiv. . din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. în contabilitate. Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri astfel: a.……………. Deoarece întreprinderile datorează bugetului de stat impozitul pe profit. cheltuielile. şi reprezintă soldul final al contului 121 „Profit sau pierdere”.686 b.. pentru soldurile lor creditoare 701. Rezultatul exerciţiului. se închid provizoriu prin contul 121 „Profit sau pierdere”. respectiv veniturile. cont bifuncţional (A/P). trimestrial apar cheltuielile cu impozitul pe profit (ct 691 pentru societăţi comerciale şi 698 pentru microîntreprinderi)..Venituri + contabil neimpozabile Cheltuielile nedeductibile Reflectarea în contabilitate a impozitului pe profit datorat trimestrial. cu ocazia închiderii exerciţiului financiar. pentru soldurile lor debitoare 121 rofit sau pierdere” = 601.debitor şi reflectă pierderea realizată. cota de impozit este de 16% aplicată la profitul impozabil pentru societăţile comerciale. Profitul contabil ≠ Profitul impozabil Profitul impozabil se calculează ca diferenţă dintre veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în vederea realizării de venituri.…………. Profit impozabil = Rezultatul .

Soldul debitor reprezintă profitul repartizat aferent anului în curs. la încheierea exerciţiului. Contul se creditează: . Sold debitor – Pierdere netă a Sold creditor – Profit net al exerciţiului exerciţiului Soldul creditor. situaţia în contul 121 „Profit sau pierdere” se prezintă astfel: 121 „Profit sau pierdere” Cheltuielile cumulate până la 31 Veniturile cumulate până la 31 decembrie. apare în bilanţ în structura capitalurilor proprii. profitul net al exerciţiului. cu funcţie de activ (A) şi evidenţiază: Pe debit repartizările făcute din beneficiile exerciţiului curent la rezerva legală. 117 „Rezultatul reportat” = 121 „Profit sau pierdere” . inclusiv cheltuielile cu decembrie. reprezintă profitul nerepartizat. amânat de la repartizare. înregistrarea contabilă folosită este: 121 „Profit sau pierdere”= % 129 „Repartizarea profitului” 117 „ Rezultatul reportat” Se va utiliza contul 117 pentru evidenţierea profitului exerciţiului curent. Se creditează pentru închiderea în anul următor după aprobarea situaţilor financiare prin debitul contului 121 „Profit sau pierdere”.în cazul pierderii. Rezultatul reportat. până la aprobarea destinaţilor profitului de către AGA.în cazul profitului. acesta se va reporta la contul 117 „Rezultatul reportat”. respectiv soldul debitor reprezentând pierderea netă a exerciţiului. impozitul pe profit. La începutul exerciţiului financiar contul 121 se închide astfel: .În urma celor arătate mai sus. Contul 129 „Repartizarea profitului” este un cont rectificativ de rezultate. respectiv pierderea neacoperită şi se evidenţiază cu ajutorul contului 117 „Rezultatul reportat”. cont bifuncţional (A/P).cu pierderile provenite din exerciţiile precedente acoperite din prime de capital(104 „Prime de capital”= 117 „Rezultatul reportat”) 40 .

• pentru majorarea capitalului (117 „Rezultatul reportat” = 1012 „CSV”) .profitul net al exerciţiului curent realizat şi nerepartizat (121 „Profit sau pierdere ” = 117 „Rezultatul reportat”).cu profitul net al exerciţilor precedente repartizat pe destinaţii conform hotărârii AGA: • la alte rezerve (117 „Rezultatul reportat” =106 „Rezerve” ). Concluzionând asupra celor prezentate în acest paragraf. - 2.cu pierderile provenite din exerciţiile precedente acoperite din rezerve (106 „Rezerve” = 117 „Rezultatul reportat”). taxe şi vărsăminte asimilate”). provizioanele.ca vărsăminte din profitul net al regiilor autonome datorate (117 „Rezultatul reportat” = 446 „Alte impozit. . sau este cert că vor exista.pierderile exerciţiului financiar de raportare şi deficitul reportat sunt reflectate la capitalurile proprii din bilanţ. Ele se constituie pentru: 41 . Consecinţa aplicării principiului prudenţei.7. Soldul debitor evidenţiază pierderea neacoperită. rezultă: . . reprezintă sursa de finanţare pe perioada de la constituirea lor şi până la utilizarea sau anularea cu nivelul sumelor acumulate prin includerea lor pe cheltuieli de exploatare anuale. dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea. Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor.cu pierderile realizate în exerciţiul recent încheiat transferată la pierderi reportate (117 „Rezultatul reportat” = 121 „Profit şi pierdere”). Contul se debitează: . Contabilitatea provizioanelor Ocupând o poziţie intermediară între capitalurile proprii şi împrumuturile pe termen lung.pe când . ca o diminuare a acestora.profiturile realizate în exerciţiul financiar de raportare şi profiturile reportate sunt reflectate în secţiunea capitalurilor proprii din bilanţ ca şi o majorare a acestora . se constituie într-o sursă de finanţare pe termen durabil a întreprinderii făcând parte din categoria capitalurilor permanente. iar soldul creditorprofitul nerepartizat. provizioanele.cu pierderile provenite din exerciţiile precedente cu care se reduce capitalul social (1012 „Capital subscris vărsat” = 117 „Rezultatul reportat”). . • ca dividende (117 „Rezultatul reportat” = 457 „Dividende de plată”). Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe.

Provizioanele vor fi revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate în funcţie de situaţii astfel încât să reflecte cea mai bună estimare curentă.reprezintă provizioanele constituite.în cursul exerciţiului cu utilizarea provizioanelor pentru acoperirea riscului sau cheltuielilor apărute (anularea lor) sau la finele exerciţiului cu ajustările făcute pentru reducerea provizioanelor. Soldul creditor. despăgubiri. aflate la dispoziţia întreprinderii. daune şi alte datorii incerte. b) cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. SC „ALFA” cu care are proces pe rol pentru suma pretinsă de 10. Un provizion va fi înregistrat în contabilitate dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: . În situaţia în care riscul sau cheltuiala nu au mai avut loc. cu ocazia inventarierii creanţelor şi datoriilor întreprinderii. e) pensii şi obligaţii similare.Provizioane pentru litigii La finele exerciţiului N. Ca atare se va constitui un provizion pentru litigii la nivelul sumei pretinse de SC „ALFA”. se vor lua în considerare toate informaţiile disponibile. 42 . g) alte provizioane. Contabilitatea provizioanelor se ţine cu ajutorul contului 151 „Provizioane” care are funcţie de pasiv. Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a ieşirilor de resurse care vor afecta beneficiile economice viitoare. d) restructurare. Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului. provizionul se va anula prin trecerea lui la venituri. c) pentru dezafectare de imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea. Contul se debitează.este probabilă efectuarea unor plăţi pentru onorarea obligaţiilor respective şi .la finele exerciţiului cu provizioanele constituite sau ajustate prin majorare.a) litigii.suma poate fi credibil estimată. În continuare prezentăm exemple de înregistrări pentru două situaţii: a.000 lei. Contul se creditează. se constată că aceasta se află în litigiu cu un furnizor de al său. deoarece nu mai este probabilă o ieşire de resurse. f) impozite. amenzi şi penalităţi.există o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior. .

penalităţi” analitic: SC „ALFA” .se achită suma datorată 462 „Creditori diverşi” = 512 „CBL” 10.000 43 .000 privind provizioanele” litigii” analitic: SC „ALFA” Exerciţiul N+1.000 lei pentru care acordă garanţii pe o perioadă de 1 an.000* 3% = 3. 1511„Provizioane pt. = 462 „Creditori diverşi” 10.000. Cunoscând că în exerciţiul precedent (N–1) cota medie de cheltuieli cu remedierea produselor în perioada de garanţie realizată a fost de 3%.000lei Exerciţiul N.se utilizează provizionul constituit pentru contrabalansarea riscului apărut.000 .000 amenzi. = 462 „Creditori diverşi” 11. la 31 decembrie „N” se vor constitui provizioane de 100. În exerciţiul „N+1” expiră perioada de garanţie a produselor vândute şi nu s-au produs defecţiuni care să impună remedieri. 28 martie a1) Provizionul constituit rămâne fără obiect. litigii”=7812„Venituri din provizioane”10.000 analitic: SC „ALFA” b.Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor O societate comercială a livrat în exerciţiul „N” produse în valoare totală de 100. 6581 „Despăgubiri.000 analitic: SC „ALFA” a2) Se înregistrează datoria faţă de SC „ALFA” de 10.constituirea provizionului 6812 „Cheltuieli de exploatare =1511 „Provizioane pentru 10.000 lei Cazul a3) se datorează 11.În exerciţiul următor N+1. 1511 „Provizioane pt.” 10.constituirea provizionului 6812 „Ch.se utilizează provizionul constituit pentru acoperirea riscului apărut.exerciţiul N. 1511„Provizioane pt. 31 decembrie . litigii”= 7812„Venituri din prov. .000 lei 6581 „Despăgubiri. Cazul a2) se datorează 10.000 lei.000 amenzi. deoarece nu se datorează nimic şi ca atare se anulează. 28 martie ca urmare a sentinţei judecătoreşti rămasă definitivă se constată: Cazul a1) câştig de cauză.000 analitic: SC „ALFA” a3) Se înregistrează datoria de 11. litigii”=7812„Venituri din provizioane”10. 31 decembrie. penalităţi” . nu se datorează nici o sumă.de exploatare = 1512 „Provizioane pentru 3.

44 . garanţii = 7812 „Venituri din 10. societăţile comerciale pot proceda şi la finanţarea străină prin apelare la contractarea unor împrumuturi pe termen mediu şi lung. Împrumuturile pe termen lung şi alte datorii asimilate acestora sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 16 „Împrumuturi şi datorii asimilate” cu următoarea structură: 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni” (IEO) 162 „Credite bancare pe termen lung” (CBTL) 166 „Datorii ce privesc imobilizările financiare” (DIF) 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” (AID) 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”(Db af ID) 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor” (PRO) Fiind conturi de datorii ( cu excepţia contului 169 „PRC” care este cont rectificativ al împrumutului din emisiuni de obligaţiuni”) ele se creditează cu sumele contractate sub forma împrumuturilor şi a altor datorii asimilate şi cu dobânzile datorate şi se debitează la rambursarea împrumuturilor şi achitarea dobânzilor.8. datorită flexibilităţii şi a altor avantaje pe care această modalitate de împrumut o reprezintă.8.1. Contabilitatea împrumuturilor pe termen lung şi a datoriilor asimilate 2. o largă răspândire au dobândit-o operaţiunile de leasing ca formă de împrumut pe termen lung. 31 decembrie.exerciţiul N+1. o modalitate larg utilizată de către corporaţii în vederea atragerii de noi capitaluri. Delimitări şi referinţe privind conturile utilizate În afară de finanţarea proprie pe termen lung şi care a fost prezentată la paragrafele precedente ca şi capitaluri proprii şi provizioane. În ultimi ani.000 acordate clienţilor” provizioane” 2.privind provizioanele” garanţii acordate clienţilor” . Soldul creditor evidenţiază împrumuturile şi alte datorii asimilate acestora nerambursate şi dobânzi aferente neachitate. Forma clasică de atragere de disponibilităţi băneşti necesare finanţării este obţinerea unui credit bancar pe termen lung.anularea provizionului 1511 „Provizioane pt. Societăţile pe acţiuni pot opta pentru obţinerea unui împrumut din emisiuni de obligaţiuni.

. cel târziu până la data rambursării integrale a împrumutului. cont de datorii pe termen lung. de pasiv. Societăţile comerciale pe acţiuni care se împrumută prin emisiunea de obligaţiuni vor trebui să-şi pună regulat de o parte sumele necesare pentru anuitate. Evidenţa împrumutului din emisiunea de obligaţiuni se realizează cu ajutorul contului: 161 „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”. Evaluarea obligaţiunilor se realizează la: . care este formată din: .preţul de emisiune. ea se angajează să restituie deţinătorilor la obligaţiuni suma împrumutului la o dată viitoare plus o dobândă periodică. Împrumutul este reprezentat de titluri de valoare negociabile denumite obligaţiuni. PRO = Preţ de rambursare – Preţ de emisiune Prima de rambursare a obligaţiunilor reprezintă un activ fictiv ce trebuie amortizat pe perioada împrumutului. Contabilitatea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni (IEO) numite şi împrumuturi obligatare sunt împrumuturi pe termen lung obţinute de la o masă de creditori prin emiterea de obligaţiuni.2. Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie egale ca valoare şi acordă posesorilor lor drepturi egale şi se numeşte valoare nominală.partea necesară rambursării sumelor împrumutate. Societatea pe acţiuni poate emite obligaţiuni pentru o sumă care nu poate să depăşească ¾ din capitalul subscris şi vărsat şi existent conform ultimului bilanţ aprobat şi publicat. .8.partea necesară pentru plata dobânzilor anuale. Atunci când societatea pe acţiuni emite aceste titluri de credit pe termen lung.2. subscris de obligatari şi care va fi încasat de la aceştia. De regulă preţul de emisiune este mai mic sau egal cu valoarea nominală a obligaţiunilor.preţul de rambursare – suma care va trebui restituită şi aceasta poate fi egală cu valoarea nominală. Modalităţile de rambursare (amortizare) a obligaţiunilor se stabilesc în momentul contractării împrumutului. dar uneori poate fi şi superioară acesteia. Obligaţiunile o dată rambursate se anulează şi nu mai pot fi puse din nou în circulaţie. Diferenţa dintre preţul de rambursare şi preţul de emisiune reprezintă prima de rambursare a obligaţiunilor (PRO). 45 . Această valoare stă la baza calculării dobânzilor.

Se debitează cu valoarea obligaţiunilor rambursate la scadenţă la nivelul preţului de rambursare.06 prin tragere la sorţi a 1.000 lei. Remarcăm faptul că întreprinderea care a obţinut un împrumut obligatar înregistrează anual: .200 lei/obligaţiune. Se debitează cu valoarea primelor de rambursare constatate în momentul subscrierii obligaţiunilor. Împrumutul este lansat pe o perioadă de 5ani cu o rată anuală a dobânzii de 10%. lansează la data de 1. 169 „Prime de rambursare a obligaţiunilor” este cont rectificativ al împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni cu funcţie de activ.000 de obligaţiuni cu o valoarea nominala VN = 1000 lei/O şi cu o valoare de rambursat de 1. Rambursarea se face anual în 30. Se creditează cu dobânzile datorate şi se debitează cu dobânzile plătite. a) Operaţiuni privind lansarea împrumutului: 46 .A.Se creditează cu valoarea de rambursat aferentă împrumutului realizat prin emisiunea de obligaţiuni (preţul de emisiune + prima de rambursare).pe de altă parte cheltuieli cu amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor: 6868 „Ch. cu obligaţiunile proprii răscumpărate înainte de scadenţă şi anulate şi cu obligaţiunile convertite în acţiuni.07 „N” un împrumut obligatar reprezentat de 1. ceea ce înseamnă că se vor înregistra cu această ocazie cheltuieli: 627 „Ch cu serviciile bancare şi asimilate” = 512 „Conturi la bănci” Exemplu: Societatea comercială „X” S. se creditează pe măsura amortizării anuale a acestor prime prin trecerea lor pe cheltuielile financiare. Soldul creditor evidenţiază valoarea obligaţiunilor nerambursate. fin. Soldul este creditor şi reflectă dobânzile datorate şi neplătite. primelor de = 169 „PRO” rambursare a obligaţiunilor ” Menţionăm de asemenea faptul că lansarea împrumutului implică de regulă plasarea obligaţiunilor prin intermediul unei bănci. care percepe comisioane.000:5 ani = 200 obligaţiuni. privind amortiz. Preţul de emisiune este egal cu valoarea nominală.pe de o parte cheltuielile cu dobânzile: 666 „Cheltuieli privind = 1681 „Dobânzi aferente împrumutului dobânzile” din emisiunea de obligaţiuni” . Soldul debitor reflectă valoarea neamortizată a primelor de rambursare. Emisiunea şi subscrierea sunt efectuate prin intermediul unei bănci care percepe un comision de 3. 1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni” este cont de datorii cu funcţie de pasiv.

se achită dobânda aferentă întregului an: 1681 „Dobânzi aferente împ.12.000 461 „Debitori diverşi” (1.000 1.N+1 1.N+1: .000* (1.06.000* 10% *6/12 = 50.12.amortizarea primelor de rambursare pe 6 luni: 200.000 6868 „Ch.000 emisiuni de obligaţiuni ” şi răscumpărate” d) Operaţiuni la 31.N: .000 666 „Ch.07-31.se înregistrează dobânda datorată pe perioada 1.000 505 „Obligaţiuni emise = 512 „CBL” 240.000 666 „Cheltuieli = 1681„Dobânzi aferente împrumuturilor 50.000 amortizarea primelor a obligaţiunilor” de rambursare” c) Operaţiuni privind rambursarea primei rate la împrumut în data de 30.12. privind = 1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor 50.se anulează împrumutul corespunzător obligaţiunilor răscumpărate 161 „Împrumut din = 505 „Obligaţiuni emise 240.N+1 ÷ 30.000: 5ani* 6/12 = 20.000.07 ÷ 31.000 din emisiunea de obligaţiuni” .se răscumpără prima tranşă de 200 de obligaţiuni 200* 1200= 240.000* 10% * 6/12 = 50.N+1 pentru obligaţiunile rămase în circulaţie: 800* 1.000.N+1 şi plata dobânzilor pentru primul an: .12 1.înregistrarea dobânzii pe perioada 1.000.000 169 „PRO” 200.000 47 .000 .cheltuieli cu emisiunea de obligaţiuni: 627 „Cheltuieli cu servicii = 512 „CBL” 3.înregistrarea dobânzii datorate pe perioada 1. financiare privind = 169 „Prime de ramb.încasarea împrumutului: 512 „CBL” = 461 „Debitori diverşi” 1.000) 1.000* 10% * 6/12 =40.06..000* 1.000 privind dobânzile” din emisiunea de obligaţiuni” . = 512 „CBL” 100.subscrierea împrumutului de către obligatari: % = 161 „IEO” 1.000 bancare şi asimilate” b) Operaţiuni la 31.000 dobânzile” din emisiunea de obligaţiuni” .000.200.000 şi răscumpărate” . 20.200-1.01.000) .

fluxul de trezorerie. Dacă creditele se aprobă se vor întocmi actele de ipotecă sau gaj asupra garanţiilor. N+4 se continuă aceleaşi înregistrări ca şi în exerciţiul N+1.100 lei/obligaţiune: .000 161 „Împrumuturi din emisiunea = % 240. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung Creditele bancare pe termen lung sunt destinate finanţării investiţiilor sau pentru creşterea durabilă a fondului de rulment al întreprinderii. studiul de fezabilitate. ţinând cont de faptul că an de an cheltuielile cu dobânzile vor fi mai mici (datorită reducerii numărului de obligaţiuni aflate în circulaţie).000: 5 = 40. privind amortiz.3.răscumpărarea obligaţiunilor (200* 1. 40.000 financiare” 2.000 şi răscumpărate” .100): 505 „Obligaţiuni emise = 512 „Conturi la bănci” 220.000 6868 „Ch.amortizarea primelor de rambursare pentru întreg anul N+1: 200. Băncile solicită la acordarea creditelor întreprinderilor garanţii care trebuie să depăşească 20-30% din valoarea creditului.666 „Cheltuieli privind = 1681 „Dobânzi aferente împ. se răscumpără de la bursă cele 200 de obligaţiuni rămase în circulaţie cu valoarea de 1. etc. agenţii economici trebuie să întocmească un dosar de creditare care să conţină printre altele: destinaţia creditului.000 şi răscumpărate” 768 „Alte venituri 20.200= 240.8.06. bugetul de venituri şi cheltuieli. bilanţul.000 de rambursare a obligaţiunilor” În exerciţiile următoare N+2.000 de obligaţiuni” 505 „Obligaţiuni emise 220. La acordarea creditului. Presupunând că în exerciţiul N+5 înainte de scadenţa din 30. posibilităţile de rambursare.000 dobânzile” din emisiunea de obligaţiuni” . Băncile dispun de un sistem propriu de evaluare a bonităţii solicitanţilor de credite şi în funcţie de încadrarea acestora într-o categorie sau alta de risc.anularea împrumutului pe valoarea de rambursare 200* 1. N+3. băncile stabilesc rata dobânzii. balanţa de verificare. primelor = 169 „PRO” 40. 48 .

de pasiv. Se creditează cu dobânzile datorate şi se debitează cu dobânzile achitate. la 31. .înregistrarea la sfârşitul anului.5 lei/euro. iar la finele anului II cursul este de 3.la finele anului cu ocazia rectificării datoriilor la cursul de închidere.000 euro la cursul de 3. apar fie 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” fie 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” după cum diferenţele sunt nefavorabile sau favorabile: .N:50.12. Contabilitatea acestor credite se realizează cu ajutorul conturilor: 162 „Credite bancare pe termen lung” (CBTL).N. etc.înregistrarea la sfârşitul anului.250 666 „Cheltuili privind = 1682 „Dobânzi aferente creditelor 18.6 lei/euro. soldul creditor reprezintă dobânzi datorate şi neachitate. de pasiv care se creditează cu datoria contractată deci cu creditele primite şi se debitează cu creditele rambursate. comisionul.6= 180. care se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an odată cu dobânda de 10%.primirea creditului la 1.000 lei 5124 „CBL în valută” = 162 „CBTL” 180. „X” S. cont de datorii. 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” este cont de datorii. dobânda. termenul de rambursare. Remarcă: • lunar întreprinderea va înregistra pe cheltuieli dobânda datorată: 666 „Cheltuieli privind = 1682 „Dobânzi aferente creditelor dobânzile” bancare pe termen lung” • dacă împrumuturile sunt în valută.C. a dobânzii datorate pe un an şi achitarea acesteia:50.în cursul anului cu ocazia rambursării la cursul de schimb al zilei. la 31.000* 3. a rambursării primei rate de împrumut: 49 .000* 3. primeşte la 1.250 creditelor pe termen lung” în valută” . La finele anului I cursul este de 3. • nu trebuie neglijat principalul dezavantaj al creditului şi anume rata dobânzii care poate determina cheltuieli însemnate pentru întreprindere.65 lei/euro. iar pentru analizele financiare efectuate creşte gradul de îndatorare al firmei. .01.N un credit bancar în valută pe 2 ani în valoare de 50. soldul creditor reprezintă credite bancare pe termen lung nerambursate.250 dobânzile” pe termen lung” 1682 „Dobânzi aferente = 5124 „Conturi la bănci 18.Contractul de credit încheiat între bancă şi întreprindere stipulează: volumul şi obiectul creditului. Exemplu: S.65* 10% = 18.A.000 .01.12.N.

-valoarea creditului la cost istoric: 50.şi achitarea acesteia: 1682 „Dobânzi aferente creditelor = 5124 „Conturi la bănci 8.000 -echivalentul în lei la cursul zilei a datoriei rambursate: 50.înregistrarea la sfârşitul celui de-al doilea an.N.000 * 3.750 privind dobânzile” pe termen lung” .250 665 „Cheltuieli din diferenţe = 162 „CBTL” 1.N+1 a dobânzilor datorate 25.000 * (3.12.750 bancare pe termen lung” în valută” . de ajutoare financiare sub forma de împrumuturi în condiţii mai avantajoase decât de la o bancă.6) = 1.250 % = 5124 „Conturi la bănci 91.N+1: • datoria în cost istoric.achitarea celei de a II-a tranşe a creditului în data de 31.5 * 10% = 8.5 = 87.12. la 31.250 162 „CBTL” în valută” 90.000 * 3.500 765 „Ven. Titlurile pot fi cumpărate de la societăţile asociate din cadrul grupului sau din afara acestuia.250 de curs valutar” .250 • echivalent în lei la cursul zilei = 25.65-3. 50 .250 pe termen lung” 5124 „CB în valută” 87.750 2.65 = 91. 31. Contabilitatea datoriilor ce privesc imobilizările financiare şi a altor datorii pe termen lung Acţiunile unei întreprinderii pot fi cumpărate de către altă societate sub formă de titluri imobilizate (dacă achiziţia acestor titluri se face în intenţia deţinerii acestora pe o perioadă durabilă de timp).12. a diferenţelor de curs valutar aferente creditului nerambursat. sold creditor al contului 162 = 91.500 162 „Credite bancare = % 91.000/2ani * 3.000 665 „Cheltuieli din 1.250 diferenţe de curs valutar” .4. Din diferenţe de curs valutar” 3.8. Societatea care a cumpărat titlurile poate beneficia de la societăţile care au emis titlurile.750 666 „Cheltuieli = 1682 „Dobânzi aferente creditelor 8.6 = 90.000/2ani * 3.înregistrarea la sfârşitul anului. pentru ca datoria să apară în bilanţul la cursul momentului: 25.

operaţiunea se evidenţiază ca o intrare de bunuri (active imobilizate) şi ca o datorie pe termen lung (167). . cu garanţii restituite. Se creditează cu datoriile înregistrate ca urmare a împrumuturilor înregistrate pe termen lung primite şi se debitează cu împrumuturile rambursate. în toate aceste ocazii contul se creditează cu evidenţierea acestor datorii şi se debitează cu sumele rambursate. 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = % 1685 „Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate” 1686 „Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de participare” La contul 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”. se evidenţiază datoriile pe termen lung ce provin din: .preluarea bunurilor în concesiune. De fapt. aceste sume reprezintă creanţe imobilizate (pe durata împrumutului) şi se contabilizează la imobilizări financiare (267 „Creanţe imobilizate”). conturi de pasiv şi anume: 1685 „Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate” 1686 „Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de participare” În funcţie de clauzele contractuale dobânda datorată se va înregistra lunar sau anual pe cheltuieli. aceste sume reprezintă „Datorii ce privesc imobilizările financiare” contul 166.garanţii de bună execuţie reţinute furnizorilor.bunurile preluate în leasing financiar. respectiv cu ratele de leasing scadente facturate de finanţator. locaţie de gestiune sau în chirie. Pentru întreprinderea beneficiară a contractului de leasing care este locatorul respectiv utilizatorul bunului pe durata leasingului financiar. . . Soldul creditor al contului reprezintă împrumuturi şi datorii asimilate acestora nerestituite. 51 . cont de pasiv.Pentru societatea care acordă aceste împrumuturi. respectiv cu redevenţele facturate de concedent. Soldul creditor evidenţiază datoriile pe termen lung rămase neachitate. Contul are funcţie contabilă de pasiv. Dobânda aferentă acestor împrumuturi se evidenţiază la conturile de datorii.sumele împrumutate pe termen lung de la alte societăţi decât cele asociate sau la care se deţin interese de participare. Pentru societatea care beneficiază de împrumut.

000 de acțiuni.000 lei. Ce reprezintă rezervele din reevaluare? 11. conform Prospectului de emisiune şi a hotărârii AGA.000 lei.acționarul A 10. La data de 1.000 lei prin compensarea unei datorii faţă de un furnizor.02.N se înfiinţează societatea SC DOMINO SA cu un capital social de 100. Cei 3 acţionari (A. Şi acţionarul B depune aportul în numerar la data constituirii. hotărăşte majorarea capitalului social prin Încorporarea rezervelor în valoare de 1. Ce reprezintă dreptul de subscriere? 10. Restul capitalului social se va depune în termen de 12 luni de la înființare de către acționarul C sub forma materiilor prime. hotărăşte majorarea capitalului social cu 4.000 lei şi a profitului reportat din anii precedenţi în valoare de 1. SC Alfa SA. emite 500 de acțiuni noi pentru remunerarea unui aport în numerar la preţ de emisiune de 5. prin atribuirea gratuită către acţionari a 200 de acţiuni a 10 lei/acţ. Care este componenţa capitalurilor proprii? 3.000 de acțiuni.ÎNTREBĂRI 1.acționarul C 5. Care este diferența între capitalurile proprii şi capitalurile permanente? 4. conform Hotărârii AGA şi a Prospectului de emisiune.000 lei divizat în 20. SC Student SA. 2. La data constituirii societăţii acţionarul A depune aportul în numerar 10. .B şi C) au subscris capitalul conform Actul constitutiv după cum urmează: . Ce reprezintă subvenţiile pentru investiţii? PROBLEME PROPUSE 1.000 de acţiuni a 5 lei valoare nominală. Ce reprezintă capitalurile proprii şi care este componenţa lor? 2.000 lei format din 2. Din societatea STUDENT SA. conform Hotărârii AGA şi a actului adiţional la Actul constitutiv. Cum se obţin primele legate de capital? 9. Să se înregistreze în contabilitatea cronologică şi sistematică operaţiunile enunţate. Care sunt căile de majorare a capitalului social? 5. 4.acționarul B 5. cu un capital social de 52 .000 de acțiuni şi . Ce sunt rezervele din reevaluare? 12. Ce reprezintă acţiunile? Dar obligaţiunile? 7. Care sunt căile de diminuarea a capitalului social? 6.000 lei în contul de la bancă şi după 12 luni de la constituire aportul în natură sub forma unui depozit evaluat la suma de 40. 5. cu un capital social de 10.000 de acţiuni. SC Construct SA. Care este diferenţa între acţiuni şi obligaţiuni? 8.2 lei/acţ. 3. respectând etapele constituirii capitalului.

06. Lunar se înregistrează dobânda datorată de societate pentru creditul contractat. dividende 10. 8.000 lei.000 lei. restul rămâne nerepartizat.000 lei. 7. TVA 24%.000 lei din care impozitul pe profit este de 8.000 lei. din capitalul social al întreprinderii. valoare nominală 100 lei/acţiune. SC GICA SA contractează un împrumut pe termen de 5 ani de la BRD-GSG Timişoara în valoare de 50. Societatea STUDENT SA plăteşte din casierie contravaloarea aportului retras de acţionar.000 de acţiuni.000 lei. conform facturii.100. În data de 15. 11. conform chitanței.N un provizion în valoare de 10.500 lei.000 reprezentat de 1.000 şi amortizarea cumulată de 3. conform scadențarului anexat la contract. La sfârșitul fiecărei luni se rambursează rata lunara şi se plătește dobânda datorată. alte rezerve 4.000 lei. se retrage unul dintre acţionari căruia i se restituie aportul în numerar în valoare de 1. . 10. conform contractului de credit. 6. Conform deciziei AGA profitul net s-a repartizat pe următoarele destinaţii: rezerve legale 2.000. valoarea reevaluată (valoarea justa) este de 31.000 lei.500 lei. Cu diferenţele aferente construcțiilor se majorează capitalul social iar cu cele aferente utilajelor se majorează rezervele.N+1 au loc reparaţii la unele aparate care sunt în garanţie în sumă de 5.000 lei. valoarea reevaluata (valoarea justa) este de 9. SC Beta SA a realizat un profit contabil în exerciţiul N de 50. conform hotărârii AGA. 53 . știind ca dobânda anuala este de 12% pe an.000 şi amortizarea cumulata de 2.000 lei pentru garanţia acordată clienţilor pe un an pentru diverse aparate vândute. conform hotărârii AGA care dispune diminuarea valorii nominale a acţiunilor.000.000 lei. SC Alfa SA care are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de produse electrocasnice constituite la data de 31.utilajele având valoarea contabila de 8. participarea salariaţilor la profit 3.12. rezerve statutare sau contractuale 5. Conform HG se reevaluează elemente patrimoniale ale SC X SA după cum urmează: .000 lei. Societatea STUDENT SA este nevoită să acopere pierderile reportate din exercițiile financiare precedente în valoare de 1. 9.construcţiile având valoarea contabilă de 30.

. 3. defineşte la punctul 64 aliniatul (1) activele imobilizate.au o durată de utilizare mai mare de un an. . Definirea şi structura imobilizărilor Prezentarea unor active ca şi active imobilizate sau ca active circulante depinde în mod esenţial de scopul pentru care sunt destinate şi de durata deţinerii. Legislaţia naţională (Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. denumite şi active pe termen lung. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizării pe o bază continuă în scopul desfăşurării activităţilor societăţilor comerciale.CAPITOLUL III CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE REZUMAT În cadrul acestui capitol ne-am propus să urmărim structura activelor imobilizate.imobilizări necorporale. imobilizarile corporale şi imobilizările financiare. În structura imobilizărilor sunt cuprinse : imobilizarile necorporale. Dacă sintetizăm cele prezentate anterior remarcăm faptul că imobilizările sunt active care prezintă următoarele caracteristici: . se clasifică în: . în raport de comportamentul lor economic şi al structurii lor materiale.1.nu sunt achiziţionate pentru a fi revândute clienţilor. ca fiind active generatoare de beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Amortizarea reprezintă alocarea sistematica. acestea cuprimzând toate acele valori economice de investiţie care au o perioadă de utilitate şi lichiditate mai mare de un an. Activele imobilizate. Specific imobilizărilor necorporale şi corporale este faptul că ele se amortizează.sunt achiziţionate sau realizate pentru a fi utilizate în activitatea de exploatare. pe cheltuieli a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă. Imobilizările financiare reprezintă investiţii financiare pe termen lung care pot înregistra pierderi de valoare. 3055/2009). Esenţial este că activul deţinut pentru a fi considerat imobilizare trebuie să poată fi utilizat în mod repetat în activitatea de exploatare pe o perioadă mai mare de un an. În ceea ce priveşte beneficiile economice viitoare acestea trebuie înţelese în sensul potenţialului acestora de a contribui direct sau indirect la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. imobilizări sau bunuri imobile. 54 .

concesiuni. Sunt recunoscute în bilanţ imobilizările necorporale care: . . pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative. pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative şi b) Sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an. mărci comerciale.cheltuielile de constituire. .terenuri şi amenajările de teren. Imobilizările financiare reprezintă active financiare clasificate ca şi imobilizări datorită deţinerii pe o perioadă mai mare de un an. cu excepţia celor create intern în entitate. aceste cheltuieli capitalizate devin treptat cheltuieli curente fiindcă se pot corela cu veniturile corespunzătoare. .cheltuielile de dezvoltare.mobilier. nemonetare.costul activului poate fi evaluat credibil.se estimează că vor genera beneficii economice pentru entitate. . . drepturile şi activele similare. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. Imobilizări corporale: sunt active care (conform OMFP nr. efectuată în avans – capitalizată – neexprimată încă pe cheltuielile curente. Pe măsura utilizării acestor imobilizări şi obţinerea de venituri. proces numit amortizare. . . Dacă analizăm imobilizările necorporale şi pe cele corporale constatăm că ele reprezintă un tip de cheltuială pe termen lung.alte imobilizări necorporale. .imobilizările corporale în curs şi avansurile acordate pentru imobilizări corporale. . Problema contabilă este legată de repartizarea pe mai multe exerciţii a costurilor imobilizărilor.imobilizări necorporale în curs de execuţie şi avansurile acordate pentru imobilizări necorporale.instalaţii tehnice. pe toată durata de funcţionare a activului. aparatură birotică.construcţiile. fără suport material şi deţinute pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri şi servicii.fondul comercial. Imobilizări necorporale: sunt definite (conform Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.imobilizări corporale. Imobilizările corporale includ în structura lor: . 3055/2009) ca active identificabile. imobilizări financiare. licenţe. animale şi plantaţii. În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: . 3055/2009): a) Sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii. brevete. O imobilizare necorporală sau corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau la casare atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară. . mijloace de transport. - 55 .

dobânzi. ca fiind legate de fabricarea imobilizărilor.alte titluri imobilizate. 3. • împrumuturi acordate societăţilor la care se deţin interese de participare. acordate de furnizori nu fac parte din costul de achiziţie. garanţii depuse de terţi).costul de achiziţie al materiilor consumate.cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional.Reguli de evaluare de bază Evaluarea iniţială a imobilizărilor necorporale şi corporale. redevenţe şi chirii sau (în ultimă instanţă) . Costul de achiziţie este egal cu preţul de cumpărare la care se adaugă taxele nerecuperabile. Evaluarea imobilizărilor a.Imobilizările financiare cuprind: .realizării de venituri sub formă de dividende. Partea de capital deţinută trebuie să depăşească 20% pentru a fi considerată interes de participare. cu ocazia intrării acestora în gestiunea entităţilor.creanţe imobilizate reprezentând împrumuturi acordate de entitate terţilor în baza unor contracte pentru care se percepe dobândă şi constau din: • împrumuturi acordate entităţilor afiliate. . .obţinerii unor beneficii ca urmare a vânzării acestor investiţii. .acţiunile deţinute la entităţi afiliate. • împrumuturi acordate pe termen lung terţilor diverşi. cheltuielile de transport – aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare. care prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi sunt destinate să contribuie la activităţile întreprinderii. • alte creanţe imobilizate (depozite. . Prin interese de participare se înţeleg drepturile deţinute în capitalul altor entităţi (reprezentate sau nu prin acţiuni). Costul de producţie este format din: . Imobilizările financiare mai sunt denumite şi investiţii financiare realizate în vederea: . În ceea ce priveşte imobilizările financiare acestea se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. se realizează: .acţiuni deţinute la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare. Reducerile comerciale şi alte elemente similare.la cost de achiziţie sau . 56 .la cost de producţie după cum provin din cumpărări sau din producţie proprie.cheltuieli directe de producţie precum şi .2.

Evaluarea la ieşire a imobilizărilor se realizează utilizând valoarea lor de intrare. mai puţin ajustările cumulate de valoare. cheltuielile cu reparaţiile efectuate la imobilizările corporale. în scopul comercializării. 57 . reprezintă cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate. inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuială. în cadrul unor tranzacţii normale. 3055 / 2009) că orice profituri interne trebuie eliminate din calculul costului acestui activ. Cheltuielile ulterioare evaluării iniţiale a imobilizărilor corporale sau necorporale. aceasta trebuie prezentată în notele explicative. cheltuielile generale de administraţie precum şi cheltuielile de desfacere sunt elemente care nu se vor include în contul de producţie. stabilite la data bilanţului. Pierderile de materiale şi manoperă peste limitele normal admise. În cazul includerii dobânzii în valoarea activelor. Câştigurile sau pierderile de determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată. Astfel. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Cheltuielile ulterioare care pot majora costul activului corporal sau necorporal sunt acelea care au ca efect îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali ai acestora şi vor conduce la obţinerea de beneficii economice viitoare peste performanţa prevăzută iniţial şi pot fi evaluate credibil. atunci costul activului este de obicei acelaşi cu costul de obţinere a activului destinat vânzării. de exemplu. construcţiei sau producţiei de active cu ciclul lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie în măsura în care aceasta este legată de perioada de producţie. precum şi pierderile care au apărut în cursul construcţiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului. fiind recunoscute ca şi cheltuieli ale perioadei în care au survenit. Activele imobilizate trebuie prezentate în bilanţ la valoarea de intrare. Se precizează sub formă de atenţionare (punctul 108. manoperă sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale. în scopul asigurării utilizării continue a acestora. De exemplu.Dobânda de capital împrumutat pentru finanţarea achiziţiei. dacă entitatea produce active similare. în contul de profit sau pierdere. fie indirect prin reducerea. Evaluarea la data bilanţului. a cheltuielilor cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor. cheltuiala reprezentând rebuturi. după caz. Costul unei imobilizări corporale constituite în regie proprie este determinat folosind aceleaşi principii ca şi pentru un activ confecţionat. după cumpărarea sau finalizarea acestora se vor înregistra în conturile de cheltuieli curente ale perioadei în care sunt efectuate. Cu această ocazie trebuie înregistrate câştigurile sau pierderile ce apar odată cu ieşirea activelor imobilizate. În mod similar. Obţinerea de beneficii suplimentare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. aliniat (3) din OMFP nr.

Pentru imobilizările financiare se pot constata pierderi de valoare pentru care trebuie făcute ajustări. Evaluarea la valorile minime nu se mai continuă atunci când nu mai sunt evidente motivele pentru care au fost făcute ajustările respective. fiind determinată pe baza unei evaluări efectuate. determinată în urma reevaluării. o imobilizare corporală. Tratamentul contabil alternativ permite entităţilor să opteze pentru regula potrivit căreia ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. membri ai unui organism profesional din domeniu. recunoscut naţional şi internaţional. 58 .Ajustările de valoare pot fi: . Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate în aşa fel încât valoarea contabilă (valoarea de intrare) să nu difere în mod semnificativ de valoarea care poate fi determinată pe baza valorii juste la data bilanţului. În aceste cazuri. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. de profesionişti calificaţi în evaluare. au în vedere faptul că ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. Valoarea rezultată din reevaluare se substituie valorii de intrare a imobilizărilor corporale. de regulă. trebuie înregistrată în bilanţ la valoarea reevaluată care reprezintă valoarea justă la momentul evaluării. b. entităţile care aplică tratamentul contabil de bază.ajustări provizorii denumite ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare. mai puţin orice amortizare ulterioară cumulată aferentă şi ajustările pentru deprecierile sau pierderile de valoare cumulate ulterior. Ajustările pentru depreciere sunt operabile pentru imobilizările corporale şi necorporale.ajustări permanente denumite amortizare . Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. Ajustările de valoare indiferent dacă sunt permanente sau provizorii trebuie înregistrate în contul de profit sau pierdere şi prezentate distinct în notele explicative. astfel încât acestea să fie evaluate la valoarea cea mai mică atribuită acestora la data bilanţului. dacă nu au fost prezentate separat în contul de profit sau pierdere.Reguli de evaluare alternative În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale. o imobilizare trebuie înregistrată în bilanţ la valoarea de intrare (cost de achiziţie sau cost de producţie) mai puţin amortizarea cumulată aferentă şi mai puţin pierderile din deprecieri cumulate. Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă la data bilanţului.

deci înscrierea lor la active în bilanţ. sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite. Suma reflectată în acest cont trebuie amortizată în cadrul unei perioade de maximum cinci ani. construcţia şi testarea producţiei intermediare sau folosirea intermediară a prototipurilor şi modelelor. etc. Este vorba despre rezultatele cercetării aplicate în producţie înaintea stabilirii producţiei de serie sau a utilizării propriu-zise a acestor rezultate.3.3.la înfiinţarea entităţii (taxe şi cheltuieli de înmatriculare. b) proiectarea uneltelor şi a matriţelor care implică tehnologie nouă. standardele americane (FASB) nu le recunosc ca şi cheltuieli capitalizate la active imobilizate necorporale ci le consideră ca şi cheltuieli curente ale perioadei care le-a generat şi le recunosc în conturile de profit sau pierdere.). Directiva a IV-a CEE şi reglementările contabile din România. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. cheltuieli cu emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni). prospectarea pieţei. Particularităţi şi conturi utilizate Imobilizările necorporale. . Contabilitatea imobilizărilor necorporale 3. Prezentăm în continuare structura imobilizărilor necorporale şi particularităţile acestora. 59 .3. admit recunoaşterea lor la imobilizări. Exemple de activităţi de dezvoltare (Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 3055/2009): a) proiectarea.pe parcursul existenţei şi desfăşurării activităţii când se decide dezvoltarea capacităţii de finanţare pe termen lung (cheltuieli de prospectarea pieţei. Se constată următoarele momente care generează cheltuieli de constituire: . Contul utilizat pentru evidenţa lor este contul 201 „Cheltuieli de constituire”. emisiunea de acţiuni). denumite şi imobilizări nemateriale sau active intangibile nu îmbracă forma de bunuri fizice concrete. Cheltuieli de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a unor cunoştinţe. c) proiectarea. Deşi cheltuielile generate de aceste operaţiuni pot fi credibil măsurate este greu de estimat ce beneficii economice viitoare vor genera. construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele. d) proiectarea. De aceea. cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau produse şi servicii substanţial îmbunătăţite. procesele. publicitate. Cheltuieli de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare. publicitate.1. produsele.

în contabilitatea entităţii care primeşte concesiunea se va reflecta cheltuiala reprezentând chiria. licenţe create din resurse proprii).(612. mărci comerciale. Directiva a IV-a a CEE (la art.faza de dezvoltare. 4426 = 401) Brevetele sunt documente pe care organul de stat competent le eliberează inventatorului prin care i se recunoaşte acestuia dreptul de a exploata 60 . toate aceste cheltuieli se vor contabiliza ca şi cheltuieli ale perioadei în care au fost angajate. Concesiunea reprezintă dreptul de exploatare a unor bunuri şi servicii obţinut de o entitate numită concesionar de la o altă entitate numită concedent în schimbul unor beneficii pentru acesta din urmă. conforme cu Directiva a IV-a a CEE se face precizarea (la punctul 22) „dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros” sunt tratate ca imobilizări necorporale. deci un activ imobilizat necorporal. drepturi şi active similare”. Dacă durata de utilizare depăşeşte cinci ani. Atunci când în contractul de concesiune se prevede plata unei chirii către concesionar şi nu o valoare amortizabilă. În faza de cercetare. brevete. Concesiuni. Concesiunile primite se reflectează în contabilitate ca şi imobilizări necorporale. nu se face nici o distribuire din profituri. acest fapt trebuie semnalat în notele explicative împreună cu motivele care au determinat-o. În acest caz se înregistrează amortizarea concesiunii pe toată durata de folosire a acesteia. atunci contractul de concesiune stabileşte o valoare determinată pentru concesiune şi o durată determinată. licenţe. În faza de dezvoltare.Pentru a aprecia dacă cheltuielile de genul celor sus menţionate reprezintă sau nu o cheltuială capitalizată. cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare după caz (de regulă în cinci ani). cu excepţia cazurilor în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. În acest caz. mărci comerciale. stabilită conform contractului. licenţe. afectând contul de profit sau pierdere. cu ocazia finalizării proiectelor de cercetare. 9) lasă la latitudinea reglementărilor naţionale să considere sau nu ca active imobilizate necorporale şi pe cele (de natura celor de mai sus) create de societatea însăşi (brevete. entitatea poate să capitalizeze aceste cheltuieli la contul de active necorporale: 203 „Cheltuieli de dezvoltare” şi să estimeze că acest activ va genera beneficii economice viitoare. pentru că este greu să se identifice cheltuielile specifice aferente anumitor proiecte şi pentru că majoritatea eşuează şi costurile legate de aceste cercetări nu generează beneficii economice viitoare. drepturi şi active similare în reglementările contabile naţionale. fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale. brevete. entitatea va clasifica procesul de creare a imobilizării în: .faza de cercetare. . În această situaţie concesiunea va fi înregistrată la contul 205 „Concesiuni. Notă: În situaţia în care cheltuielile de constituire sau cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate.

când toate costurile legate de producţia de software se înregistrează ca active şi se amortizează pe durata estimată de viaţă economică a produsului. evaluate la costul de producţie sau la costul de achiziţie. În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ imobilizat necorporal (activ fictiv) ca urmare a achiziţiei de către o entitate a acţiunilor altei entităţi. Marca de fabricaţie. Se debitează cu valoarea imobilizărilor necorporale intrate prin 61 . 207. drepturi şi active similare”. În această situaţie valoarea de aport se asimilează valorii juste. de regulă. În acest caz. Conturile care reflectă imobilizările necorporale amintite anterior (conturile 201. Cheltuielile efectuate în procesul creării unui produs software sunt considerate cheltuieli de cercetare-dezvoltare până în momentul în care produsul se dovedeşte fezabil din punct de vedere tehnologic. la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea la data tranzacţiei. El poate transmite unui terţ acest drept pe baza unui contract de concesiune sau poate să-l vândă. Fondul comercial apare. sa va evidenţia la contul 207 „Fond comercial” şi se vor avea în vedere următoarele prevederi: a) Fondul comercial se amortizează în cadrul unei perioade de maxim cinci ani. lucrările şi serviciile sale de altele cu caracteristici asemănătoare. Toate aceste elemente structurale enumerate sunt considerate. Avansurile acordate pentru imobilizări necorporale se evidenţiază cu ajutorul contului 234 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”. Licenţa este dreptul obţinut de o persoană de a utiliza o invenţie.exclusiv invenţia sa. de servicii sau de comerţ (trademark şi brand name) reprezintă semne distinctive folosite de către o entitate pentru a-şi deosebi produsele. după caz se evidenţiază la contul 233 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”. după caz. Imobilizările necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. 203. Alte imobilizări necorporale cuprind programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la terţi pentru necesităţile proprii şi se evidenţiază la contul 208 „Alte imobilizări necorporale”. mărci comerciale. b) Dacă totuşi entităţile consideră că acest fond se poate amortiza într-o perioadă mai mare de cinci ani se vor face precizări exprese în notele explicative şi se va justifica alegerea făcută. Brevetele se evidenţiază la contul de imobilizări necorporale 205 „Concesiuni. 208) sunt conturi de active care au funcţiune asemănătoare. amortizarea nu trebuie să depăşească durata de utilizare economică a activului. brevete. Amortizarea imobilizărilor necorporale se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului 280 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”. licenţe. a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate. 205. de reglementările contabile naţionale ca şi imobilizări necorporale (cont 205) dacă provin din aport sau sunt achiziţionate şi se înregistrează la valoarea de aport sau costul de achiziţie.

inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuială. se debitează cu amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale scoase din evidenţă când sunt complet amortizate sau cu ocazia cedării. Soldul creditor evidenţiază amortizarea înregistrată aferentă imobilizărilor necorporale existente în întreprindere. În privinţa metodei de amortizare acestea trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice ale activului sunt consumate de către entitate. cont de active se debitează cu imobilizările necorporale în curs facturate de furnizori. Contul se creditează cu valoarea amortizării imobilizărilor necorporale trecută pe cheltuieli.imobilizărilor amortizarea imobilizărilor” necorporale” • un activ necorporal trebuie scos din evidenţă la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară. se creditează cu valoarea imobilizărilor necorporale ieşite când sunt amortizate integral sau cu ocazia cedării acestora.achiziţie. se creditează cu ocazia decontării acestor avansuri cu furnizorii de imobilizări. soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale existente în patrimoniu. realizate pe cont propriu şi nefinalizate încă şi se creditează cu imobilizările necorporale finalizate şi recepţionate. după caz. soldul debitor evidenţiază avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale nedecontate. Se debitează cu suma avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări. Contul care reflectă avansurile acordate pentru imobilizări necorporale (234) este cont de active în decontare. Contul 280 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” este un cont rectificativ al valorii imobilizărilor necorporale de pasiv care acumulează amortizarea trecută pe cheltuieli. Contul care evidenţiază imobilizările necorporale în curs (233). De exemplu la cedarea unei licenţe: 461 „Debitori diverşi” = % 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital” 4427 „TVA colectată” 62 . Soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale în curs. Notă: • lunar pe cheltuielile întreprinderii apare amortizarea imobilizărilor necorporale: 6811 „Ch. de exploatare privind = 280 „Am. Câştigurile sau pierderile ce apar la încetarea utilizării sau ieşirea din patrimoniu a unui activ necorporal se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată. aport sau din producţie proprie. de regulă se foloseşte metoda liniară. în contul de profit şi pierdere. Soldul acestui cont rectificativ apare în situaţiile financiare anuale ca o deducere din contul corespunzător de active imobilizate.

cheltuielile de înfiinţare se amortizează într-o perioadă de 2 ani. La data de 28..800: 2: 12= 200 6811”Cheltuieli de exploatare = 2801 „Amortizarea 200 privind amortizarea imb.N+1 se fac formele de recepţionare pentru proiectul finalizat.800 lei din care achită: cheltuieli notariale 1. De la 1.3. În exerciţiul N+1 se mai fac cheltuieli pentru finalizarea proiectelor pentru utilajele şi matriţele care sunt implicate de tehnologia nouă în suma de 40.după doi ani se scot din evidenţă cheltuielile de constituire complet amortizate 2801 „Amortizarea cheltuielilor = 201 „Cheltuieli de 4.800 .11 au fost angajate cheltuieli de 30. unul dintre asociaţii care se ocupă de îndeplinirea formalităţilor pentru autorizarea şi înmatricularea societăţii avansează suma de 4. Contabilizarea operaţiunilor privind imobilizările necorporale a. Concesiunilor. După constituirea societăţii.12. active similare” şi active similare” 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital” 3.înregistrarea cheltuielilor angajate în faza de cercetare 614 „Cheltuielile cu = 512 „Conturi la bănci” 30. .achitarea taxelor notariale 201 „Cheltuieli de constituire”= 5311 „Casa în lei” 1.01 până la 30.000 lei şi corespund fazei de cercetare. .000 . lic.12.300 lei. brevete.000 lei.12.. drepturi şi brev.12. licenţe. 2805 „Am. ” .achitarea taxelor la Registru Comerţului 201 „Cheltuieli de constituire” = 5311 „Casa în lei” 2. cheltuieli de înmatriculare la Registru Comerţului 2.achitarea diverselor autorizaţii şi avize 201 „Cheltuieli de constituire” = 5311 „Casa în lei” 1. autorizaţii şi avize de 1.500 lei.lunar se înregistrează amortizarea 4. mărci comerciale.” Cheltuielilor de const. Se înfiinţează un SRL.800 de constituire” constituire” b.2.300 . În cursul exerciţiului N pe perioada 1.N mai sunt angajate cheltuieli de 2.000 studiile şi cercetările” 63 .500 .000 lei. iar întreprinderea este în măsură să demonstreze că la 31.N .depunerea numerarului 5311 „Casa în lei” = 462 „Creditori diverşi 4.000 lei.% = 205 „Concesiuni.N şi până la 31. Contabilizarea cheltuielilor de dezvoltare O întreprindere dezvoltă un nou procedeu de fabricaţie. Contabilizarea cheltuielilor de constituire. mărcilor com. procedeul de fabricaţie satisface criteriile pentru a fi considerate ca un activ imobilizat (faza de dezvoltare).

brevete.000: 10= 10.000 în curs” 721 „Venituri din producţia 40.000: 10= 10. mărci comerciale datorii asimilate” drepturi şi active similare” . licenţe.000 de imobilizări necorporale” Notă: În perioada în care se finalizează acţiunea de dezvoltare.000 . valoarea activului necorporal va cuprinde toate cheltuielile de dezvoltare înregistrate în perioadele precedente şi în perioada curentă. = 721 „Venituri din producţia 2.000 230 „Imobilizări necorporale 2. mărci imobilizărilor” comerciale drepturi şi active similare” . iar imobilizarea în curs se va trece în categoria imobilizărilor necorporale. 8038 „Alte valori în afara bilanţului” 100.000 lei. = 205 „Concesiuni. Anual se plăteşte redevenţa (100.000 lei) şi se înregistrează amortizarea concesiunii (100. valoarea totală a concesionării fiind de 100. uneltelor şi matriţelor 203 „Cheltuieli de dezvoltare = % 42. urmând a se amortiza pe perioada estimată de utilizare (6811 = 2803) până la scoaterea din evidenţă (2803 = 203). = 167 „Alte împrumuturi şi 100.înregistrarea la imobilizări în curs a cheltuielilor din faza de dezvoltare şi care îndeplinesc condiţiile pentru a fi considerate active ( pe perioada 1. 10.000 privind amortizarea brevetelor.000 datorii asimilate” .înregistrarea cheltuielilor efectuate pentru finalizarea proiectării .înregistrarea redevenţelor anuale 167 „Alte împrumuturi şi = 404 „Fz.înregistrarea activului primit.000 licenţe. de exploatare = 2805 „Amortiz.la expirarea contractului se scoate din evidenţă concesiunea 2805 „Amortizarea concesiunilor. la un cont în afara bilanţului Debit ct. . De imobilizări” 10. licenţe. licenţe.000 lei).000 în curs” de imobilizări necorporale” .31. Contabilitatea concesiunilor Se primeşte în concesiune un teren pentru o perioadă de 10 ani. 100. După expirarea contractului se scoate din evidenţă concesiunea.000 brevetelor.12 N) 230 „Imobilizări necorp. terenul. mărci comerciale drepturi comerciale. c.înregistrarea concesiunii la valoarea totală 205 „Concesiuni. Concesiunilor.drepturi şi şi active similare” active similare” 64 .12. mărci brevete.înregistrarea amortizării 6811 „Ch..

8038 „Alte valori în afara bilanţului”100. drepturi şi active similare” e. mărci drepturi şi active similare” comerciale. % = 401 „Furnizori” 612 „Cheltuieli cu redevenţele. locaţiile de gestiune şi chirii” 4426 A deductibilă” d. 80. Brevetul este protejat timp de 4 ani după care se scoate din evidenţă. entitatea care primeşte concesiunea nu o va recunoaşte ca pe o imobilizare necorporală. mărci comerciale brevete. .achiziţionarea programului informatic % = 404 „Furnizori de imobilizări” 5.62 lei/ euro.387 208 „Alte imobilizări 4. mărci comerciale.înregistrarea lunară a amortizării 4. licenţe.la expirarea contractului de concesiune.achiziţionarea brevetului % = 404 „Furnizori de imobilizări” 99.scoaterea din evidenţă după 4 ani a brevetului amortizat 2805 „Amortiz.667 privind amortizarea imobilizărilor” concesiuni. Concesiuni. = 205 „Concesiuni. Contabilizarea programelor informatice achiziţionate Se achiziţionează un program informatic la preţul de 1.000 lei plus TVA 24%.000 licenţe. ci va înregistra doar cheltuiala privind chiria.043 .344 necorporale” 4426 „TVA deductibilă” 1.200 .667 6811”Cheltuieli de exploatare = 2805 „Amortizare 1. brevete. TVA = 24%.amortizarea lunară a imobilizării 80.achitarea facturii 404 „Furnizori de imobilizări”= 512 „Conturi la bănci” 99. .licenţe mărci comerciale drepturi şi active similare” . 80.200 euro.200 205 „Concesiuni. brevete. brevete.. Programul se amortizează în 2 ani. Cursul la data achiziţionării = 3.200 . după care se scoate din evidenţă. se înregistrează restituirea terenului Credit ct.000 licenţe. Contabilitatea brevetelor achiziţionate Se achiziţionează un brevet de invenţie cu 80.000 În cazul în care în contract se prevede plata unei chirii şi nu o valoare amortizabilă. drepturi şi active similare” 4426 „TVA deductibilă” 19.344: 24 = 181 65 .000: 4: 12= 1.

animale şi plantaţii” o grupă foarte complexă care merită precizarea subgrupelor.avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie. În catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (H.1. Contabilitatea imobilizărilor corporale 3.4. . Terenurile sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului de active 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” ce se dezvoltă în următoarele sintetice de grad II. 2111 „Terenuri” şi 2112 „Amenajări de terenuri” Contabilitatea analitică a terenurilor se ţine pe următoarele grupe: terenuri agricole. control şi reglare” 2133„Mijloace de transport” 2134„Animale şi plantaţii” 66 .4. . mijloace de transport.terenuri şi construcţii. terenuri cu construcţii. Evidenţa instalaţiilor tehnice. Construcţiile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului de active 212 „Construcţii”. existând astfel posibilitatea alegerii duratei normale de funcţionare cuprinsă între aceste limite. etc.G. racordarea la sistemul de alimentare cu apă şi energie etc.6811 „Cheltuieli de exploatare = 2808 „Amortizarea altor 181 privind amortizarea imobilizărilor” imobilizări necorporale” . terenuri fără construcţii cu zăcăminte. utilaje şi mobilier. Amenajările de terenuri (lucrări de irigaţii. 2139/2004) se prevede pentru fiecare categorie. . desecări. animalelor şi plantaţiilor se ţine cu ajutorul contului de active 213 „Instalaţii tehnice. utilaje şi instalaţii de lucru)” 2132„Aparate şi instalaţii de măsurare. respectiv a conturilor sintetice de gradul II pe care le cuprinde: 2131„Echipamente tehnologice (maşini.instalaţii tehnice şi maşini.scoaterea din evidenţă după 2 ani a programului amortizat 2808 „Amortizarea altor =208 „Alte imobilizări 4. evidenţa primară şi conturi utilizate Potrivit reglementărilor contabile româneşti.) se supun regimului de amortizare. drumuri de acces. Clasificare. Terenurile nu se amortizează deoarece durata lor de viaţă este considerată nedeterminată datorită proprietăţii lor de a se regenera.344 imobilizări necorporale” necorporale” 3. imobilizările corporale sunt grupate astfel precum apar şi în bilanţ: . îndiguiri.alte instalaţii. mijloace de transport. terenuri silvice. durată minimă şi maximă în care se vor amortiza aceste imobilizări corporale.

213 şi 214. durata normală de utilizare. ele rămân înregistrate la valoarea de intrare. Contul 214 „Mobilier. În aceste condiţii. particularităţi aparte le prezintă animalele şi plantaţiile dintre care evidenţiem următoarele: . imobilizările corporale se diferenţiază unele de altele. câinii de pază şi vânătoare şi alte animale de natura acestora. Scoaterea din evidenţă se poate realiza prin: . În baza documentelor de intrare: factură şi proces-verbal de recepţie a activului imobilizat (poate fi şi un proces verbal de recepţie provizorie de punere în funcţiune urmat de un proces verbal de recepţie finală) se va aloca fiecărui activ imobilizat corporal un număr de inventar din Registrul numerelor de inventar. bineînţeles că se vor opera ajustările pentru deprecieri. iar valoarea de intrare este dată de totalitatea cheltuielilor generate de înfiinţarea şi întreţinerea acestor plantaţii până în momentul respectiv. animalele şi plantaţiile se dezvoltă(îşi măresc capacitatea de producţie. aparatură birotică. animalele de reproducţie (inclusiv păsările). răchitări şi alte asemenea. 67 .animalele şi păsările tinere. Recepţia acestora la imobilizări corporale se face în momentul trecerii pe rod ( după 3-5 ani de la înfiinţare).sunt considerate imobilizări corporale: animalele de muncă. dar acest aspect are legătură cu raportarea valorilor lor la data bilanţului. În cazul transferului de imobilizări corporale de la o secţie la alta. motiv pentru care este necesară o evidenţiere distinctă a fiecăruia în parte.sunt considerate imobilizări corporale: plantaţiile de pomi fructiferi şi plantaţiile de vie ambele din momentul trecerii lor pe rod ( adică din momentul în care se întocmeşte plan de producţie pentru ele). . ele figurează la imobilizări corporale în curs de execuţie. . plantaţiile de protecţie şi consolidare a terenurilor.de. Imobilizările corporale care aparţin unei entităţi economice prezintă o serie de caracteristici individuale determinate de costul de achiziţie sau construcţie. plantaţiile de hamei. gradul de uzură etc.vie şi până la trecerea lor pe rod.În cazul acestor subgrupe.pe perioada ce se scurge de la înfiinţarea unei plantaţii de pomi fructiferi sau de viţă.). . între două locuri de folosinţă ale aceleiaşi entităţi se utilizează ca document primar „Bon de mişcare a mijloacelor fixe”. sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” evidenţiază subgrupele de imobilizări corporale enunţate în titlul contului.deşi de la data recepţiei la imobilizări corporale. Urmează apoi să se procedeze la deschiderea în contabilitate a „Fişei mijlocului fix” care reprezintă evidenţa analitică a imobilizărilor corporale evidenţiate la conturile 212. cresc în greutate etc. din producţia proprie ( active de natura stocurilor) se înregistrează la imobilizări corporale când devin adulte şi de la ele se obţin produse şi produşi. .vânzare şi atunci documentul utilizat este factura.

Contabilitatea operaţiunilor privind intrarea imobilizărilor corporale 68 . descrise mai sus. Toate operaţiunile de intrare sau ieşire se vor opera şi în fişa mijlocului fix. nu sunt altceva decât tot atâtea conturi analitice prin agregarea cărora se obţin mişcările din conturile sintetice 212. Imobilizările corporale deţinute în baza unui contract de leasing financiar se evidenţiază ca o intrare de active la locatar şi ca o ieşire de active la finanţator. sunt evidenţiate distinct cu ajutorul conturilor 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie” şi 232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”. în parte. distruse de calamităţi. primite gratuit. cont de active în decontare. Soldul debitor reprezintă avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale. Contul 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie” cont de active. sau în cazul în care au fost cedate sau distruse de calamităţi. 214. 214) au o funcţiune asemănătoare.2. fişele mijloacelor fixe. nedecontate. sau producţie de imobilizări finalizată dar nerecepţionată. Pentru verificarea concordanţei între contabilitatea analitică şi cea sintetică. îmbunătăţirii. lunar se realizează balanţa analitică pentru fiecare categorie de imobilizări corporale. casare. Din punct de vedere al contabilităţii. Se creditează cu valoarea imobilizărilor corporale ieşite prin cedare. se debitează cu avansurile acordate furnizorilor de imobilizări şi se creditează cu ocazia decontării acestora cu furnizorii. 212. Imobilizările corporale în curs de execuţie şi avansurile acordate pentru imobilizări corporale.. 3. De asemenea se va evidenţia în această fişă şi modificarea valorii de intrare a acestora. durata de funcţionare şi cota de amortizare se înscriu în rubrici separate prevăzute în fişa mijlocului fix. se debitează cu valoarea imobilizărilor corporale în curs facturate de furnizori sau realizate pe cont propriu şi se creditează cu imobilizările corporale finalizate şi recepţionate. Contul 232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”. Toate conturile de imobilizări corporale (211. Soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente. deşi dreptul de proprietate se transferă la expirarea contractului când se facturează ultima rată (în acest caz s-a avut în vedere principiul prevalenţei economicului asupra juridicului). 213. modificări sau reevaluări efectuate. ca urmare a completării. constatate plus la inventar.4. Data amortizării complete. 213. din producţie proprie.scoaterea din uz pe baza „Procesului verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe / de declasare a unor bunuri materiale”. Soldul debitor evidenţiază producţia neterminată de imobilizări corporale. aduse ca aport la capital. fiind conturi de active se debitează cu valoarea imobilizărilor corporale intrate prin achiziţie. constatate minus la inventar.

000 + 500 = 101.500  TVA aferent achiziţiei =24% * 100.Cum se determină costul respectiv valoarea de intrare a activelor imobilizate? . . în funcţie de modalitatea de intrare în entitate: . onorarii. taxe notariale achitate 231 „Imobilizări corporale în = 542 „Avansuri de trezorerie” 1. % = 404„Furnizori de imobilizări” 2112 „Amenajări de terenuri” 4426 „TVA deductibilă” c.achitarea sumei datorate furnizorului 404 „Furnizori de imobilizări” = 512 „Conturi la bănci” 100.000 .comisioane.000 în curs de execuţie” 4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 24. a spaţiilor de parcare şi a împrejmuirilor de către un antreprenor se înregistrează pe baza facturii.achiziţionarea terenului 231 „Imobilizări corporale =404 „Furnizori de imobilizări”100.Cum se abordează cheltuielile ulterioare legate de imobilizările corporale cum ar fi: cheltuieli cu reparaţiile şi întreţinerea şi cheltuieli de modernizare (îmbunătăţire)? O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul său determinat.onorariile juriştilor şi taxe notariale 500 lei  costul de achiziţie efectiv al terenului va fi: 100.000 lei în debitul contului 211 „Terenuri” se vor înregistra şi alte cheltuieli legate direct de achiziţia imobilizării: .000 cu menţiunea taxare inversă .000 = 24.000 .000 lei .cost de producţie dacă se obţin din producţia proprie. a.Pentru a soluţiona corect problema contabilizării intrărilor de imobilizări corporale trebuie să se răspundă cel puţin la două întrebări fundamentale: . distinct la contul 2112.500 curs de execuţie” b.cost de achiziţie dacă sunt cumpărate de la terţi. Achiziţionarea de terenuri Deseori pe lângă preţul de achiziţie al terenurilor 100.000 + 1. Amenajări de terenuri Realizarea căilor de acces.comisioane ale agenţiei imobiliare 1.înregistrarea terenului pregătit pentru utilizare 2111 „Terenuri”= 231 „Imobilizări corporale în 101.500 curs de execuţie” . Clădiri realizate în regie proprie 69 .

autorizaţiile de construcţie şi alte cheltuieli necesare pentru darea în exploatare a clădirii.înregistrări pentru luna iunie 231 „Imobilizări corporale = 722 „Venituri din producţia 10.în baza facturii şi a declaraţiei vamale de import se înregistrează: 231„Imobilizări corporale = 404„Furnizori de imobilizări” 36.213 se achită în vamă. dobânzile la creditele primite pentru realizarea construcţiei. TVA=11. .720 în curs de execuţie” -producător 36. .Costul clădirii va cuprinde toate cheltuielile oportune şi necesare cum ar fi: materialele de construcţii.6 lei/euro.achitarea taxelor vamale şi a TVA: % = 512 „CBL” 21. Exemplu: Se achiziţionează de la un furnizor rus un utilaj în valoare de 10. Cheltuielile de transport facturate 200 euro.000. în luna iunie 10. Taxele vamale 10. asigurarea pe durata construcţiei. o parte din cheltuielile indirecte de producţie. când se fac şi formele de recepţie.000 -transportator 720 . Achiziţii de echipamente tehnologice din import Costul echipamentelor va cuprinde toate cheltuielile legate de achiziţia şi pregătirea acestora pentru exploatare.000 în curs de execuţie” şi vărsăminte asimilate” . Cheltuieli de montare şi costul probelor este facturat de un terţ la 20. tarifele arhitecţilor. tarife vamale şi accize.000 lei. etc.înregistrarea taxelor vamale: 231 „Imobilizări corporale = 446 „Alte impozite – taxe 10.înregistrarea recepţiei în luna iulie 212 „Clădiri” = 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie” 29. costul testelor de pregătire a echipamentelor pentru exploatare.000 în curs de execuţie” de imobilizări corporale” . salarii. Exemplu: Clădirea se realizează în regie proprie pe durata a 2 luni: lucrări decontate la nivelul costului de producţie în luna mai 19.înregistrări pentru luna mai 231 „Imobilizări corporale = 722 „Venituri din producţia 19. Aceste cheltuieli includ: preţul facturat minus reducerile acordate. cheltuieli de instalare.000+24% TVA. inclusiv asigurarea pe durata acestuia.213 446„Alte impozite – taxe 10. Cursul la data recepţiei este de 3.213 70 .000 d. cheltuieli de transport.000 euro.000 în curs de execuţie” de imobilizări corporale” .000.000 şi vărsăminte asimilate” 4426 „TVA deductibilă ” 11. asigurări şi protecţie socială aferentă.

Acesta este un proces de repartizare. Caldwel „Principii de bază ale contabilităţii” Ediţia a 5. Termenul de amortizare se utilizează pentru a descrie transformarea costului unui activ imobilizat corporal (care are o durată de viaţă limitată ). Arc 2000.a Ed. 214„Mobilier. animale şi plantaţii” în curs de execuţie” e)Plus la inventar Exemplu: Cu ocazia inventarierii se constată un plus la active corporale două maşini de numărat şi identificat bani (document – lista de inventariere) în valoare de 2.=134„Plus la inventar de 2. în cheltuieli. nu de evaluare”2. în mod sistematic şi raţional.000 lei. mijloace = 231 „Imob. aparatură birotică. Anderson. 71 .000 4426 „TVA deductibilă” 4..720 de transport. durata de utilizare economică 2 Belverd E. fiind un sistem prin care se urmăreşte distribuirea costului activului corporal imobilizat pe durata de viaţă estimată. Amortizarea unei imobilizări corporale depinde de 3 parametri: valoarea contabilă.înregistrarea cheltuielilor de montare şi a costului probelor facturate de terţi: % 24. Corporale 66.800 213 „IC în curs de exec. Valoarea amortizării corespunzătoare fiecărei perioade trebuie recunoscută ca o cheltuială cu amortizarea. Atunci când se achiziţionează un activ imobilizat corporal se investeşte de regulă o sumă semnificativă care reprezintă costul activului şi care trebuie repartizat cât mai echitabil pe cheltuielile exerciţiului în care se beneficiază de serviciile oferite de utilizarea activului respectiv „Acest procedeu este cunoscut sub denumirea de amortizare. James C. Needles.000 echipamente de protecţie natura imobilizărilor” a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” = 404 „Furnizori de imobilizări” 3. Jr.” 20.5. Henry R. Contabilitatea amortizării Reglementările contabile conforme cu directivele europene definesc amortizarea ca fiind alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă.recepţionarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor: 213 „Instalaţii tehnice.800 . Terenurile nu se amortizează deoarece nu au o durată limitată de utilizare..

Dacă această dată nu corespunde cu începutul anului sau dacă bunul iese din funcţiune înainte de închiderea exerciţiului financiar amortizarea anuală este calculată proporţional cu timpul efectiv de funcţionare. În consecinţă. c) amortizare accelerată. - 72 . De exemplu. Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: a) amortizare liniară.000 x 0. la o durată de utilizare de 10 ani.000 lei şi 30. stabilite proporţional cu duratele de utilizare. atunci când natura imobilizării justifică utilizarea unei astfel de metode. de la data punerii în funcţiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii de intrare. d) amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu. amortizarea anuală va fi: . Durata de utilizare economică reprezintă durata de viaţă utilă reprezentând: a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate sau b) numărul unităţilor produse sau a unităţilor similare ce se estimează că vor fi obţinute din folosirea activului respectiv. Cota de amortizare = 100 / durata de utilizare a activului imobilizat. b) amortizare degresivă. calculul amortizării are în vedere numărul lunilor de funcţionare şi nu cel al zilelor şi se înregistrează în contabilitate din luna următoare punerii în funcţiune. Amortizarea anuală = cota de amortizare x valoarea de intrare Cota de amortizare se determină făcând raportul dintre 100 şi durata de utilizare a activului imobilizat.10 = 5. rata de amortizare este 100/5 =20%. Amortizarea lineară se realizează prin includerea în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe. Data de începere a amortizării este data punerii în funcţiune a bunului.000 lei în al doilea caz. Amortizarea anuală lineară se calculează prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare.000 x 0.condiţiile de utilizare şi regimul de amortizare ales. cota de amortizare este de 100/10 =10% sau pentru un activ cu o durată de utilizare de 5 ani.000 lei Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare.cazul 2 Amortizarea anuală = 30.20 = 6. Dacă valoarea de intrare este în primul caz 50.cazul 1 Amortizarea anuală = 50.000 lei .

Cota de amortizare degresivă = Cota de amortizare lineară x k Această cotă de amortizare degresivă se aplică la o bază de calcul degresivă (valoarea netă contabilă). raportând valoarea rămasă la numărul anilor rămaşi de funcţionare. Utilizarea acestui regim de amortizare presupune calcularea cotei de amortizare degresive prin multiplicarea cotei de amortizare lineare cu un coeficient k astfel: . Se creditează cu valoarea amortizării imobilizărilor corporale înregistrată lunar pe cheltuielile de exploatare.5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani. Soldul creditor reprezintă amortizarea cumulată aferentă imobilizărilor corporale existente în unitate.2. Amortizarea degresivă fără influenţa uzurii morale În primul an de funcţionare amortizarea se calculează: Amortizarea anuală = valoarea de intrare x cota de amortizare degresivă Amortizarea anulă pentru anii următori se calculează: Amortizarea anuală = cota de amortizare degresivă x valoarea rămasă Se continuă în acest mod până când amortizarea anuală degresivă este mai mică sau egală cu amortizarea calculată raportând valoarea rămasă de amortizat la numărul de ani de utilizare rămaşi.5 dacă durata normală de utilizare este între 2 şi 5 ani. Reflectarea în contabilitate a amortizării se realizează cu ajutorul contului 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”.2 dacă durata normală de utilizare este cuprinsă între 5 şi 10 ani.1. Se debitează cu amortizarea aferentă imobilizărilor ieşite prin cedare sau prin casare. Acesta este un cont rectificativ. Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare.presupune o amortizare mai accentuată a imobilizărilor corporale în primii ani de la punerea în funcţiune. Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate după sistemul linear. Amortizarea degresivă poate fi aplicată în două variante: fără a se lua în calcul influenţa uzurii morale. 73 . se trece pe amortizarea lineară. cu luarea în calcul a uzurii morale. prin raportarea valorii rămase la numărul de ani de funcţionare rămaşi. în cheltuieli de exploatare a unei amortizării de 50% din valoarea de intrare a imobilizărilor corporale. Începând cu anul respectiv şi până la expirarea duratei de utilizare. .Amortizarea degresivă. substractiv al valorii imobilizărilor corporale (Ct P). .

214 Prezentăm în continuare un exemplu de scoatere din funcţiune a unei clădiri incomplet amortizate. la expirarea duratei normale de funcţionare când întreaga valoare de intrare a fost recuperată prin amortizare.000 lei.scoaterea din evidenţă: % = 212 „Construcţii” 200. subansamble. . amortizarea cumulată până la data casării 180.6.scăderea din evidenţă a imobilizărilor corporale în baza documentului „Proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe. Ieşirea prin casare Casarea imobilizărilor corporale se realizează atunci când acestea au fost complet amortizate sau chiar înaintea recuperării integrale a valorii de intrare dacă se estimează că prin folosirea lor acestea nu mai generează beneficii economice viitoare pentru unitate. Valoarea de intrare 200.000 cedate şi alte operaţiuni de capital” .000 lei.vânzarea sau utilizarea ansamblelor şi a materialelor rezultate pentru realizarea altor imobilizări. Contabilitatea imobilizărilor corporale operaţiilor privind ieşirea a. .cheltuielile generate de demolarea. În legătură cu scoaterea din funcţiune a imobilizărilor corporale. . componente diverse şi materialele rezultate din casare şi care sunt consemnate în „Procesul-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe.000 de exploatare” 302 „Materiale consumabile” 5. Dacă activul imobilizat corporal este scos din evidenţă. etc.000 6583 „Cheltuieli privind activele 20. demontarea sau dezmembrarea imobilizărilor corporale.000 lei.înregistrarea cheltuielilor de casare: 6588 „Alte cheltuieli = % 10. în contabilitatea întreprinderii se va înregistra: . .000 2812 „Amortizarea construcţiilor” 180. 213. Scoaterea din funcţiune a imobilizărilor corporale se face cu aprobarea Consiliului de Administraţie la propunerea inginerului şef responsabil cu întreţinerea şi repararea utilajelor. piese. iar valoarea materialelor recuperate (cărămizi.000 lei. de declasare a unor bunuri materiale”.000 74 .) de 8. propunere argumentată în baza motivării tehnice de casare. cheltuieli generate de demolare de 10.000 421 „Personal salarii datorate” 5. ţiglă. de declasare a unor bunuri materiale”. înregistrarea contabilă se realizează astfel: se debitează contul de amortizări şi se creditează contul de imobilizări corporale respectiv: 281 = 212.3.ansamble.

37.000 lei + 24% TVA.000 mijloace de transport.000 c.400 7583„Venituri din vânzarea 10.000 lei. amortizarea înregistrată de 30.înregistrarea TVA 24% la valoarea rămasă neamortizată (valoare contabilă netă) datorată bugetului de stat 2. . mijloace de transp. Instalaţiilor 8.vânzarea în baza facturii: 461 „Debitori diverşi” = % 12. = 4427 „TVA colectată” 480 taxe şi vărsăminte asimilate” d.scoaterea din gestiune: % = 2133 „Instalaţii tehnice. amortizarea înregistrată de 8.000 = 3. Ieşirea prin vânzare Imobilizările corporale atunci când nu mai sunt necesare pentru activitatea de exploatare se vând fie prin licitaţie.000 lei.000 – 7.000 * 24% = 480 lei 635 „Ch. vinde la licitaţie un autoturism având valoarea de intrare de 37.000 mijloace de transport.000 tehnice. fie prin negociere directă. animale şi plantaţii” 6583„Cheltuieli privind activele 7.scăderea din gestiune: % =2133 „Instalaţii tehnice. „X” S. 10. Instalaţiilor 30.cu alte impozite. animale şi plantaţii” 6582 „Donaţii şi subvenţii 2.000 lei.000 acordate” .. animale şi plantaţii” 2813 „Amz.400 . Cedarea cu titlu gratuit Se încheie un act de donaţie pentru un utilaj care are o valoare de intrare de 10.A.000 lei. mijloace de transp. cu preţul de vânzare de 10.C.000 activelor şi alte operaţiuni de capital” 4427 „TVA colectată” 2. Bunuri distruse de calamităţi 75 ..000 tehnice. animale şi plantaţii” 2813 „Amz.000 b. .000 cedate şi alte operaţii de capital” În urma vânzării acestui activ imobilizat corporal se realizează un câştig de 10. Exemplu: S..înregistrarea materialelor recuperate: 302 „Materiale consumabile” = 7588 „Alte venituri din exploatare” 8.

amenzi şi penal.000 lei.000 imobilizări corporale” valorilor umane şi materiale” 6583 „Ch.500 şi alte evenimente extraordinare” încasarea asigurării: 512 „CBL ” = 7581 „Ven. Contabilitatea imobilizărilor financiare În paragraful 1. scoate din evidenţă un depozit distrus de inundaţii.A.000 2812 „Amortizarea construcţiilor” 7. conform IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare” sunt incluse în valoarea iniţială a imobilizărilor financiare.240 7583 „Venituri privind activele 1. entităţile pot evalua în situaţiile financiare consolidate instrumentele financiare. generate de achiziţionarea imobilizărilor financiare. Cheltuielile accesorii. având valoarea de intrare de 2.000 lei şi amortizare înregistrată de 1. la 76 . Constatate lipsă la inventariere şi imputate Exemplu: Cu ocazia inventarierii se constată lipsa unui calculator.000 lei. privind activele 1.000 cedate şi alte operaţiuni de capital” 4427 A colectată” 240 3. -scoaterea din evidenţă (lista de inventariere): % = 214 „Mobilier.000 e. din acest capitol am prezentat caracteristicile şi structura imobilizărilor financiare. Despăgubiri încasate în baza poliţei de asigurare 5..din desp.000 lei care se impută gestionarului (care a semnat angajamentul de plată) la valoarea netă + 24%TVA.” 5.500 671 „Ch. Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate pentru pierderi de valoare. inclusiv instrumentele financiare derivate. Prin derogare de la regulile generale de evaluare prezentate anterior şi enunţate succint în aliniatul precedent. Valoarea de intrare de 10.000 2814 „Amortizarea altor echipament de protecţie a 1. amortizarea înregistrată de 7. -scoaterea din evidenţă: % = 212„Construcţii” 10.C „X” S. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. aparatură birotică 2.Exemplu: S. privind calamităţile 2.7.000 cedate şi alte operaţii de capital ” -imputarea lipsei la inventar: 461 „Debitori diverşi” = % 1.500 lei.

000. Se înregistrează dividendele cuvenite pentru acţiunile rămase în portofoliu.N+1 se vând 6. iar restul ulterior (în data de 10. în valoare de 200 lei/acţiune. atunci când posesia acestora nu mai este considerată benefică pentru entitate.01.000.500 = 9.000.01. Soldul debitor evidenţiază valoarea titlurilor imobilizate deţinute de entitate. .000.000 entităţile afiliate” 512 „Conturi curente 5.000 de acţiuni:6.000 privind acţiunile deţinute la bănci” la entităţile afiliate” .000 la bănci” 2691 „Vărsăminte de 5.N.000 lei 461 „Debitori diverşi” = 7641 „Venituri din imbilizări 9. În data de 3. Contabilitatea titlurilor de valoare imobilizate se realizează cu ajutorul următoarelor conturi de active: 261 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” 263 „Interese de participare” 264 „Titluri puse în echivalenţă” (apar numai în situaţiile financiare anuale consolidate) 265 „Alte titluri imobilizate” Se debitează cu valoarea titlurilor imobilizate intrate: prin achiziţie cu plata imediată sau ulterioară. aferente exerciţiului N+1.000 efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate” .000.000 lei 4511„Decontări între = 7611„Venituri din acţiuni 3.000 din aceste acţiuni la preţul de 1.000 lei bucata.000 * 1.achitarea ulterioară a vărsămintelor neefectuate: 2691 „Vărsăminte de efectuat = 512 „Conturi curente 5.valoarea justă.000.10. aceste titluri vor fi vândute. În detaliu aceste aspecte vor fi analizate la disciplina care tratează contabilitatea operaţiunilor speciale. Deşi este vorba de titluri de valori deţinute pe o perioadă îndelungată (mai mare de un an).A.vânzarea acţiunilor în exerciţiul N+1 a 6. ca urmare a aportului de imobilizări corporale sau necorporale la capitalul altor societăţi sau ca urmare a titlurilor primite în cazul majorării capitalului prin încorporarea beneficiilor la entităţile respective.000 77 .000. achiziţionează la data de 6. X S.C. Se înregistrează dividende cuvenite pentru exerciţiul N în valoare de 300 lei/acţiune.înregistrarea dividendelor cuvenite pentru exerciţiul N: 10. Se creditează cu valoarea titlurilor imobilizate cedate sau retrase. a. de la o filială din cadrul grupului 10.N).achiziţia acţiunilor: 261 „Acţiuni deţinute la = % 10. 50% se achită prin bancă la data tranzacţiei. Exemplu : S.000 * 300 = 3.000 entităţile afiliate” deţinute la entităţile afiliate” .500 lei/acţiune.000.000 acţiuni cu preţul de 1.

Soldul creditor reprezintă sumele datorate pentru titlurile imobilizate achiziţionate. b) Contabilitatea creanţelor imobilizate Contabilitatea operaţiunilor privind creanţele imobilizate priveşte în speţă: .000.000 6641 „Cheltuieli privind = 261 „Acţiuni deţinute la 6.000 =6.000 * 200 = 800. Se debitează cu valoarea împrumuturilor acordate şi a dobânzilor aferente cuvenite.atunci când valoarea achiziţionată a acestora urmează a se plăti ulterior apare un cont de datorii specific acestor tranzacţii.000 lei 4511 „Decontări între = 7611 „Venituri din acţiunile 800.000 entităţile afiliate” deţinute la entităţile afiliate” Concluzionând asupra tranzacţiilor efectuate cu titluri de valoare imobilizate se constată următoarele: . . Se creditează cu datoriile aferente şi se debitează cu ocazia achitării acestora.încasarea creanţei: 512 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverşi” 9.dobânda aferentă. -veniturile aduse de aceste titluri de valori sub formă de dividende se înregistrează anual la contul 7611 „Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate”. 78 . cu garanţiile şi depozitele restituite de terţi.000* 1. Se creditează cu valoarea împrumturilor şi a dobânzilor aferente încasate. respectiv 7613 „Venituri din interese de participare”.000.000 .acordarea de împrumuturi pe termen lung. -atunci când se decide vânzarea titlurilor de valori imobilizate se vor utiliza conturile: 7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate” (pentru evidenţierea venitului realizat din tranzacţie) şi 6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate” (pentru reflectarea scăderii din gestiune a imobilizărilor financiare).încasarea împrumuturilor acordate. Reflectarea în contabilitate a creanţelor imobilizate se realizează cu ajutorul contului de active 267 „Creanţe imobilizate” .înregistrarea dividendelor cuvenite pentru exerciţiul N+1 4.financiare cedate” şi scoaterea din evidenţă a acestor titluri: 6. şi cu valoarea creanţelor reprezentând ratele aferente leasingului financiar şi cu valoarea pierderilor din creanţe imobilizate. cu garanţiile şi depozitele depuse la terţi.000. Soldul creditor reflectă valoarea împrumuturilor acordate şi a altor creanţe imobilizate. . contul 269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare”(Ct P).000 imobilizările financiare entităţile afiliate” cedate” . cu valoarea bunurilor acordate în regim de leasing financiar .

în exerciţiul N+1 S. 79 .LIP”=512„CBL” 50.Cr.500 2673„Cr.LIP” 25. şi ca atare se trece pe pierderi 25. .500 „Dob. dob”= 1686 5.LIP” 25.C BIP S.ECLIP” 50. BIP S. acordă acesteia din urmă în exerciţiul N un împrumut pe 2 ani în valoare de 50.000 1663„Dat.ECLIP” 25.I” . Exemplu: S.000 lei . DECLIP” .venitul adus de aceste creanţe sub formă de dobândă este înregistrat periodic în contul 763 „Venituri din creanţe imobilizate”.000 1686„Dob.LIP” „Ven. nerecuperate şi a dobânzii: 663„PcrI”=267„Cr.Cr. intră în faliment declarat. iar înregistrările implicate de lichidare se vor detalia la disciplina care tratează operaţiunile speciale. TOTAL S.000 „Dob. BIP S.Cr.A.000 + 2.500 lei Procedând la evidenţierea înregistrărilor pentru acest exemplu în contabilitatea ambelor societăţi comerciale rezultă: Înregistrări în contabilitatea S. BIP S.Cr.C.500 Înregistrări în contabilitatea S.acordarea împrumutului: 2673„Cr. Împrumutul şi dobânda aferentă se restituie astfel: .000 .LIP”5.000 = 30.la finele exerciţiului N 25. a intrat în faliment şi nu se mai poate recupera rata a doua la împrumut şi nici dobânda aferentă.500 = 27.A. care deţine interese de participare la S.achitarea primei rate la împrumut şi a dobânzii: % = 512 „CBL” 30.C.A. .000 .încasarea primei rate şi a dobânzii: 512 „CBL”=267 „Cr.000 2674„Dob.înregistrarea dobânzii datorate pe primul an: 666„Ch.LIP”2.000 „Dob.încasarea împrumutului în exerciţiul N: 512„CBL”=1663„Dat.I” 30.Cr.LIP” „Ven.C.I” .înregistrarea dobânzii cuvenite pentru anul N: 2674 = 763 5.000 -în exerciţiul N+1 S.C.000 lei cu o dobândă preferenţială de 10% pe an.Dobânda adusă de împrumuturile acordate este înregistrată de regulă periodic (conform contractelor) la contul 763 „Venituri din creanţe imobilizate”.A.înregistrarea dobânzii cuvenite pentru al doilea exerciţiu: 2674 = 763 2. Concluzionând asupra operaţiunilor reflectate cu ajutorul conturilor de creanţe imobilizate şi a modului în care aceste tranzacţii afectează contul de profit şi pierdere precizăm: .000 .Cr.000 674„Dob.000 2673„Cr.A.I” 27.includerea pe pierderi a ratei doi.000 + 5. TOTAL S.DECLIP” 5.C.A.

respectiv . Ajustare pentru pierdere de valoare dacǎ se referǎ la imobilizǎri financiare.diferenţele favorabile sau nefavorabile de curs valutar aferente împrumuturilor pe termen lung acordate în valută afectează veniturile financiare (contul 765) respectiv cheltuielile financiare (contul 665).. Aceasta înseamnǎ cǎ imobilizǎrile se prezintǎ în bilanţ la valoarea de intrare minus ajustǎrile cumulate de valoare. pusǎ de acord cu rezultatele inventarierii. ajustǎrile de valoare cuprind toate corecţiile destinate sǎ ţinǎ seama de reducerile valorilor activelor individuale.ajustǎrile pentru pierdere de valoare pentru imobilizǎrile financiare. Ajustare pentru depreciere când e vorba despre imobilizǎri necorporale. La data bilanţului pentru a determina eventualele deprecieri sau pierderi de valoare se procedeazǎ la compararea valorii de inventar (stabilitǎ pe baza inventarierii ) cu valoarea netǎ contabilǎ (valoarea de intrare. cumulate pânǎ la data respectivă). conform tratamentului de bazǎ. corporale sau aflate în curs de execuţie respectiv b2. Contabilitatea ajustǎrilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizǎrilor La închiderea exerciţiului financiar. reversibilǎ. 3. Aşa cum am prezentat deja. înregistratǎ ca o amortizare sau b) provizorie.8. corporale şi imobilizǎrile aflate în curs. stabilite la data bilanţului indiferent dacǎ reducerea este: a) permanentǎ. 290 „ Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” 291 „ Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale” 293 „ Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie” 296„Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare” Aceste conturi specifice de ajustare care rectificǎ prin scǎdere valoarea activelor imobilizate funcţioneazǎ după regula conturilor de pasiv astfel: 80 .creanţele imobilizate nerecuperate de la societăţile la care se deţin participaţii se scot din evidenţă pe seama contului 663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii”. Diferenţa în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilǎ netǎ se înregistreazǎ ca: . . definitivǎ. înregistratǎ ca: b1.ajustare pentru depreciere pentru imobilizǎrile necorporale. imobilizǎrile se evalueazǎ şi se reflectǎ în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. mai puţin amortizarea şi ajustǎrile pentru depreciere sau pierdere de valoare. Pentru evidenţierea acestor ajustǎri reversibile ale activelor imobilizate se folosesc conturile rectificative ale grupei 29 „Ajustǎri pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizǎrilor”.

pe seama cheltuielilor pentru constituire sau majorarea ajustǎrilor şi .000 privind ajustǎrile pentru deprecierea terenurilor şi deprecierea imobilizǎrilor” amenajǎrilor de teren” . respectiv: 3.2 veniturile – cu ocazia diminuǎrii sau anulǎrii ajustǎrii ( 29.000 lei. . 7863 ) Exemplu: SC „ABC” SRL deţine un teren având valoarea de înregistrare în contabilitate de 50. 2 – Pentru mǎrimea deprecierii sau pierderii de valoare constatatǎ se procedeazǎ la o ajustare prin utilizarea unui cont rectificativ specific.anularea ajustǎrilor la finele exerciţiului N+1 deoarece valoarea recuperabilǎ depǎşeşte valoarea contabilǎ şi nu existǎ nici o depreciere 2911 „Ajustǎri pentru = 7813 „Venituri din ajustări 2. = 7813. Ce reprezintă imobilizările financiare? 5. Remarcǎm: 1 – O depreciere sau pierdere de valoare are loc în toate cazurile când valoarea contabilǎ netǎ a unui activ depǎşeşte valoarea actualǎ denumitǎ valoare de inventar în reglementǎrile contabile din România. Ce reprezintă imobilizarile necorporale? 3.1 cheltuielile – cu ocazia constatǎrii sau majorǎrii ajustǎrii (6813.se crediteazǎ la închiderea exerciţiului.recunoaşterea deprecierii la finele exerciţiului N de 50.000 – 48. 6863 = 29. 000 deprecierea terenurilor şi pentru deprecierea amenajǎrilor de teren” imobilizărilor” - ÎNTREBĂRI 1. Ce reprezintăimobilizările corporale? 4.000 = 2. La finele exerciţiului N valoarea recuperabilǎ a terenului este de 48.000 lei 6831 „Cheltuieli de exploatare = 2911 „Ajustǎri pentru 2. ) 3. Ce reprezintă amortizarea? 81 .000 lei. Analitic se urmǎresc pe categorii şi grupe de imobilizǎri ale cǎror valori se ajusteazǎ. Soldul creditor reflectǎ ajustǎrile realizate pentru rectificarea valorii activelor imobilizate.000 lei iar la finele exerciţiului N+1. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca un element să fie incadrat ca şi activ corporal? 6. Ce reprezintă activele imobilizate? 2. 3 – Ajustǎrile pentru depreciere sau pierdere de valoare afecteazǎ contul de profit şi pierdere.se debiteazǎ în cursul sau la închiderea exerciţiului cu ocazia diminuǎrii sau anulǎrii ajustǎrilor efectuate pe seama veniturilor. valoarea recuperabilǎ este de 55...

conform PV de aport şi a PV de receptie. După 3 ani se scot din evidenţă cheltuielile de constituire complet amortizate. 4. Se achiziţionează un teren situat lângă o şosea modernizată în vederea construirii unei pompe de benzină. Începând cu luna următoare se înregistrează amortizarea cheltuielilor de cercetare ştiind că durata de utilizare este de 2 ani. conform chitanţei. 82 . În urma evaluării s-a constatat că valoarea de piaţă a acestuia este de 75.000 lei. 3. Ce metode de amortizare a imobilizarilor cunoaşteţi? 8.manopera 1.500 lei. TVA 24%.amortizarea imobilizărilor corporale 500 lei La sfârşitul lunii se înregistrează producţia de imobilizări necorporale. În luna a 2-a s-au realizat următoarele cheltuieli: .000 lei diferenţa reprezentând fondul comercial. SC ASTRA SA achiziţionează un autoturism din Romania având un preţ de 40. Care sunt caile de iesire din patrimonial unei entităţi a imobilizarilor? PROBLEME PROPUSE 1. Preţul de achiziţie al terenului este de 100. Pentru acest proiect s-au realizat în prima lună următoarele cheltuieli: . Care sunt caile de intrare în patrimonial unei entităţi a imobilizărilor? 9. Proiectul de desfăşoară pe 2 luni calendaristice.materiale 500 lei . TVA 24%. societatea înregistrează amortizarea cheltuielilor de constituire. La înfiinţarea societăţii FAVORIT SA asociatul Popescu depune aportul constând într-un autoturism Dacia în valoare de 30. Concomitent se realizeaza capitalul social.materiale nestocate 100 lei . conform planului de amortizare.500 lei .000 lei.manopera 1. Pentru constituirea SC ALFA SA se plătesc cheltuieli de constituire la Registrul Comerţului în valoare de 1.materii prime 1. După 2 ani se scot din evidenţă cheltuielile de cercetare complet amortizate. După începerea activităţii. 5. conform facturii şi a contractului de vanzare cumparare.300 lei .7. conform notei contabile. SC Azur SA realizează pe cont propriu un proiect de cercetare pentru modernizarea unei linii tehnologice care urmează a fi aplicată în producţia de serie.materii prime 500 lei . care sunt achitate de acţionarul Marinescu.100 lei .amortizarea imobilizărilor corporale 400 lei La sfârşitul lunii a 2-a se înregistrează finalizarea lucrărilor de cercetare.000 lei. ştiind că durata de amortizare conform politicilor societăţii este de 3 ani. 2.

Începând cu luna următoare se amortizează utilajul primit ca donaţie (durata de utilizare 4 ani). norma de poluare euro 3. 83 . SC X SA donează mobilier în valoare de 10. Ca urmare a unui incendiu în incinta întreprinderii a ars mobilierul din secţia de reparaţii în valoare de 50. conform facturii externe. Ca urmare se scoate din gestiune mobilierul distrus. la un curs de 2. cursul fiind de 2. în valoare de 9. La expirarea contractului cladirea se restituie societatii GICĂ SA. Se casează un utilaj integral amortizat în valoare de 10. SC FAVORIT SA avand ca obiect de activitate transportul de persoane. la un curs de 4. Factura se achită din contul de la bancă. În urma casării. ştiind că 30% din valoarea sa a fost amortizată. SC FAVORIT SA închiriază de la SC GICĂ SA o cladire cu valoarea contabilă de 60.000 de $. 10. conform procesului verbal de recepţie. cursul fiind de 4. înregistrând concomitent trecerea la venituri a părţii aferente din valoarea utilajului. TVA-ul se achita în vama conform ordinului de plată. 12. După 2 săptămâni SC FAVORIT SA plăteşte furnizorului extern contravaloarea utilajului cumpărat. SC FAVORIT SA achiziţionează de la un furnizor din afara UE (extracomunitar) un autoturism cu o capacitate cilindrica de 1900 cmc. pentru care se fac cheltuieli cu serviciile executate de terţi de 2.26 lei/Euro. 8. SC FAVORIT SA achiziţionează de la un furnizor din Germania (intracomunitar) un autoturism în valoare de 11.5 % din valoarea vamuită.000 lei. 11. achiziţionează un Webasto în valoare de 1.600 lei. Chiria se achită lunar din contul de la bancă. conform facturii externe. 13. Sa se inregistreze operatiunile atât ăn contabilitatea chiriaşului cât şi a proprietarului. cu o chirie lunară de 300 lei. conform facturii.9 lei/$. TVA 24%. valoarea amortizată din acesta fiind doar de 20%.000 de Euro. După 3 săptămâni SC FAVORIT SA plăteşte furnizorului extern contravaloarea utilajului cumpărat. 7.000.000 lei pe termen de 2 ani.29 lei/Euro. se obţin piese de schimb în valoare de 3.000 lei.8 lei/$. 9. Taxa vamală este de 872 $ iar comisionul vamal este de 0.6.000 lei.000 lei.000 lei unei şcoli. SC X SA primeşte ca donaţie o maşină portabilă de şlefuit în valoare de 20.

La fel terenurile cumpărate pe care se vor construi locuinţe destinate vânzării. 4. se vor considera stocuri de mărfuri. sau c) sub formă de materii prime. 84 . destinate vânzării. 16 OMFP nr. materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE REZUMAT Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute terţilor pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. locuinţele sau complexe de locuinţe realizate de societăţi care au ca activitate construirea şi vânzarea de locuinţe. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării activităţii. În categoria stocurilor sunt cuprinse şi activele cu ciclu lung de fabricţie. materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii sau c) sub formă de materii prime. 3055/2009 pentru aprobarea reglemantărilor contabile conform cu directivele europene.1 Definirea şi structura stocurilor Stocurile sunt active circulante:16 a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.

Stocurile se pot clasifica după mai multe criterii astfel: a) După forma fizică şi destinaţie: . în consignaţie.stocuri care nu aparţin întreprinderii. fie că se află la terţi (în custodie. se transformă în disponibilităţi băneşti în 12 luni de la data bilanţului.stocuri fabricate: producţia în curs.materiale consumabile (materiale auxiliare. precum şi echipamentul de protecţie şi de lucru. d) După gradul de individualizare şi modul de gestionare: . în produsul finit.materii prime. .materiale de natura obiectelor de inventar. fie bunuri cu o durată mai mică de un an indiferent de valoarea lor. schele etc). produse finite şi produse reziduale). dar se află în gestiunea entităţii fiind primite de la terţi pentru vânzare în consignaţie.produse (semifabricate. destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de clienţi. seminţe şi material de plantat. de regulă.mărfuri – bunuri pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii. scule. . semifabricate. produse reziduale. b) După sursa de provenienţă: . fie lucrările. cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte. în mod normal. . fie în starea lor iniţială. serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate. furaje şi alte materiale consumabile). instrumente. materiale de natura obiectelor de inventar. mărfuri etc. .stocuri identificabile care sunt individualizate pentru fiecare categorie de bunuri. dispozitive şi verificatoare.animale şi păsări tinere de orice fel crescute pentru a fi trecute la reproducţie sau aflate la îngrăşat pentru livrare. fie transformate. . care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial. 85 . piese de schimb. materiale pentru ambalat.stocuri care sunt în proprietatea întreprinderii fie că se află în depozitele şi spaţiile de producţie proprii. baracamente şi amenajări provizorii de şantier în construcţii (barăci.Potrivit criteriilor menţionate. pentru prelucrare sau reparare etc. care cuprind bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a putea fi considerate imobilizări corporale indiferent de durata de utilizare. materiale consumabile. achiziţionate sau fabricate.stocuri cumpărate: materii prime. animale. c) După apartenenţă: . fie de produsele nesupuse încă probelor şi recepţiei tehnice. .ambalaje – care sunt refolosibile. ştanţe. produse finite. . . . combustibili. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi. modele. pentru prelucrare sau reparare).producţia în curs de execuţie reprezentată fie de producţia care nu a trecut prin toate stadiile de prelucrare ale procesului tehnologoc. stocurile sunt bunuri sau servicii care.

. contribuind la fluxul de numerar al întreprinderii. Aceste criterii de clasificare corespund structurii standardizate aferente contabilităţii financiare. Un alt aspect al recunoaşterii stocurilor se referă la următoarele două situaţii: .sunt resurse controlate de entitate de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi . generată de o diminuare de active. Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor Corespunzător reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.2. evaluarea iniţială..elementul are un cost care poare fi evaluat în mod credibil. inventar şi bilanţ. 3055/2009 face următoarea precizare: „Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi locul în care se găsesc. în costul de achiziţie al stocurilor se va include şi TVA aferent. Evaluarea stocurilor în contabilitatea curentă şi în situaţiile financiare anuale se face în funcţie de normele generale de evaluare şi în raport cu momentul în care se efectuează această operaţie: intrare. De regulă şi a doua condiţie de recunoaştere este satisfăcută deoarece la intrarea stocurilor costul este identificabil în mod cert. rabaturile şi altele asemenea sunt eliminate din calcul. Când întreprinderea nu este plătitoare de TVA şi deci această taxă este nedeductibilă. Articolul 157. în calitatea lor de active circulante. stocurile. aliniatul (1) din OMFP nr. Deoarece stocurile sunt destinate vânzării sau consumului în vederea obţinerii de bunuri şi servicii destinate clienţilor care sunt dispuşi să achite contravaloarea acestora.stocuri fungibile sau interschimbabile care în cadrul fiecărei categorii nu pot fi în mod unitar identificabile. De regulă pentru organizarea contabilităţii analitice a stocurilor pe sortimente şi locuri de gestionare se utilizează structuri interne nestandardizate specifice contabilităţii de gestiune. sunt recunoscute dacă îndeplinesc simultan două condiţii: . Se face precizarea că reducerile comerciale.” Stocurile achiziţionate de la terţi cu titlu oneros se evaluează la costul de achiziţie obţinut prin însumarea următoarelor elemente: preţul de cumpărare (exclusiv TVA şi alte taxe recuperabile) la care se adaugă taxele nerecuperabile cum sunt taxele vamale la importuri şi cheltuielile de transport şi manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri. 4. ieşire.recunoaşterea costului stocurilor ieşite drept cheltuială. reducere ce poate fi evaluată în mod credibil.recunoşterea vânzărilor de stocuri drept venituri. 86 . prima condiţie este îndeplinită. atunci când se produce o reducere a avantajelor economice viitoare. se face la cost. Evaluarea stocurilor la intrare În cazul stocurilor. adică la intrarea în întreprindere.

costurile de desfacere.pierderile de materiale. . semifabricate. costul standard se va rectifica cu diferenţele de preţ în plus sau în minus faţă de costul de producţie determinat efectiv la sfârşitul lunii sau a perioadei de calculaţie. următoarele elemente ce trebuie tratate ca şi cheltuieli ale perioadei în care au survenit: . Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se determină astfel: 87 . Nu trebuie incluse în costul stocurilor. Şi în acest caz se ajunge tot la costul de achiziţie care e format astfel: Cost achiziţie = Cost standard ± Diferenţe de preţ. cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie. . În funcţie de specificul activităţii. precum şi regiile corespunzătoare. producţie în curs de execuţie) se evaluează la costul de producţie sau de prelucrare care cuprinde: . precum şi cheltuielile cu manopera directă şi alte cheltuieli directe de producţie.cheltuielile de depozitare.cheltuielile directe aferente producţiei: costul de achiziţie al materialelor directe consumate şi al energiei tehnologice. Costul standard este un cost antecalculat care ia în considerare nivelele normale ale factorilor de producţie consumaţi în condiţiile utilizării eficiente a capacităţii de producţie programată. pentru determinarea costului stocurilor pot fi folosite şi alte tehnici de măsurare a costurilor şi anume: • metoda costului standard.Stocurile obţinute din producţie proprie (produse finite.cheltuielile generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final. Şi în acest caz se ajunge tot la costul de producţie care e format astfel: Cost de producţie = Cost standard ± Diferenţe de preţ. anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie.cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricarea acestora. Metoda costului standard poate fi utilizată şi în cazul aprovizionărilor cu stocuri de la terţi şi în acest caz diferenţele de preţ se înregistrează distinct în contabilitate (conturile 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” sau 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”) şi trebuie recunoscute în costul activului. . Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. Aceste diferenţe sunt înregistrate separat în contabilitate (conturile 348 „Diferenţe de preţ la produse” şi 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări”) şi trebuie recunoscute în costul activului. în activitatea de producţie şi • metoda preţului cu amănuntul. în comerţul cu amănuntul. Utilizat în cursul lunii pentru înregistrarea produselor obţinute. la care se adaugă şi . manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea.

de preţ cumulat de la începutul şi până finele perioadei de referinţă Sold iniţial al stocurilor + Valoarea intrărilor la cost standard la cost standard cumulat de la începutul anului şi până la finele perioadei de referinţă Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea în cost standard a bunurilor ieşite. la cost standard.Coeficient de = repartizare Sold iniţial al diferenţelor + Diferenţe aferente intrărilor. Precizăm că atât adaosul comercial cât şi TVA neexigibil sunt înregistrate în conturi distincte (378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” şi 4428 „TVA neexigibil”). iar suma rezultată se va înregistra în aceleaşi conturi în care au fost operate ieşirile de stocuri. prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie. Stocurile aduse ca aport la capitalul social se evaluează la valoarea de aport stabilită în urma evaluării. În acest caz costul mărfurilor vândute se va determina: Costul mărfurilor vândute = Preţul de vânzare cu amănuntul – adaosul comercial – TVA neexigibil. astfel încât rezultatul acestor operaţii va reflecta valoarea stocurilor fie la cost de achiziţie (pentru stocurile cumpărate). cât şi asupra bunurilor rămase în stoc. . Preţul cu amănuntul cuprinde: costul de achiziţie plus adaosul comercial (marja brută) şi TVA neexigibil. pentru înregistrarea mărfurilor poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul.” Evaluarea stocurilor la ieşire 88 . O menţiune aparte trebuie făcută în legătură cu evaluarea producţiei în curs de execuţie. Remarcă: . Remarcă: În aceste cazuri valoarea de aport şi valoarea justă se substituie costului de achiziţie.la sfârşitul perioadei. 3055/2009 precizează: „Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei. fie la cost de producţie (pentru stocurile obţinute din prelucrare). În comerţul cu amănuntul. astfel încât determinarea costului mărfurilor se poate realiza cu uşurinţă.se poate constata cu uşurinţă faptul că diferenţele de preţ se înregistreză proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite. Articolul 163 din OMFP nr. soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri. Stocurile obţinute cu titlu gratuit se evaluează la valoarea justă care reprezintă preţul presupus că îl acceptă un client în cadrul unei tranzacţii comerciale cu preţ determinat obiectiv.

.valoarea realizabilă netă: 1300 – 200= 1. aplicate cu consecvenţă... Evaluarea stocurilor la inventar Cu ocazia inventarierii.preţ de vânzare practicat pe piaţă al bunului ..  metoda costului mediu ponderat (CMP) care presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. stocurile ieşite se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot).. Evaluarea stocurilor în bilanţ Pentru a fi înscrise în bilanţ. metodele alese trebuie menţinute... utilizându-se următoarele metode:  metoda identificării specifice – utilizând costul stocului pentru bunurile care se pot identifica bucată cu bucată. Pe măsura epuizării lotului.. Pentru a asigura comparabilitatea în timp a datelor din situaţiile financiare anuale. Această valoare cuprinde preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut (în condiţiile în care activitatea întreprinderii se desfăşoară în mod normal şi în continuare).. bunurile ieşite se evaluează la costul lotului precedent.. valoare realizabilă netă.. mai mare sau mai mică decât costul istoric al stocurilor înregistrat în contabilitate..200 ... stocurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.  metoda ultimului intrat-primul ieşit (LIFO). stocurile se evaluează la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.. evaluarea stocurilor se face la valoarea actuală numită de IAS 2 „Stocuri”.... din care se scad costurile estimate necesare vânzării (cheltuieli cu comisioanele de vânzare. ştiut fiind faptul că utilizarea uneia sau alteia dintre metode influenţează mărimea rezultatelor. O entitate trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costurilor pentru toate stocurile care au natură şi utilizări similare...1300 . Pe măsura epuizării lotuilui... în ordine cronologică.. bunurile ieşite se evaluează la costul lotului următor.. Media se poate calcula periodic (lunar) sau după fiecare recepţie.. cheltuieli de transport etc).. Remarcă: Fiecare dintre aceste metode se adoptă cu caracter de continuitate (respecatera principiului permananţei metodelor).cheltuieli estimate de vânzare.100 Notă: Valoarea realizabilă netă poate fi egală.. în ordine cronologică.. alegându-se metoda ce corespunde specificului şi intereselor firmei....  metoda primul intrat-primul ieşit (FIFO). 89 .La data ieşirii din entitate sau la darea în consum. prin serie şi data de intrare (este vorba de regulă de produse de folosinţă îndelungată). stocurile ieşite se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Exemplu: . Dacă se ponderează cantităţile ieşite cu costul mediu ponderat se obţine valoarea stocurilor ieşite.

4 Denumirea Costul Valoarea Valoarea Ajustări stocurilor stocurilor realizabilă înscrisă în pentru (valoarea netă bilanţ deprecieri contabilă) la 31.200 6.150 600 Se constată din analiza datelor din tabelul nr.la produsele „X” şi „Z”. 4. rezultă o depreciere a stocului.la produsul „Y”. respectiv 800 lei>750 lei.300 4.:  metoda inventarului permanent. iar .Atunci când costul stocurilor (valoarea înregistrată în contabilitate) este mai mare decât valoarea realizabilă netă. adoptând una din cele două metode recomandate de reglementările contabile conforme cu directivele europene.750 6.3.100 1. 4 prezentăm un exemplu de calcul al valorii la care se inscriu stocurile în bilanţ. plusul de valoare nu se înregistrează în contabilitate. 4 că: .800 4.64 aliniatul (1) din OMFP nr.100 100 Y 750 800 750 Z 4.200 1. Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor Contabilitatea sintetică a stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa a 3-a „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” care cuprinde următoarele grupe de conturi. 3055/2009 se precizează: „contabilitatea stocurilor se ţine 90 . Tabel nr. 30 „Stocuri de materii prime şi materiale” 32 „Stocuri în curs de aprovizionare” 33 „Producţia în curs de execuţie” 34 „Produse” 35 „Stocuri aflate la terţi” 36 „Animale” 37 „Mărfuri” 38 „Ambalaje” 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie” Există posibilitatea organizării contabilităţii sintetice a stocurilor. valoarea realizabilă netă este mai mare decât costul stocurilor.12 X 1.  metoda inventarului intermitent art. valoarea realizabilă netă este mai mică decât costul stocurilor (valoarea contabilă) pe total: 5.400 lei <6. În tabelul nr. iar costul stocurilor se va diminua până la nivelul valorii realizabile nete prin înregistrarea pe cheltuiali a unei ajustări pentru depreciere.000 lei şi rezultă o depreciere totală de 600 lei.300 500 Total 6.

371 şi 381.se debitează cu diferenţele nefavorabile aferente stocurilor intrate în getiune şi cu diferenţele de preţ favorabile aferente stocurilor ieşite din gestiune. Aceasta este o diferenţă nefavorabilă. 356. respectiv de producţie este mai mare decât cel standard (prestabilit). 361. 302. conturile de diferenţe de preţ au următoarele funcţiuni: .se creditează cu diferenţele nefavorabile aferente stocurilor ieşite din gestiune şi cu diferenţele favorabile aferente stocurilor intrate în gestiune. Ele sunt conturi rectificative de active. Dacă se acceptă înregistrările negru-roşu. 345. Diferenţele de preţ în negru apar atunci când costul de achiziţie. 368.soldul debitor evidenţiază diferenţe de preţ nefavorabile aferente stocurilor. Diferenţele de preţ în roşu apar atunci când costul de achiziţie. în contabilitate.Prezentarea conturilor de stocuri în metoda inventarului permanent În condiţiile folosirii inventarului permanent. Sunt conturi de active şi se debitează în cursul lunii cu toate intrările de valori materiale de natura stocurilor şi se creditează în cursul lunii cu toate ieşirile de stocuri pe măsura efectuării operaţiilor. Dacă nu se acceptă înregistrările contabile în roşu. 303. Conţinutul şi funcţia contabilă a conturilor de stocuri se diferenţiază în raport de metoda folosită pentru evidenţa existenţei şi mişcării acestora. Soldul debitor al conturilor reflectă (în negru sau în roşu) diferenţele de preţ aferente stocurilor existente în entitate. . standard şi în acest caz este vorba de o diferenţă favorabilă. 358. a. conturilor de stocuri li se asociază conturi distincte care înregistrează diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie respectiv costul de producţie şi anume: 308. 357. 354. 341.cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent”. În cazul în care evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a stocurilor se face utilizând metoda costului standard. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. Concluzie: Prin utilizarea inventarului permanent se poate cunoaşte în orice moment stocul operativ curent determinat după formula: Stoc final = Stoc iniţial + Intrări – Ieşiri 91 . iar soldul creditor reflectă diferenţe de preţ favorabile aferente stocurilor. 346. 351. se înregistrează în mod curent toate operaţiunile de intrare şi ieşire. respectiv de producţie este mai mic decât cel prestabilit. . 348. 378 şi 388. conturile de diferenţe de preţ citate anterior au următoarea funcţiune: se debitează cu diferenţele de preţ (în negru sau în roşu) aferente intrărilor de stocuri şi se creditează cu diferenţele de preţ (în negru sau în roşu) aferente ieşirilor de stocuri. Soldul lor este debitor şi evidenţiază valoarea stocului existent. în conturile de stocuri: 301.

Nu putem încheia acest paragraf fără a prezenta în continuare conturile care înregistrează deprecierea stocurilor. 331. În paragraful 4.2 se va prezenta în paralel înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor generate de mişcarea stocurilor în condiţiile utilizării celor două metode de organizare a contabilităţii sintetice. fie prin diminuarea veniturilor din producţia stocată dacă este vorba de produsele ce urmează a fi vândute sau de producţia aflată în curs de execuţie. Sunt conturi rectificative de active. soldul debitor evidenţiind stocurile finale constatate. când este vorba despre materiale sau mărfuri.au sold doar la finele lunii. cu ocazia constatării acestora. respectiv creditul conturilor de cheltuieli în cazul materialelor şi mărfurilor sau de venituri din producţie stocată în cazul produselor. 351. ieşirile se determină la sfârşitul perioadei. 346. . 358. 371 şi 381. prin diminuarea cheltuielilor pentru stocurile de materiale şi mărfuri. 356. conturi de active au doar rolul de a înregistra periodic stocurile determinate prin inventariere. În acest caz. 303. existente în întreprindere. 92 .se creditează la începutul perioadei următoare cu deblocarea stocurilor prin trecerea lor fie pe cheltuieli. 345. conturile de stocuri: 301. c. . respectiv majorarea veniturilor din producţia stocată pentru stocul de produse şi procducţie în curs. la sfârşitul perioadei. b. 395.se creditează cu valoarea ajustărilor pentru deprecieri înregistrate pe seama cheltuielilor (contul 6814).se debitează la sfârşitul perioadei cu stocurile de valori materiale şi de producţie în curs. care conţine următoarele conturi: 391. ci afectează debitul. având funcţiune de pasiv: .6.Remarcă: Conturile de stocuri 331 „Produse în curs de execuţie” şi 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie” prin natura conţinutului lor de stocuri finale. 394. determinate prin inventariere şi evaluare. 392. 396. 302. mişcările de intrare şi ieşire a stocurilor în cursul lunii nu afectează rulajele conturilor de stocuri. Concluzie: În cazul inventarului intermitent. 354. funcţiunea acestor conturi fiind: . lucrărilor şi serviciilor. 361. determinate prin inventariere. 397 şi 398. 357.Prezentarea conturilor de stocuri în metoda inventarului intermitent În condiţiile utilizării metodei inventarului intermitent. fac obiectul metodei inventarului intermitent.Conturile de ajustări pentru deprecierea stocurilor Pentru înregistrarea deprecierii stocurilor se utilizează conturile grupei 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”. 393. 332. 341. după stabilirea stocului final pe baza formulei: Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final Remarcă: Utilizarea metodei inventarului intermitent are dezavantajul că nu poate identifica eventualele lipsuri în gestiune.

revenite de la terţi. valoarea producţiei obţinute şi trecute la materiale urmărind a fi consumate ulterior în procesul de producţie. constatate plus la inventar. în situaţia utilizării inventarului permanent: - • Se debitează cu valoarea stocurilor intrate în unitate: prin achiziţie de la terţi. unde s-au aflat în custodie sau la prelucrarereparare. primite cu titlu gratuit.se debitează cu ocazia diminuării sau anulării ajustărilor pentru deprecieri prin trecerea lor la venituri (contul 7814). donate altor unităţi. rezultate din dezmembrări.1.4. trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi. • Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune: prin consum în procesul de producţie. diferenţele de preţ în minus (favorabile) aferente intrărilor. 93 . ..302 şi 303 sunt conturi de active (ct A) şi au următoarele funcţiuni.soldul creditor al acestor conturi reflectă valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor existente. 4. primite de la entităţile afiliate sau de la entităţile de care societatea este legată – prin interese de participare. Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor 4. primite de la unitate sau subunităţi. lipsă la inventar. distruse de calamităţi naturale.4. Conturile utilizate Contabilitatea acestor stocuri se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 30 „Stocuri de materii prime şi materiale” având următoarea structură: 301 „Materii prime” 302 „Materiale consumabile” 3021 „Materiale auxiliare” 3022 „Combustibili” 3023 „Materiale pentru ambalat” 3024 „Piese de schimb” 3025 „Seminţe şi materiale de plantat” 3026 „Furaje” 3028 „Alte materiale consumabile” 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” Conturile 301. aduse ca aport în natură la capital.

materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar. iar diferenţele între costul de achiziţie efectiv şi costul standard se evidenţiază distinct în contul 308. 301. Pentru a determina diferenţele de preţ aferente ieşirilor respectiv cele aferente stocurilor rămase în gestiune se va calcula un coeficient al diferenţelor de preţ. astfel:  94 . când costul de achiziţie este mai mic decât costul standard şi în acest caz: Valoarea în cost de achiziţie = ct. soldul creditor reflectă diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente stocului de materii prime. În situaţia b). Diferenţele de preţ pot fi: a. se creditează cu diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente ieşirilor de stocuri. 302. iar în situaţia utilizării inventarului permanent:    se debitează cu diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente intrărilor de stocuri. în minus sau diferenţe favorabile. 303 + 308 b. materiale consumabile şi a materialelor de natura obiectelor de inventar. când se evidenţiază diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile. când costul de achiziţie este mai mare decât costul standard şi în acest caz: Valoarea în cost de achiziţie = ct. 308 are funcţiunea de pasiv. în plus sau diferenţe nefavorabile.   se debitează cu diferenţele în minus sau favorabile aferente ieşirilor de stocuri. Contul 308 se utilizează doar atunci când se apelează la alt tartament de evaluare a costurilor de achiziţie şi anume tehnica sau metoda costului standard. iar în situaţia utilizării inventarului permanent: se creditează cu diferenţele în minus sau favorabile aferente intrărilor de stocuri. • Soldul debitor al conturilor reprezintă valoarea stocurilor (de materii prime. soldul debitor reflectă diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente stocurilor de materii prime. 302 şi 303 la costul standard.- livrate la unitate sau la subunităţi. ct. 303 – 308 În situaţia a). 301. Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a materiilor prime. respectiv materiale consumabile sau de natura obiectelor de inventar) existente în întreprindere. ct. materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar. 302. 308 are funcţiunea de activ. când se evidenţiază diferenţele în minus sau favorabile. Înregistrarea mişcărilor de stocuri se realizează în conturile 301.

302 „Materiale consumabile” şi 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” se debitează numai la afârşitul perioadei cu valoarea la preţ de înregistrare a cestor bunuri existente în stoc. materiale de natura obiectelor de inventar se înregistrează direct în debitul conturilor de cheltuieli: 601 „Cheltuieli cu materii prime”. 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile” şi 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”. În acest mod. Notă: Ieşirile (consumările) de stocuri în cursul perioadei nu se înregistrează în contabilitate. Contabilizarea ciclului de operaţiuni A) Aprovizionarea cu factură şi consum de materiale 1.500 lei TVA aferent 24% = 16. stabilită pe baza inventarului prin creditarea conturilor de cheltuieli corespunzătoare 601.603.2. la finele perioadei de referinţă determinate pe baza releţiei: Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final.Achiziţii pe bază de factură în cursul lunii: .920 lei Total de plată 87.603 şi se creditează la începutil perioadei imediat următoare.4. Consumurile de stocuri rămân în conturile de cheltuieli. . în care au fost înregistrate bunurile ieşite.000 kg * 11.Soldul iniţial al conturilor de diferenţe + de preţ k= diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei cumulate de la începutul anului şi până la finele perioadei de calcul soldul iniţial al conturilor valoare intrărilor de stocuri în cursul de stocuri la preţ de perioadei la preţ de înregistrare înregistrare + cumulat de la începutul anului şi până la finele perioadei de calcul Acest coeficient (k) se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare.602.conturile 301 „Materii prime”. iar suma rezultată se va înregistra în toate conturile corespunzătoare. diferenţele de preţ sunt recunoscute în costul activului peste tot unde au fost operate ieşiri de stocuri.602. materiale consumabile. cu deblocarea stocurilor şi trecere lor pe cheltuieli 601. 4.materii prime „X” 6.000 kg preţ de înregistrare 10 lei/kg -materiale consumabile „Y” 3.75 lei/kg = 70.420 lei 95 . În situaţia aplicării inventarului intermitent funcţia conturilor de stocuri se modifică.000 kg preţ de înregistrare 2 lei/kg 2. Întreprinderea „SCOR” dispune la 1 noiembrie exerciţiul N de următoarele stocuri: -materii prime „X” 1. iar ciclul înregistrărilor contabile este următorul: .stocurile existente la începutui perioadei precum şi intrările în cursul perioadei de materii prime. la nivelul lor efectiv.

materii prime „X” = 2. iar pentru ieşiri costul mediu ponderat.000 Evaluarea ieşirilor = 5.Consumuri în procesul de producţie . II.Achiziţii pe bază de factură .materiale consumabile „Y” 96 .000 kg Se cere efectuarea înregistrărilor contabile a operaţiunilor sus amintite utilizând: I.materii prime „X” 5.000 + 70 .000 kg * 11.000 lei 2.Sold iniţial debitor ct.materiale consumabile „Y” 4.000 kg în valoare de 2.000 analitic: Y 4426 „TVA deductibilă ” 960 3.materiale consumabile % = 401 „Furnizori” 4.420 301 „Materii prime” 70. cunoscând că în urma inventarierii s-au stabilit în listele de inventariere următoarele stocuri finale: .Metoda inventarului intermitent.materii prime % = 401 „Furnizori” 87.000 lei Sold iniţial debitor ct 302 Materiale consumabile: analitic „Y”=6. I Metoda inventarului permanent – evaluarea la cost de achiziţie 1.500 lai 601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301 „Materii prime” 57.960 302 „Materiale consumabile” 4. 301 Materii prime:analitic „X”=10.- materiale consumabile „Y” 2.000 kg * 2 lei/kg = 4.50 lei/kg 1.960 lei 3.000 lei .500 analitic: X .000 + 6.500 analitic: X 4426 „TVAD” 16.000 lei TVA aferent 24% = 960 lei Total de plată 4.000 lei Dovediţi prin înregistrările cronologice şi sistematice că ajungeţi la aceleaşi rezultate.500 = 11.000 kg în valoare de 23.000 kg .920 .50 lei/kg = 57.materii prime „X” Se calculează CMP = 10 .METODA INVENTARULUI PERMANENT – când evaluarea stocurilor se face utilizând pentru intrări costul de achiziţie.Consumuri efectualte în cursul lunii (bonuri de consum) .materiale consumabile = 1.

000 lei 602 „Cheltuieli cu materiale = 302 „Materiale consumabile” consumabile” analitic: Y II METODA INVENTARULUI INTERMITENT 1.000 Evaluarea ieşirilor = 4. Achiziţionarea pe bază de factură . . 4.920 .000 lei .000 .000 kg * 2 lei/kg = 8.500 4426 „TVAD” 16.000 analitic: Y consumabile” Se constată că rezultatele sunt identice cu cele ale variantei I: a.000 4426 „TVAD” 960 3.500 lei b.000 materiale consumabile” analitic: Y 2.960 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile” 4.000 lei c. nivelul cheltuielilor cu materiale consumabile = 8.000 analitic: X 302 „Materiale consumabile” = 602 „Cheltuieli cu materiale 2.000 analitic: X 602 „Cheltuieli cu = 302 „Materiale consumabile” 6.000 + 2.materii prime X = 23.000 8.materiale consumabile Y % = 401 „Furnizori” 4.000 = 2 lei/kg 3. nivelul cheltuielilor cu materii prime = 57. La sfârşitul lunii 30 noiembrie N se înregistrează pe baza listelor de inventar stocurile finale.Se calculează CMP = 6. Ieşirile (consumurile) în cursul lunii nu se înregistrează în contabilitate.materiale consumabile Y 6. nivelul stocurilor iniţiale şi finale identice faţă de cele rezultate în cazul utilizării inventarului permanent cu evaluarea la cost de achiziţie a stocurilor B) Aprovizionări cu stocuri de materiale sosite fără factură 97 .000 601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301 „Materii prime” 10.420 601 „Cheltuieli cu materii prime” 70.000 lei 301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materii prime” 23.materii prime X 10.materii prime X % = 401 „Furnizori” 87.000 + 4. Preluarea stocurilor inţiale în conturile de cheltuieli la 1 noiembrie exerciţiul N (Deblocarea conturilor de stocuri) .materiale consumabile Y = 2.

înregistrarea facturii 408 „Furnizori – facturi nesosite” = 401 „Furnizori” 31.640 M2 3.000 kg*10 lei/kg = 10. în situaţiile utilizării inventarului permanent: Metoda inventarului permanent 1.640 lei .000 lei.000 2 b1) Factura sosită evidenţiază diferenţele în plus la M1 .000.000 analitic: X 301 „Materii prime” analitic:M1 10.000 4428 „TVA neexigibilă” 6.000 240 Total 1.000 lei 6. TVA = 2. TVA = 2.000 kg*4 lei/kg = 12.000 lei.600 lei Total 25.000 2 a) Facturile sosite nu evidenţiază diferenţe faţă de estimările făcute anterior.400 lei M2 3.240 lei . Total 12.520 lei Se vor efectua înregistrările contabile a operaţiunilor sus amintite. 2. .valoarea estimată anterior M1 = 1.000.materii prime M1 1.000 analitic M2 15.000 lei. TVA = 2. TVA = 3. Întreprinderea „ALFA” a recepţionat în baza Notei de recepţie şi constatate de diferenţe din 3 noiembrie N.880 Total 23.400 98 .înregistrarea facturii şi a diferenţelor în plus % = 401 „Furnizori” 13.000 analitic: X analitic: X .640 analitic: X 408 „Furnizori-facturi nesosite” 12.exigibilitatea TVA 4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” 6.valoarea din factură M1 = 1.1.400 lei diferenţă valorică în plus 1. Total 13.In data de 6 noiembrie N sosesc facturile de la furnizorul SC „X” cuprinzînd următoarele date: caz 2 a) M1 1.400.000 kg Preţul de cumpărare estimat la nivelul achiziţiilor precedente 10 lei/kg pentru M1 şi 5 lei/kg pentru M2.640. cota TVA aferentă = 24%.000 kg*11 lei/kg = 11.000 lei caz 2 b) M1 1. TVA = 2. Recepţionarea stocurilor de materii prime sosite fără factură % = 408 „Furnizori – facturi nesosite” 31.000 lei.materiale consumabile M2 3.000 lei 5. materii prime sosite fără factură (cu avizul de însoţire a mărfii) astfel: .000 kg*11 lei/kg = 11.000 kg*5 lei/kg = 15.000 kg .000 kg*10 lei/kg=10. TVA = 2.

analitic X 301 „Materii prime” 1.200 natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” .728 303„ Materiale de natura obiectelor 2.720 lei . la sosirea facturii 4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” 2.400 2 b2) Factura sosită evidenţiază diferenţele în minus la M2 .600 analitic: X 401 „Furnizori” 14.200:2 = 1.600 lei diferenţă valorică în minus 3. Total 18. în două rate reţinute din salarii.364 • 99 .280 lei .200 TVA aferent 2.100 • valoarea suportată de salariaţi 2.000. cheltuieli de transport facturate de furnizor 200 lei.600.înregistrarea cotei părţi suportate de salariaţi 4282 „Alte creanţe în” = % 1. iar TVA 24%.scăderea din gestiune 603 „Cheltuieli cu materiale de = 303 „Materiale de natura 2.000 + 200 = 2.000 lei.achiziţionarea pe bază de factură • valoarea în cost de achiziţie = 2. TVA = 2.000 kg*4 lei/kg = 12.880 C) Aprovizionarea şi utilizarea materialelor de natura obiectelor de inventar SC „VLAD” achiziţionează echipamente de lucru (salopete) la preţul de factură în valoare totală de 2.000 analitic M1 4426 „TVA deductibilă” 240 .200:2 = 1.000 analitic: M2 4428 „TVA neexigibilă” 720 .exigibilitatea TVA la sosirea facturii 4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” 2. .880 Total 14.valoarea din factură M2 = 3.înregistrarea facturii şi a diferenţelor în minus 408 „Furnizori-facturi nesosite” = % 18.100 .000.exigibilitatea TVA.distribuirea echipamentului de lucru • valoarea suportată de uinitate 2.valoarea estimată anterior M2 = 3.880 analitic: X 301 „Materii prime” 3.200*24% = 528 % = 401 „Furnizori” 2.000 720 Total 3. Echipamentul se distribuie salariaţilor care vor suporta 50% din costul de achiziţie.200 de inventar” 4426 „TVA deductibilă” 528 . iar restul de 50% se suportă de întreprindere pe cheltuieli în momentul eliberării salopetelor.000 kg*5 lei/kg = 15. TVA = 3.

la depozitul 2 al societăţii.un minus la materiale consumabile. 1.5. Contabilitatea produselor şi a producţiei în curs de execuţie 4.reţinerea din salarii a primei rate (1. în valoare de 100 lei. Conturile utilizate Contabilitatea produselor se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 34 „Produse” care cuprinde următoarele conturi sintetice de grad I. în listele de inventariere: .100 4427 „TVA colectată” .5. .1. Înregistrarea minusului şi imputarea 602 „Cheltuieli cu materiale = 302 „Materiale consumabile” 100 consumabile” analitic: depozit 2 şi 4282 „Alte creanţe în legătură = % 124 cu personalul” 758 „Alte venituri din exploatare” 100 4427 „TVA colectată” 24 4.364:2 = 682) 421 „Personal-salarii datorate” = 4282 „Alte creanţe legate” 682 de personal .reţinerea din salarii a celei de-a doua rată 421 „Personal-salarii datorate” = 4282 „Alte creanţe legate” 682 de personal D) Diferenţe constatate la inventariere Cu ocazia inventarierii gestiunilor de valori materiale se constată. 341 „Semifabricate” 345 „Produse finite” 346 „Produse reziduale” 348 „Diferenţe de preţ la produse” Contabilitatea producţiei în curs de execuţie se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 33 „Producţie în curs de execuţie” cu următoarea structură:331 „Produse în curs de execuţie” 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie” 100 . Înregistrarea plusului 301 „Materii prime” = 601„Cheltuieli cu materii prime” 200 analitic: depozit 1 2. (100+24% TVA).un plus de materii prime la depozitul 1 în valoare de 200 lei. care se impută gestionarului la valoarea de 124 lei.legătură cu personalul 264 758 „Alte venituri din exploatare” 1.

ca plată în natură conform înţelegerilor contractuale. Notă: Costul standard odată stabilit este utilizat ca mărime de evaluare şi decontare atât la intrarea cât şi la ieşirea stocurilor de produse din gestiune.La aceste conturi se asociază – în legătură cu intrările şi ieşirile în şi din gestiune – contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” şi 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie”. . produselor finite respectiv produselor reziduale.345.346) reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor (semifabricate. iar în cazul utilizării inventarului permanent: 101 . contul 348 are funcţie de activ. Soldul debitor al conturilor (341. valoarea produselor finite trimise la magazinele proprii de desfacere. produselor finite sau a produselor reziduale. b) în minus sau favorabilă. Se recomandă ca necesară calcularea şi evidenţierea distinctă a diferenţelor de preţ aferente semifabricatelor.345 şi 346 sunt conturi de active (ct A) care au următoarele funcţiuni în situaţia utilizării inventarului permanent: . prin detalierea contului 348 în conturi sintetice de grad II aferente acestor categorii de produse. precum şi valoarea donaţiilor făcute constând în produse finite. în cursul lunii producţia obţinută se înregistrează la costul standard (antecalculat) deoarece costul efectiv de producţie se cunoaşte doar la sfârşitul lunii când se ştiu cu certitudine toate cheltuielile generate de obţinerea producţiei.se creditează cu valoarea stocurilor de natura semifabricatelor. Diferenţele de preţ pot fi: a) în plus sau nefavorabile. cu semifabricatele primite de unitate de la subunităţi. precum şi cantitatea de producţie obţinută. constatate lipsă la inventar sau trimise la terţi pentru prelucrare sau sunt distruse de calamităţi. Pentru stocurile de natura produselor finite mai există şi alte operaţiuni care au ca şi consecinţă creditarea contului 345: valoarea produselor obţinute în unitate şi consumate apoi ca şi materiale. În situaţia a) când se evidenţiază diferenţele în plus sau negative. când costul de producţie este mai mic decât costul standard şi în acest caz. aduse de la terţi unde s-au aflat pentru preluare sau reparare. produse finite respectiv produse reziduale) existente în stoc. produse finite sau produse reziduale) obţinute din producţia proprie sau constatate plus la inventar. cont rectificativ al valorii de înregistrare a stocurilor de semifabricate. toate diferenţele ce apar între costurile efective de producţie şi cele standard se vor evidenţia în contul 348 „Diferenţe de preţ la produse”. produse finite şi produse reziduale (ct A/P). De regulă. valoarea stocului de produse în cost efectiv de producţie = ct 341 +ct 345 +ct 346 + 348. Conturile 341. respectiv valoarea produselor acordate diverselor unităţi prestatoare.se debitează cu valoarea stocurilor de natura produselor (semifabricate. valoarea stocului de produse în cost efectiv de producţie = ct 341 +ct 345 +ct 346 – 348. vândute. valoarea produselor acordate salariaţilor ca şi plată în natură. când costul de producţie este mai mare decât costul standard şi în acest caz.

se debitează cu diferenţele în plus sau negative aferente intrărilor de produse; se creditează cu diferenţele în plus sau negative aferente ieşirilor de produse; soldul debitor reflectă diferenţele în plus sau negative aferente produselor (adică semifabricate, produse finite sau produse reziduale) existente în stoc. În situaţia b) când se evidenţiază diferenţele în minus sau favorabile de preţ, contul 348 are funcţiune de pasiv, iar dacă se utilizează metoda inventarului permanent: se creditează cu diferenţele în minus sau favorabile aferente intrărilor de produse; se debitează cu diferenţele în minus sau favorabile aferente ieşirilor de produse; soldul creditor reflectă diferenţele în minus sau favorabile aferente produselor (adică semifabricate, produse finite sau produse reziduale) existente în stoc. În vederea daterminării diferenţelor de preţ (în plus sau în minus) aferente produselor ieşite şi cele aferente produselor rămase în stoc, se va determina prin calcul coeficientul diferenţelor de preţ (k) astfel:
-

Soldul iniţial al conturilor de diferenţe + de preţ k= soldul iniţial al conturilor de produse la preţ de înregistrare +

diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei cumulate de la începutul anului şi până la finele perioadei de referinţă

valoare intrărilor de stocuri în cursul perioadei, la preţ de înregistrare, cumulat de la începutul anului şi până la finele perioadei de referinţă Acest coeficient se înmulţeşte apoi cu valoarea produselor ieşite, în preţ de înregistrare, şi se obţin diferenţele de preţ aferente ieşirilor. În situaţia utilizării metodei inventarului intermitent, funcţia conturilor 341,345 şi 346 este următoarea: - se debitează numai la sfârşitul lunii cu valoarea în preţ de înregistrare aferentă produselor (semifabricate, produse finite sau produse reziduale) existente în stoc, stabilită pe baza inventarului, prin creditarea contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”; - se creditează la începutul lunii următoare, cu deblocarea stocului de produse (semifabricate, produse finite sau produse reziduale), prin debitarea contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”;

102

În ceea ce priveşte grupa 33 de conturi, ea evidenţiază prin intermediul conturilor 331 „Produse în curs de execuţie” şi 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie”, producţia neterminată de la finele fiecărei perioade, fiind conturi de active (ct A). Comparativ cu celelalte categorii de stocuri, producţia aflată în curs de execuţie prezintă anumite aspecte specifice şi anume: - se determină numai la sfârşitul lunii şi se înregistrează în cost efectiv de producţie; - valoarea în cost efectiv de producţie se stabileşte prin inventarierea şi evaluarea producţiei neterminate. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea producţiei în curs de execuţie se organizează numai cu ajutorul metodei inventarului intermitent. Şi în acest caz conturile 331 şi 332 funcţionează similar cu conturile 341, 345, 346: - se debitează la sfârşitul lunii cu valoarea în cost de producţie aferentă producţiei neterminate constatate, prin creditul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”respectiv 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie”; - se creditează la începutul lunii următoare, prin debitul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”,respectiv 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie” cu valoarea în cost de producţie aferentă producţiei neterminate şi care urmează a se finisa în cursul lunii; - soldul debitor reflectă valoarea în cost efectiv de producţie aferentă produselor, respectiv lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei. Concluzii: Operaţiunile efectuate cu stocurile de produse şi producţie în curs afectează în final: - pe de o parte elementele structurale ale bilanţului, unde la stocuri vom regăsi soldurile debitoare ale conturilor din grupele 33 şi 34 (vezi fig. 22) - pe de altă parte elementele structurale ale contului de profit şi pierdere respectiv veniturile din vânzare şi veniturile aferente costurilor stocurilor de produse.

4.5.2. Contabilitatea operaţiunilor privind stocurile fabricate
A)Obţinerea de produse finite şi înregistrarea lor la costul de producţie Exemplu: SC „TU” SA pentru finalizarea unei comenzi ce constă în fabricarea a 1.000 de bucăţi din produsul „A” a înregistrat în cursul lunii următoare cheltuieli: cheltuieli directe cu materii prime 5.000 lei cheltuieli directe cu salariile 5.000 lei (Pentru simplificare nu se vor lua în calcul şi cotele de asigurări şi protecţie socială aferente salariilor directe). cheltuieli indirecte de producţie variabile: salariile muncitorilor indirect productivi din secţiile principale de producţie 3.600 lei

103

cheltuieli indirecte de producţie fixe: amortizarea instalaţiilor, utilajelor şi a clădirilor 1.440 lei Se facturează şi livrează produsele către SC „VO” SA la preţul de vânzare de 20.000 lei + 24% TVA. Cunoscând că nivelul normal de ocupare a capacităţii de producţie este de 1.250 de bucăţi produse, se cere: determinarea gradului de ocupare efectiv a capacităţii de producţie; înregistrarea cheltuielilor de producţie; determinarea costului de producţie total aferent comenzii finalizate; înregistrarea producţiei obţinute; facturarea şi livrarea producţiei; închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli. Rezolvare: - Gradul de ocupare efectivă a capacităţii de producţie: 1.000 buc Gr = * 100 = 80% 1.250 buc - înregistrarea cheltuielilor directe: 601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301 „Materii prime” 5.000 641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal-salarii datorate” 5.000 personalului” - Înregistrarea cheltuielilor indirecte 641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal-salarii datorate” 3.600 personalului” 6811 „Cheltuieli de exploatare = 281 „Amortizări privind” 1.440 privind amortizarea imob.” Imobilzările corporale - Calcularea costului de producţie • cheltuieli directe 5.000 + 5.000 = 10.000
-

cheltuieli indirecte variabile = 3.600 • cheltuieli indirecte fixe aferente gradului de ocupare = 1.440*80/100 = 1.152 Cost de producţie 14.752

• cheltuieli indirecte fixe aferente gradului de neocupare = 1.440*(1-80/100) = 288 Aceste cheltuieli reprezintă costul subactivităţii şi sunt excluse din costul de producţie. Total cheltuieli din contabilitatea financiară = 15.040 - Înregistrarea producţiei obţinute la cost de producţie 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” 14.752 - Facturarea şi livrarea producţiei 411 „Clienţi” = % 24.800 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 20.000 4427 „TVA colectată” 4.800

104

711 „Venituri aferente costurilor= 345 „Produse finite” 14.752 stocurilor de produse” 14.752 - Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli 701 „Venituri din vânzarea = 121 „Profit sau pierdere” 20.000 produselor finite” 121 „Profit sau piedere“ = % 15.040 601 „Cheltuieli cu materii prime” 5.000 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”8.600 6811 „Cheltuieli de exploatare privind 1.440 amortizarea imobilizărilor” B) Obţinerea de produse finite şi înregistrarea lor la costul standard Exemplu: SC „TAF” SA are în stoc la 1 noiembrie produse finite 1.000 bucăţi la costul standard de 10 lei/buc, deci în valoarea de 10.000 lei. În cursul lunii noiembrie producţia finită obţinută se înregistrează la costul standard astfel: se obţin 7.000 bucăţi * 10 lei/buc = 70.000 lei. În cursul lunii s-a livrat şi facturat la clienţi produse finite 6.000 bucăţi, cunoscând că preţul de vânzare practicat este de 20 lei/buc, iar TVA 24%. La 30 noiembrie se cunosc costurile de producţie aferente producţiei obţinute de 75.000 lei; se va determina şi înregistra diferenţa de preţ aferentă. Se va determina coeficientul diferenţelor de preţ şi se va calcula şi înregistra diferenţa de preţ aferentă produselor finite livrate. Rezolvare: - obţinerea produselor finite evaluate în cursul lunii la costul standard 345„Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor 70.000 stocurilor de produse” - livrarea şi facturarea produselor finite (6.000*20 = 120.000) 411„Clienţi” = % 148.800 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 120.000 4427„TVA colectată” 28.800 - scăderea din gestiune a produselor finite la costul standard (6.000*10 = 60.000) 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 60.000 stocurilor de produse” - determinarea, la sfârşitul lunii, după cunoaşterea costurilor de producţie a diferenţei de preţ aferentă producţiei obţinute • cost de producţie 75.000 lei • valoarea produselor finite în cost standard 70.000 lei diferenţă de preţ în plus (nefavorabilă) 5.000 lei - înregistrarea diferenţei de preţ aferentă produselor obţinute 348 „Diferenţe de preţ la produse” = 711 „Venituri aferente costurilor 5.000 stocurilor de produse” - determinarea coeficientului diferenţelor de preţ

105

preţul de imputare fiind de 250 lei plus 24% TVA.500 C) Ieşiri de produse finite.1.1. Contabilitatea mărfurilor 4. materiale consumabile sau materialele de natura obiectelor de inventar) devenite disponibile şi pentru a recupera costurile făcute cu achiziţionarea lor.2 Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor): la cost de achiziţie al mărfurilor. recomandat în general societăţilor din veriga comerţului „en-gros” unde circulaţia mărfurilor este dată de un 106 .000 + 70 .075 10 . ambalare.înregistrarea lipsei neimputabile de produse finite 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 100 stocurilor de produse” analitic: produs A 635 „Cheltuieli cu alte impozite.6. congelare etc). Particularităţi şi conturi utilizate Mărfurile sunt bunuri pe care entitatea le cumpără în vederea revânzarii lor. altele decât prin livrare Exemplu : SC „Y” SA cu ocazia inventarierii anuale a stocurilor de produse finite constată:  produs „A” lipsă neimputabilă de 100 lei  produs „B” lipsă imputabilă de 200 lei preţ de înregistrare. Tot în categoria mărfurilor sunt trecute şi produsele finite sau semifabricatele obţinute din producţie proprie şi care sunt transferate din depozitul fabricii la magazinele proprii de desfacere. li se schimbă destinaţia în mărfuri. Sunt asimilate stocurilor de mărfuri şi celelalte categorii de stocuri (materii prime. în aceeaşi stare sau după prelucrări nesemnificative (ex: sortare.6. = 4427 „TVA colectată” 24 taxe şi vărsăminte asimilate .000 + 5. 250 amenzi şi penalităţi” 4427 „TVA colectată” 60 k= 4.000 .07 = 4. urmând a fi valorificate apoi în starea în care au fost cumpărate.înregistrarea diferenţei de preţ aferentă produselor finite livrate 60.000 = 0. Evidenţa mărfurilor în contabilitate se poate realiza (aşa cum am prezentat la paragraful 4. .înregistrarea lipsei imputabile de produse finite 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 200 stocurilor de produse” analitic: produs B 4282 „Alte creanţe în legătură = % 310 cu personalul” 7581 „Venituri din despăgubiri.500 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” = 348 „Diferenţe de preţ la produse” 4.000*0.

În comerţul cu amănuntul. prin aplicarea unei cote de adaos asupra costului de achiziţie. vânzare. Decontarea vânzărilor în comerţul „en-gros” se face pe bază de factură fiscală. se utilizează casele de marcat şi se eliberează bonuri fiscale. utilizat în comerţul cu amănuntul caracterizat de sortimente variate de mărfuri. Din adaosul comercial. în baza ordinului de plată. cu o frecvenţă redusă a intrărilor (sau şi a ieşirilor) şi care se realizează în cantităţi mari şi foarte mari. Pentru mărfurile a căror perioadă de garanţie a expirat sau pentru mărfurile degradate şi neimputabile. 107 . comerciantul trebuie să-şi acopere cheltuielile de circulaţie (stocare. însă de fiecare dată e necesar un inventar pentru schimbarea de preţ. salarii. Pentru înregistrarea încasărilor corespunzătoare vânzărilor.şi apoi decontarea facturii în numerar: 531 „Casa” = 411 „Clienţi” Totuşi marea majoritate a decontărilor în comerţul „en-gros” se realizează prin viramente din conturile bancare.  adaosul comercial. preţul de vânzare cu amănuntul.număr redus de sortimente. consiliul de administraţie al operatorilor economici poate aproba operaţiunea de casare. chirii pentru spaţii etc) şi să-şi asigure şi o marjă de profit. Chiar dacă adesea se utilizează decontărele în numerar se va folosi totuşi contul 411 „Clienţi” ceea ce presupune înregistrarea în prealabil: . vânzarea nu presupune facturarea (excepţie fac mărfurile care se vând cu garanţie).a vânzării: 411 „Clienţi” = % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată” . Referitor la adaosul comercial facem următoarele precizări în ceea ce priveşte contul utilizat pentru evidenţierea lui. cu o frecvenţă mare a intrărilor şi ieşirilor. adaosul comercial (AC) se determină în momentul achziţionării mărfurilor. amortizare. Preţul cu amănuntul este format din:  costul de achiziţie.  TVA. În acest caz vânzarea e simultană cu încasarea: 531 „Casa” = % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată” Contabilitatea existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri se realizează cu ajutorul contului 371 „Mărfuri” (cont A). Preţul de vânzare cu amănuntul se poate modifica prin reducere sau majorare. a modului de calcul şi a momentului realizării calculului: contabilitatea adaosului comercial se realizează cu ajutorul contului 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”(cont P).

exclusiv TVA neexigibilă aferentă ) aferentă) Pentru a determina adaosul comercial aferent mărfurilor vândute se va înmulţi această cotă medie de adaos cu rulajul creditor al contului 371 astfel: AC aferent ieşirilor = k * Rulajul creditor al contului 371 la preţ cu amănuntul exclusiv TVA aferentă TVA care concură la formarea preţului de vânzare cu amănuntul al mărfurilor intrate în gestiune este neexigibil şi se evidenţiază cu ajutorul contului 4428 „TVA neexigibilă” (cont P în această situaţie).- Adaosul comercial se mai calculează şi în momentul scăderii din gestiune a mărfurilor vândute. În situaţia în care se cunoaşte doar preţul de vânzare cu amănuntul. pentru a evidenţia TVA colectată care este inclusă în acest preţ. TVAN = (cost de achiziţie + adaos comercial) * cota % TVA La vânzarea mărfurilor TVA devine exigibilă. . Cota recalculată de TVA se termină folosind procedeul sutei majorate astfel: Cota de TVA Cota de TVA recalculată = Cota de TVA + 100 TVAC = Preţul de vânzare cu amănuntul * Cota % TVA recalculată Prezentăm în continuare funcţia conturilor utilizate în evidenţierea circulaţiei stocurilor de mărfuri în cazul utilizării inventarului permanent.se debitează: • cu valoarea mărfurilor achiziţionate de la furnizori. cont cu funcţie de pasiv. la costul de achiziţie + adaosul comercial. ocazie cu care se determină cota medie de adaos comercial „k” astfel: Soldul contului 378 la începutul anului + Rulajul creditor al contului 378 cumulat de la începutul anului şi până la finele lunii curente k= Soldul contului 371 + Rulajul creditor al contului 371 la începutul anului cumulat de la începutul anului şi (la preţ cu amănuntul până la finele lunii curente (la preţ cu exclusiv TVA neexigibilă amănuntul. Contul 371 „Mărfuri” este un cont de active (ct A). respectiv TVA colectată şi se evidenţiază cu ajutorul contului 4427 „TVA colectată”. • din avansuri de trezorerie 108 . se aplică cota recalculată de TVA asupra preţului de vânzare cu amănuntul. TVA neexigibilă se determină prin aplicarea cotei de TVA prevăzută de lege.

se creditează cu valoarea mărfurilor scăzute din gestiune prin vânzare. Contul 4428 „TVA neexigibilă”. făcute donaţii către terţi. • cu valoarea produselor finite transferate în magazinle proprii. distruse de calamităţi.în cazul utilizării metodei inventarului intermitent pentru organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor de mărfuri. Soldul debitor al contului reflectă valoarea mărfurilor existente în stoc. lipsă la inventar. livrate subunităţilor.se creditează cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune. a accizelor şi a comisioanelor vamale datorate la mărfurile importate. În situaţia în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul. atunci când evidenţiază TVA în aşteptare ce intră în componenţa preţului de vânzare cu amănuntul al mărfurilor. existent la sfârşitul lunii 371 „Mărfuri” = % • 109 . contul 371 „Mărfuri” se mai debitează şi cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate şi cu TVA neexigibilă aferentă intrărilor de mărfuri. • cu valoarea mărfurilor reîntoarse de la terţi unde s-au aflat în custodie sau pentru prelucrare. Reamintim următoarele aspecte deja tratate în paragrafele precedente: . trimise spre prelucrare la terţi. • cu valoarea mărfurilor aduse ca aport la capital. Notă: TVA neexigibilă aferentă mărfurilor ieşite este egală cu TVA colectată aferentă mărfurilor ieşite. Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a mărfurilor. Soldul creditor reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc.se debitează cu adaosul comercial aferent mărfurilor ieşite din gestiune. . are funcţie de pasiv. filiera înregistrărilor este următoarea: . cont de pasiv: .de la entităţile afiliate sau de la entităţile de care unitatea este legată prin interese de participare.evidenţierea stocului de mărfuri. Dacă evidenţa mărfurilor se realizează la preţul de vânzare cu amănuntul contul 371 „Mărfuri” se mai creditează şi cu adaosul comercial aferent mărfurilor ieşite şi cu TVA neexigibilă aferentă. soldul creditor reflectă TVA neexigibilă aferentă mărfurilor existente în stoc. • cu valoarea mărfurilor constatate plus la inventar sau primite cu titlu gratuit. . • cu valoarea materialelor destinate vânzării. determinat prin inventariere. • cu valoarea taxelor vamele. Se creditează cu TVA neexigibilă aferentă mărfurilor intrate şi se debitează cu TVA neexigibilă aferentă mărfurilor ieşite.

000 lei Total de plată 620. Contabilitatea operaţiunilor privind circulaţia mărfurilor a)Operaţiuni cu mărfurile în unităţile comerciale cu amănuntul – achiziţii şi vânzări – Exemplu: SC „SAG” SA are în stoc la 1 decembrie N mărfuri în valoarea de 130. Cunoscând aceste elemente se va determina valoarea mărfurilor sosite în preţ de vânzare cu amănuntul şi se va înregistra recepţia acestora.000 lei (sold creditor la contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”). având în factură prevăzute următoarele elemente: .TVA 24% 120. .2.000 lei . scop în care: . precum şi a adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite.valoarea în preţ de achiziţie 500. aferent mărfurilor recepţionate.900 lei preţ de vânzare cu amănuntul (sold debitor la contul 371 „Mărfuri”).900 lei (sold creditor la contul 4428 „TVAN”). (600. în valoare de 600.6. iar TVA neexigibilă aferentă stocului este de 20. Rezolvare: 110 . În cursul lunii decembrie societatea se aprovizionează cu mărfuri de la furnizori. În cursul lunii decembrie societatea comercială a vândut mărfuri. iar cota de TVA este de 24%. practicat de unitatea comercială este de 20%. Se va înregistra vânzarea mărfurilor şi scăderea din gestiune a mărfurilor vândute.se va calcula cota medie de adaos comercial. .se va stabili TVA neexigibilă aferentă mărfurilor ieşite.000 lei * 24/124 = 116. din care TVA colectată este de 116.129 lei. contra numerar.„Cheltuieli privind mărfurile” 378”Diferenţe de preţ la mărfuri” 4428 „TVA neexigibilă” deblocarea stocului de mărfuri la începutul lunii % = 371 „Mărfuri” 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 378”Diferenţe de preţ la mărfuri” 4428„TVA neexigibilă” achiziţia în cursul lunii a mărfurilor de la diferiţi furnizori % = 401 „Furnizori” 607”Cheltuieli privind mărfurile” 378”Diferenţe de preţ la mărfuri” 4428„TVA neexigibilă” 607 4.000 lei Adaosul comercial.se va determina costul mărfurilor vândute.000 lei. Adaosul comercial aferent stocului la 1 decembrie N este de 10.129).

000 371„Mărfuri” 500..000 lei preţ de vânzare cu amănuntul....900 ) + (744 .....Stabilirea TVA neexigibilă aferentă mărfurilor nevândute TVA neexigibilă = TVA colectată = 116..744.905 378 ifere nţe de preţ la mărfuri” 74. 1.....000 – 116......000 + 100..500...966 ...000 – 116.....129 ......000 ) ..Determinarea costului mărfurilor vândute Costul mărfurilor = 600.. 111 ....000 şi % 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 4428 „TVA neexigibilă” .....000 600... un minus de mărfuri în valoare de 1...Înregistrarea recepţiei mărfurilor % = 401 „Furnizori” 620.000 ⇒preţ cu amănuntul ......144..1549295 (130 ..Determinarea preţului de vânzare cu amănuntul al mărfurilor achiziţionate • cost de achziţie..000 .000 −144 .905 .......000 483..000 100.........000 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 408........966 4427”TVA neexigibilă” 116.000)*24%......000 • TVA neexigibilă (500...129 – 74..1549295 = 74.129) * 0....871 116....000 +100 .129 b)Mărfuri constatate în minus sau în plus la inventariere Exemplu: Cu ocazia inventarierii anuale a stocurilor de mărfuri la SC „X” SA se constată: la magazinul nr.966 = 408....Înregistrarea scăderii din gestiune a mărfurilor % = 371 „Mărfuri” 600..Vânzarea mărfurilor cu numerar 531 „Casa” = % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată” .....000 • adaos comercial 500........Calcularea cotei medii de adaos comercial k= 371 „Mărfuri” = 244...900 − 20 .......000 = 0..100... minus care se va imputa vânzătorului....Calcularea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite AC aferent ieşirilor = (600.129 10 .000 4426 „TVA deductibilă” 120..000 144.000 * 20%..

000 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 646 378 „Difer enţe de preţ la mărfuri” 161 4428 „TVA neexigibilă” 193 2)Imputarea minusului vânzătorului de la magazinul 1 • Valoarea mărfurilor în cost de achiziţie 646 lei • Adaos comercial aferent 161 lei = venitul din imputare 807 lei • TVA colectată 193 lei = valoarea mărfurilor în preţ cu amănuntul 1.000–193–161=642 lei % = 371 „Mărfuri” 1.000 lei • TVA neexigibilă aferentă 1.000 – 193)∗ 20/100 = 161 lei • Cost de achiziţie aferent mărfurilor = 1. amenzi şi penalităţi” 4427”TVA colectată” 193 3)Înregistrarea plusului de mărfuri la magazinul nr.la magazinul nr.000∗24/124 = 193 lei • Adaos comercial aferent (1. 2. 2 • Valoarea mărfurilor în preţ cu amănuntul = 500 lei • TVA neexigibilă aferentă 24/124∗500 = 96 lei • Adaos comercial (500 – 96)∗20/100 = 81 lei • Costul de achiziţie al mărfurilor (500 – 96 – 81) = 323 lei 371 „Mărfuri” = % 500 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 323 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 81 4428 „TVA neexigibilă” 96 - 4. un plus de mărfuri în valoare de 500 lei preţ cu amănuntul. Contabilitatea stocurilor aflate la terţi Situaţii specifice determină ca unele stocuri să se afle în una din următoarele situaţii: 112 .7.000 lei 4282 „Alte creanţe în = % 1. Cunoscând cota medie de adaos comercial. calculată la sfârşitul lunii de cele două magazine la mărfuri de 20%.000 legătură cu personalul” 7581 „Venituri din 807 despăgubiri. se va proceda la efectuarea operaţiunilor de regularizare a rezultatelor inventarierii 1) Înregistrarea minusului de inventar la magazinul 1 • Valoarea mărfurilor în preţ cu amănuntul 1.

concomitent se înregistrează în debitul conturilor de stocuri rezultate din prelucrare (301. .se debitează cu valoarea în preţ de înregistrare a diferitelor categorii de stocuri trimise spre prelucrare la terţi. în scopul mobilizării unor stocuri disponibile. predate terţilor pentru vânzare în consignaţie. pentru o anumită perioadă de timp sunt în răspunderea altor operatori economici. deşi fac parte din patrimoniul întreprinderii. Conturile din grupa 35 „Stocuri aflate la terţi” sunt conturi de active (cont A) având următoarea funcţiune: . 361. 113 . fie din lipsa spaţiilor de depozitare etc. - Contabilitatea acestor stocuri se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 35 „Stocuri aflate la terţi”. 341. 345. 357. 345. în situaţiile în care nu se dispun de utilajele necesare sau când prelucrarea nu e eficientă datorită volumului redus sau întâmplător al acesteia. 303.la primirea stocurilor prelucrate de la terţi se debitează conturile 301. lăsate în custodie sau aflate în curs de aprovizionare. .achitate şi lăsate în custodia furnizorilor. Stocurile aflate la terţi se delimitează de celelalte categorii de stocuri prin faptul că. aflate în curs de aprovizionare. trimise pentru prezentare la expoziţii.se creditează cu stocurile primite de la terţi respectiv aduse în depozitele întreprinderii de la furnizor unde s-au aflat în custodie. 341. urmând ca după ce se crează condiţiile necesare să fie aduse ulterior în depozitele cumpărătorului. dar nesosite sau sosite dar nerecepţionate. Precizări: . adică achitate. Soldurile debitoare ale acestor conturi reflectă stocurile aflate la terţi. fie din lipsa mijloacelor de transport. 356. 358) în funcţie de situaţie. când nu există alte modalităţi de valorificare ale acestora. 303. 302. 371 şi se creditează conturile din grupa 35 „Stocuri aflate la terţi” (351. date spre prelucrare la terţi. cu următoarea structură: 351 „Materii şi materiale aflate la terţi” 354 „Produse aflate la terţi” 356 „Animale aflate la terţi” 357 „Mărfuri aflate la terţi” 358 „Ambalaje aflate la terţi” Contabilitatea analitică a acestor stocuri se ţine pe operatori economici la care se află stocurile în custodie sau prelucrare şi în cadrul acestora pe feluri de stocuri. 302. 371) şi valoarea lucrărilor şi serviciilor prestate de terţi şi TVA aferentă. Se mai creditează şi cu stocurile aflate la terţi constatate lipsă la inventar sau distruse de calamităţi. 361. respectiv cu stocurile sosite după ce au fost prelucrate. 354. urmând a fi sau nu vândute.

operatorii economici care primesc în custodie sau spre prelucrare diferite categorii de stocuri.primirea de la terţi a stocurilor şi a facturii care evidenţiază costul prelucrării 303 „Materiale de natura = % 5. În data de 17 noiembrie se aduc mărfurile în depozitul SC „Z”.000 lei + 24% TVA.000 aflate la terţi” obiectelor de inventar” .000 4. . valoarea stocurile se diminuează până la valoarea realizabilă netă prin reflectarea în contabilitate a unei ajustări pentru depreciere. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie În conformitate cu reglementările contabile conforme cu directivele europene.000 lei. preţul prelucrării facturat de SC „Y” fiind de 500 lei. activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor..500 obiectelor de inventar” 351 „Materii şi materiale 5. Se reîntorc de la terţi panourile vopsite. 114 .8. În acest scop. precum şi ca o consecinţă a aplicării principiului prudenţei. panouri publicitare a căror valoare în preţ de înregistrare este de 5. asigură urmărirea acestor active cu ajutorul următoarelor conturi în afara bilanţului: 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare” 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie” Exemplul 1: SC „X” trimite la vopsit.achitarea furnizorului şi evidenţierea mărfurilor lăsate în custodia acestuia 401 „Furnizori” = 542 „Avansuri de trezorerie” 9.000 aflate la terţi” 401 „Furnizori” 500 4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 120 Exemplul 2: Se achiziţionează în data de 10 noiembrie de către delegatul SC „Z” mărfuri în valoare de 8. . .000 1.trimitere la prelucrare 351 „Materii şi materiale = 303 „Materiale de natura 5.920 8.în aceste fel se respectă principiul evaluării şi înregistrării stocurilor la costul de achiziţie.920 % = 401 „Furnizori” 357 „Mărfuri aflate la terţi” 4426 „TVA deductibilă” .920 8. acest cost este egal cu valoarea stocurilor trimise spre prelucrare la terţi plus valoarea lucrărilor şi serviciilor prestate de furnizori. În cazul stocurilor prelucrate de terţi. care se achită furnizorului şi care din motive obiective sunt lăsate o săptămână în custodie.aducerea mărfurilor în depozitul unităţii 371 „Mărfuri” = 357 „Mărfuri aflate la terţi” 9. la SC „Y”.

Se debitează în exerciţiile următoare cu anularea sau cu ocazia diminuării ajustărilor pentru deprecierea stocurilor pe seama veniturilor din exploatare (7814). Cum sunt evaluate stocurile? 4. Soldul creditor al conturilor evidenţiază ajustările aferente deprecierii stocurilor. ÎNTREBĂRI 1. Ce reprezintă producţia în curs de execuţie? 3. Cum se calculează preţul cu amănuntul? 115 . Care sunt metodele de evaluare a stocurilor la ieşirea lor din patrimoniul entităţii? 5. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 39 având următoarea structură pentru sinteticele de grad I: 391 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime” 392 „Ajustări pentru deprecierea materialelor” 393 „Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie” 394 „Ajustări pentru deprecierea produselor” 395 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi” 396 „Ajustări pentru deprecierea animalelor” 397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” 398 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor” Aceste conturi după conţinutul economic sunt conturi rectificative a valorii de înregistrare a stocurilor cu funcţie de pasiv. la finele exerciţiului. cu ocazia inventarierii anuale. Se creditează la sfârşitul exerciţiului cu ajustările constituite sau cu ocazia majorării (suplimentării) ajustărilor pentru deprecierea stocurilor pe seama cheltuielilor de exploatare (6814). Ce reprezintă stocurile şi cum sunt acestea clasificate în contabilitatea financiară? 2. Ajustările pentru deprecierea stocurilor se costituie.Stocurile sunt depreciate dacă valoarea de înregistrare sau valoarea lor contabilă este mai mare decât valoarea realizabilă netă. când se constată scăderea conjuncturală a valorii acestora. Care sunt trasăturile metodei inventarului intermitent? 7. Care sunt trasăturile metodei inventarului permanent? 6. În ce cazuri se foloseşte 4428 „TVA neexigibilă”? 8. În bilanţ ele rectifică cu semnul minus valoarea stocurilor pentru care au foct constituite ajustări pentru depreciere.

9. În cursul lunii mai fabrică 5.000 kg.000 lei. În cursul lunii societatea vinde 800 kg de făină cu un preţ de 1.N se dau în consum 3800 kg grâu conform bonului de consum. b) În data de 15.N se dau în consum 250 kg grâu. TVA 19 %. Cum se ţine în România contabilitatea stocurilor fabricate? Exemplificaţi. deţine la data de 1. 11. conform bonului de consum. conform facturii. efectuând în acest scop cheltuieli cu materiile prime în valoare de 3.000 kg. Care sunt particularităţile contabilităţii mărfurilor? Exemplificaţi. înregistrat la preţul standard de 1 leu/kg.125 lei/kg. 10. Cum pot fi evidenţiate în contabilitate stocurile aflate la terţi? Exemplificaţi. TVA 19%. Să se înregistreze în contabilitatea sintetică şi analitică operaţiunile enunţate: . Societatea evaluează stocurile la ieşirea lor din patrimoniu folosind metoda costului mediu ponderat dupa fiecare receptie.11. c) În data de 20. TVA 24%. conform bonurilor de consum şi a facturii.SC „MORARUL” SA având ca obiect de activitate Fabricarea produselor de morărit (cod CAEN – Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională – 1061). cheltuieli cu manopera în valoare de 600 lei şi cheltuieli cu energia electică de 400 lei.Diferenţele de preţ aferente stocului iniţial sunt de 100 lei.N se achizitionează 1300 kg grâu la un preţ de 3 lei/kg. cheltuieli cu materialele consumabile în valoare de 1.N se achizitionează 400 kg grâu la un pret de 3.5 lei/kg.pe baza inventarului intermitent. d) În data de 25.500 lei. Să se calculeze CMP după fiecare receptie. SE CERE: a.pe baza inventarului permanent .SC „MORARUL” SA deţine la începutul lunii decembrie anul N un stoc de făină de 2.. În cursul lunii noiembrie au loc urmatoarele operatiuni: a) În data de 10.5 116 . conform facturii.11.11. 2.N un stoc de 800 kg grâu la un preţ de 2.11. b.11. e) La sfârşitul lunii se inventariază stocul de grâu şi se constată un minus în valoare de 120 lei. PROBLEME PROPUSE 1.

La inventariere se constată un minus de produse finite de 300 lei care se impută gestionarului la valoarea actuală de 500 lei plus TVA 24%. în condiţiile inventarului permanent: a) cumpără mărfuri la preţ de factură în valoare de 3. 4. Suma se încasează ulterior în numerar prin casierie. c) primeşte mărfuri prin donaţie în valoare de 3.SC OCCIDENT SRL ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu ridicata înregistrând în cursul perioadei.000 lei. e) Se descarcă gestiunea cu mărfurile vândute ştiind că costul de achiziţie este de 7.lei/kg plus TVA 24%. Să se înregistreze în contabilitatea sintetica şi analitica operaţiunile enunţate 3.000 lei. 117 . prin contul deschis la BRD-GSG Timişoara. conform listei de inventariere. 6.000 lei.000 lei.000 lei.000 lei. în condiţiile inventarului permanent: a) achiziţionează mărfuri la preţ de factură în valoare de 4. conform fişelor de magazie.000 lei la magazinul Propriu.La inventarierea de la sfârşitul lunii se constată în secţiile de bază produse în curs de execuţie evaluate la costul efectiv de 5. cheltuielile de transport aprovizionare 1. conform bonului de predare-transfer-restituire. TVA 24%. f) constată în urma inventarierii un minus la stocul de mărfuri în valoare de 3.000 lei unui azil de bătrâni. conform statului de salarii. b) constată în urma inventarierii un plus la stocul de mărfuri în valoare de 1. TVA 24%. 8. conform Listei de inventar şi a PV de inventariere.000 lei.Se constată un plus la semifabricate în valoare de 400 lei. Concomitent se înregistrează descărcarea gestiunii de produsele finite vândute. TVA 24%. 10.Se acordă cu titlu gratuit produse finite în valoare de 1. 9.000 lei. 5. 7.Se oferă produse finite angajaţilor ca plată în natură în valoare de 500 i. Încasarea clientului având loc în termen de 5 zile. conform notei contabile.SC OMEGA SRL ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie înregistrând în cursul perioadei următoarele operaţiuni. conform Listei de inventar . conform contractului de donaţie.Se transferă produse finite în valoare de 3. d) vinde mărfuri în valoare de 8.000 lei. următoarele operaţiuni. b) vinde mărfurile achiziţionate anterior la o unitate cu amănuntul. conform facturii. conform contractului. Unitatea practică un adaos comercial (AC) de 15% şi vinde en-gros. conform Contractului de donaţie şi a notei de recepţie şi constatare de difernţe.

c) descarcă gestiunea cu mărfurile vândute.000 lei. c)descarcă gestiunea cu mărfurile vândute. 41 „Clienți şi conturi asimilate”). conform facturii şi a chitanţei.relații comerciale. în condiţiile inventarului permanent: a) cumpără mărfuri la preţ de factură în valoare de 5. ce sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa a IV-a „Conturi de terți”. TVA 24%.SC ORIENT SRL ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul înregistrând în cursul perioadei. CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA TERŢILOR REZUMAT Pe parcursul desfăşurării normale a activităţii entităților. următoarele operaţiuni. grupate astfel: . După 3 zile se primeşte factura pentru materialele primite anterior. b)vinde mărfuri la o unitate cu amănuntul. TVA 24%. în valoare de 10. 40 „Furnizori şi conturi asimilate” şi gr. Unitatea practică un adaos comercial (AC) de 20% şi vinde en-detail.400 lei. 11. inclusiv TVA. conform fişelor de magazie. d) încasarea clientului se face pe baza unui cec emis de acesta.000 lei. acestea realizează în permanenta relații cu terții. valoarea totală a facturii fiind de 12. în valoare de 3. recepţionează stocuri de materiale sosite pe baza avizului de însoţire.conform facturii. conform fişelor de magazie. 118 . 12. în condiţiile inventarului intermitent. cu furnizorii şi clienții (gr.000 lei.SC IRIS SRL.

lucrărilor sau serviciilor.relații cu salariații (gr.se aşteaptă să fie decontate în cursul normal al ciclului de exploatare. proprii ciclului de exploatare al întreprinderii.relații cu debitori şi creditori diverși (gr.relații fiscale (gr. 5. Contabilitatea datoriilor şi creanțelor 5. Stingerea obligaţiei se face în mai multe moduri: .relații de asigurare şi protecție sociala cu instituțiile abilitate în acest sens (gr. .43 „Asigurare sociala. . .plata în numerar sau virament .1. Datoriile comerciale sunt datorii curente deoarece: . Datoriile şi creanţele comerciale apar doar atunci când cumpărările şi vânzările se realizează pe credit comercial adică există un decalaj între data cumpărării/vânzării şi data plăţii/încasării contravalorii bunurilor. generează datorii faţă de furnizori şi creanţe faţă de clienţi. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. a căror termen de plată sau încasare un depăşeşte. protecție sociala şi conturi asimilate”).înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă obligaţie (efecte comerciale).relații în cadrul unităţii (gr. fonduri speciale şi conturi asimilate”). un an.44 „Bugetul statului.46 „Debitori şi creditori diverși”). ..este exigibilă în intervalul a 12 luni. . 48).1.41 „Personal şi conturi asimilate”).relații de decontare intre doua exerciții numite şi de regularizare (conturile 471 şi 472) sau relații de decontare pentru subvențiile primite sau de primit pentru investiții (contul 475).relații în cadrul grupului şi cu asociații (gr. de regulă.45 „Grup şi acționari/asociați”).transferarea altor active . 119 . Toate aceste relații generează creanțe sau datorii cu termene de decontare sub un an şi sunt legate de activitatea de decontare. întreprinderile efectuează în mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii sau de lucrări executate. Toate aceste operaţiuni. .1. Definirea şi evaluarea datoriilor şi a creanţelor comerciale Ca urmare a derulării activităţii. .prestare de servicii echivalente .

765) după cum diferenţa de curs este nefavorabilă sau favorabilă. aceste reduceri apar într-o factură ulterioară de reducere şi prin înregistrări contabile se va reduce creanţa respectiv datoria iniţială. Evaluarea datoriilor şi creanţelor comerciale se face la valoarea lor nominală de rambursare.creanţele în lei. rămase neachitate. termenul de decontare fiind. ca structură a activelor circulante.datoriile în lei.186) la finele fiecărei luni.creanţele în valută.datoriile în valută. Diferenţele de curs ce apar între data înregistrării datoriei sau creanţei în valută şi data plăţii sau încasării acestora reprezintă cheltuieli sau venituri financiare (665. sunt asimilate unor active în decontare şi reprezintă drepturi cuvenite creditorilor ca persoane ce au avansat valori economice terţilor(debitorilor) de a pretinde de la aceştia un echivalent valoric sau o contraprestaţie. Conform reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (art. la valoarea nominală. valoarea de înregistrare a datoriilor şi creanţelor este valoarea netă rămasă după deducerea acestor reduceri. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii a)Conturile utilizate 120 . Dacă se acordă şi reduceri financiare de natura sconturilor. Datoriile şi creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. .2. în vigoare la data bilanţului ceea ce înseamnă că se vor înregistra diferenţele de curs. 5. sub un an. la valoarea nominală diminuate cu ajustările constituite pentru deprecierea creanţelor faţă de clienţii incerţi. de regulă. Dacă se acordă şi reduceri comerciale ulterioare de natura risturnurilor. în vigoare la data bilanţului. Datoriile şi creanţele în valută se evaluează la cursul de schimb în vigoare la data tranzacţiei. rămase neîncasate. la cheltuieli respectiv venituri financiare după caz. ceea ce presupune înregistrarea diferenţelor de curs.Creanţele comerciale. Diferențele de curs constatate se înregistrează la cheltuieli sau venituri financiare. comunicat de BNR. se întocmeşte factură separată de reducere şi prin înregistrări contabile se va reduce creanţa respectiv datoria iniţială. după caz. cât şi în valută. În bilanţ datoriile şi creanţele sunt evidenţiate astfel: . Dacă se practică între furnizor şi client reduceri comerciale de natura rabaturilor şi remizelor(reduceri acordate în momentul facturării). la cursul de schimb al BNR. creanțele şi datoriile în valuta se evaluează la cursul de schimb comunicat de BNR din ultima zi din luna. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. la cursul de schimb valutar al BNR. . . la cheltuieli respectiv venituri financiare după caz.1.

. Factura este documentul de bază utilizat pentru consemnarea transferului de proprietate şi înregistrarea datoriei. . . 40 „Furnizori şi conturi asimilate” având următoarea structură: 401 „Furnizori” 403 „Efecte de plătit” 404 „Furnizori de imobilizări” 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” 408 „Furnizori facturi nesosite” 409 „Furnizorii debitori” Contabilitatea analitică a furnizorilor se ţine pe fiecare persoană juridică sau fizică în parte (grupate pe furnizori interni şi furnizori externi) iar în cadrul acestora pe termene de plată.valoarea materialelor nestocabile şi a energiei şi apei facturate de terţi şi incluse direct pe cheltuieli. facturate de furnizor. Derularea operaţiunilor cu furnizorii se realizează pe baza contractelor economice sau pe baza unor comenzi ferme.valoarea facturilor primite. . Datoria devine exigibilă la termenul de plată stipulat în contract şi în factură. aceasta să se transforme în datorie exigibilă. funcţia contului este: Se creditează cu: . . iar în contabilitate se va înregistra o datorie potenţială(probabilă). se face precizarea potrivit căreia se vor grupa distinct datoriile rezultate: .valoarea ambalajelor primite care circulă în sistem de restituire. lucrări şi servicii pentru activitatea de exploatare iar pe debit modalitatea de stingere a acestor datorii. Contul 401 „Furnizori” este un cont de datorii pe termen scurt (ct.Datoriile faţă de furnizori provin ca urmare a achiziţionării pe credit comercial: .valoarea avansurilor facturate. Atunci când bunurile sosesc fără factură (datorită unor condiţii obiective) ele sunt însoţite de avizul de însoţire a mărfii.din operaţiuni efectuate cu entităţile la care se deţin participaţii.valoarea lucrărilor şi serviciilor facturate de terţi şi care şi care revin activităţii de exploatare. la sosirea facturii.a imobilizărilor. În reglementările contabile în vigoare. în cazul în care acestea au fost evidenţiate anterior ca facturi nesosite. Decontările cu furnizorii se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor din gr. .valoarea stocurilor achiziţionate de la terţi. urmând ca ulterior. . P) care reflectă pe credit datoriile faţă de furnizori provenite din achiziţionări de stocuri. Detaliat. 121 .din tranzacţii cu clauză de rezervă de proprietate şi .TVA înscrisă în facturi.a stocurilor şi serviciilor.

valoarea timbrelor, biletelor de tratament şi călătorie achiziţionate; valoarea amenzilor, despăgubirilor şi penalităţilor datorate; diferenţele nefavorabile de curs valutar, constatate la sfârşitul lunii sau exerciţiului, aferente datoriilor în valută; - diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora lunar sau la închiderea exerciţiului. Se debitează cu: - sumele achitate furnizorilor; - valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate, în contul datoriei faţă de furnizori; - decontarea obligaţiilor faţă de furnizori pe seama avansurilor acordate (cu ocazia regularizării); - valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorilor; - sumele nete achitate colaboratorilor şi impozitul pe venit reţinut acestora; - valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării; - valoarea sconturilor obţinute de la furnizori; - valoarea produselor acordate ca plată în natură; - datorii prescrise sau anulate; - diferenţele favorabile de curs constatate în momentul decontării datoriilor în valută sau la sfârșitul lunii respectiv la finele exerciţiului pentru datoriile în valută neachitate; - diferenţele favorabile de curs aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, constatate la decontare sau cu ocazia evaluării la finele lunii sau la închiderea exerciţiului. Soldul creditor reflectă datorii neachitate faţă de furnizori. Contul 404 „Furnizori de imobilizări” cont de datorii pe termen scurt(ct. P) evidenţiază decontările cu furnizorii ca urmare a achiziţionării de imobilizări necorporale sau corporale, precum şi pentru lucrări şi servicii executate de terţi pentru activitatea de investiţii. Se creditează cu datoriile faţă de furnizorii de imobilizări pentru: - valoarea imobilizărilor necorporale sau corporale achiziţionate şi facturate de terţi; - valoarea ratelor de leasing financiar şi a dobânzii aferente, facturată de locator; - valoarea avansurilor acordate; - TVA din facturi; - valoarea despăgubirilor, amenzilor ş penalităţilor datorate; - diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul lunii sau exerciţiului financiar, din evaluarea datoriilor în valută neachitate, idem pentru diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei neachitate şi care se exprimă în funcţie de cursul unei valute.

-

122

Se debitează cu stingerea datoriilor astfel: - cu sumele achitate şi cu avansurile acordate şi regularizate; - cu valoarea garanţiilor depuse la terţi; - efectele comerciale de plătit acceptate în contul datoriei iniţiale faţă de furnizori; - valoarea sconturilor obținute; - diferenţele favorabile de curs constatate la decontarea datoriilor în valută sau cu ocazia evaluării acestora la finele lunii sau exerciţiului, idem pentru diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei şi care se exprimă în funcţie de cursul unei valute. Soldul creditor reflectă datoriile faţă de furnizorii de imobilizări. Atunci când stocurile sosesc în întreprindere şi sunt recepţionate doar pe baza avizului de însoţire a mărfii, factura urmând să sosească ulterior, datoriile estimate de furnizor se înregistrează la contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” care este un cont de datorii pe termen scurt (ct P). Se creditează cu: - valoarea stocurilor recepţionate sosite fără factură - valoarea lucrărilor terminate şi a serviciilor executate de terţi, încă nefacturate - TVA neexigibilă aferentă - diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută la sfârşitul lunii sau exerciţiului, idem pentru diferenţele nefavorabile aferente datoriilor în lei dar care se exprimă în funcţie de cursul unei valute. Se debitează cu: - valoarea facturilor sosite - diferenţele favorabile de curs stabilite la sfârşitul lunii sau exerciţiului cu ocazia evaluării datoriilor în valută sau a datoriilor în lei dar exprimate în funcţie de cursul unei valute. Soldul creditor reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care nu sau primit facturi. Pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori se pot utiliza efectele comerciale care semnifică în fond stingerea datoriei iniţiale cu o datorie nouă. Îndeplinind funcţia de credit comercial, efectele comerciale de plătit (bilet la ordin,cambie etc.) se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor: 403 Efecte de plătit şi 405 Efecte de plătit pentru imobilizări Ambele sunt conturi de datorii pe termen scurt, stabilite pe bază de efecte comerciale(ct.P). Contul 403 „Efecte de plătit” se creditează cu valoarea efectelor comerciale emise sau acceptate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori şi cu diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de plătit în valută, stabilite la finele lunii sau exercițiului.

123

Se debitează cu valoarea efectelor comerciale achitate la scadenţă şi cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente efectelor de plătit în valută constatate la decontare sau cu ocazia evaluării la sfârşitul lunii sau exerciţiului. Soldul creditor reflectă datorii, respectiv valoarea efectelor comerciale de plătit. Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” are o funcţiune identică cu cea a contului 403, cu deosebirea de conţinut că aceste efecte comerciale sunt utilizate în relaţiile de decontare cu furnizorii de imobilizări. Societăţile comerciale care au datorii stabilite pe bază de efecte comerciale trebuie să urmărească efectele în ordinea scadenţelor utilizând registrul scadenţar pentru efectele de plătit. În categoria decontărilor cu furnizorii se includ şi avansurile acordate acestora. Spre deosebire de celelalte conturi din gr. 40 care reflectă datorii ale întreprinderii faţă de terţii comerciali, avansurile acordate furnizorilor evidențiate cu ajutorul contului 409 „Furnizori – debitori” înregistrează creanţele întreprinderii faţă de aceştia. La acest cont se ţine de asemenea evidenţa creanţelor faţă de furnizori pentru ambalajele care circulă în sistem de restituire – facturare proformă de furnizori. Pentru avansurile acordate furnizorilor aceştia trebuie să emită facturi în termen de 3 zile de la data încasării sumelor. Ct 409, cont de creanțe, după funcţia contabilă de activ, se dezvoltă în următoarele conturi operaţionale: 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor şi 4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări. Se debitează cu valoarea avansurilor facturate de furnizori, cu valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la furnizor precum şi cu diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la sfârşitul lunii sau exercițiului a avansurilor în valută acordate şi a creanţelor exprimate în lei dar a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. Se creditează cu valoarea avansurilor decontate cu furnizorii cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia, cu valoarea ambalajelor(care circulă în sistem de restituire) înapoiate furnizorilor precum şi cu valoarea acestor ambalaje degradate, valoarea ambalajelor(care circulă în sistem de restituire) nerestituite furnizorilor, reţinute pentru nevoi proprii precum şi cu diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia evaluării la finele lunii sau exerciţiului a avansurilor în valută nedecontate la această dată. Soldul debitor al contului reprezintă avansurile acordate furnizorilor, nedecontate. B)Reducerile acordate de furnizori clienţilor şi contabilizarea acestora În practică se întâlnesc adesea situaţii în care furnizorul acordă clienţilor o serie de reduceri. Reducerile se clasifică în:

124

- reduceri comerciale: rabatul, remiza şi risturnul - reduceri financiare: scontul. Atât rabatul cât şi remiza sunt reduceri comerciale care se acordă în momentul facturării. Fiind acordate în momentul facturării, aceste reduceri nu se înregistrează în contabilitate. Astfel se va înregistra în contabilitate la creanţe din vânzări (ct. 411) respectiv la datorii din cumpărări, doar valoarea netă rezultă ca urmare a aplicării acestor reduceri. Risturnurile sunt reduceri de preţ ulterioare acordate asupra ansamblului de operaţii efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei perioade determinate (trimestrul, semestrul, anul). În situaţia în care reducerile comerciale se acordă ulterior, după o anumită perioadă de la livrare şi facturare, aceste reduceri se vor înscrie în facturi de reducere, care vor fi contabilizate deoarece modifică nivelul facturii iniţiale reducând creanţele la furnizor şi datoriile la cumpărător. Reflectarea în contabilitate a reducerilor comerciale acordate ulterior pe baza unei facturi de reducere presupune: - la furnizor scad creanțele inițiale fata de clienți 709 „Reduceri comerciale acordate” = 4111 „Clienți” - la cumpărător scad datoriile inițiale faţă de furnizori 401 „Furnizori” = 609 „Reduceri comerciale primite” Scontul este o reducere financiară acordată clienţilor care îşi achită cumpărăturile înaintea termenului normal de exigibilitate. Scontul se calculează prin aplicarea unei cote procentuale valorii facturii. Scontul se înregistrează în contabilitate astfel: - în contabilitatea furnizorului, ca o cheltuială financiară la ct. 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” - în contabilitatea clientului, ca un venit financiar la ct. 767 „Venituri din sconturi obţinute”.

c)Contabilizarea operaţiunilor privind decontările cu furnizorii Având în vedere că în paragrafele anterioare au fost deja exemplificate operaţiunile de aprovizionări cu stocuri pe credit comercial clasic, aprovizionări cu stocuri pentru care nu s-au întocmit încă facturi, în continuare se vor prezenta alte operaţiuni generate de decontările cu furnizorii: c1) achiziții pe credit cambial Exemplu: SC „Timiş” recepţionează în baza facturii primite de la furnizorul SC „Olt” materii prime în valoare de 5.000 lei + 24% TVA. Pentru achitarea acestei facturi SC „Timiş” emite un bilet la ordin care este acceptat de furnizorul SC „Olt”, efect pe care îl plăteşte la scadenţă. - recepţia materiilor prime % = 401 „Furnizori” 6.200 301 „Materii prime” analitic: SC „Olt” 5.000

125

4426 „TVA deductibilă” 1.200 - emiterea biletului de ordin şi acceptarea lui de către furnizor 401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit” 6.200 analitic SC „Olt” - achitarea efectului comercial la scadenţă 403 „Efecte de plătit” = 512 „Conturi la bănci” 6.200 c2) avansuri acordate furnizorilor de stocuri Exemplu: SC „ABC” acordă în 2 decembrie furnizorului său de mărfuri SC „XYZ” (prin ordin de plată), un avans în valoare totală de 6.200 lei. După 3 zile, adică în 5 decembrie primeşte factura de la furnizor pentru avansul acordat. În data de 10 decembrie se recepţionează pa bază de factură, mărfuri de la SC „XYZ” în valoare de 7.000 lei+ 24% TVA. În data de 12 decembrie se procedează la regularizarea operaţiunilor cu furnizorul, achitând diferenţa datorată din contul de la bancă. - acordarea avansului 401 „Furnizori” = 512 „Conturi la bănci” 6.200 analitic: SC „XYZ” - primirea facturii pentru avansul deja acordat % = 401 „Furnizori” 6.200 409 „Furnizori – debitori” analitic: SC „XYZ” 5.000 analitic: SC „XYZ” 4426 „TVA deductibilă” 1.200 - recepţia mărfurilor pe baza facturii % = 401 „Furnizori” 8.680 371 „Mărfuri” analitic: SC „XYZ” 7.000 4426 „TVA deductibilă” 1.680 - decontarea operaţiunilor cu furnizorul şi achitarea diferenţei datorate

% 8.680 409 „Furnizori – debitori” 5.000 analitic: SC „XYZ” 4426 „TVA deductibilă” 1.200 512 „Conturi la bănci” 2.480 Practic SC „ABC” (cumpărătorul) a mai avut de plătit în plus faţă de avansul deja acordat: - diferenţa pentru marfă 7.000- 5.000= 2.000 - TVA aferentă diferenţei 2.000* 24/1000= 480 diferenţă totală de plătit 2.4 0 8 5.1.3. Contabilitatea decontărilor cu clienţii a. Conturile utilizate

401 „Furnizori” = analitic SC „XYZ”

126

. reprezentând creanţe comerciale pe termen scurt.creanţa scadentă aferentă ratelor lunare de leasing financiar. .avansuri facturate clienţilor. Se creditează cu ocazia decontării creanţelor prin încasare sau prin efecte comerciale acceptate de la clienţi. ca structuri distincte. În detaliu funcţia contului este: Se debitează cu: . Ct. 127 . Clienţii sunt litigioşi în situaţia în care s-a deschis o acţiune judecătorească pentru recuperarea sumelor care fac obiectul creanţelor. A) şi are următoarea funcţiune: Se debitează cu creanţele faţă de clienţi rezultate din vânzări. care anterior figurau la facturi de întocmit. pe credit comercial. De asemenea se vor evidenţia separat creanţele rezultate din tranzacţii cu clauză de rezervă de proprietate şi cele avute la entităţile la care se deţin interese de participare.dobânda lunară aferentă ratelor de leasing financiar.venituri înregistrate în avans aferente perioadelor următoare. În contabilitate sunt delimitate şi evidenţiate. (ct. iar în cadrul acestora pe fiecare termen de încasare. .valoarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate.Urmare a derulării vânzărilor. Creanţele sunt incerte în situaţia în care acestea nu s-au încasat la termenul convenit şi există lipsă de încredere în capacitatea financiară a acestor parteneri comerciali de a-şi onora obligaţiile. Contabilitatea sintetică a decontărilor cu clienţii se realizează cu ajutorul conturilor din gr. . la livrare când se realizează transferul de proprietate. 41 „Clienţi şi conturi asimilate” cu următoarea componenţă: 411 „Clienţi” 4111 „Clienţi” 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” 413 „Efecte de primit de la clienţi” 418 „Clienţi – facturi de întocmit” 419 „Clienţi creditori” Contabilitatea analitică a clienţilor se organizează pe categorii de creanţe (grupate pe creanţe interne şi externe) şi pe fiecare persoană juridică sau fizică în parte.cont de creanțe. Creanţele se înregistrează în contabilitate pe baza facturii. În cazul în care se fac livrări pentru care nu s-au întocmit încă facturi. creanțele se înregistrează în contabilitate în baza avizului de însoţire a mărfurilor. 4111 „Clienţi”. rezultă creanţele comerciale. . a mărfurilor sau ca urmare a realizării şi facturării de lucrări şi servicii specifice activităţilor de exploatare. a producţiei.valoarea la preţ de vânzare plus TVA aferentă livrărilor facturate. lucrărilor executate şi serviciilor prestate şi facturate. respectiv din realizări de lucrări şi servicii la nivelul valorilor exprimate în preţ de vânzare plus cota de TV A aferentă. creanţele incerte sau în litigiu.

amenzi şi penalităţi datorate de clienţi.creanţele devenite incerte sau litigioase. . la sfârşitul exerciţiului a creanţelor litigioase în valută.despăgubiri.sumele încasate de la clienţi.creanţele nerecuperate. Ct.creanţele devenite incerte sau litigioase preluate din ct.valoarea cecurilor şi efectelor comerciale acceptate.decontarea avansurilor încasate de la clienţi. . . Concomitent cu constatarea caracterului incert sau litigios al creanţelor şi transferarea lor din contul 4111 la ct 4118.valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării. .valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire. . . . valoarea ambalajelor trimise clienţilor şi care circulă în sistem de restituire. . Soldul debitor reprezintă creanțele întreprinderii faţă de clienţi. facturate. neîncasate.valoarea sconturilor acordate clienţilor.creanţe reactivate.creanţele recuperate ca urmare a încasării lor. primite de la clienţi. . Soldul debitor al contului reflectă creanţele incerte sau litigioase rămase neîncasate. Se creditează cu: . se va proceda la constituirea unei ajustări pentru deprecierea creanţelor utilizând - - 128 . . . . A) şi are următoarea funcţiune: Se debitează cu: .diferenţele favorabile de curs valutar rezultate cu ocazia evaluării la sfârşitul lunii sau exerciţiului a creanţelor în valută respectiv a creanţelor în lei dar a căror decontare se face în raport de cursul unei valute.idem pentru diferenţele de curs aferente creanţelor exprimate în lei şi decontate în raport de cursul unei valute. 4111. trecute pe pierderi cu prilejul scoaterii din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu. la finele lunii sau exerciţiului. aplicând principiul prudenţei.valoarea garanţiilor reţinute de terţi. . Se creditează cu: .diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării creanţelor în valută respectiv cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau exerciţiului.diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia evaluării. .diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasării creanţelor litigioase în valută sau cu ocazia evaluării lor. 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” este un cont de creanțe reprezentând creanţe pe termen scurt comerciale (ct.

valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu: .valoarea ajustărilor diminuate sau anulate prin trecerea lor la venituri la ct. În fond se stinge creanţa iniţială pe bază de factură şi apare o creanţă pe bază de efecte comerciale evidenţiată în contabilitate cu ajutorul contului 413 „Efecte de primit de la clienţi”. nu s-au întocmit facturi.clienţi”. Se debitează cu: . 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor.diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării respectiv evaluării la sfârşitul lunii sau exerciţiului a efectelor comerciale de primit în valută. incerţi sau cu care societatea se află în litigiu. Livrările efectuate sau lucrările executate şi serviciile prestate. aferente creanţelor depreciate faţă de clienţi. În vederea recuperării creanţelor de la clienţi se pot accepta de către furnizori. bilete la ordin) care se preiau în portofoliu în calitate de beneficiari ai acestora.valoarea efectelor comerciale depuse la bancă pentru încasare la scadenţă(ct.clienţi” are următoarea funcţiune: Se creditează cu: . pentru care. 413 este ordonat pe termene scadente şi pe titularii plătitori. Se debitează cu: . sau în caz de necesităţi de lichidităţi. înainte de scadenţă. efecte comerciale(cambii.cont rectificativ al valorii de înregistrare a creanţelor(rectifică prin scădere) cu funcţie de pasiv. Ct. Nivelul acestei deprecieri se va stabili la nivelul pierderii probabile şi se va aprecia pentru fiecare client dubios în parte ţinând cont de valoarea nominală a creanţei (inclusiv TVA) care se va înmulţi cu gradul estimat de nerecuperare. dar a 129 . constatate la sfârşitul lunii sau exerciţiului. Soldul creditor reflectă ajustările constituite. acestea se vor urmări în ordinea scadenţelor utilizând registrul scadenţar pentru efectele de primit. . prin trecerea lor pe cheltuieli la ct 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”.ct.diferenţele favorabile de curs valutar. din motive obiective. inclusiv TVA aferentă. 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”. de creanţe comerciale. cont de active. . ct. 5113). 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor. Deoarece efectele comerciale © depuse la încasare. preluate în portofoliu de la clienţi. pentru clienţii dubioşi. aferente efectelor comerciale în valută. la scadenţă.valoarea ajustărilor constituite. La serviciul financiar al întreprinderii. Soldul debitor reflectă valoarea creanțelor neîncasate stabilite pe bază de efecte comerciale neajunse la scadenţă.valoarea efectelor comerciale încasate direct de la client(512). .

. pentru care nu s-au întocmit încă facturi. se încadrează şi contul 419 „Clienţi. . Se creditează cu: . primite de la clienţi. evidenţiind datoriile faţă de clienţi pentru avansurile încasate de la aceştia.diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării avansurilor în valută sau aferente acestora la finele exerciţiului. . 418 „Clienţi. aferente creanţelor în valută. constatate la sfârşitul lunii sau exerciţiului. P).valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire.valoarea bunurilor livrate. Se debitează cu: . . .diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturării sau constatate la finele lunii sau exerciţiului pentru creanţele în valută.facturi de întocmit”. . Soldul debitor evidențiază creanţe faţă de clienţi pentru care nu sau întocmit încă facturi.valoarea avansurilor decontate pe seama facturilor emise pentru livrările sau prestaţiile ulterioare.valoarea avansurilor facturate clienţilor în cel mult trei zile de la încasare. Aceste datorii comerciale se vor deconta pe măsura facturării livrărilor sau prestaţiilor ulterioare. Soldul creditor oglindește datorii faţă de clienţi pentru avansuri încasate şi nedecontate încă. cont de datorii comerciale (ct. Se debitează cu: . stabilite la închiderea lunii sau exerciţiului. inclusiv TVA neexigibilă aferentă. Se creditează cu: . În grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate” alături de conturile menţionate anterior şi care oglindesc creanţe comerciale fiind conturi de active.valoarea facturilor întocmite(cu care ocazie TVA neexigibil devine TVA colectat). a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către clienţi.creditori”. Este un cont de creanțe şi anume de creanţe comerciale cu funcţie de activ.valoarea ambalajelor nerestituite de clienţi. urmând a se încasa doar diferenţa dintre nivelul total al facturii şi avansul încasat.diferenţele favorabile de curs valutar.căror valoare este bine determinată. . reprezintă venituri ale perioadei în care s-au realizat aceste livrări şi simultan trebuie înregistrate şi creanţele la ct.valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire predate şi facturate clienţilor. Tot la acest cont se ţine evidenţa ambalajelor care circulă în sistem de restituire. b) Contabilizarea operaţiunilor privind decontările cu clienţii 130 .diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor primite în valută.

b1) Vânzări pe credit cambial Exemplu: SC „Oltul” livrează şi facturează SC „Timiş” produse în valoare în valoare de 5.000 analitic: SC „IT” produselor finite” 4428 „TVA neexigibilă” 4.facturi de = % 24. efectul comercial este acceptat de SC „Oltul” şi intră în portofoliul acestei societăţi. Ulterior SC „FB” întocmeşte şi trimite factura SC „IT”.încasarea creanţei 512 „Conturi curente la bănci” = 411 „Clienţi” 24.800 şi 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 14.000 lei(în preţ de vânzare) + 24% TVA. SC „Timiş” emite un bilet la ordin pentru achitarea obligaţiilor sale.facturi de întocmit” 24. SC „Oltul” depune la bancă spre încasare acest efect comercial la scadenţă şi înregistrează încasarea.800 .200 analitic SC „Timiş” analitic SC „Timiş” .800 întocmit” 701 „Venituri din vânzarea 20. Valoarea în cost de producţie a produselor este de 14.emiterea facturii 411 „Clienţi” = 418 „Clienţi.000 produselor finite” 4427 „TVA colectată” 1.800 131 .depunerea la bancă spre încasare a biletului la ordin 5113 „Efecte de încasat”= 413 „Efecte de primit 6.acceptarea biletului la ordin şi primirea lui în portofoliu 413 „Efecte de primit de la clienţi”= 411 „Clienţi” 6.200 la bănci b2) Livrări de stocuri cu facturare ulterioară Exemplu: SC „FB” livrează SC „IT” produse pe baza avizului de însoţire a mărfii în valoare de 20.000 lei.200 analitic: SC „Timiş” 701 „Venituri din vânzarea 5.800 analitic: SC „IT” analitic: SC „IT” şi 4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată” 4.000 stocurilor de produse” .livrarea produselor 418 „Clienţi.încasarea contravalorii creanţelor stabilite pe bază de efecte comerciale 512 „Conturi curente = 5113 „Efecte de încasat” 6. . .000 lei+ 24% TVA. Se încasează creanţa de la SC „IT”.200 şi 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite”(la cost stocurilor de produse” de producție) .livrare şi facturare de produse 411 „Clienţi” = % 6.200 de la clienţi” analitic: SC „Timiş” .

SC „X” SA este declarată în faliment şi nu se mai poate recupera creanţa.salariile datorate (ct. o reprezintă cheltuielile privind salariile.600 deprecierea creanţelorpentru deprecierea clienţi” activelor circulante” analitic: SC „X” 5. Din analizele efectuate rezultă că societatea se confruntă cu severe dificultăţi financiare. 423) .000 şi debitori diverşi analitic: SC „X” 4427 „TVA colectată” 24. scadenţa fiind deja depăşită cu 270 de zile.scoaterea din evidenţă a creanţei faţă de SC „X” % = 4118 „Clienţi incerţi sau 124.constituirea unei ajustări pentru deprecierea creanţei(124. 428) 132 .ajutoare materiale datorate (ct.analitic: SC „IT” b3) Creanţe incerte sau în litigiu Exemplu: La finele exerciţiului N.000 analitic: SC „X” analitic: SC „X” . cu ocazia inventarierii şi evaluării creanţelor sale SC „Favorit” SA constată: .anularea ajustării constituite în acest scop 491 „Ajustări pentru = 7814 „Venituri din ajustări 111. 421). Înregistrări în exerciţiul N .trecerea la creanţe incerte a drepturilor faţă de SC „X” 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”= 4111 „Clienţi” 124.creanţa comercială asupra clientului SC „X” SA de 124.2.000* 90/100= 111.000 lei din care TVA este de 24. 425. ca atare se scoate din evidenţă.000 654 „Pierderi din creanţe în litigiu” 100. .600) 6814 „Cheltuieli de exploatare = 491 „Ajustări pentru 111. 426.000 . prezintă dubii în ceea ce priveşte posibilitatea încasării ei. În exerciţiul N+1. 427.000 lei. Contabilitatea decontărilor cu personalul Una dintre cele mai mari cheltuieli înregistrate de societăţile comerciale. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul conturilor din gr.600 privind ajustări pentru deprecierea creanţelordeprecierea activelor clienţi” circulante” analitic: SC „X” Înregistrări în exerciţiul N+1 .42 „Personal şi conturi asimilate” care evidențiază distinct : . 424.alte decontări cu personalul (ct. gradul de nerecuperare fiind de 90%. contribuţiile şi impozitele legate de salarii.

pontajul lucrărilor etc. Se debitează cu: .reţinerile din salarii reprezentând contribuţia personalului la asigurările de sănătate .alte reţineri: rate. În acest caz pe lângă contul 421 „Personal-salarii datorate” se va utiliza şi contul 425 „Avansuri acordate personalului”. 133 . Plata salariilor se face. foaie colectivă de pontaj. lunar. se operează. la data stabilită în contractul de muncă. situaţia prezenţelor şi a absenţelor etc.. etc. cotizaţii sindicale. desfășurătorul îndemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat. Din venitul brut din salarii. .. datorate personalului. Contul 421 „Personal-salarii datorate” este un cont de datorii pe termen scurt (cont de pasiv). imputaţii. • Documente privind stabilirea salariilor: stat de salarii pentru angajaţi. • Documente privind producţia obţinută: bon de lucru individual. listă de îndemnizaţii pentru concediul de odihnă. chirii. .contribuţii sociale obligatorii: • Contribuţia personalului la asigurările sociale: 10.5% • Contribuţia la fondul de şomaj: 0.avansul chenzinal acordat.lichidare (sau chenzina a II-a). . de regulă. bon de lucru colectiv.reţinerile din salarii reprezentând contribuţia personalului la fondul de şomaj. la un interval de două săptămâni sub forma: . Mărimea drepturilor salariale se consemnează în final în statul de plată. Se creditează: cu salariile şi alte drepturi asimilate salariilor. etc.contribuţii sociale facultative: contribuţii la schemele facultative de pensii ocupaţionale. . listă de avans chenzinal.reţinerile din salarii reprezentând contribuţia personalului la asigurările sociale. Contabilitatea salariilor datorate Documentele primare care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat se grupează astfel: • Documente privind prezenţa la lucru şi la volumul de muncă prestată: fişă de pontaj. Există posibilitatea acordării salariilor şi în două tranşe..2. raport de producţie şi salarizare. condică de prezenţă.avansului (sau chenzina I). în statul de plată următoarele reţineri: . stat de salarii pentru colaboratori. . Restul de plată se achită personalului.5% • Contribuţia la asigurările sociale de sănătate: 5. în luna următoare celei la care se referă.5% • Impozitul pe venituri de natura salariilor . .reţinerile din salarii reprezentând impozitul pe veniturile din salarii.1.5.

valoarea produselor acordate salariaţilor ca plată în natură. în contractul de muncă se prevede plata salariilor în două tranşe: avans şi lichidare.- reţinerile din salarii reprezentând avansul chenzinal acordat. ajutoare materiale sau participare la profit. Se debitează cu: sumele achitate personalului precum şi cu drepturile de personal neridicate. neridicate la termen. Întreprinderile care plătesc salariile o singură data (lunar) folosesc doar contul 421 şi nu se mai pune problema reţinerii din salarii a avansurilor. chiriilor şi a altor reţineri în favoarea terţilor cum ar fi contribuţia la schemele facultative de pensii ocupaţionale. în contabilitate se va utiliza pe lângă contul 421 şi contul 425 „Avansuri acordate personalului”. etc. Soldul creditor reflectă sumele datorate de întreprindere personalului sub formă de salarii. din ajutoarele materiale. Se creditează cu avansurile reţinute din salarii sau după caz. Înregistrarea sumelor datorate de angajator la fondul de garantare se realizează astfel: 6458 „Alte cheltuieli privind = 4381 „Alte datorii sociale” asig. însă. Se creditează cu sumele reţinute din salarii sau ajutoare materiale a ratelor. este un cont de datorii pe termen scurt (cont de pasiv). deci creanţe ale întreprinderii faţă de personal.şi protecţia socială” -fond garantare creanţe salariale . Se creditează cu: sumele datorate personalului reprezentând salarii. salariile nete achitate. Se debitează cu avansurile acordate personalului. un cont de creanţe curente faţă de personal (cont de activ). în cotă de 0. Soldul creditor reprezintă sumele reţinute datorate terţilor.25% aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se evidenţiază cu ajutorul contului 426 „Drepturi de personal neridicate”.plata obligaţiei: 4381 „Alte datorii sociale” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 134 . Pentru evidenţa reţinerilor de rate. pensii alimentare. Soldul debitor reprezintă avansurile acordate. cont de datorii pe termen scurt (cont de pasiv). Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la Fondul de garantare a creanţelor salariale. Se debitează cu sumele achitate terţilor. chirii şi a popririlor pe baza unor sentinţe judecătoreşti (despăgubiri.) se utilizează contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”. drepturile de personal neridicate. reţineri din salarii datorate terţilor. aferente exerciţiilor precedente prescrise. astfel încât la nivelul anului să nu depăşească echivalentul în lei a 200 de euro. Dacă. Soldul creditor reprezintă drepturi de personal neridicate.

cu salariile =421 „Personal-salarii datorate” 1.analitic: Camera de Muncă Exemplu: S.650. În data de 2 decembrie se varsă din contul de la bancă în lei.650.000* 5. -contribuţia personalului la fondul de şomaj 0.impozitul pe venituri din salarii 200.000 valoarea în cost de producţie a acestora.5% = 8250).600. sumele se transferă în conturile de card ale acestora.000* 0.. la organul fiscal competent.75% din fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de muncă -0.000 lei salariul în bani şi 50. conform listelor de plată în valoare totală de 500. restul de plată în bani de 577. unităţile mai datorează un comision Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) de : -0.000 lei din care :1.popriri (rate.250). .000 lei. Reflectarea în contabilitate a acestui comision se realizează în felul următor: 635 „Chelt.A fabrică de detergenţi acordă în data de 17 noiembrie salariaţilor.750 şi se eliberează produse finite (detergenţi şi săpun) pentru partea în natură aferentă salariilor pe luna decembrie de 50. avansul. despăgubiri) 50.C „Crinul” S. Din veniturile salariale se reţine : .fond garantare creanţe salariale Gestionarea fondului se face de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin Agenţiile judeţene. La sfârşitul lunii noiembrie se calculează şi înregistrează salariile datorate personalului.000 personalului” .650. în valoare totală de 1. Se va înregistra şi constituirea fondului pentru plata creanţelor salariale aferent lunii noiembrie şi se va vira la organele competente. . Se va înregistra de asemenea comisionul de 0.000 lei.înregistrarea salariilor datorate pe luna noiembrie: 641 „Chelt.000* 10.speciale-taxe şi taxe şi vărs.650.000 lei. Pentru TVA aferent produselor acordate se va înregistra suportarea acesteia pe cheltuielile unităţii.000 lei valoarea produselor obţinute de întreprindere. . în baza centralizatorului Statelor de plată.000 lei.asimilate” vărs. Angajatorii au obligaţia plăţii şi declarării lunare a contribuţiei la Fondul de garantare.avansuri acordate 500.5% (1. în conturile de card ale salariaţilor.5% (1.000 135 . .650.asimilate” .achitarea pe 17 noiembrie a avansului 425 „Avansuri acordate =5121 „Conturi la bănci în lei” 500.5% (1. În legătură cu fondul de salarii lunar.contribuţia personalului la asigurări sociale 10.cu alte impozite = 447„ Fd. -contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 5.5% = 173. până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.75% datorat ITM.5% = 90750).25% din fondul de salarii realizat pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor.

la bănci în lei” 4125 -fd.pers.la fd.pentru îngrijirea copilului bolnav. angajatorii mai au şi obligaţia de a acorda personalului concedii medicale şi îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în următoarele situaţii: . .pers. .achitarea pe 2 decembrie a chenzinei a doua în bani şi a produselor ca salarizare în natură: 421 „Personal-salarii = % 627.Personalului” .650.000x0.înregistrarea TVA aferent produselor acordate (50.000 * 24/100=12.750 datorate” 5121 „Ct.achitarea obligaţiei privind fondul de garantare: 4381 „Alte datorii sociale” =5121 „Ct. Privind =4381 „Alte datorii sociale” 4125 asig şi prot.2.şomaj” 8250 444 „Impozit pe venituri de natura salariilor” 200.pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.la bănci în lei” 577. .” 500. De garantare creanţe salariale .asig soc.000 . Cu alte imp.000) 635 „Chelt.000 427 „Reţineri din salariile datorate terţilor” 50.pt.000 .soc” 173.la asig.pentru risc maternal.pentru maternitate.000 425 „Avansuri acordate pers.garantare creanţe salariale .asimilate „ -înregistrarea fondului de garantare a creanţelor salariale (1. Contabilitatea ajutoarelor materiale datorate În afară de salarii.înregistrarea reţinerilor din salarii 421 „Personal-salarii = % 1.25%/100=4125) 6458 „Alte chelt.372) 635 „Chelt cu alte imp = 447 „Fonduri speciale-taxe 12372 taxe şi vărs. = 4427 „TVAC” 12.250 datorate „ 4312 „Contrib.000 * 0.asimilate” şi vărsăminte asimilate analitic: Camera de muncă 5. de sănătate” 90.650. .socială” -fd.000 taxe şi vărsăm.înregistrarea comisionului datorat ITM (1.250 4314 „Contrib.angaj. 136 .750 4372 „Contrib.2.pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli sau accidente.750 345 „Produse finite” 50.022.75%= 12.

. astfel: . la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Ct 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” are următoarea funcţiune: Se creditează: .de către angajator. .Calculul sumelor datorate pentru situaţiile amintite anterior se realizează pe baza certificatului de concediu medical. În restul cazurilor (maternitate. . Sumele plătite de întreprindere angajaţilor sub formă de concedii şi îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate (pentru partea suportată din bugetul asigurărilor sociale de sănătate) se reţin din contribuţia datorată de angajator pentru concedii şi îndemnizaţii în luna respectivă. . risc maternal. din prima şi până în a V-a zi de incapacitate temporară de muncă.nr.4313.cu reţinerea avansului acordat (425). (Lg. Exemplu: 137 .cu îndemnizaţiile sociale datorate personalului suportate din bugetul asigurărilor sociale prin debitul ct.cu îndemnizaţiile nete achitate (512).G nr. . referitoare la modul de suportate (finanţare) a concediilor medicale pentru incapacitatea temporară de muncă.U. Se debitează: . suportate de unitate (6458).158/2005 privind concediile şi îndemnizațiile de asigurări sociale de sănătate). Soldul creditor reprezintă datoriile faţă de personal. dorim să facem unele precizări făcute de lege.cu îndemnizaţiile sociale datorate personalului. Înainte de a prezenta funcţia acestui cont.02 „Contribuţia angajatorului pentru concedii şi îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate”.cu reţinerile datorate terţilor (427). prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii temporare de muncă) concediile şi îndemnizaţiile se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. . . pentru concedii şi îndemnizaţiile de plătit. iar plata pe baza statelor pentru îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate. din fondul de salarii.din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Contabilitatea sumelor datorate pentru concedii şi îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi a modului de decontare a acestora se realizează cu ajutorul contului 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” cont de datorii pe termen scurt (ct P). . îngrijirea copilului bolnav.399/2006 pentru aplicarea O.cu reţinerea impozitului pe venituri din salarii (444).cu reţinerea contribuţiei personalului la fondul de şomaj (4372).cu reţinerea contribuţiei personalului la asigurări sociale de sănătate (4314).cu îndemnizaţiile neridicate în termen (426). începând cu ziua următoare celor suportate de angajator.

contribuţia personalului la fondul de şomaj 0. .200 lei.” 4313.000 asig.10.000 * 0. Soc.avansurile acordate 50.500 lei. Soc.000 .achitarea îndemnizaţiilor datorate 423 „Personal–ajut.000 * 5.000 lei se suportă de unitate .5% adică 300.la bănci în lei” 157. Salariilor” 425 „Avansuri acordate” 50.5%.500 fd.datorate” = 5121„Ct. la asig.500 4372 „Contrib.500.000 pt.5%= 16. . Pers. .înregistrarea sumelor datorate % = 423 „Personal – ajut. mat.la 31.contribuţia personalului la asigurări sociale 10.500 asig.000 lei din care: . întocmeşte statul de îndemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă.soc.500 lei.SC „Crinul SA”.” 4314 „Contrib.700 4312 „Contrib. Se achită îndemnizaţiile datorate personalului în 2 decembrie prin virarea sumelor în conturile de card ale acestora.contribuţia personalului la asigurări sociale de sănătate 5.pers.de sănătate” .5%.5/100 = 1. pe luna noiembrie.datorate” 300.soc.mat.02 „Contribuţia angajatorului 290.200 nat.înregistrarea reţinerilor % 142.000 * 10. adică 300.000 lei.şi prot. concedii şi îndemnizaţii de asig. sumele datorate personalului fiind de 300.290. De şomaj” 444 „Impozit pe venit de 43. adică 300.mat.300 423 „Personal – ajut. De sănătate” 16. .pers. . Privind 10.impozitul pe venituri de natura salariilor 43.000 6458 „Alte chelt.000 lei se suportă din contribuţia unităţii pentru concedii şi îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate Reţinerile din îndemnizaţiile cuvenite salariaţilor: . datorate” = 138 .la 1.5/100 = 31.

000 5.2. = 5121 „Ct la bănci în 9. cu modificările şi completările ulterioare.000 lei.înregistrarea sumelor datorate ca premii anuale din profitul realizat 643 „Chelt.400 pers.pers.la profit” . Se creditează cu sumele datorate personalului din profitul realizat. .A hotărăşte acordarea unui procent de 10% din profitul realizat în anul precedent N-1.G. la profit” lei” Nota: În anul precedent N-1.000 Particip. 139 .19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Nr.” S. Soldul creditor reprezintă primele din profit datorate personalului.particip.C.000 privind provizioanele” În anul N. de SC „F. P). „F.5. se anulează provizionul: 1518 „Alte provizioane” = 7812 „Venituri din provizioane” 10.= 424 „ Prime reprezentând 10.3.A. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale şi protecția socială 5. Se reţine impozitul de 16% şi se achită stimulentele. Contabilitatea altor decontări cu personal Sumele datorate personalului sub formă de prime din profitul realizat se evidențiază în contabilitate cu ajutorul contului 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit” cont de datorii pe termen scurt (ct.pers.la profit” de natura salariilor” .3.pers. este obligata potrivit legii sa-şi constituie un provizion la nivelul primelor ce se vor acorda.achitarea primelor 424 „Prime reprez.reţinerea impozitului pe venituri 424 „Prime reprezentând = 444 „Impozit pe venituri 1. Contabilitatea contribuţiilor la asigurările sociale (C. conform prevederilor legale (643). la acordarea premiilor sub forma participării la profit.cu primele reprez.3.la profit” particip.S) Potrivit Lg.A.B” SA personalului.600 particip. dreptul de asigurări sociale e garantat de stat prin stemul public. Exemplu: A.B. după aprobarea AGA. S. personalului: 6812 „Ch. a căror venituri şi cheltuieli reprezintă Bugetul Asigurărilor sociale.1. de exploatare = 1518 „Alte provizioane” 10. în sumă de 10. Se debitează cu impozitul pe venituri de natura salariilor reţinute din primele cuvenite personalului (444) şi cu sumele nete achitate angajaţilor (512).

angajatorii (entităţile) cu o cotă procentuală diferenţiată în funcție de condiţiile de muncă: 20.contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 5.5% indiferent de condiţiile de muncă.contribuţia angajatorului pentru îndemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate 0.423) şi se debitează cu sumele virate (512).2. Se creditează cu valoarea contribuţiei datorată de personal. Contul 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale” e un cont de datorii pe termen scurt (ct P).2% la fondul lunar de salarii. Soldul creditor reprezintă sumele datorate la asigurările sociale de către entitate. Soldul creditor evidenţiază contribuţiile individuale datorate la asigurări sociale.contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 5. Reflectarea în contabilitate a contribuţiilor la asigurările sociale (CAS) se realizează cu ajutorul conturilor 4311 şi 4312. Această dată este şi termenul pentru plata obligaţiilor. Se creditează cu valoarea contribuţiei datorată de angajator. reţinută din salarii sau îndemnizaţii de asigurări sociale (421. Contul 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” e un cont de datorii pe termen scurt (ct P). .85% la fondul lunar de salarii. la asigurările sociale (6451) şi se debitează cu sumele virate (512). 140 . Contribuie la formarea fondurilor sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale: . .8 % pentru condiţii normale. gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se constituie în principal din: . Cotele de contribuţii se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. 5. Raportarea acestor obligaţii sociale se face lunar prin formularul 100 „Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat” până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se calculează. Contabilitatea contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate (CASS) Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS) îşi exercită atribuţiile în teritoriu prin intermediul Caselor Judeţene de Pensii şi Asigurări Sociale (CJPAS). .asiguraţii (salariaţii) cu o cotă procentuală de 10.3.5% din venituri salariale lunare.

Termenul de depunere a declaraţiei reprezintă şi termenul de plată.01.5 % din venitul brut realizat lunar. Se debitează cu concediile şi îndemnizaţiile datorate personalului şi care se suportă din contribuţia unităţii (423) precum şi cu sumele virate la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (512).01 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” este un cont de datorii pe termen scurt (ct P) Se creditează cu contribuţia unităţilor la asigurările sociale de sănătate (6453) şi se debiteză cu sumele virate asigurărilor sociale de sănătate(512). Administratorul fondului este Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională şi funcționează prin intermediu Agenţiilor Judeţene de Ocupare şi Formare Profesională.02 şi 4314. Contul 4313. reţinute din salarii (421) şi din ajutoare materiale (423) şi se debitează cu sumele virate (512). Soldul creditor reflectă sumele reţinute din salarii şi nevirate încă la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Se creditează cu sumele datorate de personalul angajat la asigurări sociale de sănătate.3. Raportarea şi achitarea sumelor datorate la fondul pentru ajutor de şomaj se face pana la data de 25 ale lunii următoare celei pentru care se calculează.02 „Contribuţia angajatorului pentru îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate”Este un cont de datorii pe termen scurt(ct P). Soldul creditor reprezintă sume datorate la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Contabilitatea decontărilor privind protecţia socială Cadrul normativ care reglementează constituirea şi utilizarea fondului de şomaj este Lg. Contul 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”este un cont de datorii pe termen scurt(ct P).Contribuţiile se raportează lunar în formularul 100 „Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat până în data de 25 a lunii următoare. Reflectarea în contabilitate a acestor contribuţii se realizează cu ajutorul conturilor :4313. Cotele de contribuţii se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale.5% la suma veniturilor brute realizate lunar (în care se includ şi concediile şi indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă suportate de angajator în primele 5 zile de boală 641=423).contribuţia datorată de personalul angajat de 0.3.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. . 5. Soldul creditor reprezintă sumele datorate la asigurările sociale de sănătate.4313. Contul 4313. 141 . Se creditează cu sumele datorate reprezentând contribuţia unităţii (6453).contribuţia datorată de angajator de 0. Bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj se constituie în principal din: .

înregistrarea obligaţiilor sociale şi de protecţie socială reţinute personalului .500 4312 „Contrib. Contul 4371 „ Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” este un cont de datorii pe termen scurt (ct P).înregistrarea obligaţiilor sociale şi de protecţie socială datorate de unitate.200 lei -Contribuţia pentru concedii şi îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate 100.8%=20. 423) şi se debitează cu sumele virate (512).Contabilitatea decontărilor privind contribuţia unităţii şi a personalului la fondul de şomaj se realizează cu ajutorul conturilor 4371 şi 4372.pers.000 c) Înregistrarea obligaţiilor sociale şi de protecție socială reţinute personalului şi a impozitului pe salarii: 421 „Personal-salarii datorate”= % 16. deci datorii privind fondul de şomaj. soldul creditor evidenţiază datorii ale întreprinderii privind fondul de şomaj.2%= 5.” = 421 „Personal-sal.25% = 250 lei . 5.3.angajaţilor pt.4.la asig soc” 10.CAS aferent condiţiilor normale de muncă: 100.000* 5. De salarii 100.datorate” 100.800 lei .C.Fond pentru garantare creanţe salariale 100.000 lei este aferent condiţiilor normale de muncă.000* 20. asig. .000* 0.pers.85%= 850 lei . Contul 4372 „ Contribuţia personalului la fondul de şomaj “ este un cont de datorii pe termen scurt (ct P).000* 0. Se creditează cu contribuţia la fondul de şomaj datorată de unitate (6452) şi se debiteză cu sumele virate (512). “X” SA procedează: -calcularea contribuţiilor datorate de unitate la asigurările sociale şi protecţia socială cunoscând ca din total fd.000* 0.pers. Contabilizarea operaţiunilor referitoare la decontările privind asigurările sociale şi protecţia socială În baza centralizatorului statelor de plată S. .75% = 750 lei b) Înregistrarea fondului de salarii brut realizat 641 „Chelt.500 4314 „Contrib.soc. Se creditează cu contribuţia datorată de personal la fondul de şomaj reţinută (421.5%= 500lei .4% = 400 lei .la fd.de sănătate” 5500 4372 „Contrib.achitarea obligaţiilor sociale şi de protecţie socială a) Calcularea contribuţiei datorate de unitate: .Fond pentru accidente de muncă şi boli profesionale 100.00* 0.de şomaj” 500 142 .Contribuţia la fondul de şomaj 100.CASS 100.cu sal.000* 0. soldul creditor reflectă sumele reţinute personalului din venituri şi nevirate încă.Comision datorat ITM 100.

angajatorului = 4313.500 500 500 650 % = 5121 „Ct la bănci în lei” 4311 „Contrib.250 20.de şomaj” 4381 „Alte datorii sociale” 143 .garantare .asim”.accidente . asig.” 4313.500 5.de asig soc.pers.angajatorului pt asig.unităţii la fd. Soc.unităţii 500 ajutorul de şomaj” la fd.comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă 635 „Chelt cu alte imp = 447 „Fd.01 „Contribuţia ang.contribuţia unităţii la CASS 6453 „Contrib.01 „Contrib.de sănătate” pentru asig.” Analitic: 01 fd.de sănătate” 4371 „Contrib.şi protecţia soc.d) Înregistrarea obligaţiilor sociale şi de protecţie socială datorate de unitate .angajatorului = 4313. Sociale” .contribuţia unităţii pentru concedii şi îndemnizaţii 6453 „Contrib.” Analitic: 02 fd.800 10. la asig soc.contribuţia unităţii la fondul de şomaj 6452 „Contrib.02 „Contrib.de sănătate” .soc. analitic: comision ITM e) achitarea obligaţiilor sociale şi de protecţie socială şi a impozitului pe salarii în baza ordinului de plată: 45.angajaţilor la asig.de şomaj” 4372 „Contrib.800 la asig. 5200 pt. asig.soc de sănătate” 4313.de şomaj” .200 850 5.soc.asim 750 taxe şi vărs.speciale-taxe şi vărs.personalului la fd.de sănătate” .de sănătate” indemniz.şi protecţia soc. pt = 4371 „Contrib.soc.sociale” la asig.02 „Contrib.contribuţia unităţii la fondul pentru garantare creanţelor salariale 6458 „Alte chelt privind = 4381 „Alte datorii sociale” 250 asig.contribuţia unităţii la CAS 6451 „Contribuţia unităţii = 4311 „Contribuţia unităţii 20.angajat pt 850 pt.unit.angajatorului pt îndemn.de asig.unit la asig.contribuţia unităţii pentru fondul pt accidente de muncă şi boli profesionale 6458 „Alte chelt privind = 4381 „Alte datorii sociale” 400 asig.soc.de sănătate” 4314 „Contrib.soc” 4312 „Contrib.

cumulat de la începutul anului (RIC) 144 . 445.subvențiile de primit (445).accidente 02 fd. evidențiate cu ajutorul conturilor din gr.4. Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuieli nedeductibile. parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial. .1. Plata impozitului se face trimestrial până în data de 25 a lunii următoare trimestrului încheiat când se depune şi formularul 100 „Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat”. 444. 5. . determinarea rezultatului contabil. 44 „Bugetul statului. cluburile de noapte. Profit impozabil =V-C-Vneimpozabile+Ch nedeductibile Pentru determinare profitului impozabil.4. Contabilitatea impozitului pe profit/venit Agenţii economici au obligaţia să plătească impozitul pe profit în baza legii nr. contribuabilii sunt obligaţi să întocmească un Registru de evidenţă fiscală. 446).750 01 fd.relațiile cu alte organisme publice pentru fonduri speciale (447. 448). dintr-un an fiscal.garantare 447 „Fd speciale-taxe şi vărsăminte asimilate” analitic: comision ITM 5.relațiile fiscale cu bugetul statului (441. Contabilitatea decontărilor cu bugetul şi cu alte organisme publice statului Decontările cu bugetul statului şi alte organisme publice sunt. fonduri speciale şi conturi asimilate”. cumulat de la începutul anului. şnuruit. Cota de impozitare este de 16% cu unele excepţii: barurile.571/2003 privind codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare. determinarea rezultatului impozabil. Impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază trimestrial. Sunt evidențiate distinct: . 442. Cota de impozit stabilită de lege se aplică la profitul impozabil care diferă de profitul contabil. cumulat de la începutul anului (RCC) RCC = venituri cumulate – cheltuieli cumulate b. Impozitul pe profit datorat se calculează parcurgând următoarele etape: a. discoteci şi cazinouri datorează un impozit pe profit care nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate. numerotat.

cheltuieli totale cumulate 1.cu imp.000 lei 691„Ch.venituri totale cumulate 1. determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul (IPT) IPT = IPC – impozit pe profit datorat. corectate pe seama rezultatului reportat (117). Nu există cheltuieli nedeductibile şi nici venituri neimpozabile 1. .000 lei.RIC = RCC + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozabile – pierderea fiscală din anii precedenţi c. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului/bugetul local privind impozitul pe profit/venit se realizează cu ajutorul contului 441 „Impozit pe profit/venit” cont de datorii pe termen scurt (ct. calcularea impozitului pe profit datorat.000 lei 2.profit contabil cumulat 60.la bănci în lei” 16.000 lei 3.000 lei. . P) care se dezvoltă pe următoarele sintetice de grad II: .000 lei La sfârşitul trimestrul II SC „X” SA realizează: . Soldul creditor evidenţiază impozitul pe profit/venit datorat. urmând ca regularizarea şi plata finală a impozitului pe profit să se facă până la data stabilită ca termen limită pentru depunerea Situaţiilor financiare anuale. cumulat la sfârşitul trimestrului precedent Contribuabilii vor plăti pentru ultimul trimestru.000 lei .profit contabil 100.pe profit/venit” = 5121 „Ct.000 lei 145 . Se debitează cu sumele virate (512) sau cu eventualele sume anulate. iar soldul debitor reflectă impozitul pe profit/venit vărsat în plus faţă de cel efectiv datorat.pe profit/venit” 16. Agenţii economici au obligaţia depunerii „Declaraţiei anuale de impozit pe profit” până la 15 aprilie a anului următor. cu imp. Impozit datorat la finele trimestrului I 100. scutite pentru anul curent (758). Plata impozitului în data de 25 aprilie 441 „Imp.cheltuieli totale cumulate 600.400. Închiderea contului de cheltuieli 121”Profit/Pierdere” = 691 „Ch.000 lei .pe profit” 16. Exemplu: SC „X” SA realizează la sfârşitul trimestrului I: . cumulat de la începutul anului şi până la sfârşitul trimestrului pentru care se face caluculul (IPC) IPC = RIC x cota de impozit d.4411 „Impozit pe profit” . pe profit” = 441 „Imp.4418 „Impozit pe venit” Se creditează cu sumele datorate bugetului de stat/local reprezentând impozitul pe profit (691) sau impozitul pe venit la microîntreprinderi (698) şi cu impozitul pe profit/venit aferent exercitiilor anterioare.000 lei.000 * 16% = 16. prescrise.460.venituri totale cumulate 700. o sumă egală cu impozitul pe profit calculat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal.

e) regimuri speciale de scutire (ex: întreprinderile mici a căror cifră de afaceri declarată e inferioară plafonului de 35.impozitul datorat la sfârşitul trimestrului II 60. În cazul în care întreprinderea efectuează atât operaţiuni care dau dreptul de deducere cât şi operaţiuni scutite fără drept de deducere se va calcula pro-rata de TVA.600 Impozitul vărsat = 16. livrările intracomunitare şi alte operaţiuni similare).cu imp. Consideraţii generale Taxa pe valoarea adăugată este definită în codul fiscal (Legea nr. c) operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere (prestări de servicii în domeniul sănătăţii. d) operaţiuni scutite de taxă pentru care nu se datorează taxă la autorităţile vamale.pe profit” = 441 „Imp. învăţământului.cu imp. b) operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere (exporturile.Nu există cheltuieli nedeductibile şi nici venituri neimpozabile .400 6. servicii financiar-bancare etc). Pentru operaţiunile impozabile din grupa a şi b se exercită dreptul de deducere integral (100%) a TVA. înregistrate în scopuri de TVA şi suportat de către consumatorii finali.2.000 Impozitul datorat = 9. agenţiile de turism). de către persoanele impozabile.400 4.pe profit/venit” 5. înregistrată în scopuri de TVA. livrări de medicamente etc).000 euro.571/2003) ca fiind un impozit indirect datorat bugetului statului. 146 . Contabilitatea taxei pe valoare adăugată a.600 Impozit vărsat în plus 6.Stornarea din cheltuieli a impozitului vărasat în plus 691”Ch. trebuie să plătească bugetului de stat diferenţa dintre suma taxei colectate de la clienţii săi pentru vânzări de bunuri şi servicii şi taxa deductibilă achitată de persoana respectivă pentru achiziţia de bunuri şi servicii. educaţiei. Operaţiunile impozabile care intră în sfera de aplicare a TVA se clasifică în: a) operaţiuni taxabile pentru care se aplică cota standard de 24% sau cota redusă de 9% pentru anumite bunuri şi © (livrări de cărţi. Închiderea contului de cheltuieli 121 „Profit/Pierdere” = 691 „Ch. tarife cazare hoteluri. Persoana impozabilă.400 5.4.000 x 16% = 9.pe profit” 6.

b. Persoanele impozabile în scop de TVA sunt înregistrate la organul fiscal competent şi primesc un cod de înregistrare.000 euro şi care depun „Decontul de TVA”trimestrial. livrări de material lemnos. Diferenţa de TVA nedeductibilă se impută pe cheltuieli (635=4426).V t (a o f ltaoato a prl xac ola era r er )r a e t i u n i d d al dr a u e e p d t u u c l e r e P . Taxarea inversă se aplică şi în cazul achiziţiilor intracomunitare. în cazul în care atât cumpărătorul cât şi furnizorul sunt plătitori de TVA. vânzări de clădiri. întocmesc şi depun formularul 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată” până în data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea. Lunar persoanle impozabile.r T ra = o t V a A x 1 0 0  o p( f tec a +  oru r xa pca nat dae i  u) uar eaun t i i u n i ∑   d d dr e e  pd dt urd e ce  p ed t r u e c l e r e Procentul obţinut se înmulţeşte cu totalul TVA deductibilă din luna respectivă şi se obţine TVA recunoscut la deducere din TVA colectată (4427=4426). lucrări de construcţii-montaj. terenuri. Excepţie o fac persoanele impozabile care nu au depăşit în cursul anului precedent o cifră de afaceri din operaţiuni care dau dreptul la deducerea TVA de 100. precedat de prefixul „RO”. Măsurile de simplificare a TVA. Conturile utilizate Contabilitatea TVA se realizează cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată” care se detaliază pe cinci conturi sintetice de gradul II astfel: 4423 „TVA de plată” 147 . respectiv taxarea inversă (4426=4427) se aplică pentru operaţiunile următoare (desfăşurate pe teritoriul ţării): livrării de deşeuri.

404. La sfârşitul lunii nu prezintă sold. predate cu titlu gratuit. 148 .în jurnalul de cumpărări . În cursul lunii. .4424 „TVA de recuperat” 4426 „TVA deductibilă” 4427 „TVA colectată” 4428„TVA neexigilă” În cursul lunii. TVA aferent se va înregistra în creditul ct. 461). Contul 4427 „TVA colectată” este un cont de datorii pe termen scurt (ct. 461). Se creditează cu: .P). .A). 4428 „TVA N” şi va deveni colectată pe măsură ce se întocmesc facturile (4428=4427).în creditul contului 4427 „TVAC” Pentru livrările şi prestaţiile efectuate şi care urmează a se factura ulterior. în cadrul procesului de desfacere.în jurnalul de vânzări. .TVA aferentă lipsurilor imputabile (4282. pentru aprovizionările efectuate de întreprindere cu bunuri şi servicii se va înregistra TVA prevăzută în factură astfel: .la sfârşitul lunii cu TVA deductibilă nerecunoscută la deducere ca urmare a aplicării pro-ratei de TVA (635).TVA colectată aferentă vânzărilor de bunuri şi servicii (411.TVA aferentă bunurilor şi serviciilor utilizate pentru consum propriu. .5311.542) şi cu TVA devenită deductibilă evidenţiată anterior ca neexigibilă (4428) sau cu TVAC (4427) cand se aplica taxarea inversa.4424. aferentă lipsurilor neimputabile. . se va utiliza debitul contului 4428 „TVAN” în scopul evidenţierii TVA care va deveni deductibil pe măsură ce sosesc facturile de la furnizori (4426=4428). 428. pentru livrările şi serviciile realizate şi facturate sau încasate. sau acordate salariaţiilor sub forma avantajelor în natură (635). .la sfârşitul lunii cu TVA de recuperat de la buget (pentru diferenţa dintre TVAD mai mare şi TVAC mai mică) în corespondenţă cu debitul ct.decontarea TVA aferentă avansurilor plătite (401). Contul 4426 „TVA deductibilă” este un cont de creanţe pe termen scurt (ct. .la sfârşitul lunii cu TVA deductibilă recunoscută la deducere şi care se scade din TVA colectată (4427).debitul contului 4426 „TVAD”. . 531. Se creditează: în cursul lunii cu TVA deductibilă aferentă reducerilor ulterioare (remize. Se debitează cu valoarea TVA deductibilă înscrisă în facturile emise de furnizori pentru cumpărări de bunuri şi servicii (401.5121.TVA neexigibilă devenită colectată (4428). sconturi) facturate de furnizori (401). . se va evidenţia TVA astfel: . Pentru aprovizionările efectuate şi care nu au fost încă facturate de furnizori.

La sfârşitul perioadei.TVA aferent mărfurilor a căror înregistrare se face la preţ de vânzare cu amănuntul. Este un cont de datorii fiscale. . anulată.P).TVA de recuperat compensat cu TVA de plată (4423).TVA aferent aprovizionărilor sosite fără factură. respectiv datorii faţă de buget. deci de datorii pe termen scurt (ct. diferenţa reprezintă TVA de recuperat. reflectată în contabilitate cu ajutorul contului 4424 „TVA de recuperat”. . La sfârşitul lunii.411 şi cu decontarea TVA aferentă avansurilor încasate prin ct. atunci când TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă diferenţa reprezintă TVA de plată reflectată în contabilitate cu ajutorul contului 4423 „TVA de plată”.TVA de recuperat încasată de la bugetul statului pe baza cererii de rambursare (5121).TVA de recuperat din perioada precedentă.La sfârşitul lunii cu: • TVA recunoscut la deducere (ct. Se creditează la sfârşitul lunii cu diferenţa dintre TVA colectată (mai mare) şi TVA deductibilă (mai mică) datorată bugetului (4427). deci creanţe faţă de buget. La sfârşitul lunii. .TVA de plată. . Se debitează cu: . • TVA de plată. Este un cont de creanţe fiscale (ct. Se debitează la sfârşitul lunii cu diferenţa dintre TVA deductibilă (mai mare) şi TVA colectată (mai mică) ce urmează a se recupera de la buget (4426).TVA aferent vânzărilor pentru care nu s-au întocmit încă facturile.4426). datorată bugetului (4423) pentru diferenţă dintre TVAC mai mare şi TVAD mai mică. Soldul debitor al contului reprezintă TVA de recuperat. . Se creditează cu: . Soldul creditor reprezintă TVA neexigibilă livrărilor pentru care nu sau întocmit facturi precum şi TVA aferent mărfurilor în stoc evaluate la preţul de vânzare cu amănuntul. compensată (4424). Contul 4428 „TVA neexigibilă”evidenţiază: . A). atunci când TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată. .cu TVAD (4426) cand se aplica taxarea inversa.758. 411. Soldul debitor reprezintă TVA neexigibilă aferentă cumpărărilor pentru care nu s-au primit facturi.TVA de plată virat la buget (5121).TVA aferent avansurilor facturate (411). contul nu prezintă sold. dacă este aferentă exerciţiului prin ct. Soldul creditor reflectă TVA de plătit.. Se debitează: . 149 .În cursul lunii cu TVA aferent reducerilor facturate ulterior (remize şi scontări acordate) prin ct. .

4 – livrări de produse pe bază de factură în valoare de 20. în valoare de 5.720 302 „Mat.920 4427 „TVAC”=4423 „TVA de plată” 2.880 7.800 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 12.PF” 20. Valoarea de înregistrare a produselor fiind de 12.11.la bănci în lei” 1.facturi sosite pentru aprovizionări anterioare 408 „Furnizori fact. 8 – se achită diferenţa de TVA datorată la buget.nesosite” 3.000 lei şi TVA aferent 570 lei.prime” 5.000 lei +24%TVA. Rezolvare: 2 – aprovizionare cu factură % = 401 „Furnizori” 6.nesosite”= 401 „Furnizori” 3.000 lei +24%TVA.000 stocurilor de produse” 5 .000lei +24% TVA. 6 – se întocmeşte şi se înregistrează decontul de TVA.000 8.=1.din vz. 7 – se procedează la compensarea TVA de plată cu TVA de recuperat.000 lei. 2 – aprovizionări cu materii prime pe bază de factură.880 150 .consumabile” 3. 3 – aprovizionări cu materiale consumabile.000 4426 „TVAD” 1.Soldurile conturilor de taxă pe valoarea adăugată apar în bilanţ în funcţie de natura soldului fie la creanţe fie la datorii sub un an.000 lei.decontul de TVA pe luna noiembrie 4427 „TVAC”=4426 „TVAD” 1. c. 5 – soseşte factura pentru materialele consumabile recepţionate anterior pe bază de aviz având înscrise valoarea bunurilor 3.200 301 „Mat.200 3 – aprovizionare pe bază de aviz % = 408 „Furnizori fact.000 4428 „TVAN” 720 4 – livrarare pe bază de factură 4111 „Clienţi”= % 24.720 4426 „TVAD”= 4428 „TVAN” 720 6.compensarea 4423 „TVA de plată”=4424 „TVA de recuperat” 1. înregistrează în cursul lunii noiembrie următoarele operaţiuni: 1 – soldul contului 4424 „TVA de recuperat” la 1. Contabilizarea operaţiunilor privind taxa pe valoarea adăugată Exemplu: SC „X” SA care efectuează doar operţiuni impozabile şi operaţiuni scutite cu drept de deducere a TVA. sosite cu aviz de însoţire 3.800 701 „V.000 4427 „TVAC” 4.achitarea TVA de plată 4423 „TVA de plată”=5121 „Ct.

deducerile personale sunt degresive şi metodologia de calcul se stabileşte prin OMFP. -650 lei pentru salariaţii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere. Pentru avantajele în natură se fac calcule pentru a determina contravaloarea acestora şi considerarea lor ca venituri pe documente ce se ataşează Statelor de plată. în luna în care au fost acordate.5. -450 lei pentru salariaţii care au două persoane în întreţinere.5.contribuţia personalului la fondul de şomaj (CFS) 0.5%.5 %.000 lei inclusiv astfel: -250 lei pentru salariaţii care nu au persoane în întreţinere.cotribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate (CASS) 5. .5%. Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut.cotribuţia personalului la asigurările sociale (CAS) 10. . 424. 401) şi se debitează cu impozitul virat la buget (5121).000 lei.000 lei. ale cărei venituri nu depăşesc 250 lei lunar. . plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor. Persoană în întreţinere poate fi o rudă a salariatului până la gradul al II-lea inclusiv. Angajatorii sunt obligaţi să reţină impozitul aferent veniturior realizate de personal în fiecare lună şi să vireze la bugetul de stat impozitul reţinut la data plăţii acestor venituri. Impozitul pe venitul din salarii se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului impozabil.deducerea personală. Se creditează cu impozitul reţinut din veniturile realizate de salariaţi sau colaboratori (421. 423. Veniturile salariale în bani sau în natură se impozitează prin stopaj la sursă.000 lei şi 3. Soldul creditor reprezintă impozitul pe salarii datorat bugetului statului.contribuţiile facultative pentru pensii ocupaţionale astfel încât la nivelul anului să nu depăşească echivalentul în lei a 200 euro. pentru funcţia de bază. -350 lei pentru salariaţii care au o persoană în întreţinere. Contabilitatea impozitului pe venituri de natura salariilor Impozitul pe salarii se determină şi se varsă de către angajatori. -550 lei pentru salariaţii care au trei persoane în întreţinere. Nu se acordă deduceri personale pentru salariaţii care obţin venituri lunare mai mari de 3. Calcularea venitului impozabil se face prin deducerea din veniul brut a următoarelor elemente: . . . dar nu mai târziu de data de 25 ale lunii următoare pentru care se cuvin aceste venituri. Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salariilor se realizează cu ajutorul contului 444 „ Impozitul pe venituri de natura salariilor” cont de datorii fiscale (datorii pe termen scurt) cont cu funcţie de pasiv. Pentru salariaţii care au venituri brute lunare cuprinse între 1.cotizaţia de sindicat. 151 . de până la 1.

000 lei .pentru produsele provenite din producţia internă pâna la data de 25 ale lunii următoare celei pentru care acciza devine exigibilă. Accizele preced TVA şi se calculează prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de impozitare. 24. 5.000 lei . b. Se percep în momentul în care bunurile trec graniţele vamale ale ţării cu ocazia importului.Taxele vamale sunt obligaţii fiscale ale întreprinderii datorate bugetului de stat. energia electrică.Exemplu: Pe baza centralizatoarelor statelor de salarii pe luna mai se înregistrează: .000 423 „ Personal aj.impozitul aferent sumelor reprezentând participarea personalului la profit 5.3. gazul natural. Taxele vamale se aplică pentru importuri şi se determină prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute în „ Tariful vamal de import al României” (diferenţiat pe grupe de mărfuri) la valoarea în vamă exprimată în lei. autoturisme etc. produse petroliere. băuturi fermentate altele decât bere şi vinuri.impozitul aferent veniturilor din salarii 20.000 424 „Prime reprezentând particip.sal. alcool etilic. pe venituri de nat. respectiv ziua următoare recepţiei produselor.000 421 „ Personal sal. Contabilitatea altor impozite taxe şi vărsăminte asimilate Se datorează bugetului de stat urmatoarele impozite şi taxe: a. tutun prelucrat.000 lei . Momentul datorării taxelor vamale este cel al înregistrării declaraţiei vamale. vinuri. Datorate” 20.Accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează de întreprinderi bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import: bere.Virarea impozitului la bugetul statului 444 „ Impozit pe venituri = 5121 „ Cont la bănci în lei” 24.impozitul reţinut colaboratorilor 1.pentru importuri şi achiziţii intracomunitare la data înregistrării declaraţiei vamale de import.000 lei % = 444 „Imp. .000 personalului la profit” 401 „ Furnizori” 1. 152 . Plata accizelor la bugetul de stat se realizeză: .4.impozitul aferent îndemnizaţiilor de asigurări sociale 8.000 -cu colaboratori . dat” 8. Pentru transformarea în lei se utilizează cursul de schimb din declaraţia vamală.mat.000 de natura salariilor” 5.

Termenul de virare a impozitului este la data de 25 a lunii următoare celei în care se face plata. Contul 446 „Alte impozite. d.Impozitul pe dividende se impozitează cu o cotă de 16% asupra dividendelor brute. Impozitul se calculează şi reţine de plătitorii acestor venituri în momentul plăţii dobânzilor către titularii depozitelor. iar pe de altă parte a datoriilor faţă de bugetul de stat sau bugetele locale la contul 446.05. 214.cu accizele şi taxele vamale datorate aferente bunurilor importate(213. În cazul dividendelor distribuite şi care nu au fost încă plătite până la sfârşitul anului în care au fost aprobate situaţiile financiare anuale şi distribuirea profitului. 381).cu celălalte impozite şi taxe datorate (635). Se creditează: . Obligaţia calculării şi reţinerii acestui impozit din veniturile sub formă de dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor. .280 153 . (ct. 302.000 lei. de 58. taxe 9. dividendele cuvenite acţionarilor.05. le revine persoanelor juridice. conform aprobării AGA.Veniturile sub formă de dobânzi pentru: depozitele la termen constituite se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Soldul creditor al contului evidenţiază impozite.cu impozitul pe dividende reţinut acţionarilor respectiv asociaţilor (457) . 301. b) impozitul pe teren. Reflectarea în contabilitate a acestor impozite şi taxe presupune pe de o parte înregistrarea unor cheltuieli de această natură la contul 635. Se reţine impozitul pe dividende de 16% şi se achită dividendele şi impozitul aferent în 20. Se debitează cu plăţile efectuate după caz către bugetul de stat sau către bugetele locale (515) şi cu datorii amânate aferente exerciţiului în curs (7588) sau aferente exerciţiilor anterioare (117). Exemplu: privind înregistrarea impozitului pe dividende.000 reportat” -reţinerea impozitului pe dividende 457 „Dividende de = 446 „Alte impozite. d) alte impozite şi taxe locale cuprind taxe pentru eliberarea avizelor şi autorizaţiilor. SC „X” SA înregistrează la data de 15.taxe pentru folosirea mijloacelor de reclame şi publicitate etc. data la care trebuie şi virat la bugetul statului. 303. taxe şi vărsăminte asimilate”este un cont de datorii fiscale.cu vărsămintele datorate din profitul net al companiilor şi regiilor aparţinând statului (117). 371. Principalele impozitele şi taxele datorate de entităţi bugetelor locale sunt: a) impozitul pe clădiri. P).c. . c) taxa asupra mijloacelor de transport. impozitul pe dividende se plăteşte pâna la data de 31 decembrie a anului respectiv. taxe sau vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. -înregistrarea dividendelor cuvenite acţionarilor 117 „Rezultatul = 457 „Dividende de plată” 58.

aferente creanţelor în valută cu ocazia evaluării acestora la închiderea exerciţiului (765).taxe şi vărsăm. .preţul de vânzare al imobilizărilor necorporale.împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni.vânzări de imobilizări şi de investiţii financiare pe termen scurt. . Toate aceste creanţe curente se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului 461 „Debitori diverşi” (ct.280 5.debitele reactivate (754). . .000 48.asim” şi vărsăm. 4427).4. . 4427). locaţii de gestiune şi chirii (706. . corporale (7583. .valoarea imobilizărilor financiare cedate (7641). .diferenţele favorabile de curs valutar.720 9.sume cuvenite din concesiuni. . locaţii de gestiune şi chirii. . .asim” = 512 “Ct curente la bănci” 58. amenzi şi penalităţi pretinse pe baza unor hotărâri judecătoreşti.debite provenite din pagube materiale.dividendele de încasat din titluri imobilizate (761) sau din investiţii financiare pe termen scurt (762)..dobânzi datorate de către debitorii diverşi (766).dividende şi dobânzi de încasat pentru imobilizări financiare deţinute sau pentru investiţiile financiare pe termen scurt.sume cuvenite pentru redevenţe.sume de încasat din vânzarea acţiunilor proprii (109. 141) sau din vânzarea investiţilor pe termen scurt (501 la 508 şi 7642).4. 154 .sumele reprezentând avansuri de trezorerie nedecontate pâna la data bilanţului (542). .plată” -plata obligaţiilor % 457 „Dividende de plată” 446 „Alte imp.Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi a) Contabilitatea debitorilor diverşi Diferite creanţe ale entităţilor derivă din operaţiuni ce nu sunt direct legate de activitatea de exploatare.A) având următoarea funcţiune: Se debitează cu drepturilen de creanţă asupra debitorilor reprezentând: . penalităţilor şi lipsirilor imputate terţilor (7581. . 4427).suma împrumuturilor subscrise la valoarea de rambursare a obligaţiunilor (dacă împrumutul se lansează fără prime de rambursare) respectiv la valoarea netă a subscrierilor făcute (când împrumutul s-a lansat cu prime de rambursare) prin ct 161. .valoarea despăgubirilor. .debite reactivate. ca de exemplu: .

Este un cont rectificativ al creanţelor. . Crt la bănci ” = 461 „ Debitori diverşi” 10. Se debitează cu ocazia achitării datoriilor (512.diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia evaluării. Exemplu SC „ T ” înregistrează în baza unor titluri executorii. .000 analitic: SC „V” amenzi şi penaliz. rectifică în semnul diminării lor. Se debitează cu diminuarea sau anularea ajustărilor (7814) Soldul creditor reflectă ajustările constituite pentru deprecierile constatate asupra debitorilor diverşi. cu reduceri sub forma sconturilor acordate (667) cu debitele scoase din evidenţă ca urmare a insolvabilităţii acestora (654) şi cu diferenţele nefavorabile de curs valutar constante cu ocazia decontării creanţelor în valută sau la finele exerciţiului cu ocazia evaluării acestora (665). . se va proceda la ajustarea creanţei utilizând contul 496 „ Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi”. 472). În situaţia în care la sfârşitul exerciţiului se constată că există dubii în ceea ce priveşte posibilitatea de încasare a unor debite. 531).partea din subvenţii pentru investiţii sau pentru exploatare care trebuie restituite (131. datorii prescrise sau anulate aferente exerciţiului în curs (758) sau aferente exerciţiilor precedente (117) şi cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută constatate cu ocazia decontării acestora sau la închiderea exerciţiului (765). a datoriilor în valută (665).Se creditează cu sumele recuperate de la debitori (512.sume reprezentând amenzi şi penalităţi datorate (658).000 analitic: SC „ V ” b.000 lei pe care apoi le încasează 461 „ Debitori diverşi” = 7581„ Venit din despăgubiri 10. conform principiului prudenţei. Reflectarea în contabilitate a acestor datorii curente se realizează cu ajutorul contului 462 „Creditori diverşi” (ct. la sfârşitul exerciţiului. . Contabilitatea creditorilor diverşi Întreprinderile au uneori obligaţii faţă de terţi provenite ca urmare a unor sentinţe judecătoreşti rămase definitive sau reprezintă subvenţii de rambursat sau sume datorate terţilor pentru cheltuielile ocazionate de înfiinţarea societăţii etc. 155 . despăgubiri şi penalităţi cuvenite de la SC „ V ” în valoare de 10. 531).) Se creditează cu obligaţii faţă de terţi reprezentând: . (ct P) Se creditează cu ajustările constituite la sfârşitul exerciţiului pentru deprecierile survenite asupra creanţelor din conturile de debitori diverşi (6814).sumele încasate şi necuvenite (512.cheltuieli ocazionate de înfiinţarea şi dezvoltarea societăţii (201). Soldul debitor al contului evidenţiază creanţele întreprinderii faţă de debitori diverşi. P. ” 512 „ Ct. 531) cu sconturile obţinute de la creditori (767).

SC „ETY” SA vinde produse finite SC „BOEMA”SA din Italia în valoare de 5. Să se înregistreze operaţiunile enunţate atât în contabilitatea furnizorilor cât şi în contabilitatea clientului. TVA 24%.000 lei. Ce reprezintă creanţele pe termen scurt? Ce reprezintă pro-rata? Ce sunt efectele comerciale? Cum circulă efectele comerciale? Ce reprezintă taxa pe valoare adăugată? Care sunt fondurile speciale? Cum se calculează salariul brul impozabil? Dar cel net de plată? Care sunt reducerile comerciale? Dar cele financiare? PROBLEME PROPUSE 1. 6581 „Despăgubiri. 4.000 lei. conform extrasului de cont. SC „LALA” SA vinde SC „OLA” SRL semifabricate (respectiv mărfuri pentru client) în valoare de 5.000 lei.500 lei. Exemplu: SC „X” SA datorează şi achită SC „Electrica” daune în valoare de 20. Concomitent se înregistrează descărcarea gestiunii de produsele finite vândute ştiind că produsele livrate au fost înregistrate la valoarea de 12. ca urmare a sentinţei judecatoreşti rămasă definitivă. Peste 2 zile se emite factura în valoare de 5. SC „LUCA” SA vinde jucării SC „PACILI” SRL la preţul de 10. Curente la bănci” 20.000 lei. 8. reprezentând contravaloarea unui stâlp de înaltă tensiune dărâmat de macaraua întreprinderii. conform facturii în valută pe care se scrie „taxare inversă”. Factura se încasează prin contul de la bancă.Soldul creditor al contului reprezintă datoriile entităţii faţă de creditori diverşi. 7. 5. 3.000 euro la un curs de 4. 156 . conform avizului de însoţire a mărfii. 9. Să se înregistreze operaţiunile enunţate atât în contabilitatea furnizorilor cât şi în contabilitatea clientului. CE REPREZINTĂ DATORIILE PE TERMEN SCURT? 2.000 ÎNTREBĂRI 1. Preţul de înregistrare a jucăriilor la furnizor este de 7. 2. 3.21 lei/euro .000 şi penalităţi ” 462 „Creditori diverşi”=512 „Ct. conform fişelor de magazie.amenzi=462 „Creditori diverşi” 20. TVA 24 %. TVA 24%. 6.000 lei.

25 lei/euro. Deci trezoreria cuprinde: . inclusiv alte valori de trezorerie.N salariile datorate personalului în valoare de 10. înregistrează la data de 31. foarte lichide. cecuri de încasat. Cu ajutorul contabilității trezoreriei se poate urmări gestionarea corectă a disponibilităților bănești și a echivalentelor de lichidități în vederea determinării capacității de plată a entității.000 lei.1. În data de 15. Definirea şi structura trezoreriei Trezoreria poate fi definită ca totalitatea mijloacelor de care dispune o întreprindere pentru a face faţă plăţilor: disponibilităţi în conturile bancare. În cadrul trezoreriei intră: a) disponibilităţi băneşti în casă şi conturile de la bancă. creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de trezorerie. altor investiții pe termen scurt.N se achită salariile cuvenite angajaţilor din casieria unităţii şi contribuliile datorate din contul de la bancă. 6. numerar în ©. Trezoreria reprezintă totalitatea mijloacelor de care dispune o întreprindere pentru a face faţă plăţilor. efecte comerciale scontate sau ajunse la scadenţă. conform statului de salarii şi-a extrasului de cont. acreditivele şi avansurile de trezorerie. convertibile cu uşurintă într-o mărime determinata de lichidităţi şi a căror valoare nu riscă să se schimbe în mod semnificativ. având ca obiect de activitate vânzarea mărfurilor cu amănuntul. La aceeaşi dată se înregistrează atât contribuţiile datorate de salariaţi cât şi cele datorate de unitate. CAPITOLUL VI CONTABILITATEA TREZORERIEI Rezumat În cadrul acestui capitol vom evidenţia existenţa şi mişcarea acțiunilor deținute la entitățile afiliate. SC „KAPPY” SRL.disponibilităţile băneşti : în conturi la bănci sau în numerar şi .echivalente monetare sau echivalente de lichidităţi care sunt plasamente respectiv investiţii pe termen scurt. 4. disponibilităților în conturi la bănci/casierie.12.11. 157 .Decontarea se face prin contul de la bancă la un curs de 4. conform statului de salarii. titluri de plasament respectiv investiţii pe termen scurt în titluri de valori şi nu în ultimul rând creditele bancare pe termen scurt primite în cazul insuficienţei mijloacelor prezentate anterior.

se evaluează la cursul de schimb al B. Dacă sunt în valută ele se înregistrează la constituire la cursul valutar al B. La ieşirea din gestiune a investiţiilor pe termen scurt. La intrare.obligaţiuni emise şi răscumpărate. disponibilitățile în valută și alte valori de trezorerie în valută. 3055/2009. Ieşirea se poate opera la valoarea contabilă sau la valoarea de intrare doar dacă se vând în totalitate titlurile de aceeaşi natura şi care conferă aceleaşi drepturi. investiţiile în titluri de plasament pe termen scurt sunt evaluate în patru momente. acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate aplicând una din metodele: FIFO. Cum.alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit pe termen scurt.b) toate echivalentele de lichidităţi. În categoria investițiilor financiare pe termen scurt se cuprind și depozitele bancare pe termen scurt. 6. care deşi sunt titluri cu acelaşi emitent. de regulă. creditele bancare pe termen scurt reprezintă datorii ce © plătite într-o perioadă mai scurtă de un an şi se vor evidenţia în bilanţ ca sume datorate.R. . CMP. La finele fiecărei luni. LIFO. b.obligaţiuni emise de alte societăţi achiziţionate.R. fie de valoarea stabilită în urma unui contract de achiziţie. titlurile de valoare achiziţionate sunt contabilizate la costul de achiziţie. titluri de stat. la data operațiunii. „Conturi de trezorerie”. Structurile trezoreriei sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa a V. . din ultima zi și se recunosc ca și cheltuieli sau venituri din diferențe de curs. b1) acţiunile deţinute la entităţile afiliate b2) alte investiţii pe termen scurt . Evaluarea investiţiilor pe termen scurt şi a valutei Ca şi în cazul celorlalte elemente structurale ale situaţiilor financiare. 158 . a. reprezentat fie de preţul de cumpărare. după caz. acreditive. ceasiunea se realizează numai pentru o parte din ansamblul titulurilor de aceeaşi natura. componente ale activelor circulante evidenţiate ca atare în bilanţ. pe care întreprinderea intenţionează să le deţină pe termen mai mic de un an.2.N. Conţinutul şi funcţiile contabile ale acestor conturi vor fi tratate în paragrafele următoare. b3) efectele comerciale scontate sau cele ajunse la scadenţa (valori de încasat) c) creditele bancare pe termen scurt Dacă disponibilităţile băneşti şi echivalentele de lichidităţi reprezintă alături de stocuri.N. formate din instrumente financiare foarte lichide.a. în conformitate cu OMFP nr.

evaluarea acestora la închiderea exerciţiului se face la valoarea de inventar stabilitată pe baza valorii actuale. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt şi a ajustărilor pentru pierdere de valoare a acestora Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt se realizează cu ajutorul conturilor de activ din gr. acreditivele. etc. după caz. Conform OMFP nr.) în vederea realizării unui profit într-un termen scurt. este normal ca la ieşire să se utilizeze una din cele trei metode amintite anterior. 3055 / 2009. aceste titluri sunt doar achiziţionate în vederea vânzării şi realizării 159 . certificate de depozit. La închiderea exerciţiului financiar în bilanţ plasamentele pe termen scurt se evidenţiază la valoarea de intrare pusă de acord cu rezultatele inventarului. d. acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate la cursul de schimb în vigoare la data tranzacţiei. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţile în numerar şi în conturile bancare. favorabile sau nefavorabile stabilite între valoarea în cost istoric şi valoarea în cursul de schimb la data închiderii exerciţiului financiar. Altfel spus. În ceea ce priveşte operaţiunile de încasări şi plăţi în devize. iar cele netranzacţionate la valoarea posibilă de vânzare. se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare. comunicat de BNR.3. c. se înregistrează la cheltuieli sau venituri din diferențe de curs.au fost achiziţionate la momente diferite şi cu costul de cumpărare diferite. 50 “ Investiţii pe termen scurt”: 501 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate” 506 „Obligaţiuni” 508 „Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate” Tot în această grupă este prevăzut şi costul de datorii pe termen scurt 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt” Investiţia pe termen scurt reprezintă plasamentele făcute prin cumpărarea de acţiuni şi obligaţiuni şi alte titluri (bonuri de trezorerie. avansurile de trezorerie şi alte elemente asimilate) trebuie evaluate şi evidenţiate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb comunicat de BNR valabil la 31 decembrie. 6. Pentru aceasta se compară valoarea de inventar cu valoarea de intrare sau contabilă şi în cazul în care aceasta din urmă este mai mare se vor înregistra pierderile de valoare prin intermediul ajustărilor pentru pierderi de valoare. Diferenţele de curs valutar. La fiecare dată a bilanţului. valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluaează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare. după caz. Cu ocazia inventarierii anuale. Diferențele de curs valutar între data constituirii depozitului în valută și data lichidării.

600 505 „Oblig. cu functie de pasiv. Contul se debitează cu valoarea în cost de achiziţie a obligaţiunii emise şi răscumpărate şi se creditează cu obligaţiunile răscumpărate anulate cu care ocazie se consideră rambursat imprumutul din emisiuni de obligaţiuni. 59 „Ajustări pentru pierderile de valoare a conturilor de trezorerie” care cuprinde următoarele conturi: 591 „Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate” 595 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate” 596 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor” 598 „Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate” Conturile din această grupă sunt conturi rectificative ale valorii de înregistrare a activelor deţinute pe termen scurt sub forma titlurilor de valori şi creanţe asimilate acestora. 1a) răscumpărarea şi achitarea contravalorii a 200 de obligaţiuni şi a dobânzilor aferente % = 531 „Casa” 21. de regulă atunci când cursul lor bursier este inferior valorii de rambursare. Soldul debitor al contului reflectă valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate încă neanulate. Contabilitatea ajustărilor pentru pierdere de valoare a investiţiilor pe termen scurt se ţine cu ajutorul conturilor din gr.pe această cale a unui câştig ca diferenţa intre preţul de vânzare. Exemplu: 1) SC „TIM” SA răscumpără la termen. mai mare şi costul de achiziţie. 3) La un alt termen SC „TIM” răscumpără.3. Este cont de activ. 200 de obligaţiuni proprii. cost de achiziţie 90 lei / obligaţiune cu plata în numerar. Un alt tip de câştig asociat lor ar fi venitul din dividende pentru acţiuni şi venitul din dobânzi pentru obligaţiuni şi alte titluri similare. valoarea de rambursare a acestor obligaţiuni fiind de 100 lei / obligaţiune. tot inainte de termen 30 de obligaţiuni cu costul de achiziţie de 105 lei / obligaţiune.000 1681 „Db af ÎEO” 1.emise şi răsc. Contabilitatea obligaţiunilor emise şi răscumpărate Contul 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate” ţine evidenţa propriilor obligaţiuni emise şi răscumpărate la scadenţă sau înainte de scadentă. mai mic.1. de la creditori. prin bursa 100 de obligaţiuni proprii. din casierie 2) Aceeaşi societate îşi răscumpără înainte de termen.600 160 . 6.” 20. la valoarea de rambursare de 100 lei / obligaţiune şi se achită în acelaşi timp şi dobânda aferentă acestor obligaţiuni în valoarea de 1600 lei.

000 2a) răscumpărarea a 100 de obligaţiuni 505 „Obligaţiuni emise = 531 „Casa” 9. Contul se debitează cu costul de achiziţie al obligaţiunilor cumpărate şi se creditează la vânzarea lor.1b) anularea împrumutului 161 „IEO” = 505 „Oblig. 2) în cazul în care pe perioada scurtă de posesie se incasează şi dobânzi aferente acestor obligaţiuni. mai mare.3. iar restul de 150 de obligaţiuni se achită ulterior. din care 150 de obligaţiuni se plătesc imediat prin bancă.000 768 „Alte venituri financiare” 1.2.000 668 „Alte cheltuieli financiare” 150 6. Soldul debitor al contului reflectă obligaţiunile emise de alte societăţi achiziţionate. în funcţie de poziţia preţului de vânzare. existente în entitate. ele se vor înregistra la ct 762 „Venituri din investiţii financiare pe termen scurt” Exemplu: 1) SC „TREND” SA cumpară (în vederea revânzării pe termen scurt) la 1 Aprilie 300 de obligaţiuni emise de SC „X” SA la costul de 100 lei/ obligaţiune.000 3a) răscumpărarea a 30 de obligaţiuni 505 „Obligaţiuni emise = 531 „Casa” 3.150 şi răscumpărate” 161 „IEO” 3.emise şi răscumpărate” 20. iar dobânda anuală se încasează în numerar la 1 Octombrie şi este de 10% pe an. emise şi răscumpărate” 9. fie o cheltuială la ct 6642.000 şi răscumpărate” 2b) anularea împrumutului 161 „IEO” = % 10. la un moment dat.000 505 „Oblig. 2) Valoarea nominală a obligaţiunilor este de 80 lei. respectiv mai mic decât costul de achiziţie.150 şi răscumpărate” 3b) anularea împrumutului % = 505 „Obligaţiuni emise 3. 161 . Contabilitatea obligaţiunilor Contul 506 „Obligaţiuni” ţine evidenţa obligaţiunilor emise de către alte societăti achiziţionate de o entitate în vederea revânzării acestora la o perioadă relativ scurtă de timp cu un anumit câştig (Ct A). Remarcă: 1) Cu ocazia vânzării acestor obligaţiuni se va înregistra un venit la ct 7642. 3) La data de 1 Noiembrie se vând şi se încasează prin bancă 200 de obligaţiuni la preţul de 110 lei /obligaţiune.

400 şi titluri de plasament” financiare pe termen scurt 2b) – încasarea dobânzii 531 „Casa” = 5088 „Dobânzi la obligaţiuni 2.000 512 „Conturi curente la bănci” 15.20.3.000 512 „Conturi curente = % 22.000 la bănci” 506 „Obligaţiuni” 20.valoarea în preţ de vânzare = 100* 80= 8.valoarea contabilă = 100* 96= 9.000 .000 506 „Obligaţiuni” = % 30.000 .600 512 „Conturi curente la bănci” 8.000 alte investiţii pe termen scurt” 2a) – Calcularea dobânzii cuvenite şi înregistrarea ei : valoarea nominală= 300* 80= 24. în contul bancar.pierdere din vânzare= 1.000* 10/100= 2. 15.000 7642 „Câştiguri din investiţii 2.cost achiziţie 300* 100= 30.600 % = 506 „Obligaţiuni” 9. = 512 „CBL” 15. se va constata o pierdere de valoare pentru investiţiile pe termen scurt.000 5092 „Vărsăminte de efectuat pt.000 alte invesiţii pe termen scurt” 1b) – achitarea ulterioară a datoriei 5092 „Vărsăminte de efectuat pt. 1 a) – achiziţionarea la 1aprilie a 300 de obligaţiuni .000.3.600 pe termen scurt cedate” 6.câştig din vânzare = 22. care se va evidenţia cu ajutorul conturilor rectificative ale activelor 162 .000 dobânda anuală = 24.4) La data de 1 Decembrie se vând cele 100 de obligaţiuni rămase la preţul de vânzare de 80 lei/obligaţiune încasându-se contravaloarea lor. Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a investiţiilor pe termen scurt Dacă valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă netă (valoarea de intrare minus ajustările pentru pierderi de valoare cumulate). la finele exerciţiului.400 5088 „Dobânzi la obligaţiuni = 762 „Venituri din investitii 2.000 .000 6642 „Pierderi din investiţtii 1.valoarea contabilă = 200* 100= 20.000= 2.600 .000 pe termen scurt cedate” 4) Vânzarea la 1 Decembrie a 100 de obligaţiuni .valoarea în preţ de vânzare = 200* 110= 22.400 şi titluri de plasament” 3) Vânzarea la 1 Noiembrie a 200 de obligaţiuni .

000 lei .900 lei .de trezorerie din grupa 59 „Ajustări pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie” care are următoarea componenţă: 591 „Ajustări pentru pierdere de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate” 595 „Ajustări pentru pierdere de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate” 596 „Ajustări pentru pierdere de valoare a obligaţiunilor” 598 „Ajustări pentru pierdere de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate” Conturile din această grupă au funcţie de pasiv.900 lei În exerciţiul următor „N+1” societatea vinde toate titlurile de valori deţinute astfel.500 lei 4) – acţiunile necotate la preţul precizat în contract de 1.100 lei 6864 „Cheltuielile financiare = 598 „Ajustări pentru pierdere 100 privind ajustările pt.) .valoarea la cotaţia din 31. 2) Cu ocazia diminării sau anulării ajustărilor pentru pierdere de valoare se vor afecta veniturile ct 786 „Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante” 3) Ajustările de valoare se prezintă în bilanţ ca deduceri clare din elementele corespunzătoare.100 lei . Precizări: 1) La constituire sau cu ocazia majorării ajustărilor pentru pierderea de valoarea a investiţiilor pe termen scurt şi a creanţelor asimilate se vor afecta cheltuielile ct 6864 „Cheltuielile financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante”.pierdere de valoare .12 N 2. se creditează pe seama cheltuielilor când se constituie sau se majorează ajustările şi se debitează când se reduc sau se anulează ajustările prin trecerea lor la venituri.900 lei 1. existente la sfârşitul perioadei.înregistrarea ajustării de valoare pentru acţiunile cotate la bursă . de valoare a altor investiţii pierdera de valoare a pe termen scurt şi creanţe asimilate” activelor circulante” analitic: acţiuni cotate 163 . 3) – acţiunile cotate cu cursul de 3.000 lei .valoarea contabilă netă 3.preţ posibil de vânzare 1. Exemplu: SC „FORTE” SA deţine la finele exerciţiului „N” în portofoliu ca investiţi pe termen scurt: 1) – acţiuni cotate la bursă – valoare contabilă netă 3.cursul bursier din ultima zi de tranzacţionare 2.900 lei 2) – acţiuni necotate – considerate lichide. Soldul creditor reprezintă valoarea ajustărilor înregistrate pentru pierderile de valoare constatate. deoarece oricând se pot găsi clienţi pentru ele – valoare contabilă netă 2.

pierdere de valoare – 200 lei 6864 „Cheltuielile financiare = 598 „Ajustări pentru pierdere 200 privind ajustările pt.valoare contabilă netă 2.4.1.100 lei . creditele bancare pe termen scurt. Delimitări şi conturi utilizate Contabilitatea decontărilor realizate de entitate prin conturile bancare include: operaţiuni cu valori de încasat.900 6642 „Pierderi din investiţii 200 pe termen scurt cedate” 4b) – anularea ajustării rămasă fără obiect 598 „Ajustări pentru pierdere de = 7864 „Venituri financiare 200 valoare a altor investiţii pe din ajustările pentru pierdere termen scurt şi creanţe asimilate” de valoare a activelor analitic: acţiuni necotate circulante” 100 6.100 512 „Ct curent la bănci” 1.4.900 lei . operaţiuni efectuate prin conturile curente la bănci.12 N cu preţ posibil de vânzare 1.2. 164 . Contabilitatea conturile bancare decontărilor efectuate prin 6.500 5081 „Alte titluri de plasament” 3.000 7642 „Câstiguri din investiţii 500 pe termen scurt cedate” 3b) – anularea ajustării rămase fără obiect 598 „Ajustări pentru pierdere de = 7864 „Venituri financiare valoare a altor investiţii din ajustările pentru pe termen scurt pierdere de valoare şi creanţe asimilate” a activelor circulante” analitic: acţiuni cotate 4a) – vânzarea tuturor acţiunilor necotate % = 5081” Alte titluri de plasament” 2. – înregistrarea ajustării de valoare pentru acţiunile netranzacţionate la bursă . de valoare a altor investiţii pierdera de valoare a pe termen scurt şi creanţe asimilate” activelor circulante” analitic: acţiuni necotate 3a) – vânzarea tuturor acţiunilor cotate 512 „Conturi curente la bănci” = % 3.valoare totală la 31.

prin virarea de către bancă a sumei respective în contul de disponibil al întreprinderii se evidenţiază la contul 519 „Credite bancare pe termen scurt” cu un cont sintetic de gradul II. În bilanţ se evidenţiază la grupa D „Datorii: sume ce trebuie plătite într-o perioadaă de până la un an” poziţia 2 „Sume datorate instituţiilor de credit”. Contabilitatea acestor elemente se realizează cu ajutorul contului de active 511 „Valori de încasat” care se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II pe feluri de valori. distinct pentru dobânzile aferente acestor credite.Valorile de încasat cuprind cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci pentru a fi încasate şi se evidenţiază cu ajutorul contului 511 „Valori de încasat” Cecurile fiind cu plata la vedere prezentate la bancă pentru încasare sunt elemente de lichidităţi ce apar şi în bilanţ alături de disponibilităţile băneşti la pozitţa IV „Casa şi conturi la bănci”.2. deschise la bănci diferite şi evidenţiate la contul 512 „Conturi curente la bănci”. Dobânzile de încasat pentru disponibilităţile din conturile bancare se evidenţiază într-un cont distinct (5187) faţă de dobânzile de plătit la linia de creditare (5186) şi apar în bilanţ la „alte creanţe” dacă se referă la dobânzile cuvenite. respectiv la „alte datorii” dacă se referă la cele datorate. Contabilitatea valorilor de încasat Asa cum am precizat deja.4. în categoria valorilor de încasat se includ: cecurile de încasat şi efectele comerciale depuse la încasat la bănci la scadenţă sau scontate înainte de scadenţă. Creditele pe termen scurt (sub un an) primite de societăţi pe baza unui contract de creditare. chiar dacă sunt afectate prin erodarea puterii de cumpărare a monedei sau recuperarea anumitor disponibilităţi bancare este incertă datorită situaţiei precare a băncii unde sunt deschise conturile bancare. 6. Efectele comerciale devin instrumente de încasare fie la scadenţă. 5112 „Cecuri de încasat” 165 . Remarcă: Elementele structurale ale trezorerie constând din conturi la bănci şi numerar în caserie nu sunt supuse ajustărilor pentru pierderea de valoare. Pentru elementele structurale ale trezorerie amintite anterior se utilizează conturile grupei 51 „Conturi la bănci” cu următoarea desfăşurare: 511 „Valori de încasat” 512 „Conturi curente la bănci” 518 „Dobânzi” 519 „Credite bancare pe termen scurt”. fie atunci când sunt scontate şi sunt considerate echivalente de lichidităti ce apar în bilanţ la poziţia III „Investiţii pe termen scurt” alături de alte titluri de plasament. În ceea ce priveşte conturile curente la bănci este cunoscut faptul că în principiu o întreprindere poate dispune de mai multe conturi de disponbil bancar.

cu ocazia depunerii la bancă pentru încasare. Contul se creditează: la încasarea cecurilor sau a efectelor comerciale sau cu eventualele cecuri şi efecte comerciale returnate de bancă din cauza dificultăţilor de trezorerie ale emitentului respectiv.000 an: SC „Y” 2. în contul livrărilor efectuate.000 an: SC „Y”-cecuri neplătite Efectele comerciale primite în contul unor creanţe (cambii.000 2a) Încasarea cecului emis de SC „X” 512 „Conturi curente la bănci”= 5112 „Cecuri de încasat” 1. Se va utiliza contul 5113 „Efecte de încasat”. iar cecul emis de SC „B” rămâne neplătit.000 2b) Înregistrarea cecului neplătit 411 „Clienţi” = 5112 „Cecuri de încasat” 2. fiind fără acoperire. Posesorul. într-un cont care să arate starea de în curs de încasare”. Este normal ca beneficiarul efectului comercial să înregistreze ieşirea acestora din portofoliu. bilete la ordin) sunt creanţe decontabile la vedere sau pe termen scurt (la un anumit timp de la data emiterii sau la o dată fixă) în beneficiul persoanelor care le posedă. Cecurile primite de la clienţi (cumpărători) şi depuse la încasare la bancă se evidenţiază cu ajutorul contului 5112 „Cecuri de încasat”.emitent SC „B” cec în valoare de 2. Rezolvare: 1) Remiterea spre încasare a cecurilor 5112 „Cecuri de încasat” = 411 „Clienţi” 3.emitent SC „A” cec în valoare de 1. cecuri care se depun cu borderou la bancă pentru încasare astfel: . după caz. Pentru a putea fi încasat emitentul cecului trebuie să dispună la bancă de disponibilităţi în cont.000 lei . respectiv beneficiarul acestor efecte le utilizează ca un mijloc de decontare (încasare) prezentându-se la bancă pentru încasare la scadenţă.000 an: SC „X” 1. Soldul debitor reflectă valoarea cecurilor sau a efectelor comerciale depuse spre încasare la bănci rămase înca neîncasate. Exemplu: 1) SC „TRAFO” SA a primit de la doi clienţi ai săi. deoarece creanţa respectivă nu trebuie considerată ca fiind irecuperabilă.000 lei 2) Se încasează cecul emis de SC „A”.5113 „Efecte de încasat” 5114 „Efecte remise spre scontare” Contul se debitează: cu valoarea cecurilor primite de la clienţi depuse spre încasare la bancă şi cu efectele comerciale ajunse la scadenţă depuse la bancă pentru încasare sau cu efectele comerciale scontate băncilor înainte de scadenţă. Exemplu: 166 . în momentul scadenţei. ale trasului. în caz contrar sunt „Cecuri fără acoperire” şi-n acest caz trebuie reînnoită creanţa faţă de clientul respectiv.

SC „BEBE” SA depune. se inscriu alături de încasările şi plăţile zilnice şi soldul final la contul bancar. operaţie numită scontare. respectiv prin intermediul conturilor de la bancă sunt consemnate de bancă în extrasul de cont al acesteia. spre încasare.000 lei cu scadenţa la 31 Ianuarie N+1. Banca care devine proprietara până la scadentă a acestor efecte va reţine pentru serviciile sale. 1. Exemplu: SC „DELTA” SA scontează la 1 Decembrie N. în data de 29. pentru plata înainte de scadenţă a efectului comercial. el poate să decidă vânzarea acestora unei bănci. prin gir se transferă băncii toate drepturile izvorâte din acel efect. pe care le încasează în data de 3. în conturi dechise pe numele lor la băncile care le deservesc. Avizul de credit şi deci încasarea este operată în data de 5 Decembrie N reţinându-se un scont în valoare de 60 lei.3. efecte comerciale în valoare de 2. Încasarea valorii nete (nominal. împreună cu documentele justificative. Disponibilităţile entităţilor ţinute în conturi la diferite bănci pot fi în lei sau în valută.11. La perioade de timp regulate (zilnic sau la sfârşitul lunii) soldurile conturilor de la bancă înregistrate în extrasul de cont bancar se confruntă cu soldurile conturilor de disponibilităţi din contabilitate şi ele trebuie să 167 . Scontul se reţine de bancă din valoarea efectului comercial. o cambie în valoarea de 3. la ordinul unităţii bancare. Scontarea efectului 5114 „Efecte remise spre scontare”= 413 “Efecte de primit” 3.scont) a efectului scontat % = 5114 „Efecte remise spre scontare” 3. Scontul este suma de bani sub formă de dobândă la care se adaugă un comision bancar.000 2.500 la bănci” Dacă beneficiarul efectelor comerciale.940 667 „Cheltuieli privind 60 sconturile acordate” 6. Efectul scontat este supus girării. are nevoie de bani înainte de scadenţă. În extrasul de cont predat entităţilor. întreprinderile trebuie să-şi păstreze disponibilităţile băneşti proprii. Şi-n acest caz se va utiliza un cont de asteptare 5114 „Efecte remise spre scontare”. Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate prin virament. la scadenţă. Încasarea 512 „Conturi curente = 5113 „Efecte de încasat” 2.scontul.500 lei.500 2. Remiterea spre încasare a efectelor 5113 „Efecte de încasat” = 413 „Efecte de primit” 2.10.4. Contabilitatea operaţiilor efectuate prin conturile curente de la bănci Pentru a efectua operaţiuni de încasări şi plăţi fără numerar. 1.000 512 „CBL” 2.

Băncile reţin comisioanele ce li se cuvin şi ele apar în extrasele de cont. Remarcă : 1) Pentru operaţiunile derulate prin conturile curente la bănci. în monedă natională(ct. se percep comisioane bancare. Contul poate avea şi soldul creditor.corespundă. respectiv datorii în cel de-al doilea caz. deschise la bănci diferite. Dobânzile încasate se înregistrează astfel: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 766 „Venituri din dobânzi” Dobânzile cuvenite aferente perioadei de raportare şi care se vor încasa în exerciţiul următor se evidenţiază astfel: 5187 „Dobânzi de încasat” = 766 „Venituri din dobânzi” 168 . Aceste dobânzi care reprezintă creanţe în primul caz. ceea ce reflectă creditul pentru plăţi acordat de bancă în cadrul liniei de creditare stabilite în baza unui contract de credit. Contabilitatea acestor operaţiuni se realizează cu ajutorul contului de A/P 512 „Conturi curente la bănci” cu următoarea structură: 5121 „Conturi la bănci în lei” 5124 „Conturi la bănci în valută” 5125 „Sume în curs de decontare” Pentru disponibilităţile ţinute în cont la bancă. entităţile datorează dobandă. deoarece în toate paragrafele precedente ale acestui capitol. A/P). Soldul debitor evidentiază existenţa la un moment dat a disponibilităţilor în lei. Se debitează cu toate încasările realizate în contul de disponibil bancar şi se creditează cu toate plătile efectuate din acest cont. Nu mai considerăm ca necesară exemplificarea operaţiunilor de încasari şi plăţi efectuate prin contul la bancă în lei. înregistrarea acestora de către întreprinderi se realizează astfel: 627 „Cheltuieli cu serviciile = 5121 „Conturi la bănci în lei” bancare şi asimilate” 2) Dobânzile încasate sau de încasat generate de lichidităţile ţinute în contul de la banca reprezintă venituri financiare înregistrate la contul 766 „Venituri din dobânzi”. iar pentru creditele primite pentru plăti direct prin contul bancar. care se înregistrează de către întreprindere pe cheltuieli la contul 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”. societăţile vor încasa dobânzi. Prin punctaj bancar. Dacă societatea dispune de mai multe conturi de disponibil bancar. aflate în conturile bancare ale entităţii. dar şi a celorce vor urma implicate operaţiuni de debitare sau creditare a contului 5121. este necesară desfăşurarea contului 5121 pe fiecare bancă în parte. se vor identifica şi justifica eventualele diferenţe apărute între evidenţa ţinută de întreprindere şi cea ţinută de bancă. se vor evidenţia în contul 518 „Dobânzi” cu următoarea desfăşurare: 5186 „Dobânzi de plătit” 5187 „Dobânzi de încasat” Contul 5121 „Conturi la bănci în lei” ţine evidenţa operaţiunilor de încasări şi plăti făcute prin virament bancar.

La sfarsitul fiecarei luni cât şi la închiderea exerciţiului financiar. Notă: Contul 518 „Dobânzi” se foloseşte doar atunci când se pune problema cuantificării la sfârşitul exerciţiului a dobânzilor de plătit. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie ( cum sunt titluri de stat în valută. 4. acreditive şi depozite 169 . respectiv de primit ce aparţin exerciţiului financiar de raportare. iar soldul creditor reflectă dobânzile de plătit la momentul stabilirii soldului. dar care urmează a se plăti. .3) Dobânzile plătite sau cele de plătit pentru creditele primite prin aceste conturi reprezintă cheltuieli financiare şi se înregistrază la contul 666 „Cheltuieli privind dobânzile”. separat pentru fiecare valută în parte. cont de activ.Contul 5187 „Dobânzi de încasat” funcţionează ca un cont de activ (de creanţe) şi se debitează cu dobânzile de primit pentru disponibilităţile aflate în conturile bancare şi se creditează la încasarea acestor dobânzi. respectiv încasa în exerciţiul următor. Soldul debitor reflectă dobânda de primit la un moment dat. În acest fel se aplică principiul independenţei exerciţiilor şi se realizează delimitarea corectă în timp a cheltuielilor şi veniturilor din dobânzi. Precizări: Conform OMFP 3055/ 2009 pentru aprobarea reglementărilor conforme cu directivele europene se prevede: 1 – operaţiunile privind încasarile şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei comunicat de BNR 2 – operaţiunile de vânzare – cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia cu valută fără ca aceasta să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar. 3 – Diferenţele de curs valutar rezultate între valoarea exprimată la cursul zilei a creanţei încasate.Contul 5186 „Dobânzi de plătit”. indiferent de momentul plăţii sau cel al încasării acestora. Dobânzile plătite se înregistrează: 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „Conturi la bănci în lei” Dobânzile datorate aferente perioadei de raportare. Acest cont se dezvoltă pe fiecare bancă în parte unde s-a deschis un asemenea cont. Operaţiunile bancare în valută sunt reflectate de contul 5124 „Conturi la bănci în valută”. respectiv a datoriilor achitate şi valoarea acestora în cursul din ziua tranzacţiei ( valoarea în cost istoric) afectează veniturile (765) sau cheltuielile (665) după caz. dar care se vor achita în perioada următoare se înregistrează astfel: 666 „Cheltuieli privind dobânzile” =5186 „Dobânzi de plătit” În ceea ce priveşte contul 518 „Dobânzi” acesta funcţionează în următoarea manieră: . Operaţiunile efectuate în valută se înregistrează în contabilitate atât în valută cât şi în lei. funcţionează ca un cont de pasiv de datorii şi se creditează cu dobânzile datorate la creditele pentru plăţi şi se debitează la plata acestora.

1) Soldul inţial la 1 dec.000 euro la cursul din data respectivă de 3. la sfarsitul fiecarei luni şi la data bilanţului în funcţie de cursul de închidere. În data de 20 decembrie N.000 * 3. din dif. În data de 7 decembrie N. N .000 * 3.542 = 17. Cursul la data închiderii exerciţiului este de 3.000 euro la cursul de 3.valoarea în cursul zilei = 5.” 105 4) Înregistrarea diferenţei de curs aferentă disponibilităţilor în valută la 31 dec N .diferenţa favorabilă de curs valutar = 60 5124 „CBV” = % 17.54= 35.6 = 28.000 euro la cursul din data respectivă de 3.53 = 17.53 lei. N . plăteşte la cursul zilei de 3.650 765 „Venituri din diferenţe 60 de curs valutar “ 3) Achitarea datoriei în valută la 20 dec.545 = 24.valoarea soldului la cursul 31. N = 10. Soldul debitor reflectă disponibilităţile în valută existente în cont. încasează la cursul zilei de 3.diferenţa nefavorabilă de curs valutar = 105 % = 5124 „CBV” 24.dec. Este obligatoriu evaluarea disponibilităţilor în valută.710 411 „Clienţi “ 17.800 lei .54 lei.710 665 „Chelt.valoarea în cost istoric = 5.valoarea în cost istoric = 7.53.diferenţa favorabilă de curs valutar = 505 lei 170 .53 = 24. Exemplu: SC „X” SA deţine la 1 decembrie N în contul bancar 10. = 8.000* 3.56 lei / euro.542 lei o factură emisă din 17 noiembrie N de 5.650 .710 .295 lei .pe termen scurt în valută) la cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi din luna. se vor înregistra în conturile de venituri sau cheltuieli financiare după caz (765 sau 665 ).000 * 3.000 * 3.815 .valoarea soldului contabil = 8.000 * 3. Contul 5124 se debitează cu toate încasările realizate în valută şi cu diferenţele favorabile de curs valutar şi se creditează cu toate plăţile în valută efectate şi cu diferenţele nefavorabile de curs.815 401 „Furnizori“ 24.de curs val.000 = 28.valoarea în cursul zilei = 7.545 lei o factura din 10 noiembrie N de 7.710 .400 2) Încasarea creanţei în valută la 7 dec.

Se debitează cu aceste sume şi se creditează în momentul apariţiei lor la încasări în extrasul de cont. sume care înca nu au apărut în extrasul de cont. 171 . Aceste credite primite pentru echilibrarea trezoreriei sunt contabilizate cu ajutorul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt” cont de datorii (sub un an).4. Exemplu: O editură înregistrează la data de 31 octombrie mandatele poştale primite. Aceste diferenţe de curs afectează veniturile sau cheltuielile financiare prin intermediul conturilor 765 şi 665. aferente vânzărilor prin colete.000 lei.5124 „CBV“= 765 „Venituri din diferenţe 505 de curs valutar“ În structura contului 512 „Conturi curente la bănci” se afla şi contul 5125 „Sume în curs de decontare” care ţine evidenţa sumelor virate sau depuse la bănci sau prin mandat poştal de către terţi sau de unităţile ce aparţin grupului şi dovedesc acest lucru pe baza documentelor prezentate societăţii. cont de pasiv. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt Atunci când societăţile nu dispun de suficiente disponibilităţi pentru aşi putea desfăşura în mod normal activitatea. 1înregistrarea mandatelor poştale primite 5125 „Sume în curs de decontare ” =411 „Clienţi” 6. Soldul creditor al contului reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite. La 5 noiembrie se încasează mandatele poştale.000 2încasarea ulterioară în cont a mandatelor poştale 5121 „CBL” = 5125 „Sume în curs de decontare” 6. Pe baza contractului de credit. atunci la rambursare vor apărea diferenţe de curs valutar favorabile sau nefavorabile.000 6. în funcţie de evoluţia cursului valutar comparativ cu data contractarii creditelor. Contul se creditează cu valoarea creditelor primite şi cu dobânzile aferente datorate. banca va alimenta disponibilităţile din conturile bancare cu sumele solicitate. acestea apelează la societăţile bancare cărora le solicită credite pe termen scurt sub un an.4. Remarcă: 1) Dobânzile datorate la creditele pe termen scurt afectează cheltuielile financiare ale societăţilor la contul 666 „Cheltuieli privind dobânzile”. în contul bancar. şi se debitează cu creditele rambursate şi cu dobânzile achitate. entităţile urmând a rambursa creditul şi dobânda aferentă conform scadentarului. Soldul debitor reflectă sumele aflate în curs de decontare. Băncile pot acorda societăţilor comerciale credite pe termen scurt în lei şi în valută. în valoare de 6. Articolul contabil este următorul: 666 „Cheltuieli privind = 5198 „Dobânzi aferente creditelor dobânzile” bancare pe termen scurt” 2) Dacă creditul pe termen scurt este primit în valută.

dobânda datorată la creditul restant ( 2.000 2.înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs constatate la rambursarea creditelor: % = 512 „Conturi curente la bănci” 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 665 „Ch.000* 12% * 2/12 = 40) 666 „Cheltuieli cu dobânzile” = 5198 „Dobânzi aferente 40 creditelor bancare pe termen scurt” 6 – rambursarea creditului şi achitarea dobânzii % = 5121 „CBL” 2. din dif.. rambursabil în 6 luni cu o dobândă aferentă de 8% pe an.înregistrarea diferenţelor favorabile de curs constatate la rambursarea creditelor: 5191 „CBTL” = % 512 „Conturi curente la bănci” 765„Ven.” Creditele pe termen scurt care nu se pot rambursa la scadenţă stabilită de bancă se vor evidenţia la credite restante care sunt purtătoare de dobânzi penalizatoare. 31 august N.000 lei din datorie se rambursează cu o întârziere de 2 luni ( la 31 octombrie N ) pentru care suportă o dobândă de 12% pe an. 1 – încasarea creditului bancar 5121 „CBL” = 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 10. din dif.000 5191 „Credite bancare pe termen 7.000 lei şi dobânda la credit. de curs val.000 termen scurt” nerambursate la scadenţă” 5 .000* 8% * 6/12 = 400) 666 „Cheltuieli cu dobânzile” = 5198 „Dobânzi aferente 400 creditelor bancare pe t.600 scurt” 5198 „Dobânzi aferente creditelor 400 bancare pe termen scurt” 4 . Diferenţa de 2.000 lei. Exemplu: SC „T” SRL contractează la 1 martie N un credit bancar de 10.” 3 . din cauza unor dificultăţi.rambursarea la scadenţă a unei părţi din credit şi a dobânzii datorate % = 5121 „CBL” 8. La scadenţa. societatea nu reuşeşte să ramburseze decât 8. de curs valutar” . plătită odată cu rambursarea creditului.s.000 termen scurt nerambursate la scadenţă” 5198 „Dobânzi aferente creditelor 40 bancare pe termen scurt” 172 .transferarea datoriei neachitate la credite nerambursate la scadenţă 5191 „Credite bancare pe = 5192 „Credite pe termen scurt 2.dobânda datorată (10.040 5192 „Credite bancare pe 2.

prin caseriile entităţilor şi se desfăşoară în cadrul unui anumit plafon stabilit. plata se face individual. Se întocmeşte separat petru operaţiunile în lei şi separat pentru fiecare valută în parte. prin intermediul conturilor bancare. efectuate pe baza documentelor justificative şi serveşte la stabilirea soldului de casă zilnic. Diferenţa apare între cursul din data încasării sau plăţii şi cursul istoric. Contabilitatea decontărilor în numerar Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar realizate prin caseriile societăţilor sunt mai reduse ca volum şi importanţă în comparaţie cu cele efectuate prin virament. În casieria întreprinderii. Soldul debitor reflectă numerarul în lei. a creanţelor şi datoriilor. stat de salarii.6. atât în ceea ce priveşte soldul din casă cât şi a nivelului plăţilor zilnice. în lei sau în valută. foaie de vărsământ. alături de numerar. Aria lor se restrânge şi mai mult de când salariile se plătesc prin intermediul cardului. în lei sau în valută. la o poziţie distinctă alături de lichidităţile din conturile la bănci. la data 173 . tichete de masă. zilnice. Contul 531 „Casa” (Ct A) se debitează cu încasările în numerar şi se creditează cu plăţile în numerar efectuate. sunt păstrate şi gestionate şi alte valori de trezorerie.5. Pentru evidenţierea operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar. respectiv valută. chitanţa pentru operaţiuni în valută. Atunci când se foloseşte numerarul. echivalenţi la cursul zilei. se utilizează următoarele documente: chitanţa. se înregistrează în contabilitate în lei. etc. Pentru evidenţierea acestor operaţiuni. Precizări: 1) Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută efectuate în numerar. se utilizează conturile de activ din grupa 53 „Casa” cu următoarea structură: 531 „Casa” 5311 „Casa în lei” 5314 „Casa în valută” 532 „Alte valori” 5321 „Timbre fiscale şi poştale” 5322 „Bilete de tratament şi odihnă” 5323 „Tichete şi bilete de călătorie” 5328 „Alte valori” Soldurile acestor conturi apar în bilanţ la active circulante. pentru operaţiunile de decontări în valută prin caseria unităţii. Contul 531 „Casa” ţine evidenţa încasărilor şi plăţilor făcute în numerar. de care dispune o entitate sunt păstrate în casieria unităţii. Sumele în numerar. Registrul de casă este documentul centralizator al tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar. 2) În cursul exerciţiului pot apărea diferenţe de curs valutar. imediat şi fără intermediere. existent în caseria unităţii. asimilate lichidităţilor în numerar cum sunt: timbre fiscale şi poştale. dispoziţie de plată-încasare. cu gestionarea lor distinctă. bilete de tratament şi odihnă. etc.

bilete de tratament şi odihnă. tichete de masă etc şi se creditează la ieşirea acestor valori din gestiunea caseriei. în numerar. În baza borderoului de expediere a corespondenţei şi a Notei de justificare a timbrelor fiscale se înregistrează utilizarea timbrelor în valoare de 60 lei. timbre fiscale şi poştale în valoare de 100 lei. bilete de tratamaent. tichete de masă. în contabilitate prin intermediul contului 532 „Alte valori” (Ct A) desfăşurat în sintetice de gradul II pe feluri. Asimilate lichidităţilor în numerar (timbre fiscale şi poştale. Aceste diferenţe de curs valutar .B”. 1a) – achiziţionarea 5321 „Timbre fiscale şi poştale” = 5311 „Casa în lei” 100 1b) – justificarea utilizării 626 „Cheltuieli poştale şi taxe = 5321 „Timbre fiscale 60 de telecomunicaţii” şi poştale” 2) SC „F.760 în lei” 2c) – eliberarea tichetelor către salariaţi 642 „Cheltuieli cu tichetele = 5328 „Alte valori” 4. etc ) se reflectă.760 5328 „Alte valori ” 4.000 lei. din 31 decembrie. vor afecta cheltuielile sau veniturile (665 sau 765) după caz. tichete de masă pentru salariaţi în valoare de 4. cu plata ulterioară. 2a) – achiziţionarea % = 401 „Furnizori” 4. 3) La finele lunii cât şi la închiderea exerciţiului financiar. Soldul debitor reflectă alte valori existente în caseria unităţii. bonuri cantităţi fixe de combustibili. Se debitează cu valoarea achiziţiilor realizate de timbre fiscale.000 4426 „TVA deductibilă“ 760 – şi trecerea pe cheltuieli a TVA 635 „Cheltuieli cu alte impozite. Exemple: 1) SC „X” SA achiziţionează cu plata imediată. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea numerarului existent în valută la cursul de schimb al BNR.000 de masă acordate salariaţilor” 174 . afectează veniturile (765) sau cheltuielile (665) după caz.efectuării tranzacţiei. TVA 19% şi eliberează celor în drept aceste tichete.SA achiziţionează. = 4426 „TVA deductibilă” 760 taxe şi vărsăminte asimilate” 2b) – achitarea 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci 4.

sosesc mărfuri în valoare de 4. de la paragraful 4.000 euro. se realizează pe măsură ce furnizorul face la bancă dovada (prezintă documente) livrărilor sau prestaţiilor prevăzute în contractul încheiat între părţi. Acreditivul poate fi alimentat şi din credite pe termen scurt. Plata furnizorului extern se face în data de 28 Noiembrie.). respectiv 665).(vezi fig. din acreditiv la cursul de 3. Accizele în cota de 10% din valoarea mărfurilor şi TVA de 19% se achită prin ordin de plată în lei. cheltuieli de protocol. Plata.20. deplasări.45 lei/euro. dacă cumpărătorul nu dispune de lichidităţi proprii.4 lei/euro. 175 . la active circulante alături de Casa şi conturi la bănci. Pentru reflectarea în contabilitate a situaţiilor sus amintite.6. la cursul de 3. ca o măsură de siguranţă că işi încaseaza de la client contravaloarea bunurilor livrate. Exemplu: SC „CRINUL” SA deschide la 1 Noiembrie N un acreditiv de 5. detaşări. presupune respectarea aceloraşi reguli expuse anterior valabile pentru conturile la bănci în valută şi numerarul în valută. din care urmează să se efectueze plata. se utilizează conturile de activ din grupa 54 „Acreditive” cu următoarea structură: 541 „Acreditive” 5411 „Acreditve în lei” 5412 „Acreditive în valută” 542 „Avansuri de trezorerie” Soldurile acestor conturi apar în bilanţ. Operaţiunile efectuate în valută prin acreditive afectează contul de rezultate prin intermediul diferenţelor favorabile sau nefavorabile de curs valutar (contul 765. în favoarea acestora.6. la dispoziţia furnizorului. Acreditivul poate fi deschis în lei şi în valută (5411 şi respectiv 5412). reclame şi publicitate etc. a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate acestuia.1) Contul 541 „Acreditive” ţine evidenţa acreditivelor constituite la bancă prin virarea unei sume de bani din contul de disponibilităţi băneşti ale cumpărătorului într-un cont distinct. acreditive în lei sau în valută. sau altor salariaţi pentru a efectua diverse cheltuieli. cursul zilei este de 3.000 euro. transporturi. Sunt adesea situaţii în care entitatea acordă anumite sume administratorilor. în numele întreprinderii (aprovizionări cu materiale.45 lei/euro. Acreditivul este o formă de decontare solicitată de furnizor. În data de 28 Noiembrie N. valabil 30 zile la dispoziţia SC „Y” pentru un import de mărfuri. Efectuarea decontarilor prin intermediul acreditivelor în valută. Contabilitatea acreditivelor şi a avansurilor de trezorerie Pentru achitarea unor obligaţii faţă de furnizori se pot deschide la bănci.

000 euro pentru achiziţionarea unei vopsele speciale.În data de 30 Noiembrie N se anulează acreditivul.800+ 1. 176 . cursul la data respectivă fiind de 3. Soldul debitor reflectă avansurile acordate şi nejustificate.000* 3.800 6.taxe 1. cursul valutar fiind de 3.800 3. justificarea avansului şi transformarea sa în cheltuiala efectivă are loc la încheierea mandatului.înregistrarea diferenţei favorabile de curs valutar aferent soldului neconsumat .4 lei/euro.380 371 „Mărfuri = 446 „Alte impozite.380 şi vărsăminte asimilate” 4.înregistrarea accizelor 13.= 1.valoarea soldului la cursul 30 nov. în vederea efectuării unor plăţi în numele acesteia. .000 în valută” 5412 „Acreditive în valută” = 581 „Viramente interne” 17.45= 13. . .885 şi a accizelor % = 5121 “Conturi la bănci 4.800 401 „Furnizori” = 5412 „Acreditive în valută” 13. taxe 1.închiderea acreditivului 581 „Viramente interne” = 5412 „Acreditive în valută ” 3.000* 3.265 în lei” 4426 „TVA deductibilă” 2. În acest caz.000*3.000 euro= 3. pe baza unui decont de cheltuieli. Contul se debitează cu sumele acordate ca avansuri de trezorerie şi se creditează cu avansurile justificate sau restituite ca neutilizate. .000 581 „Viramente interne” = 5124 „Conturi la bănci 17. 1.achitarea furnizorului 4.45= 3.000* 3.achitarea TVA (13. Exemplu : SC „TRAFIC” SRL acordă merceologului întreprinderii un avans de 3.deschiderea acreditivului 5.800*10%= 1.4= 17.45 lei/euro.380)* 19%= 2.885 446 „Alte impozite.achiziţionarea mărfurilor din import 4.800 371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” 13. care se înregistrează la venituri (765) sau după caz la cheltuieli (665). la decontarea lor pot să apară diferenţe de curs valutar favorabile sau nefavorabile. .000 2.380 şi vărsăminte asimilate” 5. .valoarea contabila de 1.450 Contul 542 „Avansuri de trezorerie” (Ct A) evidenţiază sumele puse la dispoziţia administratorilor sau a altor salariaţi din întreprindere.450 5124 „CBL în valută = 581 „Viramente interne” 3.200 .diferenţa favorabilă de curs = 250 5412 „Acreditive în valută” = 765 „Venituri din diferenţe 250 de curs valutar” 7. De regulă. Avansurile de trezorerie se pot acorda în lei sau în valută.45= 13.450 . .

720 5314 „Casa în valută ”= 542 „Avansuri de trezorerie” 1.materiale 2.între conturile bancare ale societăţii deschise la bănci diferite . 177 .diurna 100* 3. – înregistrarea diferenţelor favorabile de curs 3.200 2.44= 344 8.diurna= 100 euro .000* 3. Pentru evitarea acestor riscuri. articolul contabil fiind: 461 „Debitori diverşi” = 542 „Avansuri de trezorerie” 6. Contabilitatea viramentelor interne Există anumite operaţii care reprezintă transferuri de mijloace băneşti dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie şi anume: .fie al unor duble înregistrări.200 542 „Avansuri de trezorerie”= 5314 „Casa în valută” 10.între conturile bancare deschise la aceeaşi bancă .44 lei/euro.44= 1. Este un cont de activ de trezorerie.fie omiterea înregistrarii unei operaţii. în planul de conturi a fost prevăzut contul 581 „Viramente interne”. în următoarea manieră: . nedecontate până la data bilanţului se trec la contul 461.376 .vopsea achiziţionată= 2.44= 6.880 625 „Cheltuieli cu deplasări 1.500 euro se restituie ca avans necheltuit 1. În aceste cazuri. Se debitează cu sumele virate (ieşite) dintr-un cont de trezorerie spre alt cont de trezorerie şi se creditează cu sumele intrate într-un cont de trezorerie. – acordarea avansului 3.44= 1. în cazul în care elementele de trezorerie au ajuns la destinaţia stabilită prin asemenea mişcări interne.000* 3.transport 400* 3.4= 10. de tranzit. Nu prezintă sold la sfârşitul perioadei. .000 euro . provenite din alt cont de trezorerie .600 302 „Materiale consumabile” 6.4) = 120 542 „Avansuri de trezorerie” =765 „Venituri din 120 diferenţe de curs” Notă: Avansurile de trezorerie.7.3. – justificarea avansului cheltuit: .720 4.bilete de avion dus-întors= 400 euro . – restituirea avansului necheltuit 500* 3. contul 581 nu trebuie să prezinte sold la finele perioadei.44.Avansul se utilizează la cursul de 3.000* ( 3.720 detaşări şi transferări “ 3. deoarece aceeaşi operaţie se evidenţiază în mai multe registre (cel puţin în două extrase de cont bancar sau în registrul de casă şi în extrasul de cont bancar) există riscul: .600 % = 542 „Avansuri de trezorerie” 8.880 .între conturile bancare ale societăţii şi casieria proprie.

C. c.000 5311 = 581 6.000) registrul de casa . livrarea produselor finite .C. După primirea efectului comercial. prestează servicii de transport în valoare de 1.deschiderea unui acreditiv de 5. în valoare de 1.A.500 ÎNTREBĂRI: 1.C. 4.registru de casa 581 = 5121 6. Specificaţi care este diferenţa între acţiuni şi obligaţiuni? PROBLEME PROPUSE: 1.C.000 lei şi depunerea ei în casierie extras de cont bancar . Se eliberează aceste foi şefului de grup. furnizorul îl depune la bancă și îl încasează la scadență. SC TRAFIC SA achiziţionează.A. În urma vanzării se descarcă gestiunea cu produsele finite vandute. TVA 24%.000 2. Se dau biletele celor în drept. ”ASTRA” S.A. 3.000 lei. descărcarea gestiunii cu produsele finite vandute. primirea și depunerea efectului comercial la bancă de către furnizor.000 5121 = 581 10.5 lei/euro extras de cont de disponibil – extras de cont de acreditiv 581 = 5124 17. TVA 24%. 60% din valoarea biletelor se suportă de unitate. acceptarea biletului la ordin de către furnizor. produse finite în valoare de 10. Conform contractului colectiv de muncă.500 5412 = 581 17.000 3. – depunerea numerarului ce depăşeşte plafonul de casă la bancă (10. b. acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de S. S. S. 178 . încasarea biletului la ordin. a căror plata se va face ulterior prin contul de la bancă. e. foi de drum CFR pentru efectuarea unei deplasări în colectiv.000 euro la cursul de 3.C. Ce elemente se includ în categoria altor valori? 5. conform facturii. Încasarea facturii se face pe baza ordinului de plată prin contul de la bancă. ”CORAL” S. SC „DOMINO” SA achiziţionează bilete de tratament şi odihnă în valoare de 10.. Ce reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt? 3. ”ASTRA” S. ”ASTRA” S.000 lei. – ridicarea de la bancă a sumei de 6. conform facturii. d. Ce sunt acţiunile? Dar obligaţiunile? 6. Care sunt structurile trezoreriei unei entităţi? 2.extras de cont 581= 5311 10. încasându-se în numerar parte de 40% suportată de salariaţi.000 lei. 2.A. Să se înregistreze: a. vinde S. Ce reprezintă acreditivele? 4. ”CORAL” S.Exemplu: 1. S. cu plata în numerar.A.500 lei.

dobânda încasată pentru disponibilităţile ţinute în cont.1 lei / euro. Aceeaşi societate. exerciţiul „N”. ş. la cursul 4. participă în data de 20 octombrie la licitaţie cu valută 2.12. diferenţa de 200 lei. Se utilizează de către şoferi bonuri pentru cumpărarea combustibililor de la staţiile de benzină în valoare de 5. Astfel. SC „ABC” SA participă la licitaţie cu lei pentru a cumpăra în data de 1 octombrie 10. Societatea comercială „TIMIŞ” SA. 7. amortitare. Definirea cheltuielilor şi veniturilor reflectate în contabilitatea financiară şi structura acestora 179 .). aceştia justifică consumul combustibililor în valoare de 4.N se cuantifică şi se înregistrează dobânda cuvenită de 500 lei pentru disponibilităţile din cont şi care apar la încasare în extrasul de cont din 5 ianuarie N+1. Pentru evidenţierea în contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor. ce se vor achita ulterior din contul bancar. Se achiziţionează bonuri de combustibil în valoare de 8. pe baza extrasului de cont bancar. se porneşte de la caracterul de proces al activităţiilor consumatoare de resurse. respectiv proces al activităţiilor producătoare de venituri. financiare.2 lei / euro. În data de 31. în valoare de 1000 lei.000 euro pentru a cumpăra lei. extraordinare) şi naturii resurselor consumate (materii prime.1. Pe baza foilor de parcurs ale şoferilor.000 lei.800 lei.5. CAPITOLUL VII CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR REZUMAT Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor este organizată având la bază concepţia dualistă.000 lei. Pentru reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor se porneşte de la caracterul de proces al activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate. 7. TVA aferent este de 24%. 6.000 euro la cursul de 4. salarii. se impută ( plus TVA aferent).a. înregistrează la sfârşitul lunii noiembrie. Contabilitatea financiară reflectă cheltuielile într-o clasificare corespunzătoare naturii activităţilor pe care le desfăşoară entitatea (exploatare. ocazionarea cheltuielilor şi crearea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane în timp.

grupate după natura activităţilor care le-au generat şi anume: . Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşterii ale datoriilor. cheltuielile pot fi delimitate patru momente: a) angajarea cheltuielilor intervine în momentul cumpărării de bunuri. care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii. 180 . lucrări şi servicii. În mediul intern. beneficiază de raportări anuale prinvind rezultatul exerciţiului prin formularul „Contul de profit şi pierdere” ca şi document component al situaţiilor financiare anuale. În ceea ce priveşte. precum şi de alte activităţi conexe acestora. c) plăţile constau în achitarea obligaţiilor faţă de terţi pentru bunurile cumpărate. moment în care se contractează obligaţia de a plăti aceste cumpărări.Veniturile (V) şi cheltuielile (C) reprezintă elemente structurale pe baza cărora se determină profitul sau pierderea( ± P) ± P = V-C Utilizatorii de informaţii contabile reprezentaţi de terţi (mediul extern) cum sunt în special investitorii de capital şi statul. în contabilitatea financiară se face pe felul de venituri şi cheltuieli. d) imputarea reprezintă etapa în care cheltuielile sunt decontate. b) Facturarea sau vânzarea pe credit reprezintă transferul de proprietate de la furnizor la cumparator. pentru stingerea obligaţiilor salariale. care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii. d) Încorporarea e momentul contabil în care veniturile absorb cheltuielile în vederea stabilirii rezultatului. În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează de asemenea patru momente: a) Producţia este etapa realizării bunurilor.cheltuieli şi venituri din exploatare – generate de activităţile desfăşurate în vederea realizării obiectului de activitate al întreprinderii. b) consumul reprezintă utilizarea efectivă a resurselor în cadrul procesului de producţie în vederea obţinerii de bunuri. sociale şi fiscale. lucrărilor şi serviciilor ca obiect principal de activitate al unei entităţi. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor. c) Încasarea e etapa în care bunurile şi serviciile vândute se transformă în bani. Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile. plăţi care sunt consumatoare de resurse. managerii sunt interesaţi de cunoaşterea rezultatelor lunar sau chiar mai des pentru a putea urmări performanţa întreprinderii. obţinându-se astfel rezultatul. lucrări sau servicii. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. Structura cheltuielilor şi a veniturilor. adică sunt suportate din veniturile realizate. Aceasta etapă aducătoare de venituri presupune obţinerea unor creanţe din a caror încasare se aşteaptă intrări de resurse.

. venituri din provizioane şi ajustări pentru deprecieri sau pierdere de valoare. Cheltuielile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli ” care prin funcţia lor contabilă sunt ataşate conturilor de activ. În categoria cheltuielilor pe lângă sumele care reprezintă valorile plătite sau de plătit în nume propriu din activităţi curente. Pierderile pot să apară: .cheltuieli şi venituri financiare – generate de activităţi de natură financiară (dobânzi. 7. se includ şi pierderile din orice alte surse. dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitatea de exemplu: .pierderi nete din cumpărare şi revânzarea titlurilor de valori. . Se debitează în cursul lunii cu toate cheltuielile efectuate şi se creditează la sfârşitul lunii cu decontarea (imputarea) cheltuielilor în contul 121 „ Profit sau pierdere” în vederea determinării rezultatelor lunare cumulate de la începutul anului.ca rezultat al calamităţilor.obligaţiuni etc).cheltuieli privind amortizările.câştigurile nete rezultate din cumpărarea şi revânzarea titlurilor de valori (acţiuni. 181 . cheltuieli şi venituri aferente investiţiilor financiare etc). .cheltuieli şi venituri extraordinare –rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt diferite de activităţiilor curente (activităţi de exploatare + activităţi financiare = activităţi curente) şi care de regulă nu se repetă în mod frecvent. Astfel efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (în momentul constatării lor) indiferent de momentul plăţii (pentru cheltuieli) respectiv momentul încasării (pentru venituri). . provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare respectiv.cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite. Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice ce pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă. Pierderile contribuie la reducerea beneficiilor economice şi din acest punt de vedere corespund definiţiei cheltuielilor şi pot să apară sau nu din activitatea curentă.2.sume rezultate din vânzarea de active imobilizate.. Organizarea veniturilor contabilităţii cheltuielilor şi Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor şi veniturilor se realizează conform contabilităţii de angajamente. Cheltuielile sunt conectate la venituri în aşa manieră încât se pot determina rezultatele obţinute pe activităţi şi pe total întreprindere. . În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente.din cedarea activelor imobilizate. . cât şi câştigurile din orice alte surse. diferenţe de curs valutar.

Soldul creditor al contului 121 evidenţiază faptul că veniturile depăşesc cheltuielile şi ca atare s-a obţinut un profit care contribuie la creşterea capitalurilor proprii.. iar costul efectiv de achiziţie aferent materialelor consumate este de 800 lei..Unele conturi de cheltuieli se mai creditază şi cu toate operaţiunile care conduc la diminuarea... Veniturile se înglobează în rezultate şi sunt preluate în creditul contului 121 „ Profit sau pierdere” % 701. conturile de venituri se soldează. ..” În acest fel.cu mat. Conturile de venituri au funcţii contabile de pasiv.. Concluzii: 1... Înregistrarea consumului presupune următoarele articole contabile: 601 „ Ch.plusuri constatate la inventariere de active circulante (301=601.. la contul 601 „Cheltuieli cu materii prime” va evidenţia la sfârşitul perioadei cheltuieli nete de 800 lei care se decontează asupra contului de rezultate.000 lei..” = 301 „Mat.... 371=607)... Cheltuielile se impută asupra rezultatului şi sunt preluate în debitul contului 121 „ Profit sau pierdere” 121 = % 601.cu mat.pr.. 302 = 602...pr. Soldul debitor al contului 121 evidenţiază faptul că nivelul cheltuielilor depăşeşte nivelul veniturilor şi ca atare s-a realizat o pierdere care are ca efect diminuarea capitalurilor proprii.în cazul folosirii metodei inventarului intermitent cu stocul inventariat şi evaluat la sfârşitul perioadei (301=601.” 200 mat...... Pierderile trebuie acoperite prin consumarea 182 . 3a. rectificarea cheltuielilor înregistrate cum sunt : ..pr...cu mat.. De exemplu.000 308 „ Dif.. Contabilitatea veniturilor este asigurată cu ajutorul conturilor din clasa 7 „ Conturi de venituri ”. 371=607).. 3b... Notă: După încorporarea (decontarea) veniturilor în rezultate.698 2.786 = 121 3. costul standard al materialelor consumate este de 1. 121 „ Profit sau pierdere” = 601 „Ch. Se creditează în cursul lunii cu toate veniturile realizate şi se debitează la sfârşitul lunii cu încorporarea (decontarea) veniturilor în rezultate la contul 121 „Profit sau pierdere” în vederea determinării rezultatelor lunare cumulate de la începutul anului.de preţ la = 601 „Ch.. fiind o sursă de finanţare (dacă nu e distribuit ulterior integral acţionarilor). Contul 121 „ Profit sau pierdere” este un cont de bilanţ din structura capitalurilor proprii.. .. şi mat...” 800 Notă: După imputarea (decontarea) cheltuielilor asupra rezultatelor. 702. conturile de cheltuieli se soldează..prime” 1. ... 602 ...diferenţele în minus (favorabile) între costul de achiziţii mai mic şi costul standard mai mare aferent stocurilor consumate (în situaţia în care nu se folosesc înregistrarile în roşu).pr.

3. 5. cu semnul plus dacă este profit respectiv cu semnul minus dacă este pierdere. Cheltuielile şi veniturile recunoscute ca fiind aferente unui exerciţiu financiar formează structura contului de rezultate „ Profit sau pierdere” . cu ajutorul următoarelor grupe de conturi: 60 „ Cheltuieli privind stocurile” 61 „ Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi” 62 „ Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi” 63 „ Cheltuieli cu alte impozite. Cheltuielile de exploatare reprezintă în principal. rezultat reportat. 7. De asemenrea sunt cuprinse şi operaţiunile prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de imobilizări.472). prime de capital sau chiar prin reducerea capitalului social). efectul în bilanţ este evidenţiat la capitaluri proprii doar pentru diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. 4. expresia bănească a consumurilor de resurse materiale şi de forţa de muncă necesare desfăşurării activităţii sau pentru executarea unor obligaţii legale sau contractuale.altor structuri de capitaluri proprii (rezerve. Contul 121 „ Profit sau pierdere” realizează legătura între conturile de venituri şi cheltuieli pe de o parte şi conturile de bilanţ pe de altă parte. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiunile economice şi comerciale privind aprovizionarea. taxe şi vărsăminte asimilate” 64 „ Cheltuieli cu personalul” 65 „ Alte cheltuieli de exploatare” a) Cheltuielile privind consumul de bunuri stocabile sau nestocabile se evidenţiază cu ajutorul următoarelor conturi de activ: 601 „Cheltuieli cu materii prime” 602 „Cheltuieli cu materiale nestocabile” 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” 604 „Cheltuieli privind materiale nestocate” 605 „Cheltuieli privind energia şi apa” 606 „Cheltuieli privind animalele şi păsările” 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 608 „Cheltuieli privind ambalajele” şi a contului 609 „Reduceri comerciale primite” cont de pasiv. producţia şi desfacerea bunurilor. lucrărilor şi serviciilor. 183 . Structural contabilitatea cheltuielilor de exploatare se realizează în funcţie de natura resurselor consumate. I „ Venituri în avans ” (ct.C „ Cheltuieli în avans ” (ct 471) şi gr. Cheltuielile şi veniturile înregistrate în avans (471 şi 472) deoarece se referă la exerciţiile viitoare nu contribuie la formarea rezultatului în perioada de raportare şi figurează în bilanţ la grupe distincte respectiv gr.

602 şi 603 au funcţie asemănătoare. cu ajutorul conturilor pe care le cuprinde.grupa 62. distruse. privind energia şi apa” 800 4426 „TVAD” 192 Conturile 606. contravaloarea facturii de curent electric pe luna noiembrie la SC „X” SA este de 800 lei +24% TVA. respectiv sunt scoase din evidenţă ca urmare a faptului că sunt degradate. cu ajutorul conturilor pe care le cuprinde. b) Contabilitatea cheltuielilor cu lucrări şi servicii executate de terţi. deteriorate. % =401 „Furnizori” 992 605 „Chelt. sau scose din evidenţă ca urmare a distrugerii. Contul 609 „Reduceri comerciale primite” ţine evidenţa reducerilor comerciale primite ulterior facturării. Exemplu: Contravaloarea rechizitelor de birou cumpărate din avansuri de trezorerie 500 lei + 24% TVA.nest. ţine evidenţa cheltuielilor generate de valoarea lucrărilor şi serviciilor executate de terţi direct pentru activitatea de bază a întreprinderii şi anume: 611 „Cheltuieli cu întreţinerile şi reparaţiile” 612 „Cheltuieli cu redevenţele. mărfurilor sau ambalajelor) vândute. ţine evidenţa cheltuielilor generate de valoarea lucrărilor şi serviciilor legate de activitatea de ansamblu a întreprinderii şi anume: 621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” 623 „Cheltuieli de protocol. indiferent de perioada la care se referă. % = 542 „Avansuri de trezorerie” 620 604 „Cheltuieli privind mat.grupa 61. constatate lipsă la inventar. De exemplu. Contabilitatea cheltuielilor ocazionate de lucrările şi serviciile executate de terţi se realizează cu ajutorul a două grupe de conturi: . Se debitează cu valoarea stocurilor consumate în procesul de producţie. se debitează cu valoarea în cost de achiziţie a stocurilor (de natura animalelor. detaşări şi transferări” 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” 184 . reclamă şi publicitate” 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane” 625 „Cheltuieli cu deplasări. constatate lipsă la inventar. 607 şi 608 au funcţie asemănătoare.Conturile 601. locaţiile de gestiune şi chiriile” 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” 614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” . Se creditează cu valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (401).” 500 4426 „TVAD” 120 Contul 605 se debitează cu valoarea energiei şi apei facturate de furnizori. Contul 604 se debitează cu valoarea materialelor nestocabile achiziţionate trecute direct pe cheltuieli .

taxe. Contul 642 se debitează cu valoare tichetelor de masă acordate salariaţilor (532).sumele datorate bugetului de stat. % = 401 „Furnizori” 372 623 „Ch. vărsăminte asimilate sau contribuţii la fonduri speciale (446. cu ocazia fiecărei tranzacţii.de protocol.cu TVA deductibilă.cu TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate gratuit precum şi aferentă lipsurilor care depăşesc limitele legale (4427). deoarece banca îşi reţine automat comisionul din contul întreprinderii. prime şi comisioane) în corespondenţă cu conturile care arată obligaţiile faţă de prestatori: furnizori sau colaboratori. . Exemplu : Se înregistrează de către SC „X” SA în baza facturii. 424). devenită nedeductibilă ca urmare a aplicării pro-ratei de TVA (4426) . pentru care debitarea se realizează doar în corespondenţă cu contul 512 (627=512). d) Contabilitatea cheltuielilor cu personalul Contabilitatea cheltuielilor cu personalul se realizează cu ajutorul conturilor de activ din gr. Excepţie face contul 627. taxe şi vărsăminte asimilate”. 300 reclamă şi publicitate” 4426 „TVAD” 72 c) Contabilitatea cheltuielilor cu impozite.627 „Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate” 628 „Alte cheltuieli cu servicii executate de terţi” Toate aceste conturi de activ se debitează cu cheltuielile pe care le sugerează denumirea pe care o poartă (reparaţii. taxe şi vărsăminte asimilate Contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite. 447). sau în corespondenţă cu conturi de trezorerie dacă aceste lucrări sau servicii sunt plătite direct. precum şi cu sumele datorate salariaţilor la sfârşitul exerciţiului şi pentru care nu s-au întocmit încă statele de plată (428). pentru publicitatea difuzată în luna noiembrie în valoare de 300 lei +24 % TVA. Este un cont de activ şi se debitează cu : .64: 641 „ Cheltuieli cu salariile personalului” 642 „Cheltuieli cu tichete de masă acordate salariaţilor” 645 „Cheltuieli privind asigurărule şi protecţia socială” 6451 „ Contribuţia unităţii la asigurări sociale” 6452 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj” 6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” 6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” Contul 641 se debitează cu sumele datorate personalului angajat sub forma salariilor şi asimilate acestora inclusiv sub forma premiilor reprezentând participarea la profit (421. obligaţia faţă de postul de televiziune locală. bugetelor locale şi altor organisme publice sub formă de impozit. Contul 645 se debitează cu: 185 .

cu despăgubiri = 4481 „Alte datorii faţă de 50 amenzi şi penalităţi” bugetul statului” 7. 186 . 381. .sumele datorate de unitate ca şi contribuţie la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate (431).cadouri oferite copiilor minori ai salariaţilor cu ocazia zilei de 1 iunie şi a sărbătorilor de iarnă precum şi a femeilor cu ocazia zilei de 8 martie. 448. 345. .sumele datorate salariaţilor sub formă de concedii şi îndemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă. .cotă parte din valoarea biletelor de tratament şi odihnă suportată de unitate etc. Contabilitatea veniturilor din exploatare Veniturile din exploatare cuprind: a) Venituri din vânzarea de produse şi mărfuri. 512. 371. în contul 6458 se înregistrează cheltuielile cu caracter social legate de: . Contul 658 se debitează cu : . 6581 „Ch. 462). 531). a creşelor şi grădiniţelor aparţinând unităţii. 461). .sumele datorate de unitate la fondul pentru ajutorul de şomaj (437). 232). executări de lucrări şi prestări de servicii.valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale scoase din activ (203 ÷ 208). 303. 404. 302. .valoarea donaţiilor acordate în bunuri sau bani (301. e) Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare Pentru evidenţierea altor cheltuieli de exploatare decât cele din categoriile amintite anterior se utilizează conturile de activ: 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” 658 „Alte cheltuieli de exploatare” 6581 „Despăgubiri. Precizăm că la contul sintetic de grad II. 211÷ 214.. Exemplu: SC „X” SA înregistrează în luna noiembrie penalităţi datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor faţă de bugetul statului pentru TVA de plată 50 lei.4. . amenzilor şi penalităţilor datorate terţiilor sau bugetului (401.cheltuielile efectuate în avans. aferente exerciţiului în curs (471). amenzi şi penalităţi” 6582 „Donaţii şi subvenţii acordate” 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital” 6588 „Alte cheltuieli de exploatare” Contul 654 se debitează cu sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidenţă a clienţilor insolvabili şi a debitoriilor insolvabili (4118.cu valoarea despăgubirilor. suportate de întreprindere (423). . 231.întreţinerea cabinetelor medicale.

Contabilitatea cifrei de afaceri netă Cifra de afaceri netă reprezintă totalitatea veniturilor realizate din vânzarea de produse şi mărfuri. mai puţin reducerile acordate clienţilor. recepţionează aceste lucrări pe baza facturii şi a situaţiilor de lucrări. ce se decontează SC „Y” SA pe bază de factură în valoare de 30. astfel se crediteză cu: . realizează lucrări de montaj a unor utilaje. d) Venituri din subvenţii de exploatare. Reflectarea în contabilitate a acestor venituri se realizează cu ajutorul conturilor din gr. firmă de construcţii . e) Alte venituri din exploatare.montaj. 70 „Cifra de afaceri netă” care cuprinde următoarele conturi: . . . SC „Y” SA care realizează investiţia aflată în curs de derulare.1.facturarea lucrărilor 4111 „Clienţi” = 704 „Venituri din lucrări executate 30. Înregistrări la SC „X” SA.montaj: . firmă de construcţii . indiferent de perioada la care se referă (411) Exemplu : SC „X” SA.(531).000 cu menţiunea „taxare inversă”.4.000 analitic: SC „Y” SA şi servicii prestate” 187 . pe baza facturii (4111) respectiv expediate cu aviz de însoţire (418).de pasiv: 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 705 „Venituri din studii şi cercetări” 706 „Venituri din redevenţe. servicii prestate. chirii etc.încasările imediate în numerar pentru vânzări de mărfuri. Se vor reflecta în contabilitatea ambelor societăţi. 453).sumele încasate sau de încasat reprezentând valoarea în preţ de vânzare (exclusiv TVA) al producţiei vândute. înregistrările derivate din operaţiunile amintite anterior.vânzările realizate către entităţile afiliate sau entităţi legate prin interese de participare (451. c) Venituri din poducţia de imobilizări. locaţii de gestiune şi chirii” 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 708 „Veniuri din activităţi diverse” Aceste conturi au o funcţie asemănătoare.de activ: 709 „Reduceri comerciale acordate” care ţine evidenţa reducerilor comerciale acordate ulterior facturării. . 7. excutări de lucrări şi prestări de servicii.b) Venituri din Venituri aferente costurilor stocurilor de produse.(Ambele societăţi sunt înregistrate ca plătitori de TVA).

346. Contabilitatea veniturilor aferente costului producţiei în curs de execuţie Pornind de la ideea că stocurile de produse (semifabricate.000 * 24/100 = 7. 368 La livrarea stocurilor de produse. 331.000 curs de execuţie” stocurilor de produse” 711 „VaCSP”= 331 „Lucrări şi servicii în 20. contabilizate în conturile din cls a 6-a şi sunt potenţial aducătoare de venituri. 4111 „Clienţi” = % 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 4427 „TVA colectată” 711 „VaCSP „ = % 341 „Semifabricate” 345 „Produse finite” 346 „Produse reziduale” 348 „Diferenţe de preţ la produse” 361 „Animale şi păsări” 368 „Diferenţe de preţ la animale 188 .4. 361. animale şi producţie în curs de execuţie se evidenţiază la venituri (creditul contului 711) la nivelul costului de producţie (uneori compus din costul prestabilit ± diferenţele de preţ).000 în curs de execuţie” imobilizări” . 332 % = 711 348. 345. % = 711 341.000 331 „Lucrări şi servicii în = 711 „Venituri aferente costurilor 20. stocurile de produse.şi taxarea inversă (30. Acelaşi raţionament se aplică şi pentru producţia în curs de execuţie. produse finite şi produse reziduale) cât şi stocurile referitoare la animale şi păsări care au fost obţinute pe temeiul consumurilor de resurse. În momentul obţinerii. venitul potenţial se diminuează devenind venit cert realizat din vânzare la nivelul preţului de vânzare. firmă beneficiară de lucrări: .recepţionarea lucrărilor 231 „Imobilizări corporale = 404 „Furnizori de 30.000 curs de execuţie” Înregistrări la SC „Y” SA. respectiv serviciile în curs de execuţie evidenţiate cu ajutorul contului 712 „Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie”.2.înregistrarea lucrărilor realizate şi decontarea lor la costul de producţie al acestora de 20.200) 4426 „TVA deductibilă”= 4427 „TVA colectată” 7..200 7. aceste stocuri sunt tratate ca venituri cu ajutorul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”.

. Soldul creditor evidenţiază un stocaj şi anume stocul final de produse şi producţie în curs care este mai mare decât stocul iniţial şi se transferă cu semnul „+” la rezultate. în cazul în care se utilizează metoda inventarului permanent: Se creditează: .livrarea şi facturarea de produse finite 53.produse finite 5. se transferă integral asupra contului de rezultate.000 lei .producţia în curs de execuţie = 2.la începutul lunii cu valoarea în cost efectiv de producţie aferentă deblocării stocurilor de producţie în curs de execuţie (331.000 lei + 24% TVA.060. • cu costul efectiv al producţiei în curs de execuţie constatată (331. dintre costul efectiv şi costul standard.şi păsări” Contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” are următoarea funcţiune. animale obţinute.000 kg * 10 lei/kg (cost standard) = 50. 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” = 121 „Profit sau pierdere” Exemplu: a) SC „Timiş” SA dispune la 1 octombrie de următoarele stocuri: .000 kg * 20 lei/kg (preţ de vânzare) = 1. 361).000 kg * 10 lei/kg (cost standard) = 500.în cursul lunii. Soldul care se stabileşte la sfârşitul perioadei. .obţinerea de produse finite 50. 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” = 121 „Profit sau pierdere” Soldul debitor evidenţiază un destocaj şi anume soldul final de produse şi producţie în curs este mai mic decât stocul iniţial şi se transferă cu semnul „-” la rezultate. 346. 368). 361). 189 . 368). . 346. 332). 345.000 lei (cost efectiv de producţie) . aferent producţiei obţinute (348. 345.diferenţa de preţ aferentă stocului de produse finite = 1.la sfârşitul lunii • cu diferenţele nefavorabile de preţ în negru sau cu cele favorabile în roşu.în cursul lunii cu valoarea în cost standard aferentă stocurilor de producţie şi animale vândute sau constatate minus la inventar (341.000 lei . cu valoarea în cost standard al producţiei obţinute.la sfârşitul lunii cu diferenţele nefavorabile în negru sau favorabile în roşu aferente producţiei ieşite din gestiune (348. 332).000 lei b) În cursul lunii octombrie s-au realizat următoarele operaţiuni: . Se debitează: . inclusiv sporul de creştere în greutate şi plusurile de inventar (341. creditor sau debitor.

000 kg * 10 lei/kg = 530.400 701 „VVPF” 1.000 190 .254.600 stocurilor de produse” produse” d) – evidenţierea producţiei aflate în curs de execuţie la sfârşitul lunii octombrie 331 „Produse în curs de = 711 „Venituri aferente costurilor 1.000 3 – determinarea şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente producţiei vândute 530.000 execuţie” stocurilor de produse” e) – închiderea conturilor de venituri % = 121 „Profit sau pierdere”1.060. Rezolvare: a) – deblocarea stocului de producţie în curs de execuţie pe considerentul că intră în prelucare şi finalizare 711 „Venituri aferente costurilor= 331 „Produse în curs de 2. Se va înregistra: .000 k= = 0.valarea producţiei obţinute în cost standard 500.k 1.000 * 0.000 lei 348 „Diferenţe de preţ la = 711 „Venituri aferente costurilor 10.000 produse” stocurilor de produse” 2 – determinarea coeficientului diferenţelor de preţ .060.000 + 500 .valoarea producţiei în cost efectiv 510.000 lei.diferenţa de preţ aferentă produselor vândute.000 lei .600 lei 711 „Venituri aferente costurilor = 348 „Diferenţe de preţ la 10.000 lei Diferenţă de preţ în plus (negativă) 10.diferenţa de preţ aferentă produselor obţinute şi .02 50 .02 = 10. e) Se vor închide conturile de venituri la finele lunii octombrie.000 lei.400 3 – scăderea din gestiune (53.000 lei) 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 530.000 stocurilor de produse” 2 – livrarea şi facturarea producţiei 4111 „Clienţi” = % 1.000 + 10 .000 4427 „TVA colectată” 254.028.000 stocurilor de produse” execuţie” b)1 – obţinerea producţiei 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor 500.c) La sfârşitul lunii octombrie se cunosc costurile efective de producţie aferente producţiei obţinute în luna octombrie de 510.000 stocurilor de produse” c)1 – determinarea şi înregistrarea diferenţei de preţ aferentă producţiei obţinute . d) Producţia în curs de execuţie la 31 octombrie determinată prin inventariere şi evaluată la cost de producţie = 1.400 701 „Venituri din vânzarea 1.

Contabilitatea „mişcării” stocurilor de producţie obţinută şi a efectelor sale asupra veniturilor este mult mai simplă în cazul utilizării inventarului intermitent.000 stocurilor de produse” Notă: La rezultat ajunge diferenţa dintre stocul final şi stocul iniţial 20.000 lei 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 10. finalizarea unor cercetări şi proiecte proprii etc. Ca urmare a faptului că înregistrările se fac doar la începutul lunii şi la sfârşitul lunii. extinzându-se şi asupra unor activităţi conexe constând: construcţia sau modernizarea în regie proprie a clădirilor. prin înregistrarea costului serviciilor în curs de ececuţie (332).000= 10. precum şi variaţia acestuia. Contabilitatea veniturilor din producţia de imobilizări Activitatea de producţie a unui agent economic.000 stocurilor de produse” . poate uneori depăşi graniţele specifice obiectului său de activitate. Exemplu: Deblocarea – la începutul lunii a stocului de produse finite de 10.produselor finite” 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” 31. Se creditează la sfârşitul perioadei.000 stocurilor de produse” .Stocarea – la finele lunii a producţiei inventariate 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor 20.600 Concluzie: Vânzările suplimentare.000 Contul 712 „Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie” ţine evidenţa costului de producţie al serviciilor în curs de execuţie. Se debitează la începutul perioadei cu reluarea serviciilor în curs de execuţie (332). 7.4.3.000 – 10. care se înregistrează ca active imobilizate corporale sau necorporale pe de o parte şi ca venituri din producţia de 191 . peste nivelul producţiei obţinute au redus nivelul stocurilor. În toate aceste cazuri este vorba despre costul unor lucrări şi cheltuieli efectuate de entitate pentru ea însăşi. venituri aferente costurilor stocurilor de produse este mult mai evidentă. modernizarea instalaţiilor şi utilajelor realizate prin efort propriu.Transferarea soldului creditor la rezultate 711 „Venituri aferente costurilor = 121 „Profit sau pierdere” 10.

000 personalului” datorate” 645 „Cheltuieli cu asigurările = % 2.500 lei.000 salarii datorate 5.salarii 5. Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare Pe lângă subvenţiile pentru investiţii (ct 133).000 Se recepţionează la imobilizări corporale. la nivelul cheltuielilor efective de 10. Funcţiunea acestor conturi este asemănătoare.4. întreprinderile pot beneficia şi de subvenţii de exploatare pentru acoperirea unor cheltuieli (subvenţionarea locurilor de muncă în cazul angajării de absolvenţi şi şomeri etc.000 consumabile” consumabile” 641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal. 602 „Cheltuieli cu materialele = 302 „Materiale 1.500 terenuri” de imobilizări corporale” 7.imobilizări pe de altă parte.000 437 „Ajutor de şomaj” 500 6811 „Cheltuieli de = 281 „Amortizarea imobilizărilor 2.000 protecţie socială suportată de unitate 500 amortizarea utilajelor 2. 213.500 şi protecţia socală” 431 „Asigurări sociale” 2.) pentru completarea cifrei de afaceri (subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ la anumite bunuri şi servicii) etc. 72 „Venituri din producţia de imobilizări” astfel: 721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” şi 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”.000 asigurări sociale suportate de unitate 2. Contabilizarea subvenţiilor de exploatare se realizează cu ajutorul contului 741 „Venituri din subvenţii de exploatare” . 192 . 212. 233). Se creditează cu valoarea în cost de producţie a imobilizărilor necorporale sau corporale realizate prin efort propriu. Aceste venituri se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor din gr. Aceste conturi de venituri au rolul de a contrabalansa (echilibra) cheltuielile de producţie generate de realizarea investiţiilor şi obţinerea prin efort propriu a imobilizărilor necorporale sau corporale. 214). lucrările de amenajare a terenurilor finalizate.4. 208. nefinalizate până la finele perioadei (231. 211.000 exploatare privind corporale” amortizarea imobilizărilor” 2112 „Amenajări la = 722 „Venituri din producţia 10. Exemplu: SC „Triumf” realizează prin efort propriu o amenajare de teren în care scop efectuează următoarele cheltuieli: materiale consumabile 1. respectiv finalizate (203.

Contabilitatea altor venituri din exploatare În activitatea de exploatare curentă. entităţile pot realiza de asemenea venituri din creanţe reactivate şi alte sume încasate sau de încasat pentru debite datorate de salariaţi sau terţe persoane juridice sau fizice ca despăgubiri. penalităţi etc.Se creditează cu subvenţiile de exploatare primite sau care urmează a fi primite (512. Contul 758 „Alte venituri din exploatare” se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de grad II: 7581 „Venituri din despăgubiri. 7. 445). 193 .încasarea subvenţiei în ianuarie N+1 512 „Conturi curente la bănci” = 445 „Subvenţii” 300.000: 12= 25.000 avans” subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri” Precizare: Veniturile înregistrate la 7411 se iau în calcul la determinare cifrei de afaceri. Exemplu: SC „Transport Urban” primeşte în luna decembrie N. . precum şi cu subvenţiile de exploatare recunoscute anterior la venituri amânate (472). Presupunând că atât veniturile cât şi cheltuielile societăţii comerciale au o evoluţie liniară. reactivate. amenzi şi penalităţi” 7582 „Venituri din donaţii şi subvenţii primite” 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital” 7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii” 7588 „Alte venituri din exploatare” După cum le spune şi denumirea.000 .000 lei.virarea la venituri a cotei de subvenţii aferenă lunii ianuarie 472 „Venituri înregistrate în = 7411 „Venituri din 25.4. acceptul primăriei pentru acoperirea diferenţelor de preţ la tichetele de călătorie pe anul următor de 300. Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul conturilor din gr.înregistrarea subvenţiei de primit în decembrie N 445 „Subvenţii” = 472 „Venituri înregistrate în avans” 300.000 lei.5. 75 „Alte venituri din exploatare” cu următoarea structură: 754 „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi” 758 „Alte venituri din exploatare” Contul 754 „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi” ţine evidenţa sumelor de încasat scăzute anterior din evidenţe (scăzute din coturile de bilanţ. dar urmărite în continuare cu ajutorul conturilor extrabilanţiere 8034) reactivate ca urmare a creării condiţiilor pentru a fi încasate. Se creditează cu creanţele faţă de clienţi sau debitori diverşi. evidenţiază veniturile de natura celor precizate în titlul contului.000 . În luna ianuarie N+1 se încasează subvenţia. subvenţia lunară aferentă cifrei de afaceri va fi 300.

000 lei.000 cedate şi alte operaţii de capital” • Înregistrările la beneficiar 212 „Construcţii” = 404 „Furnizori de imobilizări” 500. -bunuri sau sume primite gratuit în corespondenţă cu conturile de stocuri sau de trezorerie în funcţie de natura acestora.000 lei.000 şi 4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 95.000 6583 „Cheltuieli privind activele 340.000 lei şi cu menţiunea pe factură „taxare inversă”. • Înregistrările la furnizor 461 „Debitori diverşi” = 7583 „Venituri din vânzarea 500. Contul 663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii” se debitează cu valoarea creanţelor imobilizate trecute pe pierderi (267). 134. -datorii prescrise şi anulate prin conturile care arată natura datoriilor anulate. diferenţele nefavorabile de curs valutar.000 2812 „Amortizarea construcţiilor” 400.5. 132. -drepturile de personal neridicate în termen prescrise (426). Contul 664 „Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate” se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de grad II: 194 . la preţul de 500. 133. cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. având o amortizare înregistrată de 400. 66 „Cheltuieli financiare”. 138). sconturile acordate clienţilor şi altele. -sumele datorate de personalul unităţii reprezentând debite faţă de unitate (4282). Contabilitatea financiare cheltuielilor şi veniturilor Cheltuielile şi veniturile generate de operaţiunile financiare derulate de entităţi se evidenţiază cu ajutorul unor grupe de conturi separate de cele aferente activităţii de exploatare şi anume gr. -cota parte din subvenţii pentru investiţii virată la venituri corespunzător amortizării (131. respectiv 76 „Venituri financiare”. Exemplu: SC „X” SA vinde o clădire a cărei valoare de înregistrare este de 740.Se creditează cu: -sumele datorate de terţi ca despăgubiri. dobânzile aferente exerciţiului financiar în curs.000 7. -valoarea în preţ de vânzare a imobilizărilor necorporale sau corporale cedate (461). amenzi şi penalităţi (461).000 activelor şi alte operaţii de capital” % = 212 „Construcţii” 740. La cheltuieli financiare se cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii.

508. 267. 409. . în corespondenţă cu conturi de trezorerie (512. . scoase din activ (261. Contul 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” se debitează cu: . . 541).diferenţele nefavorabile de curs valutar. 411. 403.dobânda datorată la ratele de leasing financiar (404). înregistrează sconturile acordate clienţilor. 263. aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente (512). 234.diferenţele nefavorabile de curs valutar. rezultate în urma evaluării creanţelor în valută. . . Se înregistrează pe debit: 195 . 405. .dobânzile datorate la creditele pe termen scurt (5186. Contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” în debit. 411. a acreditivelor şi avansurilor de trezorerie în valută (508. 541. rezultate cu ocazia evaluării datoriilor în valută (161. aferente avansurilor în valută încasate. 542).dobânzi cuvenite asociaţilor pentru disponibilităţile lăsate temporar la dispoziţia unităţii (451). 168. la închiderea exerciţiului (232. Contul 668 „Alte cheltuieli financiare”. 508). 401.pierderea reprezentată dintre valoarea contabilă a investiţiilor financiare pe termen scurt mai mare şi preţul lor de cesiune mai mic (501.diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen scurt.diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate în momentul achitării datoriilor în valută. 419. 413. . debitorilor sau băncilor (411. a disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie în valută (512. 265). 461). 506. 416. 269. .diferenţele nefavorabile de curs valutar. aferente împrumuturilor pe termen lung şi datoriilor asimilate acestora (168). 418. 234. 162.dobânzile datorate.diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea. 166. constatate la decontarea acestora (232. Contul 666 „Cheltuieli privind dobânzile” înregistrează pe debit: .dobânzi reţinute de bancă. constatate la decontarea acestora (419). 542). . 404. 512). 409). rezultate în urma încasării creanţelor în valută (267. 413.diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor plătite. 509). 408. 511.valoarea imobilizărilor financiare. . 462. 531.diferenţele nefavorabile de curs valutar. 167. 461). 531. . 5198). la închiderea exerciţiului financiar. . 541. ce reprezintă de fapt investiţii financiare pe termen lung.6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate” 6642 „Pierderi din investiţii pe termen scurt cedate” Se debitează cu: .

405. 409. Contul 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” se creditează cu diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia: . din investiţii financiare pe termen scurt. 531. fie la evaluarea de la finele lunii.diferenţele nefavorabile aferente clienţilor şi debitorilor a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute constatate la încasare sau la evaluarea de la finele anului (411. majorare datorată încorporării profitului nerepartizat (261. 196 . 401. 418. precum şi cu . 456 şi 461). 451.încasării creanţelor în valută (512. La venituri financiare se cuprind venituri: din imobilizări financiare. 409. 419. 541. 462. 234. 451. 508. 265). 167. 461). 162. din diferenţe favorabile de curs valutar. 403. 531) sau stabilite la sfârşitul lunii. respectiv a anului cu ocazia evaluării creanţelor în valută (232. Contul 763 „Venituri din creanţe imobilizate” înregistrează pe credit dobânda cuvenită sau încasată aferentă creanţelor imobilizate (267. 461). 413. 512). 509). 168.preţul de vânzare al imobilizărilor financiare în titluri de valori cedate (451. 411. Contul 761 „Venituri din imobilizări financiare” se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II: 7611 „Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate” 7613 „Venituri din interese de participare” În creditul acestor conturi se înregistrează dividendele cuvenite respectiv încasate pentru investiţiile financiare pe termen lung în titluri de valori deţinute (451. 512). 512). 408. . 267. 462..404. Contul 764 „Venituri din investiţii financiare cedate” se dezvoltă în două sintetice de grad II: 7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate” 7642 „Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate” Aceste conturi se creditează cu: . 542). . 269. primite ca urmare a majorării capitalului social la entităţile afiliate sau la care se deţin participaţii. 166. din dobânzi cuvenite sau încasate. 453.evaluării disponibilităţilor în valută a sfârşitul anului (512. din sconturi obţinute etc. 408. 419. 512) respectiv titlurile imobilizate financiar.diferenţele nefavorabile aferente datoriilor a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute constatat fie la achitare. 404. 512).câştigul realizat din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt la un preţ de cesiune mai mare decât valoarea lor contabilă (461. 263. respectiv a exerciţiului (401. 453. . 418.plăţii datoriilor în valută sau stabilite la sfârşitul anului la evaluarea datoriilor în valută (161. 461. 453. Contul 762 „Venituri din investiţii financiare pe termen scurt” evidenţiază pe credit dividendele de încasat sau încasate aferente investiţiilor financiare pe termen scurt (461. 453. din investiţii financiare cedate.

constatate la decontare sau la evaluarea de la sfârşitul anului (401. Cheltuielile şi veniturile rezultate din activitatea extraordinară sunt evidenţiate cu ajutorul unor grupe speciale de conturi respectiv gr. 371. 7. 408. 5187). 67 „Cheltuieli extraordinare” şi gr. 512). % = 2134 „Animale şi plantaţii” 100. 77 „Venituri extraordinare”. 345.disponibilităţilor aflate în contul curent (512. 301. 213. Cheltuielile extraordinare sunt generate de calamităţi naturale sau de exproprierea unor active.462) precum şi cu .000 671 „Ch. 303. 351. 214. 409. Contabilitatea extraordinare cheltuielilor şi veniturilor La activitatea extraordinară sunt cuprinse acele evenimente sau tranzacţii distincte de activităţile curente ale întreprinderii care apar neregulat şi cu frecvenţă redusă. 462. 231.diferenţele favorabile aferente datoriilor care se decontează în funcţie de cursul unei valute. 461. 418. 512). 212.diferenţele favorabile aferente creanţelor care se decontează în funcţie de cursul unei valute. Contul 767 „Venituri din sconturi obţinute” înregistrează pe credit sconturile obţinute de la furnizori sau alţi creditori (401. 381). .ratelor de leasing financiar la locator (411).000 197 . 302.000 lei.debitelor deţinute faţă de terţi (461). 512). Veniturile extraordinare se evidenţiază în creditul contului 771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”.Contul 766 „Venituri din dobânzi” înregistrează pe credit dobânzile cuvenite sau încasările aferente: . În luna iulie se încasează o subvenţie guvernamentală de 80. constatate la încasare sau la evaluarea de la sfârşitul anului (411. au avut loc în luna mai alunecări de teren şi este distrusă complet o plantaţie de vie a SC „Jidvei” SA având o valoare de înregistrare de 100.CAEE” 50.creanţelor imobilizate (267. Reflectarea lor în contabilitate se asigură cu ajutorul contului 671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” care pe debit înregistrează evenimentele amintite anterior în corespondenţă cu creditul următoarelor conturi (2112.000 lei pentru refacerea terenului şi plantaţiei. 361. . Contul 768 „Alte venituri financiare” se înregistrează pe credit: . .6. 404. 419. Se creditează cu sumele primite sau de primit drept compensaţie pentru pierderi înregistrate de unitate ca urmare a efectuării unor cheltuieli pentru eliminarea efectelor calamităţilor. 404. Exemplu: Ca urmare a unor ploi torenţiale. 341.000 lei şi o amortizare înregistrată de 50.

2813 „Am. instalaţiilor 50.000 mijloacelor de transport, animale şi plantaţii” 512 „Conturi curente la = 771 „Venituri din subvenţii 80.000 bănci” pentru evenimente extraordinare şi altele similare

7.7. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere au pierdere de valoare și a veniturilor aferente
Amotizările reprezintă ajustări permanente ale activelor imobilizate corporal şi necorporal şi sunt consecinţa utilizării acestor active în activitatea de exploatare. Amortizarea primelor de rambursat sunt consecinţa rambursării împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni la o valoare mai mare decât preţul de emisiume şi sunt legate de activitatea financiară a entităţiilor. Ajustările provizorii constituie pentru deprecierea sau pierderea de valoare a diferitelor categorii de active sunt legate unele de activitatea de exploatare, altele de activitatea financiară. Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea. Atât amortizările cât şi provizioanele, dar şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare generează cheltuieli cu ocazia înregistrării constituirii sau majorării lor, cât şi venituri cu ocazia reluării sau anulării lor (cu excepţia amortizării). Delimitarea şi înregistrarea distinctă a acestor cheltuieli şi venituri, se realizează în funcţie de natura acestora separat pentru activitatea de exploatare (conturile 681 şi 781) şi separat pentru activitatea financiară (conturile 686 şi 786). Delimitarea este absolut necesară deoarece informaţiile din aceste conturi sunt luate în considerare la determinarea rezultatului exploatării şi a rezultatului financiar. Contul 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere”. În debitul contului 681 se înregistrează: - provizioanele constituite sau majorate (151); - amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale (280, 281); - valoarea ajustărilor constituite sau majorate pentu deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale (290, 291, 293); - valoarea ajustărilor constituite sau majorate pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie (391÷398);

198

- valoarea ajustărilor constituite sau majorate pentru deprecierea creanţelor faţă de clienţi sau debitori diverşi (491, 496). Contul 686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare. Contul 686 se debitează cu: - ajustările constituite sau majorate pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (296) sau pentru pierderea de valoare a investiţiilor financiare pe termen scurt (591, 595, 596, 598); - amortizarea primelor de rambursat obligaţiuni (169). Contul 781 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare” Se creditează cu: - valoarea provizioanelor anulate sau diminuate (151); - sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale sau necorporale (290, 291, 293); -sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie (391÷398); - sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor faţă de clienţi sau debitori diverşi (491, 496). Contul 786 „Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare” Se creditează cu: - sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (296); - sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a investiţiilor financiare pe termen scurt (591, 595, 596, 598). Operaţiunile economice care privesc aceste categorii de cheltuieli şi venituri au constituit obiectul mai multor înregistrări contabile exemplificate în capitolele anterioare, considerent pentru care apreciem că nu se justifică repetarea lor.

7.8. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite
Determinarea şi înregistrarea impozitului pe profit reprezintă operaţia contabilă prin care se reflectă: - pe de o parte, majorarea cheltuielilor de natură fiscală (691, respectiv 698 la microîntreprinderi); - iar pe de altă parte crearea obligaţiei faţă de bugetul statului. Impozitul se determină trimestrial cu date cumulate de la începutul anului. În grupa 69 „Cheluieli cu impozitul pe profit şi alte impozite” sunt cuprinse două conturi:

199

Contul 691 „Impozitul pe profit” care se debitează cu valoarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat (4411) şi Contul 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus” ţine pe debit evidenţa impozitului pe venit de plătit de microîntreprinderi (4418) şi a altor impozite, conform reglementărilor emise în acest scop. Închiderea acestor conturi de cheltuieli se face prin decontarea lor asupra rezultatului la ct 121 „Profit sau pierdere”.

ÎNTREBĂRI
1. Cum sunt definite cheltuielile? Dar veniturile? 2. Care este structura cheltuielilor? Dar structura veniturilor? 3. Care este structura cheltuielilor din exploatare? Dar a veniturilor din exploatare? 4. Ce reprezintă cifra de afaceri netă? 5. Care este structura cheltuielilor financiare? Dar a veniturilor financiare? 6. Care este structura cheltuielilor extraordinare? Dar a veniturilor extraordinare?

PROBLEME PROPUSE
1. SC „Agro” SA achiziţionează pe bază de factură, animale tinere (taurine) pentru a fi îngrăşate şi apoi livrate la abator, în valoare de 100.000 lei + 24% TVA. Societatea înregistrează spor de creştere în greutate la aceste taurine în valoare de 30.000 lei. SC „Agro” SA livrează şi facturează taurinele îngrăşate la SC „Abator” SA la preţul de vânzare de 180.000 lei + 24% TVA. 2. SC „Y” SA eliberează, pe baza bonurilor de consum şi a tabelelor nominale, salariaţilor echipament de lucru în valoare de 10.000 lei din care 50% se suportă de unitate, iar 50% de către salariaţi. 3. SC „Y” SA deţine la 1 mai în portofoliu: - 1.000 de acţiuni, reprezentând interese de participare la SC „Z” SA cu valoarea contabilă 120 lei/acţiune şi înregistrează dividende cuvenite de 20.000 lei - 500 de acţiuni, emise de SC „T” SA achiziţionate de curând în vederea revânzării rapide a acestora, valoarea contabilă 80 lei/acţiune şi înregistrează dividende cuvenite de 1.000 lei. La 1 iunie se vând integral titlurile imobilizate în participaţii la preţul de 90 lei/acţiune.

200

La 12 iunie se vând în totalitate acţiunile SC „T” la preţul de vânzare de 110 lei/acţiune. Se cere: - înregistrarea dividendelor cuvenite la participaţiile deţinute în capitalul SC „Z” SA - înregistrarea dividendelor cuvenite e la SC „T” SA - vânzarea participaţiilor deţinute la SC „Z” SA - vânzarea acţiunilor deţinute la SC „T” SA.

CAPITOLUL VIII LUCRĂRILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIŢIULUI FINANCIAR. ÎNTOCMIREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE REZUMAT
Situaţiile financiare anuale, prin componentele structurale, oferă un complex de informaţii pe baza cărora se întemeiază cele mai importante acte de decizie ale investitorilor şi managerilor în legătură cu angajarea economică şi financiară a entităţii în perioada următoare. Situaţiile financiare se întocmesc în mod obligatoriu anual, conform legii contabilităţii, în concordanţă cu reglementările contabile conforme cu directivele europene. Întocmirea situaţiilor financiare reprezintă un proces complex de agregare a datelor în vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind în principal: - poziţia financiară şi modoficarea poziţiei financiare în bilanţ; - performanţa realizată în contul de profit şi pierdere. Derularea acestui proces se concretizează într-o suită de lucrări, dintre care unele au caracter preliminar, iar altele se referă la redactarea sau completarea propriu-zisă a situaţiilor financiare anuale.

8.1. Lucrările de închidere a exerciţiului
Lucrările de închidere a exerciţiului financiar la 31 decembrie reprezintă punctul final al ciclului contabil de prelucrare a datelor în vederea elaborarii situaţiilor financiare anuale şi presupune: a) stabilirea balanţei conturilor, înainte de inventariere; b) inventarierea generală a activelor şi datoriilor; c) contabilizarea operaţiilor de regularizare; d) stabilirea balanţei conturilor după inventariere; e) determinarea rezultatului exerciţiului;

201

35. concluziile şi propunerile comisiei de inventariere cu privire la cauzele plusurilor.plusuri de active imobilizate: Conturi din gr.32. Tot cu această ocazie se face şi evaluarea activelor şi datoriilor. În acest sens balanţa conturilor înainte de inventariere poate fi abordată ca un „inventar contabil”. Prin aceste lucrări se asigură datelor din situaţiile financiare anuale un caracter real. respectiv pe bază de registre sau documente pentru bunurile necorporale. 30.36. În această etapă are loc constatarea faptică şi înscrierea elementelor de active şi datorii în listele de inventariere. minusurilor şi deprecierilor constatate. grupate în funcţie de natura lor. iar pe de altă parte balanţa pregăteşte datele de referinţă necesare comparării soldurilor din contabilitate (scriptice) cu cele de la inventar (faptice).21. 60 202 . Constatarea existenţei elementelor inventariate se face prin observarea directă pentru bunuri corporale. Totodată rezultatele inventarierii.26 = 134 „Plusuri de natura imobilizărilor” . se procedează la înregistrarea plusurilor ca intări de active. Regularizarea diferenţelor de inventar generează următoarele înregistrări: . conform posturilor din bilanţ se înscriu în Registrul-inventar.37. dacă e cazul.plusuri de stocuri din cumpărări Conturi din gr. Cu această ocazie se realizează şi evaluarea activelor şi datoriilor la nivelul valorii actuale. la nivelul valorii actuale. plusurile şi minusurile constatate şi deprecierile. iar minusurile ca şi ieşiri. creanţe şi datorii. 20. a) Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere are rolul pe de o parte de centralizare şi verificare a respectării dublei înregistrări şi a descoperirii cu această ocazie a eventualelor erori de înregistrare.31. Lipsurile în gestiune şi degradările imputabile gestionarilor se vor recupera de la persoanele vinovate în conformitate cu dispoziţiile legale. Pentru toate elementele inventariate înscrise în listele de inventariere se vor evidenţia. persoanele vinovate şi măsurile care se impun se consemnează în procesul verbal de inventariere. c) Contabilitatea operaţiunilor de regularizare c1) Contabilitatea plusurilor şi minusurilor de inventar Odată stabilite rezultatele inventarierii. prezentate ca o recapitulaţie a elementelor inventariate. Rezultatele inventarierii.f) redactarea situaţiilor financiare anuale. denumită valoare de inventar. b) Inventarierea generală reprezintă lucrarea preliminară prin care se stabileşte situaţia reală (faptică) a activelor şi datoriilor. Cu această ocazie se verifică concordanţa dintre contabilitatea sintetică şi analitică şi între înregistrarea cronologică şi cea sistematică (Totalul debitor sau creditor din balanţă trebuie să fie egal cu totalul rulajului stabilit în Registrul-jurnal).38 = Conturi din gr. Pentru produsele perisabile se acordă scăzăminte în cadrul sumelor legale fără a se depăşi valoarea minusurilor constatate.23.

35.pentru bunurile constatate lipsă de inventar.293 6814 = 391.32. necorporale.495 Pentru imobilizările financiare şi pentru investiţiile financiare pe termen scurt (acţiuni. constituirea sau majorarea ajustărilor pentru pierdere de valoare. 60 = Conturi din gr.38 .495 = 7814 296 = 7863 203 . respectiv a veniturilor financiare.291.396.36.394.395. 30.395. atunci când e cazul.393.293 = 7813 391. peste normele legale şi neimputabile se suportă TVA pe cheltuielile unităţii 635 „Cheltuieli cu alte impozite = 4427 „TVA colectată” taxe şi vărsăminte asimilate” Notă: Distrugerile provocate de calamităţi sunt evenimente cu caracter excepţional şi ele se înregistrează în momentul în care s-au constatat la contul 671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”.37. c2) Contabilizarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare Pentru imobilizări corporale. obligaţiuni şi alte titluri de valori deţinute pe termen scurt) se înregistrează.598 În cazul diminuării ajustărilor sau cu ocazia anulării lor.31. 6813 = 290. 290.291.397.34 = 711 „Variaţia stocurilor” . 28 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital” . se procedează la majorarea veniturilor din exploatare.23 Conturi din gr. în curs de execuţie. 33. pe seama cheltuielilor de exploatare.491.imputarea lipsurilor se face la valoarea de înlocuire inclusiv TVA aferent 4282 „Alte creanţe în = % legătură cu personalul” sau 461 „Debitori diverşi” 7581 „Despăgubiri. 33.plusuri de elemente ale trezoreriei Conturi din gr.396.398.394. stocuri şi creanţe se înregistrează constituirea sau majorarea ajustărilor pentru depreciere.minusuri de stocuri din cumpărări Conturi din gr. 20.398.595. 51.392.596.393.53 = 7588 „Alte venituri din exploatare” . pe seama cheltuielilor financiare.34 .21.491..plusuri de stocuri de produse şi producţie în curs de execuţie Conturi din gr. 6863 = 296 6864 = 591.397.392.amenzi şi penalităţi” 4427 „TVA colectată” .minus de stocuri de produse şi producţie în curs de execuţie 711 „Variaţia stocurilor” = Conturi din gr.minus de inventar la imobilizări corporale sau necorporale % = Conturi din gr. atunci când e cazul.

5314 = 765 sau 665 = 5124. după caz. c4) Contabilizarea diferenţelor de curs valutar aferente activelor şi datoriilor în valută La fiecare dată a bilanţului. valabil la data închiderii exerciţiului financiar. rămase în sold. Pentru creanţele în valută. creanţele şi datoriile în valută trebuie evaluate şi raportate în bilanţ utilizând cursul de schimb comunicat de BNR. disponibilităţile de trezorerie (conturi la bănci. în următoarea succesiune: D: Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an G: Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an H: Provizioane Prin intermediul provizioanelor se regularizează posturile din bilanţ referitoare la datorii. 411. casa). favorabile sau nefavorabile.596. 5412.diferenţe nefavorabile 665 = 267.591.598 = 7864 c3) Contabilizarea provizioanelor Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor. rămase în sold. dintre cursul la data înregistrării operaţiunilor şi cursul la data închiderii exerciţiului.diferenţe favorabile 267.595. 5314 Pentru datoriile în valută. neîncasate. precum şi pentru care există obligaţii implicite (politici ale întreprinderii făcute publice printr-o declaraţie şi care a indus în rândul terţilor aşteptarea că unitatea îşi va onora responsabităţile: refacerea mediului contaminat accidental. 411. 461 = 765 sau . 6812 = 151 Aceste provizioane trebuie constituite pentru a atenţiona pe utilizatorii de informaţii din situaţiile financiare anuale asupra existenţei unor obligaţii cu exigibilitate (scadenţă) sau cu valoare incertă. se înregistrează: 5124. Pentru datorii constatate la inventariere şi pentru care există obligaţii care rezultă din elemente de jurisprudenţă (litigii) sau din contracte (garanţii acordate clienţilor). se înregistrează: 204 . Diferenţele de curs valutar. 461 Pentru conturile de trezorerie în valută. 5412. deoarece stingerea lor presupune o ieşire viitoare de resurse care încorporează beneficii. pentru diferenţele de curs constatate la 31 decembrie cu ocazia evaluării acestora. acreditive. Concluzie: Provizioanele reprezintă o categorie aparte a datoriilor entităţii şi se prezintă în bilanţ separat de celelalte datorii. salarii compensatorii în caz de restructurare etc) la 31 decembrie se constituie provizioane pe seama cheltuielilor de exploatare. diferenţele de curs constatate la 31 decembrie cu ocazia evaluării acestora. neachitate. pentru diferenţele de curs constatate la 31 decembrie cu ocazia evaluării acestora se fac următoarele înregistrări: . se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare.

665 = 161.521.531) şi se creditează în exerciţiile următoare prin trecerea lor pe cheltuieli. 531. 519 = 765 Notă: Pentru creanţele şi datoriile. asigurări etc. 404. respectiv subvenţia devine venit aferent perioadei pentru care a fost încasată (741). eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile. în conturile de cheltuieli din clasa a 6-a şi în conturile de venituri din clasa a 7-a trebuie să rămână doar cheltuielile şi veniturile care se conectează la rezultatele exerciţiului în cauză. 401. 401. 708. 658. Fiind consecinţa aplicării principiului independenţei exerciţiilor. exprimate în lei. În scopul rezolvării acestor cerinţe. Soldul creditor al contului reflectă veniturile înregistrate în avans. Exemplu: În baza facturii. de cheltuielile şi veniturile aferente exerciţiilor viitoare. 706. Soldul debitor al contului evidenţiază cheltuielile efectuate în avans. 167. precum şi cu valoarea subvenţiilor de exploatare aferente perioadelor viitoare (411. 705. 404. 666). Contul 472 „Venituri înregistrate în avans” (ct P) se creditează cu veniturile anticipate. conform scandenţarelor (605. 611÷ 628. 512. c5) Contabilizarea delimitării în timp a cheltuielilor şi a veniturilor Pentru a stabili corect rezultatul exerciţiului este necesară separarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în cursul exerciţiului şi aferente acestuia. abonamente. 766). se înregistrează la alte venituri financiare (768) sau alte cheltuieli financiare (668). în contabilitate se utilizează conturile de regularizare: . chiriilor şi a altor cheltuieli efectuate anticipat (401. 519 sau 161.472 „Venituri înregistrate în avans” Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” (ct A) ţine evidenţa cheltuielilor afectuate anticipat în contul perioadelor viitoare sau a cheltuielilor constatate a fi efectuate în avans şi care urmează a se suporta eşalonat pe cheltuielile exerciţiului următor.471 „Cheltuieli înregistrate în avans” şi . a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. chirii facturate sau încasate. aferente perioadelor viitoare de gestiune. 461. 167. Notă: Cheltuielile efectuate în avans se vor evidenţia în bilanţ ca elemente de regularizare între două exerciţii şi nu afectează contul de rezultate. Se încasează contravaloarea acestora în cursul lunii decembrie N în valoare de 600 lei +19% TVA. 445). la revistele de specialitate solicitate de SC „X” SA. după caz. 205 . SC „EDITURA” înregistrează în luna decembrie exerciţiul N abonamentele cuvenite pntru anul viitor. Etapa finală de conectare a cheltuielilor şi veniturilor la rezultate se referă la delimitarea acestora în funcţie de factorul timp – în aşa manieră încât fiecare fel de cheltuială în parte să intre în decontare într-o perfectă compatibilitate cu veniturile pe care le genrează. Contul se debitează în exerciţiul următor când veniturile devin „scadente” (704. care rezultă din evaluarea acestora la 31 decembrie. Se debitează cu valoarea abonamentelor.

.60.închiderea conturilor de venituri % = 121 „Profit sau pierdere” Conturile gr. 61. 75 gr. 64. În urma acestor decontări a soldurilor conturilor de venituri şi cheltuieli. respectiv creditoare şi reprezintă suportul informaţional pentru închiderea conturilor de cheltuieli şi de venituri. Funcţia acesteia se manifestă cu precădere în pregătirea informaţiei necesare determinării rezultatului exerciţiului. 74. În această balanţă.66 gr. 65 gr. contul de rezultate ar arăta schematizat astfel: 121 Profit sau pierdere Cheltuieli cumulate Venituri cumulate 206 . când apar cheltuielile de editare şi distribuire care au stat la „temeiul” acestor venituri. e) Determinarea rezultatului exerciţiului Determinarea rezultatului exerciţiului presupune decontarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor asupra unui cont unic 121 „Profit sau pierdere”. 72.închiderea conturilor de cheltuieli 121 „Profit sau pierdere” = % Conturile gr.69 .încasarea în decembrie N 512 „Conturi curente la bănci” = 4111 „Clienţi” 714 . aceste conturi de închid. 63. conturile de cheltuieli şi de venituri apar cu soldurile lor debitoare.78 Dacă conturile de cheltuieli şi venituri s-ar deconta doar anual la contul 121 şi impozitul pe profit s-ar calcula şi înregistra anual. 62.68 gr. 71.77 gr.67 gr. lunar în exerciţiul N+1 (600 lei:12 luni = 50 lei lunar) 472 „Venituri înregistrate = 704 „Venituri din lucrări 50 în avans” executate şi servicii prestate” Notă: Încasarea anticipată a abonamentelor a afectat în sens pozitiv trezoreria exerciţiului N şi a devenit venit în exerciţiul N+1. .înregistrarea eşalonată la venituri. d) Balanţa conturilor după inventariere După efectuarea inventarierii şi a contabilizării operaţiunilor de regularizare se întocmeşte o nouă balanţă a conturilor.70.76 gr.facturarea în decembrie N 4111 „Clienţi” = % 714 analitic: SC „X” 472 „Venituri înregistrate în avans” 600 4427 „TVA colectată” 114 .

66. În aceste condiţii formula clasică de determinare a profitului impozabil = Venituri totale – Cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile devine: Rezultat contabil înainte de impozitare = (Venituri realizate – Cheltuieli aferente veniturilor realizate) + Cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrat în cursul anului. 77. 63. La sfârşitul anului după închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se va determina impozitul pe profit datorat pe anul fiscal respectiv şi se va înregistra doar diferenţa datorată sau de recuperat dintre impozitul efectiv datorat şi cel calculat şi vărsat în cursul anului. 64.60. 72. Întrucât contabilitatea este conectată la fiscalitate. 67. 68 gr. de regulă. 74. 207 . 34 aliniatul b) „contribuabilii au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial. Pe trimestrul IV se calculează şi se varsă provizioriu un impozit pe profit egal cu cel determinat pentru trimestrul III.69 REZULTATUL NET Legea 82/1991 – legea contabilităţii republicată prevede la art. ca diferenţă între impozitul datorat şi impozitul plătit cumulat de la începutul anului. 75. 76. Plata fiscală a impozitului pe profit pentru anul fiscal se face până la 15 aprilie a anului următor când se depune o declaraţie anuală de impozit pe profit. După stabilirea impozitului de plată sau de recuperat. calculul şi evidenţa impozitului pe profit se realizează în cursul anului: 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impozit pe profit/venit” şi 121 „Profit sau pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” În acest mod. 65.” Codul fiscal (legea nr.gr.571/2003 cu modoficările şi completările ulterioare) prevede la art. contul 121 „Profit sau pierdere” încorporează la cheltuieli inclusiv cheltuielie cu impozitele pe profit calculate în cursul anului. la sfârşitul exerciţiului financiar. se va înregistra diferenţa de impozit datorată în negru sau de recuperat în roşu. 62. 61. profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar. 78 REZULTATUL BRUT Cheltuieli cu impozitul pe profit gr. 19 următoarele: „1) În contabilitate. până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul” care sunt de fapt plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat. 71. 2) Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia. la închiderea exerciţiului financiar la 31 decembrie.70. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se efectuează.

01). ale conturilor de venituri şi cheltuieli.12) În formularul de bilanţ se înscriu prin selectare şi grupare. La completarea secţiunii 2 din structura situaţiilor financiare denumită contul de profit şi pierdere. iar soldul debitor pierderea netă a exerciţiului.pe de altă parte din cea de-a treia balanţă de verificare (pentru situaţia la 31. iar . Referitor la notele explicative la situaţiile financiare anuale. prin însumare sau scădere.691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impozit pe profit/venit” şi 121 „Profit sau pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” După această înregistrare soldul creditor al contului 121 „Profit sau pierdere” evidenţiază profitul net realizat. prin conţinutul lor în cea mai mare parte operaţii de prelucrare şi transcriere a datelor: . propunere ce va fi supusă aprobării în AGA. se pleacă de la totalurile cumulate. 3.2. ca şi componente obligatorii ale documentelor de raportare. din balanţa de verificare. Lucrările de completare a situaţiilor financiare reprezintă. Structurile de venituri şi cheltuieli sunt grupate şi evidenţiate pe activităţi (de exploatare. prezentate ca valorile corespunzătoare exerciţiului financiar precedent şi respectiv curent. majorarea de capital etc.pe de o parte din situaţiile financiare precedente (pentru situaţia de la 1. Opraţiunea de completare a bilanţului (care reprezintă secţiunea 1 din structura situaţiilor financiare) se realizează realtiv uşor. aceste componente ale situaţiilor financiare se completează în mod obligatoriu de entităţile care trebuie să supună auditului documentele anuale de raportare. făcându-se atunci când este cazul anumite însumări. Rezultatul final aferent fiecarei activităţi se calculează după înscrierea şi totalizarea veniturilor şi cheltuielilor aferente fiecărei categorii de activităţi. respectiv rectificări prin scădere ale conturilor din clasele 1. 4 şi 5. datorii şi capitaluri proprii. 2. Consiliul de administraţie face propunerea pentru repartizarea profitului: acoperirea eventualelor pierderi din exerciţiile precedente. Întocmirea situaţiilor financiare anuale În vederea redactării situaţiilor financiare anuale ca şi punct final al unui ciclu contabil. precum şi modul cum acestea se prelucrează. În ceea ce priveşte secţiunea a 3-a „Situaţia modificărilor capitalului propriu” şi secţiunea a 4-a „Situaţia fluxurilor de trezorerie”. deoarece la fiecare post bilanţier sunt înscrise simbolurile conturilor de la care se preiau sodurile finale. acestea se referă la: 208 . 8. dividende. soldurile conturilor de active. se va elabora în prealabil a treia balanţă de verificare (unde conturile de cheltuieli şi venituri apar fără solduri). financiare şi extraordinare).

politici şi metode contabile (nota 6). Situaţiile financiare anuale încheie un ciclu contabil. Situaţiile financiare ale entităţilor de interes public. cont de profit şi pierdere şi note explicative. Ce reprezintă situaţiile financiare? 2. conducere şi supraveghere (nota 8). repartizarea profitului (nota 3). Ce cuprinde un set de situaţiile financiare? 3. participanţii şi surse de finanţare (nota 7). sunt supuse aprobării în adunarea generală a acţionarilor şi apoi în formă precurtată date publicităţii. ce conţin bilanţ prescurtat. Care sunt lucrările de închidere a exerciţiului? 209 . performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată. Care este componenţa situaţiile financiare? 4. analiza rezultatului din exploatare (nota 4).activele imobilizate (nota 1). raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori (după caz) şi de propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii. b) situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare. pentru unele dintre ele pe lângă date contabile se va apela şi la explicaţii şi interpretări de natură a detalia aspecte importante şi care pot influenţa deciziile utilizatorilor de informaţii. situaţia creanţelor şi datoriilor (nota 5). . precum şi ale societăţilor care intră în perimetrul consolidării conturilor sunt auditate. însoţite de raportul administratorilor. principii. provizioane (nota 2).calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari (nota 9). - ÎNTREBĂRI 1. Situaţiile financiare anuale. Pentru întocmirea fiecărei anexe se va ţine cont de cerinţele informaţionale ale fiecărei note. sunt supuse verificării şi certificării de către cenzori. dar reprezintă în acelaşi timp şi punctul pentru începutul unui nou ciclu. Entităţile care întocmesc situaţii financiare anuale simplificate. Situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de o declaraţie scrisă din partea administratorului prin care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că: a) politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt conforme cu reglementările contabile aplicabile. . informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie. c) persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.alte informaţii (nota 10). Deci: punct şi de la capăt.

TVA 9%. La 31.N cursul era de 4. 5.12.000 lei.12. în sumă de 1.5.12.21 lei/euro. 3.N se înregistrează diferenţele de curs valutar generate de creanţele în valută. Ce reprezintă inventarierea generală? 7. În ce constă contabilitatea operaţiunilor de regularizare? PROBLEME PROPUSE 1.15 lei/euro iar la 31.N se înregistrează diferenţele de curs valutar generate de o datorie în valută faţă de un furnizor.000 lei. La 31. Societatea foloseşte metoda inventarului intermitent.000 euro.21 lei/euro. conform facturilor emise şi a exrasului de cont. 210 .N cursul era de 4. ştiind că la data înregistrării cursul era de 4.000 euro. 4. în sumă de 1. Ziarul Renaşterea Bănăţeană încasează în contul de la bancă contravaloarea abonamentelor aferente anului viitor în valoare de 5.N SC GAMA SA stabileşte prin inventariere un stoc de materiale consumabile de 500 bucăţi evaluate la un preţ unitar de 10 lei. Ce reprezintă balanţa conturilor? 6. 2. La 31. ştiind că la data înregistrării cursul era de 4.12.12. SC AUTOMOTIVE SA achită din contul de la bancă primele de asigurare auto pentru exercfiţiul financiar următor în valoare de 10.10 lei/euro iar la 31.

separarea unei sume din contul întreprinderii la banca intr-un cont special la dispoziția unui anumit furnizor din care urmează sa se efectueze plați către acest furnizor pentru materialele aprovizionate. lucrările executate sau serviciile prestate. prin care se dovedește dreptul de proprietate al deţinătorului asupra unei parți din capitalul social al societăţii care a emis-o. pe baza căreia deţinătorul primește dividend suma cuprinsa intre prețul cu amânuntul şi prețul cu ridicata. prin deschiderea acreditivului. Acreditivul se folosește atunci când unitatea plătitoare nu şi-a achitat la timp obligațiile fata de furnizor şi acesta solicita garantarea încasării drepturilor ce i se cuvin. fizica sau juridica ce deține una sau mai multe acțiuni hârtie de valoare emisa de o societate pe acțiuni. care se include în prețul de vânzare a unor mărfuri determinate. una din formele cele mai răspândita a impozitelor indirecte.GLOSAR DE TERMENI Acciza Acreditiv Taxa suportata de consumatori. destinata acoperirii cheltuielilor de circulație şi obținerii profitului de către toate societățile comerciale participante la Acționar Acțiune Adaosul comercial 211 . pers.

a existentei elementelor patrimoniale ale unităţii. a aportului întreprinzătorilor. de câștiguri prin trageri la sorti sau sub ambele forme. la o anumita data. a factorilor care au determinat rezultatele. Aceasta raportare oferă o imagine de ansamblu asupra situației patrimoniului în expresie bănească. denumite în continuare contribuabili. taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat.Amortizarea Capital social Cheltuieli Contul de profit şi pierderi Dividende Evaziunea fiscală Inventarierea Know . totalitatea bunurilor mobile şi imobile (inclusiv terenuri). a fuziunilor şi prin operațiuni interne de capitalizare. global.în întregime sau în parte. hârtie de valoare emisa de bănci. nebrevetate. de la plata impozitelor. exprimata în moneda naționala. un ansamblu de informații practice. titlurile 212 . acțiunea de constatare faptica. evaluate în expresie băneasca. care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii. stat sau agenți economici (deci şi de societățile comerciale) care conferă posesorului ei calitatea de creditor fata de instituția emitenta şi care are dreptul sa primească pentru suma împrumutată un anumit venit fix sub forma de dobândă. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari cuprinde date cu privire la rezultatele activității financiare desfășurată de agenții economici concretizata în profit (beneficii) sau pierderi. valoarea bunurilor aduse ca aport în societate. este un titlu de credit. venituri pe care societatea le încasează proporțional cu numărul titlurilor deținute şi în raport de profitul obținut de societățile respective. da posibilitatea cunoașterii rezultatelor financiare. disponibilitățile bănești. din punct de vedere cantitativ şi valoric. bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine. sistem de finanțare indirecta a investițiilor are loc pe calea emisiunilor de noi acțiuni sau părţi sociale. partea din valoarea imobilizărilor inclusa în costul producției sau în cheltuielile de circulație pentru recuperarea treptata pe măsura uzării lor. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşterii ale datoriilor. bugetelor locale. şi pe elementele sale componente. rezultând din experiența francizorului şi verificate de către acesta. sustragerea prin orice mijloace.how Leasing Majorarea capitalului social Obligațiunea Patrimoniu cumpărarea şi revânzarea mărfurilor.

I. Volumul I şi II . Bobiţan.„Bazele teoretice ale contabilităţii”. Abbas Ali Mirza . Cotleţ.. Ineovan. În mod excepțional. N. Ionaşcu . Editura Moldova. Volumul I. Iosif. A. Henry R. 1998 F. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile. sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Belverd E. rezervele se pot constitui şi din alte elemente ale situaţiei nete cum sunt diferențele din reevaluare şi primele legate de capital. Mateş. 1995 A. Caldwell – „Principiile de bază ale contabilitaţii”. Imbrescu. Needles.„Tratat de contabilitate financiară”. C.„Contabilitate generală”.„Contabilitate financiară conformă cu directivele europene”. Editura Mirton. C. James C. Colasse . Feleagă. se constituie în principal prin acumularea profitului din exercițiile financiare precedente. D. la date fixe. 2006 B. 2006 F. O. Editura de CECCAR Bucureşti. 2000 Barry J. Caciuc. care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii. Megan .2005 L. 2008 213 . Anderson. 2003 F. Editura Mirton. Editura Mirton.Wiley IFRS 2005 : „Intrepretarea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi Raportare Financiară”. TVA aferenta vânzărilor TVA aferenta cumpărărilor diferența rezultată dacă TVA colectata (din vânzări) > TVA deductibila ( din cumpărări) diferența rezultată dacă TVA deductibilă (din cumpărări) > TVA colectată (din vânzări). drepturile şi obligațiile bănești izvorâte din relațiile cu terții. C. Ineovan – „Contabilitate financiară”. D.Redevența Rezervele TVA colectata TVA deductibila TVA de plata TVA de recuperat Venituri de valoare. Editura BMT Publishing House. Editura Mirton. Ineovan. Editura Economică. Epstein. Negruţ „ Contabilitate financiară”. Editura Arc. Haţegan. suma de bani sau renta datorata periodic.„Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate”. Duţescu . 2001 N. Jr. reprezentând o obligație cuprinsa intr-un act juridic.

2006 Legea nr. Editura Inteleredo.P. A. Deva. Ristea şi colaboratori . Bodea . Editura Inteleredo. Domil. C. 571/2003 privind Codul fiscal.766 din 10 noiembrie 2009 MFP-Reglementări contabile conforme cu directivele europene. A.D. Editura Mirton. 2004 OMFP nr. Cotleţ. Pântea şi Gh.1752/2005 . Dumitrescu. Editura Universităţii de Vest. Contabilitate financiară. 2006 D. 343/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2008 M. A. Pereş. Contabilitatea financiară a entităţilor economice.Ghid practic -. 454 din 18 iunie 2008 Legea nr. Mateş. Bodea . Matiş. Pântea şi Gh. 2007 I. 927 din 23 decembrie 2003 şi MO nr. aprobate prin OMFP nr. Mateş. Cotleţ. Monitorul Oficial nr. 3055/2009-pentru aprobarea reglementărilor Contabile conforme cu Directivele europene.„ Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene”.„ Contabilitatea financiară a întreprinderii”. Editura Irecson. D. 765 din 7 septembrie 2006 214 .P. Dumitrescu. Editura Universitară Bucureşti. Domil. 82 din 24 decembrie 1991 (republicată) Legea contabilităţii. A.„ Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene”. Manual pentru învăţământul la distanţă. Monitorul Oficial nr. D. 2009 I. Deva. Monitorul Oficial nr. D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful