You are on page 1of 10

Hipermediatizare i putere simbolic

autor Ana-Maria MUNTEANU motto: trebuie s ne confrunt m, mai degrab cu o dubl ambiguitate, aceea care ine de polaritatea dintre ideologie i utopie, i cea care ine de polaritatea, în fiecare dintre ele, dintre fa a pozitiv i fa a negativ
Integrarea spa iului european implic antreprenorial, noile tehnologii intense procese complexe în cadrul c rora balansul între mentalit i, spiritul i cadrul normativ unificat atinge adesea cote de risc. În contextul mediatiz rii

i competi iei interne în cadrul câmpului mediatic, controlul informa iei în strategiile de vizibilitate ale

actorilor în i prin economia de flux editorial se manifest ca putere de ³definire primordial ´ (Hall, 1978) cadru simbolic al interac iunilor i reprezent rilor sociale.

1. Introducere
Formulat nu înceteaz mas Fig.1 a) formativ (câmpul form rii simbolice a opiniei publice prin intermediul tuturor formelor de comunicare din societate), b) c) motivarea voin ei politice a sfera medierilor între stat electoratului prin i societatea civil , intermediul votului, al parlamentelor i partidelor, d) spa iul public configurat de interdependen a conflictual a câmpurilor sociale, în particular a acelora care particip la câmpul puterii în termenii unei ecua ii emblematice pentru civiliza ia de tip occidental sfera public habermasian a- i proba logica ideal-tipului în plin criz a celor trei sfere marcate de presa de opinie, presa de

i audiovizual i în raport cu cele patru forme(func ii) de mediere(P.Champagne,2002) :

Daca autorul reu e te s separe analitic aceste componente ale sferei publice in realitate economia de flux functioneaza si trebuie abordata prin interconectarea efectelor si maximizarea impactului, condi ie a impunerii pe pia a diver ilor agen i produc tori de mesaje, presiunea social generat in cursul Äfunc ion rii´(ciclul productiv) fiind un factor de deformare si reconfigurare a pie ei mediatice conform teoriei economice. D.p.d.v. metodologic elementele sistemului nu mai pot fi gestionate prin izolarea unei func ii sociale sau chiar a unui Äbloc func ional´(informare, rela ie, divertisment) ci prin modul in care Äcadrul´(dispozitivele de mediatizare sunt utilizate pentru a produce propriile secvente de codificare/recodificare cultural pentru a le Äinstala´ prin opera iile de comunicare i prin infrastructurile tehno-financiare ). ci prin abordarea retelelor si fluxurilor globale de informa ii si imagini(GFI) luând in consideratie viteza multiplic rii produsului informational esen ial în sistemele bazate pe competi ie i for a conectiv a diverselor formate mediatice prin care are loc acumularea Äocult ´ a puterii simbolice în re elele plane.

2.Impasul abord rii de tip func ionalist
Dac dinspre societ ii perspectiva func ional administra ie spre a corelat administrarea sistemului mass media cu transferul de informa ie incluzând feed-backul auto-reglator în comportamentul acestuia, public

func ionalitatea social a fost legat în mod esen ial de calitatea informatiei în circuitele publice ca o resurs a i indivizilor în rela ia lor cu statul si administratorii acestuia prin a)satisfacerea nevoii individuale de b)reducerea decalajelor în ³habitatul´ informa ional(Childers,T.Post,,J.,1975, p.56, i informa ie/resurs ,

Tichenor,P.J, Donohue, G.A.,Olien, C.N.,1970, p.169 )c) raportul informa ie public -fluen a democratic a guvern rii, etc.- În schimb, ubicuitatea mediului publicitar, specializarea rela iilor publice i interferen ele dintre politicieni, comunicatori i jurnali ti au generat în timp o criz a defini iilor referitoare la calitatea ³produsului´ jurnalistic ridicând serioase semne de întrebare cu privire la alocarea ³sim ului comun´ rezultat al mediatiz rii dintr-o perspectiv a valorilor democratice occidentale. E. Noelle Neumann a definit sim ul comun ca un mecanism de senzitivitate cvasistatistic (Neumann,1993,p.202) mecanism prin care indivizii se pozi ioneaz în spa iul de discurs Äintersectând´ temporar opiniile confirmate prin valori si lideri care devin dominante în probleme i contexte de criz tocmai pentru a evita solutionarea crizelor prin violenta politica(Popper, 1992). A adar informa iile ca i imaginile sunt concepute ca maximizatori ai propabilit ii de consens sau invers, de disens generator de criz . Ori consensul ca manifestare a balansului intre nevoi si resurse, intre acceptare si respingere, intre emit tori si beneficiari, se ob ine ca rezultat al Ämi c rii´

2. Mijloacele de comunicare i politica fac parte dintr-o unic ecologie.în Scott.305) mediatizarea intens i finalitatea ultim a acestei produc ii´(Debord. t cerea observa ie-decisiv pentru apolitic ar fi schimbat îns i orientarea publicului încurajând de i neparticiparea´ la procesul politic(Josef Gripsrund. tot a a cum comportamentul actorilor politici ajunge s se reflecte în formularea jurnali tilor. ci i modul în care sunt cele dou compartimente ale procesului de fabricare a i în care se leag realit ii´(Molotch în Paletz1987. mediind intre opozi ii/excluderi.p.2 propriile agende i puncte de vedere.22) este concurat de o pres popular care ofer prin contrast ³o schem explicativ nemijlocit a realit ii politice i sociale în termeni de cauze i reac ii individuale i personale´(C. Astfel.111-112. In aceast perspectiv intregul e afodaj teoretic func ional ca i cel al teoriei logicii naturale au lucrat eficient mai ales prin raportare la (a)(fig. regularizând cursurile i necesitând anumite competen e de negociere. bazat pe ³nevoia de modele func ionale. semne care sunt totodat 2001..p. Ca urmare a acestei interdependen e vizibilitatea a devenit o miz mai important decât calitatea informa iei i obiectivitatea procedurilor jurnalistice i a generat o concuren intern pentru legitimitate atât în câmpul jurnalistic cât i între modelele de bune practici i evalu rile teoretice ale acestora.17) Imaginea. p.1929.Ricoeur consensul în elegerii de sine´ cea care d i interdependen a politico-mediatic i presupune.28) 1.1992. au creat un ³cet ean neîncrez tor´. printre altele ´opera de i politicienilor s mediere a i Äproiectului unei lumi mai bune´ (p.45-63) politicienilor în scandalurile sexuale i cele de corup ie.22) Dup unii cercet tori acest jurnalism în esen ³înstr inarea.p.Sparks1992. efectele supraexpunerii Potrivit lui P. în continu cre tere a unui câmp jurnalistic supus el însu i unei domina ii tot mai intense a logicii comerciale´ (Bourdieu.op.Economia de flux. de stabilire i de evaluare a agendei publice´ i la o lupt pentru pozi ionare în cadrul sistemului de ³producere i difuzare masiv a reprezent rilor i luarea deciziei politice este explicat în studiul realizat de Molotch et informa iilor i limbajelor´(Alain Touraine. 1995 . Rela ia dintre mediatizarea intens i spirituale ce pune toate pune în discursurile în stare de r zboi´(K Manheim.p. 4.184) Leg tura dintre expunere mediatic al.p.opiniilor i argumentelor într-un ³interval´ definit în termeni de Äpolitical correctness´ prin calibrarea raportului social în cadrul practicilor de discurs decodificarea informa iilor beneficiind de dispozitivul democratic al dezbaterilor publice cu rolul de a stabiliza societatea medie i pragurile de risc. 3.147) se construie te dialogic sens particip rii a evenimentului purt toarea celor dou valori.Efectele provocate de mass media ³se întip resc în ac iunile actorului politic. 1992 p.146.p.cit. reprezint comentariile lor Äprintr-o dialectic levierul care le permite formatorilor fondul unei crize ca ³fenomen fundamental de dezintegrare a unit ii culturale mi care ³semnele produc iei dominante. adesea în chip insesizabil în tot cuprinsul re elei politico-ediatice´(ibid) 3. în termeni de model ³ecologic´.1991. i ³domina ia. care s nu ofere doar o în elegere a felului în care actorii politici i publici î i creeaz alc tuite agendele jurnalistice Fig. A adar modelarea nu a cuprins interac iunile cu celelalte forme ale mediatiz rii decât interpretându-le ca distorsiuni. apud P. în care materialele culturale se acumuleaz i se disperseaz . este se distan eze în Pe i semnifica iilor´ (Ricoeur.rolul mass i John Hartley(!996. p. Ricoeur.p.p 41).134) a contribuit la un transfer de putere de la omul politic la jurnalist ca ³surs de informare i de articulare a opiniei.94) În aceea i perioad rile din est care au preluat modelul ca parte a construc iei democratice.1) dar în afara situatiei de competi ie specific pie ei mediatice.61) care au sus inut c supraexpunearea media în degradarea i subminarea culturii politicii democratice era respins de o abordare mai nuan at realizat printre al ii de John Fiske(1992. tipul de jurnalism ³de calitate´ care produce informa ii ³necesare în vederea func ion rii fluente a sferei publice i a politicii partidului de guvern mânt´ este cel care ofer o cunoa tere cupriz toare a politicii-evenimentelor i mi c rii sociale ample-deta ate de materialitatea vie ii zilnice(Fiske. presa tabloid .

prin intermediul c rora indivizii sunt integra i în societatea tehno-capitalist (Kellner. 4.3 . segmentul de pia pe care îl i influen a sau puterea simbolic a canalului.1989 i 2000) A adar persuasiunea i manipul rile fac Daniel Hallin consider c ´mijloacele de comunicare contribuie la men inerea consim mântului acordat unui sistem de putere´(Daniel Hallin.Privire. J.54) aflate la intersec ia unor pozi ii de for (pozi ia canalului media pentru care lucreaz controleaz jurnalistul putere economic .încercând în permanen eronat s ³s înglobeze i s reflecte la nivel oficial opiniile i atitudinile populare´. de existen face cunoscut. prin campaniile de comunicare. ritmul i toate celelalte elemente a ceea ce numim impropriu ³stil´ func ioneaz «în proiectarea atitudinilor personale sub forma lor politic . cu diminuare considerabil Criza de credibilitate a politicienilor justificat într-o mare m sur . cit în Coenen-Huther. În acest mod a crescut influen a culturii media deoarece ofer materiale din care se creaz identit i.2000). arta de Äa povesti´ imaginile de impact. jocul de cuvinte. Intoarcem la a adar la interac iunile modelului Champagne pentru Äa citi´ dincolo de Älitera´ sa in articula iile ma in riei drept combustibil cuvântul.p. Rezult o intensificare spa iul jurnalului sau canalului de televiziune la care se adauz a presiunilor tehno-antreprenoriale i simbolice asupra opiniei publice care se manifest în anvergura efectelor de sens. sociale. în orice câmp pe acei agen i i acele institu ii situate cel mai aproape de polul cel mai supus efectului cantit ii i a pie ei´ mass media. modalitatea de a men ine aceast pozi ie maxim în timp minim care conduce la o ³capitalizare public .(ibid) Ca urmare a succesului acestei strategii toate resursele deoarece (economic . În acela i registru Pierre Bourdieu considera viteza de reac ie a formatorilor de opinie specializa i drept o surs de imprecizie i de eroare în analiza fenomenelor. Ar fi îns o acorde la o a atribuim procesul de disolu ie a încrederii pe care indivizii i plin de riscuri a jurnalismului poate fi pus i societatea sunt dispu i s politicienilor în exclusivitate efectelor tabloidiz rii. politice ale spa iului global prin discursul mediatic în mentalul social. ironia. de a te politic .18) deficitul de modele alternative ar putea fi explicat ca efect al presiunii spre conformism generat de vizibilitate ca form de supraveghere. de orchestrare mesajelor.³fast-thinking ³ fiind un produs al star-systemului intelectual-un i financiar . p. nu putem analiza importan a aser iunilor ideologice´(Geertz. desigur i alte explica ii în condi iile în care ³echilibrul ecologic ³ men ionat anterior este afectat de o lupt pentru controlul ³nodurilor´ re elelor de comunicare prin care ac ionariatele î i pot impune interesele. suprafe ele de discurs(interac iune verbal ) i puterea interdisciplinar a fluxului de imagini. ³Domina ia exercitat de câmpul jurnalistic tinde s consolideze. influen a social fiind maximizat prin raportare la trei procese: de identificare. model informal generat de un pol de concentrare cultural fiind o atitudine constant hypercritic . 2003). hiperbola.. vizibilitatea. jurnali tii fiind antielite(Putnam.2007. rezultat cât i condi ie a de inerii unei pozi ii dominante deoarece ³comunicarea particip la toate procesele de pozi ionare prin orchestrarea mesajelor mediatice care utilizeaz i mai ales la o legitimare continu a celor de inute´(Lyotard. p. are. paradoxul. jurnali tii au ajuns s de in puterea în ce prive te ³mijloacele de exprimare public . analogia. de internalizare (Kelman. în D Mc Quail. conformare. generate de mixul discursiv. ambiguitatea.150). care contribuie la procesul aparent confuz în care se reorganizeaz sistemele institu ionale i simbolice i se rea eaz noile categorii ale structur rii economice.1987.1999. p. precum i pozi ia pe care jurnalistul însu i o ocup în prestigiul s u profesional ´. Gratifica iile acordate audien elor largi contribuie recodificare masiv în leg tur rolului ³elitelor strategice´ în favoarea antielitelor(Putnam.209) Paul Virilio vede o leg tur parte din sistemul medierii astfel c între eficacitatea mesajelor i story-telling ca tehnologie a impactului (Virilio. 1973. 2001) Fig. principiu de eficien simbolic ce atrage dup sine capitaluri materiale însemnate´. în Coenen-Huther. ca institu ie paradigmatic ofer terenul pentru exercitarea altor puteri recompensatoare. simbolic ). definire i încredere Utilizând o baz de date complex Chomski i Herman au demonstrat rolul esen ial al mediilor de comunicare i conflictele mondiale ce corespundea ³f r a avea o idee de modul în care americane care au prezentat publicului un mod de a privi lumea dar f r echivoc este exprimat de Clifford Geertz(1973) care sus ine c îndeaproape intereselor complexului militar industrial al Statelor Unite(1988) O pozi ie metodologic mai nuan at metafora. ca rezultat al hipermediatiz rii. de acces la notorietatea public ´ Dar câmpul jurnalistic nu epuizeaz media.

inerent. modele stocate în memoria acestora.Coeren a momentelor cognitive.2005) este reprezentat viziunea lui J. respectiv împ rt concuren iale.Lule( în Coman presupune un Äacord´între editor-reporter alte conven ii i un Ätipar´ preexistent în reprezent rile membrilor redac iei. sau în scale de rating´. p. i tradi ii-codurile de obiectivitate. Conexiunea i ambivalen a tire/mit în societ ile moderne este privit mai ales prin i instituirii prin prisma puterii mitului de a instala toate celelalte leg turi care dau coeren rolurile pragmatice ale cunoa terii narative. stilurile de via .Leg tura mediat (Thompson) de tehnologie sus ine caracterul global audien elor i creaz tipare de referin e omogene(uniforme) ale reprezent rii aspect maximizat prin tendin a spre simetrie i consisten cognitiv 3. structura de piramid materiale ale competitorilor. atunci produsele acesteia sunt. rela iile interumane. mass media perpetueaz în societatea modern func iile. educa ie.. ambivalen ca profesie dau lucrurilor. art . 2000) i. local .2005. Prima. prestigiul social al i stabilitate socialului i mitului(M. care îmbin recunoa tem aspectul dilematic legat de examinarea condi iilor practice ale i intelectuale cu constrângerile de popularitate care presupun o irea de c tre destinatarul mesajelor a interpret rii pe care mesajele o i valori de identificare colectiv .globale) 2. pozi ii ale altor reporteri i categorie de materiale similare. istorie. a tept rile audien ei inclse într-un pattern stabil. o inversat . în de configurarea narativ (the story) care i Rothenbuhler. pl cerea oferit de consumerism tr it de cump r torul profesionist permanent(Harvey.Z. axio-logice -care apropie spa iul public habermasian de abordarea func ional respectiv func iile de informare.111). 5. jurnalismul tirile sunt modelate(shaped) de mai multe for e.na ionale. este gradual (invalidare temporar ) de interferarea conflictual a mesajelor prin care se calibreaz pozi iile divergente ale actorilor a c ror putere simbolic influen eaz decodificarea mesajelor i identificarea cultural i social . normative. interesate sau echilibrate. implicate în conflicte sociale între grupurile aflate în concuren ´(Kellner. Ceea ce reprezint în mod tulbur tor o calitate transcultural definitorie a mitului i a tirii(crosscultural) este orientarea i nu geografic .Coman. referitor la legitimitatea conferit de i formalizat astfel: cunoa terea narativ ). Astfel cu consecin e importante pentru ceea ce în elegem prin informa ie public . în arhivele redac ionale i în b ncile de date. regionale.prin activarea arhetipurilor mitice ± mul imilor R.Y. transmitere cultural .Lule dep realitate prin livrarea mitului ca tipar social pentru realit ile pe care le face posibile tematic ite. con inuturile. postmodern constând într-o rezerv Mai mul i cercet tori vorbesc despre o societate a momentului i a disponibilit ii. etc. arii locale. ´ tirile´ ca nara iuni ofer mai mult decât o nou versiune a unui referent privit dintr-unul sau mai multe unghiuri de abordare critice.Q. modele Äexemplare´(vicariale) care instruiesc i informeaz ´ J.etc) având o putere configuratoare a reprezent rii i leg tura social (Lyotard. valori i credin e împ rt teme de discu ie.4 1. Transform ri structurale -Sfera public un caracter trec tor care afecteaz ata amentele modelat de mecanismul pie ei i de de i valorile. caracterizat de turbulen nu numai consumul ci i alte ³c i mo tenite de a face i a exista´ o cultur fragmente disparate i în continu mi care. educa ie. ceea ce este i mai semnificativ. îns convivialit ii(religie. na ional . Astfel ambivalen a tirilor ca operatori de comutare diferen iere// similaritate prin caracterul de noutate( eveniment destabilizator) i de mit( configurator de ordine) poate fi rezumat Fig. mai limpede. Ofer narative sacre i sociale.( audien e. cât i avantaje valorile civice decodificare dominant . lec ii i e te contradic ia miti inteligibile.Cadrul de credibilitate i prestigiu transferate din ordinea miturilor în cea a ordinii . sau.2000). p. ceea ce presupune replieri spre sinele social i informa ia de interes public.(101) Puterea miturilor este transferat jurnali tilor i mediilor de comunicare care primesc investitura bardic (Fiske i Hartley. tirile ± elemente ale mul imii X(fluxul de mesaje) dau coeren func ional transcultural .1990.³Dac cultura media promoveaz în mare m sur interesele conglomeratelor media.286) În acest punct va trebui s jurnalismului.´ miturile sunt narative arhetipale care se repet pe parcursul unor perioade istorice de sute de ani în diferite culturi´.

p. Keane) a fluxurilor de informa iilor i imagini organizat de izotopiile discursului mediatic (for elor de structurare enun ate de Lule) i constructele iconice (figuri iconice. Imaginea unor produse este rezultatul unei în accep iunea dat de Freud de ³ interven ii în structura de sens prin care se instituie o ³fals materialitate´(realitate)(Williamson.cit.20i eterogenitatea opiniilor neexprimate. sociale dar i cu o structur tehno-specular de fine e care înt re te prin similaritate i familiar -fondului simbolic comun.efectul principal al mediatiz rii este comprimarea in imagini puternice de identificare ± imaginea nu este doar un punct comun între real i imaginar.mediatice este Ä de la sine în eles´ c realitatea Ätrebuie´(caracterul normativ) supravegheat i interpretat prin categoriile jurnalistice i publicitare i gestionat (agenda setting) prin strategiile mediatice conform codurilor mediatice de Äobiectivitate´. culturale.2002 . 2001) permite o intensificare gradual a puterii semnului simbolic prin i tinerilor( asem n ri (likeness). respectiv pe ³realul incon tient´ stimulând dependen ele la nivel psihanalitic.. ci actul care instituie . Ä narativitate´ . p.. pictoriale. inter anjabil.Ambivalen a tirilor ca operatori de diferen iere (digital) i de similaritate(analogic) prin caracterul de noutate( eveniment destabilizator) i de mit( configurator de ordine) poate fi rezumat i formalizat astfel: tirile // Interac iunea // Norma // Puterea //Spa iul.teatru de opera ii comunicative Se observ analogia semnificativ cu modelul politic al lui Giddens care furnizeaz i resurs a mezosferei publicitare.) se ascund sub ³anvelopa´ de discurs mediatic ± sunt vizate de oferta de identit i iconice a mediei comerciale prin amplificarea efectului de ³similaritate topologic ´(Ch. regional . imaginilor i reprezent rilor este alimentat de tire care r spunde nevoii de noutate(paradigma func ional ) fiind în acela i timp dispozitiv reflectorizant al realit ii dotat cu filtre profesionale. echivalentul unei ³monede de schimb´(currency) prin care are loc conectarea final a produsului cu tranzac iile financiare. un tipar de putere argumente pentru în elegerea tirii drept opera ie comunicativ Produc ia de flux îmbinat cu valen ele rela ionale ale sistemului mitului relev structurant la scar na ional . în comportamentele hypercodificate în subculturile adolescen ilor . în Th. Sebeok . diferite de opiniile dominante-care conform teoriei spiralei t cerii(E.S.´evenimen ializare´ etc. indicii de rela ie(cu obiecte ³reale´ cu care se afl în coresponden ) i prin conven ii(laws).p.ibid.Seca.M.13) prin care se ³monteaz ´ mecanismul ideologic al publicit ii ca ³dreamwork´ o form prin care gândurile latente sunt procesate în aceast transformare a gândurilor în imagini vizuale«Cineva poate s nu accepte ideea de vis dar este clar c aceasta este conversie spre imaginile vizuale´(Freud. 2002. Prestigiul mitului translatat în ordinea informa iei. Äintertextualizare´.2002. ancor analogic) 6.N.Neuman. Imaginea ca operator mediatic Karl Mannheim considera c echilibrele în democra ia de opinie nu se mai ob in prin decodificarea i dezideologizarea discursului politic din perspectiva unei tiin e combatante ci prin inviolabilitatea argument rii pe o i ax de pozi ionare(mecanism digital) i de identificare(mecanism economice i comerciale(presupus nonideologice) reflectate de mecanismele mediatiz rii care func ioneaz care amplific i între in conectarea mediatic baz reprezentat de individ. (Williamson. dorin ele i pl cerile sale.15). etc) 5. global .De i audien ele au o baz cultural i social eterogen reuniunea sferelor publice pe care am reprezentat-o ca reuniune a mul imilor RQYZ« genereaz o mezosfer publicitar (Boutaud.p. i prin aportul de cunoa tere reprezentat de tiin ele sociale 4. narative video i cinematografice.ibid.73 ) Iconicitatea mediatic Acest ultim aspect se relev J. cit de la imagine i sens-prin crearea unui set Williamson. mitologie) care func ioneaz 21) Chiar fluiditatea ca suport intermediar.Peirce. Semioza publicitar dezvolt un parcurs de la laten a psihologic de semne(mit.

Vail).2008) G. Pentru a explica dezagregarea leg turii sociale Ricoeur face apel la defini ia dat sociale. în transferul de semnifica ie dintre dorin i consum prin a) articularea sensului de noutate. ± dac realul devine imagine. politicii Deleuse.556-561) Modific rile de percep ie raportul între gândire i realitate în sensul despre care vorbe te G.302) B. dar ca un incon tient al lor : ele manifest investirilor con tiente i mobilizeaz . starsystemul fiind un teatru de opera iuni strategice. imprevizibilitatea în sferele comunic rii l rgite(Wolton. Munca productiv a disp rut cu totul iar popula ia se implic în pseudo-evenimentele puse în scen de media.în i prin patternul dominant al pie ei mesajelor. Trevor Hoyle. Interpret rile i concep iile eronate ale persoanelor jucând un rol tot mai mare în modelarea realului cre te riscul de runaway spre criza global care poate antrena pr bu irea unui sistem definit ca ´ economie bazat pe cunoa tere´. Guattari.´(B. creare de ³ma in rii dezirante.Paillard. Ideea de rela ie acestui fenomen de semnifica ie a ac iunii previzibilitate´. pe de alt a individului singur´ pe care îl genereaz i care volatilizeaz feti izarea m rfii pe de o parte. în care individul i colectivul nu intr în acela i raport´. implic într-un mod radical i investirile de dorin i precon tiente(investiri de interes)ale economiei. ³Ma inile dezirante sunt efectiv acelea i cu ma inile sociale i tehnice. i impactul parte. într-adev r investirile de dorin (libidinale) ce ³corespund´ i tehnicii unui câmp dat. importan a cadrelor intersubiective i rolul interac iunii sociale de Max Weber ac iunii directe prin care se valideaz sensul.Alex Comfort ± The Philosophers. Daca media deconstruiesc/analizeaz Rolul educa iei Cu decenii în urm evolu ia social Paul Beaud semnala necesitatea de a relansa studiul mijlocelor de informare în cadrul încerc m s aprofund m în elegerea interac iunilor care unesc transform rii(sl birii) raporturilor sociale: Äs i evolu ia reprezent rilor i acestei evolu ii´(1984) aspect esen ial pentru în elegerea modului în care instrumentaliz rilor imaginii publice i politice le corespund forme culturale i suporturi tehnice prin care sunt influen ate atitudinile i comportamentul individual în situa ii cotidiene. Ä Între percep ie i realitate exist o leg tur reflexiv în ambele sensuri care poate genera procese de dezvoltare-declin de tip ³balon´ care ini ial se autosus in urmând ca apoi s se autodistrug . de eveniment. prin³ puncte de intersec ie´ dirijate semiozic. grupuri teroriste iar cele mai i pronografiei.simultan realul i imaginarul. membri ai poli iei secrete. astfel c receptorul individual intit cu imagini puternice i discursuri de înt rire motiva ional .cit p5) sunt valorizate prin reducerea inconsisten ei psihologice dintre m rfurile culturale i a tept rile i dorin ele membrilor Äaudien ei´ o stare a societ ii ce poate fi definit Capitalizarea simbolic este se realizeaz prin interac iunile generate de consumul de mesaje si impactul acestora.ibid. Soro se refer la interferen a dintre ³ma in riile dezirante´ i gândirea ambele aspirând la o distan are de constrângerile situa iilor i raporturilor sociale. 1954) Func ionarea totemic a imaginii publicitare (inclusiv a imaginii actorului politic) nu se produce similar i îi ofer interpret ri ce apar in modul în comunit ilor premoderne în care ³imaginea-simbol une te grupul social constitu iei leg turii sociale´(Ricoeur.Mi ge consider c ³diferitele analize au pus în eviden care sistemul oscileaz între func ia de compensare a unei leg turi sociale destabilizate i apari ia noilor moduri de gestionare a socialului i a formelor de dominare. produc tori de televiziune. politicul cine analizeaz discursul mediatic i cu ce rezultate? 7. atunci inversul devine valabil: imaginile devin realitate nemijlocit ´(Adorno. În gândirea participan ilor la pia de influen are(de manipulare) a situa iilor reflexiv o iau în direc ii diferite func ia cognitiv i cea o i în anumite circumstan e genereaz reflexivitate interferen ial ´(Soros. Amploarea consecin elor acestor transform ri este relevat într-o analiz a Thatcherism-ului prin care Stephen Kohl ini iaz o anchet a Ätopografiei capitalului´ în trei dintre cele mai influente reprezent ri literare ale Londrei în perioada Thatcherismului(Kate Pullinger-When the Monster Dies.op.Miege. În cartea lui Trevor HoyleÄmetropola este locuit profitabile afaceri sunt în domeniul televiziunii i al video-magazinelor. ³Se poate vorbi despre ac iune social individuali social adaug când comportamentul uman are semnifica ie pentru agen ii i de orientare mutual . Instabilitatea. în ac iuni . prostitu iei de personalit i din show business. în I.2002) Un alt aspect semnificativ este caracterul de ³biseric medierii. p. ideea de stabilitate i de i când comportamentul unuia este orientat în func ie de comportamentul celuilalt. resursa regenerabil a produc iei simbolice care înlocuie te memoria i istoria în aloc rile de sens. .Soros.

dup doi-trei ani de efuziuni i polemici s.G. aspecte relevate de Pierre Bourdieu în deceniul trecut.au considerat destul de bine plasa i în barca celei de-a patra puteri pentru a nu mai fi interesa i de promovarea propriei imagini prin discursuri autoreferen iale(spre deosebire de elita intelectual ale c rei opinii î i g seau din ce în ce mai pu in i mai greu locul în presa de informare i care nu mai aveau acces decât la publica iile specializate)´(M. dintre modul de via i redesign-ul impus de capital periferiilor prin care se terg urmele istoriei sensului. prin informare produce cultur .a. p. magistra ilor. jurnali tii î i exprimaser frecvent.166) prin care se formuleaz o serie de aspira ii confuze i reguli care vor fi rapid abandonate ± imperativul ca televiziunea s stea departe de ³pactul cu puterea´ ca ³institu ie care.129) În mod problematic i emblematic obsesia spectacolului i a makingoff-ul televizual se reg se te în toate cele trei romane men ionate în care capitalul este sinonim cu confuzia.teroriste i. sau poate c .Liiceanu. politic . care.Dinescu. (p. A.i ia informa ia din cultur . V. discursul jurnali tilor despre pres a cunoscut o evolu ie paradoxal .165) Ie irea din comunismul purtat o vreme în faldurile memoriei individuale i colective a investit discursul public cu o pluralitate de teme i cu o plaj conflictual în cadrul c reia europenizarea s-a configurat ca orientare spre alteritate-interculturalitate. resurse i facilit i (putere. i. în sensul schematiz rii lui Giddens) dinspre spre stat spre întreprinz torii tranzi iei a fost înso it de Ämartorul´ televizual. mediatizarea instituind locuri de turbulen consacrate de girul mul imilor i interven iile actorilor pe fondul unei desc tu ri a vorbirii i ³ discursului politic despre politica presei´(Coman. juridic .situa iile de criz .125) Pentru Alex Comfort ideea de a violen ei´ se îmbin cu prezentarea Äcorup iei cercurilor financiare în paralel cu tradi ional în armonie cu natura g si Äo justificare filozofic haosul produs de grupurile infrac ionale de adolescen i´. abordare. de notific ri de detaliu prin care se formeaz i cu senza ia de hyperrealitate i autoreferen ialitatea dar formatele de dezbatere la aceea i or . ÄAfacerile cu divertisment i pseudo-evenimente se folosesc de relicvele trecutului ca de un decor. poate c jurnali tii i-au dat seama c polemicile i confrunt rile despre felul în care î i fac meseria pot conduce la pierderea credibilit ii . amplificând interdependen ele în cadrul câmpului mediatic însu i. condamnarea comunismului i rigoare analitic institu iilor statutului. În prima parte a acestei perioade.Este un discurs care i dezv luiri despre abuzurile guvern rii. 13 aprilie 1990.p. contradictoriu i conflictual în cadrul c ruia se distinge un vector jurnalistic orientat c tre teme anchete aspir i problematici de tip ³hard´ : corup ia politicienilor. iar Kate Pullinger î i construie te romanul prin opozi iile dintre bogata istorie a Londrei i anistoria Thatcherismului. iar în cazul în care nu servesc mizelor comerciale acestea sunt distruse. comunism) relevat de apelurile repetate la memorie limpezire etic în mesajele intelectualilor(M. semnele reducerii progresive a importan ei operatorului de i instan ele ei de negativ ) într-un cadru simbolic în care valorile individuale promovate în spa iul public au avut un corespondent în activit ile comerciale sus inute care dezvolt Procesul de schimbare de dup 1989. decodificarea fiind de tip opozitiv Occident(valoare de mit)vs. cel postcomunist. imaginea României în Europa la o profunzime guvernarea în ansamblu reforma în administra ie efectul de realitate concomitent cu legitimitatea intensificat de scoop-ul care aliniaz .Ple u) i dezvoltarea exploziv a produc iei de tiri i de evenimen ial mediatic. p.poate c migra ia mai multor voci ale acestei dezbateri înspre talk-show-urile audiovizuale i-a f cut pe cei mai pasiona i participan i la dialog s dispar . func ionarea i în lume. Dup paginile presei cotidiene sau s pt mânale cu audien Dezbaterea larg 1994 . cit. cu o plaj în tratarea unor varii subiecte.1994. manifest diferen iere ideologic (capitalism vs. La ..Coman.a.Tism neanu. O institu ie ale c rei unice arme sunt credibilitatea i autoritatea moral (România Liber .p. i reforma moral . proprietate. în M. i-a schimbat actorii:în locul jurnali tilor reg sim câteva personalit i intelectuale f r practica jurnalismului de mas .167) ³Începând cu 1990. cu egal determinare. poli i tilor. în ap rarea statu quo-ului´ (Kohl.124125) Într-un context politic. social i cultural diferit. . integrarea european .2003.´ (p. .aceast dezbatere a disp rut din experien în i a trecut în paginile câtorva reviste culturale. Aceast modificare poate avea mai multe explica ii:poate lini tirea climatului politic a dezamorsat conflictul între publica ii i a mic orat interesul pentru declara iile de principiu despre rolul presei. în publica ii cotidiene sau s pt mânale opinia despre rolul prese sau despre diversele fenomene caracteristice presei post-comuniste. instalarea capitalismului prin transferul de i de ruptur . tem . România (valoare ³sensul personal de implicare a clientului´(RB Chialdini1993).(ca instrument de autopromovare i anihilare a legitimit ii adversarului).Coman.

.2003.A.ibid) devenind vehicolul leg turii între aceste dorin e i atitudini dorin e i imaginare în modele de identificare.) Journalism and Popular Culture.S.W. Bucure ti .(ed. Semiotic i semne publicitare. New York .Boutaud. jurnali ti.P.Donohue. P.Funda ia Concept-Open Society Institute..G.Geertz. Guattari.New Jersey. Metuchen. p..1970.Debord. Tichenor. comunicatori i.Popularity and Politics of Information.1965..p..ro) Decodificarea dominant i fuziunea dintre grupuri ³dep e te ideologicul. mondenit i.spa iul mediatic românesc încadrându-se în anumite limite în tendin ele globale cu particularit i Mihailescu. M dia. 2002.. în Dahlgren i Sparks(ed.Iasi . politicieni.. 1954.56 . în m sura acces rii noilor oportunit i de comunicare publicul însu i .Gidens.Aubier Montaigne. EST-Samuel Tastet Editeur.Costain.1979.Fiske.. New York.J.Childers.Chomski.Bucure ti..Freud.Action. mod .. Democracy and the Media.Coman. Columbia University Press p. The Interpretation of Cultures. Colec ia Ideea european . New York .W.organiza iile media.45-63 . p. 2001.Mac Millan. stiluri de via . A. 1972:. P. melodrame i subiecte horror produse sub eticheta unor jurnale de tiri..p. Post. . Radio and Television. Ed ART.J.Societatea spectacolului. The Standard Edition. London . Economia bunurilor simbolice..acestea se adaug succes o abunden de formate comerciale ³soft´ cu întâmpl ri din via a vedetelor.2005. Manufacturing Consent.E. Structure and Contradiction in Social Analysis. London. Studies in Philosophy of Social Science.)2001. Spring 3.London . 2007.1984. C.Quill William Morrow.. Herman.Central Problems in Social Theoyr.J.. F. News introductory Lectures on Psychoanalysis. .The Quarterly of Film.J. Pite ti .Beaud. Sage.Deliberation. . Paillard.. Mass media Flow and Differential Growth in Knowledge´Public Opinion Quarterly. How to look at Television.S..Chambers.Norton&Company. A. Rowman & Littlefield.Chambat. London . cafeneaua. Ed. Buc.1975. în I. Olien. prin aceea c este concentrarea pe i nivelul i interese în func ie de natura Äparohiale´ de tipar cultural(Vintil avantajul concuren ial(în competi ia incon tient de perioad opera iunilor) iar capitalizarea simbolic i re elele prin care se aloc i se transfer pune în ac iune un întreg i grup.1986.Bourdieu. generând avantaje de pozi ionare (capital simbolic) de care beneficiaz . actorii scenei mediatice: vedete.N. muzic . M.T.Ia i .a. Comunicare.Adorno. Guattari.Cialdini. Basic Books.New York . Despre televiziune.AntiOedip.169.1992. Bibliografie .La soci t de conivence. p.1993. Information-Poor in America.The Psychology of Persuasion.Bourdieu.Deleuse G.12-25 . Mass media în România postcomunist . Polirom.2008.Pantheon.P. C. meridiane.134 . Polirom.1988.´(Deleuse. M diation et Classes Sociales. Tritonic. N. 34. branduri de .Scarecrow Press.Opinia public i dezbaterea public . Paralela 45. Paris . G. p 41 .

H.2005.Scott A.L. în Hall et al(ed. Popular Reality.Hallin D. C. J.Paillard. Hegemony:The American News Media from Vietnam to El Salvador:A Study of Ideological Change and its Limits´ în Paletz(ed. P. G.Kelman.p. Blakwell Publishers. Comunicarea. Condi ia postmodern . Journalism and Popular Culture.Bucure ti.. Ed. Ed Ideea Design&Print. p.Gripsrund. Sociologia elitelor.Coman.M. Cluj . Norwood. Amarcord.La musique et la transe.Paris .) Culture..Lyotard.Introduction à l´oeuvre de Marcel Mauss.Assesments. p.R.p.p. 2003. B. p.Rouget.202 .Levy. Ablex. Ed.D. cit în Th. Ia i.. Cultura media.ro.. M.. Ricoeur. Norwood. PUF.127 .Spirala T cerii. uitarea. E..1995. Language. Antet Manheimm.Ricoeur...Kellner. 28/1991 .. cit. Ideologie und Utopie. Sociologie et anthropologie.E. Ia i.84-94 . Canadian Review of Sociology and Anthropology.111-112 .2001. în Dahlgren i Sparks.. p.Seca. în P.1990.Hutchinson. 2/1994.Ch.Ricoeur. London. Ia i.150 ..Neumann. New Dehli .28 .On a New List of Categorie. K.2001.125 .2007..ro. S.P.Hall.Fr.în McQuail.D.1980. Thousand Oaks. Sfera public i transformarea ei structural .N.Bucure ti . Paris ..Media Anthropology. Comunicare.p.F. The Condition of Postmodernity..1991. 2004.The Comparative Study of Political Elites .p.61 ..The Sources of Power.1980. Bucure ti .).. Institutului European. Studies. Polirom.(ed.1987. J.305 . în Paletz..The Media -Policy Connection: Ecology of News.1998.1995.54 . Political Communication Research:Approaches. Encoding/Decoding.1976. Semnele O introducere în semiotic . Eseuri de hermeneutic ..Mann. p. Opinia public .J.. Ideea european . Sebeok.Rothenbuhler.D.Molotch. Bucure ti.Journal for Study of British Cultures. i Gordon.I.Peirce. J.1992. Comunicare.1999. Humanitas.The Aesthetics and Politics of Melodrama. Ed Humanitas.p.Protess D. Paris .. London.Hartley.1996.p.Action.T.Strauss.cit de Coenen-Huther. M.26-48 .London.Gândirea comunica ional .2001.3-25 . Gallimard. p.L. Polirom.Memoria . Media.Assesments. M..128-138) .. Institutului European. Media i modernitatea..Harvey. P.1987. Les Musiciens underground. Mouvement and InteractionReflections on Sociology pf Alain Touraine.Kohl..Putnam..în Thompson.. 1929. Thacherism.Mige. Media 1999. 2002. Arnold.. J. înveli ul nostru social. Spa iul public i comunicarea. 2002. J. Ablex.Oxford . Timi oara . Cartea româneasc . p.S.Habermas. Humanitas. Studies.Bucure ti..73 .)Political Communication Research : Approaches. Eseuri de hermeneutic .Ésquisse d´une théorie genérale de la musique et de la possession.U.istoria.S.

Decoding advertisement.J.London .. Tiparul crizei globale din 2008. în Dahlgrene i Sparks.Williamson.. New York .. Verso. D.. P.p. 2008 .1989. Bucure ti.. Paris.The Logistics of Perception.1992. Verso. London. 2002. C.22 .op.Ideology and Meaning in Advertising.War and Cinema.. Flammarion . Ziarul Financiar.cit..Soros.Sparks.Marion Boyars. Theories and Practicies. Éloge du grand public.Virilio.Wolton. G.Popular Journalism.The Information Bomb. Une théorie critique de la télévision. London 2000. 1990.