P. 1
CovaciuDinu GPS

CovaciuDinu GPS

5.0

|Views: 2,027|Likes:
Published by Marica Adina Elena

More info:

Published by: Marica Adina Elena on May 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2013

pdf

text

original

Sections

  • INTRODUCERE
  • 1.1.2. Ecuaţia generală de mişcare a autovehiculelor
  • 1.1.3. Performanţe de tracţiune şi demarare
  • 1.1.4. Performanţe de frânare
  • 1.2.2. Deplasarea vehiculului singular
  • 1.2.3. Deplasarea fluxului de vehicule
  • 1.3. CICLURI DE DEPLASARE
  • 1.3.1. Ciclul de deplasare european
  • 1.3.2. Alte cicluri de deplasare în mediu urban şi extra-urban
  • 1.4. FORMULAREA OBIECTIVELOR TEZEI
  • 2. TEHNOLOGII MODERNE UTILIZATE ÎN ANALIZA PERFORMANŢELOR AUTOVEHICULULUI
  • 2.1.2. Integrarea CAD-PLM
  • 2.1.3. Utilizarea programelor CAD la prelucrarea datelor
  • 2.2. SISTEMUL DE POZIŢIONARE GLOBALĂ
  • 2.2.1. GPS - Generalităţi
  • 2.2.2. Recepţia semnalului GPS
  • 2.2.3. Preluarea datelor de la receptoarele GPS. Secvenţe NMEA
  • 2.3. TRANSFORMAREA COORDONATELOR GEOGRAFICE
  • 3. ECHIPAMENTE DE MĂSURARE, TEHNICI DE ACHIZIŢIE ŞI PRELUCRARE A DATELOR
  • 3.1.2. Alte dispozitive utilizate pentru achiziţia de date
  • 3.1.3. Erori şi precizie de măsurare la utilizarea dispozitivelor GPS
  • 3.1.4. Autovehicule utilizate la colectarea datelor
  • 3.2. METODE DE COLECTARE ŞI PRELUCRARE A DATELOR
  • 3.2.1. Metoda vehiculului martor
  • 3.2.3. Algoritm pentru evaluarea cinematicii din date GPS
  • 3.2.4. Determinarea parametrilor dinamici prin rulare liberă
  • 4. SOLUŢII PENTRU STUDIUL COMPORTAMENTULUI AUTOVEHICULELOR
  • 4.1. SISTEM PROPRIU DE ACHIZIŢIE A DATELOR PRIN GPS
  • 4.1.1. Echipamentul DS-5 - hardware
  • 4.1.2. Programul DS-5 – software
  • 4.1.3. Comparaţie între receptoarele GPS utilizate
  • 4.2.2. Utilizarea programului AutoLisp (diGPS)
  • 4.3. SOLUŢIE DE INTEGRARE CAD/PLM FOLOSIND PROTOCOLUL WEBDAV
  • 4.3.1. Implementarea protocolului WebDAV
  • 4.3.2. Gestiunea datelor într-un context PLM
  • 4.4.2. Probe de demarare şi frânare
  • 4.4.3. Deplasarea pe drumuri cu viraje multiple
  • 4.4.4. Deplasarea în mediu urban
  • 4.4.5. Concluzii
  • 4.5. ANALIZA VITEZEI DE DEPLASARE ÎN MEDIU URBAN
  • 4.6. CICLUL DE DEPLASARE PROPUS PENTRU BRAŞOV
  • 4.6.1. Determinarea ciclului de deplasare în regim urban
  • 4.7.2. Influenţa vitezei asupra zgomotului produs de un autovehicul în mers
  • 4.7.3. Datele de intrare – colectare şi prelucrare
  • 4.7.4. Datele de ieşire – prelucrare şi prezentare
  • 5. CONCLUZII, DESCHIDERI
  • 5.1. CONCLUZII
  • 5.2. CONTRIBUŢII PROPRII
  • 5.3. DESCHIDERI
  • BIBLIOGRAFIE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ
CATEDRA DE AUTOVEHICULE ŞI MOTOARE





Ing. Dinu COVACIU



SOLUŢII ÎN STUDIUL PERFORMANŢELOR DINAMICE ŞI
ÎN TRAFIC ALE AUTOVEHICULELOR PRIN INTEGRAREA
APLICAŢIILOR CAD/PLM ŞI GPS

SOLUTIONS ON THE STUDY OF DYNAMIC AND IN-
TRAFFIC BEHAVIOUR OF AUTOMOTIVE VEHICLES
THROUGH CAD/PLM AND GPS INTEGRATION



Rezumatul tezei de doctorat

Abstract of Ph.D. Thesis





Conducător Ştiinţific
Prof.dr.ing. Vasile CÂMPIAN




2010
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
___________________________________________________________________





Către ......................................................................................................


Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de vineri, 08.10.2010, ora 11:00, în sala NP.7, corp N, la
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, va avea loc susţinerea publică a tezei de
doctorat intitulată: SOLUŢII ÎN STUDIUL PERFORMANŢELOR DINAMICE ŞI ÎN
TRAFIC ALE AUTOVEHICULELOR PRIN INTEGRAREA APLICAŢIILOR
CAD/PLM ŞI GPS, elaborată de domnul ing. COVACIU P. Dinu în vederea obţinerii
titlului ştiinţific de DOCTOR, în domeniul fundamental ŞTIINŢE INGINEREŞTI,
domeniul INGINERIE MECANICĂ.

Comisia de doctorat are următoarea componenţă:

PREŞEDINTE: - Prof. univ. dr. ing. Anghel CHIRU
DECAN - Fac. de Inginerie Mecanică
Universitatea “Transilvania” din Braşov

CONDUCĂTOR
ŞTIINŢIFIC:
- Prof. univ. dr. ing. Vasile CÂMPIAN
Universitatea “Transilvania” din Braşov

REFERENŢI: - Prof. univ. dr. ing. Ion TABACU
Universitatea din Piteşti
- Prof. univ. dr. ing. Nicolae FILIP
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
- Prof. univ. dr. ing. Ion PREDA
Universitatea “Transilvania” din Braşov


În acest scop vă trimitem alăturat rezumatul tezei de doctorat şi vă invităm să luaţi parte la
susţinerea publică a tezei de doctorat.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le transmiteţi pe
adresa Facultăţii de Inginerie Mecanică, str. Politehnicii nr. 1, tel/fax: 0268 474761, sau pe
adresa de email c-am@unitbv.ro.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

1

CUPRINS
Introducere .......................................................................................................................3
1. Modalităţi de studiu al performanţelor dinamice şi în trafic ale
autovehiculului .................................................................................................................7
1.1. Performanţele dinamice ale autovehiculelor.....................................................................7
1.1.1. Rezistenţele la înaintarea autovehiculului ...............................................................7
1.1.2. Ecuaţia generală de mişcare a autovehiculelor........................................................8
1.1.3. Performanţe de tracţiune şi demarare......................................................................9
1.1.4. Performanţe de frânare ..........................................................................................10
1.2. Evaluarea comportamentului autovehiculului în trafic...................................................11
1.2.1. Fluxuri rutiere........................................................................................................11
1.2.2. Deplasarea vehiculului singular ............................................................................12
1.2.3. Deplasarea fluxului de vehicule ............................................................................13
1.3. Cicluri de deplasare.........................................................................................................13
1.3.1. Ciclul de deplasare european.................................................................................14
1.3.2. Alte cicluri de deplasare în mediu urban şi extra-urban........................................14
1.4. Formularea obiectivelor tezei .........................................................................................16
2. Tehnologii moderne utilizate în analiza performanţelor autovehiculului ...........17
2.1. Proiectarea asistată de calculator ....................................................................................17
2.1.1. Sistem CAD – Soluţie PLM..................................................................................17
2.1.2. Integrarea CAD-PLM............................................................................................19
2.1.3. Utilizarea programelor CAD la prelucrarea datelor ..............................................21
2.2. Sistemul de poziţionare globală......................................................................................23
2.2.1. GPS - Generalităţi..................................................................................................23
2.2.2. Recepţia semnalului GPS ......................................................................................24
2.2.3. Preluarea datelor de la receptoarele GPS. Secvenţe NMEA.................................25
2.3. Transformarea coordonatelor geografice........................................................................26
3. Echipamente de măsurare, tehnici de achiziţie şi prelucrare a datelor...............27
3.1. Aparatura utilizată pentru colectarea datelor ..................................................................27
3.1.1. Dispozitive GPS utilizate ......................................................................................27
3.1.2. Alte dispozitive utilizate pentru achiziţia de date .................................................29
3.1.3. Erori şi precizie de măsurare la utilizarea dispozitivelor GPS..............................31
3.1.4. Autovehicule utilizate la colectarea datelor ..........................................................33
3.2. Metode de colectare şi prelucrare a datelor ....................................................................34
3.2.1. Metoda vehiculului martor ....................................................................................34
3.2.2. Metode de colectare şi analiză a datelor în vederea stabilirii unor cicluri de
deplasare de referinţă.........................................................................................................34
3.2.3. Algoritm pentru evaluarea cinematicii din date GPS............................................35
3.2.4. Determinarea parametrilor dinamici prin rulare liberă..........................................36
4. Soluţii pentru studiul comportamentului autovehiculelor ....................................38
4.1. Sistem propriu de achiziţie a datelor prin GPS...............................................................38
4.1.1. Echipamentul DS-5 - hardware .............................................................................38
4.1.2. Programul DS-5 – software...................................................................................39
4.1.3. Comparaţie între receptoarele GPS utilizate .........................................................40
4.2. Aplicaţie software CAD pentru prelucrarea datelor GPS...............................................40
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

2
4.2.1. Descrierea programului......................................................................................... 40
4.2.2. Utilizarea programului AutoLisp (diGPS)............................................................ 41
4.3. Soluţie de integrare CAD/PLM folosind protocolul WebDAV..................................... 43
4.3.1. Implementarea protocolului WebDAV................................................................. 44
4.3.2. Gestiunea datelor într-un context PLM................................................................ 46
4.4. Estimarea performanţelor dinamice ale autovehiculelor................................................ 46
4.4.1. Probe de rulare liberă............................................................................................ 46
4.4.2. Probe de demarare şi frânare ................................................................................ 48
4.4.3. Deplasarea pe drumuri cu viraje multiple............................................................. 49
4.4.4. Deplasarea în mediu urban ................................................................................... 50
4.4.5. Concluzii ............................................................................................................... 52
4.5. Analiza vitezei de deplasare în mediu urban.................................................................. 52
4.6. Ciclul de deplasare propus pentru Braşov...................................................................... 56
4.6.1. Determinarea ciclului de deplasare în regim urban .............................................. 56
4.6.2. Comparaţie între ciclul de deplasare al oraşului Braşov şi alte cicluri de
deplasare............................................................................................................................ 58
4.7. Studiul influenţei vitezei autovehiculelor asupra zgomotului generat de traficul
rutier........................................................................................................................................ 60
4.7.1. Modul de estimare a zgomotului cauzat de traficul rutier .................................... 60
4.7.2. Influenţa vitezei asupra zgomotului produs de un autovehicul în mers ............... 60
4.7.3. Datele de intrare – colectare şi prelucrare ............................................................ 61
4.7.4. Datele de ieşire – prelucrare şi prezentare............................................................ 62
5. Concluzii, deschideri................................................................................................. 64
5.1. Concluzii ........................................................................................................................ 64
5.2. Contribuţii proprii .......................................................................................................... 66
5.3. Deschideri....................................................................................................................... 68
Bibliografie..................................................................................................................... 69

Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

3
INTRODUCERE
Industria de automobile evoluează rapid şi se lasă antrenată de fascinaţia inovaţiei într-o
avalanşă de schimbări. Pe o astfel de piaţă, un simplu program de proiectare 3D nu mai este
suficient. Evoluţia programelor de proiectare a început de la desenele 2D, a continuat cu
modelarea 3D, urmată de asamblarea virtuală. Stadiul actual îl reprezintă soluţiile PLM
(Product Lifecyle Management), care urmăresc produsul din momentul concepţiei, trecând prin
faza de producţie şi testare, apoi cea de întreţinere, până la retragerea sa de pe piaţă. Soluţiile
PLM reprezintă mult mai mult decât design, dar integrează un nucleu CAD.
Cele mai multe proiecte, inclusiv de autovehicule, nu au la bază un concept nou, ci sunt
destinate îmbunătăţirii performanţelor unor modele existente. Pe de altă parte, autovehiculele
se deplasează în condiţii reale diferite, în funcţie de zona geografică şi de modul de exploatare.
Se poate presupune că un autovehicul destinat transportului de marfă, de capacitate mică, va fi
utilizat preponderent în interiorul oraşelor, deci în condiţii de trafic urban, în timp ce un
autovehicul de capacitate mare va fi utilizat preponderent în mediu extraurban. De asemenea,
un autoturism destinat utilizării în oraş va avea dimensiuni mai mici şi un motor de putere mai
mică, în timp ce un autoturism destinat deplasărilor lungi va avea dimensiuni mai mari şi un
motor mai puternic. Prin construcţie, autovehiculul trebuie să fie adaptat mediului în care va fi
utilizat.
Prin urmare este necesară cunoaşterea caracteristicilor reale ale autovehiculelor. Există
parametri care sunt determinaţi în condiţii teoretice, sau sunt estimaţi pe baza unor tabele.
Exemple sunt coeficientul de rezistenţă a aerului şi coeficientul de rezistenţă la rulare.
Procesul de proiectare este parte a ciclului de viaţă al unui produs. În mod obişnuit
procesul de proiectare începe cu identificarea unor cerinţe. Acestea pot fi definite prin studii de
piaţă, prin cerinţe ale unui proiect/ansamblu mai mare. Pe baza cercetărilor, începe concepţia la
nivel superior, adică definirea principiilor (de funcţionare) şi a componentelor importante. Se
poate începe cu schiţarea cu ajutorul creionului şi a hârtiei, sau cu utilizarea unor programe
CAD simple, sau chiar cu schiţarea direct în sistemul CAD principal.
În mod obişnuit, sistemele CAD se implică în ciclul de viaţă al produsului începând cu
faza de schiţă. Totuşi, un sistem CAD poate fi util şi în faza de cercetare, datorită
posibilităţilor sale de a gestiona date complexe, eterogene, şi de extindere a capabilităţilor sale
prin aplicaţii proprii. Rezultate obţinute în faza de cercetare pot fi integrate în ansamblul
datelor PLM ca fişiere însoţite de metadate.
OBIECTIVE PRELIMINARE
Obiectivul principal al tezei este de a demonstra posibilitatea utilizării unui sistem CAD
general în studiul comportamentului unui vehicul, folosind posibilităţile de programare incluse
în acest sistem. Teza îşi propune în primul rând să identifice soluţii şi să probeze utilizarea
practică a soluţiilor identificate.
Astfel, activitatea de cercetare legată de studiul comportamentului vehiculului se poate
considera parte integrantă a ciclului de proiectare a produsului. Se pot realiza analize complexe
fără a fi necesare instrumente software dedicate, costisitoare şi care de cele mai multe ori
implică şi timp de familiarizare cu interfaţa pentru introducerea datelor şi interpretarea
rezultatelor, dar şi timp pentru înţelegerea algoritmilor care stau la baza programelor.
Obiectivele tezei urmează să fie detaliate ulterior, pe baza evaluării stadiului actual al
cunoştinţelor referitoare la studiul performanţelor dinamice şi comportamentului în trafic ale
autovehiculului. Se va urmări identificarea de soluţii în studiul performanţelor dinamice şi
comportamentului în trafic ale autovehiculului, precum şi aplicarea practică a acestora în
vederea îndeplinirii cerinţelor din proiecte de cercetare.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

4
STRATEGIA CERCETĂRII
După definirea temei, activitatea de cercetare a urmat în principiu etapele:
- colectarea datelor şi prelucrarea acestora pentru încadrarea într-un format standard;
- analiza datelor, etapă ce include şi realizarea programelor de calcul necesare;
- prelucrarea şi interpretarea rezultatelor;
- formularea concluziilor.
Aceste etape nu sunt distincte în timp, cum ar fi fost în proiectarea de rutină - feedback-
ul dintr-un punct al sistemului contribuie la corectarea datelor care sunt reprocesate, ducând la
un rezultat mai precis.
Cea mai mare pondere o au evident etapele de colectare şi analiză a datelor, atât ca
desfăşurare în timp cât şi ca volum de lucru. Prelucrarea datelor nu este o etapă finală, ci are
loc pe toată durata activităţii. Datele se transferă prin intermediul fişierelor. Datele
suplimentare (metadata) ataşate fişierelor de pe server facilitează identificarea uşoară a
acestora, căutarea şi gruparea după diferite criterii. Datele suplimentare sunt organizate într-o
structură deschisă, ce se poate actualiza pe măsură ce apar idei sau situaţii noi.
Serverul de date este un element esenţial al sistemului PLM şi toate subsistemele trebuie
să comunice în final cu acesta. Pe server sunt stocate fişiere CAD, prin intermediul unei
aplicaţii integrate, şi fişiere de date transferate printr-o aplicaţie client care implementează
acelaşi protocol de transfer ca şi aplicaţia din interiorul sistemului CAD.
Colectarea datelor s-a efectuat folosind dispozitive GPS. În funcţie de scop, au fost
utilizate dispozitive GPS de performanţe diferite, pentru a uşura atât procesul de achiziţie, cât
şi cel de prelucrare a datelor. Astfel, pentru estimarea unor performanţe dinamice, ca spaţiul de
frânare sau demarare, sau de rulare liberă, au fost utilizate dispozitive cu sensibilitate mai mare,
parte a unor echipamente mai complexe şi cu programe de prelucrare specializate. Pentru
achiziţia datelor necesare studiilor de trafic s-au utilizat receptoare GPS comerciale, care oferă
o rată de achiziţie suficientă (1 Hz) şi nu necesită operaţiuni de instalare la bord.
Datele colectate sunt înregistrate în fişiere de diferite formate, ce pot fi stocate pe server
în structuri organizate după anumite criterii, dar în plus li se pot asocia proprietăţi (metadata)
referitoare la modul în care au fost obţinute, aparatele utilizate, data şi locul, scopul pentru care
au fost înregistrate. Ataşarea datelor suplimentare se face cu ajutorul unei aplicaţii client ce
comunică cu serverul printr-un protocol de transfer al fişierelor (de ex. protocolul WebDAV).
Aceleaşi date sunt încărcate şi prelucrate în sistemul CAD cu ajutorul unei aplicaţii
integrate proprii. Datele pot fi preluate direct din fişierele salvate cu dispozitivele GPS, înainte
de stocarea lor pe server, sau pot fi descărcate de pe server folosind aceeaşi aplicaţie client.
Datele suplimentare (metadata) nu afectează structura şi conţinutul fişierelor iniţiale.
Aplicaţia CAD de prelucrare a datelor GPS este nucleul întregului proces. Cu ajutorul
acestei aplicaţii se realizează:
- preluarea datelor din fişiere de diferite formate;
- transformarea coordonatelor punctelor înregistrate, din sistemul de coordonate
geografice specifice GPS în sistem cartezian, inclusiv georeferenţierea (corelarea
coordonatelor determinate cu un sistem de referinţă cunoscut) traseului înregistrat;
- reprezentarea grafică a traseului parcurs şi stocarea informaţiilor ca date suplimentare;
- calculul altor parametri şi stocarea acestora ca date asociate entităţilor geometrice;
- reprezentarea grafică a vitezelor şi acceleraţiilor în funcţie de timp şi spaţiu;
- alte reprezentări grafice, 2D sau 3D;
- export de date din grafice sau din reprezentarea traseului;
- analiza graficelor viteză/timp pentru determinarea ciclului de deplasare;
- pregătirea datelor pentru alte aplicaţii (ex: studii de trafic, hărţi de zgomot).
Reprezentările grafice realizate în cadrul aplicaţiei CAD pot fi stocate pe un server ca
fişiere CAD. Datele exportate în diferite formate se pot prelucra cu alte programe externe.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

5
STRUCTURA TEZEI
Pe lângă Introducere şi Anexe, teza cuprinde cinci capitole principale:
- Modalităţi de studiu al performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculului;
- Tehnologii moderne utilizate în analiza performanţelor autovehiculului;
- Echipamente de măsurare, tehnici de achiziţie şi prelucrare a datelor;
- Soluţii pentru studiul comportamentului autovehiculelor;
- Concluzii, deschideri.
Capitolul Modalităţi de studiu al performanţelor dinamice şi în trafic ale
autovehiculului conţine noţiuni teoretice referitoare la performanţele dinamice ale
autovehiculului, comportamentul în trafic al autovehiculului singular şi ciclurile de deplasare.
Sunt prezentate şi ciclurile de deplasare cele mai cunoscute, utilizate ca cicluri de
referinţă în Europa, SUA şi Japonia. Ciclurile de deplasare sunt utile în estimarea
performanţelor autovehiculelor, pe stand. Aceste cicluri nu pot descrie deplasarea vehiculelor
în orice condiţii de trafic; dacă standardizarea este utilă pentru compararea performanţelor
diferitelor tipuri de autovehicule, va aduce în schimb de servicii în ceea ce priveşte stabilirea
condiţiilor reale de funcţionare a autovehiculelor. De aici rezultă necesitatea determinării, pe
baze statistice, a unor cicluri de deplasare cu probabilitate mare de apariţie.
Capitolul Tehnologii moderne utilizate în analiza performanţelor autovehiculului
conţine o parte dedicată proiectării asistate de calculator şi o parte despre sistemele de
poziţionare prin satelit.
Sistemul CAD este principalul instrument de realizare şi control al geometriei în cadrul
unui proces PLM. Soluţiile PLM urmăresc produsul din momentul concepţiei, al designului,
trecând prin faza de producţie şi testare şi cea de mentenanţă şi service până la retragerea sa de
pe piaţă.
Sistemele CAD oferă posibilitatea dezvoltării de aplicaţii proprii, prin intermediul
interfeţelor de programare (API). Pentru dezvoltarea de aplicaţii destinate activităţii de
cercetare este potrivită utilizarea unui mediu de programare flexibil, cum este AutoLisp.
Sistemul de poziţionare globală GPS este un sistem de determinare a poziţiei pe glob (pe
un geoid de referinţă) cu ajutorul sateliţilor. Numărul de utilizatori este teoretic nelimitat,
sistemul fiind pasiv – aparatele utilizatorilor sunt numai receptoare, nu şi emiţătoare de semnal.
Receptoarele GPS pot înregistra informaţii de poziţie, viteză şi timp. Prelucrarea acestor
informaţii facilitează navigarea pe baza hărţilor digitale, dar şi evaluarea unor performanţe ale
vehiculului pe care sunt instalate. În acest capitol sunt prezentate posibilităţile de citire a
datelor de la receptoarele GPS, folosind protocolul NMEA, precum şi modul de transformare a
informaţiei de poziţie din coordonate geografice (latitudine, longitudine) în coordonate
rectangulare (x, y).
Capitolul Echipamente de măsurare, tehnici de achiziţie şi prelucrare a datelor
prezintă aparatura şi metodele utilizate pentru colectarea şi prelucrarea datelor.
Aparatele utilizate sunt în special receptoare GPS, dar şi clasificatoare de trafic,
interfaţa OBD-II pentru citirea datelor de la magistrala CAN a vehiculului sau traductoare de
orice fel.
Ca metode de colectare a datelor pentru studii de trafic sunt prezentate metoda
vehiculului martor şi metoda observatorului mobil sau a vehiculului urmăritor.
Pentru prelucrarea datelor, este prezentat un algoritm utilizat la evaluarea cinematicii pe
baza datelor PVT (poziţie-viteză-timp) obţinute de la receptoarele GPS şi metodele de estimare
a coeficienţilor de rezistenţă a aerului şi de rezistenţă la rulare, prin rulare liberă.
În capitolul Soluţii pentru studiul comportamentului autovehiculelor sunt prezentate
soluţiile identificate pe parcursul elaborării tezei. Acestea includ:
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

6
- un sistem propriu de achiziţie a datelor prin GPS, care cuprinde atât echipamentul fizic
(hardware), cât şi programul (software);
- o aplicaţie CAD pentru prelucrarea datelor GPS, realizată în AutoLisp; cu ajutorul
acestei aplicaţii se realizează preluarea şi prelucrarea grafică a datelor;
- o soluţie de integrare a rezultatelor într-un sistem CAD/PLM; aceasta constă într-o
bibliotecă de funcţii C++ originală, realizată pe baza unei biblioteci de funcţii C
existente, şi un program client pentru transferul fişierelor;
- aplicaţii pentru estimarea performanţelor dinamice ale autovehiculelor utilizând
aparatura şi metodele prezentate;
- aplicaţii de analiză a vitezelor de deplasare în trafic urban, cu ajutorul aparaturii GPS
şi a aplicaţiei CAD prezentate mai sus;
- o propunere de ciclu de deplasare în regim urban pentru oraşul Braşov;
- aplicaţie a soluţiilor prezentate mai sus pentru studiul influenţei vitezei de deplasare în
trafic asupra zgomotului generat de traficul rutier.
În final, sunt enumerate concluziile generale şi sunt evidenţiate elementele de
originalitate ale tezei.
Anexele conţin o parte din graficele realizate pe baza datelor colectate şi codul sursă al
programelor realizate, prea voluminoase pentru a putea fi incluse în textul lucrării:
- analiza vitezei de deplasare în mediu urban: reprezentări grafice ale vitezei şi
acceleraţiei în funcţie de timp şi de spaţiu, realizate pe baza datelor colectate prin
deplasare în mediu urban;
- prezentarea formatelor de fişiere utilizate pentru preluarea datelor de la receptoarele
GPS;
- codul sursă al unora dintre cele mai importante funcţii LISP utilizate la prelucrarea
datelor în mediul CAD;
- codul sursă al programului de achiziţie a datelor GPS, scris în limbajul Delphi;
- informaţii despre disponibilitatea sateliţilor din sistemele de poziţionare.


Prezenta teză de doctorat este rezultatul unei experienţe de circa 20 de ani în domeniul
proiectării asistate de calculator şi programării calculatoarelor, cu aplicaţii în ingineria
autovehiculelor, dar şi a cercetărilor întreprinse în ultimii cinci ani în domeniile traficului
rutier şi dinamicii autovehiculelor.
Lucrarea a fost elaborată sub conducerea ştiinţifică a domnului profesor dr.ing. Vasile
Câmpian, căruia ţin să-i mulţumesc pentru răbdarea şi exigenţa cu care m-a ghidat pe
întreaga perioadă a pregătirii şi realizării tezei de doctorat. Nu ar fi fost posibilă finalizarea
acestei lucrări fără sprijinul şi încurajarea permanentă, pe care mi le-a acordat.
De asemenea, mulţumesc domnului profesor Ion Preda, alături de care am realizat
multe din probele experimentale şi ale cărui idei au stat la baza multora din realizările noastre
în ultimii ani, precum şi doamnei profesor Daniela Florea, pentru ajutorul direct şi condiţiile
de lucru create.
Sunt recunoscător tuturor colegilor din Catedra de Autovehicule şi Motoare a
Universităţii Transilvania, pentru sprijin şi încurajări, şi doresc să le mulţumesc.
Nu în ultimul rând, dedic această lucrare familiei mele, în special celui mai tânăr
membru, viitor inginer...
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

7
1. MODALITĂŢI DE STUDIU AL PERFORMANŢELOR
DINAMICE ŞI ÎN TRAFIC ALE AUTOVEHICULULUI
1.1. PERFORMANŢELE DINAMICE ALE AUTOVEHICULELOR
1.1.1. Rezistenţele la înaintarea autovehiculului
Deplasarea autovehiculelor apare ca efect al utilizării energiei dezvoltate de motor,
transmisă la roţile motoare. Caracterul mişcării este determinat de mărimea şi sensul forţelor
care acţionează asupra autovehiculului.
Forţele care acţionează asupra unui autovehicul sunt:
- F
R
– forţa la roată;
- F
r
- rezistenţa la rulare;
- F
p
- rezistenţa la urcarea rampei;
- F
a
- rezistenţa aerului;
- m
ap
– masa aparentă;
- a - acceleraţia.


Fig. 1.1 – Schema rezistenţelor la
înaintarea autovehiculului
Rezistenţa totală la înaintare în timpul deplasării autovehiculului este învinsă de forţa la
roată F
R
şi mărimea acesteia determină acceleraţia imprimată autovehiculului:
a m ) F F F ( F
ap a p r R
· = + + ÷ (eq. 1.1)
Rezistenţa la rulare
Rezistenţa la rulare (Fr) este o forţă cu acţiune permanentă, determinată de pierderile de
energie datorate rulării roţii elastice pe suprafeţe tari sau deformabile. Este o forţă de sens opus
sensului de deplasare a autovehiculului, determinată de reacţiunea normală la roată Z
i
şi de
coeficientul de rezistenţă la rulare f
i
. Pentru întregul autovehicul rezistenţa la rulare este:
¯
=
· =
n
i
Zi fi Fr
1
(eq. 1.2)
- f
i
– este coeficientul de rezistenţă la rulare pentru roata i;
- Z
i
– reacţiunea normală la roata i;
- n – numărul roţilor.
Rezistenţa la rulare pe un drum orizontal a unui automobil F
r
, se calculează cu relaţia:
¯
=
· = · =
n
i
a Ri r
G f G f F
1
(eq. 1.3)
Pentru determinarea rezistenţei la rulare trebuie stabilit coeficientul de rezistenţă la
rulare, care depinde de mulţi factori şi se determină pe cale experimentală. Cele mai simple
dintre relaţiile empirice recomandate în literatura de specialitate pentru stabilirea coeficientului
de rezistenţă la rulare ţin seama de viteza de deplasare. O relaţie generală are forma:
3
3
2
2 1 0
v f v f v f f f · + · + · + = (eq. 1.4)
unde f
0
, f
1
, f
2
şi f
3
sunt coeficienţii specifici diferitelor puteri ale vitezei.
Conform literaturii de specialitate, valoarea coeficientului de rezistenţă la rulare pe o
şosea de asfalt sau beton, în stare bună, este de 0.012...0.018.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

8
Rezistenţa la urcarea rampei
Greutatea aplicată în centrul de greutate al unui autovehicul are o componentă normală
pe drum şi una paralelă cu drumul. La urcare, componenta greutăţii autovehiculului paralelă cu
drumul se numeşte rezistenţă la urcarea rampei. Expresia rezistenţei la urcarea rampei este:
o sin G F
a p
= (eq. 1.5)
unde G
a
este greutatea autovehiculului, iar α este unghiul de înclinare a drumului.
Dacă drumul are înclinarea mai mică de 7°, se poate considera:
l
h
tg = ~ o o sin (eq. 1.6)
unde h este înălţimea rampei, corespunzătoare unei lungimi orizontale l. Suma
rezistenţelor la rulare şi la urcarea rampei F
r+p
reprezintă rezistenţa totală a drumului.
Rezistenţa aerului
Rezistenţa aerului Fa este o forţă paralelă cu suprafaţa drumului, care acţionează asupra
autovehiculului în sens opus mişcării lui. La vitezele cu care se deplasează autovehiculele,
rezistenţa exercitată de aer asupra unui corp în mişcare este proporţională cu densitatea aerului
ρ, cu suprafaţa frontală S a corpului şi cu pătratul vitezei de deplasare v
a
:
2
2
1
a x a
v S c F · · · · = p (eq. 1.7)
În relaţia de mai sus c
x
este coeficientul de rezistenţă aerodinamică, iar viteza este
exprimată în m/s. Coeficientul de rezistenţă aerodinamică c
x
reprezintă influenţa formei
autovehiculului asupra rezistenţei la înaintare şi se determină experimental. Pentru autoturisme,
valorile uzuale sunt cuprinse între 0.3 şi 0.35 sau între 0.35 şi 0.45 pentru SUV-uri.
1.1.2. Ecuaţia generală de mişcare a autovehiculelor
Studiul performanţelor autovehiculelor se face cu ajutorul: ecuaţiei generale de mişcare,
bilanţului de tracţiune, caracteristicii dinamice, caracteristicii de acceleraţie, bilanţului de
puteri.
Pe baza ecuaţiei generale de mişcare se obţin parametrii şi indicii caracteristici
deplasării în regim de accelerare şi frânare.
Ecuaţia generală de mişcare a autovehiculului se poate scrie sub forma:
o ·
+ + ÷
= =
m
F F F F
dt
dv
a
a p r R
) (
(eq. 1.8)
- a – acceleraţia autovehiculului (m/s
2
)
- v – viteza autovehiculului (m/s)
- t – timpul (s)
- F
R
– forţa la roată (N)
- F
r
– rezistenţa la rulare (N)
- F
p
– rezistenţa pantei (N)
- F
a
– rezistenţa aerodinamică (N)
- m – masa autovehiculului (kg)
- o – coeficientul maselor în mişcare
Rezistenţa la rulare F
r
, rezistenţa la urcarea rampei F
p
şi rezistenţa aerului F
a
acţionează
asupra autovehiculului atât în regim de viteză constantă cât şi în regimurile tranzitorii de
demarare şi frânare. Acestea nu depind de caracterul mişcării.
Inerţia pieselor aflate în mişcare de rotaţie, ca şi inerţia roţilor motoare şi conduse, se
manifestă ca o masă suplimentară a autovehiculului.
dt
dv
m
dt
dv
g
G
F
a
ap
a a
d
· = · · = o (eq. 1.9)
unde δ este coeficientul maselor în mişcare de rotaţie şi ia în considerare influenţa acestor
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

9
mase asupra mişcării autovehiculului, iar m
ap
este masa aparentă a autovehiculului.
1.1.3. Performanţe de tracţiune şi demarare
Caracteristica de tracţiune a autovehiculelor
Bilanţul de tracţiune al autovehiculului este dat de echilibrul tuturor forţelor care
acţionează asupra acestuia la mişcarea rectilinie, pe un drum oarecare, având admisia totală a
motorului. Deci, forţa totală la roată obţinută prin însumarea forţelor tangenţiale de la toate
roţile motoare, echilibrează suma tuturor rezistenţelor la înaintare inclusiv rezistenţa la
demarare.
Expresia forţei la roată F
R
în funcţie de momentul efectiv al motorului M
e
este:
F
R
=
r
i M
tr tr e
n · ·
(eq. 1.10)
Se observă că forţa la roată F
R
depinde de treapta de viteză (prin raportul total de
transmitere al transmisiei i
tr
), adică forţa la roată depinde de viteza de deplasare a
autovehiculului.
Variaţia forţei la roată F
R
în funcţie de viteza v
a
a autovehiculului pentru fiecare treaptă
a cutiei de viteze reprezintă caracteristica de tracţiune.
Factorul dinamic şi caracteristica dinamică
Suma rezistenţelor la înaintare care depind de greutatea autovehiculului este:
F
e
= G
a
(f coso + sino +
dt
dv
g
a
o
) (eq. 1.11)
Din ecuaţia bilanţului de tracţiune se deduce că suma acestor rezistenţe este egală cu:
F
e
= F
R
– F
a
sau F
R
– F
a
= G
a
(f coso + sino +
dt
dv
g
a
o
) (eq. 1.12)
Aprecierea comparativă a calităţilor dinamice ale autovehiculelor se face cu ajutorul
factorului dinamic D. Acesta este definit ca o forţă excedentară specifică dată de raportul
dintre forţa de tracţiune excedentară F
e
şi greutatea autovehiculului G
a
:
a
a R
a
a R
a
e
G
v S K F
G
F F
G
F
D
2
÷
=
÷
= = = f coso + sino +
dt
dv
g
a
o
(eq. 1.13)
Caracteristica dinamică a autovehiculului este reprezentarea grafică a factorului dinamic
D în funcţie de viteză, pentru toate treptele de viteză (în Fig. 1.2).
Factorul dinamic şi caracteristica dinamică se utilizează la stabilirea performanţelor
dinamice ale autovehiculelor: viteza maximă, rampa maximă, rezistenţa totală maximă a
drumului şi aderenţa maximă.
Caracteristica de accelerare a autovehiculelor
Din ecuaţia factorului dinamic se poate deduce acceleraţia autovehiculului. Valorile
acceleraţiei depind de drumul pe care acesta rulează, caracterizat prin rezistenţa specifică Ψ. De
regulă demarajul automobilului se studiază la deplasarea pe drum orizontal, astfel că Ψ =f.
) ( + ÷ = = D
g
dt
dv
a
o
unde = f coso + sino. (eq. 1.14)
Caracteristica de accelerare reprezintă dependenţa grafică dintre acceleraţia
automobilului măsurată în m/s
2
şi viteza de deplasare a automobilului. Curbele acceleraţiei în
funcţie de viteză, a=f(v), sunt asemănătoare cu cele ale caracteristicii dinamice şi numărul lor
corespunde numărului de trepte din cutia de viteze (exemplu în Fig. 1.2).
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

10

Fig. 1.2 –
Caracteristica
dinamică şi
diagrama
acceleraţiilor
Timpul şi spaţiul de demarare
Prin timp de demarare se înţelege timpul în care automobilul plecând din loc, atinge
valoarea vitezei maxime, motorul lucrând în toată această perioadă pe caracteristica externă.
Spaţiul parcurs de automobil în acest timp, se numeşte spaţiu de demarare. Calculul timpului şi
spaţiului de demarare se face pentru obţinerea unei viteze egale cu 0.9 v
max
.
Din relaţia de definiţie a acceleraţiei se poate scrie:
dt =
a
a
dV
a
·
1
(eq. 1.15)
Această relaţie, integrată între două limite, va da mărimea timpului de demarare t
d

necesar creşterii vitezei între limitele V
0
şi V
n.
í í
· = =
n n
V
V
a
a
t
d
dV
a
dt t
0
1
0
(eq. 1.16)
Integrarea se poate realiza grafic, folosind curbele inversului acceleraţiei.
Pentru determinarea spaţiului de demarare, se pleacă de la relaţia de definiţie a vitezei
instantanee, din care rezultă:
dt V dS
a
· = sau
í í
· = =
n n
t
t
a
S
S
dt V dS dS
0 0
(eq. 1.17)
1.1.4. Performanţe de frânare
Frânarea este procesul prin care se reduce parţial sau total viteza automobilului. De
capacitatea de frânare a automobilului depinde în mare măsură posibilitatea utilizării integrale a
vitezei şi acceleraţiei acestuia. Aprecierea şi compararea capacităţii de frânare a automobilelor
se face cu ajutorul deceleraţiei maxime absolute a
f
sau relative a
f rel
, a timpului de frânare şi a
spaţiului minim de frânare S
f min
, în funcţie de viteză. Aceşti parametri pot fì determinaţi în
intervalul a două viteze, dintre care una poate fi zero.
În cazul frânării cu ambreiajul decuplat, ecuaţia generală de mişcare este:
¯
+ = = ) (
'
F X
G
g
dt
dV
a
f
a
a
f
o
(eq. 1.18)
Semnificaţia simbolurilor este următoarea:
- a
f
- este deceleraţia absolutä a automobilului;
- δ’ - coeficientul maselor de rotaţie în timpul frânării cu motorul decuplat;
- X
f
- forţa de frânare;
- ∑F - suma forţelor de rezistenţă la înaintare, care nu depind de caracterul mişcării.
Pentru aprecierea cantitativă a capacităţii de frânare, se poate utiliza deceleraţia relativă,
care reprezintă raportul dintre aceeleraţia absolută a automobilului a
f
şi acceleraţia
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

11
gravitaţională g:
| | % 100
_
g
a
g
a
a
f f
rel f
- = = (eq. 1.19)
Deceleraţia maximă depinde, în afară de forţele de frânare dezvoltate la roţi, de
rezistenţa specifică a drumului, viteza de deplasare şi coeficientul aerodinamic al
autovehiculului. La viteze de până la 80 km/h, pe drum orizontal, deceleraţia maximă depinde
de coeficientul de aderenţă şi se poate exprima ca o fracţiune din acceleraţia gravitaţională:
g a
f
· = m (eq. 1.20)
unde φ este coeficientul de aderenţă.
Valoarea coeficientului de aderenţă depinde de calitatea pneurilor şi de caracteristicile
căii de rulare. O valoare uzuală a coeficientului de aderenţă pentru asfalt uscat este 0.8.
Cunoscând deceleraţia, se pot determina spaţiul şi timpul de frânare. Presupunând că
deceleraţia are o valoare constantă, spaţiul minim şi timpul de oprire se pot defini astfel [44]:
f
f
a
v
S
·
=
2
2
0
min

f
a
v
t
0
min
= (eq. 1.21)
unde v
0
este viteza de la care începe frânarea.
În practică, deceleraţia maximă, timpul şi spaţiul de frânare, vor fi afectate de mai mulţi
parametri, cum sunt valorile reale ale rezistenţelor la înaintarea autovehiculului. Valorile reale
ale parametrilor de frânare pot fi determinate cel mai bine prin încercări experimentale.
1.2. EVALUAREA COMPORTAMENTULUI AUTOVEHICULULUI
ÎN TRAFIC
1.2.1. Fluxuri rutiere
Fluxurile rutiere sunt formate din vehicule care interacţionează unele cu altele şi, de
asemenea, cu drumul şi mediul înconjurător. Un flux rutier pe o arteră are anumite caracteristici
ce variază atât în timp cât şi în spaţiu. Chiar dacă acestea variază, există o plajă rezonabilă de
valori ale comportamentului conducătorilor/vehiculelor şi a fluxurilor rutiere în ansamblu.
Deplasarea autovehiculelor pe drumurile publice se poate analiza prin intermediul a
două grupe de parametri [38]:
- parametri microscopici, ce caracterizează poziţia vehiculului singular, considerat
entitate în mişcare pe un drum şi analizat în consecinţă prin intermediul
particularităţilor deplasării;
- parametri macroscopici, ce definesc comportamentul grupurilor de vehicule ca
ansamblu, pe un tronson rutier, la un moment dat sau într-o perioadă de timp.
Parametrii microscopici de trafic reprezintă o grupă de parametri conexă dinamicii
autovehiculului, fapt ce face ca o serie de noţiuni să fie explicitate prin relaţii ce derivă din
analiza dinamică [38].
Din această grupă de parametri fac parte:
- intervalul de timp între trecerile succesive ale vehiculelor, sau timpul intervehicular,
adică timpul scurs pentru trecerea prin dreptul observatorului a două vehicule care se
succed în trafic;
- spaţiul intervehicular – distanţa ce separă două vehicule consecutive;
- viteza de trafic – în acest caz se disting trei valori caracteristice:
o viteza instantanee – rezultat al măsurătorilor directe cu echipamente de detecţie;
o viteza medie (cu sau fără considerarea timpilor de staţionare) – rezultată în urma
prelucrării datelor colectate pe un drum;
o câmpul de viteze (statistica de viteze) – defineşte domeniul de variaţie a vitezei
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

12
autovehiculului singular pe un sector de drum supus observării;
- acceleraţia – este indicatorul microscopic care permite determinarea cu fidelitate a
dinamicii autovehiculului, în special în ciclul de deplasare urban.
Parametrii macroscopici de trafic constituie grupa de parametri ce caracterizează
deplasarea fluxurilor de vehicule. Ei reprezintă la nivel global starea traficului pe sectoare de
drum, de la nivelul unei artere rutiere până la aglomerare urbană, sau regiune.
Din grupa parametrilor macroscopici de trafic fac parte:
- debitul traficului – repartiţia vehiculelor în timp pentru un sector de drum;
- densitatea fluxului – valoarea ataşată repartiţiei de vehicule în spaţiu;
- viteza medie spaţială – permite o evaluare cantitativă a traficului şi se obţine prin
medierea valorilor înregistrate pentru vehiculele care trec printr-un punct;
- câmpul de viteze – este viteza unică v(x,t) asociată fiecărui moment t, pentru un punct x.
1.2.2. Deplasarea vehiculului singular
Parametrii prin care poate fi descrisă deplasarea unui vehicul singular sunt viteza, în
funcţie de timp şi de spaţiu şi acceleraţia.
Ecuaţia de mişcare a autovehiculului, care este exprimată de regulă în funcţie de timp,
poate fi exprimată şi în funcţie de spaţiul parcurs dacă se recurge la transformarea:
( )
dx
dt
x v
1
= de unde rezultă: ( )
( )
í
+ =
x
x
o
x v
dx
t x t
0
(eq. 1.22)
Acceleraţia în funcţie de spaţiu se obţine prin derivarea vitezei v(x) în raport cu timpul.
Viteza medie este parametrul care evidenţiază comportarea unui autovehicul pe un
sector de drum. Determinarea acesteia permite evaluarea dinamicii autovehiculului atât în
ciclul de deplasare urban cât şi în cel extraurban. Acest indicator de trafic stă la baza alcătuirii
ciclurilor de testare a autovehiculelor în vederea estimării consumului de combustibil şi a
certificării privind emisiile poluante.
Acceleraţia este, de asemenea, un indicator care permite determinarea cu fidelitate a
dinamicii autovehiculelor, în special în ciclul urban.
Viteza medie şi acceleraţia medie pe un parcurs de durată (t-t
0
) se pot determina astfel:
( )
t
dt t v
v
t
t
med
o
í
=
( )
t
dt t a
a
t
t
med
o
í
= (eq. 1.23)

Fig. 1.3 – Înregistrări ale vitezei şi acceleraţiei unui vehicul pe o porţiune de drum parcurs
Determinările experimentale [38] în medii urbane au arătat o variaţie a acceleraţiei în
limitele ±2.5 m/s
2
, corespunzând condiţiilor de trafic aleator. Acceleraţia medie nu depăşeşte
valoarea de 1 m/s
2
, cele mai multe determinări evidenţiind valori medii de 0.3 – 0.5 m/s
2
.
Determinarea acceleraţiei se poate face analitic, prin prelucrarea înregistrărilor de viteză
în trafic sau prin măsurare directă, cu ajutorul unui accelerometru.
Indicatorul acceleraţie ajută la definirea calităţii traficului prin doi indicatori sintetici:
dispersia sau zgomotul acceleraţiei şi dispersia relativă a acceleraţiei.
Dispersia acceleraţiei, denumită şi zgomotul acceleraţiei, rezultă din evaluarea statistică
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

13
a dispersiei acceleraţiei şi este dat de relaţia:
| |
t
dt a ) t ( a
a
t
t
med
2
0 2
í
÷
= = o
o
(eq. 1.24)
unde σ este abaterea medie pătratică. Acest indicator permite evaluarea instabilităţii
traficului în mediu urban.
Dispersia relativă a acceleraţiei este:
m
v
G
o
= (eq. 1.25)
În funcţie de dispersia relativă a acceleraţiei se poate aprecia fluiditatea traficului.
Astfel, o valoare a lui G mai mică de 0,02 corespunde unui trafic fluid, iar o valoare peste 0,2
corespunde unui trafic foarte dificil.
1.2.3. Deplasarea fluxului de vehicule
Deplasarea fluxului de vehicule este caracterizată prin parametrii macroscopici de trafic
şi anume debitul traficului, densitatea fluxului, viteza medie spaţială şi câmpul de viteze.
Viteza medie spaţială se determină prin medierea valorilor înregistrate pentru vehiculele
care trec printr-un punct de observare. Este un indicator care permite evaluarea calitativă a
traficului. Viteza medie spaţială se poate determina cu ajutorul relaţiei statistice binecunoscute:
¯
=
=
N
i
i m
v
N
v
1
1
(eq. 1.26)
Câmpul de viteze este dat de viteza unică v(x,t) asociată fiecărui moment t, pentru un
punct x situat pe un traseu. O abordare macroscopică a câmpului de viteze vizează
determinarea vitezei flotelor de vehicule ce se deplasează pe un sector de drum. Relaţia de
calcul poate fi exprimată astfel:
] / [
) , (
) , (
) , ( h km
t x k
t x q
t x u = (eq. 1.27)
în care se utilizează informaţiile existente privind debitul q şi densitatea traficului k.
Câmpul de viteze, ca indicator microscopic de trafic, se referă la vitezele de deplasare
ale unui autovehicul singular pe un sector de drum, în timp ce câmpul de viteze ca indicator
macroscopic caracterizează un anumit punct de pe sectorul de drum.
Ca aplicaţie, câmpul de viteze şi viteza medie spaţială, împreună cu debitul de vehicule,
sunt indicatori ce pot fi utilizaţi în determinarea datelor de intrare pentru evaluarea zgomotului
cauzat de traficul rutier.
Dintre indicatorii microscopici de trafic, viteza medie şi viteza instantanee sunt
indicatori utili în stabilirea ciclurilor de deplasare.
Rezultă din cele de mai sus importanţa determinării cât mai precise a evoluţiei vitezei de
deplasare a autovehiculului, în vederea evaluării comportamentului său în trafic.
1.3. CICLURI DE DEPLASARE
Ciclul de deplasare a automobilului reprezintă o serie de date referitoare la variaţia
vitezei în timp. Ciclurile de deplasare constituie condiţii de determinare a performanţelor
autovehiculelor, cum sunt consumul de combustibil sau nivelul emisiilor.
Ciclurile de deplasare pot fi utilizate şi pentru simularea unui autovehicul, adică pentru
simularea sistemului de propulsie, în scopul estimării performanţelor. De asemenea, pot fi utile
pentru calibrarea autovehiculelor [51], evaluarea performanţelor autovehiculelor existente sau a
efectului lor asupra mediului, inclusiv pentru clasificarea drumurilor din punct de vedere al
nivelului emisiilor [10].
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

14
Ciclurile de deplasare pot fi de două tipuri:
- cicluri de tip tranzitoriu, care implică multe schimbări de viteză;
- cicluri de tip modal, cu perioade prelungite de mers la viteză constantă.
De exemplu, ciclul american FTP-75 şi ciclul neoficial european HYZEM (HYbrid
technology approaching efficient Zero Emission Mobility) sunt cicluri de tip tranzitoriu, iar
ciclul european oficial NEDC şi ciclul japonez 10-15 sunt cicluri de tip modal.
Ciclurile de tip tranzitoriu sunt cele care reflectă deplasarea reală a unui vehicul.
1.3.1. Ciclul de deplasare european
Ciclurile europene ECE şi EUDC se utilizează la testarea pe stand, pentru certificarea
emisiilor autovehiculelor uşoare în Europa. Ciclul NEDC (New European Driving Cycle)
complet cuprinde patru segmente ECE repetate fără pauze, urmate de un segment EUDC.
Ciclul ECE este un ciclu de deplasare urban, cunoscut şi sub acronimul UDC. Se
consideră că reprezintă condiţiile de deplasare în oraşe ca Paris sau Roma. Este caracterizat
prin viteză mică de deplasare, sarcină redusă a motorului, temperatură redusă a gazelor de
evacuare.
Segmentul EUDC (Extra Urban Driving Cycle) a fost adăugat după patru cicluri ECE
pentru a lua în considerare şi modul de conducere mai agresiv, la viteze mai ridicate (la
periferiile oraşelor).
Fig. 1.4 –Ciclul european NEDC

Parametrii ciclului: ECE EUDC
- durata: 4x 195 s = 780 s 400 s
- distanţa: 4x 1.013 km = 4.052 km 6.955 km
- viteza medie: 18.7 km/h (cu mers în gol) 62.6 km/h
- viteza maximă: 50 km/h 120 km/h
Ciclurile menţionate mai sus sunt de tip modal şi nu reprezintă secvenţe de deplasare
reale. Plecând de la date reale, au fost dezvoltate cicluri tranzitorii pentru diferite categorii de
drum şi condiţii de trafic. Astfel sunt ciclurile Hyzem. Acest tip de cicluri fiind determinate pe
baza înregistrărilor deplasărilor reale constituie o mai bună reprezentare a condiţiilor de
deplasare prin oraş decât ciclul european standard.
1.3.2. Alte cicluri de deplasare în mediu urban şi extra-urban
Ciclul american FTP-72
Testul FTP-72 (Federal Test Procedure) simulează un traseu urban de circa 12 km cu
opriri frecvente. Ciclul are două faze:
- 505 s – 5.78 km cu o viteză medie de 41.2 km/h, simulând mersul în regim suburban;
- 864 s – simulează deplasarea în regim urban.
Prima fază începe cu pornire la rece. Între cele două faze motorul se opreşte pentru 10
minute. În SUA ponderile fazelor sunt de 0.43 şi 0.57.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

15
Ciclul FTP-75 este derivat din FTP-72, şi constă în adăugarea unei a treia faze, de 505
secunde, identică cu prima fază dar cu pornire la cald.
Fig. 1.5 – Ciclul american
FTP-75 (timpul în
secunde, viteza în mile/h)

Parametrii ciclului: FTP-72 FTP-75
- durata: 1369 secunde 1874 secunde
- distanţa: 7.5 mile (12.07 km) 11.04 mile (17.77 km)
- viteza medie: 27.7 mile/h (44.6 km/h) 21.2 mile/h (34.1 km/h)
- viteza maximă: 56.7 mile/h (91.2 km/h) 56.7 mile/h (91.2 km/h)
Ciclurile japoneze 10-15 şi JC08
Ciclul japonez 10-15, ca şi ciclul NEDC, este compus din trei cicluri mod 10 (viteza
maximă 40 km/h) şi un ciclu mod 15 (viteza maximă 70 km/h). Este un ciclu de tip modal.
Ciclul JC08 simulează conducerea în trafic aglomerat, cu opriri frecvente (ralanti), accelerări şi
frânări. Spre deosebire de ciclul 10-15, acesta este un ciclu de tip tranzitoriu. Ciclul JC08 va
înlocui ciclul 10-15 începând cu anul 2011.

Fig. 1.6 – Ciclul japonez 10-15 şi Ciclul japonez JC08

Parametri 10-15 JC08
- durata: 660 secunde (mod 10); 892 sec. (10 + 15) 1204 secunde
- distanţa: 4.16 km (mod 10); 6.34 km (10 + 15) 8.171 km
- viteza medie: 22.7 km/h (mod 10); 25.6 km/h (10 + 15)
22.4 km/h (34.8 km/h dacă se
exclude timpul de mers în gol)
- viteza
maximă:
40 km/h în mod 10, 70 km/h în mod 15 81.6 km/h
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

16
Cicluri de deplasare particularizate pentru anumite oraşe
Pe lângă ciclurile consacrate, prezentate în 0, au existat mai multe încercări de
determinare a ciclurilor de deplasare specifice diferitelor oraşe din lume [47], [95], [106],
inclusiv din România [51].
De exemplu, ciclul de deplasare urbană determinat experimental pentru Mexico City
[95] şi ciclul de deplasare al oraşului Atena [106] au parametrii:
Parametri Mexico City Atena
- durata: 1360 s 1160 s
- distanţa: 8.8 km 6.512 km
- viteza medie: 23.4 km/h 20.21 km/h
- viteza maximă: 73.6 km/h 70.86 km/h
Pentru România s-a încercat [51] identificarea unor secvenţe tipice de deplasare prin
câteva oraşe reprezentative, inclusiv Braşov, şi apoi adaptarea ciclului european mixt la
condiţiile identificate pentru România.
Ca rezultat, s-a identificat o secvenţă de deplasare reprezentativă pentru oraşul Braşov şi
o variantă adaptată pentru România a ciclului mixt. Ciclul adaptat este compus din trei cicluri
urbane elementare şi un ciclu extraurban. Faţă de ciclul NEDC, care conţine patru cicluri
urbane şi unul extraurban, are o durată mai mică (în total 1125 secunde), deşi fiecare ciclu
elementar component este ceva mai lung decât în cazul NEDC. Viteza maximă de deplasare
prin oraş este de 60 km/h, faţă de 50 km/h la NEDC.
1.4. FORMULAREA OBIECTIVELOR TEZEI
Aşa cum este menţionat în Introducere, această teză îşi propune în primul rând să
identifice soluţii. Obiectivul principal al tezei este de a demonstra posibilitatea utilizării unui
sistem CAD în studiul comportamentului unui vehicul, folosind posibilităţile de programare
incluse în acest sistem, integrând studiul comportamentului vehiculului în ciclul de proiectare.
Având în vedere cunoştinţele despre performanţele dinamice şi comportamentul în trafic
ale autovehiculelor, precum şi posibilităţile de evaluare ale acestora, se pot defini în plus, ca
obiective ale tezei, următoarele:
- evaluarea utilizării tehnologiei GPS la colectarea datelor legate de performanţele unui
vehicul;
- realizarea unui sistem propriu de achiziţie a datelor folosind tehnologia GPS;
- realizarea unei aplicaţii de prelucrare a datelor colectate, integrată într-un sistem CAD
comercial (AutoCAD);
- identificarea unei metode de gestiune a datelor rezultate din activitatea de
colectare/prelucrare a datelor experimentale, în vederea utilizării ulterioare a acestora
în activitatea de proiectare (integrarea într-un context CAD/PLM) – aplicarea practică
a acestei metode prin implementarea protocolului WebDAV într-o aplicaţie proprie;
- aplicaţii ale metodei de achiziţie a datelor prin GPS şi prelucrarea lor folosind
programe CAD:
- măsurarea performanţelor dinamice ale autovehiculului;
- stabilirea ciclului de deplasare în mediu urban real (tranzitoriu) pentru un anumit
oraş (Braşov) şi compararea acestuia cu ciclul european standard (ECE-15) şi cu
alte cicluri de deplasare;
- determinarea experimentală a unor parametri de trafic rutier (analiza vitezelor de
deplasare);
- stabilirea unei metode de colectare şi prelucrare a datelor de trafic pentru
aplicaţii practice, ca estimarea zgomotului generat de traficul rutier.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

17
2. TEHNOLOGII MODERNE UTILIZATE ÎN ANALIZA
PERFORMANŢELOR AUTOVEHICULULUI
2.1. PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR
2.1.1. Sistem CAD – Soluţie PLM
Proiectarea asistată de calculator (CAD - Computer Aided Design) constă în utilizarea
unei game largi de unelte software şi hardware pentru a asista în activitatea de proiectare
inginerii şi alte categorii de proiectanţi.

Fig. 2.1 – Etapele
procesului de proiectare-
fabricaţie a unui produs
Sistemele CAD, deşi oferă numeroase facilităţi ce uşurează munca proiectanţilor, nu
acoperă toate nevoile procesului de proiectare. În acest context, soluţiile de proiectare sunt
integrate în soluţii mai complexe, PLM (Product Lifecycle Management). Acestea facilitează
circulaţia mult mai rapidă a informaţiei între departamente şi, în plus, uşurează munca
proiectanţilor astfel încât aceştia să se poată concentra pe conceperea de noi produse (Fig. 2.1).
Conceptul de PLM este stadiul actual al unei evoluţii care a început de la desenele 2D, a
continuat cu cele 3D, urmate de asamblarea virtuală.
Nivelul cel mai simplu de utilizare a unui sistem CAD este desenarea 2D. Acest nivel a
fost în mare parte înlocuit în ultimii 20 de ani cu modelarea parametrică 3D. Componentele
individuale sunt asamblate în reprezentări 3D ale produsului final (proiectare bottom-up); acest
model de ansamblu poate fi apoi utilizat pentru efectuarea de analize sau simulări ale dinamicii
produsului. În ultimii ani au fost dezvoltate metode şi tehnologii pentru proiectarea top-down,
pornind de la concepţia ansamblului. Aceasta presupune stabilirea de la început a unei scheme
de bază a produsului, care este apoi detaliată până la desenele de execuţie ale fiecărei piese.
Evoluţia sistemelor CAD de la desenare 2D la PLM
Primul sistem software CAD, numit Sketchpad, a fost realizat de către Ivan Sutherland,
la începutul anilor 1960. Datorită costului foarte mare al calculatoarelor şi urmare a cerinţelor
speciale de proiectare ale aeronavelor şi ale automobilelor, marile companii constructoare de
aeronave şi automobile au fost primii utilizatori comerciali ai programelor CAD.
În 1965 au început cercetările serioase pentru un software CAD de modelare 3D, iar în
anii 70 sistemele CAD au început migrarea din zona cercetării în cea comercială. Principalii
dezvoltatori erau grupuri din cadrul companiilor de autovehicule şi aerospaţiale, în colaborare
cu universităţi. În 1975, compania de aeronave Avions Marcel Dassault a început dezvoltarea
programului CATIA (Computer Aided Three Dimensional Interactive Application).
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

18
În anul 1979 a fost realizată prima implementare a standardului IGES (Initial Graphic
Exchange Standard). IGES a facilitat transferul curbelor şi suprafeţelor 3D între diferite
programe CAD şi este unul din cele mai utilizate formate de transfer a datelor CAD.
La sfârşitul anilor 70 au apărut noi limbaje de programare de nivel înalt şi sisteme de
operare (C şi UNIX), ducând la utilizarea pe scară mai largă a primelor calculatoare desktop.
Avions Marcel Dassault a creat în 1981 sucursala Dassault Systemes şi a semnat un
contract cu IBM, care le permitea acestora să distribuie produsul CATIA. IBM a vândut primul
său PC în 1981 şi Autodesk a prezentat primul program CAD pentru PC, AutoCAD Release 1,
în noiembrie 1982. Cu toate că PC-urile şi-au îmbunătăţit performanţele de-a lungul anilor 80
şi AutoCAD a continuat să câştige un important segment din piaţa de software 2D, puterea în
general redusă a procesoarelor şi în special performanţele grafice slabe în comparaţie cu staţiile
UNIX au făcut ca până în următoarea decadă PC-urile să nu conteze pe piaţa de software CAD.
În 1985 a fost finalizată Versiunea 2 a sistemului CATIA şi un alt producător francez,
Matra Datavision, a lansat pe piaţă Euclid, un program de modelare 3D. În 1987, Parametric
Technology Corp. (acum PTC) a lansat primul software CAD 3D pentru staţii UNIX,
Pro/Engineer. Acesta a fost primul sistem CAD 3D bazat în întregime pe modele solide şi
istoricul caracteristicilor şi constrângerilor. Pro/Engineer a utilizat sistemul X-Windows al
UNIX-ului pentru a oferi o interfaţă cu meniuri drop-down, meniuri contextuale, ferestre pop-
up şi casete de dialog, icon-uri şi alte caracteristici utile.
La începutul anilor 90 piaţa de software CAD era în mod evident polarizată către IBM-
Dassault Systemes (CATIA), EDS-Unigraphics (Unigraphics) şi Parametric Technology
(Pro/Engineer), lideri autoritari pe piaţa de software CAD 3D pentru staţii de lucru UNIX,
urmaţi îndeaproape de SDRC (I-DEAS).
Autodesk a cumpărat licenţa kernelului ACIS şi în 1994 lansa AutoCAD Release 13
care includea funcţii de modelare a solidelor 3D bazate pe ACIS.
La mijlocul anilor 90 piaţa de software CAD a fost marcată de două evenimente
importante: explozia programelor CAD 3D pentru PC şi explozia sistemelor PDM. S-a născut
piaţa CAD de mijloc. Pe această piaţă, succesul companiei SolidWorks a fost atât de mare încât
2 ani mai târziu a fost achiziţionată de către Dassault-Systemes.
În 1996 Intergraph a lansat un produs CAD 3D pentru Windows similar cu SolidWorks
– SolidEdge. Acesta se baza pe nucleul ACIS. După câteva ediţii şi un oarecare succes de piaţă
SolidEdge a fost achiziţionat de către EDS-Unigraphics, la scurt timp după preluarea
SolidWorks de către Dassault-Systemes.
Decizia companiei General Motors din 1996 de a trece la utilizarea sistemului
Unigraphics urmată de decizia companiei Ford Motors de a înlocui sistemul CAD dezvoltat
intern PDGS cu sistemul I-DEAS de la SDRC, au fost ultimele mişcări importante pentru
sistemele software CAD de corporaţie din SUA.
În 1999 Dassault a preluat Matra Datavision (fabricantul sistemului Euclid). Apoi
Dassault Systemes a lansat CATIA Version 5 – prima versiune CATIA pentru Windows.
Pentru a-şi alinia oferta cu cele ale furnizorilor tradiţionali de software CAD 3D, Autodesk a
lansat Inventor, care avea la bază acelaşi nucleu ACIS. Inventor a fost primul sistem CAD de
la Autodesk care nu era bazat pe arhitectura AutoCAD.
Preluând termenul PLM – “Product Life-cycle Management”, lansat în cercetările
universitare de la începutul anilor 90, şi care a crescut în popularitate la sfârşitul anilor 90,
companiile principale producătoare de software CAD s-au reorientat rapid pentru a se
conforma noii tendinţe a pieţei. Brusc termenul “furnizor de software CAD 3D” a fost înlăturat,
impunându-se noul termen “furnizor de soluţii PLM”.
Astăzi industria de software CAD este dominată de către 3 furnizori de soluţii PLM:
IBM-Dassault Systemes cu CATIA şi ENOVIA, UGS cu Unigraphics şi iMAN (care au
devenit NX şi Teamcenter), şi PTC cu Pro/Engineer şi WindChill).
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

19
2.1.2. Integrarea CAD-PLM
O soluţie PLM integrează un nucleu CAD, de la care pornesc informaţiile despre noul
produs. Proiectul este păstrat într-o bază de date şi fiecare proiectant îşi rezolvă subansamblul
de care răspunde, având posibilitatea să verifice potrivirea în ansamblu.
PLM are în plus instrumente software, proceduri şi metodologii de colaborare. Se
realizează biblioteci de componente standardizate şi tipizate, cunoştinţele cu caracter tehnic
sunt reutilizate: astfel se pot crea ansambluri parametrizate în care sunt introduse reguli
automate care să nu fie încălcate de nici unul dintre proiectanţi. Dacă s-a făcut o proiectare
inteligentă în care s-au înglobat elemente de knowledge, schimbând doar nişte parametri,
proiectul respectiv se redimensionează singur.
Sistemele care pot fi înglobate într-o soluţie PLM sunt numeroase: începând cu
CAD/CAM (Computer Aided Manufacturing)/CAE (Computer Aided Engineering), PDM
(Product Data Management) şi terminând cu ERP (Enterprise Resource Planning), SCM
(Supply Chain Management) şi CRM (Customer Relationship Management), în funcţie de
specificul şi necesităţile companiei respective.
Practic, integrarea unui sistem CAD într-o soluţie PLM presupune adăugarea de
informaţii suplimentare proiectelor. Prin acestea se permite gestionarea (controlul accesului)
obiectelor CAD (ansambluri, piese, desene, etc.), urmărirea modificărilor şi menţinerea
relaţiilor corespunzătoare între obiectele CAD şi structura produsului din cadrul PLM.
Beneficiile principale ale unui sistem integrat CAD/PLM sunt:
- acces securizat la obiectele CAD
- acces distribuit global la o sursă unică de obiecte CAD
- un mai bun management al modificărilor (trasarea explicită a noilor versiuni)
- reutilizare mai bună a pieselor şi ansamblurilor comune.
Caracteristicile cheie ale unui sistem integrat CAD/PLM sunt:
- gestiunea documentelor – cel mai important aspect al integrării CAD este
posibilitatea de a depozita obiectele CAD într-o bibliotecă de pe server. Operaţiile
de depozitare/descărcare pe/de pe server se numesc check-in şi respectiv check-out.
- controlul accesului – odată ce un obiect CAD este încărcat (check-in) în sistemul
PLM, accesul la acest obiect poate fi controlat printr-un set de reguli de acces.
- structura produsului – obiectele CAD pot fi asociate cu structura PLM a produsului.
- gestiunea atributelor – atributele sunt reprezentate ca părţi ale metadatelor
sistemului PLM. Un atribut al unui obiect CAD poate fi reprezentat ca metadata
PLM, astfel permiţând ca în cadrul PLM să se execute căutări pentru atribute CAD.
- gestiunea modificărilor - sistemele PLM suportă în mod normal conceptul de
versiuni şi revizii. O versiune nouă este creată în mod normal de fiecare dată când
un obiect CAD este modificat şi încărcat (check-in) în sistemul PLM.
Un sistem CAD/PLM elementar, pe lângă sistemul CAD mai trebuie să cuprindă:
- un server de date şi de aplicaţii;
- un protocol de comunicare între sistemele client şi sistemul server;
- software client pentru implementarea protocoalelor – bibliotecă de funcţii;
- aplicaţie software integrată în sistemul CAD al utilizatorului, scrisă într-un limbaj
suportat de către sistemul CAD respectiv.
Pentru realizarea caracteristicilor cheie ale unui sistem integrat CAD/PLM, prezentate
mai sus, a fost testată utilizarea protocolului WebDAV.
Protocolul WebDAV
Pe scurt, WebDAV (Web-based Distributed Authoring and Versioning) este un set de
extensii ale protocolului HTTP, care permite utilizatorilor să editeze şi să gestioneze fişiere pe
servere web. Astfel web-ul este utilizat ca mediu colaborativ. Prin urmare este posibil ca mai
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

20
mulţi ingineri să lucreze la acelaşi proiect; documentele pot fi protejate printr-un mecanism de
blocare, astfel încât să nu poată fi suprascrise, iar drepturile de acces pot fi limitate.
În prima fază a fost definit un set de extensie a protocolului HTTP (Hypertext Transfer
Protocol) pentru şase funcţii. Acestea sunt: prevenirea suprascrierii, proprietăţi (adăugare/
interogare/editare), gestiunea spaţiului de nume, gestiunea versiunilor, control avansat al
colecţiilor (similar directoarelor din sistemele de operare clasice), controlul accesului.
Elementele sistemului integrat CAD/PLM în cazul utilizării protocolului WebDAV
sunt:
- server de aplicaţii, pe care să ruleze aplicaţiile potrivite (exemplu: Jakarta Slide);
- protocol de comunicare între sistemele client şi sistemul server – WebDAV, DASL;
- software client pentru implementarea protocoalelor – bibliotecă de funcţii;
- aplicaţie software (client) pentru transferul fişierelor pe/de pe server.

Fig. 2.2 – Sesiunea de actualizare a unui document, folosind WebDAV
În Fig. 2.2 se poate vedea un exemplu de comunicare client/server pentru actualizarea
unui document, folosind protocolul WebDAV. Săgeţile din figură indică fluxul de informaţie
predominant asociat cu o cerere. Toate cererile folosesc protocolul WebDAV plus HTTP 1.1.
Utilizatorul unei aplicaţii compatibile WebDAV selectează resursa pe care vrea să o
editeze folosind un dialog standard de deschidere a unui fişier (File - Open ...). Aplicaţia
utilizează apoi instrucţiunea WebDAV LOCK pentru a bloca resursa (fişierul), instrucţiunea
WebDAV PROPFIND pentru a obţine proprietăţile asociate resursei, şi apoi instrucţiunea
HTTP GET pentru a obţine (descărca) conţinutul resursei (fişierul propriu-zis), care va fi apoi
deschis pentru editare. Odată editarea încheiată, se foloseşte instrucţiunea HTTP PUT pentru
salvarea/încărcarea resursei înapoi pe serverul Web, şi instrucţiunea WebDAV UNLOCK
pentru a înlătura blocarea resursei, permiţând şi altor utilizatori să o acceseze.
Instrucţiunile care aparţin protocoalelor HTTP sau WebDAV se mai numesc metode.
WebDAV adaugă şapte noi metode setului de metode definite de HTTP/1.1 (GET, HEAD,
POST, OPTIONS, PUT, DELETE, TRACE). Metodele WebDAV sunt destinate protecţiei la
suprascriere (LOCK, UNLOCK), gestiunii metadatelor (PROPFIND, PROPPATCH), şi
gestiunii spaţiului de nume (COPY, MOVE, MKCOL).
Proprietăţile sunt informaţii suplimentare, adăugate documentului, şi care sunt diferite
ca structură de informaţiile incluse în document (exemple de documente sunt fişierele CAD).
Aceste informaţii despre informaţia propriu-zisă se numesc proprietăţi în terminologia
WebDAV, dar sunt, de asemenea, cunoscute ca metadate.
Proprietăţile WebDAV sunt perechi <nume, valoare>, unde numele este un URL
(Uniform Resource Locator), iar valoarea este o secvenţă care respectă formatul XML
(eXtensible Markup Language). Numele permite ca proprietatea să fie adăugată ca metadată
fără a fi înregistrată central, în timp ce valorile XML, prin structura arborescentă, asigură
flexibilitate şi totodată respectarea unui tip anume. Întrucât tot conţinutul XML este cuprins
între etichetele (tags) de început şi de sfârşit, pot fi adăugate cu uşurinţă elemente suplimentare
Serverul blochează resursa, transferă
proprietăţile definite pentru acea
resursă, apoi transferă conţinutul
resursei.
Serverul stochează noua revizie a
resursei.
Serverul deblochează resursa.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

21
la o proprietate, prin introducerea de conţinut între etichete.
DeltaV este o extensie a protocolului WebDAV, pe care îl extinde protocolul cu suport
pentru controlul versiunilor şi gestiunea configuraţiei. Pe baza asigurată de HTTP şi WebDAV,
DeltaV adaugă 11 metode suplimentare, printre care sunt CHECKIN şi CHECKOUT.
DASL (DAV Searching and Locating) este o extensie a protocolului WebDAV şi oferă
un mecanism standard pentru căutarea pe servere WebDAV, după valorile proprietăţilor.
2.1.3. Utilizarea programelor CAD la prelucrarea datelor
Interfeţele de programare a aplicaţiilor (API) disponibile în diferite sisteme CAD
Interfeţele de programare (API – Application Programming Interface) ale sistemelor
CAD permit utilizatorilor să extindă, automatizeze şi personalizeze funcţiile acestora, din faza
de concepţie până la fabricaţie. Automatizarea unor funcţii, ca generarea listelor de materiale
(BOM), a desenelor sau a unor părţi din acestea, precum şi a unor operaţii de fabricaţie, ajută la
reducerea timpului de proiectare şi a erorilor. În plus, prin integrarea unor sisteme inteligente,
poate fi îmbunătăţită calitatea produselor.
Toate sistemele CAD de pe piaţă oferă una sau mai multe soluţii de dezvoltare a
aplicaţiilor personalizate. Limbajul de programare încă predominant utilizat în interfeţele API
ale sistemelor CAD este C++, dar tot mai mulţi producători de sisteme CAD încearcă să ofere
şi interfeţe bazate pe Java, datorită portabilităţii ridicate a programelor, sau Visual Basic,
datorită uşurinţei de învăţare şi utilizare a acestui limbaj. Un caz aparte este interfaţa de
programare bazată pe limbajul LISP disponibilă în AutoCAD încă de la primele versiuni.
Dezvoltarea aplicaţiilor proprii în AutoCAD
AutoCAD pune la dispoziţia programatorilor trei tipuri de interfeţe de programare
(API):
- Visual Lisp, varianta evoluată de AutoLisp, dialect al limbajului LISP;
- VBA (Visual Basic for Applications), bazat pe Visual Basic;
- Object ARX, colecţie de obiecte C++.
Fiecare dintre aceste variante are avantaje şi dezavantaje. Limbajul C++ permite
dezvoltarea de aplicaţii optimizate, care consumă mai puţine resurse şi au o viteză mai mare de
execuţie, dar timpul de dezvoltare este în general mare. În schimb, Visual Lisp permite
dezvoltarea rapidă a aplicaţiilor şi permite interogarea rapidă a obiectelor geometrice, chiar din
linia de comandă a AutoCAD-ului.
AutoLisp / Visual Lisp
AutoLisp are la bază limbajul de programare LISP, creat la sfârşitul anilor '50. LISP este
un limbaj destinat iniţial utilizării în domeniul Inteligenţei Artificiale. AutoCAD a introdus
AutoLisp ca interfaţă de programare a aplicaţiilor (API) în versiunea (release) 2.1, la mijlocul
anilor '80. A fost ales limbajul LISP ca primă variantă API datorită faptului că era cel mai
potrivit pentru procesarea datelor nestructurate din cadrul proiectelor CAD [22].
Caracteristica principală a limbajului LISP este faptul că este orientat pe lucrul cu liste
(de altfel chiar numele limbajului provine din sintagma LISt Processing). Listele sunt încadrate
în paranteze rotunde, iar grupurile de paranteze pot fi imbricate oricât de mult.
Exemplu:
(lista1 (sublista1 (sub-sublista1) (sub-sublista2 (....))...) (sublista2 ...))
O listă poate fi compusă din oricât de multe elemente, dar se consideră că orice listă are
două părţi: primul element al listei şi respectiv restul listei. Oricare din aceste două părţi poate
fi un element de bază (numit şi atom) sau o altă listă, la rândul ei compusă din două părţi, care
pot fi două liste, şi aşa mai departe.
Cele două părţi ale listei se apelează cu ajutorul a două funcţii LISP de bază: car şi cdr
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

22
(originea acestor denumiri sunt numele a două registre ale primului calculator pe care a fost
implementat limbajul LISP). Car apelează primul element al listei, iar cdr apelează restul listei.
O altă caracteristică importantă a LISP-ului este faptul că funcţiile, indiferent că sunt
funcţiile de bază ale limbajului sau funcţii definite de către programator, respectă aceeaşi
structură de listă. Primul element al listei este numele funcţiei, iar restul listei este formată din
parametrii transmişi funcţiei respective. Parametrii pot să lipsească, deci a doua parte a listei
(cdr) este o listă vidă, denumită în limbajul LISP nil.
Operatorii limbajului LISP se comportă similar funcţiilor, adică se aplică asupra unor
liste de parametri. Operatorul este primul element al unei liste, iar operanzii (lista de parametri)
reprezintă restul listei (cdr).
Acest mod de organizare a programelor şi datelor are la bază o structură arborescentă, la
fel ca formatul XML, ceea ce facilitează importul sau exportul datelor în acest format.
Un avantaj al programării în AutoLisp, după cum se vede şi în exemplele de mai sus,
constă în faptul că expresiile LISP pot fi scrise direct în linia de comandă a AutoCAD-ului.
Noua generaţie a limbajului AutoLisp sub AutoCAD este Visual Lisp (sau VLISP), care
adaugă mai multe posibilităţi vechiului limbaj. VLISP extinde limbajul prin interfaţa cu obiecte
Microsoft ActiveX şi îmbunătăţeşte posibilităţile AutoLisp-ului de a răspunde la evenimente
prin implementarea funcţiilor “reactori”. Ca instrument de dezvoltare, VLISP oferă un mediu
de dezvoltare complet, integrat (IDE) care cuprinde un compilator, un depanator şi alte
instrumente utile pentru mărirea productivităţii la crearea de aplicaţii personale în AutoCAD.
Visual Lisp are propriul set de ferestre şi meniuri distincte de restul AutoCAD-ului, dar
nu rulează independent de AutoCAD. Acesta trebuie să ruleze pentru a putea lucra cu
aplicaţiile VLISP. Toate funcţiile existente în versiunile precedente ale limbajului AutoLisp se
păstrează şi în noile versiuni Visual Lisp.
Accesul la entităţile geometrice prin AutoLisp / Visual Lisp
Ca orice limbaj de programare de nivel înalt, AutoLisp (Visual Lisp) include funcţii de
control al variabilelor (atribuire, conversie de tip), funcţii aritmetice şi logice, funcţii de testare
şi ciclare. Nu este necesară specificarea tipului de variabilă de la început, alocarea memoriei
necesare făcându-se dinamic, în funcţie de valoarea atribuită acesteia.
AutoLisp permite accesarea entităţilor geometrice din baza de date a AutoCAD-ului
prin liste [22]. Acestea au structura diferită în funcţie de tipul entităţii respective. De exemplu,
pentru o simplă linie, structura datelor poate fi ca în exemplul de mai jos:
((-1 . <Entity name: 7ecb3dc0>) (0 . "LINE") (5 . "5916D8") (102 .
"{ACAD_XDICTIONARY") (360 . <Entity name: 7ecb3dc8>) (102 . "}") (330 . <Entity
name: 7ef78cf8>) (100 . "AcDbEntity") (67 . 0) (410 . "Model") (8 . "0") (62 . 1)
(100 . "AcDbLine") (10 -32088.9 170213.0 0.0) (11 -32356.2 170327.0 0.0) (210 0.0
0.0 1.0))
unde primul element din fiecare sublistă este un cod care identifică proprietatea, iar
cealaltă parte a listei este valoarea asociată proprietăţii respective (tip de entitate, culoare, strat,
punct de start, punct de sfârşit, etc.).
Accesul la datele asociate entităţilor AutoCAD se poate face cu funcţia entget pentru
citire, iar pentru creare sau modificare se pot folosi funcţiile entmake, entmod, entupd.
Când se intenţionează accesarea datelor şi/sau modificarea mai multor entităţi în cadrul
aceleiaşi funcţii, se poate utiliza subcomanda select. Această subcomandă este apelată în cadrul
unora dintre comenzile de editare standard ale AutoCAD-ului (de aceea o numim
subcomandă), ca de exemplu: copy, move, erase, chprop. Funcţia AutoLisp echivalentă este
ssget.
Rezultatul apelării funcţiei ssget este crearea unei mulţimi de selecţie (selection set). O
mulţime de selecţie poate fi parcursă cu ajutorul unor funcţii specifice, diferite de funcţiile de
lucru cu listele.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

23
Funcţii avansate de gestiune a datelor
Pe lângă proprietăţile standard, entităţilor AutoCAD li se mai pot asocia date
personalizate de către utilizator. Există două moduri prin care pot fi asociate aceste date
suplimentare: XData (extended entity data) şi ActiveX – accesarea datelor ca obiecte ActiveX.
XData [21] este metoda mai veche, introdusă în versiuni AutoLisp mai vechi, începând
cu AutoCAD Release 11 (înainte de introducerea Visual Lisp). Această metodă presupune
utilizarea codurilor DXF extinse. Datele sunt organizate în liste ce au ca prim element
(identificator) codul DXF. La interogarea entităţii AutoCAD cu funcţia entget, aceste liste apar
în continuarea listelor de date obişnuite.
O metodă mai flexibilă de asociere a unor date suplimentare entităţilor foloseşte obiecte
şi funcţii ActiveX.
Interfaţa de programare ActiveX este utilizată în diferite limbaje şi medii de
programare. Când se lucrează cu obiecte ActiveX în Visual Lisp, se lucrează cu aceleaşi
modele de obiect, proprietăţi şi metode care pot fi accesate din alte medii de programare.
Obiectele sunt cărămizile principale ale unei aplicaţii ActiveX. Elementele geometrice cum
sunt liniile, arcele, cercurile, poliliniile, punctele sau textele pot fi referite şi ca obiecte
ActiveX.
Faţă de funcţiile AutoLisp standard utilizate pentru acces la entităţi, funcţiile ActiveX
rulează mai repede şi permit un acces mai uşor la proprietăţile obiectelor.
Funcţiile ActiveX au prefixul vl-, vla-, vlax- sau vlr-. Funcţiile din grupul vlr- lucrează
cu o categorie aparte de obiecte, numite reactori, şi pot fi utilizate pentru definirea reacţiei
programului la anumite evenimente (de exemplu la modificarea proprietăţilor unui obiect).
De exemplu, citirea razei unui cerc se face în mod clasic astfel:
(setq radius (cdr (assoc 40 (entget circle-entity))))
Cu ajutorul funcţiilor ActiveX, aceeaşi operaţie se poate scrie:
(setq radius (vla-get-radius circle-object))
Funcţia utilizată pentru ataşarea de date suplimentare este vlax-ldata-put, utilizată astfel:
(vlax-ldata-put e key data)
unde e este o variabilă ce identifică entitatea, key este numele proprietăţii şi data este
valoarea – deci datele sunt înregistrate ca perechi <nume, valoare>.
Citirea datelor se face cu funcţia vlax-ldata-get, în felul următor:
(vlax-ldata-get e key)
şi rezultatul întors este valoarea asociată numelui key, pentru entitatea e.
2.2. SISTEMUL DE POZIŢIONARE GLOBALĂ
Sistemele GNSS (Global Navigation Satellite Systems), sau sistemele globale de
navigare cu ajutorul sateliţilor, permit determinarea cu precizie a poziţiei într-un sistem de
referinţă geocentric, în orice punct de pe Pământ, cu ajutorul reţelelor de sateliţi artificiali
Navstar-GPS (SUA), Glonass (Rusia) şi Galileo (Europa).
2.2.1. GPS - Generalităţi
Sistemul GPS (Global Positioning System) este un sistem de determinare a poziţiei pe
glob (pe un geoid de referinţă) cu ajutorul sateliţilor. Sistemul a fost destinat iniţial doar
aplicaţiilor militare, dar treptat a devenit disponibil şi pentru aplicaţii civile, la început cu o
precizie alterată intenţionat (disponibilitate selectivă), dar treptat restricţiile au fost ridicate şi
acum precizia oferită este foarte bună. Numărul de utilizatori este teoretic nelimitat, sistemul
fiind pasiv – aparatele utilizatorilor sunt numai receptoare, nu şi emiţătoare de semnal.
Sistemul GPS este format din trei componente: segmentul spaţial, segmentul de control
terestru şi segmentul utilizatorilor.
Segmentul spaţial constă în sateliţii care transmit informaţiile de poziţie. Pentru a
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

24
acoperi orice poziţie posibilă de pe glob sunt necesari cel puţin 24 de sateliţi. În aceste condiţii,
în orice moment, în orice punct de pe glob ar trebui să fie vizibili între 4 şi 10 sateliţi. Numărul
actual al sateliţilor funcţionali este mai mare de 24 - sistemul a fost declarat oficial complet
funcţional în 1995, iar în anul 2001 erau funcţionali 29 de sateliţi. La data redactării acestei
lucrări sunt lansaţi 32 de sateliţi GPS, din care sunt operaţionali 27. Aceşti sateliţi, aflaţi pe
orbite circulare, sunt plasaţi pe şase plane orbitale înclinate la 55 de grade, la o altitudine de
20200Km. Ei au o perioadă de revoluţie de aproximativ 12 ore şi o viteză de circa 3,9 km/s.
Sateliţii sunt echipaţi cu ceasuri atomice şi două emiţătoare în banda D.
Cu ajutorul unui receptor GPS instalat pe un corp rigid (autovehiculul) se poate
determina poziţia acestuia pe glob. Având instalate două sau trei receptoare (sau un receptor
special cu trei antene) pe acelaşi corp rigid se poate determina şi orientarea acestuia, în plan sau
în spaţiu.
Determinarea poziţiei prin GPS poate fi afectată de multe erori, cum sunt: imprecizia
orbitei, abateri accidentale de la orbită, timp inexact, poziţia relativă nefavorabilă a sateliţilor
vizibili, abateri ale undei radio de la traiectoria teoretică din cauza mediului neomogen pe care-
l străbate, erori de poziţionare etc.
Din aceste cauze, coordonatele absolute ale unui punct de pe suprafaţa terestră se
determină cu precizie de ordinul metrilor. Se pot determina cu precizie ridicată (centimetri sau
milimetri) coordonatele relative ale punctelor măsurate simultan, cu aceeaşi configuraţie de
sateliţi, întrucât erorile se anulează reciproc.
Sistemul GLONASS
Sistemul GLONASS (din limba engleză: GLObal NAvigation Satellite System, sau din
limba rusă: GLObalnaia Navigationnaia Sputnikovaia Sistema) este un sistem de localizare
prin satelit început de Uniunea Sovietică şi continuat, bineînţeles, de Rusia. Este o alternativă
la sistemul GPS american (şi la sistemul european Galileo aflat încă în faza de dezvoltare).
Sistemul Galileo
Galileo este sistemul de localizare prin satelit realizat de Agenţia Spaţială Europeană, ca
replică la sistemul american GPS. Scopul principal al lansării sistemului Galileo a fost
asigurarea autonomiei Europei în ce priveşte localizarea prin satelit (întrucât GPS este controlat
de către autorităţile militare americane, acestea putând decide oricând degradarea intenţionată a
calităţii semnalului), dar se asigură compatibilitatea totală cu GPS. Se estimează ca sistemul să
devină complet operaţional în acest an (2010). Împreună cu serviciul EGNOS se estimează o
precizie de localizare oferită de către sistemul Galileo să fie de circa 2 metri.
Sistemul Galileo dispune de 30 de sateliţi (27 operaţionali şi 3 de rezervă) care
înconjoară Pământul pe trei plane orbitale circulare, cu o înclinaţie de 56°, la o altitudine de
23222 km. Aceştia reprezintă segmentul spaţial. Se estimează ca sistemul Galileo să ofere o
precizie a localizării de 4 metri fără semnal diferenţial şi respectiv 10 cm cu semnal diferenţial.
2.2.2. Recepţia semnalului GPS
În principiu, semnalul recepţionat de antenă este preluat de un preamplificator cu filtru
trece-jos, pentru a elimina zgomotul de semnal de frecvenţă mai mică şi a amplifica semnalul
util, cu frecvenţă purtătoare de peste 1 GHz (2.2.1). Semnalul este apoi mixat cu codul generat
local şi introdus într-un demodulator pentru a se extrage datele utile (mesajele de navigare).
Sateliţii GPS transmit semnale pe două frecvenţe purtătoare, asigurând două niveluri de
servicii: SPS şi PPS.
Semnalul SPS (Standard Positioning Service) este semnalul recepţionat de majoritatea
dispozitivelor comerciale. Calitatea semnalului SPS poate fi alterată deliberat de către DoD
(Department of Defense – adică departamentul de apărare din guvernul SUA). Semnalul SPS
este transmis pe frecvenţa f
1
, de 1575.42 MHz.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

25
Semnalul PPS (Precise Positioning Service) asigură o precizie mai mare şi era iniţial
rezervat aplicaţiilor militare şi speciale. Semnalul este transmis pe frecvenţa f
2
, de 1227.60
MHz şi este utilizat pentru măsurarea întârzierii datorate propagării prin ionosferă.
Cele două frecvenţe purtătoare sunt modulate în fază de trei semnale de cod binar:
- Codul C/A (Coarse Acquisition) modulează în fază purtătoarea de frecvenţă f
1
;
- Codul P (Precise) modulează în fază atât purtătoarea de frecvenţă f
1
cât şi cea de
frecvenţă f
2
;
Mesajul de navigare modulează, de asemenea, purtătoarea de frecvenţă f
1
. Mesajul de
navigare este un semnal de 50 Hz constând în biţi de date care descriu orbitele sateliţilor GPS,
corecţiile de timp şi alţi parametri de sistem.
La recepţie, pe baza celor trei semnale se calculează datele PVT (Poziţie, Viteză, Timp)
transmise mai departe de către receptorul GPS prin protocoale NMEA sau similare.
2.2.3. Preluarea datelor de la receptoarele GPS. Secvenţe NMEA
Receptoarele GPS pot să stocheze datele în memoria proprie nevolatilă (de exemplu pe
carduri de memorie SD sau CompactFlash), în fişiere de tip text (format txt sau gpx), sau pot
transmite datele altor dispozitive prin interfaţă RS232 sau USB, printr-un protocol de transfer.
Protocolul de transfer al datelor GPS cel mai cunoscut este NMEA (National Marine
Electronics Associations). O secvenţă NMEA este constituită dintr-un şir de caractere format
dintr-un identificator de tip şi mai multe câmpuri de date. Identificatorul de tip se foloseşte la
recepţie pentru stabilirea tipului şi formatului secvenţei de date ce urmează să fie citite.
Pentru comunicaţia cu dispozitivele GPS, identificatorii secvenţelor NMEA încep cu
caracterele „GP”. Câteva din codurile de identificare ale secvenţelor NMEA şi semnificaţia lor
sunt date în Tabelul 2.1.
Pe lângă secvenţele NMEA standard, receptoarele GPS mai pot să transmită secvenţe de
date proprietare, în funcţie de tipul lor. Pentru fiecare aplicaţie pe bază de date GPS, se pot
selecta secvenţele NMEA sau proprietare cele mai potrivite.
Tabelul 2.1 – Coduri de identificare ale secvenţelor NMEA
Cod de identificare Descriere
GPALM Date ale almanahului
GPDTM Datum-ul utilizat (ex: WGS84)
GPGLL Date de longitudine/latitudine
GPGGA Date de localizare 3D şi despre acurateţe
GPGSA Date generale despre sateliţi
GPGSV Date detaliate despre sateliţi
GPRMC Date minim recomandate pentru GPS
GPVTG Direcţia de înaintare şi viteza faţă de sol
Toate codurile de identificare încep cu semnul $. Exemple de secvenţe NMEA, utilizate
în aplicaţiile prezentate în această lucrare:
$GPGGA,123519,4807.038,N,01131.000,E,1,08,0.9,545.4,M,46.9,M,,*47
$GPGSA,A,3,04,05,,09,12,,,24,,,,,2.5,1.3,2.1*39
$GPGSV,2,1,08,01,40,083,46,02,17,308,41,12,07,344,39,14,22,228,45*75
$GPRMC,123519,A,4807.038,N,01131.000,E,022.4,084.4,230394,003.1,W*6A
$GPVTG,054.7,T,034.4,M,005.5,N,010.2,K*48
Cele mai simple aplicaţii de poziţionare pot folosi doar secvenţele GPRMC, iar pentru a
avea şi informaţii despre calitatea poziţionării se mai pot folosi secvenţele GPGSA şi GPGSV.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

26
2.3. TRANSFORMAREA COORDONATELOR GEOGRAFICE
Datele preluate de la receptoarele GPS includ coordonatele geografice (latitudine şi
longitudine) şi altitudinea pentru poziţionarea receptorului pe suprafaţa Pământului.
Coordonatele geografice trebuie transformate în coordonate rectangulare (x, y), în sistem
metric, pentru a putea fi utilizate la studiul comportamentului autovehiculului.
Principial, problema se pune astfel [66]: fiind dat un punct de pe elipsoid, prin coordo-
natele sale geografice (B, L, unde B este latitudinea iar L reprezintă longitudinea), trebuie să se
determine poziţia imaginii sale din planul de proiecţie prin coordonate rectangulare (x, y),
unde:
x = f
1
(B, L)
y = f
2
(B, L) (eq. 2.1)
Relaţiile de mai sus reprezintă forma generală a ecuaţiilor hărţii. Funcţiile f
1
şi f
2
sunt
arbitrare, dar trebuie să fie continue şi finite pentru domeniul de reprezentat.
Reprezentarea spaţiului geografic real în aplicaţiile software (GIS, CAD) presupune
definirea coordonatelor în raport cu poziţia lor corectă pe suprafaţa globului terestru. Definirea
corectă a sistemului de coordonate geografice include tipul de elipsoid, originea şi orientarea
sistemului de coordonate, sistemul de proiecţie şi unitatea de măsură. Indiferent dacă globul
terestru este aproximat cu o sferă sau cu un elipsoid, pentru reprezentarea spaţiului geografic
tridimensional pe hărţi bidimensionale sunt necesare transformări. Sistemele de proiecţie
reprezintă ansamblul metodelor matematice prin care se realizează aceste transformări.
Hărţile de navigare digitale şi sistemele GPS utilizează în mod implicit datum-ul
WGS84. În cazul măsurătorilor de poziţie efectuate dintr-un autovehicul în mers, dar şi în cazul
măsurării drumurilor, clădirilor sau altor repere, inclusiv prin intermediul imaginilor raster,
rezultatele măsurătorilor trebuie să fie georeferenţiate. Aceasta înseamnă că datele de poziţie
respective trebuie asociate unui sistem de coordonate, acesta fiind la rândul său definit pe baza
unui sistem de proiecţie.
Pentru a fi reprezentate într-un sistem GIS sau CAD punctele înregistrate trebuie să fie
transformate într-un sistem de proiecţie (Stereo 70 este preferat în România). Transformarea se
face în funcţie de puncte de referinţă, cu coordonate cunoscute în ambele sisteme. Formulele
de transformare nu sunt aceleaşi pe tot teritoriul ţării şi este dificilă stabilirea unei reguli de
transformare valabile în orice loc de pe hartă. Corecţiile care se fac se pot reduce, cu o bună
aproximare, la o translaţie în plan.
Sistemul de coordonate carteziene are 3 axe ortogonale. Pentru Pământ, sistemul de
coordonate carteziene are axa X în direcţia punctului de intersecţie a meridianului Greenwich
cu planul ecuatorial, axa Z în direcţia polului nord şi axa Y ortogonală pe axele X şi Z. Pentru
orice sistem de coordonate geodezice (ϕ,λ,h) există un sistem de coordonate carteziene 3D
(X,Y,Z) reprezentativ. Relaţia între coordonatele acestor sisteme se obţine folosind geometria
euclidiană. Conversia de la coordonate geodezice la coordonate carteziene se face cu relaţiile:
ì m cos cos ) ( h N X + =
ì msin cos ) ( h N Y + =
m sin ) 1 (
2
h e N Z + ÷ = (eq. 2.2)
Transformarea coordonatelor WGS84 (măsurate cu tehnologie GPS) în coordonate
Stereo 70 se face în două etape: transformarea coordonatelor B, L din sistemul WGS84 în
coordonate B, L în sistemul Krassovsky şi apoi transformarea acestora în coordonate X, Y.
Calculul coordonatelor rectangulare plane stereografice 1970, în funcţie de cele geografice se
face cu ajutorul unor formule cu coeficienţi constanţi. Transformarea WGS84-Krassovsky se
face cu ajutorul transformării spaţiale Helmert cu 7 parametri: 3 translaţii, 3 rotaţii şi un factor
de scară. Pentru studiile de dinamică a autovehiculelor şi de trafic se poate aproxima această
transformare folosind doar translaţii în plan.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

27
3. ECHIPAMENTE DE MĂSURARE, TEHNICI DE
ACHIZIŢIE ŞI PRELUCRARE A DATELOR
3.1. APARATURA UTILIZATĂ PENTRU COLECTAREA
DATELOR
3.1.1. Dispozitive GPS utilizate
La experimente au fost utilizate patru tipuri de receptoare GPS capabile să înregistreze
datele despre traseul parcurs: Racelogic VBox, Garmin GPSmap 60CSx, Holux M-241 şi
Garmin GPS 18x-5Hz.
Racelogic Vbox III (Fig. 3.1) este un dispozitiv profesional capabil să înregistreze şi să
proceseze în timp real semnalele recepţionate de la o antenă GPS cu o rată de actualizare a
datelor de la receptor de 100 Hz. Este destinat în primul rând măsurării poziţiei şi vitezei unui
vehicul în mişcare.

Fig. 3.1 – Racelogic
VBox
Parametrii pe care Vbox îi poate măsura numai pe baza semnalului GPS, fără alţi
senzori externi, sunt: viteza, distanţa, timpul, poziţia, direcţia de înaintare (orientarea),
înălţimea, acceleraţia laterală, acceleraţia longitudinală, viteza verticală, raza de virare, poziţia
într-un circuit, traseul parcurs (înregistrare), distanţa parcursă în rulare liberă.
Tabelul 3.1 – Caracteristici de precizie ale sistemului Vbox III
Parametru Rezoluţie Acurateţe Acurateţe cu DGPS
Viteza 0.01 km/h 0.1 km/h 0.1 km/h
Distanţa 1 cm 0.05% 0.05%
Poziţia absolută 1 cm 3 m 95% CEP 1.8 m 95% CEP
Altitudinea 1 cm 6 m 95% CEP 3 m 95% CEP
Acceleraţia laterală 0.01 g 0.5% 0.5%
Accel. longitudinală 0.01 g 0.5% 0.5%
Direcţia/orientarea 0.01° 0.1° 0.1°
Timpul 0.01 s 0.001 s 0.001 s
Racelogic Vbox VBS20SL este un dispozitiv capabil să înregistreze şi să proceseze în
timp real semnalele recepţionate de la două antene (rata de eşantionare de 20 Hz).
Vbox II SX5 este varianta „low cost” a sistemului Vbox. Caracteristicile sale sunt
asemănătoare celor ale sistemului Vbox III, dar rata de actualizare a datelor de la receptor este
de 5 Hz. Pe lângă aceste sisteme, gama Vbox mai cuprinde şi altele, cu diferite performanţe şi
diferite interfeţe (intrări/ieşiri).
Garmin GPSmap 60CSx (Fig. 3.2) este un dispozitiv care poate înregistra datele cu o
rată de eşantionare de 1 Hz (o înregistrare pe secundă), oferind în acelaşi timp şi funcţii de
navigare [124]. Unitatea dispune de un microcard SD pentru încărcarea în memorie a hărţilor
de detaliu şi pentru salvarea traseelor parcurse. Se pot încărca şi descărca date despre hărţi şi
trasee/puncte înregistrate folosind conexiunea rapidă USB. GPSmap 60CSx încorporează, de
asemenea, un altimetru barometric, pentru date precise privind elevaţia, precum şi o busolă
electronică ce afişează direcţia de deplasare cu mare acurateţe.
Dintre caracteristici:
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

28
- receptor GPS de înaltă sensibilitate, compatibil WAAS prin SiRF (SiRF este un
protocol de comunicaţie implementat în chipset-ul cu acelaşi nume – produs de
compania SiRF Technology Holdings Inc.);
- dimensiuni: 2,4x6,1x1,3”;
- ecran: 1,5x2,2”, diagonala 2,6”, 256 culori, TFT ( 160x240 pixeli);
- greutate: 213 grame, cu baterii;
- formate de poziţie Lat/Lon, UTM, Loran TDs, Maidenhead, MGRS;
- calculator de călătorie, prevăzut cu odometru (kilometraj), timp de oprire, media de
deplasare, media totală, timpul total, viteza maximă şi altele;
- înregistrare automată a traseului parcurs cu 10.000 de puncte; cele 20 de trasee salvate
(cu câte 500 de puncte fiecare) permit ghidarea în ambele direcţii.
Holux M-241 (Fig. 3.2) este un GPS logger, adică un dispozitiv care înregistrează
poziţia (coordonatele geografice) şi timpul, la intervale regulate de timp sau spaţiu.
Receptorul Holux M-241 dispune de interfeţe Bluetooth şi USB, se alimentează cu o
baterie AA, are un ecran LCD (32mm x 8.9mm) pentru afişarea informaţiilor: poziţie, viteză,
memoria disponibilă, data/ora şi posibilităţi de setare a limbii şi unităţilor de măsură a distanţei.
Caracteristici ale receptorului Holux M-241:
- înregistrarea la interval minim de 5 secunde sau 50 metri;
- sensibilitate de până la -159 dBm;
- demodulator WAAS/EGNOS/MSAS inclus, fără hardware suplimentar necesar;
- consum mic de putere (durata de viaţă a bateriei de circa 12 ore);
- suport pentru protocolul NMEA0183 V 3.01;
- spaţiu de memorie pentru 130.000 de înregistrări de poziţie.
Principalele avantaje ale acestui dispozitiv sunt: mărimea, uşurinţa în utilizare şi preţul.
Este util în special la înregistrarea datelor dinamice pe trasee lungi, de exemplu la deplasarea
pe autostradă sau drumuri naţionale.
Datele se pot prelua prin intermediul mai multor tipuri de fişiere: KML (interfaţare cu
Google Earth), NMEA (format .txt specific, conţinând secvenţe $GPRMC), text, GPX.

Fig. 3.2 – Garmin GPSmap
60CSx şi Holux M-241
GPS 18x-5Hz (Fig. 3.3, caracteristici tehnice în Tabelul 3.2) este un senzor GPS
destinat în special utilizării la operarea utilajelor, ghidare şi diferite aplicaţii în agricultură unde
sunt necesare informaţii de poziţionare şi viteză foarte precise.

Fig. 3.3 – GPS 18x-5Hz
GPS 18x-5Hz dispune de 12 canale paralele (poate procesa simultan semnalele primite
de la 12 sateliţi), este activat WAAS (poate procesa semnalul radio diferenţial dacă este
disponibil) şi dispunde de o memorie permanentă pentru stocarea informaţiilor de configurare,
un ceas intern (independent de semnalul de la satelit) şi date brute rezultate prin măsurare,
pentru precizie înaltă şi aplicaţii dinamice.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

29
Tabelul 3.2 – Caracteristici tehnice ale receptorului GPS 18x-5Hz
Dimensiuni
Diametru 61 mm
Grosime 19.5 mm
Masa 165 g
Lungimea cablului 5 m
Caracteristici electrice
Tensiunea de alimentare 4.0 – 5.5 Vcc
Curentul de intrare 100 mA @ 5.0 Vcc
Sensibilitatea receptorului GPS -185 dBm
Temperatura de operare -30°C ... +80°C
Performanţe GPS
Timp de achiziţie - Reachiziţie: sub 2 secunde
- Cu toate datele cunoscute: 1 secundă
- La cald: 38 secunde
- La rece: 45 secunde.
Rata de actualizare 5 înregistrări pe secundă (5 Hz)
Precizie - SPS (standard positioning service):
- poziţie: sub 15 metri, 95%
- viteză: 0.1 noduri RMS.
- WAAS:
- poziţie: sub 3 metri, 95%
- viteză: 0.1 noduri RMS.
Interfeţe RS-232 – receptor asincron, implicit 19200 bauds
Este disponibilă, de asemenea, o funcţie de generare a semnalului de ieşire în impulsuri
(Measurement Pulse Output) de 5 Hz, ale cărei limite superioare sunt aliniate la deplasări de
0 ms, 200 ms, 400 ms, 600 ms şi 800 ms faţă de fronturile de semnal care marchează secundele
UTC. GPS 18x-5Hz nu funcţionează independent, ci trebuie conectat la un calculator.
3.1.2. Alte dispozitive utilizate pentru achiziţia de date
Interfaţa OBD-II
O sursă importantă de date în timpul deplasării vehiculului este interfaţa OBD (On
Board Diagnostics). Aceasta a fost introdusă încă din anii ’70 de către unii fabricanţi de
autovehicule, din 1996 a devenit obligatorie în Statele Unite (specificaţia OBD-II), iar din 2001
a devenit obligatorie şi în Europa (EOBD), pentru autovehiculele pe benzină (din 2004 şi
pentru cele diesel).

Fig. 3.4 – Conector OBD-II şi exemplu de
interfaţă de conectare cu calculatorul
Standardul OBD-II specifică tipul conectorului şi dispunerea contactelor acestuia,
protocoalele de comunicaţie (semnalul electric) disponibile şi formatul mesajelor. OBD-II
defineşte o listă de parametri ce pot fi monitorizaţi şi modul de codare a datelor pentru fiecare
parametru. De asemenea, este stabilită o listă de coduri pentru identificarea defectelor (DTC –
Diagnostic Trouble Codes), extensibilă. Ca rezultat al standardizării, un dispozitiv unic poate fi
utilizat pentru comunicarea cu unităţile de control (controlere) ale oricărui autovehicul.
Prin intermediul OBD-II se pot citi date de la unităţile de control instalate pe
autovehicul, cum sunt unitatea de control al motorului ECU (Engine Control Unit) sau modulul
de control ABS. Pentru a-şi putea îndeplini rolul, fiecare unitate de control primeşte semnale de
la diferiţi senzori. Astfel se pot citi informaţii ca viteza de deplasare, turaţia motorului, viteza
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

30
fiecărei roţi, consumul de combustibil, nivelul emisiilor etc.
Pentru vizualizarea şi salvarea datelor se conectează dispozitivul la portul serial al unui
calculator, printr-un adaptor RS232-USB în cazul notebook-urilor care nu au interfaţa RS232.
Fig. 3.5 – Viteza unui
vehicul în trafic urban,
obţinută de la un receptor
GPS şi de la magistrala
CAN a autovehiculului
(controlerul ABS)
Pentru verificarea datelor obţinute cu ajutorul receptoarelor GPS s-au făcut măsurători
în paralel cu un receptor GPS şi cu ajutorul unei interfeţe OBD-II. În Fig. 3.5 curba roşie
prezintă rezultatele furnizate de sistemul GPSMap, iar cea albastră prezintă datele transmise pe
magistrala CAN a autovehiculului şi preluate pe un laptop prin intermediul interfeţei OBD-II.
Datele de viteză sunt obţinute de la senzori plasaţi în toate roţile vehiculului, prelucrate de un
microcontroler şi sunt necesare pentru funcţionarea sistemului de frânare antiblocare (ABS).
Suprapunerea celor două serii de date este destul de bună, ceea ce dovedeşte că ambele
sisteme de achiziţie sunt performante. Trebuie menţionat că semnalul de viteză de la sistemul
GPS nu este filtrat, ceea ce explică valorile mai mari ale vârfurilor curbei roşii. De asemenea,
după 1300 s, cele două semnale continuă să fie perfect sincronizate.

Fig. 3.6 – DataCollect SDR, Sistemul PicDAQ, Senzorul optic Datron-Correvit
Clasificatorul de trafic DataCollect SDR
Clasificatorul de trafic SDR (Fig. 3.6) foloseşte un radar cu efect Doppler, cu frecvenţă
de 24,125 GHz, pentru detectarea vehiculelor (efectul Doppler se bazează pe deplasarea în
frecvenţă a semnalului transmis de radar şi reflectat de un obiect în mişcare). Informaţiile date
de clasificatorul SDR sunt viteza, lungimea şi ora la care a fost detectat fiecare vehicul [85].
Amplasarea aparatului SDR este restricţionată de existenţa obstacolelor care pot bloca
vizibilitatea de la radar spre drum. Un aparat poate măsura traficul, pe o singură bandă, într-un
sens de circulaţie sau, pe două benzi, în sensuri opuse.
DataCollect SDR poate măsura viteze între 3 şi 250 km/h, cu o rezoluţie de 1 km/h.
Acest tip de dispozitiv este util pentru măsurarea vitezelor vehiculelor ce trec printr-o secţiune
a drumului, dar nu poate da informaţii despre profilul vitezei.
Sistemul de achiziţie a datelor DSD PicDAQ
Sistemul PicDAQ (Fig. 3.6) produs de firma DSD (Austria) este un sistem de
înregistrare a acceleraţiei şi vitezei unghiulare ale autovehiculului.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

31
Sistemul este compus din unitatea de control principală şi două blocuri cu senzori.
Unitatea principală include butoanele de comandă, afişajul, conectorii şi o unitate de card SD.
Blocul de senzori 1 include 3 senzori de viteză unghiulară (un domeniu de 150 grade/secundă)
şi 3 senzori axiali de acceleraţie pentru valori relativ mici (domeniul 5 g). Blocul de senzori 2
include 3 senzori axiali de acceleraţie pentru valori mari (până la 50 g).
Senzorii de acceleraţie în domeniul 5 g şi senzorii de viteză unghiulară sunt destinaţi
testelor de frânare şi de maniabilitate, iar senzorii din domeniul 50 g - testelor de crash.
Sistemele DATRON
Grupul DATRON (Datron Technology Ltd, Corrsys-Datron GmbH), produce sisteme
pentru măsurarea performanţelor dinamice ale autovehiculelor folosind senzori optici sau GPS.
Se pot efectua cu aceste sisteme teste de accelerare, teste de frânare, teste de rulare
liberă, teste de maniabilitate, testarea pneurilor, testarea motoarelor, a şasiului şi a suspensiei.
Senzorii optici permit măsurarea directă a vitezei faţă de sol, a unghiurilor de derapare
sau a înălţimii dintre senzor şi sol. Senzorii optici asigură cel mai scurt timp de răspuns.
Senzorul Correvit L-350 (Fig. 3.6) este utilizat pentru măsurarea distanţei, vitezei şi
acceleraţiei pe diferite suprafeţe, uscate sau umede. Se poate conecta direct la PC sau la alte
sisteme de achiziţie.
3.1.3. Erori şi precizie de măsurare la utilizarea dispozitivelor GPS
Timpul necesar pentru ca semnalul de la fiecare satelit să ajungă la receptor este afectat
într-o mică măsură de condiţiile atmosferice, ceea ce afectează precizia ce poate fi realizată
fără corecţii suplimentare. Calculul vitezei pe baza modificării în timp a poziţiei va da un
rezultat însoţit de „zgomot”, ca în Fig. 3.7, stânga; interpolarea valorilor obţinute poate afecta
acurateţea într-o măsură destul de importantă în cazul testării performanţelor autovehiculelor.

Fig. 3.7 –
Viteza calculată
pe baza poziţiei
şi timpului,
respectiv pe
baza efectului
Doppler
Pe de altă parte, când un receptor este în mişcare faţă de sateliţi, această mişcare
determină o deplasare a semnalului. Această mică deplasare poate fi măsurată şi utilizată pentru
calculul vitezei (exemplu în Fig. 3.7, dreapta). La baza acestui calcul se află efectul Doppler,
adică variaţia frecvenţei unei unde emise de o sursă de oscilaţii, dacă aceasta se află în mişcare
faţă de receptor (acelaşi principiu ca în cazul radarului). Prin urmare, este preferabil ca viteza
să fie preluată direct de la dispozitivul GPS (de exemplu prin secvenţele NMEA), atunci când
este posibil, în loc să fie calculată pe baza poziţiilor succesive.
Înregistrări cu receptorul GPS imobil
Prin înregistrarea unei poziţii cu un receptor imobil se poate pune în evidenţă influenţa
obstacolelor şi a condiţiilor atmosterice asupra preciziei coordonatelor punctelor înregistrate.
În Fig. 3.8 sunt rezultatele a două măsurători efectuate cu receptorul GPS 18x-5Hz, ţinut
imobil. Acurateţea raportată de către receptor prin intermediul secvenţelor NMEA (HDOP) a
fost de 0,9 – 1,2 (valori ce indică în general o acurateţe bună). În urma măsurării, conform Fig.
3.8, s-a obţinut o precizie de localizare de 0,342 – 0,475 metri.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

32
Fig. 3.8 – Măsurări cu
receptorul GPS imobil
Punctul cu coordonatele rezultate prin medierea coordonatelor tuturor punctelor
înregistrate este marcat prin cercul roşu. Sensul indicat de săgeţile din Fig. 3.8 arată evoluţia în
timp. A fost determinată o distanţă în plan între cele două puncte mediane de circa 0,11 metri.
Comparaţie între datele colectate cu dispozitivele GPS
În cazul traseelor scurte parcurse, de exemplu, pentru efectuarea testelor de frânare,
demarare sau de rulare liberă, diferenţa de precizie dintre cele două receptoare este importantă,
şi se preferă utilizarea dispozitivului GPS 18x-5Hz. Când înregistrările se fac pe trasee mai
lungi diferenţele dintre înregistrări nu mai sunt semnificative. Pentru aceste situaţii dispozitivul
GPSmap 60CSx este suficient de precis.
În Fig. 3.10 este reprezentată o porţiune dintr-un traseu parcurs, înregistrat cu
receptoarele Vbox şi GPS 18x-5Hz.

Fig. 3.9 – Traseul înregistrat cu GPSmap şi GPS 18x-5Hz
Reprezentarea grafică a vitezei arată diferenţe importante. În ambele cazuri viteza este
cea transmisă de receptor, nu cea calculată pe baza poziţiei. În primul rând, graficul viteză/timp
arată sincronizarea celor două înregistrări, dar înregistrarea făcută cu Vbox are unele abateri
destul de mari. Acestea nu par să fie doar un „zgomot” de înregistrare, ca în Fig. 3.7. În
graficul viteză/spaţiu diferenţele sunt prea mari (peste 5%), şi se datorează erorilor de măsurare
a poziţiei - distanţa între punctele succesive este calculată pe baza poziţiei înregistrate.
Cauza erorilor de poziţionare ale sistemului Vbox este numărul mic de sateliţi vizibili;
Vbox a recepţionat semnal de la 5-6 sateliţi, în timp ce GPS 18x a recepţionat semnal de la 7-8
sateliţi. Înregistrarea s-a făcut în oraş, parţial pe o stradă de tip „canion”, adică mărginită de
blocuri înalte. Dacă eroarea sistemului Vbox este în acest caz explicabilă, în schimb calitatea
recepţiei sistemului GPS 18x este remarcabilă.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

33

Fig. 3.10 – Traseu înregistrat cu Vbox şi GPS 18x simultan, Viteza în funcţie de timp (sus) şi
de spaţiu (jos), măsurată cu Vbox (negru) şi DS-5 (albastru)
3.1.4. Autovehicule utilizate la colectarea datelor
Caracteristicile autovehiculelor utilizate în procesul de colectare a datelor sunt
prezentate în Tabelul 3.3.
Tabelul 3.3 – Caracteristicile autovehiculelor

Autovehiculul 1 Autovehiculul 2 Autovehiculul 3
Model
Renault Megane II Ford Focus Suzuki Jimny
Motor
1.5 dCi (diesel)
- cilindree: 1461 cm
3

- P
max
: 60 kW
- M
max
: 185 Nm
1.8l TDCi, 85 kW
(diesel)
M13A (benzină)
- cilindree: 1298 cm
3

- P
max
: 59 kW/6000 rpm
- M
max
: 110 Nm/4100
rpm
Dimensiuni
- Masa: 1205 kg
- Lungime: 4.209 m
- Lăţime: 1.777 m
- Înălţime: 1.458 m
- Suprafaţa frontală:
2.14 m
2

- Cx: 0.35
- Masa: 1213 kg
- Lungime: 4230 m
- Lăţime: 1702 m
-
Înălţime: 1470 m

-
Suprafaţa frontală:
2.1 m
2
-
Cx: 0.29

- Masa (gol): 1060 kg
- Lungime: 3.625 m
- Lăţime: 1.600 m
- Înălţime (gol): 1.670 m
- Ampatament: 2.25 m
-
Supr. frontală: 2.26 m
2
Rapoarte de
transmitere
- treapta 1: 3.73
- treapta a 2-a: 2.05
- treapta a 3-a: 1.32
- treapta a 4-a: 0.97
- treapta a 5-a: 0.76
- reductor central:
3.73

- treapta 1: 3.667
- treapta a 2-a: 2.048
- treapta a 3-a: 1.345
- treapta a 4-a: 0.921
- treapta a 5-a: 0.705
- mers înapoi: 3.727
- reductor central: 3.41

- treapta 1: 4.425
- treapta a 2-a: 2.304
- treapta a 3-a: 1.674
- treapta a 4-a: 1.19
- treapta a 5-a: 1.0
- mers înapoi: 5.151
- cutie de transfer:
o Hi: 1.0;
o Lo: 2.0
- Reductor central: 4.3
Pneuri
195/65R15 185/65R14 205/70R15

Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

34
3.2. METODE DE COLECTARE ŞI PRELUCRARE A DATELOR
Pentru măsurarea performanţelor dinamice ale unui autovehicul, indiferent de aparatura
utilizată, este necesară instalarea acesteia la bordul autovehiculului şi colectarea datelor în
timpul deplasării.
Datele de trafic se pot culege fie utilizând aparatura instalată la bordul unui autovehicul
în deplasare (vehicul martor), fie folosind echipamente fixe, instalate pe marginea drumurilor.
Fig. 3.11 – Schema
procesului de achiziţie şi
prelucrare a datelor
Procesul de achiziţie şi prelucrare a datelor este prezentat schematic în Fig. 3.11. Etapa
de colectare a datelor este cuprinsă în cele două blocuri din prima coloană şi constă în aplicarea
metodei vehiculului martor. Etapa de pre-procesare a datelor este cuprinsă în blocurile din
coloana din mijloc.
3.2.1. Metoda vehiculului martor
Metoda preferată pentru înregistrarea datelor este metoda vehiculului martor. Vehiculul
martor este un vehicul participant la trafic pe care este instalată aparatura de achiziţie a datelor.
Este important ca vehiculul martor să aibă un comportament similar cu al majorităţii
vehiculelor din trafic, pentru ca datele înregistrate să fie cât mai reprezentative. Datele sunt
preluate de la receptoare GPS, dar pot fi citite şi prin interfaţa OBD2.
Printre avantajele utilizării vehiculului martor pot fi amintite:
- nu sunt necesare echipamente instalate în diferite puncte ale traseului parcurs (radar,
buclă inductivă, camere video);
- vitezele sunt înregistrate pe toată lungimea traseului, nu doar într-un punct de pe
traseu (ca în cazul senzorilor de viteză externi);
- se pot determina şi acceleraţiile, întrucât înregistrarea se face în timp;
- timpul necesar pentru colectarea datelor pe trasee diferite este mai mic.
Pregătirea vehiculului martor constă în instalarea echipamentelor de achiziţie a datelor.
În cazul receptoarelor GPS, în funcţie de tipul receptorului, instalarea cea mai complexă constă
în aşezarea antenei magnetice pe acoperişul vehiculului, conectarea la calculator şi pornirea
aparatelor şi a aplicaţiilor.
3.2.2. Metode de colectare şi analiză a datelor în vederea stabilirii
unor cicluri de deplasare de referinţă
În principiu, stabilirea ciclurilor de deplasare implică [2]:
- înregistrarea condiţiilor de deplasare cu ajutorul unuia sau mai multor vehicule
echipate cu aparatură de colectare a datelor;
- analiza datelor colectate în scopul descrierii/caracterizării condiţiilor de deplasare;
- dezvoltarea unuia sau mai multor cicluri reprezentative pentru condiţiile existente pe
baza datelor înregistrate.
Colectarea datelor necesare pentru determinarea unui ciclu de deplasare se rezumă la
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

35
înregistrarea evoluţiei vitezei în funcţie de timp şi prelucrarea statistică a datelor, pentru
identificarea unei secvenţe tipice.
În urma eforturilor repetate de colectare a datelor respective, au fost stabilite două
metode principale [71] (aparatura necesară este diferită pentru fiecare metodă):
- montarea aparaturii pe un vehicul urmăritor;
- montarea aparaturii pe un vehicul martor.
Viteza poate fi citită prin interfaţa OBD2 sau prin intermediul unor senzori de turaţie. O
metodă modernă de înregistrare a comportamentului vehiculului martor este prin utilizarea
sistemului de poziţionare globală, GPS (2.2) (instalate pe vehiculele martor).

Fig. 3.12 – Pulsuri de deplasare, parte a unei
secvenţe de deplasare (grafic viteză/timp);
exemplu preluat din [53] (speed=viteză;
time=timp; driving pulse=puls de deplasare)
Pe lângă variaţia în timp a vitezei, trebuie determinaţi parametrii globali ai ciclului de
deplasare, adică lungimea traseului, durata de parcurgere a acestuia, viteza maximă şi viteza
medie. Pentru a putea identifica o secvenţă reprezentativă a ciclului este, de asemenea, util să
se cunoască acceleraţia şi respectiv deceleraţia medie a secţiunii respective.
Având colectate datele reale de deplasare, o problemă importantă şi dificilă este
identificarea unei secvenţe reprezentative, care să poată fi asociată ciclului de deplasare pentru
zona studiată (oraş, autostradă, etc.). O metodă eficientă constă în utilizarea logicii fuzzy [53].
În principiu, înregistrările efectuate pe fiecare traseu sunt împărţite în secvenţe relativ scurte,
care să poată fi comparate între ele. Aceste secvenţe, reprezentate grafic (viteză/timp), sunt
similare unor pulsuri de semnal fiind denumite pulsuri de deplasare (Fig. 3.12).
Graficul vitezei în funcţie de timp, ca reprezentare a parcurgerii unui traseu, este o serie
secvenţială de „pulsuri” izolate, fiecare reprezentând deplasarea vehiculului între două opriri.
Fiecare puls este caracterizat de lungimea segmentului respectiv de drum şi viteza medie de
parcurgere a acestuia.
Se poate stabili un şablon şi se verifică în ce măsură fiecare puls de deplasare se
încadrează în acel şablon. Dacă se dovedeşte că pe baza şablonului ales nu se poate identifica
un ciclu reprezentativ pentru cele mai multe deplasări (trasee) analizate, şablonul se modifică.
3.2.3. Algoritm pentru evaluarea cinematicii din date GPS
Datele primare de care se dispune ca urmare a utilizării receptoarelor GPS sunt: timpul,
longitudinea, latitudinea şi altitudinea. Algoritmul realizat, descris amănunţit în [84],
transformă mai întâi valorile din coordonatele globale ale elipsoidului de rotaţie prin care este
reprezentat Pământul (WGS84) în coordonate locale x,y,z.
Prin aceasta devine posibilă vizualizarea traiectoriei tridimensionale a vehiculului prin
unirea tuturor punctelor succesive înregistrate. Sortarea acestor serii de coordonate în funcţie
de momentele de timp asociate punctelor dă posibilitatea cunoaşterii sensului de deplasare pe
traiectorie.
Pentru calculul vitezei şi acceleraţiei, în apropierea unui punct oarecare P
0
, traiectoria
vehiculului este aproximată cu un arc de cerc ce trece prin acesta - fig. 3.13. Pentru un calcul
rapid, se consideră un cerc C
3
ce trece prin trei puncte consecutive (anterior, curent şi următor,
adică P
-1
, P
0
, P
+1
). Acest cerc de aproximare a traiectoriei poate fi înlocuit de un cerc C
5
de
aproximare (regresie), care nu va trece prin puncte, ca în primul caz, ci printre puncte.
Ponderea cu care punctele influenţează poziţia cercului depinde de depărtarea în timp faţă de
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

36
punctul central, respectând regula de regresie Cebîşev.

Fig. 3.13 – Schemă pentru exemplificarea
algoritmilor de calcul al vitezei şi acceleraţiei
pe baza poziţiilor succesive ale vehiculului
Pe baza acestei estimări a traiectoriei se obţin apoi cu uşurinţă viteza şi acceleraţia ce
corespund punctului central P
0
: mărimea vitezei v se obţine prin derivarea spaţiului parcurs;
direcţia vitezei este tangentă la cerc în punctul central, iar sensul se cunoaşte; vectorul
acceleraţie tangenţială are acelaşi suport ca viteza şi mărimea sa a
x
se obţine derivând mărimea
vitezei; vectorul acceleraţie centripetă este perpendicular pe vectorul viteză (e orientat din P
0

spre centrul cercului) şi are mărimea a
y
= v
2
/R, unde R este raza cercului (raza de curbură a
traiectoriei); acceleraţia totală se obţine prin însumarea vectorială a celor două componente.
3.2.4. Determinarea parametrilor dinamici prin rulare liberă
Metoda rulării libere (coast-down) este o metodă experimentală care permite verificarea
stării tehnice generale a unui autovehicul. Permite evidenţierea unor anomalii în funcţionarea
autovehiculului. Testul rulării libere constă în aducerea autovehiculului la o viteză impusă,
punerea pe liber a cutiei de viteze şi înregistrarea timpului şi spaţiului necesare rulării
autovehiculului până la oprire pe o porţiune de drum drept şi orizontal, în lipsa vântului. Proba
se efectuează de câte două ori, dus-întors. Diferenţe mari între distanţele de rulare liberă
obţinute sau între acestea şi cele indicate de fabricant arată o funcţionare defectuoasă a
sistemelor de frânare, direcţie, rulare sau transmisie, defecţiuni ce trebuie remediate.
Dacă pe durata rulării libere se înregistrează suplimentar şi evoluţia vitezei instantanee
(eventual şi a acceleraţiei instantanee) în funcţie de timp, proba de rulare liberă poate fi folosită
şi pentru estimarea coeficientului rezistenţei aerodinamice, coeficientului rezistenţei la rulare
sau a pierderilor de putere în transmisie.
Procedura este următoarea:
- se accelerează autovehiculul la o viteză oarecare (suficient de mare pentru a putea
efectua un număr suficient de măsurări);
- se pune maneta de schimbare a treptei de viteză în poziţia neutră permiţând
autovehiculului să ruleze liber pe o porţiune de drum drept, fără denivelări şi orizontal
(preferabil fără condiţii de vânt);
- se măsoară duratele de timp corespunzătoare scăderii vitezei cu o treaptă fixă (de
exemplu la intervale de 10 km/h), iar datele se scriu într-un tabel.
Deoarece există două surse de erori (erori datorate aparatului de măsură şi erori datorate
operatorului, este preferabil să se efectueze citiri cât mai precise şi să se utilizeze metode
avansate de monitorizare a vitezei (roata a cincea, dispozitive optice, GPS).
Punctul de pornire este ecuaţia generală de mişcare. Plecând de la aceasta, se poate scrie
expresia deceleraţiei astfel:
o m
F F
a d
a r
+
= ÷ = (eq. 3.1)
Întrucât, fiind în rulare liberă, nu se transmite moment la roată prin transmisia
autovehiculului şi nu există nici forţă de demarare sau frânare.
Rezistenţa la rulare este:
) cos(o · · = G f F
r
de unde: v f f f v f f f · · + = · + =
1 0 0 1 0
) 1 ( (eq. 3.2)
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

37
Rezistenţa aerodinamică:
2
2
1
v S c F
x a
· · = p (eq. 3.3)
f – coeficientul de rezistenţă la rulare,
dependent de viteză
G=mg – greutatea autovehiculului
α – unghiul pantei (înclinarea drumului)
ρ – densitatea aerului
c
x
– coeficientul de rezistenţă aerodinamică
S – suprafaţa frontală a autovehiculului
v – viteza autovehiculului.
Exprimând deceleraţia în funcţie de viteză se obţine:
2 1 0 0
2
v
m
S c
v
g f f g f
d
x
o
p
o o
· ·
+
· ·
+
·
= (eq. 3.4)
Pe de altă parte, se poate defini un polinom de gradul doi care să aproximeze cât se
poate de bine măsurătorile:
2
2 1 0
v c v c c d · + · + = (eq. 3.5)
Astfel se poate determina coeficientul de rezistenţă aerodinamică c
x
şi, respectiv,
coeficienţii de rezistenţă la rulare f
0
, f
1
:
S
m
c c
x
·
=
p
o 2
2

g
c f
o
0 0
=
g f
c f
·
=
0
1 1
o
(eq. 3.6)
În concluzie, pentru a determina coeficienţii de rezistenţă la rulare şi de rezistenţă
aerodinamică, este necesar să fie determinaţi coeficienţii unui polinom de ordinul 2. Se poate
utiliza metoda regresiei polinomiale. Problema se poate rezolva cu ajutorul programelor de
calcul statistic sau printr-o funcţie proprie care să implementeze algoritmul de regresie.
Condiţia de bază este: ( ) ( ) . min
2
1
= ÷
¯
=
n
i
i i
y x y (eq. 3.7)
Această condiţie duce la un sistem de n+1 ecuaţii care poate fi rezolvat cu ajutorul
algoritmului de eliminare Gauss.
O altă metodă de determinare empirică a coeficientului de rezistenţă aerodinamică şi a
coeficientului de rezistenţă la rulare este cea descrisă în [126], sau metoda Bosch.
Această metodă presupune, de asemenea, că vehiculul rulează liber pe un drum drept,
fără vânt. Se măsoară timpul necesar pentru scăderea vitezei cu o anumită valoare, de la două
valori iniţiale diferite: pentru viteze mari şi pentru viteze mici. Pe baza acestor valori se
calculează deceleraţiile medii, apoi se utilizează relaţiile empirice de mai jos pentru calculul
coeficienţilor c
x
şi f. Astfel, notând cu v
a1
şi v
a2
vitezele iniţiale, şi cu v
b1
şi v
b2
vitezele finale,
intervalele de timp necesare pentru scăderea vitezei vor fi t
1
şi t
2
:
2
1 1
1
b a
v v
v
+
=
2
2 2
2
b a
v v
v
+
= (eq. 3.8)
Deceleraţiile medii a
1
şi a
2
vor fi:
1
1 1
1
t
v v
a
b a
÷
=
2
2 2
2
t
v v
a
b a
÷
= (eq. 3.9)
Formulele empirice pentru determinarea coeficientului de rezistenţă aerodinamică şi a
coeficientului de rezistenţă la rulare:
( )
( )
2
2
2
1
2 1
6
v v A
a a m
c
x
÷ ·
÷ · ·
=
( )
( )
2
2
2
1
3
2
2 1
2
1 2
10
2 . 28
v v
v a v a
f
÷ ·
· ÷ · ·
= (eq. 3.10)
unde:
m = masa vehiculului; A = suprafaţa frontală a vehiculului.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

38
4. SOLUŢII PENTRU STUDIUL COMPORTAMENTULUI
AUTOVEHICULELOR
4.1. SISTEM PROPRIU DE ACHIZIŢIE A DATELOR PRIN GPS
Pe baza receptorului Garmin GPS 18x-5Hz [123] a fost realizat un instrument propriu
destinat analizei comportamentului dinamic al autovehiculului (numit DS-5). Acest sistem are
două componente principale: echipament (hardware) şi program (software). Echipamentul este
compus din receptorul GPS, un calculator (mini-notebook sau tablet-PC) şi interfaţa de
conectare (RS232-USB). Programul este o aplicaţie stand-alone realizată în limbajul Delphi şi
realizează funcţiile de achiziţie a datelor şi înregistrare a acestora în fişiere de tip text.

Fig. 4.1 –
Sistemul complet
de achiziţie bazat
pe GPS 18x-5Hz
4.1.1. Echipamentul DS-5 - hardware
Sistemul este compus din receptorul GPS 18x-5Hz, un calculator (notebook), cablu de
adaptare RS232 – USB (notebook-urile de mici dimensiuni nu sunt prevăzute cu interfaţă
RS232) şi, dacă este cazul, un sistem de alimentare de la priza de 12 V a autovehiculului.
Dispozitivul GPS 18x-5Hz nu este prevăzut cu un conector standard, ci cu un mini-
conector utilizat de Garmin pentru testare, care trebuie înlăturat pentru a putea conecta firele
conform schemei din Fig. 4.2. Alimentarea se realizează prin una din interfeţele USB ale
calculatorului, printr-un conector standard.
Fig. 4.2 – Schema de conectare a
dispozitivului GPS 18x-5Hz la
calculator [123]
S-a optat pentru utilizarea calculatoarelor de mici dimensiuni şi cu putere de calcul
suficientă pentru a rula programul de achiziţie a datelor (de ex. mini-notebook Asus Eee).
O importanţă deosebită o are rata de transfer a datelor prin interfaţa serială. Pentru a
asigura recepţia tuturor informaţiilor la intervale de 0.2 secunde, rata de transfer trebuie să fie
de 19200 bauds. Nu trebuie preluate toate secvenţele NMEA pe care le transmite receptorul
GPS [122], deoarece rata de achiziţie de 5 Hz poate fi afectată (se reduce la 2.5 Hz).
Modul în care rata de transfer selectată la configurarea dispozitivului poate afecta
volumul de date recepţionate de la dispozitiv (lungimea secvenţei recepţionate) rezultă prin
împărţirea numărului de caractere de transmis la numărul de caractere transmise pe secundă.
Rata de transfer necesară (bauds) mai depinde şi de numărul maxim de caractere pentru fiecare
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

39
secvenţă NMEA.
Secvenţele NMEA care trebuie preluate de la receptorul GPS sunt: $GPRMC (include
date de poziţie, viteză în noduri, timp), $GPGGA (date de poziţie 3D şi acurateţe - calitatea
semnalului, numărul de sateliţi) şi $GPVTG (orientare şi viteză faţă de sol în noduri şi km/h).
Numărul maxim de caractere de transmis este 194. În acest caz este necesară o rată de transfer
de 2400 bauds pentru a transmite o înregistrare pe secundă, iar pentru a transmite 5 înregistrări
pe secundă (5 x 194 = 970 caractere) este necesară o rată de 19200 bauds.
O soluţie pentru reducerea ratei de transfer necesare ar fi utilizarea secvenţei $GPRMV
în loc de $GPVTG, obţinând componentele vitezei 3D pe direcţiile Nord, Est şi pe verticală,
urmând ca vitezele longitudinală şi laterală să fie calculate prin software (având direcţia de
deplasare calculată pe baza înregistrărilor precedente), sau renunţarea la $GPRMC şi preluarea
tuturor datelor de poziţie şi timp din $GPGGA. Aceste alternative vor putea fi luate în
considerare în cazul utilizării unui receptor cu o rată de actualizare a datelor mai mare, de
exemplu de 10 Hz.
Pe scurt, datele utile preluate de la receptor sunt: timpul (cu o rată de 0.2 secunde şi
precizia dată satelit), latitudinea, longitudinea (ambele în grade, cu precizie de 7 zecimale),
altitudinea (precizie de 0.1 metri) şi viteza (precizie de 0.01 km/h).
4.1.2. Programul DS-5 – software
Pentru achiziţia, prelucrarea şi salvarea datelor recepţionate cu ajutorul sistemului DS-5
(bazat pe GPS 18x-5Hz) a fost elaborat un program special, folosind mediul de dezvoltare
Borland Delphi. A fost ales acest mediu de programare deoarece dispune de obiecte dedicate
realizării interfeţei cu utilizatorul deosebit de flexibile. În plus, sunt disponibile biblioteci de
funcţii predefinite pentru diferitele tipuri de aplicaţii, inclusiv programarea interfeţei seriale.

Fig. 4.3 – Interfaţa programului de achiziţie a datelor GPS
Principalele zone din interfaţa cu utilizatorul sunt:
- Data – afişarea în timp real a datelor recepţionate de la senzorul GPS;
- Quality – informaţii despre calitatea semnalului;
- NMEA Strings – secvenţele NMEA preluate de la senzorul GPS; aceste şiruri sunt
afişate pentru a avea un control suplimentar al corectitudinii datelor, în etapa de
dezvoltare a programului;
- Zona grafică (zona albă din dreapta) – este reprezentat în timp real graficul vitezei;
- Zona de marcare (stânga-jos) – cuprinde butonul „Mark point”, prin apăsarea căruia
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

40
se înregistrează poziţia curentă şi câmpul de editare „GEAR”, unde se poate introduce
treapta de viteză (caractere numerice, de la 0 până la 6);
- Zona de control (stânga-sus) – butoanele pentru configurare, conectarea la senzorul
GPS şi pornirea/oprirea înregistrării.
Datele sunt înregistrate în fişiere de tip text.
4.1.3. Comparaţie între receptoarele GPS utilizate
O analiză multicriterială poate ajuta la evaluarea comparativă a receptoarelor GPS
utilizate. Criteriile alese pentru analiză sunt cele din Tabelul 4.1.
Notele s-au acordat în funcţie de performanţele receptoarelor. Sensibilitatea receptorului
sistemului Vbox a fost notată la fel cu cea a receptorului GPS 18x-5Hz deoarece, chiar dacă
experimental s-a constatat că Vbox are o sensibilitate mai mică, acesta poate înregistra poziţia
cu o acurateţe mai mare a coordonatelor (8 zecimale faţă de 7, în cazul receptorului GPS 18x).
În final s-au obţinut punctajele din Tabelul 4.1. Deşi diferenţa este foarte mică faţă de
poziţia a treia (Vbox), se remarcă pe primele două poziţii cele două sisteme realizate cu GPS
18x-5Hz (153.88 puncte pentru varianta cu mini-notebook Asus Eee şi respectiv 152.62 puncte
pentru varianta cu tablet-PC).
Concluzia este că sistemul DS-5 bazat pe receptor GPS 18x-5Hz este cel mai potrivit
pentru aplicaţii de analiză a comportamentului autovehiculelor, în special pentru teste de
dinamică pe distanţe scurte.
Această concluzie nu exclude faptul că fiecare din celelalte receptoare poate fi cel mai
potrivit pentru achiziţia datelor în anumite condiţii.
Tabelul 4.1 – Analiza multicriterială a caracteristicilor sistemelor GPS utilizate
4.2. APLICAŢIE SOFTWARE CAD PENTRU PRELUCRAREA
DATELOR GPS
4.2.1. Descrierea programului
Aplicaţia de prelucrare a datelor este de fapt o colecţie de funcţii AutoLisp. Aceste
funcţii pot fi apelate fie dintr-un meniu sau toolbar personalizat (exemple în Fig. 4.4), fie scrise
direct în linia de comandă.
Codul sursă al aplicaţiei este stocat în mai multe fişiere, de tip lsp (cod sursă Lisp) şi
mns (meniu de comenzi). Fişierele aplicaţiei totalizează aproape 15.000 de linii de cod sursă.
Funcţiile pot fi grupate în următoarele categorii:
- instrumente generale (funcţii utilitare), stocate într-un fişier separat (alisp_util.lsp);
- funcţii de manipulare a datelor suplimentare (metadata), în fişierul alisp_data.lsp;
- funcţii de citire şi prelucrare a datelor GPS (în fişierul principal, gps.lsp);
- funcţii de prelucrare grafică a datelor (în fişierul principal, gps.lsp).
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

41

Fig. 4.4 - Toolbar-uri din interfaţa aplicaţiei
Lisp de prelucrare a datelor
Datele preluate de la receptoarele GPS conţin informaţii despre traseul parcurs,
reprezentat grafic prin puncte şi linii. Datele suplimentare (metadata) stocate pentru fiecare
punct includ coordonatele geografice, altitudinea, timpul, viteza, acceleraţia longitudinală,
identificatorul traseului şi identificatorul punctului. Viteza este citită de la receptorul GPS când
este posibil, sau calculată pe baza informaţiilor de poziţie şi timp.
Rezultatele calculelor efectuate cu ajutorul funcţiilor programului sunt, de asemenea,
stocate ca metadata. Reprezentările grafice se fac pe baza informaţiiloe alocate punctelor din
traseele selectate şi este posibilă păstrarea unei conexiuni între punctele din grafic cu cele din
desenul traseului.
Cu cât numărul de puncte prin care este reprezentat un traseu este mai mare şi cu cât
sunt mai multe informaţii stocate ca metadata pentru fiecare punct, cu atât este ocupată mai
multă memorie şi timpul necesar pentru fiecare operaţie este mai mare.
Pentru a reduce timpul de prelucrare, când nu este necesară păstrarea asociativităţii între
punctele de pe traseu şi cele de pe grafic, se preferă reprezentarea graficelor ca polilinii şi
recalcularea valorilor pentru fiecare vertex al poliliniei pe baza scării de reprezentare şi a
punctului de origine.
Aplicaţia a fost scrisă pentru AutoCAD şi a fost testată şi utilizată în acest mediu, dar
este compatibilă parţial şi cu clone ale acestuia, cum sunt GstarCAD sau ZwCAD. O problemă
la testarea aplicaţiei în GstarCAD şi ZwCAD a fost timpul de execuţie al funcţiilor care
lucrează cu datele suplimentare asociate entităţilor geometrice. Portabilitatea programelor
AutoLISP nu a fost însă un scop la elaborarea lor.
S-a preferat utilizarea limbajului AutoLISP pentru scrierea programului deoarece, spre
deosebire de ARX sau VBA, se pot apela funcţii native sau definite de utilizator direct în linia
de comandă şi, de asemenea, pot fi efectuate interogări pentru aflarea valorilor variabilelor
(avantajele limbajelor interpretate).
4.2.2. Utilizarea programului AutoLisp (diGPS)
Primul pas constă în încărcarea aplicaţiei (încărcarea codului din fişierele aplicaţiei în
memorie). Aceasta se realizează cu ajutorul funcţiei Lisp standard load, astfel:
Command: (load „digps”)
Preluarea datelor înregistrate cu dispozitivele GPS
În funcţie de dispozitivul GPS utilizat pentru înregistrarea datelor pot exista mai multe
tipuri de fişiere. Funcţia apelată pentru citirea datelor depinde de tipul şi formatul fişierului.
Cazul cel mai general este cel al formatului GPX, utilizat pentru salvarea datelor de
către dispozitivele Garmin (cum este GPSmap 60CSx). În acest caz încărcarea datelor se face
în doi paşi. Primul pas este încărcarea şi parcurgerea fişierului GPX pentru recunoaşterea
traseelor înregistrate. Se utilizează comanda (definită în cadrul aplicaţiei) _gps_get_gpx. Pentru
citirea datelor fiecărui traseu se foloseşte comanda _gps_get_gpx_track; traseul se identifică
prin numărul său de ordine din listă.
Pentru citirea datelor înregistrate cu Vbox se foloseşte o altă funcţie, read_vbo. Sistemul
Vbox poate fi configurat pentru o anumită frecvenţă de achiziţie, iar la încărcarea fişierului vbo
pot fi eliminate o parte din puncte, prin introducerea unui parametru.
În cazul datelor înregistrate cu dispozitivul Holux M-241, se citeşte un fişier cu extensia
txt. Comanda este _gps_get_txt. Lista de date încărcată în memorie este similară cu cea creată
pentru înregistrările din fişiere GPX.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

42
Tot din fişiere txt se extrag datele înregistrate cu sistemul propriu DS-5, folosind aceeaşi
comandă ca pentru datele înregistrate cu dispozitivul Holux - _gps_get_txt. Exemplu:
Command: _gps_get_txt
Command:
Command: (length lista)
469
Command: (nth 1 lista)
(25.3177 45.5749 856.9 „Day” „10” „03” „13:54:21.4” „2009” „0000.69” „07”)
Pentru înregistrările efectuate cu sistemul DS-5, în listă apar date suplimentare: viteza
citită direct de la receptor şi numărul de sateliţi vizibili.
Reprezentarea grafică a traseului parcurs
Pentru a reprezenta grafic traseul, indiferent de dispozitivul utilizat pentru înregistrare,
se foloseşte aceeaşi comandă: _gps_draw_track. În continuare programul va cere introducerea
unui identificator al traseului, care este o variabilă de tip text, şi traseul este desenat folosind
entităţi de tip punct (POINT) şi linie (LINE). Un exemplu de traseu desenat şi un detaliu din
acesta sunt date în Fig. 4.5.
Pentru citirea datelor asociate fiecărei entităţi geometrice se poate folosi o comandă
definită în cadrul aplicaţiei (comanda RENT – Read ENTity).

Fig. 4.5 - Exemplu de traseu înregistrat cu
dispozitiv GPS, reprezentat în AutoCAD,
şi detaliu (figura din dreapta)
Exemplu pentru entităţile de tip POINT:
Command: rent
Select object: ((„vxk” . 44.31) („type” . „gps_point”) („Time” „03” „20”
„2010” „12:57:28.4”) („Long” . 25.6258) („line2” . „8830”) („line1” .
„881B”) („Lat” . 45.6509) („id_traseu” . „1”) („id_point” . 1579) („Alt” .
587.6) („accx” . 0.0972222))
Command:
Pot fi reprezentate grafic vitezele şi acceleraţiile ca în Fig. 4.6. Pentru acceleraţiile
laterale culoarea verde reprezintă viraj la stânga, iar culoarea magenta reprezintă un viraj la
dreapta. Lungimea şi orientarea fiecărui vector sunt calculate în funcţie de direcţia de deplasare
şi viteza, respectiv acceleraţia în punctul respectiv.

Fig. 4.6 -
Reprezentarea grafică a
vitezelor instantanee
(stânga) şi acceleraţiilor
(dreapta) în punctele
unui traseu
În exemplul din Fig. 4.7 viteza instantanee este reprezentată sub formă de segmente
verticale. Lungimea fiecărui segment este dată de valoarea vitezei în punctul de origine al
segmentului, punct care aparţine traseului analizat. Datele asociate unui traseu pot fi exportate
în format gpx sau txt pentru a fi prelucrate apoi în alte programe.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

43

Fig. 4.7 - Reprezentarea grafică 3D a vitezelor instantanee pe un traseu şi a altitudinii
Prelucrarea grafică a datelor
Funcţiile de prelucrare grafică se folosesc pentru citirea datelor dintr-un traseu, trasarea
graficelor şi extragerea informaţiilor din grafice. Datele unui traseu sunt păstrate în memoria
volatilă după ce traseul a fost desenat, până când este desenat un alt traseu sau desenul
AutoCAD este închis. Dacă se doreşte revenirea la un traseu sau dacă se redeschide un desen
mai vechi, trebuie reîncărcate datele în memorie. Pentru aceasta se foloseşte funcţia
get_list_from_track.
Exemplu:
Command: (get_list_from_track)
Selectati traseul:
(<Entity name: 7ebbc458> (549694.0 460736.0 0.0)) Sorting...3351
Rezultatul este crearea unei liste formate din mai multe sub-liste de forma
(nume_entitate (lista_coordonate)), numele fiind creat automat de AutoCAD (Entity name), iar
coordonatele sunt coordonatele x,y,z ale fiecărui punct.
Funcţiile prezentate în acest subcapitol şi alte funcţii utilitare dezvoltate în cadrul
aplicaţiei, împreună cu comenzile AutoCAD şi funcţiile AutoLISP standard asigură un
instrument complex de prelucrare a datelor colectate cu ajutorul dispozitivelor GPS.
4.3. SOLUŢIE DE INTEGRARE CAD/PLM FOLOSIND
PROTOCOLUL WEBDAV
O soluţie PLM facilitează colaborarea între toţi participanţii la elaborarea unui produs,
prin instrumentele care o compun. În structura oricărei soluţii PLM, un element ce nu poate să
lipsească este reţeaua (Fig. 4.8). Disponibilitatea reţelei globale (Internet) a facilitat apariţia
ingineriei colaborative şi a soluţiilor PLM, uşurând, de asemenea, comunicarea între companii.
În acest cadru, este esenţială rezolvarea transferului de informaţii (fişiere) între sistemele
implicate (servere şi calculatoare ale utilizatorilor).
Structura ce stă la baza ingineriei colaborative, prezentată schematic în Fig. 4.8, a stat şi
la baza identificării soluţiei de integrare CAD/PLM/GPS din cadrul acestei teze. Elementele
principale sunt: achiziţie de date, server, calculator client, metadata (date ce descriu alte date,
în acest caz proprietăţi asociate fişierelor transferate).

Fig. 4.8 -
Ingineria colaborativă facilitată
de existenţa reţelei globale
(Internet)

Un sistem CAD/PLM elementar trebuie să cuprindă, printre altele, următoarele:
- un protocol de comunicare între sistemele client şi sistemul server;
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

44
- software client pentru implementarea protocoalelor – bibliotecă de funcţii;
- aplicaţie software integrată în sistemul CAD al utilizatorului, care să folosească
biblioteca de funcţii de la punctul precedent, scrisă într-un limbaj suportat de către
sistemul CAD respectiv.
Pentru realizarea caracteristicilor cheie ale unui sistem integrat CAD/PLM a fost testată
utilizarea protocolului WebDAV, prezentat, de asemenea, în subcapitolul 2.1.2.
4.3.1. Implementarea protocolului WebDAV
Schema de principiu a unui sistem ce foloseşte o aplicaţie CAD care implementează
protocolul WebDAV este dată în Fig. 4.9.
În spaţiul virtual (web) sunt disponibile multe biblioteci de funcţii open-source care
implementează funcţiile WebDAV. Majoritatea acestora sunt scrise în limbajul Java. Întrucât
cele mai multe sisteme CAD au interfeţe de programare a aplicaţiilor în limbajul C sau C++,
este preferabilă utilizarea unor funcţii scrise în C/C++. Biblioteca de funcţii care satisface acest
criteriu, identificată ca bibliotecă de tip open-source, este biblioteca Neon.
Neon este o bibliotecă software gratuită, open-source, de funcţii client scrise în limbajul
C, ce implementează protocolul HTTP şi protocolul WebDAV. Dintre caracteristicile sale sunt:
- interfaţă de programare de nivel înalt pentru operaţiile de bază HTTP şi WebDAV
(GET, MOVE, DELETE, etc.);
- interfaţă de nivel jos (mai apropiat de codul maşină sau de un protocol de reţea de
layer 3) pentru nucleul de cerere/răspuns HTTP;
- suport pentru autentificare, inclusiv metodele de autentificare Basic şi Digest;
- suport pentru SSL/TLS folosind Open SSL sau GnuTLS; oferă un nivel de
abstractizare pentru verificarea certificatelor de server, manipularea certificatelor de
client, şi examinarea proprietăţilor certificatelor;
- interfaţă abstractă pentru interpretarea XML folosind bibliotecile libxml2 sau expat, şi
interfeţe pentru simplificarea manipulării corpurilor răspunsurilor HTTP în format
XML;
- suport pentru metadate WebDAV, interfeţe pentru PROPFIND şi PROPPATCH
pentru simplificarea manipulării proprietăţilor.

Este important de menţionat că biblioteca Neon nu implementează extensiile
protocolului WebDAV – DeltaV şi DASL. Biblioteca Neon are două dezavantaje:
- este scrisă în limbajul C, dar ar fi preferabilă utilizarea unei biblioteci de funcţii C++;
- nu implementează metodele extensiilor DeltaV şi DASL, pentru gestiunea versiunilor
şi respectiv pentru căutarea resurselor pe server.
Pentru eliminarea acestor neajunsuri, au fost adăugate noi funcţii bibliotecii Neon şi a
fost elaborată o bibliotecă C++ (un wrapper C++) ce are la bază funcţiile C din biblioteca
originală. Principalele modificări aduse bibliotecii Neon constau în adăugarea de suport pentru
metodele REPORT şi SEARCH.
Biblioteca NeonPlus este în principiu un obiect C++, cu proprietăţile, constructorul şi
metodele sale. Este definită o clasă (obiect C++) numită WebdavDlg, adică un dialog WebDAV
(între client şi server). Metodele definite în biblioteca NeonPlus pot fi apelate din aplicaţii
Fig. 4.9 – Schema de principiu a unei
aplicaţii de integrare CAD/PLM prin
WebDAV [23]
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

45
dezvoltate pentru diferite platforme CAD care includ o interfaţă de programare (API) pe bază
de C++. Astfel sunt sistemele Unigraphics/NX, Pro/Engineer, Catia, Inventor şi AutoCAD.
Pentru utilizarea bibliotecii NeonPlus într-o aplicaţie CAD, scrisă în C++, indiferent de
API-ul utilizat, este necesară apelarea în context a liniilor de cod următoare (exemplu pentru
crearea unei noi colecţii pe server):

/* MKCOL DIALOG -------------------------------------------*/
int Mkcol_put ( ……) //parametrii depind de API
{
… … … … //cod dependend de API
WebdavDlg *dlg;
dlg = new WebdavDlg(user_name, user_pwd, server_path); // parametrii …
//create a new collection: (name given by dialog)
… … … … //cod dependend de API
dlg->Mkcol(coll);
delete dlg;
… … … … //cod dependend de API
return (… …); //parametrii depind de API
} // Mkcol

Aceeaşi bibliotecă de funcţii poate fi utilizată la elaborarea unui program independent
de CAD (un program executabil, stand-alone) destinat transferului de fişiere pe/de pe serverul
WebDAV, direct din sistemul de operare. Un asemenea program este util pentru stocarea pe
server a rezultatelor testelor, înainte de prelucrarea lor într-un mediu CAD.
O practică uzuală este redefinirea unor comenzi ale sistemului CAD gazdă, astfel încât
să implice apelarea metodelor WebDAV corespunzătoare. De exemplu, comanda „open”,
utilizată de regulă pentru deschiderea unui nou fişier (desen, model 3D, ansamblu etc.), poate fi
redefinită pentru a include metodele "get" şi „checkout”, astfel copiind ultima versiune a
fişierului de pe server şi blocând accesul altor utilizatori la fişierul de pe server, pentru a evita
suprascrierea modificărilor.
În AutoCAD, redefinirea unei comenzi se poate face în doi paşi: anularea comenzii
vechi şi recrearea unei comenzi cu acelaşi nume. Utilizând funcţii AutoLisp, secvenţa de lucru
este următoarea (exemplu pentru redefinirea comenzii „save”):
(command "undefine" "save")
(defun c:save()
(setq filename (getfiled "" "" "" "" nil))
(connect servername username pwd)
(checkout filename)
(get filename)
) ;;defun c:save
Secvenţa de cod de mai sus cuprinde anularea comenzii originale şi definirea noii
comenzi. Funcţia prin care se defineşte comanda nouă include o funcţie de conectare a
utilizatorului la server, apelarea metodei „checkout” şi apoi apelarea metodei „get”.
Exemple de utilizare a metodelor WebDAV din interiorul unui sistem CAD, folosind
casete de dialog ca interfaţă, sunt date în Fig. 4.10.

Fig. 4.10 -
Exemplu de casetă de dialog
pentru apelarea metodei
WebDAV PROPFIND

Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

46
4.3.2. Gestiunea datelor într-un context PLM
Datele colectate în timpul testelor pot fi gestionate în cadrul unui sistem PLM, fiind
stocate pe un server WebDAV. Avantajul principal al acestui mod de abordare constă în
proprietăţile ce pot fi ataşate fişierelor de date şi posibilităţii de căutare a datelor pe server în
funcţie de valorile acestor proprietăţi.
Datele colectate pe traseele parcurse sunt stocate în fişiere GPX sau TXT. Proprietăţile
ataşate acestor fişiere sunt organizate ca metadata, într-o structură de tip XML. Fişierele pot fi
organizate în colecţii (directoare), dar proprietăţile pot ajuta în plus la căutarea datelor prin mai
multe colecţii.
Printre proprietăţile utile se numără:
- data şi locul unde s-au făcut înregistrările;
- aparatul utilizat pentru înregistrare;
- tipul fişierului (txt, gpx, vbo…);
- autovehiculul (model, caracteristici);
- condiţii de înregistrare (presiunea şi temperatura aerului);
- numele proiectului.

Fig. 4.11 - Schema procesului
de colectare şi prelucrare a
datelor, cu conectare la un
server WebDAV
Schema procesului complet este prezentată în Fig. 4.11. Completarea adusă schemei din
Fig. 3.11 constă în adăugarea blocului server şi conexiunile dintre acesta şi sistemele de
achiziţie a datelor şi respectiv sistemul CAD. Schimbul de informaţii CAD-server şi sistem
GPS-server se realizează prin protocolul WebDAV.
4.4. ESTIMAREA PERFORMANŢELOR DINAMICE ALE
AUTOVEHICULELOR
4.4.1. Probe de rulare liberă
Probele de rulare liberă, ca şi cele de demarare şi frânare, se pot efectua pe drumuri
puţin circulate, în linie dreaptă, cu pantă minimă, în afara oraşului.
Pentru determinarea empirică a coeficientului de rezistenţă la rulare şi a coeficientului
de rezistenţă aerodinamică s-au făcut probe de rulare liberă cu autoturismele prezentate în
subcapitolul 3.1.4. Testul constă în demararea până la o anumită viteză (v
2
), apoi rulare liberă
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

47
până la o viteză v
1
, sau până la oprire. Lungimea traseului ales pentru testare a fost de
aproximativ 1 km, fiind aproape orizontal. Pentru a corecta abaterea de la orizontală, valoarea
acceleraţiei în fiecare punct a fost ajustată în funcţie de panta calculată pentru punctul
respectiv. Pentru calculul pantei s-au folosit valorile altitudinii măsurate cu ajutorul
dispozitivelor GPS. Acurateţea asigurată de acestea este de 0.1m; s-a recurs la interpolarea
valorilor măsurate pentru a obţine o acurateţe teoretică de 0.01m.
Rezultatul probelor de rulare liberă efectuate cu autoturismul nr. 1 (Renault Megane)
sunt cele din Fig. 4.12; sunt prezentate două măsurători: la prima s-a accelerat până la circa 67
km/h, după care rulând liber autoturismul s-a oprit în aproximativ 105 secunde; la a doua probă
s-a accelerat până la 80 km/h, iar după aprox. 65 secunde a fost întreruptă măsurătoarea
(lungime insuficientă a drumului).
Fig. 4.12 - Teste de rulare liberă
Pentru determinarea empirică a coeficientului de rezistenţă a aerului (c
x
) şi a coefi-
cientului de rezistenţă la rulare (f) s-au folosit două metode diferite, ambele bazate pe probele
de rulare liberă.
Prima metodă (Bosch) [126] constă în calculul vitezelor şi acceleraţiilor medii pentru
două segmente din traseul parcurs în rulare liberă, primul în zona vitezelor mari şi al doilea în
zona vitezelor mici (3.2.4).
Această metodă a fost implementată în programul diGPS (4.2.2), ca funcţie AutoLisp.
Utilizarea funcţiei se bazează pe selectarea unor puncte (viteza iniţială şi viteza finală) de pe
graficul viteză/timp reprezentat ca în Fig. 4.12.
Pentru graficul din partea stângă a Fig. 4.12, a fost rulat succesiv programul selectându-
se puncte diferite de pe graficul vitezei. Formulele de calcul utilizate pentru coeficienţii c
x
şi f
sunt cele din subcapitolul 3.2.4. Masa autovehiculului luată în calcul este de 1400 kg, iar
suprafaţa frontală 2.14 m
2
.
Programul de calcul rulează în cadrul mediului AutoCAD (parte a fostware-ului diGPS).
Mai multe rulări ale programului dau rezultate diferite, pe de o parte din cauza neregularităţilor
drumului şi posibilelor variaţii ale vitezei vântului, dar şi din cauza caracterului empiric al
formulelor şi a caracterului subiectiv al selectării punctelor de pe grafic.
Tabelul 4.2 – Valorile Cx şi f determinate prin mai multe rulări succesive ale programului
Cx 0.3460 0.3444 0.3265 0.3607 0.3870 0.3768 0.3704 0.3500 0.3510 0.3505 0.3556 0.3516
f 0.0153 0.0160 0.0155 0.0164 0.0153 0.0153 0.0155 0.0159 0.0160 0.0154 0.0161 0.0160
Valorile medii obţinute după 12 rulări succesive ale programului (Tabelul 4.2) sunt:
- C
x
= 0.356; f = 0.016
Valoarea determinată pentru coeficientul de rezistenţă la rulare f este normală pentru un
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

48
drum asfaltat (subcap. 1.1.1), iar valoarea coeficientului de rezistenţă aerodinamică C
x
este
apropiată de valoarea teoretică dată de producător: C
x
= 0.35 (3.1.4). Aceste rezultate confirmă
corectitudinea datelor achiziţionate (sistemul utilizat a fost DS-5), precum şi corectitudinea
implementării metodei de calcul în programul diGPS.
O a doua metodă are la bază lucrarea [81] în care se face o analiză a principalelor
modalităţi prin care se consumă energia cinetică a autovehiculului în timpul rulării libere şi se
fac propuneri pentru expresiile analitice ale puterilor consumate ca funcţii de viteză. Una dintre
acestea, recomandată în mai multe lucrări pentru viteze de deplasare nu prea mari, consideră o
dependenţă liniară a coeficientului de rezistenţă la rulare cu viteza v. În aceste condiţii,
expresia obţinută în [81] pentru deceleraţia d a vehiculului la rulare liberă are forma:
3
3 2
2 1 0
c v
k
v k v k k a d
+
+ · + · + = ÷ = (eq. 4.1)
în care a este acceleraţia autovehiculului, iar k
0
, k
1
, k
2
, k
3
, c
3
sunt constante.
Neglijându-se o parte din influenţa pierderilor din transmisie, luate în considerare prin
ultimul termen al sumei din relaţia anterioară, rezultă că deceleraţia vehiculului la rulare liberă
ca funcţie de viteză poate fi aproximată cu un polinom de gradul doi. O formă polinomială
simplă constă în aproximarea dependenţei acceleraţiei de viteză cu un polinom de gradul 2.
2
2 1 0
v k v k k a d · + · + = ÷ = (eq. 4.2)
în care coeficienţii k
1
şi k
2
reprezintă:
o
g f
k
·
=
1
1

m
A c
k
x
· ·
· ·
=
o
p
2
2
(eq. 4.3)
unde δ=1.03, A =2.14 (suprafaţa frontală) şi m=1400 (masa autovehiculului).
1 0
f f f + = iar
g
k f
o
0 0
= .
Din valorile determinate (folosind programul de calcul statistic SPSS) prin regresie poli-
nomială pentru coeficienţii k
0
, k
1
, k
2
şi relaţiile de mai sus rezultă valorile:
- C
x
= 0.348; f = 0.014
Aceste valori sunt, de asemenea, apropiate de valorile teoretice şi se poate concluziona
că prin ambele metode se obţin rezultate corecte.
4.4.2. Probe de demarare şi frânare
Probele de demarare şi de frânare au fost efectuate în scopul determinării timpului şi a
spaţiului de demarare, respectiv de frânare. S-a ales un traseu scurt, în linie dreaptă. Aparatele
utilizate pentru înregistrare au fost DS-5 (cu receptor GPS 18x-5Hz) şi Vbox III. Rezultatele
obţinute prin trei probe de demarare şi frânare sunt centralizate în Tabelul 4.3.

Fig. 4.13 –
Probă de
demarare şi
frânare
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

49
Tabelul 4.3 – Rezultatele probelor de demarare şi frânare
Proba 1 Proba 2 - Fig. 4.13 Proba 3
Timp de demarare 15.47 s 18.8 s 20 s
Spaţiu de demarare 201.36 m 320 m 302.2 m
Viteza finală (demarare) 84.35 km/h 86.0 km/h 87.63 km/h
Timp de frânare 3.4 s 3.8 s 3.5 s
Spaţiu de frânare 35.63 m 36.1 m 35.8 m
Viteza iniţială (frânare) 76.3 km/h 80 km/h 81.3 km/h
Se poate concluziona că de la viteza de 80 km/h până la oprirea autovehiculului se
parcurge un spaţiu de circa 36 metri, în 3.5-3.8 secunde.
Folosind relaţiile din subcapitolul 1.1.4, pentru frânare de la 80 km/h, considerând o
deceleraţie de 7.5 m/s
2
, ar rezulta un timp de oprire de 3 secunde şi un spaţiu de 33 metri.
Diferenţele faţă de valorile determinate experimental se datorează timpului necesar pentru
apăsarea pedalei de frână şi pentru transmiterea comenzii prin sistemele mecanice ale
autovehiculului, până la roţi.
4.4.3. Deplasarea pe drumuri cu viraje multiple
Datele stocate în punctele ce aparţin unui traseu înregistrat şi încărcat în AutoCAD
includ viteza şi acceleraţia tangenţială. Acestea sunt determinate şi asociate punctelor prin
funcţia de desenare a traseului. Aplicând algoritmul prezentat în subcapitolul 3.2.3 se poate
determina acceleraţia centripetă şi, dacă sunt introduse anterior în program datele specifice
autovehiculului, se poate estima chiar forţa la roată. Determinarea acceleraţiilor laterale este
utilă pentru drumuri cu viraje multiple, cum sunt cele din zonele de munte.

Fig. 4.14 – Traseu
cu viraje multiple
Traseul pe care s-au făcut înregistrările este prezentat în Fig. 4.14 şi este o porţiune a
drumului DN73, între localităţile Moieciu şi Rucăr. În partea stângă a figurii este traseul
reprezentat pe hartă, iar în dreapta acelaşi traseu încărcat în AutoCAD, având reprezentaţi
vectorii acceleraţiilor. Traseul a fost parcurs în ambele sensuri. Pe baza măsurătorilor au fost
obţinute valorile medii din Tabelul 4.4.
Tabelul 4.4 – Parametrii traseului din Fig. 4.14
Moieciu-Rucăr Rucăr-Moieciu
Lungimea traseului 30.64 km 30.7 km
Timpul de parcurgere 32’41” 34’11”
Viteza medie 56.4 km/h 53.87 km/h
Acceleraţia medie 0.63 m/s
2
0.55 m/s
2

Deceleraţia medie -0.68 m/s
2
-0.56 m/s
2

Acceleraţie centripetă (dreapta) 1.63 m/s
2
1.62 m/s
2

Acceleraţie centripetă (stânga) 1.64 m/s
2
1.54 m/s
2

Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

50
În Fig. 4.15 sunt reprezentate grafic funcţiile de distribuţie bi-parametrică viteză/
acceleraţie tangenţială şi respectiv viteză/acceleraţie centripetă, în reprezentare 2D. Cele două
grafice corespund parcurgerii în cele două sensuri a traseului.

Fig. 4.15 – Funcţiile de distribuţie bi-parametrică viteză/acceleraţie tangenţială şi
viteză/acceleraţie centripetă
Acceleraţiile tangenţiale şi centripete, pentru ambele sensuri de parcurgere a traseului,
sunt reprezentate grafic în diagramele g-g din Fig. 4.16.

Fig. 4.16 – Diagrama
g-g (pentru ambele
sensuri de parcurgere
a traseului)
Funcţia de distribuţie bi-parametrică acceleraţie-acceleraţie este similară diagramei g-g
(Fig. 4.17). În acelaşi mod se reprezintă şi alţi parametri caracteristici traseului parcurs, cum
este dependenţa vitezei de raza de virare.

Fig. 4.17 – Funcţia de
distribuţie bi-
parametrică
acceleraţie tangenţială
/acceleraţie centripetă,
reprezentare 3D
4.4.4. Deplasarea în mediu urban
Prin analiza graficelor vitezei şi acceleraţiei se poate estima treapta de viteză utilizată în
acel moment. O metodă mai sigură este înregistrarea schimbărilor de treaptă cu un dispozitiv
electronic sau mecanic, sau prin apăsarea mauală a unui buton. Interfaţa software a sistemului
de achiziţie DS-5 permite acest lucru. Cunoscând treapta de viteză şi raportul de transmitere
corespunzător, se poate calcula turaţia motorului.
Înregistrarea treptei de viteză cu ajutorul sistemului GPS presupune operarea acestuia de
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

51
către o a doua persoană. Poate fi utilizat GPSmap, prin marcarea punctelor (waypoint) care vor
fi salvate în fişiere gpx, sau sistemul DS-5, al cărui software permite marcarea treptei de viteză
cu ajutorul tastelor numerice ale calculatorului şi salvarea acestora într-un fişier txt.
Punctele de schimbare a treptei sunt reprezentate în AutoCAD ca entităţi de tip POINT
şi pot fi sincronizate cu traseul înregistrat. Fiecărui punct îi este asociată o treaptă de viteză.
Prin urmare, la desenarea graficului vitezei, pot fi reprezentate şi treptele de viteză utilizate.
O statistică a utilizării treptelor de viteză în oraş realizată pe baza graficului din Fig.
4.18 se găseşte în Tabelul 4.5.

Fig. 4.18 – Utilizarea treptelor de viteză pe un trase urban
Tabelul 4.5 – Statistica utilizării treptelor de viteză
Treapta Durată [%] Distanţă [%] Viteza medie [km/h]
0 36.3 8.7 6.6
1 8.5 2.7 8.9
2 15.8 15.1 26.4
3 17.4 28.4 45.3
4 22.0 45.1 56.6
Total 100 100 27.7
Cunoscând rapoartele de transmitere din fiecare treaptă şi dimensiunile roţilor, se poate
determina turaţia motorului. Astfel, poate fi desenat graficul densităţii de probabilitate pentru
viteza de deplasare în funcţie de turaţie. Pot fi recunoscute cu uşurinţă perioadele de mers în
gol, dar şi momentele de patinare sau de decuplare a ambreiajului.
De asemenea, de pe magistrala CAN a autovehiculului poate fi citită valoarea instanta-
nee a consumului de combustibil şi poate fi reprezentată densitatea de probabilitate a consumu-
lui orar în funcţie de turaţia motorului (Fig. 4.19). O aplicaţie potenţială care rezultă în acest
caz este determinarea unui model pentru calculul consumului instantaneu de combustibil în
funcţie de viteză şi acceleraţie. Aceasta implică achiziţia unui volum mare de date, concomitent
prin interfaţa OBD-II a autovehiculului şi cu receptoare GPS.

Fig. 4.19 – Densitatea de probabilitate pentru viteza de deplasare în funcţie de turaţie şi
pentru consumul de combustibil în funcţie de turaţie
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

52
4.4.5. Concluzii
Estimări bune ale coeficienţilor rezistenţelor la rulare şi aerodinamice, în funcţie de
viteza vehiculului, pot fi obţinute prin prelucrarea înregistrărilor de rulare liberă. Prelucrarea
statistică a deceleraţiei înregistrate, de ex. prin regresie, permite calculul forţei ce însumează
rezistenţele la rulare şi aerodinamică şi pierderile din transmisie la antrenarea fără sarcină.
Deoarece sistemele GPS furnizează şi informaţia de altitudine, poate fi calculată panta
curentă a drumului, iar apoi, dacă se cunoaşte masa autovehiculului în timpul probei, se poate
afla rezistenţa la urcarea pantei.
Adoptând valori aproximative pentru coeficientul de influenţă a maselor în mişcare de
rotaţie sau măsurându-l experimental pe un stand cu rulouri, se poate estima în continuare forţa
echivalentă necesară la roţile motoare ale autovehiculului pentru a-i imprima acestuia
acceleraţia longitudinală măsurată cu sistemul GPS.
În funcţie de mărimea totală a forţei la roată şi de o valoare estimată a aderenţei
drumului, se poate estima coeficientul de alunecare a roţilor motoare. Pe baza vitezei de
deplasare măsurate se poate calcula acum turaţia roţilor motoare. De asemenea, însumând toate
rezistenţele amintite şi forţa necesară accelerării se obţine forţa totală ce a fost realizată de
interacţiunea roţilor motoare cu drumul. Înmulţind aceasta forţă la roată cu viteza de deplasare
a vehiculului, se obţine puterea care a ajuns la roţile motoare.
În continuare, această putere la roată se poate împărţi la un randament estimat al
transmisiei şi se obţine puterea estimată ce este furnizată de motorul autovehiculului la fiecare
moment de timp.
Analiza graficelor vitezei sau acceleraţiei autovehiculului permite adesea aflarea treptei
de viteză utilizate. Fiecărei trepte de viteză îi corespunde un raport de transmitere şi astfel se
poate afla şi turaţia cu care funcţionează motorul.
4.5. ANALIZA VITEZEI DE DEPLASARE ÎN MEDIU URBAN
Datele au fost colectate pe durata a mai mult de doi ani, pe trasee ce includ străzi din
zone rezidenţiale şi străzi principale, acestea din urmă având o pondere mai mare. Parcurgerea
traseelor s-a făcut cu diferite autovehicule, la diferite ore din zi. Nu au fost luate în considerare
înregistrările afectate de evenimente speciale, ca lucrările de întreţinere a drumurilor.
Pe baza datelor înregistrate, s-a reprezentat grafic evoluţia vitezei şi a acceleraţiei în
funcţie de timp şi de spaţiu. În Fig. 4.20 sunt prezentate graficele suprapuse ale evoluţiei
vitezei şi acceleraţiei în funcţie de timp şi de spaţiu, pentru unul din traseele analizate. Cu
albastru este reprezentată viteza, iar cu roşu acceleraţia; în partea de sus a figurii sunt
reprezentate graficele vitezei şi acceleraţiei în funcţie de timp, iar în partea de jos în funcţie de
spaţiu.

Fig. 4.20 - Variaţia vitezei de deplasare în funcţie de timp şi de spaţiu
Variaţia vitezei în funcţie de spaţiu dă o imagine bună a profilului deplasării pe străzile
respective. Se pot identifica opririle la semafor sau la trecerile de pietoni şi, de asemenea,
segmentele care aparţin străzilor principale şi respectiv celor rezidenţiale. Graficele vitezei în
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

53
funcţie de timp par la prima vedere indescifrabile, dar prin prelucrarea lor automată putem
obţine, de asemenea, rezultate foarte utile, ca de exemplu un ciclu de deplasare specific.
Din graficele viteză/timp, respectiv acceleraţie/timp, se pot determina distribuţiile
vitezei şi respectiv acceleraţiei în funcţie de timp sub forma graficelor laterale, iar cumulat
pentru toate cele 82 de treceri pe traseele analizate sunt reprezentate în Fig. 4.21.
Pentru a avea o imagine reală a ponderii vitezelor, eliminând vitezele foarte mici din
zonele de staţionare (semafor sau alte cauze), reprezentăm în acelaşi fel distribuţia vitezei şi
respectiv a acceleraţiei în funcţie de spaţiu (Fig. 4.22).

Fig. 4.21 -
Distribuţia vitezei
şi acceleraţiei (în
funcţie de timp)

Fig. 4.22 -
Distribuţia vitezei
şi acceleraţiei (în
funcţie de spaţiu)
Din aceste grafice se observă că vitezele predominante pe traseu sunt între 30 şi 50
km/h. Acceleraţia medie negativă (frânare) este de 0.45 m/s
2
, iar cea pozitivă (demarare) 0.433
m/s
2
; viteza medie spaţială este 37.14 km/h.
Reprezentarea distribuţiei bi-parametrice pentru graficele cumulate este dată în Fig. 4.23
(reprezentare 2D). Numărul mare de înregistrări permite utilizarea unei rezoluţii de 1 km/h
pentru viteză şi respectiv 0.1 m/s
2
pentru acceleraţie.

Fig. 4.23 - Funcţia
de distribuţie bi-
parametrică
viteză/acceleraţie
(reprezentare 2D)
În Tabelul 4.6 se găsesc valorile parametrilor microscopici de trafic determinate pentru
oraşul Braşov. Concluzia generală ce se poate desprinde din aceste valori este că traficul prin
oraş este fluid (dispersia relativă a acceleraţiei este sub 0.02), cel puţin pe traseele parcurse
pentru colectarea datelor. Intervalul de variaţie a acceleraţiei şi acceleraţia/deceleraţia medie
corespund condiţiilor de trafic aleator, specific mediului urban.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

54
Tabelul 4.6 – Parametrii microscopici de trafic în Braşov
Parametru Formula Valoare determinată
Viteza medie
( )
t
dt t v
v
t
t
med
o
í
=

22.5 km/h
Acceleraţia medie/
Deceleraţia medie
( )
t
dt t a
a
t
t
med
o
í
=

0.39 m/s
2
-0.41 m/s
2

Zgomotul acceleraţiei
| |
t
dt a t a
a
t
t
med
2
0
) (
í
÷
=
o

0.13
Dispersia relativă a
acceleraţiei
m
v
G
o
=

0.006
Dintre parametrii macroscopici de trafic, pe baza înregistrărilor realizate cu ajutorul
aparaturii GPS instalate la bordul autovehiculului, se poate determina viteza medie spaţială
(conform relaţiei din subcapitolul 1.2.3). De asemenea, viteza mediană v50 şi viteza v85 sunt
tot parametri de tip macroscopic, întrucât caracterizează mişcarea fluxului de vehicule.
Determinarea vitezelor v50 şi v85
Viteza mediană v50 este viteza atinsă sau depăşită de 50% dintre vehicule, iar viteza v85
este viteza sub care circulă 85% dintre vehicule. Viteza v85 este recomandată ca limită legală
de viteză pentru drumurile analizate.
Pentru drumurile din municipiul Braşov s-au determinat, prin metoda grafică (Fig.
4.24), următorii indicatori statistici ai vitezei:
- Viteza medie de circulaţie: 37,1 km/h;
- Viteza modală 44 km/h (viteza cea mai frecventă);
- Viteza mediană v50 este 38,0 km/h (viteza care nu este depăşită de 50% dintre
vehicule);
- Viteza v85 este 50.9 km/h (viteza ce poate fi atinsă de 85% dintre vehicule), ceea ce
demonstrează că viteza limită legală de 50 km/h este justificată pe raza oraşului.
Fig. 4.24 -
Determinarea v50 şi
v85 generale pentru
oraşul Braşov
Analiza unei intersecţii: semaforizare/ sens giratoriu
Analiza deplasării efectuată la nivelul mai multor străzi din oraş poate fi restrânsă
pentru o anumită porţiune de drum sau o intersecţie. Pe parcursul desfăşurării activităţii de
colectare a datelor, una din intersecţiile de pe traseele monitorizate a fost modificată, din
intersecţie semaforizată în sens giratoriu. Această modificare a constituit o oportunitate pentru
o analiză comparativă a celor două variante.
Analiza comparativă a celor două variante s-a făcut pentru o lungime a traseului de 700
metri, astfel încât valorile nu sunt influenţate de intersecţiile precedentă şi următoare (Fig.
4.25). S-a constatat o reducere a vitezei medii spaţiale, după transformarea în sens giratoriu, cu
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

55
mai puţin de 5%, dar o creştere a acceleraţiei medii cu mai mult de 25%.
Cauzele creşterii acceleraţiei medii se regăsesc în graficele din Fig. 4.25. În cazul
intersecţiei semaforizate există o singură oprire, la semafor, apoi o porţiune de accelerare,
ponderată prin încadrarea în flux a fiecărui vehicul (se pleacă în coloană). În cazul sensului
giratoriu există în medie două opriri, deoarece pe lângă oprirea pentru cedarea priorităţii la
intrarea în sensul giratoriu mai există două treceri de pietoni – înainte şi după sensul giratoriu.
Ieşirea din sensul giratoriu se face accelerat, iar pentru că distanţa până la autovehiculul din
faţă este mai mare decât în cazul intersecţiei semaforizate, acceleraţia poate fi mai mare.
Fig. 4.25 -
Comparaţie între
sensul giratoriu şi
intersecţia
semaforizată
Pentru această porţiune de drum s-au determinat şi vitezele v50 şi v85, în ambele
situaţii.

Fig. 4.26 - Determinarea v50 şi v85 pentru sens giratoriu şi intersecţie semaforizată
Tabelul 4.7 – Comparaţie intersecţie semaforizată/ sens giratoriu
Lungimea
traseului
analizat
Variantă
Viteza medie
spaţială
Acceleraţia
medie
Viteza v50
(km/h)
Viteza v85
(km/h)
Semafor 41.99 km/h 0.83 m/s
2
44.94 km/h 51.70 km/h
Sens giratoriu 40.66 km/h 1.11 m/s
2
42.54 km/h 54.33 km/h 700 m
Variaţie % -3.2 % 25.2 % -5.3 % 4.8 %
Semafor 33.26 km/h 0.66 m/s
2
35.19 km/h 46.54 km/h
Sens giratoriu 27.55 km/h 1.18 m/s
2
27.00 km/h 38.57 km/h 300 m
Variaţie % 17.2 % 44.0 % -30.3 % -20.7 %
Prin restrângerea zonei analizate, în jurul intersecţiei, la o lungime de 300 metri,
ponderea intersecţiei propriu-zise creşte şi viteza medie scade şi mai mult (17%), iar acceleraţia
0 40 70
v[km/h]
0 40 70
v[km/h]
% %
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

56
medie creşte cu 44% în cazul sensului giratoriu.
Rezultatele analizei comparative a variantelor semaforizare/ sens giratoriu, pentru
aceeaşi intersecţie, sunt centralizate în Tabelul 4.7.
O concluzie importantă ce se poate trage din această comparaţie este dată de creşterea
semnificativă a acceleraţiei medii în cazul transformării intersecţiei semaforizate în sens
giratoriu. Creşterea acceleraţiei va determina o creştere a nivelului de zgomot generat în
intersecţie, de unde rezultă că un sens giratoriu nu este recomandabil într-un plan de măsuri
pentru reducerea nivelului de zgomot.
4.6. CICLUL DE DEPLASARE PROPUS PENTRU BRAŞOV
Analiza vitezei de deplasare în funcţie de timp poate duce la stabilirea unui ciclu de
deplasare real pentru oraşul analizat. În acest scop, au fost efectuate înregistrări ale traseelor
parcurse prin oraş pe durata unui an, la ore diferite (numai pe timp de zi).
4.6.1. Determinarea ciclului de deplasare în regim urban
Timpul total de înregistrare a datelor de pe traseele parcurse este de 57496 secunde
(circa 16 ore de înregistrare), excluzând timpii de intrare şi de ieşire pe/de pe fiecare traseu.
Distanţa totală pe care s-au făcut înregistrările este de aprox. 360 km. Datele înregistrate au fost
reprezentate grafic şi, în continuare, analiza s-a făcut pe baza analizei graficelor viteză/timp.
Prin medierea valorilor extrase din graficele viteză/timp s-au obţinut parametrii
principali ai ciclului urban al oraşului Braşov:
- durata: 710 secunde
- lungimea traseului: 4.44 km
- viteza medie: 22.5 km/h
- viteza maximă: 73 km/h.
Diagrama de viteză a ciclului de deplasare nu poate fi dedusă din aceste valori şi nu
poate fi obţinută printr-o mediere a tuturor diagramelor. Metoda utilizată pentru determinarea
unui ciclu reprezentativ este similară celei descrise în 3.2.2. Astfel, fiecare înregistrare a unui
traseu a fost împărţită în pulsuri de deplasare. Pentru identificarea automată a pulsurilor s-a
determinat apariţia vitezelor apropiate de 0 km/h. Fiecare puls este caracterizat de aceiaşi
parametri generali ca întregul ciclu: lungime, durată, viteză medie şi viteză maximă. Pentru
identificarea secvenţele care se repetă, s-a recurs la aproximarea parametrilor fiecărui puls.
Un ciclu de deplasare real este un ciclu de tip tranzitoriu. Acesta este implicit un traseu
reprezentativ pentru oraşul respectiv. În aceste condiţii, fiecare puls de deplasare din
componenţa ciclului poate să fie unul dintre cele înregistrate, ca cele din Fig. 4.27. Astfel,
variaţiile de viteză din cadrul fiecărui puls de deplasare sunt reale. Identificarea celor mai
reprezentative pulsuri de deplasare se face statistic, prin compararea parametrilor de mai sus.
Dacă numărul de înregistrări este suficient de mare, este posibil ca unul din traseele
înregistrate să îndeplinească condiţiile presupuse de parametrii determinaţi pentru întreg ciclul
de deplasare. Metoda utilizată pentru stabilirea acestui traseu a fost compararea parametrilor
fiecărui traseu parcurs cu parametrii principali stabiliţi mai sus (la fel ca pentru pulsurile de
deplasare individuale).
Fig. 4.27 - Exemple de pulsuri
de deplasare identificate pe unul
din traseele înregistrate
Pe lângă parametrii principali au fost determinate şi acceleraţiile pentru fiecare traseu
înregistrat. Aceste valori sunt extrase din graficele acceleraţie/timp. Procedura este similară cu
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

57
cea folosită pentru calculul vitezelor, dar se ţine seama de valorile pozitive (demarare) şi
negative (frânare).
Pentru demarare, acceleraţia medie determinată este de 0.39 m/s
2
. Valoarea maximă nu
este relevantă, întrucât apare doar accidental; valorile peste 2.4 m/s
2
se datorează unui vârf al
graficului care poate fi chiar o eroare de măsurare; dar datorită ponderii mari a valorilor
apropiate de 0 a acceleraţiilor, valorile mari accidentale nu influenţează media obţinută.
Pentru frânare, acceleraţia medie este de -0.41 m/s
2
. În acest caz, valorile mai mari de
2.8 m/s
2
(în valoare absolută) apar numai în cazul unui vârf ce poate fi datorat unei erori de
măsurare, dar la fel ca în cazul acceleraţiilor pozitive, nu influenţează decisiv valoarea medie.
Pentru fiecare înregistrare a unui traseu s-au calculat parametrii: durata parcurgerii
traseului, lungimea traseului, viteza maximă, viteza medie, acceleraţia maximă, acceleraţia
medie, deceleraţia maximă şi deceleraţia medie. Atât valorile parametrilor globali ai traseelor
înregistrate cât şi valorile parametrilor calculaţi pe pulsuri de deplasare au condus la graficul
deplasării pe unul dintre trasee, ca fiind cel mai potrivit pentru reprezentarea ciclului de
deplasare (Fig. 4.28).

Fig. 4.28 - Ciclul de deplasare de tip tranzitoriu propus pentru oraşul Braşov
Parametrii principali ai ciclului de deplasare reprezentat în Fig. 4.28 sunt prezentaţi în
Tabelul 4.8 alături de valorile medii determinate mai sus (durată, lungime, viteză medie şi
viteză maximă) şi abaterea medie calculată pentru toate traseele analizate.
Durata efectivă de deplasare este de 553 secunde, adică aproximativ 22% (157 secunde)
din durata de parcurgere a traseului este timp de staţionare (semafor, acordarea priorităţii,
încălzirea motorului).
Viteza maximă este mai mică decât cea identificată pentru toate trecerile, dar vitezele
peste 65 km/h apar foarte rar raportat la numărul de înregistrări – mai puţin de una la 8
parcurgeri, iar abaterea vitezei medii a traseului ales faţă de media calculată pentru toate
trecerile este mai mică de 9%.
Tabelul 4.8 - Parametrii generali ai ciclului de deplasare propus pentru oraşul Braşov
Parametru Valori medii Ciclul determinat Abaterea medie
Durata (secunde) 710 710 147.5
Lungimea (km) 4.44 4.87 0.45
Viteza medie (km/h) 22.5 24.7 4.44
Viteza maximă (km/h) 73 64 -
Acceleraţie medie (m/s
2
) 0.39 0.47 0.055
Deceleraţia medie (m/s
2
) -0.41 -0.49 0.067
Pentru a facilita compararea valorilor parametrilor traseului ales cu valorile medii pentru
toate trecerile analizate, sunt reprezentate în Fig. 4.29 distribuţiile vitezei şi acceleraţiei în
funcţie de timp. În Fig. 4.30 este prezentată funcţia de distribuţie bi-parametrică
viteză/acceleraţie, în vedere tridimensională.

Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

58
Fig. 4.29 - Distribuţia vitezelor
şi acceleraţiilor - Comparaţie
între traseul ales (sus) şi
înregistrările cumulate (jos)
Fig. 4.30 - Distribuţia
viteze/acceleraţii pentru ciclul
de deplasare al Braşovului (3D)
Pentru a verifica dacă valorile medii sunt reprezentative, se determină abaterea medie
pătratică (varianţa) şi coeficientul de variaţie pentru fiecare din parametrii analizaţi. Rezultatele
sunt în Tabelul 4.9. Având coeficienţi de variaţie sub 21%, se poate considera că valorile medii
ale parametrilor sunt reprezentative pentru datele colectate.
Tabelul 4.9 – Indicatorii statistici ai variaţiei, pentru parametrii principali ai ciclului

Timpul Distanţa
Viteza
medie
Acceleraţia
medie
Deceleraţi
a medie
Dispersia (σ
2
) 21751.8
8
0.200716 19.70392 0.003055 0.004565
Abaterea medie pătratică (σ) 147.485
2
0.448013 4.43891 0.055274 0.067568
Coeficientul de variaţie (υ) 20.78 9.83 18.53 13.50 15.92
4.6.2. Comparaţie între ciclul de deplasare al oraşului Braşov şi
alte cicluri de deplasare
În Fig. 4.31 sunt prezentate diagrame ale ciclului european UDC, similare celor din Fig.
4.30. Comparând diagramele 3D din cele două figuri, este evident că ciclul de tip tranzitoriu
este mai realist decât cel modal.

Fig. 4.31 - Viteza şi acceleraţia în funcţie de timp, conform ciclului urban european UDC
Cunoaşterea unui ciclu real de deplasare pentru un anumit oraş este utilă şi pentru a
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

59
putea estima nivelul emisiilor sau consumul de combustibil. Pentru estimarea emisiilor şi
consumului de combustibil în funcţie de viteză şi acceleraţie au fost elaborate diferite modele
[1], [73], [112]. Dintre acestea, pentru o comparaţie între ciclul european şi ciclul propus pentru
oraşul Braşov a fost ales modelul prezentat în lucrarea [1]. Mai exact, este vorba de un model
bazat pe regresie polinomială, pentru estimarea emisiilor CO, HC şi NOx, precum şi a
consumului de combustibil.
În lucrarea menţionată [1], sunt daţi coeficienţii de regresie pentru estimarea emisiilor
de hidrocarburi (HC) în funcţie de viteza şi acceleraţia instantanee, pentru un vehicul etalon.
Astfel, prin intermediul unei funcţii scrise în AutoLisp s-a putut determina valoarea instantanee
a emisiei HC, iar pe baza acesteia s-a realizat graficul din Fig. 4.32 (suprapus cu graficele
vitezei şi acceleraţiei).
Nivelul emisiilor HC pentru ciclul urban european este de 0.768 mg/s, sau 148 mg/km.
Pentru ciclul de tip tranzitoriu propus pentru Braşov, nivelul mediu obţinut al emisiilor
HC este de 0.964 mg/s, echivalent cu 138.1 mg/km.
Deşi emisia medie pentru o secundă este mai mare în cazul ciclului propus, nivelul
emisiilor pentru 1 km este mai mic. Explicaţia vine de la durata de staţionare din cadrul fiecărui
ciclu; în cazul ciclului UDC durata staţionării este de circa 30% din durata ciclului, iar în cazul
ciclului braşovean tranzitoriu staţionarea reprezintă circa 22% din durata ciclului.
Această concluzie este în corelaţie cu concluziile legate de fluiditatea traficului. În
comparaţie cu aceste valori, a fost calculat nivelul emisiilor pentru ciclul oraşului Atena,
folosind acelaşi algoritm. A rezultat un nivel mediu de 0.99 mg/s, respectiv 177.2 mg/km.
Fig. 4.32 - Emisiile HC pentru ciclul de deplasare braşovean
Analiza efectuată pentru emisiile HC se poate extinde şi pentru celelalte tipuri de emisii
ale autovehiculelor, precum şi pentru consumul de combustibil.
O comparaţie între parametrii unora dintre ciclurile de deplasare în mediu urban
cunoscute şi ciclul braşovean este prezentată în Tabelul 4.10. Cu excepţia ciclului ECE 15,
toate celelalte sunt de tip tranzitoriu.
Tabelul 4.10 – Comparaţie între cicluri de deplasare
Caracteristici unitate ECE 15 FTP-72 NYCC Atena Braşov
Distanţa km 4x1.013 12.07 1.89 6.51 4.87
Durata s 4x195 1369 598 1160 710
Viteza medie km/h 18.7 44.6 11.4 20.2 24.7
Viteza maximă km/h 50 91.2 44.6 70.9 64
Sunt diferenţe semnificative între parametrii din Tabelul 4.10, ceea ce evidenţiază
importanţa ciclurilor de deplasare reale pentru zona în care este utilizat autovehiculul.

Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

60
4.7. STUDIUL INFLUENŢEI VITEZEI AUTOVEHICULELOR
ASUPRA ZGOMOTULUI GENERAT DE TRAFICUL RUTIER
4.7.1. Modul de estimare a zgomotului cauzat de traficul rutier
Zgomotul în aglomerările urbane este cauzat în cea mai mare măsură de traficul rutier.
O imagine generală asupra zgomotului generat de o anumită sursă (cum este traficul rutier)
într-o anumită zonă este dată de harta de zgomot. Pe baza informaţiilor cuprinse în harta de
zgomot pot fi luate ulterior măsuri de reducere a nivelului de zgomot.
Harta de zgomot se realizează prin simulare informatică, pe baza unor date de intrare
care includ poziţia şi caracteristicile surselor de zgomot, precum şi obstacolele care stau în
calea propagării zgomotului.
La data actuală există mai multe metode de calcul, adoptate prin legislaţie în diverse
ţări. În România a fost adoptată [131] metoda naţională franceză de calcul – NMPB Routes-96
[130], care stabileşte dependenţa zgomotului generat de un autovehicul în funcţie de anumiţi
factori.
Factorii care influenţează zgomotul generat de traficul rutier sunt: numărul autovehi-
culelor şi viteza de deplasare a acestora, calitatea drumului, panta şi tipul fluxului rutier.
Efectul zgomotului emis în mediul înconjurător (asupra oamenilor) este caracterizat
printr-un indicator energetic care ia în considerare atât nivelul zgomotului cât şi durata
expunerii. Acest indicator este numit nivelul sonor echivalent, L
Aeq
. Acesta este un nivel
convenţional ce reprezintă nivelul sonor care, dacă rămâne constant pe întreaga perioadă
considerată, ar da aceeaşi energie acustică ca şi zgomotul fluctuant al drumului.
Parametrul măsurabil aflat la baza estimării nivelului sonor echivalent este nivelul
presiuni sonore. Acesta se exprimă prin relaţia:
ref
mas
a
P
P
P
10
log 20· = (eq. 4.4)
unde:
P
a
– nivelul de presiune sonoră
P
mas
– presiunea sonoră măsurată
P
ref
– presiunea sonoră de referinţă (pragul auzului, de percepţie sonoră).
Când zgomotul este generat de mai multe surse (de exemplu mai multe autovehicule pe
acelaşi segment de drum) efectul rezultat prin însumarea surselor se poate calcula cu relaţia:
¯
=
· =
n
i
P
atot
ai
P
1
10
10
10 log 10 (eq. 4.5)
Conform cerinţelor legislaţiei naţionale [131] şi europene, nivelul zgomotului trebuie
estimat pentru trei perioade diferite ale zilei, şi anume: zi (orele 7:00 – 19:00), seară (orele
19:00 – 23:00), noapte (orele 23:00 şi 7:00).
Se reprezintă grafic (sub formă de hartă de zgomot) rezultatele estimării pentru întreaga
durată a zilei (cumulat pentru toate cele trei perioade: zi/seară/noapte) şi separat pentru noapte.
Indicatorii zgomotului echivalent se notează L
zsn
(zi/seară/noapte) şi respectiv L
n
(noapte).
4.7.2. Influenţa vitezei asupra zgomotului produs de un autovehicul
în mers
În exploatarea autovehiculelor se constată o modificare a nivelului zgomotului generat
care depinde de viteza de deplasare, de turaţia şi de sarcina motorului. Metoda franceză
stabileşte în mod convenţional o dependenţă de tipul celei prezentate în Fig. 4.33 [130].
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

61
Fig. 4.33 – Zgomotul produs de
un autovehicul în funcţie de
viteza de deplasare
Pentru a obţine viteza medie de parcurgere a unei porţiuni de drum de lungime
cunoscută, cea mai simplă metodă este măsurarea timpului necesar pentru parcurgerea acelei
porţiuni de drum. Dar viteza de deplasare poate varia mult în timpul deplasării, în special dacă
lungimea traseului parcurs este mare. În plus, nivelul zgomotului emis depinde de acceleraţia
autovehiculului. În aceste condiţii, este preferabil ca orice traseu urban să fie împărţit în
segmente, astfel ca fiecare segment să aibă caracteristica viteză/spaţiu proprie; criteriul
principal pentru segmentare este să nu existe modificări importante ale fluxului de trafic.
Pentru o zonă extinsă, de exemplu o autostradă, un drum naţional sau un oraş, calculul
zgomotului generat de traficul rutier se poate efectua conform schemei generale din Fig. 4.34.
Fig. 4.34 – Schema generală
pentru determinarea nivelului de
zgomot
Se pot remarca trei etape distincte ale procesului: colectarea şi pregătirea datelor de
intrare (pre-procesare), efectuarea calculului şi prelucrarea rezultatelor (post-procesare).
Etapele de pre- şi post-procesare se pot realiza cu ajutorul unor programe CAD. Datele
de intrare pot fi colectate parţial folosind metoda vehiculului martor, descrisă în 3.2.2.
4.7.3. Datele de intrare – colectare şi prelucrare
Datele de intrare necesare pentru evaluarea zgomotului generat de traficul rutier sunt
datele ce caracterizează fluxurile rutiere. Concret, este necesar să se determine numărul de
autovehicule şi viteza medie a acestora pe fiecare segment de drum studiat.
Segmentele de drum reprezintă un strat tematic al hărţii de bază, numită şi harta GIS.
Harta de bază include sursele de zgomot (liniare, punctiforme, suprafeţe) şi obstacolele.
Segmentele de drum reprezintă surse de zgomot liniare. Obstacolele sunt clădiri, panouri,
perdele de vegetaţie, denivelări ale terenului (Fig. 4.35).
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

62

Fig. 4.35 – Date de intrare,
straturi tematice suprapuse
- harta GIS
Harta de bază este exportată din AutoCAD în format DXF, apoi fişierele DXF sunt
importate în programul de calcul (LimA). Datele de trafic, volume şi viteze, sunt date
(metadata) asociate segmentelor de drum care compun unul din straturile tematice ale hărţii de
bază. Asocierea se face prin funcţii ActiveX, specifice limbajului de programare Visual Lisp.
Exportul datelor către programul de calcul (LimA) se face prin fişiere de tip text care sunt
transformate apoi în tabele Access.
Conexiunea dintre entităţile AutoCAD (ce compun harta de bază) şi datele asociate
(metadata) se face printr-un câmp de identificare (ID). Acesta este un identificator unic ce nu
se modifică pe parcursul modificării desenului – în AutoCAD este numit handle.
Datele asociate obiectelor geometrice din AutoCAD sunt colectate şi prelucrate
automat, nefiind necesară introducerea manuală a valorilor în nicio etapă a pregătirii datelor.
Numărarea vehiculelor nu se poate face în totalitate automat, deoarece ar fi necesar un număr
prea mare de analizoare de trafic (indiferent că sunt analizoare pe bază de radar, bucle
inductive sau camere video) şi costurile nu ar justifica această metodă..
Viteza medie pentru fiecare segment este calculată pe baza mai multor înregistrări
efectuate cu ajutorul unui vehicul martor. Pentru acest tip de aplicaţie este utilă analiza
evoluţiei în spaţiu a vitezei. Profilul de viteze al unui drum, determinat prin mai multe
parcurgeri cu vehiculul martor, arată ca în Fig. 4.36.

Fig. 4.36 - Graficul vitezei în funcţie de spaţiu, pentru mai multe treceri pe acelaşi traseu
4.7.4. Datele de ieşire – prelucrare şi prezentare
Calculul efectiv al nivelului de zgomot se realizează cu programe speciale, în Fig. 4.34
fiind prezentat cazul utilizării programului LimA. Rezultatul calculului este o reţea (grid) de
puncte pentru care este calculat nivelul echivalent al zgomotului.
Distanţa dintre nodurile reţelei influenţează acurateţea reprezentării grafică a nivelului
de zgomot şi implicit timpul de calcul necesar. Rezultatele calculului sunt stocate în fişiere de
tip ERT, care sunt în esenţă fişiere de tip text cu structură clar determinată. Printre informaţiile
conţinute de fiecare linie din fişier sunt:
- coordonatele punctului (Y, X);
- nivelul de zgomot echivalent pentru intervalul de noapte (LNGT);
- nivelul de zgomot echivalent pe cele trei intervale zi/seară/noapte (LDEN).
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

63
Pentru reprezentarea grafică a hărţii de zgomot s-a preferat realizarea unui pachet de
funcţii AutoLisp care permit preluarea datelor din fişierul ERT şi apoi reprezentarea conform
legendei de culori şi accesul la valorile nivelurilor de zgomot stocate în obiectele geometrice.
Concret, fiecare celulă grid este reprezentată de un punct (entitate AutoCAD de tip
POINT). Coordonatele x, y ale punctului sunt coordonatele X, Y extrase din fişierul ERT, iar
coordonata z este dată de valoarea zgomotului echivalent determinată pentru acel punct (Lden,
Lngt). Culoarea fiecărei celule corespunde nivelului de zgomot.
Astfel, pentru fiecare punct al reţelei, două informaţii importante sunt stocate în
caracteristicile standard ale entităţii geometrice respective:
- nivelul exact al zgomotului (cu 2 zecimale) stocat ca şi coordonată z a punctului;
- banda de 5 dB în care se găseşte punctul respectiv dată de culoarea celulei.
Pe baza acestor informaţii se pot extrage din harta de zgomot datele necesare pentru
interpretarea rezultatelor. Pentru aceasta, reţeaua de puncte se suprapune peste harta de bază
(GIS), ca în Fig. 4.37. Rezultatul este harta de zgomot a zonei respective.
Forma rectangulară a celulei grid (care în acest exemplu este un pătrat cu latura de 5 m)
este dată de setarea variabilei PDMODE (valoarea 65). Punctul pentru care s-a determinat
nivelul de zgomot asociat unei celule se găseşte chiar în centrul acelei celule.
Intersecţiile liniilor de contur ale fiecărei clădiri cu reţeaua determină gradul de
expunere a faţadelor clădirii respective la diferitele niveluri de zgomot. Algoritmul de
determinare a intersecţiilor dintre conturul unei clădiri şi reţea se bazează pe funcţiile native
din AutoCAD.

Fig. 4.37 –
Reprezentarea grafică a
nivelului de zgomot,
suprapus pe harta GIS
Pentru prelucrarea ulterioară a datelor stocate în harta de zgomot este utilă reprezentarea
acesteia ca în Fig. 4.37, dar pentru prezentarea pe hârtie se preferă varianta din Fig. 4.38.
Punctele care formează reţeaua sunt transformate (printr-o funcţie AutoLisp definită în
acest scop) în entităţi de tip SOLID, care în AutoCAD sunt obiecte plane opace. Fiecare celulă
este transformată în două entităţi SOLID de formă triunghiulară. Este o operaţie consumatoare
de memorie şi de timp şi nu trebuie executată decât în vederea tipăririi hărţii.
Scopul realizării hărţilor de conflict este identificarea surselor importante de zgomot în
vederea dezvoltării unui plan de măsuri pentru reducerea zgomotului sub limita admisă. În
cazul aglomerărilor urbane măsurile rezonabile ce pot fi luate pentru reducerea zgomotului
cauzat de traficul rutier includ: îmbunătăţirea calităţii suprafeţei de rulare (asfalt silenţios),
devierea traficului (scoaterea traficului de tranzit din oraş) şi introducerea unor limite de viteză.
Limitarea vitezei nu se referă numai la stabilirea unei viteze maxime, ci şi la stabilirea
vitezei minime, care se poate realiza nu prin indicatoare, ci prin măsuri de fluidizare a traficului
(semafoare sincronizate). Scopul ar trebui să fie obţinerea vitezei medii între 40 şi 50 km/h.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

64

Fig. 4.38 – Hartă de zgomot şi hartă e conflict, pentru intervalul zi/seară/noapte
Pe baza planului de măsuri propus se modifică datele de intrare în programul de calcul
şi apoi se generează o nouă hartă de zgomot. Pentru a scoate în evidenţă câştigul realizat prin
aplicarea măsurilor propuse, se poate genera o hartă de diferenţă, rezultată prin compararea
hărţilor de zgomot înainte şi după aplicarea planului de măsuri. Modul de realizare a unei hărţi
de diferenţă este simplu: pentru fiecare punct de pe harta de zgomot (pentru fiecare celulă grid)
se scade valoarea iniţială a nivelului de zgomot din valoarea actualizată a acestuia.
5. CONCLUZII, DESCHIDERI
5.1. CONCLUZII
Obiectivul principal al tezei era de a proba posibilitatea utilizării unui sistem de
proiectare asistată de calculator (CAD) în studiul comportamentului autovehiculelor, folosind
posibilităţile de programare incluse în acest sistem.
Unul din rezultatele tezei este programul de prelucrare a datelor înregistrate cu
receptoare GPS (diGPS), scris în AutoLisp şi care rulează în mediul de lucru al AutoCAD-ului.
Cu ajutorul acestui program s-au determinat parametri cum sunt: coeficientul de rezistenţă la
rulare şi coeficientul de rezistenţă a aerului, acceleraţii, viteze. Prin urmare s-a demonstrat
posibilitatea de a studia performanţele dinamice şi comportamentul în trafic al autovehiculelor
cu ajutorul programelor CAD, deci obiectivul principal al tezei a fost îndeplinit.
Pentru achiziţia datelor, au fost testate patru tipuri de receptoare GPS, cu caracteristici şi
performanţe diferite. Unul din aceste receptoare (GPS 18x-5Hz) a fost utilizat la construcţia
unui sistem propriu de achiziţie a datelor. Fiecare din aceste receptoare este potrivit pentru
colectarea datelor de trafic sau în vederea determinării performanţelor dinamice ale autovehi-
culelor.
Holux M-241 înregistrează coordonatele traseului parcurs cu o rată de cel mult un punct
la 5 secunde. Acest dispozitiv este potrivit pentru înregistrarea parcursurilor foarte lungi,
pentru care se doreşte determinarea unor parametri globali cum sunt lungimea traseului, timpul
de parcurgere, viteza medie, acceleraţia medie, distribuţii de viteze sau acceleraţii.
GPSmap 60CSx înregistrează puncte ale traseului parcurs cu o rată de 1Hz (un punct pe
secundă) şi este potrivit pentru înregistrarea datelor de trafic în mediu urban. Nu necesită
instalare specială, este suficient să fie pornit şi după identificarea sateliţilor începe automat
înregistrarea (trebuie configurat în prealabil).
Vbox III este un aparat profesional care poate înregistra date de la senzorul GPS cu o
rată de 100Hz. Este potrivit în special pentru teste de demarare şi frânare, unde este utilă
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

65
înregistrarea multor informaţii în timp scurt. Poate lucra independent sau conectat la un
calculator. Salvează datele într-un format propriu, pe un card de memorie CompactFlash.
GPS 18x-5Hz înregistrează cu o rată de 5 Hz (5 puncte pe secundă) şi a fost conceput în
primul rând pentru aplicaţii de ghidare a utilajelor în construcţii sau agricultură. Nu are
memorie internă şi nu poate fi conectat direct la un mediu de stocare. Poate fi conectat la
calculator prin interfaţa RS-232. Poate transfera datele prin interfaţa serială cu o rată de până la
38400 bps, prin protocolul NMEA sau protocol proprietar Garmin.
Folosind dispozitivul GPS 18x-5Hz ca senzor a fost construit un sistem propriu de
achiziţie a datelor (numit DS-5). Sistemul este compus din senzorul GPS, un calculator
ultraportabil (Asus EEE sau tablet-PC Asus R2H), interfaţă de conectare RS232-USB, ca
echipament hardware, şi un program de achiziţie a datelor. Programul este scris în limbajul
Delphi şi este compilat ca aplicaţie independentă (stand-alone).
O comparaţie cu ajutorul analizei multicriteriale avansate a arătat că sistemul DS-5,
construit în două variante, reprezintă soluţia cea mai convenabilă ca sistem de achiziţie a
datelor în vederea evaluării performanţelor dinamice ale autovehiculelor.
Volumul mare de date colectate aduc o nouă provocare, constând în soluţia de
gestionare a acestor date. Metoda propusă este integrarea sistemului de achiziţie şi prelucrare a
datelor (GPS + CAD) într-o soluţie PLM. Modul efectiv de transfer al datelor de pe sistemul
client pe serverul de date constă în folosirea protocolului WebDAV.
În cadrul tezei sunt prezentate trei aplicaţii software diferite, realizate pe parcursul
desfăşurării activităţii de cercetare:
- programul de achiziţie a datelor, parte componentă a sistemului DS-5, program scris în
limbajul Delphi şi care rulează îndependent de alte aplicaţii; acest program este
optimizat să ruleze pe calculatoare cu display de dimensiuni relativ reduse şi fără
performanţe de viteză de calcul deosebite;
- programul de preluare şi procesare a datelor GPS, scris în limbajul AutoLisp, care
rulează în cadrul mediului AutoCAD; este compus din multe funcţii pentru citirea
datelor din înregistrările GPS, desenarea traseelor şi asocierea de date suplimentare
acestora, citirea datelor asociate traseului şi desenarea diagramelor, procesarea
diagramelor pentru obţinerea altor tipuri de reprezentări;
- programul de transfer al fişierelor prin protocol WebDAV.
Pentru determinarea experimentală a performanţelor dinamice ale autovehiculelor s-au
efectuat probe de demarare şi frânare, probe de rulare liberă, deplasare în trafic urban şi
deplasare pe drumuri montane, cu viraje multiple.
Pentru prelucrarea datelor obţinute în urma probelor de rulare liberă s-au folosit două
modele de calcul diferite, recomandate în lucrările [100] şi [126]. Rezultatele obţinute pentru
coeficientul de rezistenţă aerodinamică şi coeficientul de rezistenţă la rulare sunt comparabile
cu valorile teoretice date în literatura de specialitate.
Pe baza datelor înregistrate la probele de demarare şi frânare s-au putut determina
parametri ca timpul şi spaţiul de demarare, respectiv timpul şi spaţiul de frânare, precum şi
detalii legate de aceste procese. Rezultatele obţinute corespund, de asemenea, valorilor obţinute
teoretic, prin calcul.
Pentru înregistrarea datelor în timpul probelor de rulare liberă, demarare şi frânare,
dispozitivele cele mai potrivite sunt Vbox şi DS-5 (produs propriu). Avantajele principale ale
utilizării acestor sisteme sunt acurateţea datelor obţinute şi uşurinţa de instalare a aparatelor.
Probele de deplasare pe drumuri cu viraje multiple, în regim extraurban, sunt utile
pentru caracterizarea drumului respectiv şi a stilului de conducere. Parametrii reprezentativi
sunt acceleraţiile tangenţiale şi centripete, dar şi parametrii ce ţin de construcţia drumului, ca
panta şi raza de virare.
Probele de deplasare prin oraş dau informaţii utile pentru caracterizarea traficului –
parametrii micro- şi macroscopici ai traficului, mai exact viteza medie, acceleraţia, câmpul de
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

66
viteze. Pe baza datelor colectate prin deplasare prin oraş se pot defini şi cicluri de deplasare
specifice oraşului respectiv.
O metodă eficientă de colectare a datelor în scopul determinării ciclurilor de deplasare
constă în utilizarea receptoarelor GPS instalate pe vehicule martor. Înregistrările pot fi
reprezentate grafic (viteză/timp) şi apoi pot fi separate în „pulsuri de deplasare”, care stau la
baza construirii graficului asociat unei deplasări reprezentative pentru oraşul sau drumul
respectiv.
Pentru oraşul Braşov, în urma prelucrării statistice a datelor înregistrate timp de un an,
pe trasee diferite, este propus un ciclu de deplasare de tip tranzitoriu, care păstrează forma reală
a "pulsurilor de deplasare". Parametrii principali ai ciclului de deplasare de tip tranzitoriu,
propus pentru Braşov, sunt:
- durata: 710 secunde
- lungimea: 4.87 km
- viteza medie: 24.7 km/h
- viteza maximă: 64 km/h.
S-a constatat că în ultimii doi ani a crescut fluiditatea traficului prin oraşul Braşov,
astfel că în comparaţie cu ciclul standard european UDC, în cazul ciclului braşovean se obţine
un nivel mediu estimat al emisiilor de hidrocarburi, exprimat în mg/s, mai mare, dar nivelul
emisiilor de hidrocarburi exprimat în mg/km este mai mic. Această concluzie se referă la
deplasarea unui vehicul singular.
Înregistrarea datelor în scopul determinării ciclurilor de deplasare în regim urban se face
cel mai bine cu receptoare GPS de tip Garmin GPSmap 60CSx, sau alte modele cu performanţe
similare (cu rata de înregistrare de 1 Hz), sau DS-5 cu rata de înregistrare redusă corespunzător.
O aplicaţie complexă a măsurătorilor de trafic urban este estimarea zgomotului cauzat
de traficul rutier şi realizarea hărţilor de zgomot. În această lucrare s-a urmărit, printre altele,
demonstrarea utilităţii aplicaţiilor CAD şi a metodelor de colectare a datelor prezentate anterior
la elaborarea hărţilor de zgomot generat de traficul rutier, aceasta fiind o soluţie originală de
rezolvare a unor probleme de actualitate.
Datele de intrare pentru programul de calcul al nivelului de zgomot se constituie în două
categorii principale: harta de bază (surse de zgomot, obstacole) şi caracteristicile surselor de
zgomot (date de trafic). Colectarea datelor de trafic şi pregătirea datelor de intrare pentru
programul de calcul al nivelului de zgomot constituie etapa cea mai importantă în elaborarea
hărţii întrucât de calitatea datelor de intrare depinde corectitudinea rezultatelor obţinute.
Volumele de trafic influenţează în mai mare măsură zgomotul emis, dar viteza de deplasare
poate fi un parametru mai uşor de controlat. Cauza principală a zgomotului nu este atât
valoarea vitezei, cât variaţiile acesteia (acceleraţia).
O metodă eficientă pentru măsurarea vitezei este metoda vehiculului martor, la fel ca
pentru probele de determinare a parametrilor traficului rutier. Concret, metoda propusă în
această lucrare este parcurgerea traseului analizat cu un vehicul echipat receptor GPS capabil
să înregistreze datele de poziţie, viteză şi timp, apoi post-procesarea datelor înregistrate cu
ajutorul funcţiilor integrate în mediul CAD disponibil.
5.2. CONTRIBUŢII PROPRII
Contribuţiile proprii ale autorului pot fi sintetizate după cum urmează:
- Crearea unui program CAD pentru prelucrarea datelor GPS şi analiza performanţelor
dinamice şi în trafic ale autovehiculelor. Programul este scris în limbajul AutoLisp şi
lucrează sub mediul AutoCAD.
- Identificarea unei soluţii de gestionare a datelor de proiectare şi a datelor colectate,
în cadrul unui sistem CAD/PLM complex. A fost realizată o bibliotecă de funcţii
software pentru implementarea protocolului WebDAV, care permite transferul
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

67
fişierelor de date pe/de pe server şi ataşarea de proprietăţi acestor fişiere. Pe baza
proprietăţilor pot fi efectuate interogări, în scopul căutării în baza de date (de
exemplu căutarea tuturor înregistrărilor de la probele de rulare liberă).
- Realizarea sistemului propriu de achiziţie a datelor DS-5, bazat pe senzorul GPS
18x-5Hz. Sistemul a fost utilizat pentru colectarea celor mai multe date pentru
estimarea performanţelor dinamice ale autovehiculelor, utilizate în cadrul acestei
lucrări. Sistemul are două componente: hardware şi software.
- În cadrul programului CAD de analiză a performanţelor dinamice a fost realizată o
funcţie pentru determinarea coeficientului de rezistenţă la rulare şi a coeficientului de
rezistenţă aerodinamică, pe baza graficului vitezei în funcţie de timp trasat în urma
probelor de rulare liberă. Cu ajutorul acestei funcţii au fost determinaţi coeficienţii
Cx şi f pentru unul din autovehiculele utilizate la colectarea datelor.
- În cadrul aceluiaşi program CAD sunt incluse funcţii pentru determinarea
parametrilor de trafic, micro- şi macroscopici. Au fost determinaţi aceşti parametri
pe baza datelor colectate în oraşul Braşov.
- Propunerea unui ciclu de deplasare în regim urban pentru oraşul Braşov. A fost
determinat un ciclu de tip modal şi un ciclu de tip tranzitoriu.
- Propunerea unei soluţii pentru preprocesarea datelor de trafic în vederea realizării
hărţilor de zgomot şi postprocesarea rezultatelor calculului. Soluţia are la bază
programul CAD descris mai sus, cu extensii specifice modului de realizare a hărţilor
de zgomot. Pregătirea datelor constă în înregistrarea vitezelor de deplasare în trafic
pentru fiecare segment de drum din zona studiată, apoi încărcarea datelor în
AutoCAD, calculul valorilor medii şi asocierea acestora ca date suplimentare. Datele
asociate tuturor segmentelor de drum sunt exportate în fişiere text ce pot fi apoi
transferate în programul de calcul. Partea de postprocesare ajută la reprezentarea
grafică a rezultatelor calculului (desenarea hărţilor de zgomot).
Metodele de colectare şi analiză a datelor descrise în această lucrare au fost utilizate în
proiecte de cercetare realizate de colectivul Catedrei de Autovehicule şi Motoare din
Universitatea Transilvania:
- Proiect CEEX X2C25/2006- SAIGHID, Servicii avansate de ghidare şi informare
a călătorilor prin utilizarea hărţilor digitale. A fost stabilit modul de lucru cu
receptoarele GPS în vederea achiziţiei datelor dinamice.
- Proiect CEEX X2C28/2006 - ECOVEH – Algoritmi avansaţi de control în timp
real pentru optimizarea autovehiculelor hibride. S-au făcut teste cu ajutorul
sistemului de achiziţie DS-5.
- Proiect CEEX X2C34/2006 - MOB-URBIS - Managementul creşterii mobilităţii
urbane şi modalităţi de implementare a soluţiilor durabile, menit să satisfacă
cerinţele sociale şi economice de perspectivă, în traficul rutier. S-au efectuat
înregistrări ale deplasărilor în mediu urban cu ajutorul dispozitivelor GPS.
- Proiect 339/2008 - Harta strategică de zgomot a municipiului Târgu-Mureş. Au
fost utilizate sistemele de achiziţie a datelor prin GPS şi programul diGPS, pentru
măsurarea vitezei de deplasare pe segmente de drum. Viteza a fost comparată în
anumite puncte din oraş cu înregistrările efectuate cu Sistemul DataCollect SDR
(de tip radar). Prelucrările datelor de intrare şi respectiv a rezultatelor date de
programul de cartare a zgomotului (LimA) s-au realizat prin metoda descrisă în
subcap. 4.7.
- Proiect 25254/2009 - Studiu de trafic în municipiul Călăraşi. Au fost utilizate
sistemele de achiziţie prin GPS pentru măsurarea vitezelor de deplasare în trafic.
În apropierea intersecţiilor studiate, valorile au fost corelate cu cele măsurate cu
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

68
sistemele DataCollect SDR. Parametrii micro- şi macroscopici de trafic pentru
municipiul Călăraşi au fost determinaţi cu ajutorul aplicaţiei diGPS. Sistemele
bazate pe GPS au fost utilizate inclusiv pentru evaluarea transportului în comun.
Se poate menţiona că exemplele prezentate în această lucrare nu sunt preluate din
proiectele de cercetare menţionate mai sus. Toate măsurătorile în trafic şi probele dinamice
utilizate în această lucrare au fost realizate în scopul elaborării tezei sau a unor lucrări
ştiinţifice publicate în perioada elaborării tezei.
5.3. DESCHIDERI
Metodele de colectare a datelor de trafic propuse în această lucrare pot fi utilizate în
continuare pentru elaborarea studiilor de trafic sau a hărţilor de zgomot.
Metodele utilizate pentru achiziţia şi prelucrarea datelor în vederea estimării
performanţelor dinamice ale autovehiculelor pot fi utilizate şi pentru alte proiecte similare,
deoarece metodele au fost validate prin această lucrare.
De asemenea, sistemul propriu (DS-5) de achiziţie a datelor GPS poate fi utilizat în
continuare în cadrul altor proiecte de cercetare, dar şi în aplicaţii didactice de laborator.
Prin înregistrarea simultană a vitezei şi acceleraţiei cu ajutorul unui receptor GPS şi a
consumului de combustibil prin interfaţa OBD-II se poate încerca determinarea unui model de
estimare a consumului instantaneu de combustibil în funcţie de viteză şi acceleraţie, similar
modelului utilizat în subcapitolul 4.6.2 (utilizabil pentru estimarea emisiei de hidrocarburi).
Fiind utilizate două surse de date diferite, sincronizarea înregistrărilor trebuie făcută în funcţie
de timp.
Soluţia de gestiune a fişierelor de date propusă în această lucrare poate fi extinsă prin
scrierea de aplicaţii interne în sistemele CAD cele mai utilizate. Astfel, se va permite ataşarea
de proprietăţi (metadata) şi salvarea modelelor sau desenelor CAD direct pe serverul WebDAV
folosit ca server de date. Biblioteca de funcţii C++ este aceeaşi, urmând să fie scrise doar
aplicaţiile specifice fiecărui sistem CAD.
Programul CAD de prelucrare a datelor (diGPS) a fost dezvoltat cu scopul de a fi
utilizat în activitatea de cercetare şi nu dispune deocamdată de o interfaţă prietenoasă cu casete
de dialog, nici de un manual de utilizare. Realizarea unei interfeţe care să uşureze utilizarea
programului şi, de asemenea, elaborarea unui manual de utilizare, ar putea facilita utilizarea
programului în alte proiecte, de către diferiţi cercetători.
Folosind metodologia prezentată în această lucrare se pot elabora cicluri de deplasare
specifice diferitelor oraşe sau un ciclu urban şi, respectiv, un ciclu extraurban, specifice
României. O utilitate a acestor cicluri poate fi estimarea emisiilor şi a consumului probabil de
combustibil în diferite zone.
O soluţie ce urmează să fie verificată este transformarea diagramei viteză/timp ce
reprezintă ciclul de deplasare într-o diagramă viteză/spaţiu şi aplicarea acesteia pentru
atribuirea vitezelor medii ale fluxului rutier pe segmente de stradă, în funcţie de lungimea
acestora. Această metodă s-ar putea dovedi utilă la pregătirea datelor de trafic în vederea
elaborării hărţilor de zgomot, deoarece colectarea şi prelucrarea datelor pentru elaborarea unui
ciclu de deplasare în regim urban necesită mai puţin efort decât colectarea şi prelucrarea datelor
dedicate hărţilor de zgomot.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

69
BIBLIOGRAFIE
1. Ahn,Kyoungho Rakha, Hesham Trani,Antonio Van Aerde,Michel Estimating Vehicle Fuel
Consumption and Emissions Based on Instantaneous Speed and Acceleration Levels.
http://cedb.asce.org.
2. Andre,Michel Real-world driving cycles for measuring cars pollutant emissions – Part A: The
ARTEMIS European driving cycles. INRETS, 2004.
3. Andreescu,C. ş.a., Informatic System of Traffic Monitoring. “Intelligent Transportation Systems ITS-
Romania-2009” International Conference, Bucuresti. ISBN 978-606-501-026-0.
4. Andreescu,C. ş.a. Road Traffic Event Detection Using an Informatic System. “Intelligent Transportation
Systems ITS-Romania-2009” International Conference, Bucuresti. ISBN 978-606-501-026-0.
5. Antonya,Csaba Simularea grafică a sistemelor de corpuri. Editura Universităţii Transilvania, 2004.
6. Aronsson,F.M.Karin Speed characteristics of urban streets based on driver behaviour studies and
simulation. Doctoral Thesis in Infrastructure, Royal Institute of Technology Stockholm, 2006.
7. Baican,R. Enache,V. Automobilul modern. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2008.
8. Bobancu,Şerban Creativitate şi Inventică - Curs pentru Şcoala Doctorală. Universitatea Transilvania,
2005.
9. Bobescu,Gh. Cofaru,C. Chiru,A. Radu,Gh.-Al. Ene, V. Guber,I. Scalnai,V. Motoare pentru automobile
si tractoare. Vol. I: Teorie si caracteristici. Editura Tehnică Chişinău, 1996
10. Brundell-Freij,Karin Ericsson,Eva Influence of street characteristics, driver category and car
performance on urban driving patterns. ScienceDirect, Elsevier, 2005.
11. Bsharah,Rick Automotive Industry Action Group Efforts To Enable PLM. Best Practices Symposium,
Novi Expo Center, June 2006.
12. Câmpian,Ovidiu Ciolan,Gh. Dinamica autovehiculelor. Editura Universităţii Transilvania, Braşov
2001.
13. Câmpian,Vasile Vulpe,V. Ciolan,Gh. Enache,V. Preda,I. Câmpian,O. Automobile. Univ. Transilvania
Braşov, 1989.
14. Chiru,Anghel Covaciu,Dinu Florea,Daniela Timar,Janos Vlase,Sorin Noise Mapping for Urban Road
Traffic and Its Effect on the Local Community. COMEC2009 International Conference, Braşov, 2009.
15. Ciobotaru,Ticuşor Vînturiş,Valentin Using GPS for mobility parameters assessment. ESFA 2009
International Conference, Bucureşti, 2009.
16. Ciolan,Gh. Preda,I. Pereş,Gh. Cutii de viteze pentru automobile. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1998.
17. Ciolan,Gh. Preda,I. Dinamica autovehiculelor – Partea I (pe CD). Univ. „Transilvania” din Braşov,
2008.
18. Ciolan,Gh. Preda I. Baciu,A. Aspecte ale modelării mişcării transversale a automobilului. În:
Materialele Conferinţei Internaţionale “Sisteme de Transport şi Logistică”, p.61-68, Ed. Evrica,
Chişinău, 2005.
19. Clenci,Adrian Vieru,Ionel Tabacu,Ştefan Modelarea parametrică a sistemelor mecanice utilizând
aplicaţia ProENGINEER. Ed. Univ. Piteşti, 2007.
20. Cofaru,Corneliu Timar,Janos Florea,Daniela Covaciu,Dinu Study Regarding the Simulation and
Optimisation of Urban Traffic Noise in Tg-Mureş City. CHER-2009 Sozopol, Bulgaria, 2009.
21. Covaciu,Dinu XData în AutoCAD. PC-Report, decembrie 1995.
22. Covaciu,Dinu Dima,Dragoş Manual de utilizare AutoLisp. Universitatea Transilvania Braşov, 1996.
23. Covaciu,Dinu Brădău,Horia Preda,Ion CAD-WEBDAV Adaptor: Premise for a Light PLM Solution.
CONAT2004 International Congress, Braşov, 2004.
24. Covaciu,Dinu Dima,Dragoş Automation Tool for Reading the Structure of a CatProduct. MVT2006
International Conference, Timişoara, 2006.
25. Covaciu,Dinu Florea,Daniela Preda,Ion Timar,Janos Using GPS Devices For Collecting Traffic Data-
SMAT2008 International Conference, Craiova, 2008.
26. Covaciu,Dinu Florea,Daniela Timar,Janos Harta de zgomot a municipiului Tg. Mureş. Seminar Taiex
RTP-32784, Tîrgu-Mureş, 3-5 Mai 2009.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

70
27. Covaciu,Dinu Florea,Daniela Preda,Ion Timar,Janos Ciolan,Gh. Analiza vitezei de deplasare a
autovehiculelor în perspectiva realizării hărţilor de zgomot pentru aglomerări urbane (Analysis of
vehicles travel speed in the completion of noise maps for urban areas). “Intelligent Transportation
Systems ITS-Romania-2009” International Conference, Bucuresti. ISBN 978-606-501-026-0.
28. Covaciu,Dinu Preda,Ion Florea,Daniela Câmpian,Vasile Development of a Driving Cycle for Brasov
City. ICOME2010 International Conference, Craiova, 2010.
29. Covaciu,Dinu Cofaru,Corneliu Florea,Daniela Timar,Janos Aspects Regarding the Road Traffic Noise
and Its Effect on the Population. 3rd WSEAS Conference on Urban Planning and Transportation UPT
2010, Corfu, Grecia, 2010.
30. Dana,Peter H. Global Positioning System Overview. The Geographer’s Craft Project, University of
Colorado, rev. 2000, http://www.colorado.edu/geography/gcraft/notes/gps/.
31. Darabont,Alexandru. Iorga,Ionel. Ciodaru,Michaela Măsurarea zgomotului şi vibraţiilor în tehnică.
Editura Tehnică, Bucureşti, 1983.
32. DePriest,Dale A GPS User Manual. http://www.gpsinformation.org.
33. Druten,Roell M. van Transmission design of the Zero Inertia Powertrain. University Press, Eindhoven,
2001, ISBN 90-386-2603-7.
34. Dunlavey,M.R. Building better applications – A theory of efficient software development. Van Nostrand
Reinhold, 1994.
35. El-Rabbany,Ahmed Introduction to GPS: the Global Positioning System. Artech House Inc., 2002,
ISBN 1-58053-183-0.
36. Enache,Valeriu Echipament electric şi electronic pentru autovehicule. Editura Universităţii
Transilvania din Braşov, 2002
37. Filip,Nicolae Zgomotul la autovehicule. Măsurarea şi reducerea zgomotului la evacuarea gazelor
pentru motoarele cu ardere internă. Fiabilitatea funcţională. Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000.
38. Filip,Nicolae Ingineria Traficului Rutier. Editura Mediamira, 2010.
39. Florea,Daniela Managementul traficului rutier. Ediţia a II-a, Editura Universităţii “Transilvania” din
Braşov, 2000, ISBN 973 –9474-55-1.
40. Florea,Daniela Cofaru,Corneliu Covaciu,Dinu Timar,Janos Data Acquisition Methods for Estimate the
Noise Generated by the Road Traffic. 3rd WSEAS Conference on Urban Planning and Transportation
UPT 2010, Corfu, Grecia, 2010.
41. Frăţilă,Gheorghe Calculul şi construcţia automobilelor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1977.
42. Frenţiu,M. Pârv,B. Elaborarea programelor - Metode şi tehnici moderne. Editura Promedia, 1994.
43. Gaceu,Liviu Inginerie asistată de calculator. Ed. Infomarket, 2006.
44. Gillespie,Thomas-D. Fundamentals of Vehicle Dynamics. SAE International, 1992.
45. Giumale,C. ş.a. LISP. Editura Tehnică, Bucureşti, 1987.
46. Giumale,C. Negreanu,L. Călinoiu,S. Proiectarea şi analiza algoritmilor. Algoritmi de sortare. Editura
ALL, Bucureşti, 1996.
47. Haan,Peter de Keller,Mario Real-world driving cycles for emission measurements: ARTEMIS and
Swiss driving cycles, final report. Swiss Agency for Environment, Forests and Landscape (SAEFL),
2001.
48. Hobbs,F.D. Traffic Planning & Engineering – Second Edition. Pergamon Press, 1979.
49. Ispas N., Ciolan Gh., Preda I. Analize de trafic rutier şi planificarea facilităţilor urbane. “Intelligent
Transportation Systems ITS-Romania-2009” International Conference, Bucuresti.
50. Ionescu,T.C. Zsako,I. Structuri arborescente cu aplicaţiile lor. Editura Tehnică, Bucureşti, 1990.
51. Ivaşcu,Aurică Cercetări teoretice şi experimentale privind calibrarea autoturismelor din producţia
indigenă pentru încadrarea în normele europene de poluare. Teză de doctorat, Universitatea
Transilvania din Braşov, 2001.
52. Lee,Kunwoo Principles of CAD/CAM/CAE Systems. Addison-Wesley, 1998.
53. Liaw,Bor Yann Fuzzy Logic Based Driving Pattern Recognition for Driving Cycle Analysis. Journal of
Asian Electric Vehicles, Vol.2, No.1, June 2004.
54. Lihteţchi,Ioan Studii şi cercetări privind reprezentarea şi vizualizarea curbelor şi suprafeţelor utilizate
în proiectare. Teză de doctorat , Universitatea Transilvania din Braşov, 2002.
55. Livinţ,Gheorghe Gaiginschi,Radu Horga,Vasile Drosescu,Radu Chiriac,Gabriel Albu,Mihai
Răţoi,Marcel Damian,Ion Petrescu,Marian Vehicule electrice hibride. Ed. Venus Iasi, 2006.
56. Mateescu,Viorel Popa,Laurenţiu Performanţele automobilelor. Editura Printech, Bucureşti, 2000.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

71
57. Meyers,Scott STL – Biblioteca programatorului. Editura Teora, Bucureşti, 2002.
58. Mihon,Liviu Tokar,Adriana Raţiu,Sorin Brebu,Lucian The Modeling Of A Motor Vehicle Behaviour
Using Specialized Software. CONAT 2010 International Congress, Braşov, 2010.
59. Mihu,Cerchez Sisteme de ecuaţii liniare şi forme pătratice. Editura Tehnică, Bucureşti, 1985.
60. Miller,Shannon Youngberg,Brett Millie,Alex Schweizer,Patrick Gerdes,Christian Calculating
Longitudinal Wheel Slip and Tire Parameters Using GPS Velocity. Proceedings of the American
Control Conference Arlington, June 25-27, 2001.
61. Mitscke,M. Dynamik der Kraftfahrzeuge. Band A: Antrieb und Bremsung, Springer Verlag, New York,
1982.
62. Mitscke,M. Dynamik der Kraftfahrzeuge. Band C: Fahrverhalten, Springer Verlag, New York, 1990.
63. Mocian,I. Proiectare tehnologică asistată de calculator în construcţia de maşini. Editura Universităţii
„Petru Maior”, Târgu Mureş, 1999.
64. Montazeri-Gh,M. Naghizadeh.M Development of Car Drive Cycle for Simulation of Emissions and
Fuel Economy. 15th European Simulation Symposium and Exhibition, ESS 2003 - Simulation in
Industry, Delft 2003.
65. Mulligan,Ann-Marie Nicholson,Alan Uncertainty in Traffic Flow Estimation Using the Moving-
Observer Method. NZ Institution of Professional Engineers Transportation Group Technical
Conference (New Zealand), 2002.
66. Munteanu,Gh.Constantin Cartografie matematică. Editura Matrix Rom, Bucureşti 2003.
67. Murray,R.B. C++ Strategies and Tactics. Addison-Wesley Publishing Company, 1993.
68. Neagoe,Dumitru Contribuţii teoretice şi experimentale la studiul stabilităţii şi maniabilităţii
autoturismelor de fabricaţie românească în vederea îmbunătăţirii acestora. Teză de doctorat.
Universitatea Transilvania din Brasov, 2000.
69. Neagu,Elena Cercetarea posibilităţilor de creştere a fluenţei fluxurilor rutiere prin analiza sistemului
om-autovehicul-drum. Teză de doctorat. Univ. Transilvania din Brasov, 2003.
70. Negruş,E. Soare,I. Tănase,F. Bejan,N. Încercarea automobilelor. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983.
71. Niemeier,Debbie A. Data Collection for Driving Cycle Development: Evaluation of Data Collection
Protocols (part of the CAMP Initiative). Institute of Transportation Studies, University of California,
Davis, 1999.
72. Oliver,Ian Programming Classics – Implementing the world’s best algorithms. Prentice Hall, 1993.
73. Oneyama,Hiroyuki Oguchi,Takashi Kuwahara,Masao Estimation model of vehicle emission considering
variation on running speed. Journal of the Eastern Asia Society for Transportation studies, Vol. 4. No.
5, 2001.
74. Oţăt Victor, ş., a Dinamica autovehiculelor. Editura Universitaria, Craiova, 2005.
75. Pacejka,Hans-B. Tyre and Vehicle Dynamics. SAE International, 2005.
76. Pereş,Gh. ş.a. Teoria traficului rutier şi siguranţa circulaţiei. Universitatea Transilvania Braşov, 1982.
77. Phillips,L.A. XML. Editura Teora (Que), 2001.
78. Popa,Ionatan Florea,Daniela Covaciu,Dinu Timar,Janos Data production for estimation of the average
speed of traffic flows. COMEC2009 Conference, Braşov, 2009.
79. Popp,Karl Schiehlen,Werner Ground Vehicle Dynamics. Springer, 2010.
80. Preda,Ion Dinamica autovehiculelor. Notiţe de curs. http://auto.unitbv.ro/moodle.
81. Preda,Ion Untaru.M. Peres,Gh. Ciolan,Gh. Algorithm for computing space in free running. Magazine of
the Romanian Automotive Engineers, RIA no.2/1990, p.11-13.
82. Preda,Ion Aplicaţii inginereşti ale calculatoarelor. Universitatea Transilvania Braşov, 1995.
83. Preda,Ion Inginerie asistată pentru autovehicule. Universitatea Transilvania Braşov, 1998.
84. Preda,Ion Covaciu,Dinu Ciolan,Gheorghe Dima,Dragoş Vehicle Dynamic Behaviour Analysis Based
on GPS Data. SMAT2008 Intl. Conference, Craiova, 2008.
85. Preda,Ion Covaciu,Dinu Florea,Daniela Ciolan,Gheorghe Study of In-Traffic Vehicle Behaviour, Based
on GPS and Radar Devices. ESFA2009 Conference, Bucureşti, 2009.
86. Preda,Ion Covaciu,Dinu Ciolan,Gheorghe Vehicle Dynamics Study Based on GPS Devices.
NavMarEdu 2009 Conference, Constanţa, 2009.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

72
87. Preda,Ion Ciolan,Gheorghe Covaciu,Dinu Sisteme realizate cu dispozitive GPS folosite pentru studiul
comportamentului dinamic al autovehiculelor (Systems Based on GPS Devices Used for Vehicles
Dynamic-Behaviour Study). “Intelligent Transportation Systems ITS-Romania-2009” International
Conference, Bucuresti. ISBN 978-606-501-026-0.
88. Qureshi,Khurshid A. Ford Motor Company - Knowledge Driven Automation - Common API - A New
Automation Architecture. http://newsletter.plmworld.org/archive/Vol4No1.
89. Racelogic VBOX Tools Software Manual. Ver. 1.4, http://www.racelogic.co.uk.
90. Radu,Gh-Alexandru Abăitancei,Horia Hârceagă,Marius Dan,Romeo-Stefan Radu,Sebastian. Analiza în
mediu virtual a procesului de admisie în motorul cu ardere interna. Ed. Universitatii Transilvania din
Brasov, 2004.
91. Rajamani,Rajesh Vehycle Dynamics and Control. Springer Science & Business, New York, 2006.
92. Rill,Georg Vehicle Dynamics - Lecture Notes. University of Applied Sciences, Regensburg, 2007.
93. Rumsiski,L.Z. Prelucrarea matematică a datelor experimentale. Îndrumar. Editura Tehnică, Bucureşti,
1974.
94. Saaksvuori,Antti Immonen,Anselmi Product Lifecycle Management. 3rd Edition, Springer-Verlag,
Berlin 2008.
95. Schifter,I. Diaz,L. Rodriguez,L. Lopez-Salinas,E. A Driving Cycle for Vehicle Emissions Estimation in
the Metropolitan Area of Mexico City. Environmental Technology, vol.26, no.2, Taylor and Francis
Ltd., 2005.
96. Seitz,N. ş.a. Echipament electric şi electronic pentru autovehicule. Universitatea din Braşov, 1987.
97. Şerban,Florin Studiul circuitelor de reglare ale autovehiculelor în vederea îmbunătăţirii economicităţii
şi dinamicităţii. Teză de doctorat. Univ. Transilvania din Braşov, 1999
98. Tabacu,Ion ş.a. Dinamica autovehiculelor. Îndrumar de proiectare. Institutul de Învăţământ superior
Piteşti, 1990.
99. Tabacu,Ion Transmisii mecanice pentru autoturisme. Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.
100. Takagi,Hitoshi (Nissan) Real-Life Coefficient of Drag – A Simple Extraction Method. Auto Technology
4/2005.
101. Talabă,Doru Bazele CAD. Proiectare asistată de calculator. Editura Universităţii Transilvania Braşov,
2000.
102. Taylor,George Brunsdon,Chris Li,Jing Olden,Andrew Steup,Dorte Winter,Marylin GPS accuracy
estimation using map matching techniques: Applied to vehicle positioning and odometer calibration.
Elsevier – ScienceDirect, 2005, www.sciencedirect.com.
103. Temur,Roberto Medii avansate de proiectare. Sistemul Pro/Engineer. Ed. Univ. Transilvania, 2001.
104. Timar,Janos Studii şi cercetări privind optimizarea fluxurilor rutiere urbane. Teză de doctorat,
Universitatea Transilvania din Braşov, 2010.
105. Tiron,M. Teoria erorilor de măsurare şi metoda celor mai mici pătrate. Editura Tehnică, Bucureşti,
1972.
106. Tzirakis,E. Pitsas,K. Zannikos,F. Stournas,S. Vehicle Emissions and Driving Cycles: Comparison of the
Athens Driving Cycle (ADC) with ECE-15 and European Driving Cycle (EDC). The 9th International
Conference on Environmental Science and Technology, Rhodes Island, Greece 2005.
107. Untaru,M. Câmpian,V. Ionescu,E. Pereş,Gh. Ciolan,Gh. Todor,I. Filip,N. Câmpian,O. Dinamica
autovehiculelor. Universitatea Transilvania Braşov, 1988.
108. Untaru,M. Poţincu,Gh. Stoicescu,A. Pereş,Gh. Tabacu,I. Dinamica autovehiculelor pe roţi. Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
109. Untaru,M. Câmpian,V. Seitz,N. Pereş,Gh. Vulpe,V. Ciolan,Gh. Enache,V. Todor,I. Filip,N.
Câmpian,O. Construcţia şi calculul autovehiculelor. Universitatea Transilvania Braşov, 1989.
110. Văiteanu,D. Darabont,Al.Ioan Iana,M.Adrian Munteanu,M. Costescu,M. Circulaţia şi poluarea sonoră
a mediului urban. Editura Tehnică, Bucureşti, 1983.
111. Vieru,Ionel Popa,Dinel Popa,Claudia Elemente de bază ale proiectării asistate de calculator. Editura
Universităţii din Piteşti, 2005.
112. Wang,Haikun Fu,Lixin Zhou,Yu Li,He Modelling of the fuel consumption for passenger cars regarding
driving characteristics. ScienceDirect, Elsevier, 2008.
113. White,Robert Korst,Helmut The Determination of Vehicle Drag Contributions from Coast Down Tests.
SAE-720099, 1972.
114. Whitehead,James Wiggins,Meredith WEBDAV: IETF Standard for Collaborative Authoring on the
Web. IEEE Internet Computing, http://computer.org/internet/ September - October 1998.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

73
115. Whitehead,James DeltaV: Adding Versioning to the Web. http://www.webdav.org/ deltav/
WWW10/deltav-intro.htm, 2001.
116. Xu,Guochang GPS – Theory, Algorithms and Applications. Springer Verlag Berlin, 2003.
117. *** CEEX X2C25/2006 Proiect - Saighid, Advanced Services for drivers and travellers’ information
and guiding, using digital maps.
118. *** CEEX X2C28/2006 Proiect - Ecoveh – Algoritmi avansaţi de control în timp real pentru
optimizarea autovehiculelor hibride (Advanced real-time control algorithms for hybrid vehicles
optimisation).
119. *** CEEX X2C34/2006 Proiect - MOB-URBIS - Managementul creşterii mobilităţii urbane şi
modalităţi de implementare a soluţiilor durabile, menit să satisfacă cerinţele sociale şi economice de
perspectivă, în traficul rutier.
120. *** Garmin International Garmin Device Interface SDK. http://www.garmin.com.
121. *** Garmin International Garmin Device Interface Specification. http://www.garmin.com.
122. *** Garmin International Garmin Proprietary NMEA 0183 Sentence Technical Spec. 2006.
123. *** Garmin International, GPS 18x Technical Specifications, Revision B, January 2008.
124. *** Garmin International GPSmap 60CSx with sensors and maps, owner’s manual. August 2007.
125. *** ADAC/FIA Foundation – EcoTest Testing and Assessment Protocol, Release 2.0.
126. *** Bosch – Automotive Hand Book, Ed.4, 1996.
127. *** Truck Ability Prediction Procedure, SAE J 688, 1963.
128. *** Tutorial on GPS Receiver Testing, http://www.ni.com/automatedtest/gps.htm.
129. *** Holux Wireless GPS Logger M-241 User’s Manual, Holux Technology Inc., 2009; http://
www.holux.com.
130. *** Comment réaliser les cartes de bruit stratégiques en agglomération. Mettre en oeuvre la directive
2002/49/CE, CERTU 9, rue Juliette Récamier 69456 Lyon – France, Reference 58, ISSN: 1263-3313,
http://www.certu.fr.
131. *** Ghid privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor de zgomot. OM 1830/2007.
132. *** Directive 2002/49/ec of the European parliament and of the council of 25 June 2002 relating to the
assessment and management of environmental noise.
133. *** Directiva 93/116/CE a Comisiei din 17 decembrie 1993, de adaptare la progresul tehnic a
Directivei 80/1268/CEE a Consiliului privind consumul de carburant al autovehiculelor.
134. *** STAS 10144/5-89, Calculul capacităţii de circulaţie a străzilor.
135. *** NISE2 – Contract 2 - Drive Cycle and Short Test Development, Final Report. Department of the
Environment and Heritage, Orbital Australia Pty Ltd., 2005.
136. ***Highway Capacity Manual 2000, ISBN 0-309-06681-6, Transportation Research Board, 2000,
National academies of Sciences.
137. *** Speed management: a road safety manual for decision-makers and practitioners. Geneva, Global
Road Safety Partnership, 2008.
138. *** Emission Test Cycles, http://www.dieselnet.com/standards/cycles.
139. *** CADAZZ - CAD software history, http://www.cadazz.com/cad-software-history.htm.
140. *** National Marine Electronics Associations, web site: http://www.nmea.org/.
141. *** Agenţia Spaţială Europeană – web site, http://www.esa.int/
142. *** Agenţia Spaţială Rusă – pagina de referinţă GLONASS, http://www.glonass-ianc.rsa.ru.
143. *** Global Positioning Systems Wing (GPSW) System Engineering and Integration, Interface
Specification IS-GPS-800. Science Application International Corporation, California, 2008,
http://www.losangeles.af.mil/shared/media/document/AFD-081021-034.pdf.
144. *** SASIG (Strategic Automotive product data Standards Industry Group), asociaţie internaţională de
standardizare - web site, http://www.sasig.com.
145. *** IETF, RFC2518: HTTP Extensions for Distributed Authoring and Versioning – WEBDAV,
http://www.webdav.org, Februarie 1999.
146. *** Web site ELM Electronics: www.elmelectronics.com.
147. *** Web site PLM World: http://www.plmworld.org.
148. *** Web site Autodesk: http://www.autodesk.com.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

74

REZUMAT


Procesul de proiectare este parte a ciclului de viaţă al unui produs, ceea ce se reflectă în
integrarea sistemului CAD într-o soluţie PLM. Studiul performanţelor autovehiculelor implică
achiziţia de date în timpul deplasării acestora, iar o metodă modernă constă în utilizarea
dispozitivelor GPS. Prin urmare, pentru studiul performanţelor dinamice şi al comporta-
mentului în trafic ale autovehiculelor, au fost identificate soluţii care implică achiziţia de date
cu ajutorul dispozitivelor GPS şi prelucrarea acestora într-un sistem integrat CAD/PLM.
Acestea sunt:
- un sistem propriu de achiziţie a datelor prin GPS, compus din echipamentul fizic şi
program;
- o aplicaţie CAD pentru prelucrarea datelor GPS, cu ajutorul căreia se realizează
preluarea şi prelucrarea grafică a datelor;
- o soluţie de integrare a rezultatelor într-un sistem CAD/PLM, constând într-o
bibliotecă de funcţii C++ originală, realizată pe baza unei biblioteci de funcţii C
existente, şi un program client pentru transferul fişierelor;
- aplicaţii pentru estimarea performanţelor dinamice ale autovehiculelor, utilizând
aparatura şi metodele prezentate: teste de rulare liberă, teste de demarare şi frânare;
- aplicaţii de analiză a vitezelor de deplasare în trafic urban, cu ajutorul aparaturii GPS
şi a aplicaţiei CAD;
- o propunere de ciclu de deplasare în regim urban pentru oraşul Braşov;
- o metodă, inclusiv funcţii software CAD, pentru studiul influenţei vitezei de deplasare
a autovehiculelor asupra zgomotului generat de traficul rutier.


ABSTRACT

The design process is part of a product lifecycle, and this is reflected by integration of
the CAD system in a PLM solution. The analysis of vehicle behaviour involves dynamic data
acquisition, and a modern method consists in using GPS devices. Consequently, for the study
of dynamic and in-traffic behaviour of automotive vehicles, were identified solutions that
involve data acquisition using GPS devices and processing of these data in an integrated
CAD/PLM system. These solutions are:
- an original data acquisition system based on GPS, having two main parts: hardware
and software;
- a CAD application for GPS data processing, used to import and process data using
graphics;
- a solution for integration of the results in a CAD/PLM system, consisting in an
original C++ wrapper realised over an existing C library, and a client program for file
transfer;
- applications for vehicle’s dynamic behaviour estimation, using the presented devices
and methods: coast-down tests, acceleration and braking tests;
- applications for analysis of vehicle’s speed in urban traffic, using GPS devices and
CAD software;
- an urban driving cycle proposed for Brasov city;
- a method, including a CAD software library, to analyse the influence of the vehicle’s
speed on the road traffic noise.
Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

75
CURRICULUM VITAE

Date personale


Nume COVACIU
Prenume Dinu
Data naşterii 23 ianuarie 1966
Locul naşterii Baia Mare
Starea civilă Căsătorit
Naţionalitatea Română

E-mail dinu.covaciu@unitbv.ro

Studii

1980 -1984 Liceul “Gh. Şincai”, Baia Mare
1985 -1990
Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de Electronică şi
Telecomunicaţii


Specializări

1995
Cursuri de modelare 3D în Pro/Engineer (INAR S.A. Braşov)
Modelare avansată a suprafeţelor în Euclid (Matra Datavision – Paris)
2002 - 2004
Administrare reţea (Cisco Networking Academy – CCNA 1-3),
Universitatea Transilvania din Braşov
2005
Curs postuniversitar “Interactive Methods for Teaching-Learning-
Evaluation Process” - Universitatea Transilvania din Braşov


Activitate profesională

1990 – 1996 INAR S.A. Braşov, inginer proiectant, cercetător ştiinţific
1996 – 2002 BRAFLEX S.R.L. Braşov, inginer proiectant
2002 - prezent
Universitatea Transilvania din Braşov, inginer de sistem
activitate didactică: - laborator de Proiectare Asistată de Calculator
- curs şi lab. de Programarea Calculatoarelor


Activitate ştiinţifică

Articole publicate 35 articole la conferinţe internaţionale (din care 4 la conferinţe ISI)
Volume publicate
Manual de utilizare AutoLisp (în colaborare, la Universitatea
Transilvania, 1996)
Contracte de cercetare 7

Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS -
Rezumatul tezei de doctorat

76
CURRICULUM VITAE

Personal Data


Last Name COVACIU
First Name Dinu
Date of Birth 23 ianuarie 1966
Place of Birth Baia Mare
Marital Status Married
Nationality Romanian

E-mail dinu.covaciu@unitbv.ro

Education

1980 -1984 High School “Gh. Şincai”, Baia Mare
1985 -1990
Politechnical Institute of Bucharest, Faculty of Electronics and
Telecommunication


Post-graduate Courses

1995
3D modeling in Pro/Engineer (INAR S.A. Braşov)
Advanced Surfaces Modeling in Euclid 3 (Matra Datavision – Paris)
2002 - 2004
Network Administration (Cisco Networking Academy – CCNA 1-3),
Transilvania University of Braşov
2005
“Interactive Methods for Teaching-Learning-Evaluation Process” -
Transilvania University of Braşov


Professional Activity

1990 – 1996 INAR S.A. Braşov, design engineer, research engineer
1996 – 2002 BRAFLEX S.R.L. Braşov, design engineer
2002 - present
Transilvania University of Braşov, system engineer
teaching activity: - labs: CAD for Automotive Engineering
- course & labs: Computer Programming


Scientific Activity

Papers 35 papers (4 published in ISI conferences proceedings)
Books
AutoLisp User’s Manual (published in collaboration, at Transilvania
University, 1996)
Grants 7

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525

RECTORAT ___________________________________________________________________

Către ......................................................................................................

Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de vineri, 08.10.2010, ora 11:00, în sala NP.7, corp N, la FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată: SOLUŢII ÎN STUDIUL PERFORMANŢELOR DINAMICE ŞI ÎN TRAFIC ALE AUTOVEHICULELOR PRIN INTEGRAREA APLICAŢIILOR CAD/PLM ŞI GPS, elaborată de domnul ing. COVACIU P. Dinu în vederea obţinerii titlului ştiinţific de DOCTOR, în domeniul fundamental ŞTIINŢE INGINEREŞTI, domeniul INGINERIE MECANICĂ. Comisia de doctorat are următoarea componenţă: PREŞEDINTE: - Prof. univ. dr. ing. Anghel CHIRU DECAN - Fac. de Inginerie Mecanică Universitatea “Transilvania” din Braşov - Prof. univ. dr. ing. Vasile CÂMPIAN Universitatea “Transilvania” din Braşov - Prof. univ. dr. ing. Ion TABACU Universitatea din Piteşti - Prof. univ. dr. ing. Nicolae FILIP Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - Prof. univ. dr. ing. Ion PREDA Universitatea “Transilvania” din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: REFERENŢI:

În acest scop vă trimitem alăturat rezumatul tezei de doctorat şi vă invităm să luaţi parte la susţinerea publică a tezei de doctorat. Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le transmiteţi pe adresa Facultăţii de Inginerie Mecanică, str. Politehnicii nr. 1, tel/fax: 0268 474761, sau pe adresa de email c-am@unitbv.ro.

Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat

CUPRINS
Introducere .......................................................................................................................3 1. Modalităţi de studiu al performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculului .................................................................................................................7
1.1. Performanţele dinamice ale autovehiculelor.....................................................................7 1.1.1. Rezistenţele la înaintarea autovehiculului...............................................................7 1.1.2. Ecuaţia generală de mişcare a autovehiculelor........................................................8 1.1.3. Performanţe de tracţiune şi demarare ......................................................................9 1.1.4. Performanţe de frânare ..........................................................................................10 1.2. Evaluarea comportamentului autovehiculului în trafic...................................................11 1.2.1. Fluxuri rutiere........................................................................................................11 1.2.2. Deplasarea vehiculului singular ............................................................................12 1.2.3. Deplasarea fluxului de vehicule ............................................................................13 1.3. Cicluri de deplasare.........................................................................................................13 1.3.1. Ciclul de deplasare european.................................................................................14 1.3.2. Alte cicluri de deplasare în mediu urban şi extra-urban........................................14 1.4. Formularea obiectivelor tezei .........................................................................................16

2. Tehnologii moderne utilizate în analiza performanţelor autovehiculului ...........17
2.1. Proiectarea asistată de calculator ....................................................................................17 2.1.1. Sistem CAD – Soluţie PLM ..................................................................................17 2.1.2. Integrarea CAD-PLM............................................................................................19 2.1.3. Utilizarea programelor CAD la prelucrarea datelor ..............................................21 2.2. Sistemul de poziţionare globală ......................................................................................23 2.2.1. GPS - Generalităţi..................................................................................................23 2.2.2. Recepţia semnalului GPS ......................................................................................24 2.2.3. Preluarea datelor de la receptoarele GPS. Secvenţe NMEA .................................25 2.3. Transformarea coordonatelor geografice........................................................................26

3. Echipamente de măsurare, tehnici de achiziţie şi prelucrare a datelor ...............27
3.1. Aparatura utilizată pentru colectarea datelor ..................................................................27 3.1.1. Dispozitive GPS utilizate ......................................................................................27 3.1.2. Alte dispozitive utilizate pentru achiziţia de date .................................................29 3.1.3. Erori şi precizie de măsurare la utilizarea dispozitivelor GPS..............................31 3.1.4. Autovehicule utilizate la colectarea datelor ..........................................................33 3.2. Metode de colectare şi prelucrare a datelor ....................................................................34 3.2.1. Metoda vehiculului martor ....................................................................................34 3.2.2. Metode de colectare şi analiză a datelor în vederea stabilirii unor cicluri de deplasare de referinţă .........................................................................................................34 3.2.3. Algoritm pentru evaluarea cinematicii din date GPS ............................................35 3.2.4. Determinarea parametrilor dinamici prin rulare liberă..........................................36

4. Soluţii pentru studiul comportamentului autovehiculelor ....................................38
4.1. Sistem propriu de achiziţie a datelor prin GPS...............................................................38 4.1.1. Echipamentul DS-5 - hardware .............................................................................38 4.1.2. Programul DS-5 – software ...................................................................................39 4.1.3. Comparaţie între receptoarele GPS utilizate .........................................................40 4.2. Aplicaţie software CAD pentru prelucrarea datelor GPS ...............................................40 1

.......................4......................................................... Probe de demarare şi frânare .....................................3...... 56 4.........7.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat 4...............................7... Influenţa vitezei asupra zgomotului produs de un autovehicul în mers ...2........... Gestiunea datelor într-un context PLM .... 61 4........................................... 43 4...................... Descrierea programului..................... 69 2 .....................................................1..................................... Contribuţii proprii .. 46 4.............................................. 60 4..........................6............................... Comparaţie între ciclul de deplasare al oraşului Braşov şi alte cicluri de deplasare..............1................................................................................... Datele de intrare – colectare şi prelucrare ...............1.................................. 62 5............... Implementarea protocolului WebDAV............... 46 4....... 66 5.................... 44 4................5.......6.................... 48 4.........5............7........................................................... 60 4.... Utilizarea programului AutoLisp (diGPS)..................2.......... deschideri.........................2........ Concluzii .......................... 41 4.....3...................................3.................................. Studiul influenţei vitezei autovehiculelor asupra zgomotului generat de traficul rutier........ Concluzii............... 40 4........................ Deplasarea în mediu urban ..2...........................1....................... 56 4..... 50 4...........2....................................................................................... Determinarea ciclului de deplasare în regim urban ......2......................4.... Ciclul de deplasare propus pentru Braşov......................................................................................4.4..............1...................... 64 5..............4..............................1...........................3.................... Datele de ieşire – prelucrare şi prezentare ......................................................... 68 Bibliografie........... 58 4......3.......................................................................................... Concluzii ................................. 49 4..6.....7......... Analiza vitezei de deplasare în mediu urban... Deplasarea pe drumuri cu viraje multiple..................... Soluţie de integrare CAD/PLM folosind protocolul WebDAV ........................................ 52 4........................ Modul de estimare a zgomotului cauzat de traficul rutier .................................................. 64 5.......... 60 4.......................3..............................4.... 46 4.......4..........7.... Deschideri... 52 4.....2.................................4........................................................... Estimarea performanţelor dinamice ale autovehiculelor................ Probe de rulare liberă.....2.............................................................

adică definirea principiilor (de funcţionare) şi a componentelor importante. dar integrează un nucleu CAD. Se poate presupune că un autovehicul destinat transportului de marfă.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat INTRODUCERE Industria de automobile evoluează rapid şi se lasă antrenată de fascinaţia inovaţiei într-o avalanşă de schimbări. ci sunt destinate îmbunătăţirii performanţelor unor modele existente. un simplu program de proiectare 3D nu mai este suficient. Stadiul actual îl reprezintă soluţiile PLM (Product Lifecyle Management). 3 . şi de extindere a capabilităţilor sale prin aplicaţii proprii. sistemele CAD se implică în ciclul de viaţă al produsului începând cu faza de schiţă. autovehiculul trebuie să fie adaptat mediului în care va fi utilizat. inclusiv de autovehicule. sau sunt estimaţi pe baza unor tabele. începe concepţia la nivel superior. În mod obişnuit. prin cerinţe ale unui proiect/ansamblu mai mare. activitatea de cercetare legată de studiul comportamentului vehiculului se poate considera parte integrantă a ciclului de proiectare a produsului. precum şi aplicarea practică a acestora în vederea îndeplinirii cerinţelor din proiecte de cercetare. Teza îşi propune în primul rând să identifice soluţii şi să probeze utilizarea practică a soluţiilor identificate. OBIECTIVE PRELIMINARE Obiectivul principal al tezei este de a demonstra posibilitatea utilizării unui sistem CAD general în studiul comportamentului unui vehicul. un autoturism destinat utilizării în oraş va avea dimensiuni mai mici şi un motor de putere mai mică. în funcţie de zona geografică şi de modul de exploatare. Procesul de proiectare este parte a ciclului de viaţă al unui produs. în timp ce un autoturism destinat deplasărilor lungi va avea dimensiuni mai mari şi un motor mai puternic. costisitoare şi care de cele mai multe ori implică şi timp de familiarizare cu interfaţa pentru introducerea datelor şi interpretarea rezultatelor. Totuşi. Se poate începe cu schiţarea cu ajutorul creionului şi a hârtiei. Se pot realiza analize complexe fără a fi necesare instrumente software dedicate. Rezultate obţinute în faza de cercetare pot fi integrate în ansamblul datelor PLM ca fişiere însoţite de metadate. Soluţiile PLM reprezintă mult mai mult decât design. folosind posibilităţile de programare incluse în acest sistem. pe baza evaluării stadiului actual al cunoştinţelor referitoare la studiul performanţelor dinamice şi comportamentului în trafic ale autovehiculului. Se va urmări identificarea de soluţii în studiul performanţelor dinamice şi comportamentului în trafic ale autovehiculului. Evoluţia programelor de proiectare a început de la desenele 2D. Acestea pot fi definite prin studii de piaţă. apoi cea de întreţinere. de capacitate mică. Prin construcţie. până la retragerea sa de pe piaţă. Astfel. Pe de altă parte. Pe baza cercetărilor. Exemple sunt coeficientul de rezistenţă a aerului şi coeficientul de rezistenţă la rulare. urmată de asamblarea virtuală. dar şi timp pentru înţelegerea algoritmilor care stau la baza programelor. va fi utilizat preponderent în interiorul oraşelor. care urmăresc produsul din momentul concepţiei. sau cu utilizarea unor programe CAD simple. trecând prin faza de producţie şi testare. datorită posibilităţilor sale de a gestiona date complexe. un sistem CAD poate fi util şi în faza de cercetare. De asemenea. a continuat cu modelarea 3D. Cele mai multe proiecte. Prin urmare este necesară cunoaşterea caracteristicilor reale ale autovehiculelor. Pe o astfel de piaţă. deci în condiţii de trafic urban. în timp ce un autovehicul de capacitate mare va fi utilizat preponderent în mediu extraurban. eterogene. Există parametri care sunt determinaţi în condiţii teoretice. În mod obişnuit procesul de proiectare începe cu identificarea unor cerinţe. Obiectivele tezei urmează să fie detaliate ulterior. autovehiculele se deplasează în condiţii reale diferite. sau chiar cu schiţarea direct în sistemul CAD principal. nu au la bază un concept nou.

Pentru achiziţia datelor necesare studiilor de trafic s-au utilizat receptoare GPS comerciale. Datele se transferă prin intermediul fişierelor.preluarea datelor din fişiere de diferite formate. scopul pentru care au fost înregistrate. au fost utilizate dispozitive cu sensibilitate mai mare. din sistemul de coordonate geografice specifice GPS în sistem cartezian. ca spaţiul de frânare sau demarare. Datele colectate sunt înregistrate în fişiere de diferite formate. Datele pot fi preluate direct din fişierele salvate cu dispozitivele GPS.reprezentarea grafică a traseului parcurs şi stocarea informaţiilor ca date suplimentare.reprezentarea grafică a vitezelor şi acceleraţiilor în funcţie de timp şi spaţiu. Prelucrarea datelor nu este o etapă finală. Reprezentările grafice realizate în cadrul aplicaţiei CAD pot fi stocate pe un server ca fişiere CAD. . Ataşarea datelor suplimentare se face cu ajutorul unei aplicaţii client ce comunică cu serverul printr-un protocol de transfer al fişierelor (de ex. hărţi de zgomot). . Aplicaţia CAD de prelucrare a datelor GPS este nucleul întregului proces. prin intermediul unei aplicaţii integrate. Aceste etape nu sunt distincte în timp. Colectarea datelor s-a efectuat folosind dispozitive GPS. analiza datelor. . care oferă o rată de achiziţie suficientă (1 Hz) şi nu necesită operaţiuni de instalare la bord. 2D sau 3D. parte a unor echipamente mai complexe şi cu programe de prelucrare specializate. au fost utilizate dispozitive GPS de performanţe diferite. atât ca desfăşurare în timp cât şi ca volum de lucru. 4 . . data şi locul. pentru estimarea unor performanţe dinamice. etapă ce include şi realizarea programelor de calcul necesare.alte reprezentări grafice. formularea concluziilor. sau de rulare liberă. dar în plus li se pot asocia proprietăţi (metadata) referitoare la modul în care au fost obţinute. . ce pot fi stocate pe server în structuri organizate după anumite criterii. Aceleaşi date sunt încărcate şi prelucrate în sistemul CAD cu ajutorul unei aplicaţii integrate proprii. Cea mai mare pondere o au evident etapele de colectare şi analiză a datelor.pregătirea datelor pentru alte aplicaţii (ex: studii de trafic. ci are loc pe toată durata activităţii. . căutarea şi gruparea după diferite criterii. protocolul WebDAV). înainte de stocarea lor pe server.feedbackul dintr-un punct al sistemului contribuie la corectarea datelor care sunt reprocesate. aparatele utilizate.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat STRATEGIA CERCETĂRII După definirea temei.analiza graficelor viteză/timp pentru determinarea ciclului de deplasare. Datele suplimentare (metadata) ataşate fişierelor de pe server facilitează identificarea uşoară a acestora. ducând la un rezultat mai precis.calculul altor parametri şi stocarea acestora ca date asociate entităţilor geometrice. Astfel. activitatea de cercetare a urmat în principiu etapele: colectarea datelor şi prelucrarea acestora pentru încadrarea într-un format standard. Datele exportate în diferite formate se pot prelucra cu alte programe externe. şi fişiere de date transferate printr-o aplicaţie client care implementează acelaşi protocol de transfer ca şi aplicaţia din interiorul sistemului CAD. . sau pot fi descărcate de pe server folosind aceeaşi aplicaţie client. ce se poate actualiza pe măsură ce apar idei sau situaţii noi. Serverul de date este un element esenţial al sistemului PLM şi toate subsistemele trebuie să comunice în final cu acesta. Datele suplimentare (metadata) nu afectează structura şi conţinutul fişierelor iniţiale. . În funcţie de scop. Datele suplimentare sunt organizate într-o structură deschisă. cum ar fi fost în proiectarea de rutină . Pe server sunt stocate fişiere CAD. Cu ajutorul acestei aplicaţii se realizează: . prelucrarea şi interpretarea rezultatelor. inclusiv georeferenţierea (corelarea coordonatelor determinate cu un sistem de referinţă cunoscut) traseului înregistrat. cât şi cel de prelucrare a datelor.transformarea coordonatelor punctelor înregistrate.export de date din grafice sau din reprezentarea traseului. pentru a uşura atât procesul de achiziţie.

Ca metode de colectare a datelor pentru studii de trafic sunt prezentate metoda vehiculului martor şi metoda observatorului mobil sau a vehiculului urmăritor. nu şi emiţătoare de semnal. viteză şi timp. al designului. pe stand. Receptoarele GPS pot înregistra informaţii de poziţie. Ciclurile de deplasare sunt utile în estimarea performanţelor autovehiculelor. Sunt prezentate şi ciclurile de deplasare cele mai cunoscute. folosind protocolul NMEA. teza cuprinde cinci capitole principale: Modalităţi de studiu al performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculului. În acest capitol sunt prezentate posibilităţile de citire a datelor de la receptoarele GPS. De aici rezultă necesitatea determinării. tehnici de achiziţie şi prelucrare a datelor prezintă aparatura şi metodele utilizate pentru colectarea şi prelucrarea datelor. interfaţa OBD-II pentru citirea datelor de la magistrala CAN a vehiculului sau traductoare de orice fel. Capitolul Tehnologii moderne utilizate în analiza performanţelor autovehiculului conţine o parte dedicată proiectării asistate de calculator şi o parte despre sistemele de poziţionare prin satelit. cum este AutoLisp. Sistemul de poziţionare globală GPS este un sistem de determinare a poziţiei pe glob (pe un geoid de referinţă) cu ajutorul sateliţilor. Soluţii pentru studiul comportamentului autovehiculelor. Soluţiile PLM urmăresc produsul din momentul concepţiei. longitudine) în coordonate rectangulare (x. Pentru dezvoltarea de aplicaţii destinate activităţii de cercetare este potrivită utilizarea unui mediu de programare flexibil. sistemul fiind pasiv – aparatele utilizatorilor sunt numai receptoare. deschideri. precum şi modul de transformare a informaţiei de poziţie din coordonate geografice (latitudine. Tehnologii moderne utilizate în analiza performanţelor autovehiculului. prin intermediul interfeţelor de programare (API). Capitolul Modalităţi de studiu al performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculului conţine noţiuni teoretice referitoare la performanţele dinamice ale autovehiculului. dar şi clasificatoare de trafic. Aparatele utilizate sunt în special receptoare GPS. Sistemele CAD oferă posibilitatea dezvoltării de aplicaţii proprii. Prelucrarea acestor informaţii facilitează navigarea pe baza hărţilor digitale. tehnici de achiziţie şi prelucrare a datelor. În capitolul Soluţii pentru studiul comportamentului autovehiculelor sunt prezentate soluţiile identificate pe parcursul elaborării tezei.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat STRUCTURA TEZEI Pe lângă Introducere şi Anexe. Capitolul Echipamente de măsurare. Pentru prelucrarea datelor. este prezentat un algoritm utilizat la evaluarea cinematicii pe baza datelor PVT (poziţie-viteză-timp) obţinute de la receptoarele GPS şi metodele de estimare a coeficienţilor de rezistenţă a aerului şi de rezistenţă la rulare. dar şi evaluarea unor performanţe ale vehiculului pe care sunt instalate. Numărul de utilizatori este teoretic nelimitat. Sistemul CAD este principalul instrument de realizare şi control al geometriei în cadrul unui proces PLM. Acestea includ: 5 . va aduce în schimb de servicii în ceea ce priveşte stabilirea condiţiilor reale de funcţionare a autovehiculelor. dacă standardizarea este utilă pentru compararea performanţelor diferitelor tipuri de autovehicule. y). Concluzii. pe baze statistice. SUA şi Japonia. prin rulare liberă. Echipamente de măsurare. trecând prin faza de producţie şi testare şi cea de mentenanţă şi service până la retragerea sa de pe piaţă. a unor cicluri de deplasare cu probabilitate mare de apariţie. comportamentul în trafic al autovehiculului singular şi ciclurile de deplasare. Aceste cicluri nu pot descrie deplasarea vehiculelor în orice condiţii de trafic. utilizate ca cicluri de referinţă în Europa.

pe care mi le-a acordat. . realizate pe baza datelor colectate prin deplasare în mediu urban.codul sursă al programului de achiziţie a datelor GPS. Lucrarea a fost elaborată sub conducerea ştiinţifică a domnului profesor dr. căruia ţin să-i mulţumesc pentru răbdarea şi exigenţa cu care m-a ghidat pe întreaga perioadă a pregătirii şi realizării tezei de doctorat. De asemenea.aplicaţii pentru estimarea performanţelor dinamice ale autovehiculelor utilizând aparatura şi metodele prezentate.prezentarea formatelor de fişiere utilizate pentru preluarea datelor de la receptoarele GPS.o aplicaţie CAD pentru prelucrarea datelor GPS. .un sistem propriu de achiziţie a datelor prin GPS. . sunt enumerate concluziile generale şi sunt evidenţiate elementele de originalitate ale tezei. Anexele conţin o parte din graficele realizate pe baza datelor colectate şi codul sursă al programelor realizate.o propunere de ciclu de deplasare în regim urban pentru oraşul Braşov. cu ajutorul aparaturii GPS şi a aplicaţiei CAD prezentate mai sus.aplicaţie a soluţiilor prezentate mai sus pentru studiul influenţei vitezei de deplasare în trafic asupra zgomotului generat de traficul rutier. Prezenta teză de doctorat este rezultatul unei experienţe de circa 20 de ani în domeniul proiectării asistate de calculator şi programării calculatoarelor. pentru sprijin şi încurajări.. . viitor inginer. şi doresc să le mulţumesc.aplicaţii de analiză a vitezelor de deplasare în trafic urban.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat . şi un program client pentru transferul fişierelor. . dedic această lucrare familiei mele. în special celui mai tânăr membru. Vasile Câmpian. realizată în AutoLisp. aceasta constă într-o bibliotecă de funcţii C++ originală. . cât şi programul (software). care cuprinde atât echipamentul fizic (hardware). . cu ajutorul acestei aplicaţii se realizează preluarea şi prelucrarea grafică a datelor. scris în limbajul Delphi. precum şi doamnei profesor Daniela Florea. cu aplicaţii în ingineria autovehiculelor. 6 . realizată pe baza unei biblioteci de funcţii C existente. . .. mulţumesc domnului profesor Ion Preda. dar şi a cercetărilor întreprinse în ultimii cinci ani în domeniile traficului rutier şi dinamicii autovehiculelor. În final. prea voluminoase pentru a putea fi incluse în textul lucrării: .informaţii despre disponibilitatea sateliţilor din sistemele de poziţionare. Nu în ultimul rând.analiza vitezei de deplasare în mediu urban: reprezentări grafice ale vitezei şi acceleraţiei în funcţie de timp şi de spaţiu.o soluţie de integrare a rezultatelor într-un sistem CAD/PLM. pentru ajutorul direct şi condiţiile de lucru create.codul sursă al unora dintre cele mai importante funcţii LISP utilizate la prelucrarea datelor în mediul CAD. alături de care am realizat multe din probele experimentale şi ale cărui idei au stat la baza multora din realizările noastre în ultimii ani. Nu ar fi fost posibilă finalizarea acestei lucrări fără sprijinul şi încurajarea permanentă.ing. Sunt recunoscător tuturor colegilor din Catedra de Autovehicule şi Motoare a Universităţii Transilvania. .

.012. în stare bună. 1. O relaţie generală are forma: i 1 Fr  f   GRi  f  Ga n f  f 0  f1  v  f 2  v 2  f 3  v 3 (eq.2) .1. Conform literaturii de specialitate. transmisă la roţile motoare.3) Pentru determinarea rezistenţei la rulare trebuie stabilit coeficientul de rezistenţă la rulare. Pentru întregul autovehicul rezistenţa la rulare este: Fr   fi  Zi i 1 n (eq.018.Zi – reacţiunea normală la roata i.Fp . .4) unde f0.1. este de 0.rezistenţa la urcarea rampei. 7 .acceleraţia.1.1 – Schema rezistenţelor la înaintarea autovehiculului Rezistenţa totală la înaintare în timpul deplasării autovehiculului este învinsă de forţa la roată FR şi mărimea acesteia determină acceleraţia imprimată autovehiculului: FR  ( Fr  F p  Fa )  map  a (eq. . 1. Rezistenţele la înaintarea autovehiculului Deplasarea autovehiculelor apare ca efect al utilizării energiei dezvoltate de motor.rezistenţa la rulare. 1.fi – este coeficientul de rezistenţă la rulare pentru roata i. 1.. valoarea coeficientului de rezistenţă la rulare pe o şosea de asfalt sau beton.. Rezistenţa la rulare pe un drum orizontal a unui automobil Fr.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat 1.map – masa aparentă. . Caracterul mişcării este determinat de mărimea şi sensul forţelor care acţionează asupra autovehiculului. Fig.Fa .FR – forţa la roată.n – numărul roţilor. 1. f2 şi f3 sunt coeficienţii specifici diferitelor puteri ale vitezei. Forţele care acţionează asupra unui autovehicul sunt: . se calculează cu relaţia: (eq. Cele mai simple dintre relaţiile empirice recomandate în literatura de specialitate pentru stabilirea coeficientului de rezistenţă la rulare ţin seama de viteza de deplasare.Fr . determinată de pierderile de energie datorate rulării roţii elastice pe suprafeţe tari sau deformabile. MODALITĂŢI DE STUDIU AL PERFORMANŢELOR DINAMICE ŞI ÎN TRAFIC ALE AUTOVEHICULULUI 1. f1.0. . determinată de reacţiunea normală la roată Zi şi de coeficientul de rezistenţă la rulare fi.1) Rezistenţa la rulare Rezistenţa la rulare (Fr) este o forţă cu acţiune permanentă. care depinde de mulţi factori şi se determină pe cale experimentală.rezistenţa aerului. Este o forţă de sens opus sensului de deplasare a autovehiculului. PERFORMANŢELE DINAMICE ALE AUTOVEHICULELOR 1. . .a .

a – acceleraţia autovehiculului (m/s2) . iar α este unghiul de înclinare a drumului. se manifestă ca o masă suplimentară a autovehiculului. ca şi inerţia roţilor motoare şi conduse. 1. corespunzătoare unei lungimi orizontale l.t – timpul (s) . valorile uzuale sunt cuprinse între 0. rezistenţa exercitată de aer asupra unui corp în mişcare este proporţională cu densitatea aerului ρ. Ecuaţia generală de mişcare a autovehiculelor Studiul performanţelor autovehiculelor se face cu ajutorul: ecuaţiei generale de mişcare. 1.Fa – rezistenţa aerodinamică (N) . 1.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Rezistenţa la urcarea rampei Greutatea aplicată în centrul de greutate al unui autovehicul are o componentă normală pe drum şi una paralelă cu drumul. bilanţului de puteri. iar viteza este exprimată în m/s. caracteristicii de acceleraţie. Dacă drumul are înclinarea mai mică de 7°.9) g dt dt unde δ este coeficientul maselor în mişcare de rotaţie şi ia în considerare influenţa acestor 8 .3 şi 0. componenta greutăţii autovehiculului paralelă cu drumul se numeşte rezistenţă la urcarea rampei. Pentru autoturisme. caracteristicii dinamice.8) dt m  . Rezistenţa aerului Rezistenţa aerului Fa este o forţă paralelă cu suprafaţa drumului.v – viteza autovehiculului (m/s) . Ecuaţia generală de mişcare a autovehiculului se poate scrie sub forma: dv FR  ( Fr  F p  Fa ) a  (eq.m – masa autovehiculului (kg) .45 pentru SUV-uri. Inerţia pieselor aflate în mişcare de rotaţie. cu suprafaţa frontală S a corpului şi cu pătratul vitezei de deplasare va: 1 2 Fa     cx  S  va (eq. La vitezele cu care se deplasează autovehiculele. Coeficientul de rezistenţă aerodinamică cx reprezintă influenţa formei autovehiculului asupra rezistenţei la înaintare şi se determină experimental. rezistenţa la urcarea rampei Fp şi rezistenţa aerului Fa acţionează asupra autovehiculului atât în regim de viteză constantă cât şi în regimurile tranzitorii de demarare şi frânare.2. – coeficientul maselor în mişcare .6) l unde h este înălţimea rampei. 1. 1.5) unde Ga este greutatea autovehiculului. Pe baza ecuaţiei generale de mişcare se obţin parametrii şi indicii caracteristici deplasării în regim de accelerare şi frânare.FR – forţa la roată (N) .35 şi 0. Suma rezistenţelor la rulare şi la urcarea rampei Fr+p reprezintă rezistenţa totală a drumului. bilanţului de tracţiune. care acţionează asupra autovehiculului în sens opus mişcării lui.Fp – rezistenţa pantei (N) . 1.Fr – rezistenţa la rulare (N) Rezistenţa la rulare Fr. se poate considera: h sin   tg  (eq.7) 2 În relaţia de mai sus cx este coeficientul de rezistenţă aerodinamică. Acestea nu depind de caracterul mişcării.35 sau între 0. G dv dv Fd    a  a  map  a (eq.1. La urcare. Expresia rezistenţei la urcarea rampei este: F p  Ga sin  (eq.

(eq. sunt asemănătoare cu cele ale caracteristicii dinamice şi numărul lor corespunde numărului de trepte din cutia de viteze (exemplu în Fig.13) Caracteristica dinamică a autovehiculului este reprezentarea grafică a factorului dinamic D în funcţie de viteză.12) g dt Aprecierea comparativă a calităţilor dinamice ale autovehiculelor se face cu ajutorul factorului dinamic D. 1. Variaţia forţei la roată FR în funcţie de viteza va a autovehiculului pentru fiecare treaptă a cutiei de viteze reprezintă caracteristica de tracţiune.2). 9 . pe un drum oarecare. Caracteristica de accelerare a autovehiculelor Din ecuaţia factorului dinamic se poate deduce acceleraţia autovehiculului. rampa maximă. având admisia totală a motorului. 1. Deci.1. caracterizat prin rezistenţa specifică Ψ. 1. Curbele acceleraţiei în funcţie de viteză. pentru toate treptele de viteză (în Fig. forţa totală la roată obţinută prin însumarea forţelor tangenţiale de la toate roţile motoare. De regulă demarajul automobilului se studiază la deplasarea pe drum orizontal.10) FR = e tr tr r Se observă că forţa la roată FR depinde de treapta de viteză (prin raportul total de transmitere al transmisiei itr). 1.2). rezistenţa totală maximă a drumului şi aderenţa maximă. echilibrează suma tuturor rezistenţelor la înaintare inclusiv rezistenţa la demarare. iar map este masa aparentă a autovehiculului. a=f(v).Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat mase asupra mişcării autovehiculului. Factorul dinamic şi caracteristica dinamică se utilizează la stabilirea performanţelor dinamice ale autovehiculelor: viteza maximă. Valorile acceleraţiei depind de drumul pe care acesta rulează. adică forţa la roată depinde de viteza de deplasare a autovehiculului. 1. 1. Expresia forţei la roată FR în funcţie de momentul efectiv al motorului Me este: M  i  (eq. 1.14) dt  Caracteristica de accelerare reprezintă dependenţa grafică dintre acceleraţia automobilului măsurată în m/s2 şi viteza de deplasare a automobilului.3.11) Fe = Ga (f cos + sin + g dt Din ecuaţia bilanţului de tracţiune se deduce că suma acestor rezistenţe este egală cu:  dva Fe = FR – Fa sau FR – Fa = Ga (f cos + sin + ) (eq. Factorul dinamic şi caracteristica dinamică Suma rezistenţelor la înaintare care depind de greutatea autovehiculului este:  dva ) (eq. astfel că Ψ =f. dv g a  ( D   ) unde = f cos + sin. Acesta este definit ca o forţă excedentară specifică dată de raportul dintre forţa de tracţiune excedentară Fe şi greutatea autovehiculului Ga: D 2 Fe FR  Fa FR  K S v a  dva   = f cos + sin + Ga Ga Ga g dt (eq. 1. Performanţe de tracţiune şi demarare Caracteristica de tracţiune a autovehiculelor Bilanţul de tracţiune al autovehiculului este dat de echilibrul tuturor forţelor care acţionează asupra acestuia la mişcarea rectilinie.

2 – Caracteristica dinamică şi diagrama acceleraţiilor Timpul şi spaţiul de demarare Prin timp de demarare se înţelege timpul în care automobilul plecând din loc. dintre care una poate fi zero.forţa de frânare. Spaţiul parcurs de automobil în acest timp. . 1. în funcţie de viteză. 1. va da mărimea timpului de demarare td necesar creşterii vitezei între limitele V0 şi Vn.9 vmax. ecuaţia generală de mişcare este: dV g (eq. atinge valoarea vitezei maxime. . folosind curbele inversului acceleraţiei. 1. motorul lucrând în toată această perioadă pe caracteristica externă.1.Xf .Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Fig. care nu depind de caracterul mişcării.suma forţelor de rezistenţă la înaintare.δ’ .coeficientul maselor de rotaţie în timpul frânării cu motorul decuplat. care reprezintă raportul dintre aceeleraţia absolută a automobilului af şi acceleraţia 10 . se numeşte spaţiu de demarare. se poate utiliza deceleraţia relativă. Performanţe de frânare Frânarea este procesul prin care se reduce parţial sau total viteza automobilului.este deceleraţia absolutä a automobilului.18) a f  a  ' (X f   F) dt  Ga Semnificaţia simbolurilor este următoarea: . Calculul timpului şi spaţiului de demarare se face pentru obţinerea unei viteze egale cu 0. În cazul frânării cu ambreiajul decuplat. a timpului de frânare şi a spaţiului minim de frânare Sf min. Aceşti parametri pot fì determinaţi în intervalul a două viteze. integrată între două limite.16) Integrarea se poate realiza grafic. Aprecierea şi compararea capacităţii de frânare a automobilelor se face cu ajutorul deceleraţiei maxime absolute af sau relative af rel. Pentru aprecierea cantitativă a capacităţii de frânare. t d   dt  0 tn Vn V0 a 1 a  dVa (eq.17) 1. se pleacă de la relaţia de definiţie a vitezei instantanee. din care rezultă: dS  Va  dt sau dS   dS   Va  dt S0 t0 Sn tn (eq.15) dt = aa Această relaţie. 1. Pentru determinarea spaţiului de demarare. 1.∑F . Din relaţia de definiţie a acceleraţiei se poate scrie: 1  dVa (eq. De capacitatea de frânare a automobilului depinde în mare măsură posibilitatea utilizării integrale a vitezei şi acceleraţiei acestuia.af . .4.

1. Parametrii microscopici de trafic reprezintă o grupă de parametri conexă dinamicii autovehiculului. cu drumul şi mediul înconjurător. Valorile reale ale parametrilor de frânare pot fi determinate cel mai bine prin încercări experimentale.2.8. Un flux rutier pe o arteră are anumite caracteristici ce variază atât în timp cât şi în spaţiu.parametri microscopici.intervalul de timp între trecerile succesive ale vehiculelor. EVALUAREA COMPORTAMENTULUI AUTOVEHICULULUI ÎN TRAFIC 1. În practică. cum sunt valorile reale ale rezistenţelor la înaintarea autovehiculului.2.spaţiul intervehicular – distanţa ce separă două vehicule consecutive. 1. . o viteza medie (cu sau fără considerarea timpilor de staţionare) – rezultată în urma prelucrării datelor colectate pe un drum. fapt ce face ca o serie de noţiuni să fie explicitate prin relaţii ce derivă din analiza dinamică [38]. o câmpul de viteze (statistica de viteze) – defineşte domeniul de variaţie a vitezei 11 . . ce caracterizează poziţia vehiculului singular.1.parametri macroscopici. Valoarea coeficientului de aderenţă depinde de calitatea pneurilor şi de caracteristicile căii de rulare. O valoare uzuală a coeficientului de aderenţă pentru asfalt uscat este 0. considerat entitate în mişcare pe un drum şi analizat în consecinţă prin intermediul particularităţilor deplasării. adică timpul scurs pentru trecerea prin dreptul observatorului a două vehicule care se succed în trafic. sau timpul intervehicular. viteza de deplasare şi coeficientul aerodinamic al autovehiculului. La viteze de până la 80 km/h. pe un tronson rutier. spaţiul minim şi timpul de oprire se pot defini astfel [44]: S f min 2 v0  2af t min  v0 af (eq. ce definesc comportamentul grupurilor de vehicule ca ansamblu.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat gravitaţională g: a f _ rel  af g  100  af g % (eq. Cunoscând deceleraţia. pe drum orizontal. Fluxuri rutiere Fluxurile rutiere sunt formate din vehicule care interacţionează unele cu altele şi. în afară de forţele de frânare dezvoltate la roţi. Din această grupă de parametri fac parte: . Presupunând că deceleraţia are o valoare constantă. deceleraţia maximă depinde de coeficientul de aderenţă şi se poate exprima ca o fracţiune din acceleraţia gravitaţională: af   g (eq. la un moment dat sau într-o perioadă de timp. se pot determina spaţiul şi timpul de frânare. Deplasarea autovehiculelor pe drumurile publice se poate analiza prin intermediul a două grupe de parametri [38]: . vor fi afectate de mai mulţi parametri. de asemenea. există o plajă rezonabilă de valori ale comportamentului conducătorilor/vehiculelor şi a fluxurilor rutiere în ansamblu. deceleraţia maximă. 1. de rezistenţa specifică a drumului. Chiar dacă acestea variază. timpul şi spaţiul de frânare. 1.19) Deceleraţia maximă depinde.20) unde φ este coeficientul de aderenţă.21) unde v0 este viteza de la care începe frânarea. .viteza de trafic – în acest caz se disting trei valori caracteristice: o viteza instantanee – rezultat al măsurătorilor directe cu echipamente de detecţie.

. cele mai multe determinări evidenţiind valori medii de 0. sau regiune. un indicator care permite determinarea cu fidelitate a dinamicii autovehiculelor.t) asociată fiecărui moment t. Acceleraţia este. Parametrii macroscopici de trafic constituie grupa de parametri ce caracterizează deplasarea fluxurilor de vehicule. . Viteza medie este parametrul care evidenţiază comportarea unui autovehicul pe un sector de drum.2. cu ajutorul unui accelerometru. 1.3 – 0. rezultă din evaluarea statistică 12 . 1. Ecuaţia de mişcare a autovehiculului.acceleraţia – este indicatorul microscopic care permite determinarea cu fidelitate a dinamicii autovehiculului. prin prelucrarea înregistrărilor de viteză în trafic sau prin măsurare directă. corespunzând condiţiilor de trafic aleator.22) de unde rezultă: dt v x  xo dx Acceleraţia în funcţie de spaţiu se obţine prin derivarea vitezei v(x) în raport cu timpul. de asemenea. Indicatorul acceleraţie ajută la definirea calităţii traficului prin doi indicatori sintetici: dispersia sau zgomotul acceleraţiei şi dispersia relativă a acceleraţiei.2. Ei reprezintă la nivel global starea traficului pe sectoare de drum. Deplasarea vehiculului singular Parametrii prin care poate fi descrisă deplasarea unui vehicul singular sunt viteza.viteza medie spaţială – permite o evaluare cantitativă a traficului şi se obţine prin medierea valorilor înregistrate pentru vehiculele care trec printr-un punct.5 m/s2. Determinarea acceleraţiei se poate face analitic. . Determinarea acesteia permite evaluarea dinamicii autovehiculului atât în ciclul de deplasare urban cât şi în cel extraurban.23) Fig. 1.câmpul de viteze – este viteza unică v(x. Acest indicator de trafic stă la baza alcătuirii ciclurilor de testare a autovehiculelor în vederea estimării consumului de combustibil şi a certificării privind emisiile poluante.debitul traficului – repartiţia vehiculelor în timp pentru un sector de drum. 1. în funcţie de timp şi de spaţiu şi acceleraţia.3 – Înregistrări ale vitezei şi acceleraţiei unui vehicul pe o porţiune de drum parcurs Determinările experimentale [38] în medii urbane au arătat o variaţie a acceleraţiei în limitele ±2. Viteza medie şi acceleraţia medie pe un parcurs de durată (t-t0) se pot determina astfel: v x   x v med  to  vt dt t t a med  to  at dt t t (eq.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat autovehiculului singular pe un sector de drum supus observării. . în special în ciclul de deplasare urban.5 m/s2. de la nivelul unei artere rutiere până la aglomerare urbană. care este exprimată de regulă în funcţie de timp.densitatea fluxului – valoarea ataşată repartiţiei de vehicule în spaţiu. Acceleraţia medie nu depăşeşte valoarea de 1 m/s2. pentru un punct x. Din grupa parametrilor macroscopici de trafic fac parte: . Dispersia acceleraţiei. poate fi exprimată şi în funcţie de spaţiul parcurs dacă se recurge la transformarea: dx 1 t x   t 0   (eq. denumită şi zgomotul acceleraţiei. în special în ciclul urban.

3.t) asociată fiecărui moment t.02 corespunde unui trafic fluid. CICLURI DE DEPLASARE Ciclul de deplasare a automobilului reprezintă o serie de date referitoare la variaţia vitezei în timp. 1. Câmpul de viteze. (eq. Relaţia de calcul poate fi exprimată astfel: q ( x.2. O abordare macroscopică a câmpului de viteze vizează determinarea vitezei flotelor de vehicule ce se deplasează pe un sector de drum. o valoare a lui G mai mică de 0. Rezultă din cele de mai sus importanţa determinării cât mai precise a evoluţiei vitezei de deplasare a autovehiculului. în timp ce câmpul de viteze ca indicator macroscopic caracterizează un anumit punct de pe sectorul de drum. Ca aplicaţie. evaluarea performanţelor autovehiculelor existente sau a efectului lor asupra mediului. 1. t ) în care se utilizează informaţiile existente privind debitul q şi densitatea traficului k. Deplasarea fluxului de vehicule Deplasarea fluxului de vehicule este caracterizată prin parametrii macroscopici de trafic şi anume debitul traficului. pot fi utile pentru calibrarea autovehiculelor [51]. viteza medie şi viteza instantanee sunt indicatori utili în stabilirea ciclurilor de deplasare. se referă la vitezele de deplasare ale unui autovehicul singular pe un sector de drum. Dintre indicatorii microscopici de trafic.27) [km / h] k ( x. Viteza medie spaţială se poate determina cu ajutorul relaţiei statistice binecunoscute: 1 vm  N v i 1 N i (eq. t ) u ( x. 1.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat a dispersiei acceleraţiei şi este dat de relaţia: a    2 (eq. De asemenea. împreună cu debitul de vehicule. viteza medie spaţială şi câmpul de viteze. Acest indicator permite evaluarea instabilităţii traficului în mediu urban. 1. Dispersia relativă a acceleraţiei este: G  t0  a( t )  a  dt med t 2  1. adică pentru simularea sistemului de propulsie. inclusiv pentru clasificarea drumurilor din punct de vedere al nivelului emisiilor [10]. 13 . Ciclurile de deplasare pot fi utilizate şi pentru simularea unui autovehicul. Este un indicator care permite evaluarea calitativă a traficului.24) t unde σ este abaterea medie pătratică. ca indicator microscopic de trafic.2 corespunde unui trafic foarte dificil. Astfel. în vederea evaluării comportamentului său în trafic. în scopul estimării performanţelor. 1. t )  (eq.26) Câmpul de viteze este dat de viteza unică v(x.25) vm În funcţie de dispersia relativă a acceleraţiei se poate aprecia fluiditatea traficului. Ciclurile de deplasare constituie condiţii de determinare a performanţelor autovehiculelor. câmpul de viteze şi viteza medie spaţială. densitatea fluxului. Viteza medie spaţială se determină prin medierea valorilor înregistrate pentru vehiculele care trec printr-un punct de observare. pentru un punct x situat pe un traseu.3. cum sunt consumul de combustibil sau nivelul emisiilor. sunt indicatori ce pot fi utilizaţi în determinarea datelor de intrare pentru evaluarea zgomotului cauzat de traficul rutier. iar o valoare peste 0.

57.505 s – 5.43 şi 0.3. care implică multe schimbări de viteză. 1. Plecând de la date reale. Ciclul are două faze: .6 km/h 120 km/h Ciclurile menţionate mai sus sunt de tip modal şi nu reprezintă secvenţe de deplasare reale. Între cele două faze motorul se opreşte pentru 10 minute.955 km 62.052 km 18. Ciclul ECE este un ciclu de deplasare urban. simulând mersul în regim suburban. Se consideră că reprezintă condiţiile de deplasare în oraşe ca Paris sau Roma. .78 km cu o viteză medie de 41. 1.cicluri de tip tranzitoriu.cicluri de tip modal. ciclul american FTP-75 şi ciclul neoficial european HYZEM (HYbrid technology approaching efficient Zero Emission Mobility) sunt cicluri de tip tranzitoriu.1.distanţa: . Segmentul EUDC (Extra Urban Driving Cycle) a fost adăugat după patru cicluri ECE pentru a lua în considerare şi modul de conducere mai agresiv. 14 .4 –Ciclul european NEDC Parametrii ciclului: . Ciclurile de tip tranzitoriu sunt cele care reflectă deplasarea reală a unui vehicul.viteza maximă: ECE 4x 195 s = 780 s 4x 1. pentru certificarea emisiilor autovehiculelor uşoare în Europa. Ciclul NEDC (New European Driving Cycle) complet cuprinde patru segmente ECE repetate fără pauze. Fig. 1. Prima fază începe cu pornire la rece.3.durata: . la viteze mai ridicate (la periferiile oraşelor). iar ciclul european oficial NEDC şi ciclul japonez 10-15 sunt cicluri de tip modal. sarcină redusă a motorului.864 s – simulează deplasarea în regim urban.7 km/h (cu mers în gol) 50 km/h EUDC 400 s 6. Alte cicluri de deplasare în mediu urban şi extra-urban Ciclul american FTP-72 Testul FTP-72 (Federal Test Procedure) simulează un traseu urban de circa 12 km cu opriri frecvente. De exemplu. urmate de un segment EUDC.2. cu perioade prelungite de mers la viteză constantă. Este caracterizat prin viteză mică de deplasare.viteza medie: . . Astfel sunt ciclurile Hyzem.2 km/h. cunoscut şi sub acronimul UDC. În SUA ponderile fazelor sunt de 0.013 km = 4.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Ciclurile de deplasare pot fi de două tipuri: . au fost dezvoltate cicluri tranzitorii pentru diferite categorii de drum şi condiţii de trafic. Acest tip de cicluri fiind determinate pe baza înregistrărilor deplasărilor reale constituie o mai bună reprezentare a condiţiilor de deplasare prin oraş decât ciclul european standard. Ciclul de deplasare european Ciclurile europene ECE şi EUDC se utilizează la testarea pe stand. temperatură redusă a gazelor de evacuare.

6.6 km/h) 56.34 km (10 + 15) JC08 1204 secunde 8.171 km 22.1 km/h) 56. accelerări şi frânări.durata: . Fig.viteza medie: 22. 1.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Ciclul FTP-75 este derivat din FTP-72. viteza în mile/h) Parametrii ciclului: . Ciclul JC08 simulează conducerea în trafic aglomerat. 892 sec.07 km) 27.viteza maximă: FTP-72 1369 secunde 7.5 – Ciclul american FTP-75 (timpul în secunde. este compus din trei cicluri mod 10 (viteza maximă 40 km/h) şi un ciclu mod 15 (viteza maximă 70 km/h).viteza maximă: 10-15 660 secunde (mod 10). (10 + 15) 4.16 km (mod 10). Fig.7 mile/h (44. 25.7 km/h (mod 10).7 mile/h (91.6 km/h (10 + 15) 40 km/h în mod 10.4 km/h (34.7 mile/h (91. şi constă în adăugarea unei a treia faze.6 – Ciclul japonez 10-15 şi Ciclul japonez JC08 Parametri . 1. Ciclul JC08 va înlocui ciclul 10-15 începând cu anul 2011. acesta este un ciclu de tip tranzitoriu.6 km/h . Este un ciclu de tip modal. de 505 secunde. ca şi ciclul NEDC. Spre deosebire de ciclul 10-15.distanţa: .viteza medie: . cu opriri frecvente (ralanti).2 km/h) Ciclurile japoneze 10-15 şi JC08 Ciclul japonez 10-15.2 mile/h (34.5 mile (12. 70 km/h în mod 15 15 .8 km/h dacă se exclude timpul de mers în gol) 81. identică cu prima fază dar cu pornire la cald.distanţa: .77 km) 21.04 mile (17.2 km/h) FTP-75 1874 secunde 11.durata: .

. . ca obiective ale tezei. precum şi posibilităţile de evaluare ale acestora. următoarele: .viteza medie: 23.măsurarea performanţelor dinamice ale autovehiculului.512 km . această teză îşi propune în primul rând să identifice soluţii. şi apoi adaptarea ciclului european mixt la condiţiile identificate pentru România. . . faţă de 50 km/h la NEDC.viteza maximă: 73. Faţă de ciclul NEDC.identificarea unei metode de gestiune a datelor rezultate din activitatea de colectare/prelucrare a datelor experimentale. s-a identificat o secvenţă de deplasare reprezentativă pentru oraşul Braşov şi o variantă adaptată pentru România a ciclului mixt.86 km/h Pentru România s-a încercat [51] identificarea unor secvenţe tipice de deplasare prin câteva oraşe reprezentative. deşi fiecare ciclu elementar component este ceva mai lung decât în cazul NEDC.stabilirea unei metode de colectare şi prelucrare a datelor de trafic pentru aplicaţii practice.durata: 1360 s 1160 s . care conţine patru cicluri urbane şi unul extraurban. inclusiv Braşov. Ca rezultat.realizarea unei aplicaţii de prelucrare a datelor colectate.4 km/h 20. ciclul de deplasare urbană determinat experimental pentru Mexico City [95] şi ciclul de deplasare al oraşului Atena [106] au parametrii: Parametri Mexico City Atena . au existat mai multe încercări de determinare a ciclurilor de deplasare specifice diferitelor oraşe din lume [47]. Ciclul adaptat este compus din trei cicluri urbane elementare şi un ciclu extraurban. [95]. prezentate în 0. Având în vedere cunoştinţele despre performanţele dinamice şi comportamentul în trafic ale autovehiculelor. [106]. se pot defini în plus. inclusiv din România [51].21 km/h . De exemplu. . ca estimarea zgomotului generat de traficul rutier. 16 .Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Cicluri de deplasare particularizate pentru anumite oraşe Pe lângă ciclurile consacrate.8 km 6. folosind posibilităţile de programare incluse în acest sistem.4. .6 km/h 70. integrată într-un sistem CAD comercial (AutoCAD).evaluarea utilizării tehnologiei GPS la colectarea datelor legate de performanţele unui vehicul. are o durată mai mică (în total 1125 secunde). 1.distanţa: 8.aplicaţii ale metodei de achiziţie a datelor prin GPS şi prelucrarea lor folosind programe CAD: . . integrând studiul comportamentului vehiculului în ciclul de proiectare.determinarea experimentală a unor parametri de trafic rutier (analiza vitezelor de deplasare). în vederea utilizării ulterioare a acestora în activitatea de proiectare (integrarea într-un context CAD/PLM) – aplicarea practică a acestei metode prin implementarea protocolului WebDAV într-o aplicaţie proprie. Obiectivul principal al tezei este de a demonstra posibilitatea utilizării unui sistem CAD în studiul comportamentului unui vehicul. FORMULAREA OBIECTIVELOR TEZEI Aşa cum este menţionat în Introducere.stabilirea ciclului de deplasare în mediu urban real (tranzitoriu) pentru un anumit oraş (Braşov) şi compararea acestuia cu ciclul european standard (ECE-15) şi cu alte cicluri de deplasare.realizarea unui sistem propriu de achiziţie a datelor folosind tehnologia GPS. Viteza maximă de deplasare prin oraş este de 60 km/h.

Principalii dezvoltatori erau grupuri din cadrul companiilor de autovehicule şi aerospaţiale. soluţiile de proiectare sunt integrate în soluţii mai complexe.1. În ultimii ani au fost dezvoltate metode şi tehnologii pentru proiectarea top-down. nu acoperă toate nevoile procesului de proiectare.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat 2.1. Sistem CAD – Soluţie PLM Proiectarea asistată de calculator (CAD . Aceasta presupune stabilirea de la început a unei scheme de bază a produsului. 2. Nivelul cel mai simplu de utilizare a unui sistem CAD este desenarea 2D. PLM (Product Lifecycle Management). Evoluţia sistemelor CAD de la desenare 2D la PLM Primul sistem software CAD. în plus. la începutul anilor 1960. PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR 2. Acestea facilitează circulaţia mult mai rapidă a informaţiei între departamente şi. marile companii constructoare de aeronave şi automobile au fost primii utilizatori comerciali ai programelor CAD. 17 . TEHNOLOGII MODERNE UTILIZATE ÎN ANALIZA PERFORMANŢELOR AUTOVEHICULULUI 2. Conceptul de PLM este stadiul actual al unei evoluţii care a început de la desenele 2D. Acest nivel a fost în mare parte înlocuit în ultimii 20 de ani cu modelarea parametrică 3D. În 1965 au început cercetările serioase pentru un software CAD de modelare 3D. urmate de asamblarea virtuală. care este apoi detaliată până la desenele de execuţie ale fiecărei piese. a continuat cu cele 3D. compania de aeronave Avions Marcel Dassault a început dezvoltarea programului CATIA (Computer Aided Three Dimensional Interactive Application). În 1975. în colaborare cu universităţi. În acest context.Computer Aided Design) constă în utilizarea unei game largi de unelte software şi hardware pentru a asista în activitatea de proiectare inginerii şi alte categorii de proiectanţi. a fost realizat de către Ivan Sutherland. acest model de ansamblu poate fi apoi utilizat pentru efectuarea de analize sau simulări ale dinamicii produsului. numit Sketchpad.1 – Etapele procesului de proiectarefabricaţie a unui produs Sistemele CAD. iar în anii 70 sistemele CAD au început migrarea din zona cercetării în cea comercială. Componentele individuale sunt asamblate în reprezentări 3D ale produsului final (proiectare bottom-up). Datorită costului foarte mare al calculatoarelor şi urmare a cerinţelor speciale de proiectare ale aeronavelor şi ale automobilelor. Fig. uşurează munca proiectanţilor astfel încât aceştia să se poată concentra pe conceperea de noi produse (Fig. deşi oferă numeroase facilităţi ce uşurează munca proiectanţilor. 2.1). pornind de la concepţia ansamblului.1.

Preluând termenul PLM – “Product Life-cycle Management”. Apoi Dassault Systemes a lansat CATIA Version 5 – prima versiune CATIA pentru Windows. Autodesk a cumpărat licenţa kernelului ACIS şi în 1994 lansa AutoCAD Release 13 care includea funcţii de modelare a solidelor 3D bazate pe ACIS. lansat în cercetările universitare de la începutul anilor 90. Pentru a-şi alinia oferta cu cele ale furnizorilor tradiţionali de software CAD 3D. Cu toate că PC-urile şi-au îmbunătăţit performanţele de-a lungul anilor 80 şi AutoCAD a continuat să câştige un important segment din piaţa de software 2D. impunându-se noul termen “furnizor de soluţii PLM”.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat În anul 1979 a fost realizată prima implementare a standardului IGES (Initial Graphic Exchange Standard). în noiembrie 1982. urmaţi îndeaproape de SDRC (I-DEAS). La mijlocul anilor 90 piaţa de software CAD a fost marcată de două evenimente importante: explozia programelor CAD 3D pentru PC şi explozia sistemelor PDM. În 1987. Autodesk a lansat Inventor. IGES a facilitat transferul curbelor şi suprafeţelor 3D între diferite programe CAD şi este unul din cele mai utilizate formate de transfer a datelor CAD. icon-uri şi alte caracteristici utile. În 1999 Dassault a preluat Matra Datavision (fabricantul sistemului Euclid). a lansat pe piaţă Euclid. În 1996 Intergraph a lansat un produs CAD 3D pentru Windows similar cu SolidWorks – SolidEdge. Parametric Technology Corp. şi PTC cu Pro/Engineer şi WindChill). La începutul anilor 90 piaţa de software CAD era în mod evident polarizată către IBMDassault Systemes (CATIA). S-a născut piaţa CAD de mijloc. Pe această piaţă. Acesta se baza pe nucleul ACIS. care le permitea acestora să distribuie produsul CATIA. Pro/Engineer a utilizat sistemul X-Windows al UNIX-ului pentru a oferi o interfaţă cu meniuri drop-down. Acesta a fost primul sistem CAD 3D bazat în întregime pe modele solide şi istoricul caracteristicilor şi constrângerilor. Matra Datavision. un program de modelare 3D. La sfârşitul anilor 70 au apărut noi limbaje de programare de nivel înalt şi sisteme de operare (C şi UNIX). care avea la bază acelaşi nucleu ACIS. puterea în general redusă a procesoarelor şi în special performanţele grafice slabe în comparaţie cu staţiile UNIX au făcut ca până în următoarea decadă PC-urile să nu conteze pe piaţa de software CAD. şi care a crescut în popularitate la sfârşitul anilor 90. ferestre popup şi casete de dialog. EDS-Unigraphics (Unigraphics) şi Parametric Technology (Pro/Engineer). Avions Marcel Dassault a creat în 1981 sucursala Dassault Systemes şi a semnat un contract cu IBM. Decizia companiei General Motors din 1996 de a trece la utilizarea sistemului Unigraphics urmată de decizia companiei Ford Motors de a înlocui sistemul CAD dezvoltat intern PDGS cu sistemul I-DEAS de la SDRC. AutoCAD Release 1. După câteva ediţii şi un oarecare succes de piaţă SolidEdge a fost achiziţionat de către EDS-Unigraphics. IBM a vândut primul său PC în 1981 şi Autodesk a prezentat primul program CAD pentru PC. 18 . Inventor a fost primul sistem CAD de la Autodesk care nu era bazat pe arhitectura AutoCAD. În 1985 a fost finalizată Versiunea 2 a sistemului CATIA şi un alt producător francez. (acum PTC) a lansat primul software CAD 3D pentru staţii UNIX. succesul companiei SolidWorks a fost atât de mare încât 2 ani mai târziu a fost achiziţionată de către Dassault-Systemes. Brusc termenul “furnizor de software CAD 3D” a fost înlăturat. Astăzi industria de software CAD este dominată de către 3 furnizori de soluţii PLM: IBM-Dassault Systemes cu CATIA şi ENOVIA. lideri autoritari pe piaţa de software CAD 3D pentru staţii de lucru UNIX. ducând la utilizarea pe scară mai largă a primelor calculatoare desktop. la scurt timp după preluarea SolidWorks de către Dassault-Systemes. Pro/Engineer. UGS cu Unigraphics şi iMAN (care au devenit NX şi Teamcenter). au fost ultimele mişcări importante pentru sistemele software CAD de corporaţie din SUA. meniuri contextuale. companiile principale producătoare de software CAD s-au reorientat rapid pentru a se conforma noii tendinţe a pieţei.

. Prin acestea se permite gestionarea (controlul accesului) obiectelor CAD (ansambluri. schimbând doar nişte parametri. PDM (Product Data Management) şi terminând cu ERP (Enterprise Resource Planning). proiectul respectiv se redimensionează singur.controlul accesului – odată ce un obiect CAD este încărcat (check-in) în sistemul PLM. Integrarea CAD-PLM O soluţie PLM integrează un nucleu CAD. în funcţie de specificul şi necesităţile companiei respective. PLM are în plus instrumente software. Proiectul este păstrat într-o bază de date şi fiecare proiectant îşi rezolvă subansamblul de care răspunde. piese. . Operaţiile de depozitare/descărcare pe/de pe server se numesc check-in şi respectiv check-out. cunoştinţele cu caracter tehnic sunt reutilizate: astfel se pot crea ansambluri parametrizate în care sunt introduse reguli automate care să nu fie încălcate de nici unul dintre proiectanţi.sistemele PLM suportă în mod normal conceptul de versiuni şi revizii. etc. Protocolul WebDAV Pe scurt. prezentate mai sus. Un atribut al unui obiect CAD poate fi reprezentat ca metadata PLM.acces distribuit global la o sursă unică de obiecte CAD .gestiunea modificărilor .gestiunea documentelor – cel mai important aspect al integrării CAD este posibilitatea de a depozita obiectele CAD într-o bibliotecă de pe server. care permite utilizatorilor să editeze şi să gestioneze fişiere pe servere web. Se realizează biblioteci de componente standardizate şi tipizate. O versiune nouă este creată în mod normal de fiecare dată când un obiect CAD este modificat şi încărcat (check-in) în sistemul PLM.2.un server de date şi de aplicaţii.reutilizare mai bună a pieselor şi ansamblurilor comune.1. .software client pentru implementarea protocoalelor – bibliotecă de funcţii.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat 2. Astfel web-ul este utilizat ca mediu colaborativ. având posibilitatea să verifice potrivirea în ansamblu. proceduri şi metodologii de colaborare. astfel permiţând ca în cadrul PLM să se execute căutări pentru atribute CAD.structura produsului – obiectele CAD pot fi asociate cu structura PLM a produsului. Practic.gestiunea atributelor – atributele sunt reprezentate ca părţi ale metadatelor sistemului PLM. . integrarea unui sistem CAD într-o soluţie PLM presupune adăugarea de informaţii suplimentare proiectelor. . Sistemele care pot fi înglobate într-o soluţie PLM sunt numeroase: începând cu CAD/CAM (Computer Aided Manufacturing)/CAE (Computer Aided Engineering). Pentru realizarea caracteristicilor cheie ale unui sistem integrat CAD/PLM. urmărirea modificărilor şi menţinerea relaţiilor corespunzătoare între obiectele CAD şi structura produsului din cadrul PLM.aplicaţie software integrată în sistemul CAD al utilizatorului. Dacă s-a făcut o proiectare inteligentă în care s-au înglobat elemente de knowledge. Caracteristicile cheie ale unui sistem integrat CAD/PLM sunt: . Beneficiile principale ale unui sistem integrat CAD/PLM sunt: . de la care pornesc informaţiile despre noul produs.un protocol de comunicare între sistemele client şi sistemul server. WebDAV (Web-based Distributed Authoring and Versioning) este un set de extensii ale protocolului HTTP.acces securizat la obiectele CAD . Prin urmare este posibil ca mai 19 . scrisă într-un limbaj suportat de către sistemul CAD respectiv. pe lângă sistemul CAD mai trebuie să cuprindă: . a fost testată utilizarea protocolului WebDAV. .). Un sistem CAD/PLM elementar. desene. accesul la acest obiect poate fi controlat printr-un set de reguli de acces. . SCM (Supply Chain Management) şi CRM (Customer Relationship Management).un mai bun management al modificărilor (trasarea explicită a noilor versiuni) .

Odată editarea încheiată. şi instrucţiunea WebDAV UNLOCK pentru a înlătura blocarea resursei. Metodele WebDAV sunt destinate protecţiei la suprascriere (LOCK.Open . Utilizatorul unei aplicaţii compatibile WebDAV selectează resursa pe care vrea să o editeze folosind un dialog standard de deschidere a unui fişier (File . Instrucţiunile care aparţin protocoalelor HTTP sau WebDAV se mai numesc metode. iar valoarea este o secvenţă care respectă formatul XML (eXtensible Markup Language). cunoscute ca metadate. Săgeţile din figură indică fluxul de informaţie predominant asociat cu o cerere. Serverul stochează noua revizie a resursei. . MKCOL). folosind protocolul WebDAV.1. proprietăţi (adăugare/ interogare/editare). DASL. Toate cererile folosesc protocolul WebDAV plus HTTP 1. pot fi adăugate cu uşurinţă elemente suplimentare 20 . MOVE. adăugate documentului. Aplicaţia utilizează apoi instrucţiunea WebDAV LOCK pentru a bloca resursa (fişierul). 2. Serverul deblochează resursa.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat mulţi ingineri să lucreze la acelaşi proiect. şi gestiunii spaţiului de nume (COPY. unde numele este un URL (Uniform Resource Locator).2 se poate vedea un exemplu de comunicare client/server pentru actualizarea unui document. Acestea sunt: prevenirea suprascrierii. Fig. care va fi apoi deschis pentru editare. HEAD..1 (GET. OPTIONS. Întrucât tot conţinutul XML este cuprins între etichetele (tags) de început şi de sfârşit. valoare>. prin structura arborescentă. iar drepturile de acces pot fi limitate. gestiunea versiunilor. apoi transferă conţinutul resursei. Aceste informaţii despre informaţia propriu-zisă se numesc proprietăţi în terminologia WebDAV. dar sunt. şi care sunt diferite ca structură de informaţiile incluse în document (exemple de documente sunt fişierele CAD). permiţând şi altor utilizatori să o acceseze. UNLOCK). documentele pot fi protejate printr-un mecanism de blocare. control avansat al colecţiilor (similar directoarelor din sistemele de operare clasice). PROPPATCH). astfel încât să nu poată fi suprascrise. WebDAV adaugă şapte noi metode setului de metode definite de HTTP/1. gestiunii metadatelor (PROPFIND. Numele permite ca proprietatea să fie adăugată ca metadată fără a fi înregistrată central. . pe care să ruleze aplicaţiile potrivite (exemplu: Jakarta Slide). gestiunea spaţiului de nume. .2 – Sesiunea de actualizare a unui document.protocol de comunicare între sistemele client şi sistemul server – WebDAV. În prima fază a fost definit un set de extensie a protocolului HTTP (Hypertext Transfer Protocol) pentru şase funcţii.. asigură flexibilitate şi totodată respectarea unui tip anume.). Proprietăţile WebDAV sunt perechi <nume. Serverul blochează resursa. de asemenea. se foloseşte instrucţiunea HTTP PUT pentru salvarea/încărcarea resursei înapoi pe serverul Web. DELETE. TRACE).server de aplicaţii.aplicaţie software (client) pentru transferul fişierelor pe/de pe server. în timp ce valorile XML. controlul accesului.software client pentru implementarea protocoalelor – bibliotecă de funcţii. PUT. POST. Proprietăţile sunt informaţii suplimentare. 2. folosind WebDAV În Fig. instrucţiunea WebDAV PROPFIND pentru a obţine proprietăţile asociate resursei. transferă proprietăţile definite pentru acea resursă. şi apoi instrucţiunea HTTP GET pentru a obţine (descărca) conţinutul resursei (fişierul propriu-zis). Elementele sistemului integrat CAD/PLM în cazul utilizării protocolului WebDAV sunt: .

..Object ARX. după valorile proprietăţilor. În schimb. AutoCAD a introdus AutoLisp ca interfaţă de programare a aplicaţiilor (API) în versiunea (release) 2..1. prin introducerea de conţinut între etichete. . A fost ales limbajul LISP ca primă variantă API datorită faptului că era cel mai potrivit pentru procesarea datelor nestructurate din cadrul proiectelor CAD [22].3. ca generarea listelor de materiale (BOM). datorită uşurinţei de învăţare şi utilizare a acestui limbaj. a desenelor sau a unor părţi din acestea. Fiecare dintre aceste variante are avantaje şi dezavantaje.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat la o proprietate. AutoLisp / Visual Lisp AutoLisp are la bază limbajul de programare LISP. colecţie de obiecte C++. dialect al limbajului LISP. ajută la reducerea timpului de proiectare şi a erorilor. Caracteristica principală a limbajului LISP este faptul că este orientat pe lucrul cu liste (de altfel chiar numele limbajului provine din sintagma LISt Processing). DeltaV este o extensie a protocolului WebDAV.. . Utilizarea programelor CAD la prelucrarea datelor Interfeţele de programare a aplicaţiilor (API) disponibile în diferite sisteme CAD Interfeţele de programare (API – Application Programming Interface) ale sistemelor CAD permit utilizatorilor să extindă. precum şi a unor operaţii de fabricaţie.)).Visual Lisp. la mijlocul anilor '80. Automatizarea unor funcţii. Visual Lisp permite dezvoltarea rapidă a aplicaţiilor şi permite interogarea rapidă a obiectelor geometrice. Toate sistemele CAD de pe piaţă oferă una sau mai multe soluţii de dezvoltare a aplicaţiilor personalizate. Limbajul de programare încă predominant utilizat în interfeţele API ale sistemelor CAD este C++. DASL (DAV Searching and Locating) este o extensie a protocolului WebDAV şi oferă un mecanism standard pentru căutarea pe servere WebDAV. LISP este un limbaj destinat iniţial utilizării în domeniul Inteligenţei Artificiale.)) O listă poate fi compusă din oricât de multe elemente. Limbajul C++ permite dezvoltarea de aplicaţii optimizate. creat la sfârşitul anilor '50. şi aşa mai departe. DeltaV adaugă 11 metode suplimentare. automatizeze şi personalizeze funcţiile acestora. bazat pe Visual Basic. dar timpul de dezvoltare este în general mare. pe care îl extinde protocolul cu suport pentru controlul versiunilor şi gestiunea configuraţiei. Listele sunt încadrate în paranteze rotunde. Oricare din aceste două părţi poate fi un element de bază (numit şi atom) sau o altă listă. Dezvoltarea aplicaţiilor proprii în AutoCAD AutoCAD pune la dispoziţia programatorilor trei tipuri de interfeţe de programare (API): . din faza de concepţie până la fabricaţie. Exemplu: (lista1 (sublista1 (sub-sublista1) (sub-sublista2 (. dar tot mai mulţi producători de sisteme CAD încearcă să ofere şi interfeţe bazate pe Java. În plus.1. dar se consideră că orice listă are două părţi: primul element al listei şi respectiv restul listei. chiar din linia de comandă a AutoCAD-ului. Un caz aparte este interfaţa de programare bazată pe limbajul LISP disponibilă în AutoCAD încă de la primele versiuni. prin integrarea unor sisteme inteligente. Pe baza asigurată de HTTP şi WebDAV. la rândul ei compusă din două părţi. care consumă mai puţine resurse şi au o viteză mai mare de execuţie. sau Visual Basic. varianta evoluată de AutoLisp. printre care sunt CHECKIN şi CHECKOUT.. care pot fi două liste. Cele două părţi ale listei se apelează cu ajutorul a două funcţii LISP de bază: car şi cdr 21 . poate fi îmbunătăţită calitatea produselor. datorită portabilităţii ridicate a programelor. iar grupurile de paranteze pot fi imbricate oricât de mult.VBA (Visual Basic for Applications)..) (sublista2 .. 2.

după cum se vede şi în exemplele de mai sus. integrat (IDE) care cuprinde un compilator. diferite de funcţiile de lucru cu listele. Operatorul este primul element al unei liste. Ca instrument de dezvoltare.2 170327. VLISP extinde limbajul prin interfaţa cu obiecte Microsoft ActiveX şi îmbunătăţeşte posibilităţile AutoLisp-ului de a răspunde la evenimente prin implementarea funcţiilor “reactori”. "0") (62 . dar nu rulează independent de AutoCAD.). chprop. "}") (330 . adică se aplică asupra unor liste de parametri. erase. Nu este necesară specificarea tipului de variabilă de la început. punct de start. un depanator şi alte instrumente utile pentru mărirea productivităţii la crearea de aplicaţii personale în AutoCAD. AutoLisp (Visual Lisp) include funcţii de control al variabilelor (atribuire. alocarea memoriei necesare făcându-se dinamic. conversie de tip).0 1. "Model") (8 .Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat (originea acestor denumiri sunt numele a două registre ale primului calculator pe care a fost implementat limbajul LISP). Rezultatul apelării funcţiei ssget este crearea unei mulţimi de selecţie (selection set).0 0. Primul element al listei este numele funcţiei. iar cealaltă parte a listei este valoarea asociată proprietăţii respective (tip de entitate. constă în faptul că expresiile LISP pot fi scrise direct în linia de comandă a AutoCAD-ului.0) (210 0. "AcDbEntity") (67 . VLISP oferă un mediu de dezvoltare complet. în funcţie de valoarea atribuită acesteia. respectă aceeaşi structură de listă. "{ACAD_XDICTIONARY") (360 . "AcDbLine") (10 -32088. AutoLisp permite accesarea entităţilor geometrice din baza de date a AutoCAD-ului prin liste [22].0 0. pentru o simplă linie.0) (11 -32356. indiferent că sunt funcţiile de bază ale limbajului sau funcţii definite de către programator. Operatorii limbajului LISP se comportă similar funcţiilor. <Entity name: 7ecb3dc8>) (102 . Acestea au structura diferită în funcţie de tipul entităţii respective. funcţii de testare şi ciclare. entupd. funcţii aritmetice şi logice. "5916D8") (102 . Visual Lisp are propriul set de ferestre şi meniuri distincte de restul AutoCAD-ului. Toate funcţiile existente în versiunile precedente ale limbajului AutoLisp se păstrează şi în noile versiuni Visual Lisp.9 170213. Parametrii pot să lipsească. O altă caracteristică importantă a LISP-ului este faptul că funcţiile. se poate utiliza subcomanda select. Accesul la datele asociate entităţilor AutoCAD se poate face cu funcţia entget pentru citire. iar cdr apelează restul listei.0 0. denumită în limbajul LISP nil. etc. move. De exemplu. punct de sfârşit. iar pentru creare sau modificare se pot folosi funcţiile entmake. Funcţia AutoLisp echivalentă este ssget. 1) (100 . Această subcomandă este apelată în cadrul unora dintre comenzile de editare standard ale AutoCAD-ului (de aceea o numim subcomandă). Acesta trebuie să ruleze pentru a putea lucra cu aplicaţiile VLISP. la fel ca formatul XML. care adaugă mai multe posibilităţi vechiului limbaj.0)) unde primul element din fiecare sublistă este un cod care identifică proprietatea. <Entity name: 7ef78cf8>) (100 . culoare. Un avantaj al programării în AutoLisp. iar restul listei este formată din parametrii transmişi funcţiei respective. iar operanzii (lista de parametri) reprezintă restul listei (cdr). strat. Car apelează primul element al listei. deci a doua parte a listei (cdr) este o listă vidă. structura datelor poate fi ca în exemplul de mai jos: ((-1 . Accesul la entităţile geometrice prin AutoLisp / Visual Lisp Ca orice limbaj de programare de nivel înalt. entmod. Acest mod de organizare a programelor şi datelor are la bază o structură arborescentă. "LINE") (5 . 0) (410 . O mulţime de selecţie poate fi parcursă cu ajutorul unor funcţii specifice. Când se intenţionează accesarea datelor şi/sau modificarea mai multor entităţi în cadrul aceleiaşi funcţii. Noua generaţie a limbajului AutoLisp sub AutoCAD este Visual Lisp (sau VLISP). 22 . <Entity name: 7ecb3dc0>) (0 . ca de exemplu: copy. ceea ce facilitează importul sau exportul datelor în acest format.

Funcţiile din grupul vlr. permit determinarea cu precizie a poziţiei într-un sistem de referinţă geocentric. Glonass (Rusia) şi Galileo (Europa). Segmentul spaţial constă în sateliţii care transmit informaţiile de poziţie. la început cu o precizie alterată intenţionat (disponibilitate selectivă). în orice punct de pe Pământ. dar treptat a devenit disponibil şi pentru aplicaţii civile. Faţă de funcţiile AutoLisp standard utilizate pentru acces la entităţi. cu ajutorul reţelelor de sateliţi artificiali Navstar-GPS (SUA).sau vlr-.2. Această metodă presupune utilizarea codurilor DXF extinse. nu şi emiţătoare de semnal. Citirea datelor se face cu funcţia vlax-ldata-get. XData [21] este metoda mai veche. introdusă în versiuni AutoLisp mai vechi. Numărul de utilizatori este teoretic nelimitat. Sistemul a fost destinat iniţial doar aplicaţiilor militare. La interogarea entităţii AutoCAD cu funcţia entget. Există două moduri prin care pot fi asociate aceste date suplimentare: XData (extended entity data) şi ActiveX – accesarea datelor ca obiecte ActiveX. Datele sunt organizate în liste ce au ca prim element (identificator) codul DXF. aceste liste apar în continuarea listelor de date obişnuite. aceeaşi operaţie se poate scrie: (setq radius (vla-get-radius circle-object)) Funcţia utilizată pentru ataşarea de date suplimentare este vlax-ldata-put. Sistemul GPS este format din trei componente: segmentul spaţial. Pentru a 23 . începând cu AutoCAD Release 11 (înainte de introducerea Visual Lisp). proprietăţi şi metode care pot fi accesate din alte medii de programare. 2. SISTEMUL DE POZIŢIONARE GLOBALĂ Sistemele GNSS (Global Navigation Satellite Systems). 2. O metodă mai flexibilă de asociere a unor date suplimentare entităţilor foloseşte obiecte şi funcţii ActiveX. GPS . punctele sau textele pot fi referite şi ca obiecte ActiveX.1. numite reactori. pentru entitatea e. în felul următor: (vlax-ldata-get e key) şi rezultatul întors este valoarea asociată numelui key. De exemplu. Elementele geometrice cum sunt liniile. sau sistemele globale de navigare cu ajutorul sateliţilor. sistemul fiind pasiv – aparatele utilizatorilor sunt numai receptoare. arcele. poliliniile.lucrează cu o categorie aparte de obiecte. se lucrează cu aceleaşi modele de obiect. citirea razei unui cerc se face în mod clasic astfel: (setq radius (cdr (assoc 40 (entget circle-entity)))) Cu ajutorul funcţiilor ActiveX.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Funcţii avansate de gestiune a datelor Pe lângă proprietăţile standard. segmentul de control terestru şi segmentul utilizatorilor.2. cercurile. Funcţiile ActiveX au prefixul vl-. key este numele proprietăţii şi data este valoarea – deci datele sunt înregistrate ca perechi <nume. vlax. şi pot fi utilizate pentru definirea reacţiei programului la anumite evenimente (de exemplu la modificarea proprietăţilor unui obiect). Obiectele sunt cărămizile principale ale unei aplicaţii ActiveX. valoare>. Interfaţa de programare ActiveX este utilizată în diferite limbaje şi medii de programare. utilizată astfel: (vlax-ldata-put e key data) unde e este o variabilă ce identifică entitatea. dar treptat restricţiile au fost ridicate şi acum precizia oferită este foarte bună. funcţiile ActiveX rulează mai repede şi permit un acces mai uşor la proprietăţile obiectelor. vla-. entităţilor AutoCAD li se mai pot asocia date personalizate de către utilizator. Când se lucrează cu obiecte ActiveX în Visual Lisp.Generalităţi Sistemul GPS (Global Positioning System) este un sistem de determinare a poziţiei pe glob (pe un geoid de referinţă) cu ajutorul sateliţilor.

Se estimează ca sistemul Galileo să ofere o precizie a localizării de 4 metri fără semnal diferenţial şi respectiv 10 cm cu semnal diferenţial. de Rusia. Aceşti sateliţi. sunt plasaţi pe şase plane orbitale înclinate la 55 de grade. cu frecvenţă purtătoare de peste 1 GHz (2. în orice moment. asigurând două niveluri de servicii: SPS şi PPS. Sistemul Galileo Galileo este sistemul de localizare prin satelit realizat de Agenţia Spaţială Europeană.2. abateri accidentale de la orbită. 24 . Semnalul SPS este transmis pe frecvenţa f1.2. erori de poziţionare etc. În aceste condiţii. 2. Scopul principal al lansării sistemului Galileo a fost asigurarea autonomiei Europei în ce priveşte localizarea prin satelit (întrucât GPS este controlat de către autorităţile militare americane. poziţia relativă nefavorabilă a sateliţilor vizibili. pentru a elimina zgomotul de semnal de frecvenţă mai mică şi a amplifica semnalul util. la o altitudine de 23222 km. din care sunt operaţionali 27. Din aceste cauze. cu aceeaşi configuraţie de sateliţi. Împreună cu serviciul EGNOS se estimează o precizie de localizare oferită de către sistemul Galileo să fie de circa 2 metri. întrucât erorile se anulează reciproc. ca replică la sistemul american GPS. coordonatele absolute ale unui punct de pe suprafaţa terestră se determină cu precizie de ordinul metrilor. în plan sau în spaţiu. Sateliţii sunt echipaţi cu ceasuri atomice şi două emiţătoare în banda D. Este o alternativă la sistemul GPS american (şi la sistemul european Galileo aflat încă în faza de dezvoltare).42 MHz. Cu ajutorul unui receptor GPS instalat pe un corp rigid (autovehiculul) se poate determina poziţia acestuia pe glob. Semnalul este apoi mixat cu codul generat local şi introdus într-un demodulator pentru a se extrage datele utile (mesajele de navigare). în orice punct de pe glob ar trebui să fie vizibili între 4 şi 10 sateliţi.9 km/s. acestea putând decide oricând degradarea intenţionată a calităţii semnalului). Sistemul Galileo dispune de 30 de sateliţi (27 operaţionali şi 3 de rezervă) care înconjoară Pământul pe trei plane orbitale circulare.1). Se pot determina cu precizie ridicată (centimetri sau milimetri) coordonatele relative ale punctelor măsurate simultan. Se estimează ca sistemul să devină complet operaţional în acest an (2010). iar în anul 2001 erau funcţionali 29 de sateliţi. Semnalul SPS (Standard Positioning Service) este semnalul recepţionat de majoritatea dispozitivelor comerciale. aflaţi pe orbite circulare. Sistemul GLONASS Sistemul GLONASS (din limba engleză: GLObal NAvigation Satellite System. Numărul actual al sateliţilor funcţionali este mai mare de 24 . bineînţeles. la o altitudine de 20200Km. sau din limba rusă: GLObalnaia Navigationnaia Sputnikovaia Sistema) este un sistem de localizare prin satelit început de Uniunea Sovietică şi continuat. Aceştia reprezintă segmentul spaţial. abateri ale undei radio de la traiectoria teoretică din cauza mediului neomogen pe carel străbate. Ei au o perioadă de revoluţie de aproximativ 12 ore şi o viteză de circa 3.2. cum sunt: imprecizia orbitei. La data redactării acestei lucrări sunt lansaţi 32 de sateliţi GPS. dar se asigură compatibilitatea totală cu GPS. Recepţia semnalului GPS În principiu. Sateliţii GPS transmit semnale pe două frecvenţe purtătoare. cu o înclinaţie de 56°. Având instalate două sau trei receptoare (sau un receptor special cu trei antene) pe acelaşi corp rigid se poate determina şi orientarea acestuia. timp inexact. Calitatea semnalului SPS poate fi alterată deliberat de către DoD (Department of Defense – adică departamentul de apărare din guvernul SUA). semnalul recepţionat de antenă este preluat de un preamplificator cu filtru trece-jos.sistemul a fost declarat oficial complet funcţional în 1995. de 1575.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat acoperi orice poziţie posibilă de pe glob sunt necesari cel puţin 24 de sateliţi. Determinarea poziţiei prin GPS poate fi afectată de multe erori.

9. în funcţie de tipul lor.4.14.. de asemenea. Preluarea datelor de la receptoarele GPS.T.1.084.01131. corecţiile de timp şi alţi parametri de sistem.038.5. Cele două frecvenţe purtătoare sunt modulate în fază de trei semnale de cod binar: .2.40. La recepţie.038.0.04.005.24.2.39..07.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Semnalul PPS (Precise Positioning Service) asigură o precizie mai mare şi era iniţial rezervat aplicaţiilor militare şi speciale.05. Exemple de secvenţe NMEA.09.545.02.N. Pentru comunicaţia cu dispozitivele GPS.Codul C/A (Coarse Acquisition) modulează în fază purtătoarea de frecvenţă f1.N.010.08.4807.9.000.. se pot selecta secvenţele NMEA sau proprietare cele mai potrivite.2.054.60 MHz şi este utilizat pentru măsurarea întârzierii datorate propagării prin ionosferă.1 – Coduri de identificare ale secvenţelor NMEA Cod de identificare GPALM GPDTM GPGLL GPGGA GPGSA GPGSV GPRMC GPVTG Descriere Date ale almanahului Datum-ul utilizat (ex: WGS84) Date de longitudine/latitudine Date de localizare 3D şi despre acurateţe Date generale despre sateliţi Date detaliate despre sateliţi Date minim recomandate pentru GPS Direcţia de înaintare şi viteza faţă de sol Toate codurile de identificare încep cu semnul $.003.A.1*39 $GPGSV. pe baza celor trei semnale se calculează datele PVT (Poziţie..4. Protocolul de transfer al datelor GPS cel mai cunoscut este NMEA (National Marine Electronics Associations).123519.M.123519. Identificatorul de tip se foloseşte la recepţie pentru stabilirea tipului şi formatului secvenţei de date ce urmează să fie citite. în fişiere de tip text (format txt sau gpx).01131.5.3. Mesajul de navigare este un semnal de 50 Hz constând în biţi de date care descriu orbitele sateliţilor GPS. Câteva din codurile de identificare ale secvenţelor NMEA şi semnificaţia lor sunt date în Tabelul 2..3. printr-un protocol de transfer. de 1227.344. Viteză.3.083. 25 .12. Pentru fiecare aplicaţie pe bază de date GPS. utilizate în aplicaţiile prezentate în această lucrare: $GPGGA.034..08.1. Timp) transmise mai departe de către receptorul GPS prin protocoale NMEA sau similare. Tabelul 2. Secvenţe NMEA Receptoarele GPS pot să stocheze datele în memoria proprie nevolatilă (de exemplu pe carduri de memorie SD sau CompactFlash).M.230394. identificatorii secvenţelor NMEA încep cu caracterele „GP”. 2.7.01.*47 $GPGSA. Pe lângă secvenţele NMEA standard. sau pot transmite datele altor dispozitive prin interfaţă RS232 sau USB.1.45*75 $GPRMC.K*48 Cele mai simple aplicaţii de poziţionare pot folosi doar secvenţele GPRMC.228.308.E.4807.46. Mesajul de navigare modulează.000.2.41.46..12.2. O secvenţă NMEA este constituită dintr-un şir de caractere format dintr-un identificator de tip şi mai multe câmpuri de date.1.4.4. receptoarele GPS mai pot să transmită secvenţe de date proprietare.A.N. iar pentru a avea şi informaţii despre calitatea poziţionării se mai pot folosi secvenţele GPGSA şi GPGSV.22. Semnalul este transmis pe frecvenţa f2.022. purtătoarea de frecvenţă f1.E.W*6A $GPVTG.Codul P (Precise) modulează în fază atât purtătoarea de frecvenţă f1 cât şi cea de frecvenţă f2.1.. .M.17.

Indiferent dacă globul terestru este aproximat cu o sferă sau cu un elipsoid. CAD) presupune definirea coordonatelor în raport cu poziţia lor corectă pe suprafaţa globului terestru. TRANSFORMAREA COORDONATELOR GEOGRAFICE Datele preluate de la receptoarele GPS includ coordonatele geografice (latitudine şi longitudine) şi altitudinea pentru poziţionarea receptorului pe suprafaţa Pământului. rezultatele măsurătorilor trebuie să fie georeferenţiate. axa Z în direcţia polului nord şi axa Y ortogonală pe axele X şi Z. Coordonatele geografice trebuie transformate în coordonate rectangulare (x.2) Transformarea coordonatelor WGS84 (măsurate cu tehnologie GPS) în coordonate Stereo 70 se face în două etape: transformarea coordonatelor B. dar şi în cazul măsurării drumurilor. Transformarea WGS84-Krassovsky se face cu ajutorul transformării spaţiale Helmert cu 7 parametri: 3 translaţii. inclusiv prin intermediul imaginilor raster. Transformarea se face în funcţie de puncte de referinţă.3. y). la o translaţie în plan. cu o bună aproximare. L în sistemul Krassovsky şi apoi transformarea acestora în coordonate X. L din sistemul WGS84 în coordonate B. problema se pune astfel [66]: fiind dat un punct de pe elipsoid. acesta fiind la rândul său definit pe baza unui sistem de proiecţie. Calculul coordonatelor rectangulare plane stereografice 1970. În cazul măsurătorilor de poziţie efectuate dintr-un autovehicul în mers. L) y = f2(B. pentru a putea fi utilizate la studiul comportamentului autovehiculului. Formulele de transformare nu sunt aceleaşi pe tot teritoriul ţării şi este dificilă stabilirea unei reguli de transformare valabile în orice loc de pe hartă. dar trebuie să fie continue şi finite pentru domeniul de reprezentat. Hărţile de navigare digitale şi sistemele GPS utilizează în mod implicit datum-ul WGS84. pentru reprezentarea spaţiului geografic tridimensional pe hărţi bidimensionale sunt necesare transformări.1) Relaţiile de mai sus reprezintă forma generală a ecuaţiilor hărţii. 26 . Pentru orice sistem de coordonate geodezice (ϕ. Funcţiile f1 şi f2 sunt arbitrare. Relaţia între coordonatele acestor sisteme se obţine folosind geometria euclidiană. Conversia de la coordonate geodezice la coordonate carteziene se face cu relaţiile: X  ( N  h) cos  cos  Y  ( N  h) cos  sin  Z  N (1  e 2  h) sin  (eq. Pentru a fi reprezentate într-un sistem GIS sau CAD punctele înregistrate trebuie să fie transformate într-un sistem de proiecţie (Stereo 70 este preferat în România). unde: x = f1(B. originea şi orientarea sistemului de coordonate.λ. Pentru studiile de dinamică a autovehiculelor şi de trafic se poate aproxima această transformare folosind doar translaţii în plan. Definirea corectă a sistemului de coordonate geografice include tipul de elipsoid. în funcţie de cele geografice se face cu ajutorul unor formule cu coeficienţi constanţi. trebuie să se determine poziţia imaginii sale din planul de proiecţie prin coordonate rectangulare (x. Sistemul de coordonate carteziene are 3 axe ortogonale. prin coordonatele sale geografice (B. sistemul de coordonate carteziene are axa X în direcţia punctului de intersecţie a meridianului Greenwich cu planul ecuatorial. sistemul de proiecţie şi unitatea de măsură. clădirilor sau altor repere. Sistemele de proiecţie reprezintă ansamblul metodelor matematice prin care se realizează aceste transformări. Corecţiile care se fac se pot reduce. 3 rotaţii şi un factor de scară. Aceasta înseamnă că datele de poziţie respective trebuie asociate unui sistem de coordonate. L) (eq. Pentru Pământ. 2. Reprezentarea spaţiului geografic real în aplicaţiile software (GIS.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat 2. Y. L. 2. Principial.Y.Z) reprezentativ.h) există un sistem de coordonate carteziene 3D (X. unde B este latitudinea iar L reprezintă longitudinea). y). cu coordonate cunoscute în ambele sisteme. în sistem metric.

01 s 0. fără alţi senzori externi.01 km/h 0. pentru date precise privind elevaţia. APARATURA UTILIZATĂ PENTRU COLECTAREA DATELOR 3.2) este un dispozitiv care poate înregistra datele cu o rată de eşantionare de 1 Hz (o înregistrare pe secundă). timpul.05% 0. Dintre caracteristici: 27 .001 s Racelogic Vbox VBS20SL este un dispozitiv capabil să înregistreze şi să proceseze în timp real semnalele recepţionate de la două antene (rata de eşantionare de 20 Hz). înălţimea.001 s 0. raza de virare. Vbox II SX5 este varianta „low cost” a sistemului Vbox. Dispozitive GPS utilizate La experimente au fost utilizate patru tipuri de receptoare GPS capabile să înregistreze datele despre traseul parcurs: Racelogic VBox.01 g 0.1 km/h 0. Fig. distanţa.8 m 95% CEP Altitudinea 1 cm 6 m 95% CEP 3 m 95% CEP Acceleraţia laterală 0. Este destinat în primul rând măsurării poziţiei şi vitezei unui vehicul în mişcare. direcţia de înaintare (orientarea). acceleraţia longitudinală. GPSmap 60CSx încorporează. Se pot încărca şi descărca date despre hărţi şi trasee/puncte înregistrate folosind conexiunea rapidă USB.1 km/h Distanţa 1 cm 0.1. TEHNICI DE ACHIZIŢIE ŞI PRELUCRARE A DATELOR 3. Caracteristicile sale sunt asemănătoare celor ale sistemului Vbox III.1.5% 0.01 g 0. precum şi o busolă electronică ce afişează direcţia de deplasare cu mare acurateţe. oferind în acelaşi timp şi funcţii de navigare [124]. cu diferite performanţe şi diferite interfeţe (intrări/ieşiri). de asemenea.5% Accel.5% Direcţia/orientarea 0. dar rata de actualizare a datelor de la receptor este de 5 Hz. Garmin GPSmap 60CSx. Racelogic Vbox III (Fig. distanţa parcursă în rulare liberă. sunt: viteza. Holux M-241 şi Garmin GPS 18x-5Hz.1° 0. Tabelul 3. 3. ECHIPAMENTE DE MĂSURARE. gama Vbox mai cuprinde şi altele.1 – Racelogic VBox Parametrii pe care Vbox îi poate măsura numai pe baza semnalului GPS.01° 0.5% 0. Pe lângă aceste sisteme. Unitatea dispune de un microcard SD pentru încărcarea în memorie a hărţilor de detaliu şi pentru salvarea traseelor parcurse. acceleraţia laterală.1) este un dispozitiv profesional capabil să înregistreze şi să proceseze în timp real semnalele recepţionate de la o antenă GPS cu o rată de actualizare a datelor de la receptor de 100 Hz.1° Timpul 0. longitudinală 0.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat 3. un altimetru barometric.05% Poziţia absolută 1 cm 3 m 95% CEP 1. 3. poziţia. traseul parcurs (înregistrare). viteza verticală. poziţia într-un circuit.1 – Caracteristici de precizie ale sistemului Vbox III Parametru Rezoluţie Acurateţe Acurateţe cu DGPS Viteza 0.1. 3. Garmin GPSmap 60CSx (Fig.

MGRS. .3. NMEA (format . .receptor GPS de înaltă sensibilitate. Loran TDs. . timp de oprire. se alimentează cu o baterie AA. . pentru precizie înaltă şi aplicaţii dinamice. .3”. Maidenhead.suport pentru protocolul NMEA0183 V 3. 3.txt specific. timpul total. cele 20 de trasee salvate (cu câte 500 de puncte fiecare) permit ghidarea în ambele direcţii. un ceas intern (independent de semnalul de la satelit) şi date brute rezultate prin măsurare.5x2. viteza maximă şi altele. conţinând secvenţe $GPRMC). Holux M-241 (Fig.6”. adică un dispozitiv care înregistrează poziţia (coordonatele geografice) şi timpul.ecran: 1. 3.demodulator WAAS/EGNOS/MSAS inclus.2) este un senzor GPS destinat în special utilizării la operarea utilajelor.2”. este activat WAAS (poate procesa semnalul radio diferenţial dacă este disponibil) şi dispunde de o memorie permanentă pentru stocarea informaţiilor de configurare.3 – GPS 18x-5Hz GPS 18x-5Hz dispune de 12 canale paralele (poate procesa simultan semnalele primite de la 12 sateliţi).formate de poziţie Lat/Lon. data/ora şi posibilităţi de setare a limbii şi unităţilor de măsură a distanţei.înregistrarea la interval minim de 5 secunde sau 50 metri.2) este un GPS logger. Principalele avantaje ale acestui dispozitiv sunt: mărimea. caracteristici tehnice în Tabelul 3.calculator de călătorie.). Fig.1x1.2 – Garmin GPSmap 60CSx şi Holux M-241 GPS 18x-5Hz (Fig. fără hardware suplimentar necesar. UTM. ghidare şi diferite aplicaţii în agricultură unde sunt necesare informaţii de poziţionare şi viteză foarte precise. . . cu baterii. 256 culori.consum mic de putere (durata de viaţă a bateriei de circa 12 ore). 3.dimensiuni: 2.spaţiu de memorie pentru 130.9mm) pentru afişarea informaţiilor: poziţie.sensibilitate de până la -159 dBm.000 de înregistrări de poziţie. uşurinţa în utilizare şi preţul. Datele se pot prelua prin intermediul mai multor tipuri de fişiere: KML (interfaţare cu Google Earth). compatibil WAAS prin SiRF (SiRF este un protocol de comunicaţie implementat în chipset-ul cu acelaşi nume – produs de compania SiRF Technology Holdings Inc. Este util în special la înregistrarea datelor dinamice pe trasee lungi. . text. media totală. 3.000 de puncte. Receptorul Holux M-241 dispune de interfeţe Bluetooth şi USB. . Caracteristici ale receptorului Holux M-241: . 28 . .greutate: 213 grame. viteză. memoria disponibilă.4x6. GPX. TFT ( 160x240 pixeli). Fig. de exemplu la deplasarea pe autostradă sau drumuri naţionale.01. la intervale regulate de timp sau spaţiu. media de deplasare. . diagonala 2. prevăzut cu odometru (kilometraj). are un ecran LCD (32mm x 8.înregistrare automată a traseului parcurs cu 10.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat .

poziţie: sub 3 metri. protocoalele de comunicaţie (semnalul electric) disponibile şi formatul mesajelor. ale cărei limite superioare sunt aliniate la deplasări de 0 ms.1.Cu toate datele cunoscute: 1 secundă . 95% .1 noduri RMS.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Tabelul 3. 200 ms. implicit 19200 bauds Este disponibilă.5 Vcc Curentul de intrare 100 mA @ 5.2. turaţia motorului. . pentru autovehiculele pe benzină (din 2004 şi pentru cele diesel). Prin intermediul OBD-II se pot citi date de la unităţile de control instalate pe autovehicul. o funcţie de generare a semnalului de ieşire în impulsuri (Measurement Pulse Output) de 5 Hz. De asemenea. 3.viteză: 0. ci trebuie conectat la un calculator. +80°C Performanţe GPS Timp de achiziţie ...Reachiziţie: sub 2 secunde . iar din 2001 a devenit obligatorie şi în Europa (EOBD). Fig. un dispozitiv unic poate fi utilizat pentru comunicarea cu unităţile de control (controlere) ale oricărui autovehicul. Rata de actualizare 5 înregistrări pe secundă (5 Hz) Precizie . de asemenea. extensibilă.viteză: 0. 95% . Pentru a-şi putea îndeplini rolul.WAAS: .poziţie: sub 15 metri. Aceasta a fost introdusă încă din anii ’70 de către unii fabricanţi de autovehicule. 3.2 – Caracteristici tehnice ale receptorului GPS 18x-5Hz Dimensiuni Diametru 61 mm Grosime 19. 400 ms. este stabilită o listă de coduri pentru identificarea defectelor (DTC – Diagnostic Trouble Codes). Ca rezultat al standardizării.La cald: 38 secunde .5 mm Masa 165 g Lungimea cablului 5m Caracteristici electrice Tensiunea de alimentare 4. viteza 29 . fiecare unitate de control primeşte semnale de la diferiţi senzori. GPS 18x-5Hz nu funcţionează independent.SPS (standard positioning service): .0 – 5. OBD-II defineşte o listă de parametri ce pot fi monitorizaţi şi modul de codare a datelor pentru fiecare parametru. 600 ms şi 800 ms faţă de fronturile de semnal care marchează secundele UTC. Interfeţe RS-232 – receptor asincron. cum sunt unitatea de control al motorului ECU (Engine Control Unit) sau modulul de control ABS. din 1996 a devenit obligatorie în Statele Unite (specificaţia OBD-II).La rece: 45 secunde. Astfel se pot citi informaţii ca viteza de deplasare.4 – Conector OBD-II şi exemplu de interfaţă de conectare cu calculatorul Standardul OBD-II specifică tipul conectorului şi dispunerea contactelor acestuia.1 noduri RMS.0 Vcc Sensibilitatea receptorului GPS -185 dBm Temperatura de operare -30°C . Alte dispozitive utilizate pentru achiziţia de date Interfaţa OBD-II O sursă importantă de date în timpul deplasării vehiculului este interfaţa OBD (On Board Diagnostics).

dar nu poate da informaţii despre profilul vitezei. Trebuie menţionat că semnalul de viteză de la sistemul GPS nu este filtrat. prelucrate de un microcontroler şi sunt necesare pentru funcţionarea sistemului de frânare antiblocare (ABS). Senzorul optic Datron-Correvit Clasificatorul de trafic DataCollect SDR Clasificatorul de trafic SDR (Fig. 3. cu o rezoluţie de 1 km/h. după 1300 s. Fig.5 – Viteza unui vehicul în trafic urban. obţinută de la un receptor GPS şi de la magistrala CAN a autovehiculului (controlerul ABS) Pentru verificarea datelor obţinute cu ajutorul receptoarelor GPS s-au făcut măsurători în paralel cu un receptor GPS şi cu ajutorul unei interfeţe OBD-II. Informaţiile date de clasificatorul SDR sunt viteza. Amplasarea aparatului SDR este restricţionată de existenţa obstacolelor care pot bloca vizibilitatea de la radar spre drum. Suprapunerea celor două serii de date este destul de bună. consumul de combustibil.6 – DataCollect SDR. nivelul emisiilor etc. Sistemul PicDAQ. iar cea albastră prezintă datele transmise pe magistrala CAN a autovehiculului şi preluate pe un laptop prin intermediul interfeţei OBD-II. Sistemul de achiziţie a datelor DSD PicDAQ Sistemul PicDAQ (Fig. Fig. într-un sens de circulaţie sau.125 GHz. printr-un adaptor RS232-USB în cazul notebook-urilor care nu au interfaţa RS232. În Fig. Acest tip de dispozitiv este util pentru măsurarea vitezelor vehiculelor ce trec printr-o secţiune a drumului. cu frecvenţă de 24. ceea ce explică valorile mai mari ale vârfurilor curbei roşii. cele două semnale continuă să fie perfect sincronizate.5 curba roşie prezintă rezultatele furnizate de sistemul GPSMap. Datele de viteză sunt obţinute de la senzori plasaţi în toate roţile vehiculului. pe două benzi. 3. 3. ceea ce dovedeşte că ambele sisteme de achiziţie sunt performante. Un aparat poate măsura traficul. Pentru vizualizarea şi salvarea datelor se conectează dispozitivul la portul serial al unui calculator. DataCollect SDR poate măsura viteze între 3 şi 250 km/h. în sensuri opuse. 3. pentru detectarea vehiculelor (efectul Doppler se bazează pe deplasarea în frecvenţă a semnalului transmis de radar şi reflectat de un obiect în mişcare). pe o singură bandă. 30 . 3. lungimea şi ora la care a fost detectat fiecare vehicul [85]. De asemenea.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat fiecărei roţi.6) produs de firma DSD (Austria) este un sistem de înregistrare a acceleraţiei şi vitezei unghiulare ale autovehiculului.6) foloseşte un radar cu efect Doppler.

iar senzorii din domeniul 50 g . în loc să fie calculată pe baza poziţiilor succesive. În Fig. teste de frânare.342 – 0. 3.3. stânga.7. s-a obţinut o precizie de localizare de 0.6) este utilizat pentru măsurarea distanţei. vitezei şi acceleraţiei pe diferite suprafeţe. Sistemele DATRON Grupul DATRON (Datron Technology Ltd. când un receptor este în mişcare faţă de sateliţi. a şasiului şi a suspensiei. 3. ţinut imobil. Înregistrări cu receptorul GPS imobil Prin înregistrarea unei poziţii cu un receptor imobil se poate pune în evidenţă influenţa obstacolelor şi a condiţiilor atmosterice asupra preciziei coordonatelor punctelor înregistrate. interpolarea valorilor obţinute poate afecta acurateţea într-o măsură destul de importantă în cazul testării performanţelor autovehiculelor. Prin urmare.7 – Viteza calculată pe baza poziţiei şi timpului. ca în Fig. Se poate conecta direct la PC sau la alte sisteme de achiziţie. conectorii şi o unitate de card SD. Fig.7. Unitatea principală include butoanele de comandă. 31 . 3. ceea ce afectează precizia ce poate fi realizată fără corecţii suplimentare. Această mică deplasare poate fi măsurată şi utilizată pentru calculul vitezei (exemplu în Fig. Acurateţea raportată de către receptor prin intermediul secvenţelor NMEA (HDOP) a fost de 0.475 metri. testarea motoarelor. La baza acestui calcul se află efectul Doppler.1. adică variaţia frecvenţei unei unde emise de o sursă de oscilaţii. teste de rulare liberă. 3. Senzorii optici asigură cel mai scurt timp de răspuns. dacă aceasta se află în mişcare faţă de receptor (acelaşi principiu ca în cazul radarului). Blocul de senzori 1 include 3 senzori de viteză unghiulară (un domeniu de 150 grade/secundă) şi 3 senzori axiali de acceleraţie pentru valori relativ mici (domeniul 5 g).Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Sistemul este compus din unitatea de control principală şi două blocuri cu senzori. Senzorii optici permit măsurarea directă a vitezei faţă de sol. respectiv pe baza efectului Doppler Pe de altă parte. afişajul. a unghiurilor de derapare sau a înălţimii dintre senzor şi sol.8.2 (valori ce indică în general o acurateţe bună). produce sisteme pentru măsurarea performanţelor dinamice ale autovehiculelor folosind senzori optici sau GPS. Senzorii de acceleraţie în domeniul 5 g şi senzorii de viteză unghiulară sunt destinaţi testelor de frânare şi de maniabilitate. este preferabil ca viteza să fie preluată direct de la dispozitivul GPS (de exemplu prin secvenţele NMEA). conform Fig. testarea pneurilor. Calculul vitezei pe baza modificării în timp a poziţiei va da un rezultat însoţit de „zgomot”. uscate sau umede. Senzorul Correvit L-350 (Fig. 3. 3. atunci când este posibil. teste de maniabilitate. această mişcare determină o deplasare a semnalului. Erori şi precizie de măsurare la utilizarea dispozitivelor GPS Timpul necesar pentru ca semnalul de la fiecare satelit să ajungă la receptor este afectat într-o mică măsură de condiţiile atmosferice.8 sunt rezultatele a două măsurători efectuate cu receptorul GPS 18x-5Hz. În urma măsurării.testelor de crash. Corrsys-Datron GmbH). Blocul de senzori 2 include 3 senzori axiali de acceleraţie pentru valori mari (până la 50 g). 3. dreapta).9 – 1. Se pot efectua cu aceste sisteme teste de accelerare.

3. 32 . Când înregistrările se fac pe trasee mai lungi diferenţele dintre înregistrări nu mai sunt semnificative. În graficul viteză/spaţiu diferenţele sunt prea mari (peste 5%). Dacă eroarea sistemului Vbox este în acest caz explicabilă. diferenţa de precizie dintre cele două receptoare este importantă.distanţa între punctele succesive este calculată pe baza poziţiei înregistrate.9 – Traseul înregistrat cu GPSmap şi GPS 18x-5Hz Reprezentarea grafică a vitezei arată diferenţe importante. şi se datorează erorilor de măsurare a poziţiei . În ambele cazuri viteza este cea transmisă de receptor.10 este reprezentată o porţiune dintr-un traseu parcurs. dar înregistrarea făcută cu Vbox are unele abateri destul de mari. nu cea calculată pe baza poziţiei. graficul viteză/timp arată sincronizarea celor două înregistrări. Acestea nu par să fie doar un „zgomot” de înregistrare.8 – Măsurări cu receptorul GPS imobil Punctul cu coordonatele rezultate prin medierea coordonatelor tuturor punctelor înregistrate este marcat prin cercul roşu. Cauza erorilor de poziţionare ale sistemului Vbox este numărul mic de sateliţi vizibili. 3. ca în Fig. adică mărginită de blocuri înalte. 3. în schimb calitatea recepţiei sistemului GPS 18x este remarcabilă. A fost determinată o distanţă în plan între cele două puncte mediane de circa 0. pentru efectuarea testelor de frânare. Sensul indicat de săgeţile din Fig. Înregistrarea s-a făcut în oraş. 3. 3. parţial pe o stradă de tip „canion”.8 arată evoluţia în timp.11 metri.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Fig. înregistrat cu receptoarele Vbox şi GPS 18x-5Hz. În primul rând. de exemplu. şi se preferă utilizarea dispozitivului GPS 18x-5Hz.7. în timp ce GPS 18x a recepţionat semnal de la 7-8 sateliţi. demarare sau de rulare liberă. Comparaţie între datele colectate cu dispozitivele GPS În cazul traseelor scurte parcurse. Pentru aceste situaţii dispozitivul GPSmap 60CSx este suficient de precis. Vbox a recepţionat semnal de la 5-6 sateliţi. În Fig. Fig.

41 .treapta 1: 3. 85 kW M13A (benzină) (diesel) .Masa: 1213 kg .cilindree: 1461 cm3 .600 m .05 treapta a 3-a: 1.1.32 treapta a 4-a: 0.Masa: 1205 kg . 3.76 reductor central: 3.mers înapoi: 3.3.Înălţime: 1.Lăţime: 1702 m Înălţime: 1470 m Suprafaţa frontală: 2.3 205/70R15 - Dimensiuni Rapoarte de transmitere Pneuri 195/65R15 185/65R14 33 .10 – Traseu înregistrat cu Vbox şi GPS 18x simultan.Pmax: 59 kW/6000 rpm .reductor central: 3.Lungime: 3.Mmax: 110 Nm/4100 rpm .0 . Tabelul 3.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Fig.Lungime: 4.73 Ford Focus Suzuki Jimny 1.Cx: 0.674 treapta a 4-a: 1.treapta a 5-a: 0. o Lo: 2.Lungime: 4230 m .35 treapta 1: 3.151 cutie de transfer: o Hi: 1.8l TDCi.29 .treapta a 2-a: 2. măsurată cu Vbox (negru) şi DS-5 (albastru) 3.Pmax: 60 kW .Mmax: 185 Nm .921 .14 m2 .Ampatament: 2.26 m2 treapta 1: 4.Lăţime: 1. frontală: 2.Suprafaţa frontală: 2.705 .19 treapta a 5-a: 1.625 m .3 – Caracteristicile autovehiculelor Autovehiculul 1 Model Motor Autovehiculul 2 Autovehiculul 3 Renault Megane II 1. Viteza în funcţie de timp (sus) şi de spaţiu (jos).Lăţime: 1.1 m2 Cx: 0.458 m .667 .25 m Supr.727 .Masa (gol): 1060 kg .97 treapta a 5-a: 0.treapta a 3-a: 1.5 dCi (diesel) .Reductor central: 4.777 m .304 treapta a 3-a: 1.cilindree: 1298 cm3 .425 treapta a 2-a: 2.4.345 .670 m .0.0 mers înapoi: 5.73 treapta a 2-a: 2. Autovehicule utilizate la colectarea datelor Caracteristicile autovehiculelor utilizate în procesul de colectare a datelor sunt prezentate în Tabelul 3.209 m .treapta a 4-a: 0.Înălţime (gol): 1.048 .

întrucât înregistrarea se face în timp. stabilirea ciclurilor de deplasare implică [2]: .1.2.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat 3. indiferent de aparatura utilizată. Datele sunt preluate de la receptoare GPS. 3. În cazul receptoarelor GPS.nu sunt necesare echipamente instalate în diferite puncte ale traseului parcurs (radar. Metoda vehiculului martor Metoda preferată pentru înregistrarea datelor este metoda vehiculului martor. 3.2. METODE DE COLECTARE ŞI PRELUCRARE A DATELOR Pentru măsurarea performanţelor dinamice ale unui autovehicul. Vehiculul martor este un vehicul participant la trafic pe care este instalată aparatura de achiziţie a datelor. camere video). nu doar într-un punct de pe traseu (ca în cazul senzorilor de viteză externi). Colectarea datelor necesare pentru determinarea unui ciclu de deplasare se rezumă la 34 . . . Etapa de pre-procesare a datelor este cuprinsă în blocurile din coloana din mijloc. Metode de colectare şi analiză a datelor în vederea stabilirii unor cicluri de deplasare de referinţă În principiu.2. 3.11 – Schema procesului de achiziţie şi prelucrare a datelor Procesul de achiziţie şi prelucrare a datelor este prezentat schematic în Fig.dezvoltarea unuia sau mai multor cicluri reprezentative pentru condiţiile existente pe baza datelor înregistrate. . Este important ca vehiculul martor să aibă un comportament similar cu al majorităţii vehiculelor din trafic. . fie folosind echipamente fixe.vitezele sunt înregistrate pe toată lungimea traseului. Datele de trafic se pot culege fie utilizând aparatura instalată la bordul unui autovehicul în deplasare (vehicul martor). buclă inductivă.se pot determina şi acceleraţiile. dar pot fi citite şi prin interfaţa OBD2. pentru ca datele înregistrate să fie cât mai reprezentative. este necesară instalarea acesteia la bordul autovehiculului şi colectarea datelor în timpul deplasării. 3. Printre avantajele utilizării vehiculului martor pot fi amintite: .2. instalarea cea mai complexă constă în aşezarea antenei magnetice pe acoperişul vehiculului. Pregătirea vehiculului martor constă în instalarea echipamentelor de achiziţie a datelor. conectarea la calculator şi pornirea aparatelor şi a aplicaţiilor. în funcţie de tipul receptorului.analiza datelor colectate în scopul descrierii/caracterizării condiţiilor de deplasare.timpul necesar pentru colectarea datelor pe trasee diferite este mai mic.11.înregistrarea condiţiilor de deplasare cu ajutorul unuia sau mai multor vehicule echipate cu aparatură de colectare a datelor. . Fig. Etapa de colectare a datelor este cuprinsă în cele două blocuri din prima coloană şi constă în aplicarea metodei vehiculului martor. instalate pe marginea drumurilor.

12 – Pulsuri de deplasare. latitudinea şi altitudinea. O metodă modernă de înregistrare a comportamentului vehiculului martor este prin utilizarea sistemului de poziţionare globală. Pentru calculul vitezei şi acceleraţiei. Algoritmul realizat. Fiecare puls este caracterizat de lungimea segmentului respectiv de drum şi viteza medie de parcurgere a acestuia. 3.13. fiecare reprezentând deplasarea vehiculului între două opriri. Aceste secvenţe. durata de parcurgere a acestuia. curent şi următor. au fost stabilite două metode principale [71] (aparatura necesară este diferită pentru fiecare metodă): . . descris amănunţit în [84]. Algoritm pentru evaluarea cinematicii din date GPS Datele primare de care se dispune ca urmare a utilizării receptoarelor GPS sunt: timpul. este o serie secvenţială de „pulsuri” izolate. traiectoria vehiculului este aproximată cu un arc de cerc ce trece prin acesta . adică P-1. Sortarea acestor serii de coordonate în funcţie de momentele de timp asociate punctelor dă posibilitatea cunoaşterii sensului de deplasare pe traiectorie. În urma eforturilor repetate de colectare a datelor respective. parte a unei secvenţe de deplasare (grafic viteză/timp).). transformă mai întâi valorile din coordonatele globale ale elipsoidului de rotaţie prin care este reprezentat Pământul (WGS84) în coordonate locale x. ci printre puncte. ca în primul caz.y. Având colectate datele reale de deplasare. 3. Fig. Graficul vitezei în funcţie de timp. Dacă se dovedeşte că pe baza şablonului ales nu se poate identifica un ciclu reprezentativ pentru cele mai multe deplasări (trasee) analizate. time=timp. care să poată fi comparate între ele.3. P+1).Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat înregistrarea evoluţiei vitezei în funcţie de timp şi prelucrarea statistică a datelor. înregistrările efectuate pe fiecare traseu sunt împărţite în secvenţe relativ scurte. sunt similare unor pulsuri de semnal fiind denumite pulsuri de deplasare (Fig. Acest cerc de aproximare a traiectoriei poate fi înlocuit de un cerc C5 de aproximare (regresie).montarea aparaturii pe un vehicul urmăritor. care nu va trece prin puncte.12). Se poate stabili un şablon şi se verifică în ce măsură fiecare puls de deplasare se încadrează în acel şablon. adică lungimea traseului. etc. o problemă importantă şi dificilă este identificarea unei secvenţe reprezentative. de asemenea.2. Viteza poate fi citită prin interfaţa OBD2 sau prin intermediul unor senzori de turaţie. util să se cunoască acceleraţia şi respectiv deceleraţia medie a secţiunii respective.montarea aparaturii pe un vehicul martor. trebuie determinaţi parametrii globali ai ciclului de deplasare. autostradă. GPS (2. viteza maximă şi viteza medie. P0. Pentru a putea identifica o secvenţă reprezentativă a ciclului este. care să poată fi asociată ciclului de deplasare pentru zona studiată (oraş. se consideră un cerc C3 ce trece prin trei puncte consecutive (anterior. Pentru un calcul rapid.z. 3.fig. driving pulse=puls de deplasare) Pe lângă variaţia în timp a vitezei. în apropierea unui punct oarecare P0. 3. reprezentate grafic (viteză/timp).2) (instalate pe vehiculele martor). Prin aceasta devine posibilă vizualizarea traiectoriei tridimensionale a vehiculului prin unirea tuturor punctelor succesive înregistrate. şablonul se modifică. ca reprezentare a parcurgerii unui traseu. pentru identificarea unei secvenţe tipice. exemplu preluat din [53] (speed=viteză. O metodă eficientă constă în utilizarea logicii fuzzy [53]. longitudinea. Ponderea cu care punctele influenţează poziţia cercului depinde de depărtarea în timp faţă de 35 . În principiu.

1) m Întrucât. respectând regula de regresie Cebîşev. iar datele se scriu într-un tabel. este preferabil să se efectueze citiri cât mai precise şi să se utilizeze metode avansate de monitorizare a vitezei (roata a cincea. defecţiuni ce trebuie remediate. Testul rulării libere constă în aducerea autovehiculului la o viteză impusă.se accelerează autovehiculul la o viteză oarecare (suficient de mare pentru a putea efectua un număr suficient de măsurări). nu se transmite moment la roată prin transmisia autovehiculului şi nu există nici forţă de demarare sau frânare. dus-întors.4. rulare sau transmisie. fără denivelări şi orizontal (preferabil fără condiţii de vânt). Punctul de pornire este ecuaţia generală de mişcare.2) 36 . Deoarece există două surse de erori (erori datorate aparatului de măsură şi erori datorate operatorului. Diferenţe mari între distanţele de rulare liberă obţinute sau între acestea şi cele indicate de fabricant arată o funcţionare defectuoasă a sistemelor de frânare. Plecând de la aceasta. 3. 3. acceleraţia totală se obţine prin însumarea vectorială a celor două componente. iar sensul se cunoaşte. GPS).se măsoară duratele de timp corespunzătoare scăderii vitezei cu o treaptă fixă (de exemplu la intervale de 10 km/h). Rezistenţa la rulare este: Fr  f  G  cos( ) de unde: f  f 0 (1  f1  v)  f 0  f 0  f 1  v (eq. direcţia vitezei este tangentă la cerc în punctul central. Dacă pe durata rulării libere se înregistrează suplimentar şi evoluţia vitezei instantanee (eventual şi a acceleraţiei instantanee) în funcţie de timp. se poate scrie expresia deceleraţiei astfel: F  Fa d  a  r (eq. Fig. Determinarea parametrilor dinamici prin rulare liberă Metoda rulării libere (coast-down) este o metodă experimentală care permite verificarea stării tehnice generale a unui autovehicul.13 – Schemă pentru exemplificarea algoritmilor de calcul al vitezei şi acceleraţiei pe baza poziţiilor succesive ale vehiculului Pe baza acestei estimări a traiectoriei se obţin apoi cu uşurinţă viteza şi acceleraţia ce corespund punctului central P0: mărimea vitezei v se obţine prin derivarea spaţiului parcurs. proba de rulare liberă poate fi folosită şi pentru estimarea coeficientului rezistenţei aerodinamice. vectorul acceleraţie tangenţială are acelaşi suport ca viteza şi mărimea sa ax se obţine derivând mărimea vitezei. vectorul acceleraţie centripetă este perpendicular pe vectorul viteză (e orientat din P0 spre centrul cercului) şi are mărimea ay = v2/R. Procedura este următoarea: . punerea pe liber a cutiei de viteze şi înregistrarea timpului şi spaţiului necesare rulării autovehiculului până la oprire pe o porţiune de drum drept şi orizontal. coeficientului rezistenţei la rulare sau a pierderilor de putere în transmisie. fiind în rulare liberă.2. unde R este raza cercului (raza de curbură a traiectoriei). Proba se efectuează de câte două ori.se pune maneta de schimbare a treptei de viteză în poziţia neutră permiţând autovehiculului să ruleze liber pe o porţiune de drum drept. dispozitive optice. . direcţie. 3. . 3.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat punctul central. Permite evidenţierea unor anomalii în funcţionarea autovehiculului. în lipsa vântului.

şi cu vb1 şi vb2 vitezele finale. de la două valori iniţiale diferite: pentru viteze mari şi pentru viteze mici. Această metodă presupune. apoi se utilizează relaţiile empirice de mai jos pentru calculul coeficienţilor cx şi f. 3. sau metoda Bosch. 3. 3. intervalele de timp necesare pentru scăderea vitezei vor fi t1 şi t2: v  vb1 v  vb 2 (eq. notând cu va1 şi va2 vitezele iniţiale. este necesar să fie determinaţi coeficienţii unui polinom de ordinul 2. că vehiculul rulează liber pe un drum drept. coeficienţii de rezistenţă la rulare f0. se poate defini un polinom de gradul doi care să aproximeze cât se poate de bine măsurătorile: d  c0  c1  v  c 2  v 2 (eq. Exprimând deceleraţia în funcţie de viteză se obţine: f  g f 0  f1  g   cx  S 2 d 0  v v (eq. 3.10) unde: m = masa vehiculului.9) t1 t2 Formulele empirice pentru determinarea coeficientului de rezistenţă aerodinamică şi a coeficientului de rezistenţă la rulare: cx  6  m  a1  a 2  2 A  v12  v 2 2 28. dependent de viteză G=mg – greutatea autovehiculului α – unghiul pantei (înclinarea drumului) (eq. 3. 3. 3.3) ρ – densitatea aerului cx – coeficientul de rezistenţă aerodinamică S – suprafaţa frontală a autovehiculului v – viteza autovehiculului. Pe baza acestor valori se calculează deceleraţiile medii. respectiv. fără vânt. 37 . Se poate utiliza metoda regresiei polinomiale.4)   2m Pe de altă parte.6) c x  c2 f 0  c0 f1  c1  S g f0  g În concluzie. f1: 2m   (eq. (eq. Problema se poate rezolva cu ajutorul programelor de calcul statistic sau printr-o funcţie proprie care să implementeze algoritmul de regresie. de asemenea. Condiţia de bază este:   y  xi   y i  i 1 n 2  min . O altă metodă de determinare empirică a coeficientului de rezistenţă aerodinamică şi a coeficientului de rezistenţă la rulare este cea descrisă în [126].7) Această condiţie duce la un sistem de n+1 ecuaţii care poate fi rezolvat cu ajutorul algoritmului de eliminare Gauss. 3.5) Astfel se poate determina coeficientul de rezistenţă aerodinamică cx şi.2  a 2  v12  a1  v 2  2 10 3  v12  v 2    f  (eq. A = suprafaţa frontală a vehiculului. Astfel. Se măsoară timpul necesar pentru scăderea vitezei cu o anumită valoare. pentru a determina coeficienţii de rezistenţă la rulare şi de rezistenţă aerodinamică.8) v1  a1 v2  a 2 2 2 Deceleraţiile medii a1 şi a2 vor fi: v v v  vb 2 a1  a1 b1 a2  a 2 (eq.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Rezistenţa aerodinamică: 1 Fa    c x S  v 2 2 f – coeficientul de rezistenţă la rulare.

Fig. cablu de adaptare RS232 – USB (notebook-urile de mici dimensiuni nu sunt prevăzute cu interfaţă RS232) şi. Programul este o aplicaţie stand-alone realizată în limbajul Delphi şi realizează funcţiile de achiziţie a datelor şi înregistrare a acestora în fişiere de tip text. deoarece rata de achiziţie de 5 Hz poate fi afectată (se reduce la 2. SOLUŢII PENTRU STUDIUL COMPORTAMENTULUI AUTOVEHICULELOR 4. care trebuie înlăturat pentru a putea conecta firele conform schemei din Fig. rata de transfer trebuie să fie de 19200 bauds.hardware Sistemul este compus din receptorul GPS 18x-5Hz. Dispozitivul GPS 18x-5Hz nu este prevăzut cu un conector standard.5 Hz). 4. O importanţă deosebită o are rata de transfer a datelor prin interfaţa serială. Rata de transfer necesară (bauds) mai depinde şi de numărul maxim de caractere pentru fiecare 38 . SISTEM PROPRIU DE ACHIZIŢIE A DATELOR PRIN GPS Pe baza receptorului Garmin GPS 18x-5Hz [123] a fost realizat un instrument propriu destinat analizei comportamentului dinamic al autovehiculului (numit DS-5). Fig. un sistem de alimentare de la priza de 12 V a autovehiculului.2 – Schema de conectare a dispozitivului GPS 18x-5Hz la calculator [123] S-a optat pentru utilizarea calculatoarelor de mici dimensiuni şi cu putere de calcul suficientă pentru a rula programul de achiziţie a datelor (de ex. Pentru a asigura recepţia tuturor informaţiilor la intervale de 0. Echipamentul DS-5 . un calculator (mini-notebook sau tablet-PC) şi interfaţa de conectare (RS232-USB). 4. un calculator (notebook).1 – Sistemul complet de achiziţie bazat pe GPS 18x-5Hz 4.1. mini-notebook Asus Eee). Nu trebuie preluate toate secvenţele NMEA pe care le transmite receptorul GPS [122]. Alimentarea se realizează prin una din interfeţele USB ale calculatorului.1. printr-un conector standard.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat 4. ci cu un miniconector utilizat de Garmin pentru testare. 4.2 secunde. Acest sistem are două componente principale: echipament (hardware) şi program (software).1.2. Echipamentul este compus din receptorul GPS. dacă este cazul. Modul în care rata de transfer selectată la configurarea dispozitivului poate afecta volumul de date recepţionate de la dispozitiv (lungimea secvenţei recepţionate) rezultă prin împărţirea numărului de caractere de transmis la numărul de caractere transmise pe secundă.

sunt disponibile biblioteci de funcţii predefinite pentru diferitele tipuri de aplicaţii. În plus.Zona de marcare (stânga-jos) – cuprinde butonul „Mark point”. în etapa de dezvoltare a programului. viteză în noduri.calitatea semnalului. Secvenţele NMEA care trebuie preluate de la receptorul GPS sunt: $GPRMC (include date de poziţie.3 – Interfaţa programului de achiziţie a datelor GPS Principalele zone din interfaţa cu utilizatorul sunt: . . iar pentru a transmite 5 înregistrări pe secundă (5 x 194 = 970 caractere) este necesară o rată de 19200 bauds.NMEA Strings – secvenţele NMEA preluate de la senzorul GPS. sau renunţarea la $GPRMC şi preluarea tuturor datelor de poziţie şi timp din $GPGGA. Aceste alternative vor putea fi luate în considerare în cazul utilizării unui receptor cu o rată de actualizare a datelor mai mare. Pe scurt. Fig. .Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat secvenţă NMEA. longitudinea (ambele în grade.2.2 secunde şi precizia dată satelit). Numărul maxim de caractere de transmis este 194. numărul de sateliţi) şi $GPVTG (orientare şi viteză faţă de sol în noduri şi km/h).01 km/h). Est şi pe verticală. inclusiv programarea interfeţei seriale. de exemplu de 10 Hz. 4. folosind mediul de dezvoltare Borland Delphi.1 metri) şi viteza (precizie de 0. . . timp). cu precizie de 7 zecimale).Zona grafică (zona albă din dreapta) – este reprezentat în timp real graficul vitezei. 4.1. Programul DS-5 – software Pentru achiziţia. prelucrarea şi salvarea datelor recepţionate cu ajutorul sistemului DS-5 (bazat pe GPS 18x-5Hz) a fost elaborat un program special.Quality – informaţii despre calitatea semnalului. datele utile preluate de la receptor sunt: timpul (cu o rată de 0. prin apăsarea căruia 39 .Data – afişarea în timp real a datelor recepţionate de la senzorul GPS. obţinând componentele vitezei 3D pe direcţiile Nord. O soluţie pentru reducerea ratei de transfer necesare ar fi utilizarea secvenţei $GPRMV în loc de $GPVTG. altitudinea (precizie de 0. latitudinea. urmând ca vitezele longitudinală şi laterală să fie calculate prin software (având direcţia de deplasare calculată pe baza înregistrărilor precedente). aceste şiruri sunt afişate pentru a avea un control suplimentar al corectitudinii datelor. În acest caz este necesară o rată de transfer de 2400 bauds pentru a transmite o înregistrare pe secundă. $GPGGA (date de poziţie 3D şi acurateţe . A fost ales acest mediu de programare deoarece dispune de obiecte dedicate realizării interfeţei cu utilizatorul deosebit de flexibile.

instrumente generale (funcţii utilitare). în fişierul alisp_data. . Criteriile alese pentru analiză sunt cele din Tabelul 4.4).lsp).000 de linii de cod sursă. Funcţiile pot fi grupate în următoarele categorii: . . de tip lsp (cod sursă Lisp) şi mns (meniu de comenzi). în cazul receptorului GPS 18x).2.62 puncte pentru varianta cu tablet-PC).1. unde se poate introduce treapta de viteză (caractere numerice. 40 .lsp). Concluzia este că sistemul DS-5 bazat pe receptor GPS 18x-5Hz este cel mai potrivit pentru aplicaţii de analiză a comportamentului autovehiculelor.2. se remarcă pe primele două poziţii cele două sisteme realizate cu GPS 18x-5Hz (153.1. conectarea la senzorul GPS şi pornirea/oprirea înregistrării. Această concluzie nu exclude faptul că fiecare din celelalte receptoare poate fi cel mai potrivit pentru achiziţia datelor în anumite condiţii. În final s-au obţinut punctajele din Tabelul 4. stocate într-un fişier separat (alisp_util. Descrierea programului Aplicaţia de prelucrare a datelor este de fapt o colecţie de funcţii AutoLisp. Datele sunt înregistrate în fişiere de tip text. de la 0 până la 6).1. Fişierele aplicaţiei totalizează aproape 15. . 4. 4. Codul sursă al aplicaţiei este stocat în mai multe fişiere.88 puncte pentru varianta cu mini-notebook Asus Eee şi respectiv 152. Deşi diferenţa este foarte mică faţă de poziţia a treia (Vbox).Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat se înregistrează poziţia curentă şi câmpul de editare „GEAR”. Tabelul 4. Notele s-au acordat în funcţie de performanţele receptoarelor.funcţii de prelucrare grafică a datelor (în fişierul principal. Sensibilitatea receptorului sistemului Vbox a fost notată la fel cu cea a receptorului GPS 18x-5Hz deoarece. Aceste funcţii pot fi apelate fie dintr-un meniu sau toolbar personalizat (exemple în Fig. fie scrise direct în linia de comandă. în special pentru teste de dinamică pe distanţe scurte.1. .funcţii de manipulare a datelor suplimentare (metadata). acesta poate înregistra poziţia cu o acurateţe mai mare a coordonatelor (8 zecimale faţă de 7.1 – Analiza multicriterială a caracteristicilor sistemelor GPS utilizate 4. chiar dacă experimental s-a constatat că Vbox are o sensibilitate mai mică.funcţii de citire şi prelucrare a datelor GPS (în fişierul principal.lsp). APLICAŢIE SOFTWARE CAD PENTRU PRELUCRAREA DATELOR GPS 4. gps. Comparaţie între receptoarele GPS utilizate O analiză multicriterială poate ajuta la evaluarea comparativă a receptoarelor GPS utilizate.lsp.Zona de control (stânga-sus) – butoanele pentru configurare. gps.3.

de asemenea. traseul se identifică prin numărul său de ordine din listă. se preferă reprezentarea graficelor ca polilinii şi recalcularea valorilor pentru fiecare vertex al poliliniei pe baza scării de reprezentare şi a punctului de origine. Utilizarea programului AutoLisp (diGPS) Primul pas constă în încărcarea aplicaţiei (încărcarea codului din fişierele aplicaţiei în memorie). Cu cât numărul de puncte prin care este reprezentat un traseu este mai mare şi cu cât sunt mai multe informaţii stocate ca metadata pentru fiecare punct. Portabilitatea programelor AutoLISP nu a fost însă un scop la elaborarea lor. Datele suplimentare (metadata) stocate pentru fiecare punct includ coordonatele geografice. Pentru citirea datelor înregistrate cu Vbox se foloseşte o altă funcţie. Cazul cel mai general este cel al formatului GPX. Primul pas este încărcarea şi parcurgerea fişierului GPX pentru recunoaşterea traseelor înregistrate. Reprezentările grafice se fac pe baza informaţiiloe alocate punctelor din traseele selectate şi este posibilă păstrarea unei conexiuni între punctele din grafic cu cele din desenul traseului. reprezentat grafic prin puncte şi linii. se pot apela funcţii native sau definite de utilizator direct în linia de comandă şi. O problemă la testarea aplicaţiei în GstarCAD şi ZwCAD a fost timpul de execuţie al funcţiilor care lucrează cu datele suplimentare asociate entităţilor geometrice. În acest caz încărcarea datelor se face în doi paşi.Toolbar-uri din interfaţa aplicaţiei Lisp de prelucrare a datelor Datele preluate de la receptoarele GPS conţin informaţii despre traseul parcurs.4 . stocate ca metadata. cum sunt GstarCAD sau ZwCAD. timpul. Pentru citirea datelor fiecărui traseu se foloseşte comanda _gps_get_gpx_track.2. 4. identificatorul traseului şi identificatorul punctului. 41 . de asemenea. read_vbo. Se utilizează comanda (definită în cadrul aplicaţiei) _gps_get_gpx. astfel: Command: (load „digps”) Preluarea datelor înregistrate cu dispozitivele GPS În funcţie de dispozitivul GPS utilizat pentru înregistrarea datelor pot exista mai multe tipuri de fişiere. sau calculată pe baza informaţiilor de poziţie şi timp. Viteza este citită de la receptorul GPS când este posibil. Comanda este _gps_get_txt. iar la încărcarea fişierului vbo pot fi eliminate o parte din puncte. spre deosebire de ARX sau VBA. utilizat pentru salvarea datelor de către dispozitivele Garmin (cum este GPSmap 60CSx). când nu este necesară păstrarea asociativităţii între punctele de pe traseu şi cele de pe grafic. prin introducerea unui parametru. Pentru a reduce timpul de prelucrare. viteza. acceleraţia longitudinală. pot fi efectuate interogări pentru aflarea valorilor variabilelor (avantajele limbajelor interpretate). Sistemul Vbox poate fi configurat pentru o anumită frecvenţă de achiziţie. Aceasta se realizează cu ajutorul funcţiei Lisp standard load.2. se citeşte un fişier cu extensia txt. S-a preferat utilizarea limbajului AutoLISP pentru scrierea programului deoarece.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Fig. În cazul datelor înregistrate cu dispozitivul Holux M-241. Funcţia apelată pentru citirea datelor depinde de tipul şi formatul fişierului. dar este compatibilă parţial şi cu clone ale acestuia. 4. Aplicaţia a fost scrisă pentru AutoCAD şi a fost testată şi utilizată în acest mediu. Lista de date încărcată în memorie este similară cu cea creată pentru înregistrările din fişiere GPX. cu atât este ocupată mai multă memorie şi timpul necesar pentru fiecare operaţie este mai mare. altitudinea. Rezultatele calculelor efectuate cu ajutorul funcţiilor programului sunt.

7 viteza instantanee este reprezentată sub formă de segmente verticale.31) („type” . 44.6509) („id_traseu” . „881B”) („Lat” . Fig._gps_get_txt. folosind aceeaşi comandă ca pentru datele înregistrate cu dispozitivul Holux . Un exemplu de traseu desenat şi un detaliu din acesta sunt date în Fig.4”) („Long” . 1579) („Alt” . Pentru citirea datelor asociate fiecărei entităţi geometrice se poate folosi o comandă definită în cadrul aplicaţiei (comanda RENT – Read ENTity). „1”) („id_point” .5749 856. indiferent de dispozitivul utilizat pentru înregistrare. Fig.6258) („line2” . şi detaliu (figura din dreapta) Exemplu pentru entităţile de tip POINT: Command: rent Select object: ((„vxk” .69” „07”) Pentru înregistrările efectuate cu sistemul DS-5. Lungimea şi orientarea fiecărui vector sunt calculate în funcţie de direcţia de deplasare şi viteza. 4.6.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Tot din fişiere txt se extrag datele înregistrate cu sistemul propriu DS-5. se foloseşte aceeaşi comandă: _gps_draw_track.0972222)) Command: Pot fi reprezentate grafic vitezele şi acceleraţiile ca în Fig. „gps_point”) („Time” „03” „20” „2010” „12:57:28.5. 4. în listă apar date suplimentare: viteza citită direct de la receptor şi numărul de sateliţi vizibili. punct care aparţine traseului analizat. Exemplu: Command: Command: Command: 469 Command: (25. Reprezentarea grafică a traseului parcurs Pentru a reprezenta grafic traseul. 4. Datele asociate unui traseu pot fi exportate în format gpx sau txt pentru a fi prelucrate apoi în alte programe.Exemplu de traseu înregistrat cu dispozitiv GPS.4” „2009” „0000. respectiv acceleraţia în punctul respectiv. În continuare programul va cere introducerea unui identificator al traseului. 42 . 587. Lungimea fiecărui segment este dată de valoarea vitezei în punctul de origine al segmentului. 0. reprezentat în AutoCAD.6 Reprezentarea grafică a vitezelor instantanee (stânga) şi acceleraţiilor (dreapta) în punctele unui traseu În exemplul din Fig. Pentru acceleraţiile laterale culoarea verde reprezintă viraj la stânga. şi traseul este desenat folosind entităţi de tip punct (POINT) şi linie (LINE).3177 _gps_get_txt (length lista) (nth 1 lista) 45. 4.6) („accx” . 25. care este o variabilă de tip text. „8830”) („line1” . 4. 45.5 .9 „Day” „10” „03” „13:54:21. iar culoarea magenta reprezintă un viraj la dreapta.

0)) Sorting.un protocol de comunicare între sistemele client şi sistemul server.8 Ingineria colaborativă facilitată de existenţa reţelei globale (Internet) Un sistem CAD/PLM elementar trebuie să cuprindă. este esenţială rezolvarea transferului de informaţii (fişiere) între sistemele implicate (servere şi calculatoare ale utilizatorilor). Funcţiile prezentate în acest subcapitol şi alte funcţii utilitare dezvoltate în cadrul aplicaţiei. în acest caz proprietăţi asociate fişierelor transferate). printre altele. 4..0 460736. a stat şi la baza identificării soluţiei de integrare CAD/PLM/GPS din cadrul acestei teze. Disponibilitatea reţelei globale (Internet) a facilitat apariţia ingineriei colaborative şi a soluţiilor PLM. metadata (date ce descriu alte date.3. împreună cu comenzile AutoCAD şi funcţiile AutoLISP standard asigură un instrument complex de prelucrare a datelor colectate cu ajutorul dispozitivelor GPS.3351 Rezultatul este crearea unei liste formate din mai multe sub-liste de forma (nume_entitate (lista_coordonate)). de asemenea. un element ce nu poate să lipsească este reţeaua (Fig.0 0. 4. prin instrumentele care o compun. calculator client. trasarea graficelor şi extragerea informaţiilor din grafice. 43 . numele fiind creat automat de AutoCAD (Entity name). În structura oricărei soluţii PLM. 4. În acest cadru.8.7 . server.Reprezentarea grafică 3D a vitezelor instantanee pe un traseu şi a altitudinii Prelucrarea grafică a datelor Funcţiile de prelucrare grafică se folosesc pentru citirea datelor dintr-un traseu. Fig. 4. Pentru aceasta se foloseşte funcţia get_list_from_track. iar coordonatele sunt coordonatele x. trebuie reîncărcate datele în memorie. Elementele principale sunt: achiziţie de date.z ale fiecărui punct.8).. uşurând. până când este desenat un alt traseu sau desenul AutoCAD este închis. prezentată schematic în Fig. Dacă se doreşte revenirea la un traseu sau dacă se redeschide un desen mai vechi. SOLUŢIE DE INTEGRARE CAD/PLM FOLOSIND PROTOCOLUL WEBDAV O soluţie PLM facilitează colaborarea între toţi participanţii la elaborarea unui produs. Datele unui traseu sunt păstrate în memoria volatilă după ce traseul a fost desenat. următoarele: . Structura ce stă la baza ingineriei colaborative.y. 4. Exemplu: Command: (get_list_from_track) Selectati traseul: (<Entity name: 7ebbc458> (549694.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Fig. comunicarea între companii.

Fig.suport pentru autentificare. . . şi examinarea proprietăţilor certificatelor. inclusiv metodele de autentificare Basic şi Digest. Pentru eliminarea acestor neajunsuri. Metodele definite în biblioteca NeonPlus pot fi apelate din aplicaţii 44 . Biblioteca Neon are două dezavantaje: .1.9 – Schema de principiu a unei aplicaţii de integrare CAD/PLM prin WebDAV [23] Este important de menţionat că biblioteca Neon nu implementează extensiile protocolului WebDAV – DeltaV şi DASL. .suport pentru SSL/TLS folosind Open SSL sau GnuTLS.interfaţă de programare de nivel înalt pentru operaţiile de bază HTTP şi WebDAV (GET.9. manipularea certificatelor de client. Este definită o clasă (obiect C++) numită WebdavDlg. şi interfeţe pentru simplificarea manipulării corpurilor răspunsurilor HTTP în format XML.nu implementează metodele extensiilor DeltaV şi DASL. este biblioteca Neon. este preferabilă utilizarea unor funcţii scrise în C/C++. Neon este o bibliotecă software gratuită. Dintre caracteristicile sale sunt: .este scrisă în limbajul C. de funcţii client scrise în limbajul C.aplicaţie software integrată în sistemul CAD al utilizatorului.suport pentru metadate WebDAV. MOVE. cu proprietăţile. Biblioteca NeonPlus este în principiu un obiect C++. DELETE. interfeţe pentru PROPFIND şi PROPPATCH pentru simplificarea manipulării proprietăţilor.2. 4.). dar ar fi preferabilă utilizarea unei biblioteci de funcţii C++. Principalele modificări aduse bibliotecii Neon constau în adăugarea de suport pentru metodele REPORT şi SEARCH. au fost adăugate noi funcţii bibliotecii Neon şi a fost elaborată o bibliotecă C++ (un wrapper C++) ce are la bază funcţiile C din biblioteca originală. open-source.1. scrisă într-un limbaj suportat de către sistemul CAD respectiv. 4. pentru gestiunea versiunilor şi respectiv pentru căutarea resurselor pe server. oferă un nivel de abstractizare pentru verificarea certificatelor de server. Întrucât cele mai multe sisteme CAD au interfeţe de programare a aplicaţiilor în limbajul C sau C++. constructorul şi metodele sale. ce implementează protocolul HTTP şi protocolul WebDAV.interfaţă de nivel jos (mai apropiat de codul maşină sau de un protocol de reţea de layer 3) pentru nucleul de cerere/răspuns HTTP. Majoritatea acestora sunt scrise în limbajul Java.software client pentru implementarea protocoalelor – bibliotecă de funcţii. care să folosească biblioteca de funcţii de la punctul precedent. . Pentru realizarea caracteristicilor cheie ale unui sistem integrat CAD/PLM a fost testată utilizarea protocolului WebDAV.interfaţă abstractă pentru interpretarea XML folosind bibliotecile libxml2 sau expat. Biblioteca de funcţii care satisface acest criteriu. de asemenea. adică un dialog WebDAV (între client şi server).3. . prezentat. În spaţiul virtual (web) sunt disponibile multe biblioteci de funcţii open-source care implementează funcţiile WebDAV. 4.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat . identificată ca bibliotecă de tip open-source. Implementarea protocolului WebDAV Schema de principiu a unui sistem ce foloseşte o aplicaţie CAD care implementează protocolul WebDAV este dată în Fig. în subcapitolul 2. etc. . .

Fig. Pentru utilizarea bibliotecii NeonPlus într-o aplicaţie CAD. 4. astfel încât să implice apelarea metodelor WebDAV corespunzătoare. utilizată de regulă pentru deschiderea unui nou fişier (desen. Astfel sunt sistemele Unigraphics/NX. folosind casete de dialog ca interfaţă. stand-alone) destinat transferului de fişiere pe/de pe serverul WebDAV. user_pwd. este necesară apelarea în context a liniilor de cod următoare (exemplu pentru crearea unei noi colecţii pe server): /* MKCOL DIALOG -------------------------------------------*/ int Mkcol_put ( ……) //parametrii depind de API { … … … … //cod dependend de API WebdavDlg *dlg. //parametrii depind de API } // Mkcol Aceeaşi bibliotecă de funcţii poate fi utilizată la elaborarea unui program independent de CAD (un program executabil. Exemple de utilizare a metodelor WebDAV din interiorul unui sistem CAD. direct din sistemul de operare. redefinirea unei comenzi se poate face în doi paşi: anularea comenzii vechi şi recrearea unei comenzi cu acelaşi nume. Utilizând funcţii AutoLisp. pentru a evita suprascrierea modificărilor. model 3D. delete dlg. De exemplu.10 Exemplu de casetă de dialog pentru apelarea metodei WebDAV PROPFIND 45 . poate fi redefinită pentru a include metodele "get" şi „checkout”. apelarea metodei „checkout” şi apoi apelarea metodei „get”. dlg = new WebdavDlg(user_name. comanda „open”. server_path). Funcţia prin care se defineşte comanda nouă include o funcţie de conectare a utilizatorului la server. sunt date în Fig. Catia. // parametrii … //create a new collection: (name given by dialog) … … … … //cod dependend de API dlg->Mkcol(coll). scrisă în C++. Pro/Engineer.10.. Un asemenea program este util pentru stocarea pe server a rezultatelor testelor. secvenţa de lucru este următoarea (exemplu pentru redefinirea comenzii „save”): (command "undefine" "save") (defun c:save() (setq filename (getfiled "" "" "" "" nil)) (connect servername username pwd) (checkout filename) (get filename) ) . 4. ansamblu etc. O practică uzuală este redefinirea unor comenzi ale sistemului CAD gazdă.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat dezvoltate pentru diferite platforme CAD care includ o interfaţă de programare (API) pe bază de C++.defun c:save Secvenţa de cod de mai sus cuprinde anularea comenzii originale şi definirea noii comenzi. Inventor şi AutoCAD. În AutoCAD.). indiferent de API-ul utilizat. … … … … //cod dependend de API return (… …). astfel copiind ultima versiune a fişierului de pe server şi blocând accesul altor utilizatori la fişierul de pe server. înainte de prelucrarea lor într-un mediu CAD.

cu conectare la un server WebDAV Schema procesului complet este prezentată în Fig.1.tipul fişierului (txt.numele proiectului.4.Schema procesului de colectare şi prelucrare a datelor. . ESTIMAREA PERFORMANŢELOR DINAMICE ALE AUTOVEHICULELOR 4. . Printre proprietăţile utile se numără: . 4. Fig. Proprietăţile ataşate acestor fişiere sunt organizate ca metadata. apoi rulare liberă 46 . 4. . vbo…).3. Datele colectate pe traseele parcurse sunt stocate în fişiere GPX sau TXT. Schimbul de informaţii CAD-server şi sistem GPS-server se realizează prin protocolul WebDAV.2. Gestiunea datelor într-un context PLM Datele colectate în timpul testelor pot fi gestionate în cadrul unui sistem PLM. 3. Testul constă în demararea până la o anumită viteză (v2). dar proprietăţile pot ajuta în plus la căutarea datelor prin mai multe colecţii. Fişierele pot fi organizate în colecţii (directoare).11 .condiţii de înregistrare (presiunea şi temperatura aerului).11 constă în adăugarea blocului server şi conexiunile dintre acesta şi sistemele de achiziţie a datelor şi respectiv sistemul CAD. Probe de rulare liberă Probele de rulare liberă. caracteristici). într-o structură de tip XML. Pentru determinarea empirică a coeficientului de rezistenţă la rulare şi a coeficientului de rezistenţă aerodinamică s-au făcut probe de rulare liberă cu autoturismele prezentate în subcapitolul 3. .11.4. . Avantajul principal al acestui mod de abordare constă în proprietăţile ce pot fi ataşate fişierelor de date şi posibilităţii de căutare a datelor pe server în funcţie de valorile acestor proprietăţi.1. în linie dreaptă. 4. cu pantă minimă. Completarea adusă schemei din Fig.autovehiculul (model.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat 4.aparatul utilizat pentru înregistrare. în afara oraşului.4. fiind stocate pe un server WebDAV.data şi locul unde s-au făcut înregistrările. ca şi cele de demarare şi frânare. se pot efectua pe drumuri puţin circulate. gpx.

Mai multe rulări ale programului dau rezultate diferite.0155 0.0155 0.3444 0. Programul de calcul rulează în cadrul mediului AutoCAD (parte a fostware-ului diGPS). 65 secunde a fost întreruptă măsurătoarea (lungime insuficientă a drumului).12.14 m2. 4. 4.0160 0.0159 0.Cx = 0.016 Valoarea determinată pentru coeficientul de rezistenţă la rulare f este normală pentru un 47 . Utilizarea funcţiei se bazează pe selectarea unor puncte (viteza iniţială şi viteza finală) de pe graficul viteză/timp reprezentat ca în Fig.12 . dar şi din cauza caracterului empiric al formulelor şi a caracterului subiectiv al selectării punctelor de pe grafic.0164 0. după care rulând liber autoturismul s-a oprit în aproximativ 105 secunde.2 – Valorile Cx şi f determinate prin mai multe rulări succesive ale programului Cx f 0.4). Rezultatul probelor de rulare liberă efectuate cu autoturismul nr.01m.12.12.3460 0. 4. Prima metodă (Bosch) [126] constă în calculul vitezelor şi acceleraţiilor medii pentru două segmente din traseul parcurs în rulare liberă.3556 0.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat până la o viteză v1. Lungimea traseului ales pentru testare a fost de aproximativ 1 km.0153 0. Pentru calculul pantei s-au folosit valorile altitudinii măsurate cu ajutorul dispozitivelor GPS. Pentru a corecta abaterea de la orizontală.1m.3704 0. sunt prezentate două măsurători: la prima s-a accelerat până la circa 67 km/h. Fig. Acurateţea asigurată de acestea este de 0.0153 0.3265 0.4.3607 0.2) sunt: . a fost rulat succesiv programul selectânduse puncte diferite de pe graficul vitezei. ambele bazate pe probele de rulare liberă. iar după aprox.3516 0.0154 0. iar suprafaţa frontală 2. f = 0. valoarea acceleraţiei în fiecare punct a fost ajustată în funcţie de panta calculată pentru punctul respectiv.0160 Valorile medii obţinute după 12 rulări succesive ale programului (Tabelul 4.3500 0. ca funcţie AutoLisp.356. 4. primul în zona vitezelor mari şi al doilea în zona vitezelor mici (3. Formulele de calcul utilizate pentru coeficienţii cx şi f sunt cele din subcapitolul 3.3870 0. Această metodă a fost implementată în programul diGPS (4. s-a recurs la interpolarea valorilor măsurate pentru a obţine o acurateţe teoretică de 0. la a doua probă s-a accelerat până la 80 km/h.2. pe de o parte din cauza neregularităţilor drumului şi posibilelor variaţii ale vitezei vântului.3505 0.3510 0. fiind aproape orizontal. Masa autovehiculului luată în calcul este de 1400 kg.0161 0.3768 0. sau până la oprire. Tabelul 4. 1 (Renault Megane) sunt cele din Fig.Teste de rulare liberă Pentru determinarea empirică a coeficientului de rezistenţă a aerului (cx) şi a coeficientului de rezistenţă la rulare (f) s-au folosit două metode diferite.2.0160 0. Pentru graficul din partea stângă a Fig.2.2).0153 0.

Aparatele utilizate pentru înregistrare au fost DS-5 (cu receptor GPS 18x-5Hz) şi Vbox III. în linie dreaptă. k3. rezultă că deceleraţia vehiculului la rulare liberă ca funcţie de viteză poate fi aproximată cu un polinom de gradul doi.014 Aceste valori sunt. Neglijându-se o parte din influenţa pierderilor din transmisie. Una dintre acestea. O a doua metodă are la bază lucrarea [81] în care se face o analiză a principalelor modalităţi prin care se consumă energia cinetică a autovehiculului în timpul rulării libere şi se fac propuneri pentru expresiile analitice ale puterilor consumate ca funcţii de viteză.14 (suprafaţa frontală) şi m=1400 (masa autovehiculului).3. Rezultatele obţinute prin trei probe de demarare şi frânare sunt centralizate în Tabelul 4.4). 4. recomandată în mai multe lucrări pentru viteze de deplasare nu prea mari. S-a ales un traseu scurt. . În aceste condiţii. iar valoarea coeficientului de rezistenţă aerodinamică Cx este apropiată de valoarea teoretică dată de producător: Cx = 0.1.35 (3.3)  2   m unde δ=1. k2 şi relaţiile de mai sus rezultă valorile: . c3 sunt constante.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat drum asfaltat (subcap. apropiate de valorile teoretice şi se poate concluziona că prin ambele metode se obţin rezultate corecte.4. consideră o dependenţă liniară a coeficientului de rezistenţă la rulare cu viteza v.03. 4.1. O formă polinomială simplă constă în aproximarea dependenţei acceleraţiei de viteză cu un polinom de gradul 2. A =2.2. 4. 4. Fig.1) v  c3 în care a este acceleraţia autovehiculului. de asemenea.348. iar k0.13 – Probă de demarare şi frânare 48 . 4. respectiv de frânare. 1. d  a  k 0  k1  v  k 2  v 2 (eq.2) în care coeficienţii k1 şi k2 reprezintă: c A f g k1  1 k2  x (eq.1). g Din valorile determinate (folosind programul de calcul statistic SPSS) prin regresie polinomială pentru coeficienţii k0. f f  f 0  f1 iar f 0  k0  = 0. precum şi corectitudinea implementării metodei de calcul în programul diGPS.Cx = 0. k1. expresia obţinută în [81] pentru deceleraţia d a vehiculului la rulare liberă are forma: k d  a  k0  k1  v  k 2  v 2  3 (eq. luate în considerare prin ultimul termen al sumei din relaţia anterioară. Aceste rezultate confirmă corectitudinea datelor achiziţionate (sistemul utilizat a fost DS-5). k1. Probe de demarare şi frânare Probele de demarare şi de frânare au fost efectuate în scopul determinării timpului şi a spaţiului de demarare. k2.

3 km/h Se poate concluziona că de la viteza de 80 km/h până la oprirea autovehiculului se parcurge un spaţiu de circa 36 metri. Determinarea acceleraţiilor laterale este utilă pentru drumuri cu viraje multiple. Fig.14 – Traseu cu viraje multiple Traseul pe care s-au făcut înregistrările este prezentat în Fig.68 m/s2 1.63 m 76.64 km 32’41” 56. pentru frânare de la 80 km/h.1.55 m/s2 -0.2 m 87.4 – Parametrii traseului din Fig.Fig.54 m/s2 49 .2. Tabelul 4. considerând o deceleraţie de 7. Pe baza măsurătorilor au fost obţinute valorile medii din Tabelul 4.5 s 35.8 m 81. în 3. având reprezentaţi vectorii acceleraţiilor.0 km/h 3.47 s 201.64 m/s2 Rucăr-Moieciu 30.3 se poate determina acceleraţia centripetă şi.14 şi este o porţiune a drumului DN73.4 s 35.36 m 84.35 km/h 3.63 m/s2 -0.14 Lungimea traseului Timpul de parcurgere Viteza medie Acceleraţia medie Deceleraţia medie Acceleraţie centripetă (dreapta) Acceleraţie centripetă (stânga) Moieciu-Rucăr 30.4. cum sunt cele din zonele de munte.3. Folosind relaţiile din subcapitolul 1.5 m/s2.4. ar rezulta un timp de oprire de 3 secunde şi un spaţiu de 33 metri.4.8 secunde.7 km 34’11” 53.4 km/h 0.56 m/s2 1.63 km/h 3. dacă sunt introduse anterior în program datele specifice autovehiculului. Acestea sunt determinate şi asociate punctelor prin funcţia de desenare a traseului. Diferenţele faţă de valorile determinate experimental se datorează timpului necesar pentru apăsarea pedalei de frână şi pentru transmiterea comenzii prin sistemele mecanice ale autovehiculului. În partea stângă a figurii este traseul reprezentat pe hartă.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Tabelul 4. 4.62 m/s2 1.5-3.3 km/h Proba 2 . 4.3 – Rezultatele probelor de demarare şi frânare Timp de demarare Spaţiu de demarare Viteza finală (demarare) Timp de frânare Spaţiu de frânare Viteza iniţială (frânare) Proba 1 15. 4. iar în dreapta acelaşi traseu încărcat în AutoCAD. se poate estima chiar forţa la roată. între localităţile Moieciu şi Rucăr. Traseul a fost parcurs în ambele sensuri.87 km/h 0. 4.13 18.63 m/s2 1.8 s 320 m 86. Aplicând algoritmul prezentat în subcapitolul 3. 4. până la roţi.1 m 80 km/h Proba 3 20 s 302. Deplasarea pe drumuri cu viraje multiple Datele stocate în punctele ce aparţin unui traseu înregistrat şi încărcat în AutoCAD includ viteza şi acceleraţia tangenţială.8 s 36.

Fig. reprezentare 3D 4. 4. în reprezentare 2D. Deplasarea în mediu urban Prin analiza graficelor vitezei şi acceleraţiei se poate estima treapta de viteză utilizată în acel moment.4. cum este dependenţa vitezei de raza de virare. Cele două grafice corespund parcurgerii în cele două sensuri a traseului. 4. Interfaţa software a sistemului de achiziţie DS-5 permite acest lucru. Înregistrarea treptei de viteză cu ajutorul sistemului GPS presupune operarea acestuia de 50 . se poate calcula turaţia motorului. 4.17). O metodă mai sigură este înregistrarea schimbărilor de treaptă cu un dispozitiv electronic sau mecanic. pentru ambele sensuri de parcurgere a traseului. sau prin apăsarea mauală a unui buton.17 – Funcţia de distribuţie biparametrică acceleraţie tangenţială /acceleraţie centripetă.16 – Diagrama g-g (pentru ambele sensuri de parcurgere a traseului) Funcţia de distribuţie bi-parametrică acceleraţie-acceleraţie este similară diagramei g-g (Fig. 4. 4.15 sunt reprezentate grafic funcţiile de distribuţie bi-parametrică viteză/ acceleraţie tangenţială şi respectiv viteză/acceleraţie centripetă. sunt reprezentate grafic în diagramele g-g din Fig. Fig.4. Fig. Cunoscând treapta de viteză şi raportul de transmitere corespunzător.15 – Funcţiile de distribuţie bi-parametrică viteză/acceleraţie tangenţială şi viteză/acceleraţie centripetă Acceleraţiile tangenţiale şi centripete.16. În acelaşi mod se reprezintă şi alţi parametri caracteristici traseului parcurs. 4.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat În Fig.

4 45. pot fi reprezentate şi treptele de viteză utilizate. de pe magistrala CAN a autovehiculului poate fi citită valoarea instantanee a consumului de combustibil şi poate fi reprezentată densitatea de probabilitate a consumului orar în funcţie de turaţia motorului (Fig.6 27. O statistică a utilizării treptelor de viteză în oraş realizată pe baza graficului din Fig. Fig. Pot fi recunoscute cu uşurinţă perioadele de mers în gol.3 8.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat către o a doua persoană. 4.18 – Utilizarea treptelor de viteză pe un trase urban Tabelul 4.7 15.8 17. Punctele de schimbare a treptei sunt reprezentate în AutoCAD ca entităţi de tip POINT şi pot fi sincronizate cu traseul înregistrat. 4. 4. 4.4 22.7 Cunoscând rapoartele de transmitere din fiecare treaptă şi dimensiunile roţilor. dar şi momentele de patinare sau de decuplare a ambreiajului.5.18 se găseşte în Tabelul 4.19). sau sistemul DS-5.7 2.1 100 Viteza medie [km/h] 6. Poate fi utilizat GPSmap. concomitent prin interfaţa OBD-II a autovehiculului şi cu receptoare GPS. De asemenea.19 – Densitatea de probabilitate pentru viteza de deplasare în funcţie de turaţie şi pentru consumul de combustibil în funcţie de turaţie 51 .5 – Statistica utilizării treptelor de viteză Treapta 0 1 2 3 4 Total Durată [%] 36.5 15.0 100 Distanţă [%] 8. Prin urmare. Fig. al cărui software permite marcarea treptei de viteză cu ajutorul tastelor numerice ale calculatorului şi salvarea acestora într-un fişier txt. Astfel.6 8. O aplicaţie potenţială care rezultă în acest caz este determinarea unui model pentru calculul consumului instantaneu de combustibil în funcţie de viteză şi acceleraţie. Fiecărui punct îi este asociată o treaptă de viteză. Aceasta implică achiziţia unui volum mare de date. poate fi desenat graficul densităţii de probabilitate pentru viteza de deplasare în funcţie de turaţie. prin marcarea punctelor (waypoint) care vor fi salvate în fişiere gpx. se poate determina turaţia motorului.3 56. la desenarea graficului vitezei.4 45.1 28.9 26.

segmentele care aparţin străzilor principale şi respectiv celor rezidenţiale. însumând toate rezistenţele amintite şi forţa necesară accelerării se obţine forţa totală ce a fost realizată de interacţiunea roţilor motoare cu drumul. poate fi calculată panta curentă a drumului.4. această putere la roată se poate împărţi la un randament estimat al transmisiei şi se obţine puterea estimată ce este furnizată de motorul autovehiculului la fiecare moment de timp.5. prin regresie. 4. se poate afla rezistenţa la urcarea pantei. Se pot identifica opririle la semafor sau la trecerile de pietoni şi. acestea din urmă având o pondere mai mare. Fiecărei trepte de viteză îi corespunde un raport de transmitere şi astfel se poate afla şi turaţia cu care funcţionează motorul. În continuare. permite calculul forţei ce însumează rezistenţele la rulare şi aerodinamică şi pierderile din transmisie la antrenarea fără sarcină. Graficele vitezei în 52 . Fig. se poate estima în continuare forţa echivalentă necesară la roţile motoare ale autovehiculului pentru a-i imprima acestuia acceleraţia longitudinală măsurată cu sistemul GPS. se poate estima coeficientul de alunecare a roţilor motoare.Variaţia vitezei de deplasare în funcţie de timp şi de spaţiu Variaţia vitezei în funcţie de spaţiu dă o imagine bună a profilului deplasării pe străzile respective. Adoptând valori aproximative pentru coeficientul de influenţă a maselor în mişcare de rotaţie sau măsurându-l experimental pe un stand cu rulouri.20 . Deoarece sistemele GPS furnizează şi informaţia de altitudine. Înmulţind aceasta forţă la roată cu viteza de deplasare a vehiculului. pentru unul din traseele analizate. Pe baza datelor înregistrate. Analiza graficelor vitezei sau acceleraţiei autovehiculului permite adesea aflarea treptei de viteză utilizate. 4.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat 4. în funcţie de viteza vehiculului.20 sunt prezentate graficele suprapuse ale evoluţiei vitezei şi acceleraţiei în funcţie de timp şi de spaţiu. pe trasee ce includ străzi din zone rezidenţiale şi străzi principale. ANALIZA VITEZEI DE DEPLASARE ÎN MEDIU URBAN Datele au fost colectate pe durata a mai mult de doi ani. în partea de sus a figurii sunt reprezentate graficele vitezei şi acceleraţiei în funcţie de timp. iar cu roşu acceleraţia. Concluzii Estimări bune ale coeficienţilor rezistenţelor la rulare şi aerodinamice. pot fi obţinute prin prelucrarea înregistrărilor de rulare liberă. 4. iar apoi.5. se obţine puterea care a ajuns la roţile motoare. de asemenea. Pe baza vitezei de deplasare măsurate se poate calcula acum turaţia roţilor motoare. În Fig. Prelucrarea statistică a deceleraţiei înregistrate. Cu albastru este reprezentată viteza. Parcurgerea traseelor s-a făcut cu diferite autovehicule. s-a reprezentat grafic evoluţia vitezei şi a acceleraţiei în funcţie de timp şi de spaţiu. ca lucrările de întreţinere a drumurilor. În funcţie de mărimea totală a forţei la roată şi de o valoare estimată a aderenţei drumului. iar în partea de jos în funcţie de spaţiu. la diferite ore din zi. Nu au fost luate în considerare înregistrările afectate de evenimente speciale. de ex. De asemenea. dacă se cunoaşte masa autovehiculului în timpul probei.

Intervalul de variaţie a acceleraţiei şi acceleraţia/deceleraţia medie corespund condiţiilor de trafic aleator.22). respectiv acceleraţie/timp. de asemenea.Funcţia de distribuţie biparametrică viteză/acceleraţie (reprezentare 2D) În Tabelul 4.6 se găsesc valorile parametrilor microscopici de trafic determinate pentru oraşul Braşov. cel puţin pe traseele parcurse pentru colectarea datelor.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat funcţie de timp par la prima vedere indescifrabile. eliminând vitezele foarte mici din zonele de staţionare (semafor sau alte cauze). rezultate foarte utile.23 (reprezentare 2D). 4.23 . Din graficele viteză/timp.433 m/s2. Acceleraţia medie negativă (frânare) este de 0.02). iar cumulat pentru toate cele 82 de treceri pe traseele analizate sunt reprezentate în Fig.14 km/h.45 m/s2. iar cea pozitivă (demarare) 0. 4. Fig.22 Distribuţia vitezei şi acceleraţiei (în funcţie de spaţiu) Din aceste grafice se observă că vitezele predominante pe traseu sunt între 30 şi 50 km/h. Pentru a avea o imagine reală a ponderii vitezelor.21. Reprezentarea distribuţiei bi-parametrice pentru graficele cumulate este dată în Fig. 53 .21 Distribuţia vitezei şi acceleraţiei (în funcţie de timp) Fig. 4. se pot determina distribuţiile vitezei şi respectiv acceleraţiei în funcţie de timp sub forma graficelor laterale. viteza medie spaţială este 37. 4. 4. Numărul mare de înregistrări permite utilizarea unei rezoluţii de 1 km/h pentru viteză şi respectiv 0. 4. dar prin prelucrarea lor automată putem obţine.1 m/s2 pentru acceleraţie. specific mediului urban. reprezentăm în acelaşi fel distribuţia vitezei şi respectiv a acceleraţiei în funcţie de spaţiu (Fig. ca de exemplu un ciclu de deplasare specific. Fig. Concluzia generală ce se poate desprinde din aceste valori este că traficul prin oraş este fluid (dispersia relativă a acceleraţiei este sub 0.

din intersecţie semaforizată în sens giratoriu.5 km/h 0.24).6 – Parametrii microscopici de trafic în Braşov Parametru Viteza medie Acceleraţia medie/ Deceleraţia medie Zgomotul acceleraţiei Formula v med  to Valoare determinată 22. 4. cu 54 .2.Viteza v85 este 50. 4.41 m/s2 2  vt dt t t t a med  t to  at dt t med a  t0  a(t )  a  dt t  0.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Tabelul 4. Viteza v85 este recomandată ca limită legală de viteză pentru drumurile analizate. Pentru drumurile din municipiul Braşov s-au determinat.25). 4. una din intersecţiile de pe traseele monitorizate a fost modificată.24 Determinarea v50 şi v85 generale pentru oraşul Braşov Analiza unei intersecţii: semaforizare/ sens giratoriu Analiza deplasării efectuată la nivelul mai multor străzi din oraş poate fi restrânsă pentru o anumită porţiune de drum sau o intersecţie. prin metoda grafică (Fig.Viteza modală 44 km/h (viteza cea mai frecventă). următorii indicatori statistici ai vitezei: . Analiza comparativă a celor două variante s-a făcut pentru o lungime a traseului de 700 metri.1 km/h. astfel încât valorile nu sunt influenţate de intersecţiile precedentă şi următoare (Fig.006 vm acceleraţiei Dintre parametrii macroscopici de trafic. iar viteza v85 este viteza sub care circulă 85% dintre vehicule. Fig. Determinarea vitezelor v50 şi v85 Viteza mediană v50 este viteza atinsă sau depăşită de 50% dintre vehicule. Această modificare a constituit o oportunitate pentru o analiză comparativă a celor două variante. Pe parcursul desfăşurării activităţii de colectare a datelor. De asemenea.Viteza medie de circulaţie: 37.9 km/h (viteza ce poate fi atinsă de 85% dintre vehicule).0 km/h (viteza care nu este depăşită de 50% dintre vehicule). pe baza înregistrărilor realizate cu ajutorul aparaturii GPS instalate la bordul autovehiculului.3).Viteza mediană v50 este 38. . se poate determina viteza medie spaţială (conform relaţiei din subcapitolul 1. întrucât caracterizează mişcarea fluxului de vehicule. ceea ce demonstrează că viteza limită legală de 50 km/h este justificată pe raza oraşului. . .39 m/s2 -0. S-a constatat o reducere a vitezei medii spaţiale.13 Dispersia relativă a G 0. viteza mediană v50 şi viteza v85 sunt tot parametri de tip macroscopic. după transformarea în sens giratoriu.

4. iar pentru că distanţa până la autovehiculul din faţă este mai mare decât în cazul intersecţiei semaforizate. iar acceleraţia 55 . % % 0 40 70 v[km/h] 0 40 70 v[km/h] Fig.66 m/s 35.94 km/h 51. la semafor.7 % Variaţie % 17.0 % Prin restrângerea zonei analizate.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat mai puţin de 5%.70 km/h 2 700 m Sens giratoriu 40. Cauzele creşterii acceleraţiei medii se regăsesc în graficele din Fig.00 km/h 38.99 km/h 0. apoi o porţiune de accelerare.54 km/h 54. deoarece pe lângă oprirea pentru cedarea priorităţii la intrarea în sensul giratoriu mai există două treceri de pietoni – înainte şi după sensul giratoriu. în jurul intersecţiei.26 km/h 0.3 % 4. dar o creştere a acceleraţiei medii cu mai mult de 25%.19 km/h 46.7 – Comparaţie intersecţie semaforizată/ sens giratoriu Lungimea traseului analizat Variantă Viteza medie spaţială Acceleraţia medie Viteza v50 (km/h) Viteza v85 (km/h) Semafor 41.54 km/h 2 300 m Sens giratoriu 27.57 km/h -30.8 % Variaţie % -3.18 m/s 27. 4. ponderată prin încadrarea în flux a fiecărui vehicul (se pleacă în coloană).25 Comparaţie între sensul giratoriu şi intersecţia semaforizată Pentru această porţiune de drum s-au determinat şi vitezele v50 şi v85.83 m/s2 44. Ieşirea din sensul giratoriu se face accelerat. la o lungime de 300 metri. în ambele situaţii.26 .66 km/h 1.Determinarea v50 şi v85 pentru sens giratoriu şi intersecţie semaforizată Tabelul 4.2 % 44. acceleraţia poate fi mai mare. În cazul sensului giratoriu există în medie două opriri. 4.11 m/s 42. Fig.25. În cazul intersecţiei semaforizate există o singură oprire.2 % 25. ponderea intersecţiei propriu-zise creşte şi viteza medie scade şi mai mult (17%).55 km/h 1.2 % 2 Semafor 33.33 km/h -5.3 % -20.

Fig. Metoda utilizată pentru determinarea unui ciclu reprezentativ este similară celei descrise în 3. Pentru identificarea secvenţele care se repetă. CICLUL DE DEPLASARE PROPUS PENTRU BRAŞOV Analiza vitezei de deplasare în funcţie de timp poate duce la stabilirea unui ciclu de deplasare real pentru oraşul analizat.6. Diagrama de viteză a ciclului de deplasare nu poate fi dedusă din aceste valori şi nu poate fi obţinută printr-o mediere a tuturor diagramelor.6. Datele înregistrate au fost reprezentate grafic şi. Creşterea acceleraţiei va determina o creştere a nivelului de zgomot generat în intersecţie. pentru aceeaşi intersecţie.7.Exemple de pulsuri de deplasare identificate pe unul din traseele înregistrate Pe lângă parametrii principali au fost determinate şi acceleraţiile pentru fiecare traseu înregistrat.lungimea traseului: 4.5 km/h .viteza medie: 22. s-a recurs la aproximarea parametrilor fiecărui puls. Acesta este implicit un traseu reprezentativ pentru oraşul respectiv. de unde rezultă că un sens giratoriu nu este recomandabil într-un plan de măsuri pentru reducerea nivelului de zgomot. este posibil ca unul din traseele înregistrate să îndeplinească condiţiile presupuse de parametrii determinaţi pentru întreg ciclul de deplasare.2.2. Pentru identificarea automată a pulsurilor s-a determinat apariţia vitezelor apropiate de 0 km/h. la ore diferite (numai pe timp de zi). analiza s-a făcut pe baza analizei graficelor viteză/timp. Identificarea celor mai reprezentative pulsuri de deplasare se face statistic. 360 km. O concluzie importantă ce se poate trage din această comparaţie este dată de creşterea semnificativă a acceleraţiei medii în cazul transformării intersecţiei semaforizate în sens giratoriu. Fiecare puls este caracterizat de aceiaşi parametri generali ca întregul ciclu: lungime. Dacă numărul de înregistrări este suficient de mare. Un ciclu de deplasare real este un ciclu de tip tranzitoriu. ca cele din Fig.27 . Distanţa totală pe care s-au făcut înregistrările este de aprox. fiecare înregistrare a unui traseu a fost împărţită în pulsuri de deplasare. sunt centralizate în Tabelul 4. Astfel. 4. excluzând timpii de intrare şi de ieşire pe/de pe fiecare traseu. Astfel.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat medie creşte cu 44% în cazul sensului giratoriu. Procedura este similară cu 56 . Metoda utilizată pentru stabilirea acestui traseu a fost compararea parametrilor fiecărui traseu parcurs cu parametrii principali stabiliţi mai sus (la fel ca pentru pulsurile de deplasare individuale). Rezultatele analizei comparative a variantelor semaforizare/ sens giratoriu. prin compararea parametrilor de mai sus.durata: 710 secunde .1. 4. au fost efectuate înregistrări ale traseelor parcurse prin oraş pe durata unui an.44 km . durată. viteză medie şi viteză maximă. Aceste valori sunt extrase din graficele acceleraţie/timp.viteza maximă: 73 km/h. 4. Determinarea ciclului de deplasare în regim urban Timpul total de înregistrare a datelor de pe traseele parcurse este de 57496 secunde (circa 16 ore de înregistrare).27. În acest scop. în continuare. Prin medierea valorilor extrase din graficele viteză/timp s-au obţinut parametrii principali ai ciclului urban al oraşului Braşov: . fiecare puls de deplasare din componenţa ciclului poate să fie unul dintre cele înregistrate. variaţiile de viteză din cadrul fiecărui puls de deplasare sunt reale. În aceste condiţii. 4.

39 m/s2.5 0. lungimea traseului. iar abaterea vitezei medii a traseului ales faţă de media calculată pentru toate trecerile este mai mică de 9%.28 . Durata efectivă de deplasare este de 553 secunde. lungime.41 Ciclul determinat 710 4. Pentru frânare. viteza medie. 4. dar vitezele peste 65 km/h apar foarte rar raportat la numărul de înregistrări – mai puţin de una la 8 parcurgeri.28 sunt prezentaţi în Tabelul 4.8 . dar datorită ponderii mari a valorilor apropiate de 0 a acceleraţiilor. viteza maximă. dar la fel ca în cazul acceleraţiilor pozitive. deceleraţia maximă şi deceleraţia medie.5 73 0. în vedere tridimensională.8 m/s2 (în valoare absolută) apar numai în cazul unui vârf ce poate fi datorat unei erori de măsurare. Viteza maximă este mai mică decât cea identificată pentru toate trecerile.29 distribuţiile vitezei şi acceleraţiei în funcţie de timp.49 Abaterea medie 147.45 4. acceleraţia medie este de -0. Atât valorile parametrilor globali ai traseelor înregistrate cât şi valorile parametrilor calculaţi pe pulsuri de deplasare au condus la graficul deplasării pe unul dintre trasee. 4.067 Pentru a facilita compararea valorilor parametrilor traseului ales cu valorile medii pentru toate trecerile analizate.44 22. valorile mai mari de 2. 4.Ciclul de deplasare de tip tranzitoriu propus pentru oraşul Braşov Parametrii principali ai ciclului de deplasare reprezentat în Fig. acceleraţia medie.30 este prezentată funcţia de distribuţie bi-parametrică viteză/acceleraţie. viteză medie şi viteză maximă) şi abaterea medie calculată pentru toate traseele analizate. În acest caz. Pentru fiecare înregistrare a unui traseu s-au calculat parametrii: durata parcurgerii traseului. valorile peste 2.Parametrii generali ai ciclului de deplasare propus pentru oraşul Braşov Parametru Durata (secunde) Lungimea (km) Viteza medie (km/h) Viteza maximă (km/h) Acceleraţie medie (m/s2) Deceleraţia medie (m/s2) Valori medii 710 4. În Fig. 4.47 -0. valorile mari accidentale nu influenţează media obţinută.7 64 0.8 alături de valorile medii determinate mai sus (durată. acceleraţia maximă. nu influenţează decisiv valoarea medie. acceleraţia medie determinată este de 0. întrucât apare doar accidental. acordarea priorităţii.4 m/s2 se datorează unui vârf al graficului care poate fi chiar o eroare de măsurare.39 -0.44 0. dar se ţine seama de valorile pozitive (demarare) şi negative (frânare). Valoarea maximă nu este relevantă. adică aproximativ 22% (157 secunde) din durata de parcurgere a traseului este timp de staţionare (semafor. Pentru demarare. Fig. 57 .055 0. 4.87 24. ca fiind cel mai potrivit pentru reprezentarea ciclului de deplasare (Fig. sunt reprezentate în Fig.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat cea folosită pentru calculul vitezelor. încălzirea motorului). Tabelul 4.41 m/s2.28).

9.004565 0.067568 15.Viteza şi acceleraţia în funcţie de timp. 4. se determină abaterea medie pătratică (varianţa) şi coeficientul de variaţie pentru fiecare din parametrii analizaţi.70392 4.2.31 .78 Distanţa 0. este evident că ciclul de tip tranzitoriu este mai realist decât cel modal. 4.485 2 20. similare celor din Fig. 4.53 Acceleraţia medie 0.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Fig.003055 0.31 sunt prezentate diagrame ale ciclului european UDC.Comparaţie între traseul ales (sus) şi înregistrările cumulate (jos) Fig.30.29 . 4. Comparând diagramele 3D din cele două figuri. 4. Fig.200716 0. se poate considera că valorile medii ale parametrilor sunt reprezentative pentru datele colectate. pentru parametrii principali ai ciclului Timpul Dispersia (σ2) Abaterea medie pătratică (σ) Coeficientul de variaţie (υ) 21751.055274 13.8 8 147. Având coeficienţi de variaţie sub 21%.43891 18. Rezultatele sunt în Tabelul 4.448013 9.92 4.50 Deceleraţi a medie 0.9 – Indicatorii statistici ai variaţiei.Distribuţia viteze/acceleraţii pentru ciclul de deplasare al Braşovului (3D) Pentru a verifica dacă valorile medii sunt reprezentative. Comparaţie între ciclul de deplasare al oraşului Braşov şi alte cicluri de deplasare În Fig.6. conform ciclului urban european UDC Cunoaşterea unui ciclu real de deplasare pentru un anumit oraş este utilă şi pentru a 58 .30 .Distribuţia vitezelor şi acceleraţiilor .83 Viteza medie 19. Tabelul 4.

Deşi emisia medie pentru o secundă este mai mare în cazul ciclului propus. O comparaţie între parametrii unora dintre ciclurile de deplasare în mediu urban cunoscute şi ciclul braşovean este prezentată în Tabelul 4.6 Atena 6.9 Braşov 4. prin intermediul unei funcţii scrise în AutoLisp s-a putut determina valoarea instantanee a emisiei HC. A rezultat un nivel mediu de 0.013 4x195 18. respectiv 177. Tabelul 4. Explicaţia vine de la durata de staţionare din cadrul fiecărui ciclu.964 mg/s. Nivelul emisiilor HC pentru ciclul urban european este de 0.32 (suprapus cu graficele vitezei şi acceleraţiei). folosind acelaşi algoritm. Această concluzie este în corelaţie cu concluziile legate de fluiditatea traficului.Emisiile HC pentru ciclul de deplasare braşovean Analiza efectuată pentru emisiile HC se poate extinde şi pentru celelalte tipuri de emisii ale autovehiculelor. ceea ce evidenţiază importanţa ciclurilor de deplasare reale pentru zona în care este utilizat autovehiculul. [112]. 4. precum şi pentru consumul de combustibil. în cazul ciclului UDC durata staţionării este de circa 30% din durata ciclului. a fost calculat nivelul emisiilor pentru ciclul oraşului Atena.2 70.99 mg/s.10. iar pe baza acesteia s-a realizat graficul din Fig. 59 . precum şi a consumului de combustibil.1 mg/km. sau 148 mg/km.7 64 Sunt diferenţe semnificative între parametrii din Tabelul 4. În lucrarea menţionată [1].Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat putea estima nivelul emisiilor sau consumul de combustibil. 4. pentru estimarea emisiilor CO.2 NYCC 1.7 50 FTP-72 12. echivalent cu 138. Mai exact.2 mg/km. [73].10. pentru o comparaţie între ciclul european şi ciclul propus pentru oraşul Braşov a fost ales modelul prezentat în lucrarea [1].4 44. Astfel. nivelul mediu obţinut al emisiilor HC este de 0.07 1369 44. iar în cazul ciclului braşovean tranzitoriu staţionarea reprezintă circa 22% din durata ciclului. Cu excepţia ciclului ECE 15.87 710 24.6 91. În comparaţie cu aceste valori.51 1160 20.10 – Comparaţie între cicluri de deplasare Caracteristici Distanţa Durata Viteza medie Viteza maximă unitate km s km/h km/h ECE 15 4x1.89 598 11. sunt daţi coeficienţii de regresie pentru estimarea emisiilor de hidrocarburi (HC) în funcţie de viteza şi acceleraţia instantanee. este vorba de un model bazat pe regresie polinomială. Dintre acestea. HC şi NOx.768 mg/s. Pentru estimarea emisiilor şi consumului de combustibil în funcţie de viteză şi acceleraţie au fost elaborate diferite modele [1]. pentru un vehicul etalon. Fig. nivelul emisiilor pentru 1 km este mai mic. Pentru ciclul de tip tranzitoriu propus pentru Braşov. toate celelalte sunt de tip tranzitoriu.32 .

calitatea drumului. Metoda franceză stabileşte în mod convenţional o dependenţă de tipul celei prezentate în Fig. de percepţie sonoră). Factorii care influenţează zgomotul generat de traficul rutier sunt: numărul autovehiculelor şi viteza de deplasare a acestora. La data actuală există mai multe metode de calcul. Acest indicator este numit nivelul sonor echivalent.1. 4. dacă rămâne constant pe întreaga perioadă considerată. Parametrul măsurabil aflat la baza estimării nivelului sonor echivalent este nivelul presiuni sonore.4) Pref unde: Pa – nivelul de presiune sonoră Pmas – presiunea sonoră măsurată Pref – presiunea sonoră de referinţă (pragul auzului. seară (orele 19:00 – 23:00).33 [130]. Pe baza informaţiilor cuprinse în harta de zgomot pot fi luate ulterior măsuri de reducere a nivelului de zgomot. Indicatorii zgomotului echivalent se notează Lzsn (zi/seară/noapte) şi respectiv Ln (noapte). Acesta se exprimă prin relaţia: P Pa  20  log10 mas (eq.7. 4. Influenţa vitezei asupra zgomotului produs de un autovehicul în mers În exploatarea autovehiculelor se constată o modificare a nivelului zgomotului generat care depinde de viteza de deplasare.2.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat 4. ar da aceeaşi energie acustică ca şi zgomotul fluctuant al drumului. panta şi tipul fluxului rutier. Se reprezintă grafic (sub formă de hartă de zgomot) rezultatele estimării pentru întreaga durată a zilei (cumulat pentru toate cele trei perioade: zi/seară/noapte) şi separat pentru noapte. STUDIUL INFLUENŢEI VITEZEI AUTOVEHICULELOR ASUPRA ZGOMOTULUI GENERAT DE TRAFICUL RUTIER 4. O imagine generală asupra zgomotului generat de o anumită sursă (cum este traficul rutier) într-o anumită zonă este dată de harta de zgomot.7. În România a fost adoptată [131] metoda naţională franceză de calcul – NMPB Routes-96 [130]. 60 .7. 4. Modul de estimare a zgomotului cauzat de traficul rutier Zgomotul în aglomerările urbane este cauzat în cea mai mare măsură de traficul rutier.5) Conform cerinţelor legislaţiei naţionale [131] şi europene. LAeq. de turaţia şi de sarcina motorului. şi anume: zi (orele 7:00 – 19:00). 4. noapte (orele 23:00 şi 7:00). Acesta este un nivel convenţional ce reprezintă nivelul sonor care. Când zgomotul este generat de mai multe surse (de exemplu mai multe autovehicule pe acelaşi segment de drum) efectul rezultat prin însumarea surselor se poate calcula cu relaţia: Patot  10  log10 10 10 i 1 n Pai (eq. adoptate prin legislaţie în diverse ţări. Efectul zgomotului emis în mediul înconjurător (asupra oamenilor) este caracterizat printr-un indicator energetic care ia în considerare atât nivelul zgomotului cât şi durata expunerii. Harta de zgomot se realizează prin simulare informatică. nivelul zgomotului trebuie estimat pentru trei perioade diferite ale zilei. care stabileşte dependenţa zgomotului generat de un autovehicul în funcţie de anumiţi factori. precum şi obstacolele care stau în calea propagării zgomotului. pe baza unor date de intrare care includ poziţia şi caracteristicile surselor de zgomot.

2. În aceste condiţii. criteriul principal pentru segmentare este să nu existe modificări importante ale fluxului de trafic. Datele de intrare pot fi colectate parţial folosind metoda vehiculului martor. În plus. astfel ca fiecare segment să aibă caracteristica viteză/spaţiu proprie.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Fig. 4.34. nivelul zgomotului emis depinde de acceleraţia autovehiculului. cea mai simplă metodă este măsurarea timpului necesar pentru parcurgerea acelei porţiuni de drum. Datele de intrare – colectare şi prelucrare Datele de intrare necesare pentru evaluarea zgomotului generat de traficul rutier sunt datele ce caracterizează fluxurile rutiere.34 – Schema generală pentru determinarea nivelului de zgomot Se pot remarca trei etape distincte ale procesului: colectarea şi pregătirea datelor de intrare (pre-procesare). 4. Concret.7. 61 . un drum naţional sau un oraş. este necesar să se determine numărul de autovehicule şi viteza medie a acestora pe fiecare segment de drum studiat. suprafeţe) şi obstacolele. punctiforme. Dar viteza de deplasare poate varia mult în timpul deplasării. calculul zgomotului generat de traficul rutier se poate efectua conform schemei generale din Fig. numită şi harta GIS. este preferabil ca orice traseu urban să fie împărţit în segmente. descrisă în 3. efectuarea calculului şi prelucrarea rezultatelor (post-procesare). în special dacă lungimea traseului parcurs este mare. Harta de bază include sursele de zgomot (liniare. de exemplu o autostradă.35). Segmentele de drum reprezintă un strat tematic al hărţii de bază. 4. Fig.2. 4. 4. Segmentele de drum reprezintă surse de zgomot liniare. denivelări ale terenului (Fig. perdele de vegetaţie. Etapele de pre. panouri.şi post-procesare se pot realiza cu ajutorul unor programe CAD. Obstacolele sunt clădiri.3.33 – Zgomotul produs de un autovehicul în funcţie de viteza de deplasare Pentru a obţine viteza medie de parcurgere a unei porţiuni de drum de lungime cunoscută. Pentru o zonă extinsă.

specifice limbajului de programare Visual Lisp. Datele de ieşire – prelucrare şi prezentare Calculul efectiv al nivelului de zgomot se realizează cu programe speciale. determinat prin mai multe parcurgeri cu vehiculul martor. Viteza medie pentru fiecare segment este calculată pe baza mai multor înregistrări efectuate cu ajutorul unui vehicul martor. pentru mai multe treceri pe acelaşi traseu 4. Profilul de viteze al unui drum. volume şi viteze. apoi fişierele DXF sunt importate în programul de calcul (LimA). bucle inductive sau camere video) şi costurile nu ar justifica această metodă. Distanţa dintre nodurile reţelei influenţează acurateţea reprezentării grafică a nivelului de zgomot şi implicit timpul de calcul necesar. 4.nivelul de zgomot echivalent pentru intervalul de noapte (LNGT). X).Graficul vitezei în funcţie de spaţiu.7. straturi tematice suprapuse . Fig. Exportul datelor către programul de calcul (LimA) se face prin fişiere de tip text care sunt transformate apoi în tabele Access.nivelul de zgomot echivalent pe cele trei intervale zi/seară/noapte (LDEN). sunt date (metadata) asociate segmentelor de drum care compun unul din straturile tematice ale hărţii de bază. nefiind necesară introducerea manuală a valorilor în nicio etapă a pregătirii datelor. Rezultatul calculului este o reţea (grid) de puncte pentru care este calculat nivelul echivalent al zgomotului. Datele de trafic. . 62 . Numărarea vehiculelor nu se poate face în totalitate automat. arată ca în Fig.harta GIS Harta de bază este exportată din AutoCAD în format DXF. Rezultatele calculului sunt stocate în fişiere de tip ERT.coordonatele punctului (Y.36. Pentru acest tip de aplicaţie este utilă analiza evoluţiei în spaţiu a vitezei.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Fig. . care sunt în esenţă fişiere de tip text cu structură clar determinată.36 .34 fiind prezentat cazul utilizării programului LimA. în Fig. Printre informaţiile conţinute de fiecare linie din fişier sunt: . Acesta este un identificator unic ce nu se modifică pe parcursul modificării desenului – în AutoCAD este numit handle. Asocierea se face prin funcţii ActiveX. Datele asociate obiectelor geometrice din AutoCAD sunt colectate şi prelucrate automat.. 4.35 – Date de intrare. Conexiunea dintre entităţile AutoCAD (ce compun harta de bază) şi datele asociate (metadata) se face printr-un câmp de identificare (ID).4. deoarece ar fi necesar un număr prea mare de analizoare de trafic (indiferent că sunt analizoare pe bază de radar. 4. 4.

nivelul exact al zgomotului (cu 2 zecimale) stocat ca şi coordonată z a punctului. care în AutoCAD sunt obiecte plane opace.37. Forma rectangulară a celulei grid (care în acest exemplu este un pătrat cu latura de 5 m) este dată de setarea variabilei PDMODE (valoarea 65). ca în Fig.banda de 5 dB în care se găseşte punctul respectiv dată de culoarea celulei. Punctele care formează reţeaua sunt transformate (printr-o funcţie AutoLisp definită în acest scop) în entităţi de tip SOLID.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Pentru reprezentarea grafică a hărţii de zgomot s-a preferat realizarea unui pachet de funcţii AutoLisp care permit preluarea datelor din fişierul ERT şi apoi reprezentarea conform legendei de culori şi accesul la valorile nivelurilor de zgomot stocate în obiectele geometrice. care se poate realiza nu prin indicatoare. Scopul realizării hărţilor de conflict este identificarea surselor importante de zgomot în vederea dezvoltării unui plan de măsuri pentru reducerea zgomotului sub limita admisă. Limitarea vitezei nu se referă numai la stabilirea unei viteze maxime. două informaţii importante sunt stocate în caracteristicile standard ale entităţii geometrice respective: . Lngt). Algoritmul de determinare a intersecţiilor dintre conturul unei clădiri şi reţea se bazează pe funcţiile native din AutoCAD. 4. 4. fiecare celulă grid este reprezentată de un punct (entitate AutoCAD de tip POINT). 4. În cazul aglomerărilor urbane măsurile rezonabile ce pot fi luate pentru reducerea zgomotului cauzat de traficul rutier includ: îmbunătăţirea calităţii suprafeţei de rulare (asfalt silenţios).37. Intersecţiile liniilor de contur ale fiecărei clădiri cu reţeaua determină gradul de expunere a faţadelor clădirii respective la diferitele niveluri de zgomot. 4. reţeaua de puncte se suprapune peste harta de bază (GIS). Astfel. ci prin măsuri de fluidizare a traficului (semafoare sincronizate). iar coordonata z este dată de valoarea zgomotului echivalent determinată pentru acel punct (Lden. Pentru aceasta. y ale punctului sunt coordonatele X. pentru fiecare punct al reţelei. Pe baza acestor informaţii se pot extrage din harta de zgomot datele necesare pentru interpretarea rezultatelor. Culoarea fiecărei celule corespunde nivelului de zgomot. dar pentru prezentarea pe hârtie se preferă varianta din Fig. Punctul pentru care s-a determinat nivelul de zgomot asociat unei celule se găseşte chiar în centrul acelei celule. Scopul ar trebui să fie obţinerea vitezei medii între 40 şi 50 km/h. Este o operaţie consumatoare de memorie şi de timp şi nu trebuie executată decât în vederea tipăririi hărţii. ci şi la stabilirea vitezei minime.37 – Reprezentarea grafică a nivelului de zgomot. . Y extrase din fişierul ERT. Fiecare celulă este transformată în două entităţi SOLID de formă triunghiulară. Fig. suprapus pe harta GIS Pentru prelucrarea ulterioară a datelor stocate în harta de zgomot este utilă reprezentarea acesteia ca în Fig. 63 .38. Concret. devierea traficului (scoaterea traficului de tranzit din oraş) şi introducerea unor limite de viteză. Rezultatul este harta de zgomot a zonei respective. Coordonatele x.

Nu necesită instalare specială. Vbox III este un aparat profesional care poate înregistra date de la senzorul GPS cu o rată de 100Hz. Cu ajutorul acestui program s-au determinat parametri cum sunt: coeficientul de rezistenţă la rulare şi coeficientul de rezistenţă a aerului. este suficient să fie pornit şi după identificarea sateliţilor începe automat înregistrarea (trebuie configurat în prealabil). pentru intervalul zi/seară/noapte Pe baza planului de măsuri propus se modifică datele de intrare în programul de calcul şi apoi se generează o nouă hartă de zgomot. viteze. DESCHIDERI 5. deci obiectivul principal al tezei a fost îndeplinit. viteza medie. pentru care se doreşte determinarea unor parametri globali cum sunt lungimea traseului.1.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat Fig.38 – Hartă de zgomot şi hartă e conflict. unde este utilă 64 . Prin urmare s-a demonstrat posibilitatea de a studia performanţele dinamice şi comportamentul în trafic al autovehiculelor cu ajutorul programelor CAD. se poate genera o hartă de diferenţă. scris în AutoLisp şi care rulează în mediul de lucru al AutoCAD-ului. Holux M-241 înregistrează coordonatele traseului parcurs cu o rată de cel mult un punct la 5 secunde. acceleraţii. Acest dispozitiv este potrivit pentru înregistrarea parcursurilor foarte lungi. au fost testate patru tipuri de receptoare GPS. folosind posibilităţile de programare incluse în acest sistem. GPSmap 60CSx înregistrează puncte ale traseului parcurs cu o rată de 1Hz (un punct pe secundă) şi este potrivit pentru înregistrarea datelor de trafic în mediu urban. Este potrivit în special pentru teste de demarare şi frânare. Unul din rezultatele tezei este programul de prelucrare a datelor înregistrate cu receptoare GPS (diGPS). 4. rezultată prin compararea hărţilor de zgomot înainte şi după aplicarea planului de măsuri. timpul de parcurgere. CONCLUZII. cu caracteristici şi performanţe diferite. distribuţii de viteze sau acceleraţii. 5. Modul de realizare a unei hărţi de diferenţă este simplu: pentru fiecare punct de pe harta de zgomot (pentru fiecare celulă grid) se scade valoarea iniţială a nivelului de zgomot din valoarea actualizată a acestuia. acceleraţia medie. Pentru achiziţia datelor. CONCLUZII Obiectivul principal al tezei era de a proba posibilitatea utilizării unui sistem de proiectare asistată de calculator (CAD) în studiul comportamentului autovehiculelor. Unul din aceste receptoare (GPS 18x-5Hz) a fost utilizat la construcţia unui sistem propriu de achiziţie a datelor. Pentru a scoate în evidenţă câştigul realizat prin aplicarea măsurilor propuse. Fiecare din aceste receptoare este potrivit pentru colectarea datelor de trafic sau în vederea determinării performanţelor dinamice ale autovehiculelor.

demarare şi frânare. desenarea traseelor şi asocierea de date suplimentare acestora. câmpul de 65 . Pentru înregistrarea datelor în timpul probelor de rulare liberă. procesarea diagramelor pentru obţinerea altor tipuri de reprezentări. prin protocolul NMEA sau protocol proprietar Garmin. Pe baza datelor înregistrate la probele de demarare şi frânare s-au putut determina parametri ca timpul şi spaţiul de demarare. cu viraje multiple. acest program este optimizat să ruleze pe calculatoare cu display de dimensiuni relativ reduse şi fără performanţe de viteză de calcul deosebite. în regim extraurban. . Parametrii reprezentativi sunt acceleraţiile tangenţiale şi centripete. În cadrul tezei sunt prezentate trei aplicaţii software diferite. Avantajele principale ale utilizării acestor sisteme sunt acurateţea datelor obţinute şi uşurinţa de instalare a aparatelor. dispozitivele cele mai potrivite sunt Vbox şi DS-5 (produs propriu). Rezultatele obţinute corespund. Sistemul este compus din senzorul GPS. sunt utile pentru caracterizarea drumului respectiv şi a stilului de conducere. Volumul mare de date colectate aduc o nouă provocare. constând în soluţia de gestionare a acestor date. Pentru determinarea experimentală a performanţelor dinamice ale autovehiculelor s-au efectuat probe de demarare şi frânare. ca panta şi raza de virare.programul de preluare şi procesare a datelor GPS. program scris în limbajul Delphi şi care rulează îndependent de alte aplicaţii. prin calcul. O comparaţie cu ajutorul analizei multicriteriale avansate a arătat că sistemul DS-5. Poate transfera datele prin interfaţa serială cu o rată de până la 38400 bps. care rulează în cadrul mediului AutoCAD. construit în două variante. dar şi parametrii ce ţin de construcţia drumului. Programul este scris în limbajul Delphi şi este compilat ca aplicaţie independentă (stand-alone). Poate lucra independent sau conectat la un calculator. . recomandate în lucrările [100] şi [126]. Metoda propusă este integrarea sistemului de achiziţie şi prelucrare a datelor (GPS + CAD) într-o soluţie PLM. pe un card de memorie CompactFlash. de asemenea. reprezintă soluţia cea mai convenabilă ca sistem de achiziţie a datelor în vederea evaluării performanţelor dinamice ale autovehiculelor.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat înregistrarea multor informaţii în timp scurt. realizate pe parcursul desfăşurării activităţii de cercetare: . GPS 18x-5Hz înregistrează cu o rată de 5 Hz (5 puncte pe secundă) şi a fost conceput în primul rând pentru aplicaţii de ghidare a utilajelor în construcţii sau agricultură. citirea datelor asociate traseului şi desenarea diagramelor.şi macroscopici ai traficului. Nu are memorie internă şi nu poate fi conectat direct la un mediu de stocare. ca echipament hardware.programul de achiziţie a datelor. parte componentă a sistemului DS-5. acceleraţia. scris în limbajul AutoLisp. Salvează datele într-un format propriu.programul de transfer al fişierelor prin protocol WebDAV. valorilor obţinute teoretic. probe de rulare liberă. Pentru prelucrarea datelor obţinute în urma probelor de rulare liberă s-au folosit două modele de calcul diferite. deplasare în trafic urban şi deplasare pe drumuri montane. Probele de deplasare prin oraş dau informaţii utile pentru caracterizarea traficului – parametrii micro. Probele de deplasare pe drumuri cu viraje multiple. este compus din multe funcţii pentru citirea datelor din înregistrările GPS. Poate fi conectat la calculator prin interfaţa RS-232. un calculator ultraportabil (Asus EEE sau tablet-PC Asus R2H). precum şi detalii legate de aceste procese. respectiv timpul şi spaţiul de frânare. Folosind dispozitivul GPS 18x-5Hz ca senzor a fost construit un sistem propriu de achiziţie a datelor (numit DS-5). Rezultatele obţinute pentru coeficientul de rezistenţă aerodinamică şi coeficientul de rezistenţă la rulare sunt comparabile cu valorile teoretice date în literatura de specialitate. Modul efectiv de transfer al datelor de pe sistemul client pe serverul de date constă în folosirea protocolului WebDAV. şi un program de achiziţie a datelor. interfaţă de conectare RS232-USB. mai exact viteza medie.

aceasta fiind o soluţie originală de rezolvare a unor probleme de actualitate. metoda propusă în această lucrare este parcurgerea traseului analizat cu un vehicul echipat receptor GPS capabil să înregistreze datele de poziţie. demonstrarea utilităţii aplicaţiilor CAD şi a metodelor de colectare a datelor prezentate anterior la elaborarea hărţilor de zgomot generat de traficul rutier. CONTRIBUŢII PROPRII Contribuţiile proprii ale autorului pot fi sintetizate după cum urmează: .viteza medie: 24. cât variaţiile acesteia (acceleraţia). care stau la baza construirii graficului asociat unei deplasări reprezentative pentru oraşul sau drumul respectiv. O metodă eficientă pentru măsurarea vitezei este metoda vehiculului martor. obstacole) şi caracteristicile surselor de zgomot (date de trafic). Înregistrarea datelor în scopul determinării ciclurilor de deplasare în regim urban se face cel mai bine cu receptoare GPS de tip Garmin GPSmap 60CSx. printre altele. O metodă eficientă de colectare a datelor în scopul determinării ciclurilor de deplasare constă în utilizarea receptoarelor GPS instalate pe vehicule martor.87 km . sau alte modele cu performanţe similare (cu rata de înregistrare de 1 Hz). Concret. În această lucrare s-a urmărit. în cazul ciclului braşovean se obţine un nivel mediu estimat al emisiilor de hidrocarburi. propus pentru Braşov. 5.viteza maximă: 64 km/h. S-a constatat că în ultimii doi ani a crescut fluiditatea traficului prin oraşul Braşov. Volumele de trafic influenţează în mai mare măsură zgomotul emis. exprimat în mg/s. este propus un ciclu de deplasare de tip tranzitoriu. sau DS-5 cu rata de înregistrare redusă corespunzător. în cadrul unui sistem CAD/PLM complex. Programul este scris în limbajul AutoLisp şi lucrează sub mediul AutoCAD. Parametrii principali ai ciclului de deplasare de tip tranzitoriu. pe trasee diferite.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat viteze.2. dar viteza de deplasare poate fi un parametru mai uşor de controlat. Datele de intrare pentru programul de calcul al nivelului de zgomot se constituie în două categorii principale: harta de bază (surse de zgomot. Pe baza datelor colectate prin deplasare prin oraş se pot defini şi cicluri de deplasare specifice oraşului respectiv. la fel ca pentru probele de determinare a parametrilor traficului rutier. Colectarea datelor de trafic şi pregătirea datelor de intrare pentru programul de calcul al nivelului de zgomot constituie etapa cea mai importantă în elaborarea hărţii întrucât de calitatea datelor de intrare depinde corectitudinea rezultatelor obţinute.Crearea unui program CAD pentru prelucrarea datelor GPS şi analiza performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor. care păstrează forma reală a "pulsurilor de deplasare".durata: 710 secunde .7 km/h .lungimea: 4. Înregistrările pot fi reprezentate grafic (viteză/timp) şi apoi pot fi separate în „pulsuri de deplasare”. în urma prelucrării statistice a datelor înregistrate timp de un an. sunt: . Pentru oraşul Braşov. Această concluzie se referă la deplasarea unui vehicul singular. astfel că în comparaţie cu ciclul standard european UDC. .Identificarea unei soluţii de gestionare a datelor de proiectare şi a datelor colectate. viteză şi timp. apoi post-procesarea datelor înregistrate cu ajutorul funcţiilor integrate în mediul CAD disponibil. Cauza principală a zgomotului nu este atât valoarea vitezei. O aplicaţie complexă a măsurătorilor de trafic urban este estimarea zgomotului cauzat de traficul rutier şi realizarea hărţilor de zgomot. dar nivelul emisiilor de hidrocarburi exprimat în mg/km este mai mic. A fost realizată o bibliotecă de funcţii software pentru implementarea protocolului WebDAV. mai mare. care permite transferul 66 .

A fost stabilit modul de lucru cu receptoarele GPS în vederea achiziţiei datelor dinamice.Studiu de trafic în municipiul Călăraşi.şi macroscopici.Proiect CEEX X2C34/2006 . .Proiect 25254/2009 . . Servicii avansate de ghidare şi informare a călătorilor prin utilizarea hărţilor digitale. .Propunerea unui ciclu de deplasare în regim urban pentru oraşul Braşov. . . pe baza graficului vitezei în funcţie de timp trasat în urma probelor de rulare liberă.ECOVEH – Algoritmi avansaţi de control în timp real pentru optimizarea autovehiculelor hibride.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat fişierelor de date pe/de pe server şi ataşarea de proprietăţi acestor fişiere. S-au făcut teste cu ajutorul sistemului de achiziţie DS-5.În cadrul programului CAD de analiză a performanţelor dinamice a fost realizată o funcţie pentru determinarea coeficientului de rezistenţă la rulare şi a coeficientului de rezistenţă aerodinamică. menit să satisfacă cerinţele sociale şi economice de perspectivă.Harta strategică de zgomot a municipiului Târgu-Mureş.Proiect 339/2008 . pentru măsurarea vitezei de deplasare pe segmente de drum. Prelucrările datelor de intrare şi respectiv a rezultatelor date de programul de cartare a zgomotului (LimA) s-au realizat prin metoda descrisă în subcap. micro.SAIGHID. cu extensii specifice modului de realizare a hărţilor de zgomot. Metodele de colectare şi analiză a datelor descrise în această lucrare au fost utilizate în proiecte de cercetare realizate de colectivul Catedrei de Autovehicule şi Motoare din Universitatea Transilvania: .Propunerea unei soluţii pentru preprocesarea datelor de trafic în vederea realizării hărţilor de zgomot şi postprocesarea rezultatelor calculului.Realizarea sistemului propriu de achiziţie a datelor DS-5. valorile au fost corelate cu cele măsurate cu 67 .Proiect CEEX X2C28/2006 .Proiect CEEX X2C25/2006. bazat pe senzorul GPS 18x-5Hz. Cu ajutorul acestei funcţii au fost determinaţi coeficienţii Cx şi f pentru unul din autovehiculele utilizate la colectarea datelor. în scopul căutării în baza de date (de exemplu căutarea tuturor înregistrărilor de la probele de rulare liberă). apoi încărcarea datelor în AutoCAD. În apropierea intersecţiilor studiate. .Managementul creşterii mobilităţii urbane şi modalităţi de implementare a soluţiilor durabile. . în traficul rutier. A fost determinat un ciclu de tip modal şi un ciclu de tip tranzitoriu.În cadrul aceluiaşi program CAD sunt incluse funcţii pentru determinarea parametrilor de trafic. Sistemul are două componente: hardware şi software.7. Au fost determinaţi aceşti parametri pe baza datelor colectate în oraşul Braşov. 4. utilizate în cadrul acestei lucrări. Sistemul a fost utilizat pentru colectarea celor mai multe date pentru estimarea performanţelor dinamice ale autovehiculelor. Au fost utilizate sistemele de achiziţie a datelor prin GPS şi programul diGPS. calculul valorilor medii şi asocierea acestora ca date suplimentare. Datele asociate tuturor segmentelor de drum sunt exportate în fişiere text ce pot fi apoi transferate în programul de calcul.MOB-URBIS . Au fost utilizate sistemele de achiziţie prin GPS pentru măsurarea vitezelor de deplasare în trafic. Viteza a fost comparată în anumite puncte din oraş cu înregistrările efectuate cu Sistemul DataCollect SDR (de tip radar). Pregătirea datelor constă în înregistrarea vitezelor de deplasare în trafic pentru fiecare segment de drum din zona studiată. Pe baza proprietăţilor pot fi efectuate interogări. . . S-au efectuat înregistrări ale deplasărilor în mediu urban cu ajutorul dispozitivelor GPS. Soluţia are la bază programul CAD descris mai sus. Partea de postprocesare ajută la reprezentarea grafică a rezultatelor calculului (desenarea hărţilor de zgomot).

Prin înregistrarea simultană a vitezei şi acceleraţiei cu ajutorul unui receptor GPS şi a consumului de combustibil prin interfaţa OBD-II se poate încerca determinarea unui model de estimare a consumului instantaneu de combustibil în funcţie de viteză şi acceleraţie. Această metodă s-ar putea dovedi utilă la pregătirea datelor de trafic în vederea elaborării hărţilor de zgomot. Fiind utilizate două surse de date diferite. în funcţie de lungimea acestora. Realizarea unei interfeţe care să uşureze utilizarea programului şi. elaborarea unui manual de utilizare. Folosind metodologia prezentată în această lucrare se pot elabora cicluri de deplasare specifice diferitelor oraşe sau un ciclu urban şi. ar putea facilita utilizarea programului în alte proiecte. dar şi în aplicaţii didactice de laborator. Astfel.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat sistemele DataCollect SDR. urmând să fie scrise doar aplicaţiile specifice fiecărui sistem CAD.şi macroscopici de trafic pentru municipiul Călăraşi au fost determinaţi cu ajutorul aplicaţiei diGPS. De asemenea. Sistemele bazate pe GPS au fost utilizate inclusiv pentru evaluarea transportului în comun. O utilitate a acestor cicluri poate fi estimarea emisiilor şi a consumului probabil de combustibil în diferite zone. Parametrii micro. Programul CAD de prelucrare a datelor (diGPS) a fost dezvoltat cu scopul de a fi utilizat în activitatea de cercetare şi nu dispune deocamdată de o interfaţă prietenoasă cu casete de dialog.3. se va permite ataşarea de proprietăţi (metadata) şi salvarea modelelor sau desenelor CAD direct pe serverul WebDAV folosit ca server de date. DESCHIDERI Metodele de colectare a datelor de trafic propuse în această lucrare pot fi utilizate în continuare pentru elaborarea studiilor de trafic sau a hărţilor de zgomot. Metodele utilizate pentru achiziţia şi prelucrarea datelor în vederea estimării performanţelor dinamice ale autovehiculelor pot fi utilizate şi pentru alte proiecte similare. de către diferiţi cercetători. sistemul propriu (DS-5) de achiziţie a datelor GPS poate fi utilizat în continuare în cadrul altor proiecte de cercetare.2 (utilizabil pentru estimarea emisiei de hidrocarburi). de asemenea. deoarece metodele au fost validate prin această lucrare. Se poate menţiona că exemplele prezentate în această lucrare nu sunt preluate din proiectele de cercetare menţionate mai sus. 5. Biblioteca de funcţii C++ este aceeaşi. deoarece colectarea şi prelucrarea datelor pentru elaborarea unui ciclu de deplasare în regim urban necesită mai puţin efort decât colectarea şi prelucrarea datelor dedicate hărţilor de zgomot. similar modelului utilizat în subcapitolul 4. Soluţia de gestiune a fişierelor de date propusă în această lucrare poate fi extinsă prin scrierea de aplicaţii interne în sistemele CAD cele mai utilizate. Toate măsurătorile în trafic şi probele dinamice utilizate în această lucrare au fost realizate în scopul elaborării tezei sau a unor lucrări ştiinţifice publicate în perioada elaborării tezei. O soluţie ce urmează să fie verificată este transformarea diagramei viteză/timp ce reprezintă ciclul de deplasare într-o diagramă viteză/spaţiu şi aplicarea acesteia pentru atribuirea vitezelor medii ale fluxului rutier pe segmente de stradă.6. un ciclu extraurban. respectiv. 68 . nici de un manual de utilizare. specifice României. sincronizarea înregistrărilor trebuie făcută în funcţie de timp.

2008.Gh. Braşov 2001. 26. Best Practices Symposium. Cutii de viteze pentru automobile. Bucureşti. Universitatea Transilvania Braşov.Gh. 3-5 Mai 2009.Ştefan Modelarea parametrică a sistemelor mecanice utilizând aplicaţia ProENGINEER. Câmpian. 24.Michel Estimating Vehicle Fuel Consumption and Emissions Based on Instantaneous Speed and Acceleration Levels.Curs pentru Şcoala Doctorală. Ed. Baciu. Ciolan.Gh. Transilvania Braşov.I. Scalnai. Seminar Taiex RTP-32784. Covaciu.Eva Influence of street characteristics.O. Covaciu.Dinu Study Regarding the Simulation and Optimisation of Urban Traffic Noise in Tg-Mureş City. Editura Tehnică Chişinău.A. Antonya.Vasile Vulpe.Corneliu Timar. 5. Univ.a. 2005.Karin Ericsson.Dragoş Automation Tool for Reading the Structure of a CatProduct. 10. Doctoral Thesis in Infrastructure. Aspecte ale modelării mişcării transversale a automobilului.Gh.Valentin Using GPS for mobility parameters assessment. Pereş. http://cedb. Bucureşti. 2008. 2006.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat BIBLIOGRAFIE 1.Sorin Noise Mapping for Urban Road Traffic and Its Effect on the Local Community.Ion Timar. 25. Câmpian. 16. 2008. Craiova.Csaba Simularea grafică a sistemelor de corpuri. 22. Hesham Trani. Ene. Enache. ScienceDirect. COMEC2009 International Conference. Ciolan. Informatic System of Traffic Monitoring. Cofaru. Chiru.Dinu Florea. Radu.V. Preda. 2009.Daniela Covaciu. 20. Andreescu. Preda.I.a. CHER-2009 Sozopol.Anghel Covaciu. Ciolan. Dinamica autovehiculelor. 9. Clenci. 21. Cofaru. Vol. decembrie 1995.Dinu Dima. 2005. Bucuresti. 7. Preda. În: Materialele Conferinţei Internaţionale “Sisteme de Transport şi Logistică”. CONAT2004 International Congress.Antonio Van Aerde. ş. Bsharah. Bobescu.C. 14.Horia Preda. Braşov. Bulgaria. 3. 69 .Dinu Florea.A. 2009..Dinu Dima.Adrian Vieru. 19. 1996.F.Karin Speed characteristics of urban streets based on driver behaviour studies and simulation. Editura Didactică şi Pedagogică.I. Bobancu.Rick Automotive Industry Action Group Efforts To Enable PLM. 2004.asce. Baican.C.Şerban Creativitate şi Inventică .Daniela Timar.61-68. 11. Dinamica autovehiculelor – Partea I (pe CD). Preda I. Evrica.Daniela Timar. Chiru. Automobilul modern. 15.Gh.Gh. Automobile.Janos Florea. 2006.V. Editura Universităţii Transilvania. Covaciu.Janos Using GPS Devices For Collecting Traffic DataSMAT2008 International Conference. Covaciu. MVT2006 International Conference. PC-Report. ISBN 978-606-501-026-0. Piteşti. „Transilvania” din Braşov. 18. Ciobotaru.Ionel Tabacu. 13. Mureş.Janos Vlase. Ciolan. Elsevier.Gh. Câmpian. Motoare pentru automobile si tractoare. 2.Kyoungho Rakha. Covaciu. 2009. Univ. Timişoara. Guber. Ed.Dinu Brădău.Dinu Florea.Daniela Preda. Novi Expo Center. Tîrgu-Mureş. Editura Universităţii Transilvania.Janos Harta de zgomot a municipiului Tg. ş. 2005. I: Teorie si caracteristici. ESFA 2009 International Conference. Ahn.Dinu XData în AutoCAD. Universitatea Transilvania. 4. 1989.V. INRETS. Road Traffic Event Detection Using an Informatic System. Aronsson. 2004.org. Chişinău.Gh. 1996 Brundell-Freij.C.Dragoş Manual de utilizare AutoLisp.M. 12. 17. V. 6.Ovidiu Ciolan. 2004. ISBN 978-606-501-026-0. Andreescu. 8.R. 2007. Covaciu.I. Bucuresti. 1998. Editura Universităţii Transilvania din Braşov.Michel Real-world driving cycles for measuring cars pollutant emissions – Part A: The ARTEMIS European driving cycles. p.Ticuşor Vînturiş.V. Braşov. Univ.Ion CAD-WEBDAV Adaptor: Premise for a Light PLM Solution. 23. “Intelligent Transportation Systems ITSRomania-2009” International Conference. June 2006.-Al. driver category and car performance on urban driving patterns. Royal Institute of Technology Stockholm. “Intelligent Transportation Systems ITS-Romania-2009” International Conference. Andre. Enache.

2002 Filip. Negreanu. http://www. ISBN 978-606-501-026-0. Ciolan Gh. Craiova.Dinu Cofaru.Nicolae Ingineria Traficului Rutier.C. 43. University of Colorado. Analiza vitezei de deplasare a autovehiculelor în perspectiva realizării hărţilor de zgomot pentru aglomerări urbane (Analysis of vehicles travel speed in the completion of noise maps for urban areas).Michaela Măsurarea zgomotului şi vibraţiilor în tehnică. Editura Didactică şi Pedagogică. Fundamentals of Vehicle Dynamics. ISBN 1-58053-183-0.Ionel. Editura Tehnică. Grecia. Darabont. 45. 52. 29. Druten. Ivaşcu. Iorga. 35. Giumale.Janos Data Acquisition Methods for Estimate the Noise Generated by the Road Traffic.Radu Chiriac. Pergamon Press.Aurică Cercetări teoretice şi experimentale privind calibrarea autoturismelor din producţia indigenă pentru încadrarea în normele europene de poluare.M. 31. final report. Lee. Ediţia a II-a. Haan. 2006. Fiabilitatea funcţională. Bucureşti. SAE International.Ion Timar.F. Bucureşti. 3rd WSEAS Conference on Urban Planning and Transportation UPT 2010. Traffic Planning & Engineering – Second Edition. Zsako. Mateescu. Bucureşti. 34.Roell M. Vol.Daniela Timar.Kunwoo Principles of CAD/CAM/CAE Systems.Thomas-D.edu/geography/gcraft/notes/gps/. 1998.Liviu Inginerie asistată de calculator.Marcel Damian. “Intelligent Transportation Systems ITS-Romania-2009” International Conference. Teză de doctorat. 28.Gh. Bucureşti. Măsurarea şi reducerea zgomotului la evacuarea gazelor pentru motoarele cu ardere internă.C. Covaciu. 38. http://www.Ion Florea.Metode şi tehnici moderne.B. Editura Printech. Structuri arborescente cu aplicaţiile lor.Peter de Keller. Universitatea Transilvania din Braşov. 56. Covaciu. Preda I. van Transmission design of the Zero Inertia Powertrain.Peter H.Daniela Preda.. 47. Van Nostrand Reinhold. Editura Promedia. 2006. June 2004. Gaceu.Dinu Timar. Venus Iasi.D.C. 2001.Gabriel Albu. Călinoiu.2.. Liaw. Cluj-Napoca. 55.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat 27. Proiectarea şi analiza algoritmilor.Daniela Cofaru. 36.1. 1996. Journal of Asian Electric Vehicles. 2001. 2010.I. 2010.Alexandru. Ionescu. 41. 1983. 30. Florea. Florea. Addison-Wesley.Marian Vehicule electrice hibride. 2000. Dunlavey. 32.Radu Horga. 48.M. Building better applications – A theory of efficient software development. 3rd WSEAS Conference on Urban Planning and Transportation UPT 2010. Editura ALL. 70 . Bucuresti. ISBN 90-386-2603-7.Bor Yann Fuzzy Logic Based Driving Pattern Recognition for Driving Cycle Analysis. El-Rabbany. The Geographer’s Craft Project. 44. Editura Universităţii Transilvania din Braşov. Eindhoven. Forests and Landscape (SAEFL). 46.Ahmed Introduction to GPS: the Global Positioning System. Hobbs. 2002. Bucureşti. 1979. 2010. 1992.a. ISBN 973 –9474-55-1. Bucureşti.L.Daniela Managementul traficului rutier.Corneliu Covaciu. Ispas N.Nicolae Zgomotul la autovehicule. Frăţilă. 1994.Dinu Preda.Mihai Răţoi. Corfu. Editura Todesco. 1994. 54.Gheorghe Calculul şi construcţia automobilelor. 2002.Janos Ciolan. 2000.Viorel Popa. 2000.Corneliu Florea. Lihteţchi. Bucuresti.Daniela Câmpian. 39. Enache. 1990. Ed. Corfu. Editura Universităţii “Transilvania” din Braşov. Infomarket.Janos Aspects Regarding the Road Traffic Noise and Its Effect on the Population.Vasile Drosescu. 37. 1987.colorado. 2001.Laurenţiu Performanţele automobilelor. “Intelligent Transportation Systems ITS-Romania-2009” International Conference. 33.R. Covaciu.. Editura Tehnică. Livinţ.Vasile Development of a Driving Cycle for Brasov City. ş. 1977. Global Positioning System Overview.S.Ion Petrescu. Teză de doctorat . rev. Gillespie. Frenţiu. Algoritmi de sortare. 50. 51.Dale A GPS User Manual. Dana. University Press.gpsinformation. Swiss Agency for Environment. Editura Tehnică.T. 2000. 42.Dinu Florea. 49.Ioan Studii şi cercetări privind reprezentarea şi vizualizarea curbelor şi suprafeţelor utilizate în proiectare. Artech House Inc. Giumale. Elaborarea programelor . Ciodaru.Gheorghe Gaiginschi. Analize de trafic rutier şi planificarea facilităţilor urbane. Pârv. Universitatea Transilvania din Braşov. 2010. Editura Mediamira. Filip. ICOME2010 International Conference. Grecia.Valeriu Echipament electric şi electronic pentru autovehicule. LISP.org. DePriest. 53. No.Mario Real-world driving cycles for emission measurements: ARTEMIS and Swiss driving cycles. Ed. 40.

Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat

57. 58. 59. 60.

61. 62. 63. 64.

65.

66. 67. 68.

69. 70. 71.

72. 73.

74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86.

Meyers,Scott STL – Biblioteca programatorului. Editura Teora, Bucureşti, 2002. Mihon,Liviu Tokar,Adriana Raţiu,Sorin Brebu,Lucian The Modeling Of A Motor Vehicle Behaviour Using Specialized Software. CONAT 2010 International Congress, Braşov, 2010. Mihu,Cerchez Sisteme de ecuaţii liniare şi forme pătratice. Editura Tehnică, Bucureşti, 1985. Miller,Shannon Youngberg,Brett Millie,Alex Schweizer,Patrick Gerdes,Christian Calculating Longitudinal Wheel Slip and Tire Parameters Using GPS Velocity. Proceedings of the American Control Conference Arlington, June 25-27, 2001. Mitscke,M. Dynamik der Kraftfahrzeuge. Band A: Antrieb und Bremsung, Springer Verlag, New York, 1982. Mitscke,M. Dynamik der Kraftfahrzeuge. Band C: Fahrverhalten, Springer Verlag, New York, 1990. Mocian,I. Proiectare tehnologică asistată de calculator în construcţia de maşini. Editura Universităţii „Petru Maior”, Târgu Mureş, 1999. Montazeri-Gh,M. Naghizadeh.M Development of Car Drive Cycle for Simulation of Emissions and Fuel Economy. 15th European Simulation Symposium and Exhibition, ESS 2003 - Simulation in Industry, Delft 2003. Mulligan,Ann-Marie Nicholson,Alan Uncertainty in Traffic Flow Estimation Using the MovingObserver Method. NZ Institution of Professional Engineers Transportation Group Technical Conference (New Zealand), 2002. Munteanu,Gh.Constantin Cartografie matematică. Editura Matrix Rom, Bucureşti 2003. Murray,R.B. C++ Strategies and Tactics. Addison-Wesley Publishing Company, 1993. Neagoe,Dumitru Contribuţii teoretice şi experimentale la studiul stabilităţii şi maniabilităţii autoturismelor de fabricaţie românească în vederea îmbunătăţirii acestora. Teză de doctorat. Universitatea Transilvania din Brasov, 2000. Neagu,Elena Cercetarea posibilităţilor de creştere a fluenţei fluxurilor rutiere prin analiza sistemului om-autovehicul-drum. Teză de doctorat. Univ. Transilvania din Brasov, 2003. Negruş,E. Soare,I. Tănase,F. Bejan,N. Încercarea automobilelor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. Niemeier,Debbie A. Data Collection for Driving Cycle Development: Evaluation of Data Collection Protocols (part of the CAMP Initiative). Institute of Transportation Studies, University of California, Davis, 1999. Oliver,Ian Programming Classics – Implementing the world’s best algorithms. Prentice Hall, 1993. Oneyama,Hiroyuki Oguchi,Takashi Kuwahara,Masao Estimation model of vehicle emission considering variation on running speed. Journal of the Eastern Asia Society for Transportation studies, Vol. 4. No. 5, 2001. Oţăt Victor, ş., a Dinamica autovehiculelor. Editura Universitaria, Craiova, 2005. Pacejka,Hans-B. Tyre and Vehicle Dynamics. SAE International, 2005. Pereş,Gh. ş.a. Teoria traficului rutier şi siguranţa circulaţiei. Universitatea Transilvania Braşov, 1982. Phillips,L.A. XML. Editura Teora (Que), 2001. Popa,Ionatan Florea,Daniela Covaciu,Dinu Timar,Janos Data production for estimation of the average speed of traffic flows. COMEC2009 Conference, Braşov, 2009. Popp,Karl Schiehlen,Werner Ground Vehicle Dynamics. Springer, 2010. Preda,Ion Dinamica autovehiculelor. Notiţe de curs. http://auto.unitbv.ro/moodle. Preda,Ion Untaru.M. Peres,Gh. Ciolan,Gh. Algorithm for computing space in free running. Magazine of the Romanian Automotive Engineers, RIA no.2/1990, p.11-13. Preda,Ion Aplicaţii inginereşti ale calculatoarelor. Universitatea Transilvania Braşov, 1995. Preda,Ion Inginerie asistată pentru autovehicule. Universitatea Transilvania Braşov, 1998. Preda,Ion Covaciu,Dinu Ciolan,Gheorghe Dima,Dragoş Vehicle Dynamic Behaviour Analysis Based on GPS Data. SMAT2008 Intl. Conference, Craiova, 2008. Preda,Ion Covaciu,Dinu Florea,Daniela Ciolan,Gheorghe Study of In-Traffic Vehicle Behaviour, Based on GPS and Radar Devices. ESFA2009 Conference, Bucureşti, 2009. Preda,Ion Covaciu,Dinu Ciolan,Gheorghe Vehicle Dynamics Study Based on GPS Devices. NavMarEdu 2009 Conference, Constanţa, 2009.

71

Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat

87.

88. 89. 90.

91. 92. 93. 94. 95.

96. 97. 98. 99. 100. 101. 102.

103. 104. 105. 106.

107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114.

Preda,Ion Ciolan,Gheorghe Covaciu,Dinu Sisteme realizate cu dispozitive GPS folosite pentru studiul comportamentului dinamic al autovehiculelor (Systems Based on GPS Devices Used for Vehicles Dynamic-Behaviour Study). “Intelligent Transportation Systems ITS-Romania-2009” International Conference, Bucuresti. ISBN 978-606-501-026-0. Qureshi,Khurshid A. Ford Motor Company - Knowledge Driven Automation - Common API - A New Automation Architecture. http://newsletter.plmworld.org/archive/Vol4No1. Racelogic VBOX Tools Software Manual. Ver. 1.4, http://www.racelogic.co.uk. Radu,Gh-Alexandru Abăitancei,Horia Hârceagă,Marius Dan,Romeo-Stefan Radu,Sebastian. Analiza în mediu virtual a procesului de admisie în motorul cu ardere interna. Ed. Universitatii Transilvania din Brasov, 2004. Rajamani,Rajesh Vehycle Dynamics and Control. Springer Science & Business, New York, 2006. Rill,Georg Vehicle Dynamics - Lecture Notes. University of Applied Sciences, Regensburg, 2007. Rumsiski,L.Z. Prelucrarea matematică a datelor experimentale. Îndrumar. Editura Tehnică, Bucureşti, 1974. Saaksvuori,Antti Immonen,Anselmi Product Lifecycle Management. 3rd Edition, Springer-Verlag, Berlin 2008. Schifter,I. Diaz,L. Rodriguez,L. Lopez-Salinas,E. A Driving Cycle for Vehicle Emissions Estimation in the Metropolitan Area of Mexico City. Environmental Technology, vol.26, no.2, Taylor and Francis Ltd., 2005. Seitz,N. ş.a. Echipament electric şi electronic pentru autovehicule. Universitatea din Braşov, 1987. Şerban,Florin Studiul circuitelor de reglare ale autovehiculelor în vederea îmbunătăţirii economicităţii şi dinamicităţii. Teză de doctorat. Univ. Transilvania din Braşov, 1999 Tabacu,Ion ş.a. Dinamica autovehiculelor. Îndrumar de proiectare. Institutul de Învăţământ superior Piteşti, 1990. Tabacu,Ion Transmisii mecanice pentru autoturisme. Editura Tehnică, Bucureşti, 1999. Takagi,Hitoshi (Nissan) Real-Life Coefficient of Drag – A Simple Extraction Method. Auto Technology 4/2005. Talabă,Doru Bazele CAD. Proiectare asistată de calculator. Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2000. Taylor,George Brunsdon,Chris Li,Jing Olden,Andrew Steup,Dorte Winter,Marylin GPS accuracy estimation using map matching techniques: Applied to vehicle positioning and odometer calibration. Elsevier – ScienceDirect, 2005, www.sciencedirect.com. Temur,Roberto Medii avansate de proiectare. Sistemul Pro/Engineer. Ed. Univ. Transilvania, 2001. Timar,Janos Studii şi cercetări privind optimizarea fluxurilor rutiere urbane. Teză de doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov, 2010. Tiron,M. Teoria erorilor de măsurare şi metoda celor mai mici pătrate. Editura Tehnică, Bucureşti, 1972. Tzirakis,E. Pitsas,K. Zannikos,F. Stournas,S. Vehicle Emissions and Driving Cycles: Comparison of the Athens Driving Cycle (ADC) with ECE-15 and European Driving Cycle (EDC). The 9th International Conference on Environmental Science and Technology, Rhodes Island, Greece 2005. Untaru,M. Câmpian,V. Ionescu,E. Pereş,Gh. Ciolan,Gh. Todor,I. Filip,N. Câmpian,O. Dinamica autovehiculelor. Universitatea Transilvania Braşov, 1988. Untaru,M. Poţincu,Gh. Stoicescu,A. Pereş,Gh. Tabacu,I. Dinamica autovehiculelor pe roţi. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. Untaru,M. Câmpian,V. Seitz,N. Pereş,Gh. Vulpe,V. Ciolan,Gh. Enache,V. Todor,I. Filip,N. Câmpian,O. Construcţia şi calculul autovehiculelor. Universitatea Transilvania Braşov, 1989. Văiteanu,D. Darabont,Al.Ioan Iana,M.Adrian Munteanu,M. Costescu,M. Circulaţia şi poluarea sonoră a mediului urban. Editura Tehnică, Bucureşti, 1983. Vieru,Ionel Popa,Dinel Popa,Claudia Elemente de bază ale proiectării asistate de calculator. Editura Universităţii din Piteşti, 2005. Wang,Haikun Fu,Lixin Zhou,Yu Li,He Modelling of the fuel consumption for passenger cars regarding driving characteristics. ScienceDirect, Elsevier, 2008. White,Robert Korst,Helmut The Determination of Vehicle Drag Contributions from Coast Down Tests. SAE-720099, 1972. Whitehead,James Wiggins,Meredith WEBDAV: IETF Standard for Collaborative Authoring on the Web. IEEE Internet Computing, http://computer.org/internet/ September - October 1998.

72

Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat

115. Whitehead,James DeltaV: Adding Versioning to the Web. http://www.webdav.org/ deltav/ WWW10/deltav-intro.htm, 2001. 116. Xu,Guochang GPS – Theory, Algorithms and Applications. Springer Verlag Berlin, 2003. 117. *** CEEX X2C25/2006 Proiect - Saighid, Advanced Services for drivers and travellers’ information and guiding, using digital maps. 118. *** CEEX X2C28/2006 Proiect - Ecoveh – Algoritmi avansaţi de control în timp real pentru optimizarea autovehiculelor hibride (Advanced real-time control algorithms for hybrid vehicles optimisation). 119. *** CEEX X2C34/2006 Proiect - MOB-URBIS - Managementul creşterii mobilităţii urbane şi modalităţi de implementare a soluţiilor durabile, menit să satisfacă cerinţele sociale şi economice de perspectivă, în traficul rutier. 120. *** Garmin International Garmin Device Interface SDK. http://www.garmin.com. 121. *** Garmin International Garmin Device Interface Specification. http://www.garmin.com. 122. *** Garmin International Garmin Proprietary NMEA 0183 Sentence Technical Spec. 2006. 123. *** Garmin International, GPS 18x Technical Specifications, Revision B, January 2008. 124. *** Garmin International GPSmap 60CSx with sensors and maps, owner’s manual. August 2007. 125. *** ADAC/FIA Foundation – EcoTest Testing and Assessment Protocol, Release 2.0. 126. *** Bosch – Automotive Hand Book, Ed.4, 1996. 127. *** Truck Ability Prediction Procedure, SAE J 688, 1963. 128. *** Tutorial on GPS Receiver Testing, http://www.ni.com/automatedtest/gps.htm. 129. *** Holux Wireless GPS Logger M-241 User’s Manual, Holux Technology Inc., 2009; http:// www.holux.com. 130. *** Comment réaliser les cartes de bruit stratégiques en agglomération. Mettre en oeuvre la directive 2002/49/CE, CERTU 9, rue Juliette Récamier 69456 Lyon – France, Reference 58, ISSN: 1263-3313, http://www.certu.fr. 131. *** Ghid privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor de zgomot. OM 1830/2007. 132. *** Directive 2002/49/ec of the European parliament and of the council of 25 June 2002 relating to the assessment and management of environmental noise. 133. *** Directiva 93/116/CE a Comisiei din 17 decembrie 1993, de adaptare la progresul tehnic a Directivei 80/1268/CEE a Consiliului privind consumul de carburant al autovehiculelor. 134. *** STAS 10144/5-89, Calculul capacităţii de circulaţie a străzilor. 135. *** NISE2 – Contract 2 - Drive Cycle and Short Test Development, Final Report. Department of the Environment and Heritage, Orbital Australia Pty Ltd., 2005. 136. ***Highway Capacity Manual 2000, ISBN 0-309-06681-6, Transportation Research Board, 2000, National academies of Sciences. 137. *** Speed management: a road safety manual for decision-makers and practitioners. Geneva, Global Road Safety Partnership, 2008. 138. *** Emission Test Cycles, http://www.dieselnet.com/standards/cycles. 139. *** CADAZZ - CAD software history, http://www.cadazz.com/cad-software-history.htm. 140. *** National Marine Electronics Associations, web site: http://www.nmea.org/. 141. *** Agenţia Spaţială Europeană – web site, http://www.esa.int/ 142. *** Agenţia Spaţială Rusă – pagina de referinţă GLONASS, http://www.glonass-ianc.rsa.ru. 143. *** Global Positioning Systems Wing (GPSW) System Engineering and Integration, Interface Specification IS-GPS-800. Science Application International Corporation, California, 2008, http://www.losangeles.af.mil/shared/media/document/AFD-081021-034.pdf. 144. *** SASIG (Strategic Automotive product data Standards Industry Group), asociaţie internaţională de standardizare - web site, http://www.sasig.com. 145. *** IETF, RFC2518: HTTP Extensions for Distributed Authoring and Versioning – WEBDAV, http://www.webdav.org, Februarie 1999. 146. *** Web site ELM Electronics: www.elmelectronics.com. 147. *** Web site PLM World: http://www.plmworld.org. 148. *** Web site Autodesk: http://www.autodesk.com.

73

and this is reflected by integration of the CAD system in a PLM solution.aplicaţii de analiză a vitezelor de deplasare în trafic urban.o soluţie de integrare a rezultatelor într-un sistem CAD/PLM. and a client program for file transfer. pentru studiul performanţelor dinamice şi al comportamentului în trafic ale autovehiculelor. .applications for analysis of vehicle’s speed in urban traffic.aplicaţii pentru estimarea performanţelor dinamice ale autovehiculelor. were identified solutions that involve data acquisition using GPS devices and processing of these data in an integrated CAD/PLM system. constând într-o bibliotecă de funcţii C++ originală. utilizând aparatura şi metodele prezentate: teste de rulare liberă.a method. cu ajutorul aparaturii GPS şi a aplicaţiei CAD. au fost identificate soluţii care implică achiziţia de date cu ajutorul dispozitivelor GPS şi prelucrarea acestora într-un sistem integrat CAD/PLM. şi un program client pentru transferul fişierelor. using GPS devices and CAD software. .Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat REZUMAT Procesul de proiectare este parte a ciclului de viaţă al unui produs. acceleration and braking tests. . .applications for vehicle’s dynamic behaviour estimation.an urban driving cycle proposed for Brasov city. . inclusiv funcţii software CAD.a solution for integration of the results in a CAD/PLM system. . Studiul performanţelor autovehiculelor implică achiziţia de date în timpul deplasării acestora. .o metodă. pentru studiul influenţei vitezei de deplasare a autovehiculelor asupra zgomotului generat de traficul rutier. having two main parts: hardware and software. Acestea sunt: . including a CAD software library.un sistem propriu de achiziţie a datelor prin GPS. consisting in an original C++ wrapper realised over an existing C library. . The analysis of vehicle behaviour involves dynamic data acquisition. teste de demarare şi frânare.o aplicaţie CAD pentru prelucrarea datelor GPS. Consequently. ABSTRACT The design process is part of a product lifecycle. for the study of dynamic and in-traffic behaviour of automotive vehicles. 74 .a CAD application for GPS data processing. . cu ajutorul căreia se realizează preluarea şi prelucrarea grafică a datelor.an original data acquisition system based on GPS. used to import and process data using graphics. ceea ce se reflectă în integrarea sistemului CAD într-o soluţie PLM. iar o metodă modernă constă în utilizarea dispozitivelor GPS. and a modern method consists in using GPS devices. . . Prin urmare. compus din echipamentul fizic şi program. realizată pe baza unei biblioteci de funcţii C existente. These solutions are: . using the presented devices and methods: coast-down tests. . to analyse the influence of the vehicle’s speed on the road traffic noise.o propunere de ciclu de deplasare în regim urban pentru oraşul Braşov.

inginer de sistem activitate didactică: . 1996) 7 75 .A.ro 1985 -1990 Specializări Liceul “Gh. Şincai”.2004 2005 Activitate profesională Cursuri de modelare 3D în Pro/Engineer (INAR S. inginer proiectant Universitatea Transilvania din Braşov. cercetător ştiinţific BRAFLEX S. Braşov) Modelare avansată a suprafeţelor în Euclid (Matra Datavision – Paris) Administrare reţea (Cisco Networking Academy – CCNA 1-3). Baia Mare Institutul Politehnic Bucureşti. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii 1995 2002 . Braşov. Universitatea Transilvania din Braşov Curs postuniversitar “Interactive Methods for Teaching-LearningEvaluation Process” .Universitatea Transilvania din Braşov 1990 – 1996 1996 – 2002 2002 .curs şi lab.L.covaciu@unitbv.Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat CURRICULUM VITAE Date personale Nume COVACIU Dinu Prenume Data naşterii Locul naşterii Starea civilă Naţionalitatea E-mail Studii 1980 -1984 23 ianuarie 1966 Baia Mare Căsătorit Română dinu.A. Braşov. inginer proiectant.laborator de Proiectare Asistată de Calculator . de Programarea Calculatoarelor Activitate ştiinţifică Articole publicate Volume publicate Contracte de cercetare 35 articole la conferinţe internaţionale (din care 4 la conferinţe ISI) Manual de utilizare AutoLisp (în colaborare.prezent INAR S.R. la Universitatea Transilvania.

Braşov.L. Şincai”. Faculty of Electronics and Telecommunication 1995 2002 .Soluţii în studiul performanţelor dinamice şi în trafic ale autovehiculelor prin integrarea aplicaţiilor CAD/PLM şi GPS Rezumatul tezei de doctorat CURRICULUM VITAE Personal Data Last Name COVACIU Dinu First Name Date of Birth Place of Birth Marital Status Nationality E-mail Education 1980 -1984 23 ianuarie 1966 Baia Mare Married Romanian dinu.course & labs: Computer Programming Scientific Activity Papers Books Grants 35 papers (4 published in ISI conferences proceedings) AutoLisp User’s Manual (published in collaboration.labs: CAD for Automotive Engineering .R.present INAR S. 1996) 7 76 . Transilvania University of Braşov “Interactive Methods for Teaching-Learning-Evaluation Process” Transilvania University of Braşov 1990 – 1996 1996 – 2002 2002 . research engineer BRAFLEX S.A.ro 1985 -1990 Post-graduate Courses High School “Gh. system engineer teaching activity: . at Transilvania University. Braşov. design engineer. Baia Mare Politechnical Institute of Bucharest.covaciu@unitbv.2004 2005 Professional Activity 3D modeling in Pro/Engineer (INAR S.A. Braşov) Advanced Surfaces Modeling in Euclid 3 (Matra Datavision – Paris) Network Administration (Cisco Networking Academy – CCNA 1-3). design engineer Transilvania University of Braşov.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->