ILEI:10

re· eseuri priv· nd eoria sexuartatii

,

_ EDITURA t-------~----~ ... ~-_MAI· STRA---~

I

Coperta: Mihai Rldolescu

;

, -

TROllS ESSAIS SUR LA THEORIE

DE LA SEXUALITE

Editions. de la Nouvelle Revue Praneaise Paris" 192.3

teoria sexuahtatn

T RADIUCERE DE NICOILA'E AiNGHEL

, • • i!ll

Toate drepturile asupra acestea versium

sim rezervate editurii "MiUaSb'.a".

'1

\

I.S.B.N. - 913 .... 95015 - 1 .: 6

EDITURA .. MAIASTRA.", BUC.URESTI-199t

h~', nr=IW IP·LIO T HCJtj

--:-:,"::",,='-- -

r Nr-.. i ~ ~" ~ 2 .f~,'- .

~_= __ uz ....._

\

I I

...

I -

I

I

\

,

I

,

J

I

,1

*lndicaIille oonpnnte in prima parte a acestui ''l;tatat se sprijini pe serierile bin.ecunuscul& ale l~i Kr,affl-Ebirig,,, MoJ:l,Moebius~ Havelock E1Hs1 V. SehrenckNO,11mS..: Loowenfle[d~ EW:en~ •. ~. Bloctl ,M. Hu:s,chfeld ~i, ~~colele p1lh~eaE_~ ullrnn ull m J ah,buch filrsuuel te ZWMchensllfle1l.. 001 tal de el, lhbl u)g:nfia 50 ub l~tWm nootIU se v D, g,isi in scrierile pe care le 'Yon{ mentiona, De aeeeani ,s.-apinlt inutil sit le mdicmnintt-n mmiera mai ne.tW.ilJti.

. Rezuhatele obIHnl[.e.prin observatia psmanalitici 3l inverti£ilor se bazeazipe

comIJ.Dicarilc £acute deMo Sad,ler ~i pe experiamlB- mea personui.

\

...

-

-

I

Pentru 3. expliea trebuinjele sexuale ale omului §i ale animalului in biologic Be utilizeaza ipoteza existenjei unui ",instin.ct sexual", la felcum, pentru a explica foamea, se presupune existeaja instinctului de nutripe. Cu toate acestea, limbajul popular nu cuooaste, pentru nevoia sexuala, termenul care sa eorespunda euvintului foame .. Limbajul stiinjific se foloseste de

- ... 1 ·L"b·"d·"* termenu ",. ~ 1·· 0 .,

Credinja popular! i§1l formeaza unele idei nestram urate despre natura §i caracterele instinctului sexual. Astfel, se admite ci acest instinct lipseste in copilarie, ca el se constituie in perioada pubertapi §i in raport strins cu procesele care conduc la maniritate, cl c. 1 s. e manifesta su b £0!1~na unei atractii ,irftzistibile exercitate de un sex asupra celuilal t iar scopul s~tu ar fi

unirea sexuall sau eel pu ,in ~ un ansam btu de acte care rind spre acest SCDP'~

A vern toate motivele ,sIlt -credem c~ aceastf descriere nu redi realitatea decit extrem de imperfect. Daea se intreprinde 0 analiza atent! se descopera aici 0 muljime de erori, de inexactitiiJl ,i de j udecaJi pripi te.

S! mcepem prin a fixa doi termeni, Persoana care exerleit. 0 atracjie sexuala va fi desem nata drept obiect sexual iar actul spre care indeamn~ instinctul va fi numit scop sexual .. Experianja ,tiinlifica ne dcvedeste ca .... exista numeroase deviatii relati ve cind la obiect, clnd la scopul sexual §i va trebui sa ne Istr,lduim sl aprofundam raporturile care exista intre accsie deviajii

~i ceea ce se apreciaza a fi starea de Iucruri normala,

.* .Smgurui terrnen aptopiat, ¥,plicereu (in gemuml. Lust)" este din nenore-

eire ec.hivocprin aeeea c.1 desemneaza ;!UiL s.enzatia citp satisfaeerea nevoii, /

,

7

,

'LDEVIA rn ,CARE SE REFER!

LA OBIE,CTUL SEXUAL

Cea mai bun! interpretare a nojiunii populare de instinct sexual. 0 ~'!sm: .. in .~ genda p.~ina .. de. poezie du}?! care fiinla umana a fost divizata m dona JumAtap" barbatul ~l femeia, care tind apoi sa se uneasca prin dragoste, lata de ce este extrem de surprinzator sa aflam cit exista bartlati pentru care obiectul sexual nu Ics.te femei~ ci bru:batll] ~i cI, la fel, exista femei pentru care femelat reprezinta obiectulsexual, Indivizii de acest gen S'C numesc bornosexuah sau, mai bine, invertin iar fenomenul, inversiune. Invertijii sint, desigur, foarte numerosi, leu toate cit ade-

seori este greu sa fie identificati=, ~

A.lnversiunea

Diferi tele a titu din i ale in vertiti lor. La in verti Ii se

disring unnatoarel,e tipuri: ' .

a) ~nve~tii complet, adica cei a carer sexualitate nu are drept 'object decit indivizii apartinind acelniasi sex leu al ]01:, in timp ce indi vizii celuilalt sex ii la.sa indiferentl sau chiar le ~ provoaca 0 aversiune sexuala, Daca este verba de barbat, el va fi, ca urmare a acestei aversiuni, incapabiI de actul sexual norma1 sau, eel pujin " nu va gasi in el wei 0 placere, '-

\. . b) Invettitii ambigeni (bcnnafroditism psiho sexual) " adiea

tiel a caror sexualitate poate avea drept obiect oricare dintre

sexe, Acestui tip de inversiune ii va.Iipsi deci caracterul de

,exclusivitate. ,

e) Invertijii ocazionali, Inversi u nea este determinata in acest caz de crrcumstan{le extlerioare, in special ca urmare a pri,vani de un obiect sexual normal san a infiuenIei mediului,

lit Referitor .l~ diIiculLa~a,t: pe care le-arn mentiona; §i Ia diferitele tentative B~Ulte. pe~~ a slabdl ~~opor!ia dintr~ invertili ~i norma]i veri articolul lui M. Hirschfeld III ]ahrbuch.[uF sexueUe Zw~:schenslufen.1 1904.

8

\

Invertijii se comporta diferit in ceea ce priveste aprec~erea pe care §i-o f~c ei in~j~i asupra particularitAp:i . lor sexu:ue. Pentru unii inversiunea este un lucru la fel de natural ca te~di~la pU1cerii pentru fiinl,a n.OI111,al:~~ Eirec;laml,~ptulpe~tru mver.: siune de a fi pus! pe acelasi plan cu.sexu~Itatea nonna]~ A11U se revoldLimpotri va inversiunii 'lor ,§1 0 resnnt ca 0 consmngere

)( .. ... *

bolnAV1C1oasa .., . .

Se disting diferite ripuri de inversiune dllp.1 perioada de viall in care au ap~'t aceste manif'est~ ,sex~:ale~ La unii, inversiunea pare sa fi existar .de-a l~ngul mtr,egn. dura~ .pe care 0

poate acope~m~m~ria. La ~tu, e.a. s~ .m~lfestl. l,~tr .. ~ m~= ment determinat, main te sau dupa pubertate *,* ~ Aceasta c~cte

ristica sexual! poate sa se pls~eze toata _V1ata sa~ s'! dls~arl ~ pentru moment Ea pO~'t& sl nu fi~ dec~t !In., episod spre 0 evolujie normala, In sf"il1lt, e poate s! apara nrziu, ~(lpa 0 lu~ngl pe~oa~ de .,s,e~uaH~te 'noTffial~. S-au semnalat Chl8! cB.ZU11: _de oscilajii periodice, mtre un Obl~ct sexu~ ,!o~al 1,1. ~n obiect invertit. Sint interesante in special c,azu~Ie m care Libido-ul se orienteaza spre inversiune dupa 0 experienta dureroasa, BeutA

eu un obieet sexual normal, .

Aceste diferite serii de variatii sint, in general, independente uncle de altele, in formele extreme, cele ale inversiunii Integrale, se poate adrnite cal particularitatea. sexuala apare devreme in via:t1i ~i eli individnltraieste in. bun,ainJelege~ cu e_a.,

Fara indoiala", nurnerosi autori refuza sa adune:ntr-un tot aceste diferite cazuri enumerate, insistind asupra diferenjelor pe care ele Ie prezinra, mai degraba decit asupra similitudinilor,

* Aceastll'ezisten~a la invcrsiune va alien cDIldip.il,e Iavorabile pentru

uatamentul prin suges'[ie sau prin psihanali~l. I '.. . . . .. A.,'.

• ., M ulti a utori au afi rma t, pe ~~T"HI. d n::pt.l~c. fi nu se p 0 at~ a ve~ lncredere

in indicaliilc autobi~gr~fi~c ale inv'cntl~llo~ '~erenlOan; .l~ m.rn:nent?l lll.,c.~e ... _s~ manifesU. tendinja Ia mversiune, dcoarece e~[emtotdeawt~ pO~'l~.il ca mvenlpl ~a §l Fi eliminat din rnemorie Iaptele care ar pleda in b~£)8Ica atitudinii lor hcter?sexuruc.

Psihanaliza a dovedii c! aceasu biinulala. era fendara, eel pupn p~uu cazurile in care a rOS[ confirrnats ~i iii. fostli~stare sit complele:e anamneza, acoperind lacunele datnraie amneziei infaruile.

9

I

\

ceea ce rispnnde mai bine opinillor pe carele au asupra inversiunii .. Dar, oricit de legitime ar fi impIDtirile nu se contest! ca se pot intiIni toate gradele Intermediare, astfel incit notiunea de, serie pare: sa se impuna,

Teoria inversiunii. La inceput, inversiunea a fost considerata drept semnul unei degenerescenje nervoase congenitale, Aceasta se ex~H~A P~ faptul cl primele persoane la car~ medien au constarst mversrunea erau nevropapsau, eel pujin, prezentau toa e apare npele, Aceasta tezl conjine doua afirmatii care ~bui~ sl fie apreciare separat: inversiunea este congenitaUt; m versnmea este un sernn dedegenerescenja,

Degenerescenja .. Folosirea nechibzuita a termenului degeneresccnja, aici ca oriunde in alt! parte, ridica obiectii, Putin cite putin ne-am obisnuir sa numirn degenerescenlJ.. o~ce manifestare patolegica a carei etiologie nu este in mod evident traumatica sa.u infecpoasll. Dupa clasificarea degenen tilor,'flcudi de agnan, at devenit posibiHl aplicarea termenului de degenerescenla. cazurilor in care functionarea sistQlTIului nervos este perfectl1. Care pot fi atunci valoarea ~i conpnutul non ale acestei nojiuni de degenereseenjj? Pare preferabil sa nu vorbim de

degeneres.cenlii in urmitoarele cazuri; r

1 ~ Cind .nu exi~ta coexistenja alter deviapi;

2~ Cind ansamblul functiilor Ii activitajilor ihdlviduale n-a suferit al terliri gra ve* ~

. Ideea lea invertitii sii nu fie degenerati i.n" acest sens reiese

dintr ... un ansariiblu de Caple:

I.._IJ!versiunea se innlne~~e la subiecp care nu prezinta alte tare srave:

--_ elLa. ..~

iii Pentru a aritta ee prec!lutii trebuie luate cind se stabilefte diagnosticul unei deg~eresc~llse_§:i ell de pUliili imponanji are el mpncLici vam- cita passjul urmltor .aJ.l ui Moebua( Ueber Enzartung • G renzjrlJgeIJ tks N i!rven.,wul SI!t!lenJ'ebens. ,3 t, 1'900): ~aD"1 se ~ca '1 pri."in~~ de ansamblu a:nJ'p,ra vastnlui domeniu at fenmnen.dor care s-a ooDvenir :!il fie numire degenereseente, pe care l-am huninaE eel mult en citeva liclriri. 51! vi vedea.pupna. \I aloare care trebuie 3lBt3rl unui diagnostic de

de.generescenf1{u. I

....... .Ji'

10

n .. Inversiunea se g,lse§te Ia subi,ecti a cliror activitate generala nu este tnlburatl,p a carOl dezvoltare morall'~i intelectuall poate sl fi atins chiar un grad foarte inalt* . . . .

Ill, Atunci cind ne situlm intt-un punet de vedere mai general deal ~'e] lat. mledici~or clini~ieni ~ti~.im doul ~ategorii .

o de fapte care .mteraic considerarea mversnmn ca un sngntat de

degenerescenta; .. .. ..

a) :Nu trebuie uitat ,e! inversiunea a fost 0 practica free-

'V, CD .. tA, ..... ~ ,a. proap. e ,. c.-.~ s .. -.~ \?mea zi~ 0 institutie ~ponantli. la popoarele antlc'hitllU .yo perioada cea m.RJ- elevata it

civilizapei lor, .. ,.-.. ,.... _',. _ ~~.

b) Inversiunea este extrem de rasplndita pnntre populapde

primitive §i sllbat~De, ~n timp. = ~~~~ul degen~rescen,a nu se Ipliel In mod obisnuit decit Cl vilizajiilor evoluate (J, ~loch). Chiar printre diferitele popoare civilizate ale Europei, clut~.at~! Ii rasa auo influentl considerabila asupra frecventei mversiunn

Ii atitudinii morale fatA de:ea * *. ,. _ ' .. _ _. .' " ... ..

Caracteru.1 congenital al II1VerSIUnll~ Inversiunea 8. fos t

considerata drept congenirala numai la invertijii complet §i afirmarea ei it fost sprijinitA pe mlnuriile bolnavi1orin~i§i, care pretindeau cl n-au cunosc~t nici~atrt, in ni~i ~.n mOl11en~ al vieJii lor, 0 alta forma a instinctului sexual. Dar faptul e,l e~~sta

.. alte dOUR categorii de inv,eni~; :~i. in special c~~ a lnv,e~til~r

ocazionali, se impacl greueu ipoteza caracterului congenital at inversiunii, De aeeea, apar!rorii unei astfel de ipoteze au 0 tendin:tl pronuntata de a. izola cat~g~~a i.n\l1e~plQ~ cornplet, c~ea ce conduce la enuntarea la 0 explicape uruei ,1 gen~rnl~ a 10.versnmii, Ar trebui deci sa, se admital cit 'intr-un numar indiscutabit de cazuri inversiunea are un caracter congenital, iar in altele originea sa. este diferita,

-111 'I!. dl. .. !tl

* Trebuie si, SCi ·am.ceadJ. ,Bvoca!ilor ilu.nnismului· ell una mtre cei rob

eminenti eameni au fost inverti~i §l poate chiar mvertiti complet.

iii. In concepti-a deqlre inversiune.s-a_BcUl distin~~io~ointre pW1c~l.de ~edore patolegic ~i punctul de vedern antropologic. Celleoareoa s,ta~lht ac:e~E1 distinepe este J. Bloch If Beitrage ZUI' A.et.iologie der Psy.chopat~,a se~ua!.ts~ 1902-1903)" J?~o este, de asemenea, eel care a.ru;u£a£ mtreaga imporlant.l a. mversrunu lapopcarele c~.vll1Zal'C ale

antichitlpi. -

11

\

...

.. ~ opozipe en aceasta concepjie se gasei¢ 'cea care face din

~y,erSlune un caracte~' dobindit al instinctului sexual, s~riji~mdu:s~~ pe urmatoarete fapte: .1 ~ la numerosi invertij] §i chiar la ~vemtu compler se poate regast, Ia 'incepurul vietii lor, 0 impres~e sexual! fal11 de c~e homosexualitatea n u este decit prelungirea

~l urmarea; 2. Ia altii, la feI de numerosi, ,circumstantele favorabile sau defavorabile sin t cele care au fixat inversiunea mai devreme sau mai tirziu (comert exclusiv cu persoane de acela§i . sex, promiscuitate in timp de razboi, inchisoare·, teama de pericolele pe care Ie prezinta raporturile heterosexuale, celibar, impotenJ3~ etc.); 3. sugestia ponte suprima inversiunea, ceca ce pare

surpnnz~tor daca se admi te-caracterul congenitaL .

Plasindu-ne pe aceste puncte de vedere putem fi detenninati s~ negam integral existenja unei inversiuni congenitale. Astfel; se va putea spune (Havelock Ellis) cl un examen mai alent al cazurilor de inversiune, asa-zis congcnitale, via. pune in lurninj, du~a toa~e probabiHt~Ji~e~ un eVleni~~nt dinl?ri~a(copil!rie care a avut 0 Influent,A decisi va asupra Li bide- ului ~l care, cu toate cit

, a. disparur d!n. memoria constienta, poate fi readus printr-un tratarnent psihic corespunzaror -, Pentru ,apamtorii unei astfel de c~n~cep~Jii, inversiunea nu ar ~ decit ~na dintre multiph:le varialii ale insrincmlui sexual, determinara pnn coneursul de circumstanJe ""

extenoare, .

Aceasta afirmape, aparent atit de plauzibiUi, nurezistl in fala unui fapt U§OI' de conrrotac sin[numero~i indivizii care au cunoscut acelea§i experierqe sexuale ale tinerejii (seducere, 000-' nism reciproc).filrA a deveni prin aceasta invertip sau, eel pujin, flrl sa fie ,astfie:l. in mod durabil. Sintem astfe! condu§i ,sl presupun~m cl altemativa Intre car,ack:~l congenital Ii caracterul dobindit nu ~p~zea~ ans,3!"o! ~l faptelor sau nu se adapteaza diferitelor

modabtlp ale InverSlUnll.. .

. .. Exp,(ic'atia. i_~ve'rsiunit Fie ca se admire 0 teorie, tie cl se

"dmite, alta, fie cl inversiunea.,es~e considerata conglcnitaUt, fie ell este c.Qnsid~rat~. dobindi ri, natura aeesteia rlmine neexplicatl., Confonnpnmel1poteze, va trebui s,l se pIecizeze ce este, inn!scu't

in iuv1ersiune, eel pup.n dacl ne menpDe:m Ia ,cxpliclaJia grosglanl

12

I ,

carle co~sta in a afirma ca 0 fiinl~l adu~,e la nastere un instinct

sexual Iegat de un obiect sexual determinat. . ... . - ...

I in cea de-a dona ipotez~ se ~une, pro~~e~ma .de. a §tt. ~~,it\ diferitele intluenfe accidentale VO.f • fl. sufi~l~el)te.~!. expl~c~ caracterul dobindit :rnr.a a fi necesar!.lDtf!rvenPB: unei. diSPOZlfil mdividuale oarecare, ceca ce, dupA cite §tim not, nu este deloe

posibikolul ~isexu~lititii. De la Frank Lydstone, Ki~m~ ~i Chevalier a intervenit, -pentru. a explica faptul, inversiunii, 0' teorie care se afla in opozi p,e ell credinta. poPU.1ar? .l?upli. ea, fiinta umana trebuie s~ ~e" fie barbat, fie feme~e. Stl1n~ ne-a f!cut sl cunoastem cazun In care toate cajacterele sexua1e. au

disparur, in ~are, !n co~ecinlai', derermm:ar1ea, se~~uala .devl~~ dificila in pnmul rind din punct de ved~r~ ana.tomlc .. La ~e§ tl indivizi organele genitale ... sint in aClela~l nmp ~e mascul iI, de femela (hermafroditism). In unele cazun _ eXlceptu~nale, oI"fane,lc .; genitalt: ale celor ~ouasex~ lC~e:xlsta unulalaturi de, altu . (her: mafroditism autentic) .. Gel mal adesea se constat! 0 atrofiere §1

a unuia §Ii a celuilalt::... . _ .. _ . . .. '. .,. ,"',

Aceste anum alii sun In teres an te pnn aceea cD. ~ncl 0

luminA, nea§tep,~ata asupra anatomiei n~nn,ale. _l!napw~ll~ '. gra.~ de hermafroditism anatomic este ~o~aL La once individ, fie

rnascul, fie femela s~ ga"sesc vest1g~ ale orgWfrr~ul ~~~ta1 .aJ sexului opus, Ele exista In stare rndjm~en~ ~il, slnt Iipsite de

orice fun~~i sau sintadaptate la 0 funcJle.~f~nt!. _ .' .. '1_' _ ','

N opunea care decurge dJn~ aceste fapte .,c~,noscu te ~em uItI

vreme este aeeca de orgarnsm bisexual Iii ~ngm,e ,c~, In ,c~ul evolujiei, s-a orientat sP.re mono se xualitate, plstrtnd cdeva

restun atrofiate ale sexului opus~ . I

.Ac.e~sta ~c'~n~e~!fie p?a!~ '~ o:anspu~~,asul?ra_Iuc,~or, d~ ordin psihicsi mversi UI~.e~1 In v~ant~le .. sale" .lntleleas~ ca. ex. presie a unui hermafroditism p;Sl~C •.. ~entru a tt~~~ p~~'Iema ar trebui s:l se poata eonstata 0 ,coincIdent! rlegulat.l.ultte m.-versiune Ii semnele psihice Ii somatice ale hermafroditismului.

Ii: Veri ultimele deserieri amirnm~u: ale hermafroditismului smnatic:.Taruffi~ Hermaph;odisme. ,~t Imp'''is.saru:~~ 1,903 §i scrierile 'lui Neug,ebauer ~ mar multe vohlme~ din JahrbuchfUr ,sexueUe ZW.SldlefUlr4el1.

13

I

..

/

Dar' observariile nu confirm ', .... x .'·.x·.·. .. •

rit bib: dil ,'. .' !... ',," ." aceasta conceppe, Raportu-

sU:t d~J- . 1!.:1 ps~~ cd ~bnditatea a~atom!cli evident! nu

e s .. gur... ... '. de. mu. m., e, 8., nt de c,o. nstan te pe en 'S' _'ilIl spus ~ Cee -.

iCC se glstti.:' .. I' .' .,' . '. ,q ,.. ' .. , a

(Havelock ¥mli:)l~iv~i: ?o· ,ares ~~a' Ott··" odifi,:rn,inuare a inls~ctulul...sexual free ." .'. r s .a r>: _le.~ a organu W" Aceasta este _ :. ventl,~ar,nu. este constanta §l mci nu se inttlncQte in" ms "", t,

tatea cazuriler As~·1" "l', bui .' ~,- - aJon

,,' .,:-' . . ,. ~ue men, tre me admis cit, hennafrodi ·1',. 1

:~:~. §l mversnmea sint doua lucnm ind.epbndentens=~

" ,. ,D~emenea, s-a atasar o mw:e Importanta caracterelor - s.,exu,aI. ,c .zlse, s.'ccun .. dare ... sauterpar e 1I!.:l. free ..... t. " 'I· ... 1 .. " ertiti

(H Ell")' ., ... , . ,,- y ,"" ventCl ' or ,a mverup

~ " .•.. u;'., A~easta este adesea foart~ adev,lJ",at, dar nu trebuie

Ultat ell aceste .. caractere se.cundare ~1 tertian ..... ""'n· , fn -

vent 1a indivizii s ·1 ~ ......, ~ ... '",tAl _C se Int . nesc . rec-

frodi · . . ,.~ 1 " '. ~x .. u u. 1. <:,pus care p .. rezl. ntl caracterele herm .. a-

nsmunn flrI c'a ac c" 'd- · - . - '

b .... , .. 1 .. ·.···d t. ,,~ ." ela~,l. rn ,1VIZl sa, manifeste inversinnea

o iectu Ul anniel. . - . v·

. . Teoria hermafroditisrnului psihic ar fi mai clar~ da x' ".

v,crSlunea ar fi in' ·.lhtX d.'. . .. . .. . . . .. . a. ·CCl m-

" • I" .,' _SOt& a ue 0 transfrn:rnare - a altor c,alltlp allC

s. p.' . In. to.lUI, .a tendinjel .. or a caract era lUI 1· n . li tX.·· . ' ,. '.

I'lal. . _, _ .. ' ' . ... u., ca 1 "'II caractensnce

~ew .... t Ie,X. A,ceas,t! mversiune a caracteruhn -,. , .. it· ..

mSI .. frecvent. dec.it. la femeie, in timp ce 131 'b~bc_Uatsereg" se.§~e toate.caraeterele virili ,it ,U _., . , , . ',,' .. • '. . .•... se constata , . _. ' .. ' . _ .' ,'." _. t .11 . unite cu mverSlunea_ Daca se doreste

m~rra te?Delhenna~itis~ului psihic trebui~ sll se aibe ~. ~." s se adallge~ eel punn, ca nu poate fi stabilit"'... . od , .

suficlent 0 regulantate • ~ r . . . a In m

ite A 'I ._ .' ,. ..,. ,1n In.antulrea acestor manifestar! dife ...

~ .... 1 ~ a~l l~ este vala~ll penou. hermafrodirismul somatic up_alb~ " atrQfia. organelor ~l dezvoltarea caracte I secun~ smt ~oua ~rdme de fapte relativ independente. re or

" ... Blsexualnatea In fonna ceam.ai rudime·ntarX a· ~ .... t d··

mil de un apol I - . - ~ , ", J.o81 efi-

~. .. . •. , . oget a, mvertlplor masculi: un creier de fern.'

mtr-un corp de bubat N ..x. .. ..' ele

creier" ." ." . '. umal Cn nOt .nu ~nm ce este acela Ull

n. _. .. . d. e. fern. C.IC " ,A .. vrea sa ttansfen pro·b,lero·· a di"n··· do·m· .' }' __ . ih .1...'.... . . . . ... .. ..... '. enl U .

ps. 0 ogle In domenlul anatomic este deopotri v~ inutil ~i

* J~ Halban~ Di'e' J!nl:sl'e'hu.t1.g ,del' G· . hi· h· .

lo.gie. tom. LXX 1903 V . d esC; .... :4: "scharakle,.e', Arc/uv for Gyneko-

..' .. eZl e asemenea blbhografia care este citati. '

14

,

• f,

iroposibil. ExpUcapa,incercata de Krafft-Ebing pare a se apropia mai mult de problema.dedt cea a lui Ulrich, de§i ele nu difed in mod esenpal. Krafft-Ebing afmnll ell. bisexualitatea organe1or genita1e ale individl11ui corespunde unni dublu centro cerebral., unul de mascul 'ii altul de femeUi. Ace§ti centri s-ar dezvolta in perioada pubertaJii. in special sub influenta glande- .

lor genitale cu care ele nu ar avea, tonrsi, nici 0 leglturl1. Dar despre acesti "centri." cerebrali se poate spuoe ceea ce a fost spus despre creierele masculin ~i feminin. Mai multo noi ignodm dadi exist! chiar local~z1Iri cerebrate ~"centre' ) ale sexualitiPi. analoge celor pc care Ie putem admire, spre exemplu,. pentru-

limbaj.

Retine'm, tomsi, doua idei pentru explicatia noastra asupra

in.veIsi~nii: mai intii, trebuie s! jinem cont de 0 d-ispozipe bisexuall, dar nu ,.tim care este su bstratul ei anatomic. Apoi,

, 1

vedem (:,1, este verba de tulbur!ri care modificii instinctul sexual

, -

in dezvoltarea sa* ·

*Primul autor care, pentru a explica inversiiune.a. a flCUI caz de bisexuali tate Sf':fi (conform. 'one): nOle 'cOnpnute in eel de-al §aselea volnm din JahTbUl:~fii' savell's' Zwisdaensruje'ft, )~ E. Oley.~ intr-un articel in[itulat Us aber"aJ'ions de f inslind sexue.~ apbUtinRevue philoSDphique in hma larruarie 1884. Este inteTeS3Dt, de aldel., de constatal cl MBjmitBtea aU~01ilor care redue i;nvers,iunea Ia b.isexualiwe insisti uupra rolului jucat de bisexua.'itate nu nurnai Is invertip cii Ii, de uemencL 1a cei care au devenit nonnaH. considennd, deei inversiLmea ea rezWIta.l a ~i tulllllTIri in dezvoltnn: .. Aslf<;l. ~valier (Inversioll selI""II", 1893~ Ii Kraf~· &:ring (Zur E,ld.arung d.eS' Komraren sauali!mpfw:lfln;g, lahrbucher flU Psych.la-

I'ne' lUId Nertlviog,ie. to:m. XIII) raporteazi cl 0 mu1linle de obSeIV,Blii ,au d6vedit eli. ~,=lUalt eenttU -(centrul sex-ulu.i tnlocuil) condnui sa existe c,el putin. in mod ¥irtual~l. Or. Ardum (Die Frauen/rage und die suueilen Zwischensluj'lm: }ahrbuch fU1' sexueUe Zwischensl:,u/en. tom. It 19(0)prelinde cl uin once ("tinll wumi existl clmncntc masculine ~i. femnune Cafe sinl dezvoltate in fwlclie m\!eni ClJ, sexul in~

..iii!, ".;1 __ 1. • • ,,_..I ,--'I.., .:11 ... 11. .. -' -" uali' . u ro . d M H' ! __ L,~ 11.:11. wVluwWl ,aliJlnCl Cu.riU estc V-w'pa ~ neterosex . tare ... T en' ease1llenea .• u::liYIue,iU:

Die ,objecliv£' Diagrws8'.r Honwsexualila,:, Jahrbudl fUr s'¥uelle Zwi'schensru-,

len. '10m. 1. 1:&99., p .. 8 ,i utm.)'. G. H.enna_n (Genesis das Oeser, de,. Ze~,wsg. tomIX, Libitli.o und Mania. 1903) aruma ci, ,~fieca.re femeie are in cag,mmem ii 'eaI',actere masculine i,i. mvers; fiecalle barb-at are gcmneni. Ii carac.tere feminine""

tn-1906. W'. Pliess (De, Ablauj' des Leben) a re'llendic.a.t paten1italiea ideii

,_._,1: '_IiI_" b' .. _1: '\' b'lX' 1 .. d· . _.

~U.onn ~~la ·.lKIX'WUJ,tatea este ,ap lea ···1 .D ... ,a lOil m 'lVIZll.

15

..

I

Objectul, sexual al i,nvertililor" Teoria hermafroditismului psihic presupune ,c~ obiectul sexual at inv,enifilor este opus celui pe care l-ar viaainstinctnl sexual. Invertitul, ca Ii femeia, este arras de cali t!'lile I virile ale corpului Ii spiritnlui maseulin,

'El se simte femeie §i cautl blrbatul - - ,". -

'Dar eu toate eN, acest fapt este exact la un m4re numlr de invertip, el este departe de a eonstitui un earacter general al in ... versiunii, Este indiscutabil eli un numar de invertiji blrbap au conservat caracterele psihice ale sexului lor Ii, no, prezintl d.ecit putinc caraetere secundare ale sexului opus Ii caut! in fond, in obiectul sexual, caracterele psihice ale feminitlpi Dacl ar fi ahfel, ar fi de neinte1es de ce prostituatele masculine care se oferl invertitilor, astAzi ca Ii in antichitate, copiaza femeia in pnuta sa exterioara, Daea ar fi fos t altfel, aceasta imitaJie Dr :fi mers imponiva dorintei invertitului. La greci, unde cei mai virili indivizi erau invertiti, este evident cl nu ce era virilla tIn,hul baiat le excita dorinta, ci calit:a:p~e feminine ale corpulni luiprecum ~i cele ale spiritului, timiQitatea, rezerva, dorinta de a se instrui §i nevoia de protecpe. Indata ce bAiarul devenea birbat, el inceta sl fie Ul} obiecr sexual pentru blrbat ~i cluta la rindul san adolescentul, In acest caz, ca Ii in altele, invertitul nu urmarea un obiect aparjinind aeeluiasi sex cu el, ci obiectul sexual unind in elinsu§i eele dou~ sexe, Acesta este un compJq'"" misintre doul tendinje, dintre care una se orienttaz! spre barbat §i aha spre femeie, cu condijia expresa, totuli, ca obiectul sexualitajii s! posede caracterele anatomice ale barbarului. (apa-, rat genital masculin), Aceasta ar fi, pentru a spune astfel, imaginea i'ns,l~i a naturii bisexuale" .

.. Daclpml1 aici psihanaliza I1-3 putut 51 clarifiee complet ariginUe. invcmiunii. ea a. putut eel pujln ,si, descopere mecanismul psihic al debutului ace.steia Ii s. prezinte problema sub aspecte nol, In toate cazurile observal& •. noi am putut eonstata cl eei care vor fl. mai 'Lirziu inveniji 1J1ec in iimpul primilor ani ai ~opilhiei printr-o fliZi de scunl durela in CaJ1e instinctullor sexual se fix,eazi intr-o mame:rl mtensl asupra femeii (majori~atea timpului asupra rnamei) §i dupl ee au deplfit acest stadiu ei se identific! cu femeia ~i devin propr1ul lor obiect sexual, adiel pernind de III nareisism ei ,cauts adolescerql care Ie s'eaminl, §.i, pe, care "lor sA-i ·ubeasci cum i-a iubil[ pe ei propria ~or mama. Deasernenea, nori am constatat

16

f ..... ntX c '!lI1I""8C' tere mai pup~ n com-

Inversiunea Ia - emeie pn:Zl' . .a ... Wo' ' .... ' ,..... ,,', _ ..• _ ..~

.. .,. . ,.- ... " . :. adesea caraClere somance ,§1 pSi .

p~~ate,. Inv~tel~ ac~y~~ a~iniUttea in obiectrillor sexual, ~~ ~ hlcemaS~u~!~e . ~l can~ .. e ,. . . . . cisti a faptelor ar face ,coons':I( -1 131·11"'1' 0-· c-un· Oo:ll'!i.:'II1°f1e· mal pre. . '

toate en, 1U!ii.I'.'· I . ' :' ,"''''1..... _ . •

cull 0 varietate mal male.

17

'I

. Scop~1 sexual al inve'rtifului~ Ceea ce este in mod deosebit de repnur este ca sco~ul . sexu~l all in versiunii _ este departe de a,preze~ta cflfactere'lu~lfo~~. La bID1bap, coilU1 per anum nu este unicul rapon al. In vertiplor, Masturbarea este adeseaJ s~opul exclusi,! _ fi/di!DinulrUe .succesive ale scopului sexual pmlla. a nu mar fi decit 0 sim,plii, efuziune sentimentala sintmai

~ecvente deciti.~ amorul heterosexual: La fel t Ia femei, scopuole _5exl1a]e ale inversil1nii sin! variate. Printre aceste seopuri, contacrul mucoaselor bucale este cautat in mod special,

'18'

J '·',1

Concluzie,.Daica nu ne .... a fost posibil :sa gasim 'cxpiliealie inversinnii in datele pc. carele posedam, am pOluttotu§i ajunge Ia puncte ~e vedere ,c,~e pot fi pentruQ__~i m~ imp~~te decit ar fi solutIO! problemei puse, Acum smtem avertizap asupra ercrii pc c'are am f!: m~ut-~I stabilind le,gitll~ preain~m~in1!e tendinla sexual I §1 obiectul sexual, Experienta ne Inv,~,I,. m cazurilepe care noi Ie coi1sideram drept an?nn~e,. el, eKmstl\ intte ~endin,a sexuals §i obiectul sexual 0 un~lnare pe~-ran~ risc:'Wn sa. n-o remarcam in viata sexuala nonn:aJI" :m care tendinta pare deja sl contini, prin ea. insa~i". propriu~, sau. obiect, . A:ceas~~ ne . ohligl :5,1 disociem, pina la un annmit .puDet, ~eD(tinl~ 11

obiectul, Ne este permis sa credem .ci, ~endmla ~~xu~1 exist! mai Ul'w independent de obiectul s,lo. :,1 ca. apanpa einu este determinata de excitajii venind de la obiect,

B'lOPrepuberH §.i anlmslele eo obieclte sexuule

In timp ce invertitii care-si aleg ob~ectu! sexual ~n afara sexului care in mod normal ar trebui sa-l attagl. dau impresia unor indivizii care, Hisind ~eo~l~rtp de'y~ap~ lor, ,nu prezinti nici o. tara, , dimpotriva, su biectii ,care . l~l ru.e.~dre~t obieet prepuberii (copii) apar de. ~a incep~t drept dit_~clttlzolap. Rareori se t'ntimpUi ca prepuberii s,a fie singurul obiect sexual, Deobiceieinu joaca acest rol decit atunci eind un:, individ, devenir la~ ,i neputincios se-n::,z~ma,.la, ast£~l de e~~enen,e san cindinstinctul sexual, sub a. forma dintre cere mal Imp enoa SJe ,

-

(s~pr~clkc~~ cu. g~ls~me a :~,wneloW1lel(W _§i ~",§olduril.?f",etc). D~pil ~e ,f s-~~efat un testieol cnptie el se ,eompo:rta ca 1111 mWlcl;lJ ~:~. IDee-pre :s~-§~ onentez_ce Lillld()~w m.tto m,arneranonnali. spre femeie,,- in aeela§.l nmp, au dUiE'arutcarack:relc :5ioma1JCe f:emmme (A. Lipschutz, Die PuberUJisdrlisen unde. ihre W.irkungBn, Bema~.1919) .

. AI fit to~it nejus rifieat s a .. se a~lepte de !a aeeste mteresante expe~·u:.~ ~e un

--fundamem nou pentn1! dQcUi.na.~v,ersiWli~ ~i ar fi pr~~2mr di Be ~ea~a ... ci e.leP'?t ~dica o cale noui pcnrru a se BJung:e [a, .0 vmd~.areaho~mos~xuabHil~ m .geflerat R.iess are dttprmle sl afirme ci1 aeeste expenen ie nu myalldeaz.l doc,tn:na care stabile~~e 0 dispozilie genenJi,spreblsexualita.l~e la.animalel~ snpeaoare. Nl. se.paxe mai curind veros imil rca prin ex perienpe de acest gen S 3,:se a]W1g,ji la 0 eonfirmare a.

ipo~emi bisexuali tliolii" _ \ ~

nn g~selte un o?iect mai adecv~t p~ntru,a s,c satisface, Totuli, est~ .;m'~~s~t ,de ,constata_! cl instinetul sexual admire atitea ~anet1lp §1 p~ate degenera In. ceea ce: pri veste obiectul 'siiupinl l~ un g~~d~e cwe, f~ame~, ~~t maI~xatl de obiectele care-i s,~t.s~eC1fic~, nu-l _annge ~e,c1t In cazurile extreme .. Aceasta este Il_.mat adev~at. despre coitul c~, animals, care nu este foarte rar ~nntre (liram ~1 c~ ar purea fi caracterizat prin faptul ca tns~ctul se~u~ ,~ep~§eite ~n acest caz limitele fixate de specie,

Dill ~apum estence s-ar'dori s1!. se transfere psi~lriei

~e~le cazun de abatere grave ale instinctului sexual, precum §i

cl,te, v, a, al., tele, D,ar, aceas,ta nu pare sX, fiJ!;l; posi bl"I ,E . , ~ ,t

,'" _. , ,""" '. 11 """"",, ". xpenen1R ne

~a~ ~a, ~n aceste cazu:'t ~t~ ~1burari ale instinctului sexual nu smt dif'en te de. cele .a1e m?-i~Zllor normali ~i eli aceste permrbatii se ~g~sesc la rase ~~tr,e~l ~: la unele clase sociale, Astfel, faptul d~ a ab?za de c_o~ll.se intilneste cu o. deplora~ili frecvenla la ~~t?~ de ~coa]a !lla SUP!,a veghetori, condnsi spre aceasta de f~c~bt~pl~care Je smr ofen~ew La alienaji seintilnesc aceleasi ,abat:n, dar la un grad ~supenor sau, ceca ce este cu total semnifieativ, care au devenit exclusive ~i s-au substituit satisfa ,~t; ..

sexuale normale. '. ere)

Ace' t ," . d ,,",' I

_' S "~,eo r ,I " I '--' ,- " ."'. '. ,.' , • co

c ' . . .', ... aport~n CIU· ~te mtre difentele vanapi sexuale

cw.-e. !lot f?~~o s~ne, me~,glnd de Ia starea normala fa boala ~1!1_tal~, slnt~ntr-~d~evitr p11n~ d7. inv~llminte,. S~ar pntea con~hld~.cit manlfestarile sexualitap! sint dintre aeelea care cbiar ~ ~lafi!l. n~aHi.scap1!. eel mai mult influentei activitlin psi~lce., s~pe~oare. eel. care es te considerat ca anormal intr-un do~enlu oarec~, dIn punct de vedere social ,i moral, acela

eS~~,dup!,~xpe~enla. mea. ~onnal in viata sa sexuala, Dar' exista mulji ~0!ID_ah sexuali care ~ .~ate celelalte priviate corespund m,e~l il poseda pecetea cl'vlb.za~ei noastre at clirof

punct slab rezlda in mod sigur in sexualitate, ~ :-

, ,. .... Ceea ce Imi pare ins,il,i a yea 0 importanll generall este ~it, .l~.mul~el~jurari Wi pentru un numlir smprin:ditor de' indivizi, genul ~1 valoarea cbiectului sexual joacl un ml seCU8-

I

.20

I

\

dar, Trebuie Iconcluzionat. cit nu obiectul este eel care constituie elementul esenpal §i cons tant al tendintei sexuale".

ll. DEVIATD CARE SE REFERA LA SCOPUL SEXUAL

Ceea ce se considera drept scop-sexual normal este con-

~ tactul plarplor genita e in timpul coitului, relax area sexuall ~i, pentrn un timp satisfacerea instin~tului, satisfacere care prezintli analogii cu potolirea foamei. In ace lasi tim p, se intfllnesc in procesul sexual eel mati normal tendinte a carer dezvoltare va duce la deviatii care sint descrise sub nurnele de perversiuni. Fixindu-se pc anumite raporturi intermediare care preced actul sexual, precum une e atingeri sau uncle excitatii vizuale, aceste \ grade interrnediarc Slot considerate drept scopuri sexuale provizorii, Aceste acre prelirninarii sint pe de-o parte insopte de'

placere iar pc de altti parte ele in~ensifica excitatia care trebuie susP:nutlpina la implinirea actulni sexual. Unul dintre aceste contaete, eel al mucoaseloI bucale, sub numele obisnuit de 'sfirut" a dohindit la numeroase popoare, printre care popoarele civilizate, 0 valoare sexualil ridicata, ell toate eli phti1e corpului implicate nu ,ap,arpn aparatului genital ci formeazji intrarea tu ..

., bului digestiv ~ Aici exista, deasemenea, fapte CHI,e permit corelarea perversiunilor la viata normala §i pot oferi elementele clasificanL .Perversiunile constau in fenomene de doua ordine: a) transgresiuni anatomice referitoare lap!qile destinate sl raca uniunea sexuall; b)fi.xiiri' la anumite raporturi intenncdiare care" i'n mod normal, trebuie dep§~ite rapidpentru a annge scopul

sexual definiti v, )

1 • Diferenl,a eea mai caracte;risticl dintre viala noasttl MO'tiel Ii cea a

anticlUtl;ii consUl in aeeea ,cl in timpul antich]t~&ii ceca. ee inreresa era m.a_i ales mndin£a., in timp ce an obiectul este eel esenl~w.ln Wltichit8.te se glorifiea tendinlB. careinnobila obiectulJ oriclt de. midi valoare at H avut aeesta, in. timp cein timpurHe uwd:eme noi dispretuim aClivitatea selual§. in, 'ca insili ~i n-o se.uzlrill iou-un fe.l~ doc:it~ prin suita de c~itip pc care 01 rcgilsim in. obieclw,s,in.

21

. . '

/'

,

,.r"

A 'T j

.• .' f'ans,g,resiun~ anatemlce

. '. S~Praestimarea obiectul.· .. -

obiectului sexual ~ " _ ... - UI sexual. VaIoarea atasata

'. ..... . .' .1!l masura m care este desti ". .~.. ..~

bn~tulUl, nu se Iimiteaza in mod ob~nuit 1.~!ISatlsfaceru ms-

extinde laintregul corp al acestui obi··.t ~ ~ par t>:'egenitale ci se

peroate sensatiile care em ana de la et~ . §l u~ru:s!l puna I!tll.pinire ~eas. emenea dO"m.eniului psihic ~.' ..... U~.," ... snm., " ~ se atq'.eaz·. n,

lip.sx d' _- )C x e ..')il se manhlestit pnntr o· . bi .. ·-

. ~.: .... e masur .. m aprecierea caliq·j·. .ih:.··· .... - . ormre, 0

obiectului sexual, 0 supunere· fa~~ r I?s. lC~ J~ perf~ctiunilor Cre .. eduhtarea provoc8'fl de dr.-- • ,'", I' a Judec1t~lle ennse de el

nu . .. "'.. - . - agoste este 0 sursii unpo .' ,""'"'Ii"", )C' ...:I.... ,'JJ

_ sursa on~ara a autoritli.Jii*. . .. · 10 .... 14, U4Cii

~ . ... Tocmai aeeasta supraestimare _ . 11 .'

Impl(~md?-se greu cu un sco sex... . s~xua a este cea c~,

p.f.O. p. nU-21S, conduce lao c. rl... P ... ' ' ual hmlt~t, la .a. p. ,ara. .tul g .. enital

I "" bui .. . 10 Os,lrea alter 'p)J;1i"f 1 . '. .

mtte Il?-nprrea sexuala **. Imn ... . w t1 :a e ~?rpuI U1 pentru

fi studiata in. special la bai~r:an~asupraeStlmlbii sexuale poate

e~tid accesibil! cercetsrilor a: smguru! c.:are pre~intli 0 vial! din . cauza une! atrofii PTOv~~~~a~ c1e V1~'~ ~ro?ca ,~ £em~iit deas.em. enea din c 'auz a rez ~1. 1 .... ,.. . a ~l. VI. liz ape. §1 partJal

• . t . I '-'II.. ve or conventn ale si . "'t, ,

mne lipse de sinceri tR'te este ... ,. -' .. . ,.' ,x I e cl'110~,_.. e il. a une.i. anu .. Inconjurat.. InC§. de un v~ gros*** .

_ *' Nu rna 'po.' t "' ... ' d'

. d edes . .., .. tmple zca d amintese aiei su .,. . I

. !l" .~ Inpn"tp:alll fali de hipnotlzator ce .. _ puncrea aed"ll pe c_ o Iurnoz_e; ~tl mlf:un transfer aI Libido-~l. ~a. ce m a fkm .~ pre~UPIII\ cl mlllil'II nuJlocuea.fac.torul',ll. tma ... n""hl' ~\. ~1 u _ di , m cltre fersmma hipn;-Otl:z.~~',_·l, •• ('rMn

S ' ,,' ,........... .. w en lUrel Sex· al- !i:U.U,I.l1hu.' r~.J.~

,. _ ,. Ferenczl a crezut ca . 0311 e s .. ," u e. . "-I. ,.

ncomplexul parenta;" (J llhrbuc h fi~'~ .. tabi h , rap ~rturde dintre "'5uge.stibi Ii tare ",'

FOTSCh~e:.J;. 1909), _. .. ur r=:: und PsychoPathologiscl

~ .. " .• I te de remarcat, Ul~l ci su ' .

,m. vana .. , btl eft. 0 conseci r:C . al '. ,.', pr~es.tJ. ,m. ar,ea sexual I no , .. prod.'-."

r' _ ... .'0," a .0g.'11 ob,ecml M'" oe UIle

cxp 1""J,e, 1Il81 dmctl a rolulai .e~ulll ~I . '!'. '11 =!' ""m ':"'l0~1e 0 a1tl cllrw. 11 acordl valoart Hachei S. Bl.·. pib'l'!or corpul~ .... Apentul cxcitape;n

sexual asupra allot pllr!i docil "ere ge -r.::"h pella:' aexphca Iransferul inleresului o conf~ cei doi 8UIOO. Diferilele ~~i e. nu-m. p~ ".a!ea import,,!,la "" care j-

r.apo rtur., ' 1. CII,e ,ar p:-utea fi com·-naf'a.L'" ,f!' .~ car-e .. 1e la LibJdo-ul preZlflti inhP e]·c

&p'D""""'" 11 - ._. r' , I ...... u ce:t,e ,d" v""'clo' ""' ..... _c .

l"",y&.L&enUJI cure., ntelor colat . al', _ ,.. ..... - ' r Icomumca.n~e,. h'ning, ,.. d'-

..... In . . .. ,'" e. ,-.. cool e

blrb.' .. '. . . c~un \me, caracteTiz31e se '. -,. .... . , .. .

'. . ,at o~tnectul. unCI. ,.5U'rlinles.: '!01""'·.. I"poa.~e coo. sta~ cit fern. ,eE.B nu fa .... _·Q -, d.·, .

snpr.eswn . • ...- ~ se"ualc dar raIWll ••. ~m

, ,. .., are Sa nu s!! transport'c asunra n. :.1' ~.' ..... se mblnpll lea aceastl

:r t,::ropnu Ul S,ilIU copd. .-

22

I

\ intrebuintarea se~uall\ a mucoaselor bucale . intrebuintarea gurii ca organ sexual este considerat!!. drept perversiune atunei cind buzele (sau Iimba) intrli in contact CO pliqile·

I genitaIe ale part~nerului; dar rlu ~i atund cind mucoasele bucale ale celor doull. fiinte se aring, \ Aceasta exceptie pe care 0 stabilitD in favoarea silrutului este 0 verigll. spre actul normal. Atunci cind manifesdm oroare fala de astfel de practici utilizate de la originileumanitiipi §i le consillerlim drept perversiuni cedlbn

unui sentiment de dezgust care indeparteazll. de astfel de scopuri se)(uale. Dar Iimitele fixate aces ui sentiment de dezgust sint adesea COD eop.onale. eel care silruta cu ardoare buzele unei fete dragn\e nu se va folosi ell placere de periuta ei de dinti, cu wate cli. nu este caw! sa creadli ca propria sa gura, care nu-l dezgustll. deloc, arfi mai apetisantli dedI cea a -tinerei fete. Remarcll.m aid ,rolul pe care-I joacli dezgustu]: el poate s!!. se puna de-a currnezisul Libido-ului, dar poate, deasemenea, sa fie sunnontat de el, Dezgustu! ar fi um\ dmtre fortele care contribuie la limitaretf scopurilor sexuale:. In general. excluderile prin dezgust nu iilclud aparatul genital. In acelati ump, este 'in afara indoielii ell. organele genital!! ale celuilalt sex pot, ca arare, sa inspire dezgusml. iar aceast!!. antudine este caracteristicil. tuturOT

istericilor, in special femeilor. Forta instinctului sexual depa~e§te

acest de}ogus,t .

Intrebuintarea sexuaUi a orificiului anal. Vedem alci,

inell. §i mai clar, cD. dezgustul resimtit de inrrebuiniarea orificiului anal in scopul sexual este eel care marcheazil. aceast!!.

intrebuintare cu pecetea perversiunii. EmWnd 0 astfel de opinie, en nu vreau sa spun eli argumentul care motiveazli. acest dezgust (aceasta parte a corpului serve§te la defecare §i elte in

contact cu materii1e rep6gnanle 'in sine) ar avea aceea§i valoare ca rapunile mllrturisite de fetele isterice pentro a ~i explica dezgustu! rala de aparatul genital masculin (el serve~te 1a

mictiune):

Rohd sexual al mucoasei anale flU lestc Um,itat la I,apor-

tunIc dintte bib:bap iar preponderenta pe care ea 0 dobinde~e nn este caracteristica inversiun}i. Se pare ea.. dimpotriva, pedicatia

§

23

barbatului l§i datoreaza irnportanja analogiilor pe care le ,prezintl cu aetul indeplini t in mod normal cu femeia, III Drop ce masturbarea reciproeareprezinta scopul sexual clutat de prefe-

null de cAtre in vertiti, ~

Importanta sexual,s, a allor' parti ,ale ~orplu.lui. Transfend sexualitatii catre, altepaqi ale corpului nu oferl, nimie esentialmente nou in diferitele sale variapi ~i nu aducenimic la cu~oa~terea instin~tul~i sexual, car~ia. flu face' d~cit s'a:-i aful~,e vomta de a cucen obiectul sexual In reate pArJIle sale, Dar In afara supraestimarii sexuale, constatam in cazurile de transfer anatomic un nou element, atit de ignor.at de nevieiaji, Annmite

, PArti ale. corpului, precum mucoasele bucale §,i anale, a caror imponanjn a trebuit sa fie constatata pentru toate aceste practici, incep sn fie considerate dreptcrgane genitale §i sl fie tratate ca alare. Opinam c,a aceasra tendinfii este justificata prin dezvoltarea instinctului sexual §i ca ea ii']' gase,§te realizarea in simptomatologia anumitor sUirl rnorbide.

Echivalenle improp'f'ii ale obiectuJui sexual; teti§ismul. 111 mod special interesante sint cazurile in care obiectul sexual normal este inlocuit printr-un altul af1at in raport cu el, dar care nu este deloc adecvat scopului sexual. AI fi fost preferabil, pentru mai multa claritare in clasificare, sa. se studieze acest grup foarte interesant de deviatii in acelasi timp en cele ale obiectul ui sexual. Am aminal ins~ studiul dupa examinarea supraestimilrii sexuale de care depind aceste fenornene care, \ conduc la rennnjareala scopul sexual normal.

Echivalentul obiectului sexual este in general 0 parte a corpului putin adecvata unui scop sexual (parol, picioarele) sau un obiect nelnspflelit care atinge indeaproape obiectul iubit, de pre£erint,i sexul sau (parp ale vestrnintelor sale, lenjeria). Aceste echivaleme pot, Intr-adevar, sa fie comparate ell fetisnl in care

salhaticul i~i lncarneaza zeul, ,

Tranzitia la formele feti~ismului confirmat - renuntatea la scopul nonnal sau pervers ~ este oferita de cazurile in care" . pentru a atinge scopu!, se pretinde obiectului sexual caractere . feti~iste (0 anumitil ·culo.are a paruluil anumite fonne ale

24

, -. '" . ·-1:m,chunl· fiIIZ1·c-e)·. Nici .0

. . •. ~.. .. r chi -. anumlte '1mpeU.lv t .. 1 . - •• .... "',"_

'ves~~n~elor san c .l~l. ]imital patologi,ei nu prezmtl aUta in

vana. 11. e sexualn aflat.l~ a._ fe __ lor stranii pe care 'ca.l~. pro-.

tereS ca aceasta, datont~ 'e~omi~~· .' ~ 1:cndlntei SpIe un obiect

duce. Ea.- . pre .. s. upune .. 0' :anu~.· . It.ll s~ ar .lr~~<1-1' )-~ T·· ranzihla spre 8.-· ex,U.a-

. ... 'b" ,'" . anaratu ,UI genllW.' '. t" . .

normal (0 sUilCllnne a ~r -... ", are _ obiectulUi sexual, care

litatea nonn~ se ~ll. in s~pra~s::;e:ne stiip'inire r= t~t ceea .p. are 0 nleClcsltat. e. pl .. Sl~010~1c.a .§~. . .. -p,~ ~uza un .ammut gr.ad

... .. - nn Oblect. Dln aceasta ca_ . .. aIr

ce este asocIal aces 1. Ad gulat in dragoste,a norm a,

de fetisism ~~ ~eglise'~"te.-.· ~ .rno :ase ill care scopul' sellu~ nu ..

• ~,1 in tunpul penoauel amo- _ ... nmp

moo rues ..,' c_ ., - , -, .. _~ poate fi satisflicut mtr -un '.

-pare 51 poata fi anns saa nu -

ap[opiat~

I • b. b· A "'.- ca· re sX-ijiU2COp· erit .srnul,

.. Jdu,-mt 0 . rO' oau:u I, . U •

~~ . .. . I"

Opanglicli a prea iubilei meie: (FAUST)

- . ~. A:,. - ·oID,entul in care nevoia de

Se frizeaz! patologlcu1 am m. ..'., .. ,. 1·' . onn,al sau

. . .,. . ,... .. substltulle sCOpU_Ul n _ -. ~

fetis ia 0 £orma de fixltate .§IS~ d.. . perso.ana detennin,ati :~1_

atunci eind feti~ul ~e ~e~~eazaal·.'~li; Acestea sint conditiile devine ,singurul oblect a sex\u, ,t I de' la simplele varia Iii ale

, - ··1 •• in care sle face necerea, .. _

genera, Co.'. _ .., .. ',"1 . t loglce~ ,

insti~Ct~lUl se#(u_a11aa~eral~1 e pa~u ,.,11 cum Binet a observat

In aleger,ea fet1~ulu!J. a. ~a p.o.··. me ro.asle cxem-

f ,t co··n~rtT1·at ne num

_" _. ..~. ,- _. d. 7 >t. ,aceea a os '. 11.1. U s- . '. .' . - ~. - .·.1- _

orimul ~l c. u. ffi.. . u. pa . - . , .. to, .n.t.t< a 'unet impresn sexua. .,e, r , "f'!<' . fl enta perslsLe u· .... .. ple se m anI ,es,tu In, n, . _ "" .. . . ltirie Aceasta ne face

resim\ite in .mlajOritat~taa·tCe- aa-zpU~~:I;afaO:lprim~i iubiri la mdivi-

I ne mn,dim a tenacn ..' . ... .'. .. .... 1· 4 Ib' "n)- Aceastl

b"" "..... .' ,to. td ea,.una la prime e lU }., .. ' .. -

. . . _ - ili (se re vine 'JW.. . 1..' . ml

zn nonna .. . .... . .... - _. \ tn eazurile in care Oole'c

origine este maolfestat1\ mal a es. .. . -_ _ ._

. ... erlispo1.iLH oonslitJl\.iona1e. p~~~-

• Aceasti sllbic~u_ne corespun~e unel ~ocau7.aacc.den'tallca:re ~tnbwe

nilizamreg8ilin. 1IIr .... o int~l. d.afe se. x.ua.l1a pre~,~tuf oon.aiilliil face d. ca.ute ecluvtienle

, 'd; ·dulw de \3. scopu sexuw n ' "

1St detumarea ill .Vl,· , • .

aimea.

25

/'

sexual es_tc ~de ~nar.?rl. pur fe'ti~is,ta. in ceea ce prive,llc impreslile sexuale"",lies~tl'te In ~limpul, copilariei a sMi, revenim mai lirziu*',.

_. _ J .~. a~~e~ cazun,., 0 a~ociap,~ de idei cu caraeter simbolic, in

~~ obl,n~ul~,l~C?n§tlent!" este cea care duee la subsrituirea prin ~et1~ _a_ obICC~!w~ Nu este totdeauna posibil sA se,r-eglseascl ,tt;m ul _~~Blt Inform are~ aces't0r: genuri de as:ociatii (picioflll

e. s.le .. , un ,s,Im. bol sexual foarte vechi '~I se g .. )(se~. 'irA de eia ~In-· . _ "f .}-

_., * :lie' • _ - ... . _ "t .::-_ j;1 . - 'sl u... I 'J' , . m 1..0 0-

~le ! ' ,'; ~ter~s ul. p~n tru c bl~?!~ ca .t:e'ti§, se datoreaza dupa toate

proba~ill~:tpleL unei ~n.alo~1t co p~rul de pe Muntele lui Venus). T0t:n~l,i se pare clt aceasta form a de simbolism nu if fi nici ea lotd:-,a~n,~, ~dependen[a de imprlesiiJ,e sexnale primite in rimp-ui.

copdlriel*** - r

26

\

-

, f

B F· -I I • .' • • ' ,Ixarea SCOpUfl or sexua ,e prnVlzor:u

~ -

Formarea noltor scopuri sexirale, Teate condijiile, fie

exterioare 'fie intenoare, care par sa se opuna realizarii scopului sexual normal sau detnmeaza de la acest scop (neputin~a, scumpetea obiectului sexual, pericolele arribuite actuluinorraal), favorizeazlin mod natural tendinja de a ramine la actele preparatorii §ia face din ele scopuri noi care se pOI subs tituii scopurilor " norm ale .. Un studiu aprofundat arata eli aceste scopuri nor; oricit de stranii ar pkea, sint deja schijate in procesnl sexual normal,

Atinger'ea §l eontemplarea oblectulel sexual. Atingerea este, pinlla un anu mi t grad (ce I. pujin pentru fiinta umana), aecesara realizarii scopului sexual normal. Senzajiile produse prin centactulcu epiderma obiectu 1 ui sexual trezesc, duplt cum se ,:tie, plaeerea §i sporesc excitapa, Deasemenea, faptul de a limine penttu un limp la atingeri nu poate fi clasat printre perversinni, cu condijia totodata ca actul sexual sii urmeze,

La fel se inti:mpll cu impresiile vizuale, care in ultima analizA pot fi reduse la impresiile tactile. Impresia vizuala este, eel mai adesea, cea care trezeste Libido-ul ji aeesta este mijlocull de care se serveste selecjia - daca este permisa Intrebuinjarea nopunilor teleologice ~ pen tru a descoperi la obiectul sexual calitllile fmmusetii, Obiceiul de a ascunde corpul, care se dezv'old. ,odati CD civilizatia, tine treaza euriozitatea sexuala ,i conduce individul hi dorinja d~ a completa obiectul sexuat, dezvlluindu-i p'l.rPle ascunse, La fel, intr-un ,a-It sens, curiozi tatea trezhA, se peste transforma in dire-cpa artei ( usublim,ar-e"'), atunci (;'ind interesul nu mai este in mod unic concentrat asupra

lorganel,pr genitale ci se extinde la ansam blulcorpului *'.. -

Intr-o anumitl 'mls uri" m ajori tate a indivizilor normali se opresc ,la scopul intermediar pe care-l ·repre:zintA contemplarea "

• Mi se pare indiscutabil cl idees de .Jrumos"· iii are tJdicinile in ,excitalia sexuall. ,i ella origmc ea nu de:&.em:ru::arzIJ 31 tcev a d cc'it ceea ce exei 11 SCI. ual.Faptul cl lorgmele ~e~ta1cinsCf~. a cIrorvede:re detennin~ cea mai ~u~emicl eX1ciu,pe sexuala, 8U. pOI filUClodatl consldcJ'a:~e frumease nu es te U1l centrad •. ope cu ceea ce am a:fmnal. '

27

28

care biologia ar pute-o explica prin neeesitatea omului de I. se £olosi, .. daca vrea s11 invingl rezistenta obiec tului , de alte mijioace, decit seductia. Sadismul n-ar fi altceva decit D dezvol .. , tare excesiva a, elementului de agresiune, care ar fi cueerit rolul principal in, instinctul sexual.

, Termenul de sadism BU. are tn.limbajul, curent un seas

lome definit, EI cuprinde la fel de bine cazurile caracterizate ~ prin nevoia de it se arAta violent sau chiar de a fi, simplu, pane activl pinA la cazurile patologice, in' care satisfacpa este eondijionata de -supunerea ""obiectului sexual Ii de relele tratamente care-i sint aplicare. In sensul strict al cuviatului, aceste ultime cazuri pot fi considerate drept perversiune,

La fel, masochismul cuprinde toate gradele posibile ale unci arinidini pasive in fata viejii sexnale §i a obiectului sllu~ Punetul culminant va fi atins atunci cind satisfacjia depinde in

I _

mod necesar de 0 suferintl fi zic a, sau psihica rlesimpt~ din par-

tea obiectului sexual. Masocfiismul ca. perversiune pare mai lodep,lrtat de scopul sexual decit sadismul, Se poate pune intrebarea dacl. el ar fi vreodata un fenomen primar ~i daca n-at rezulta intotdeauna dintr-o transforrnare a sadismului, Se cons ... tat! adesea ell masochismul nu este altceva decit 0 continuare a sadismului ewe se intoarce im.pon-iva sadicului, care ia, pentru a spune astfel, locul obiectului s~u sexual, Analiza elinica a cazurilor grave de perversiune masoehista ne face sa. consideIim . c~ aceasta este rezultatul complex al unci serii de factori care exagereaza §i fixeaza 0 atitudine de pasivuate sexuala originarli

(complexul eastrarii; ~en ti men tul culpabilitatii), ..

,. Durerea depatltrf.. in ac~ste cazu.n este ~a!oa~l dezgustu ..

1~1 sau .~~donl ~are, 1.0 cazurile exarmnate m31 mamte, se opu-

neau Libido-ului, I

Sadismul §i masochismul se disting, printre celelate perversiuni, . prin ,acee,a. clt acti vitatea ~i pasi vitatea care formeaza caractercle lor fundamentale Ii opuse sint constitutive vi,etii

sexu ale in general. ,

Istoria civilizatiei ne arani ca.. cruzimea ~i instinctul sexual stnt intim legate, Dar pentru a clarifica acest raport nu s-a facut pinl acum decit s~ se pun! in valoare elemental agresiv ,al

.29

...

Libido ... u1ui. Unii autori mef' . in '"" [. " ....

agresiv .constatat in instinctufs~xu~~a ~,prelind~~'ct: 'cli "et~~entul apetlturiJor -canibale .: ..... I _ .' "..... ~u este .ICClt un IeZlduu al

de . ~ .. , . "', ceca ce arrevenl la asp' u "', .x··I· .

dommalte care ser-vescha. sat" cr.-.· ... . ~' ne ~a ,mlj oace. de

_. . ." ,x'" .. ' .' . ". '~. . I - israeerea alrel man nev, I· -

n .. oar"." . In .. on. to.p'eneza .. joa c. ~ un rol .' ~. ' . ..L.. S. . •..... .. 0 .. 1, ... an .. "t. e-

'. _ C! ," "" '- II' aICl'~\ . ,-a prebn d

~~" c~, once 8u£eri.nla conIine"', ir I" .' " _ -. ".'. . ",s't I easeme-

No! ne limi tlfm '. M .... m sme 01 po~ubdItate de p,Uioere

I~, ' -.... 84 spunem ca 0 astfel de inte I ." . . . ~ .•

-satisface ~1 ea este ,',. "b"1 .' _. ~ .. . '. ~lle. tali. e nu nc. -ar

, .'. . y e pOSt. It c,a mat multe rendin '. , ··h.·. '

uneas'cl pe·nrru a con' trih ,,' I.. . " . - Ie PSI Lce sa se

. '. ';" '._ - __ ' UI ~l a perverslunea reztdtantl

. Ceca ce Icaratctenzeaz~ A" ." . . ".... . .'"

si.U. ne.· .• este faprul,cll forma s-~ l~~.nt.: de to.al.e .. , ace.~s.ta perv.·.er-

, 1 . a. actJva. ~,I forma sa pastvs """"'1

n~sc ,a a:cela§i individ. eel .... " ~ .. ' , , .... .... v'" se mti-

al - care reSlmte n]acere In ran .. ·1

s e ,s:exualc,provoclnd 0 durere .. ' _ I ' I t, ,~'".'. _ ..•. " .. apoIturi e

se bu. cure de durerea p....... . '. J _ e.s. te. c~pa._bIl., deasemen.1ea" sa

,.., - :...;1' e care o poate IDeeJ'1Ca-' U" di

mto~eauna, 'In acelasi tim. , ' .. " .'~.-"'" ~ .0 sa_ I.e este

'. -. '.. ' " . Y ·P! un m,asochl SI ceca Ceo o' "!' - "'dj' .

p .. art1ea. actlv! sau partea . .. x. .' .' ". ' ••.... , ...... tu rmpie . 'IC'! '. " '. .' ."" . paslVn a perv,ersluon sa .' d. ..." '",

C,atactenze2JC actI"v· itatea "e''''''1nl ·.1)( · .. ' .' pre omlne ~,l sa

... ' . • ... 1 I Ii._ 01 r;."a a. care prevaleaza**" ~

Constatam astte] ca ,anu ." t .. .. eli- ~,-",' .., A

regulat cup. I uri de ele . . . _ Jl1l e .,ten nre fonneazl1ln mod

.. , """" .. :" - ternenre antagonls~e ceea '. I ."- ." . '-",.

mare Importanla din punct de A 'I _' _ • a. ~e pare, a fi de 0

a1tc'" .' .' . veuere teoretlc cum 0 V'O'''' d . " ~ eli' ~ '- I ' .. C r-t ,82 ... zu .. n p· .. e. c.-are Ie Yom '" , "1'.-' nai ... .... .' ' ... ' ..... ". JO .. oVle". '

1- - .. - - . - . ana Iza mar nrzlu*** M ," - -

carel 'O:POZltl.l sadism-maso-h"' .... ' _ ~I ,a; muh, este

,.p .. ' nn.· e.·. lementul de agresiune~ i/ .l~m. n~ .. poate ii. e. ~p.I. ie. I!.a: ... d. 0.··. ar

.' . - .• x .. ' .. . . - lmpotn VdRIn fi tentan sa ra , ...... x

aceaSIL4 unrune de el,ernente an' . ," " .. , .... " , ". . c~ .••. rapoI, Lam

I,ea. gl.'. caracterele mascuHn ~. ~ ;R. ~~n~s te .. l .. a. ,1)."1. se. XU.' ,ali .. e . t.al.e .. ". a. care

- d . 'y& l,emlnJD pe care-" °h I .. -"

reuee Ia 0 o.po.ziJi,e a- a'c''''v. 'l"t"'.1.1·· .... .'. • '. .... ,,- 'PSI. 0 ogul Ie

. I" . U '_ it, I §I pas,lvIt~pl~ .

\

- • Y,ezi oWierv,a~ia ulteriolri fie a' .... . .'

sexualc1 unde se va giisi confirm" "~a' .' m .~,upra fazelor pregenimrJle ale de,zvoltX~!'

.* 1,--;- ~ ". .' ...• .'. - '.......' acestW P1.m.C E de vede . . . ~.u

H, l' .. ,,~v,a fl, sufl.caent sa citez ~. d -,- _- I - Ie •.

. ', aV"e,ock ElbstP'sychologi,e seJ!uelle r J 90~) .ret~ do'! adl, J;las aj1!11 e~tras din can,ea lui

pe.c~ 1e,euno~re~~.chi~,~,icelecit~ue de ~ o~ate ~azu.rilede'S'a~IMn'imWioclllsm !~ au ~"~t deJll Cohn, Scott !;li Fern)I'" I ,ft llm'l!Ig. ne rae, toideauna sa regk,im

m aeeI9C::,I mdiv~d' .~ 0: ' '. , Wllle awe celo:rdoui ca"'Don~ii As '~~ .. ' om. ".

,. '... ..~ . : . .......a . ,a 101& ... 1,,,,",11 • 'ene

Vezllce aflnll ':' .' c. • A........ - , •

, am mau ""-t'arre rc'enEor l.a ~~amb.ivalenlil".

310

DL IGENERALrt:ATI PRIVIND PERVERSRJNILE

Varia'tie :Ii boa,li. Medicii care studiazl primli perver:siunUC,. to anumite cazuri conf1nnate §i in condipi speciale, au fost condusi 'in mod ~u totul natural Ia a le considera drept simpitom~ de boall, sau degenerescentl,3§1 cum SiC intimplas'e cu inversiunea, Totusi, este mai user de demonstrat sllbiciunea aeestui punct de vedere in caznnle de perversinne, Experienta ne-a arlta't cl majoritatea aeestor deviatii, eel ilutin cind este . yorba de eazurile mai pupn grave, Iipseste rareori din· viata sexuaUI a subiectilor normali, care le privesc pur §i simplu ca particularit!p ale vietii lor intime, Acolo unde circumstanjele sin.t favorabile se va putea ajunge ca o fiinta nonnall 51 substituie, pentru un timp, o perversiune sau alta scopului sexual .DODUal sau sl-i faea loc allturi de acesta, Se poate spune ca, la nici un individ normal nu lipsesre un element a ceea ee se poate desemna drept perversiune Ii care se adauga scopului sexual nonnal Acest singur fapt at trebui sl fie suficient pentru a 'De Mila C'il de pUJinj u sn fie at este s~ se ataseze un blam ~nnenului deperversiune. In domeniulsexual, in mod sigur, se intilnesc difi,cultlp leu totul speciale ,iii care par insolu bile din momentul in care se stabilesc demarcatii nete intte sirnplele variatii, care rlm.in in demeniulflzielogiei normale, §i simptomele morbide ..

ITotu~i, calitatea noului ~cop sexual 10 anumite perversiuni impune un studiu special, Intr-adevar, anumite perversiuni siat atit de indeplrtate de normal e,i nu putem face aItceva decit sl Ie declarlbn "p.atologice", 1n special pc cele care imping instinctul sc'xual, depA§ind anumite obstacole (pudoare, dezgu.:st, oraam, durere)J1 sf sJivir§e.asca ac~c exttaordinafie (lingere,a e~crementel~r.'1 yiolarea. c,a~?'f-e~or). -Totu§i" at fi gI'C§lit 'Sf c~~ dem, ci, c,hiar 13 ace§ltl sub1eCI1, se re,gises,c· _In mod regular analo,gii gr8l¥e de un aIt gen sau simptom.e ale bolilor mentale . Nu '8-8 neglijat Sil se con s taite, odala wai mutt, ,eA subiecp normali in toat,e, privin}e1e pot intr,a in ,eategoria bolnavUor din pnnct de vedere sex,u:a:l sub dominapa. imperioasl a ins.tinctelol_ D,ar, dimpobivlll anomaUile care pot fi f,em.arcate in alle ,activitlp ,apar in·totdeaunapc un fond de deviatie slexuaUt

,31

""

nif .. !II maj~tatea cazurilor, caraeterul patologic . . ..

. :tui:Sctli ~ conal~D.,utul noului seop se,xuallc.i in. raponu;. nJt:e,,=-

' ... u sexu_ natea normals Numai . ~ id .. ' .'. '-' ~

manifesti,QioHj,M d'. ,-"'. ". '.' 1.'.' -' c. In .perverslune .. a nu se.

_ _ _ UU I .. e vlata s,exua a. normala (sc - -. bieet) .

~~. c~~ditiilesint f~~ora~ile uneia ~i def~~C::~J;~ ~:: · d~~li

'. ' .. turd. .l ... ~. toate OC. aZ.lilc. vIala nonn. alii si 0'" 1·' _ . .. .:.. .: a, c~. :a acest caz in care I 'ti .....'. tt:: ~nOCUle§te, numai m i~ ... ' .'. al '. . ~~~' ~ exclUSlvlt~te ,I fixatie sintem indre tl" !,

. generA'.' S.l. consideram p. ervers.ll.unea ca u.n SIDl"' ptom mloP.- b.~gP

purtul p -h.' .. . _. .. .... . ,'. . ..' r lu.

~e~e mai repugnai:ls~~ ~:I:~~~Slunl.·lPoa~e . ~ll. ~ervle~siunile U,ClPaJi dhi .X A _. t: . .. scot ce mal bine m relief par' .. ibil eap,s _IC,,," In transfo., rmare .. _'8 tendintei sexual' e Ori ".,A· d'.:'

on 1 ar fi rezultat 1)( 1" -' '.' '.. ,cn ,~

h. _.. •. . _ u , se ~~"se§te aid 0 pane a activitli.ti· . . -

Ice c~~ ~ore.s~.unde unei idealizari a tendi .. .. . .. )"1 psi

I pu.temlC. ra lubrru. nu se manifesta ni . iods x nJe~ se~u,al~. At~taceste rat~ .. Ceea ce .... '. . .. mcic ,~t4 mat putermc ca m

jo .... snic. in s~~·al'· J!tCaet:ea l~nedi- ~cs. !ep'_ 'm. at' I ~l,edv. ,at. §l .... cee.,a. ce e. st.e. c. el m .. _.ai

• • '. .•.... d n: nun . 'enl eele . .. .. - .

tun (Din ce,_- pnn lume ~ in in/ern). mal mnrne raper-

"1_ c::' .' DIoD.a, re.-zulta· . .t~. S .. tudiind perv .. · ersiu. nile am v.-lzut de-OM ~n~~ctu,.sexualtrebule sa lnpte im '. ' . : '" " .. " ; ,_Cl~a p .. sihic pnntre care . d . _.. . " .. ' '. potnva..~nor .I. a .. taclD.· de ordin

" . .". are p~. oarea ,1 dezgustul srnt eel' 11- .'. . id '

Pure.,. m presupune cll':,. . .. ...... . e m. _al evn Ie. nte,

'. ., I , U acestea smt fap te destin . ate ... _.. . .'.'

instinctului sexual in }"I' . I I . _ .' .: '~ '. . .. ' menpnem nomral D 1 . .. . mute e ~ c~a ce se desemneaza me t

fi d -'b,:' di~c ""ele., s-au dezvoltat mam .. te. ca instfnctul sexual sa-~i

_ .. Oc In. t intreaga sa Vlgoare- babil ca : '. I,.' ¥

dezvoltarii sale*. - ... pro anu eli VOl" rrasa ealea

Apoi ,am observat ctt un a . . _

studia.repYna acum nu 'pot fll~ 1" n'· tArp-,r: ·ta-n~~~.,}lumlr de perversiuni

" " x.' . . ,-. • . .' . • . ~.I ~ te lUA;lt presup .. unind acti . '

CO ... nexd.. a .. mal. multor factori. C' .. e; - ,.1· '. ... .""_f'uoea natum. - 1 11.. onrorm ana IZC! ele smt de

in ~l '~~:;f ~~~!~e:~t~~~ f~c~ ~!i gi?ldim eli insrlnctuI sexual

. ,_ _ SImp U1, ci ,e! ~l este compus din,

--~--

. .' Pc de altl, pm-tel trebuie 51 ,sc ia in consid ,'- ,t . . . ..' "

dezvoltarea scxuallca dczus. ." . "':""" ~cle care sllvilcsc cons~"'g.en.l!nr c .... t ' .. -.~ _ tul~.pudoare.a'§lm.ora1ac.,w. r-el.:llduuno"I-"~'I""" ~, ... t ....... · ",. al-.

l.,II,ua .' 1 ....... I..,., enoro:-e •. mpuse ~ d,''-'. ~ .._''''_!o;yJlI._,,,"uce e

poole Wi.?r observa d Tepefcwi~~ ;:1e1 .cxual~!'l ps!h0glllleza !""-~tlIJii. So sponumm dezvnltarca individului at .. S!iO~ cons~n,g~n se. face sunpri in modi proVoacl.. I unc] em .. CdUCR,tJa ~1 alteinDuenlC extJerloare 0

32

. .

diverse elemente care se disociazli 10 cazurile de perversiuni. Observa~a clinic a ne aduce, deasemenea, la cuno~nntli juziuni noi care nu se realizeazii in cursul uniform al viepi IIOJIIlale*.

IV. DESP'RE INSTI CTUL SEXUAL LA NEVROPA,{I

Psihanaliza. Putern. ajunge la 0 mai mare cunoa~tere a instinctului sexualla unii subiecp. apropiati de nonnal smdiindu-i cu ajutorul unei metode speciale. Nu exist! decit un mijloc de a ajunge la concluzii utile despre in stin ctul sexual al psihonevropaplor (isterie, nevroza de obseste, a$a-zisa neurastenie, tot ant de sigur dementa precoce §i parano~a), acela de a -i supune inves .igatiilor psi hanalitice dupa metoda pract.i.call pentru prima oar!!. de Breur ~i de mine illsumi in 1893 §i pe care

pe atunci a nurneam "catarctica'~.

Afrrmam m ai intii, repennd ceca ce am publicat in alt!

parte. ell. aeeste categorii de psihonevroze, alit cit am putut constata, trebuie sa fie raportate la fortele sexuale. Spunind aceasta eu nu rnte1eg ell energia instinctului sexual conmbuie la consolidare,a entitapi morbide ~i a simptomeloI sale, ell ca apor .. tul sexual este sursa de energie cea mai constant! iji cea mai importantll. a nevrozei. Astfellnci!, viata sexual! a bolnavilor se manifestA in mod exclu siv sau in mare 'parte sau partial prin

. ' A - .. ." ;tilt;.

aceste S,lmptome nevropatlce .. ceste :51mptome nu stnt in aceste

cazuri, cum am afinnat de1a",!n alta parte, elecit expresia viepi sexuale a bolnavului. Dovada a ceca ce avensez imi este oferilA

• A, vrea sa. afirm aki1 ,Ifltidp'indsblldiul despre ,geneza pervefSlunilofl cl exi.s~rap.uni ~ntru a oomiLe (noi am putut comtalR in cazul fetqismulum) 'ci un mceput al dezvolti!ii scxuale norma]e. a puLUt sa, precead§ fixarea lor. Psihaualiza a pu~t, pm! ~ci, 81 ara.t~ pc arrumhe cazur~ p~cu!are di pef!ef"siun"a es\1e oarecum rezu:1luul unel diezvol[ID spre.comp ]exullul Oed~ P', in ,conf ol11l1tate ,CU, feMare ala. care.

'~a prevala elementul care I polriv~t COlts.t~tut~ei I va fi eel mw nnpmtant in instinctul

sexual

33

I

,

de observapile 'psihanalitice de douazeci §1 cincl de ani Ocute asnpra ist~ricilor §i altor nevropati, ,ale CarOT reznltate sint t:ODsemnate in alte scrieri sau trebuie sa :fie publieate ulterior",

Psihanaliza poate face sA dis,p,ad simptomele de .isterie

da~~ ele sint ~hivalen.~~, .pentru ~ sl'une asa .traDsf.unerea unei, sent de evemmente psihiee, a dorintelor ~I tendinteior care printr-un anumitproces (refitl~,ea) n-au putut ajung;e la ,cap,lt, in acte care sl se itlregre~einvia,a cODitientit ,Acest~ complexe psihice,reJinnte in inOODI tie nt, rind sa-~,i g,lseascl e expresie care ,S!, corespunda valorii lot' afective, un gen de descarcare. Este ceea ICC se petrece la isteric sub forma conversiunii in fenomene somadce care nu slntaltele decit simptomele isteriei, Cu ajutoml unei tehnici precise, perrnitind reducerea acestor simptome la complexele afective, care din aeel moment devin constieate, se poate ajunge la int,elegerea naturii §,i originii aces-

tor stlri mentale care pin,s atunci famlseserl obscure. -

RezuJtatele psihanalizet S-,a putut stabili astfel prin experientl c,l acesre simptome sin~ echivalentul tendintelor care ... §i trag forta din insuli instinctul sexual, Aceasta notiune se acordl cu ceea ce no! §tiarn despre simptomele isteriei, pc care o lulm ca tip al tuturor psihonevrozelor, ~i despre cauzele care au provocat-o .. Istericul sufera de 0 refulare sexua'ld, care dep~eJte ' m,asma normals, de un execs al dezvoltarii forte lor care se opun Insrinctului sexual. (pudoare, dezgust, concepjii morale). pi refuz! in mod instinetiv sa se preocupe de problema sexuala, ceea ee in cazuri tipice are drept rezultat 0 igno~ant,,~ completa

care se prelugeste mult dincolo de pubertate=", •

Trlslturile esenjiale ale isteriei sint, pentru un observator superficial, mascate prin prezenta frecventa a. unui-al doilea factor constituti v at bolii §i an ume dezvoltarea excesiva ,3,

., ..• ' ~umai pentm a compl~ta. ~i nu pentru 8. infinnaceea ce run afmnal. ' pre~d c.1 snnptomele nervoase .sinl~ pe de ? parte fondate pe exigerqele tendin.te]or eroaee II pe de altai, parte-pe rezistenja eului care Ie opune 0 fC:acpe,

- •• Studien de» Hysteri~ 1895. J. BlI'euer afirml1' vorbind despre ooolnavi cirei,a. i-a .a,plicatpenbll prima dall me~bda ca.rar,llctici: "Sexualjtatea eta rimas!

inb'.,01 stare cxtraordmar de mdimenlar,i··, -

34

ins,tinctului sexual, Dar analiza pSi~ic.~ .. descoperlrefulare~ in toate cazurile §:i ~jung~ a~tfe! l~ ,~lanflc~~a.~cee~,ce .estc~utradictoriu §i le!l~~matiIC .In ls~en~, rega~lnd. peste. tot ,a~e'~,~t~ dualiUl'e a 0POZ1ltlell:: nsvoie sexuala excesiva §l aversume sexuala

exageratl-n individ predispus la isterie .devine isterie atunci cind, in unna pnbertap.i sau pnQ ef;ec.tul.cu~umstantell~.ex~enoar~" exigeoJele sale .sexual~ ~,e f~ slmtl~~ tntr-o m~an!er~ p,te,sant ... Intte puseul msnnctulul §ll1?'Zlstenla. opu~! de ,avers~u,ne~ sex~~a, boala S~ prezlnt! ca ~o sollJpe care, tO~U~l, n:u leste. as.~el deoar~~: ea nu re,lolvii confhctul ci cauta sa-Ieschtye,ze,pnn conversiu

nea tendintelor sexuale in simptome morbl~e. Cazu) UI!Ul lSte.~ 'ric, spre exe~plu uIl: barbat, devenn b?ln~v Ul ~rma Unf!l. em?~ banale, a umn conflict neprovocat d~ instinctul sexual nu c~ns tituie de-cit '0' exceIltie aparenta. PSlhanabza pO,ate . dovedi cl clementul sexual al conflictului este eel care a ,provocat boala,

nepenniJind procesului psihic sa ajunga la capat. ." .

Nevrozi§i perverslune. Fa~tulA cit conceptl~le J?rezen-

tate aici au intilnit adversari se ex phc_a ~n mare parte Pt:tn confuzia intre instinctul sexual normal §1, forma de sexualitate pe C811e eu am intilnit-o la originea simptomelor ps~honevropahce.

Dar. in.vl1lmintelc. psihan. a~i~el me.rg .In. ca.~l .. ll}al departe. _ E~ ~= aratl ca simptomele morbide n~ se d~zvoha in der.~voare~ ln~

tinctului sexual normal (eel pnpn .nu ... m mod ex~lusly. S~? lntI 0 marnet,a, preponde!enta) ci repteZl,nta !l conver~ne a lnstlnctelo~ care 3I trebui sa fie uunute perverse (In sensul)¥g al .. termen~ lui) ~~! ele arpu~e3:.. _s!""~i ga~easc,a"fiir~. a. fi Inu,epartate. din con§tnnlli, 0 ,expreSle In a~tele. u12ag1nar.e s~u reale, Su:nP!oI?el.~ nevropatice se fonneaz3l deci, m parte, In dauna sexuahdll~ anonnale .. Nevroza este, ca sa spunem asa, negativul perver

.. ","*

Slunu . -. 1 . .. t· . - t ·d· viatiile

Instinctul sexual al nevropatu ui ~u:n~a~te, 0,8: e .. e ... -.~ ' ..•

'P~ care le ... ~ studiat ca: v~riRtiiall~ unel,~ ~letI sexuale nonnale

'$1 manlfest!ri ale unei V1etl sexuale morbide, .

,

"

35

r

. !i) La tOJi", ?evrop.a~ii (~ara exceptie) se constat! in l~C?n. tlen~ v~lelta~1 ~e inversiune, ~ tenmrele de fixare a Libido-ul I asu~ra. Ufl~l .P~r:o· .ne de ac,ela~i sex. Fro-it,o analiza penetranta e~te imposibila lnlele.gerea Imponantet pc care 0' ia ace, st factor In forrnarea nevrozei, Tot ceea ce pot lO'''''a tfi ,. ~, este .~ di )( '. ',. . olI a mn aIel ' .... ~ C o .. ten Inlet mconsuen a spre tnversume nu Ii se te

In.lcbl~dba, .,ta* il ea of era , adesea, cheia mulror cazuri in sPp·ec§l·a1

at 31' at .. '

....

. , '" b) Inincon~~en~ul tutUTID_r psifionevropatilor se g!se,te 0

te . ~ta ~a tr~sgreslunl anatomlce .c~ se traduce in sirnptome , rnorbide rarpnntre acesre transgres1unl, avind 0 intensitaie_speClalEt, este c~a care conf ram ucoaselor anale ~i bucale 0 valoar de zona gem tala. e

. .. ~) Printr~ caz~l~ simp,tomelqr psihonevropatice~ un rol ImpO~a~1t trebuie a ~buIt ten~lnt~Io partiale care forrneaza in mod ?b~snun cuplufol an[~gGlliCe ~1 despre c"re ~tim deja c! . ot con .1~t~! S~O'pll? n~ll: dorinjn de a vedea §.i a arata Ia voyeurf i

~h. b1f1om~~I. mstm:tul de cruzirne in formele sat activa ~i pa lV~. u e poate'ln~elr.ge 'mea de suferinI! a simptomelor rnorb~de daca nu se pne cont .de instincnn de cruzime care apr0"-P~ totdeauna, determina 0 pane a atitudinii sociale a bolnavului, Acest element de eruzime este eel care in Libido e e-, . rea.za ,tran~fonnan ale urii ;in iubire, ale emotiilor tant~ n;n gestun ostile, care .se regasesc in simptomato,logia unui mare nurnar d~ nevroze §1 formeaza, aproape in intreguI slu simpto-

ma.tologul paranoiei, -" ' - .

, ,I~t:resul acest~T rezultare este sporit daca avem in ve-

dere anurmte aspecte ale problemei,

.. • PsiholfleV:-mzB se giscii:le adcsea asodalli cu 0 invcrsiune .~·'31l ~In

c~ .curentul he[e.rose.xua~ a fo,S(' r, efulat in in ' gim . T:I, • c PdarJ1 " • I ',~es, _I

PI d~ B. .~:- ' "'. 1 e, J'- entru ll-l race I"eptate IDUI W

le~~ . m, e,' run, marturlSCSC ea datorez uncia dinttc -. . . '.I!l.,.!'. ~l.· •

at'cnpel asupra ~ tuI ... I' .. . comumcm:ue SAle atra.gerea

(, tenef -li ,'..op wfa .li psihonevropal1 ,se:egas~(e in to ld eaLUHI §i in mod necesar

.. ... lIn . sA·P. re .. '. mver:s, .tune,' la,pt pc car, e eu msumi l-am paWl cunstala m~- .' _" panlCU ure •• 'ceasll desoo' . ~ .... .... . . .' J cazun

ValoNe. este chcmati sri !~';;~t~ ~a~~Jf~~~a:C:p fha, fo~~ ~nci aprec].atlla jus~~ sa desprc .hQmo,sex ualiuue. !i rrmm~t, asupTH tutnror teonllor

I

36

..

\

(i) Cind in inconsrient exi ~ta o tendinja partiala legata de tendinta part1a'5. opuss aceasta din urme este ~i er activa, Grice perversiu e aC:.,tiv~ eva .a .... ompa!lia dec~. ~~ pe~ersiun:a pasiva~ eel care este, In inconstientul san, exhibitionist ra fi in acelasi nrnp un voye r; eel care sufera de urmarile unei refulari a . tendinte10r sadi e ra prob 0 ispozitie la sin) tomele morbide derivind"din tendin ele masochiste, Prezenja simultana a cuplurilor antagoniste in nevroze ~i parale Iism ul lor cu perversiunile pozitive" coresponden:e constituie lfl mod sigur un rape foarte

i~teresant. Tom i, in bloul clinic at bclii va prevala una sau

. alta dintre t~ndinlele opuse. . ~

(ii) In cazurile cele rriai rernarcabi e de psihonevroze rareori se g1 e te dear une singt.ra dintre aceste tendinje peT~ verse ci mai mu te ~j In general urme ale tuturor, Fiecare 'endinJa particulars are in acelasi ti np 0 inrensitate _ e dezvoltare independenta, Pen tru ace as t '"' fa ii U ne, s U1d~ ul perver i ni or poziti e ne dii exac t COL tr partea ne roze or.

Tendin e 'partiale §i 10 e rogene Daca rezurnam rezultatele cercerarilor noastre asupra perversiunilor pozitive '~i

I negative, ni se are evident ca e e se pot alipi la un grup al te rdi telor partiale care nu stnt insa primare i pot descompuse prin analiza": Prin utendinlif' desernndn echivalentul psihic al unei surse conn rue de mi~cari .provenind din interiorul organismului, pe care 0 diferenjiem de "ex:citaJia" produsa.de agenti .exteriori ~i limi aji. Tendinp se a .it deci la limita domeniilor

psihic ~i fizic, Conceppa cea mal sirnpla si care pare sa se impunlt, in prim ul rind ar fi aceea ca tendi n Je]e n u poseda nici 0 calitate prin ele Ynsele, ci exista numai ca masurlt a anumitor ~actii psihice. Ceea ce distinge tendintele uncle de altele 'ii le llDprima un caracter specilic slnt raporturile care 'exista intre ele ~i originea lor somatica, pe de-o parte ~i scopul lor pe de alti\ pane. Originea .tendintei se afla in excitatia unui organ iar s~opul ~au aprQPiat este po[olirea unei astfel de excitatii organice. 0 alt! nOliune provizorie extrasa din studiul tendintelor .~i pc care n~o vorn neghja este aceea qi, excitatiile somatice sint de doua. categorii. care sc di feren ti aza dupa natuta lor chimica.

37

I

I

1

pesemnlim una. dintre aceste .... excitapi ca .. fiind sp. ecific... SICX .. U tar o:~ganulcoliespon~~'t drept ", zona erogena" de unde pre .

'tendinJa sexuala plartIa]~*. . .

.. . . Atun~i C~~~d .tehdiuI,a p-ervers,! se. orient,eaz!, spre cavi tea, bucaUt §I onfiClul anal, rolul zonei Icrog,ene este eviden

·A,c~asta..,se compona .i[~ toa te priviDJele ca 0 parte a aparatuI genital. In eaznl Iste!1lel, aceste PIDJI ale corpului ~i inucoase corespun,zat'?~ devin sediul noilor senzatii, sufera modific ale termu~atulor nervoase --: se poate vorbi chiar de proce co:mp~arabde celui de erecpe - de 0 atare maniera ,ell el fun~pon;aza, precum, organele genitale propriu-zise cind s .... excitate In mod normal.

- • Impo~Ja zonelor erogene s.a aparat genital secun; _ uzurpind fl:lnctul~ apa,ra tu I U I gem tal msusr, este In 'mod speer mal frapanta l~ istene 'decit ~ in 'toate celelalte p,sihonevroz Tornil,. pn!l ,a!!easta nu vrern sa afirm am cit rol ul acestor zone fi neg)jJ~b,~l, .l~ gener~l pentru cazurile patologice in care est doar In,8.1.dlficl1S,~ .. 1 .. dlsceTne~n" deoar. ec.,e .. 'simp .. tOjn,atC?lo .. gi ·a.a. ces tor ~azup ,(nevroz~ de ob~~sle,paranola) releva pm-p ale apara

tului J?~nhIC care smt mal Indepanate de centrele care condu

funcpJle corporale, ·

. _. ~ nevrozele de cbsesie sintern adesea frapati d imporranja .ml§ctlnlor care d uc Ia ere area a noi scopuri sexuale

§'I~.,c'are"J?'~ In?ependenre. de l,~nele erog:n~. T~tuii" in-ca~tiril de ,e~hlb!tIorusm rulul de zona erogena 11 joaca organul vizual pc. clod In ... cee~ ce pn veste durerea ~i cruzirnea intrate in joe epiderma funcf10neaza ca zona erogenit, epidenna care in anumnephti. a!e corp~Jui se ~ifere.nJ"iaz~ in organe senzoriale, sle transfonni1 In m ucoasa .. ~I devine astfel zona. erogena, ' I

E~OxnV**.. .

- . Ex:plic~tia, pn:~domJnante,i aparents a .pe'rversiuni).or sexuale Ia ,p~lhonevropatl, .. Peate ca dele de mai iuainte au lUlI,}car ~,lu~Hla fal s a, asupr~ sex ual i tapi psihopatulu.i. S -a pu rut ~ede c':1 IlJ rnponunJ.e sex.u ale acesta se apropie de peryers ~:i se

, .. ., .. ~ ,N ~ este 11§Q~ sill. SkC jus ~ i fi cc fa lei aceas[i\ i pmezl care m i -a fos~. S'Uger~t.a prin stud_~ul.lllm:a ,cl~e. s_peclaJe de ne~fOp'ali. Pc de a'!U: parE:et 1'1.U pare msl, pos.ibil sa se aflnne £leva, defmllnr drespre lendm,telc sexuale rara at face c,u de aceasta.

. . . .. _ ••• ~,i ne I"e~ilntim consttuc.~~a ~ui Mon pottivit ciirei.ll-tendinla. sexuall 56 descompune m, ,fimcllC de COnlrQClar,e (.arlngere) .§i de deuunescenJ;i.

,

38

tndeplneazii, in ac~a~i ~sura. de" fiipla tlo.qn~d~ .. S-ar:~u~el! admlte perfect c!diSpOZl']~. C:f?n,stHUI1:onaUt .. ~ ace_~~o~ ~o nay~ conpne, in plus fali de re!u1m. .sexual,e. c~_nslder,abil~ II ne._vol sexuale nu mai p~pn considerabile, otendlnlaE~' tot~~ specl,all ,

, .. ·.repervers,~une In s~nsul. eel ~~ lar'~la] CUV1~~!Ul. ,Gu ll1?ate ~cstea. studiul cazurilor mai pupn gra vearatlc~actlast! ~ltiIDl

ipotezi uu este '[otde~W1a ~e,c~~.arl =. eel, ~~Jln ~~, p~n,tru ,a, a ;,reci~_ efectele morbide, 'tr'~bu}e sa .se fac,lt ~bs~,a~Jl~ .~e ac~,s~,

f~.'C.J .. tor, ~ ~a.J.-la .... n"t.a~e.a.; ... p~ .. s,~.h.' ... o.;,n._. e .. y.r- .o.'PI~I.lIo~Sllarl~a.,. rat:o~o~., .. ~~t n. IU ... '~ face ,apanp~ ,decn dupl. puben~te,. In rnoI:nentu~ ~C?nnlelor unei

viep. sexuale nD~~e.~ Acest~la 1 se .op,"!une" . J!!1~:nte de. to~~e . refularea sau, rnai UlLIU, boala, atunci clndLl~'ld.o~ul. nu II. a,

p .. _.u .. tut gltsi 1.'iD .. · .. i§tire.·.a no .. rm. ,aUt .1 n .. cele '~OUA . ca.',. z. ~ L. :1. ~ld.'~-.ul es.t .t?

olllit I~n cursul sl~, ca un_~uvlu deytatdll~ l~bla pn~clpalA,§l

se diriJeazl spre c~ colaterale earn ,plna atu~cl !,itrJl,lse~~! nef~ losite .. Astfel, tendinja spr~ p~rversl~n~ (evident neg,\nv_a)~l ap~ rent atit de marc atl la psihonevropap, ar pu te~a sa _ s~ formeze pri eli colateral.~ sau eel putin sit se. ,co~~~1}I~e~e~~n. aceasta mahierDl. Refularii slexuale,. ca f ... a~.to!,. al v~,eil~ unenoare,·.1 se adauga factori ca limitarea libertatii, Im~,o~lblh'tatea de a atmge un obiect sexual normal l' perceperea penco~~lo~r ,le,~~a~~ I~ actnl sexual" etc. §l care determina astfe_I" perv,ersluru la indivizi care,

mdt, aceasta, ar fi ramas _poate normali, . . .... .... . . ...,

In. diferite cazuri de nevroza poate exista 0 diversitate In

laceastarivinlit Uneori nevro_za va f! caraeterizata fte ... nivelul initial ~ dis,Pozitiei perver~e _~I alteori de mvel~. arms m urma unei refullri colarerale a Libido-ului, Ar fi gr'e§1t sa se v,a~~ 0

. opozitie acolo ~]nde. exi;.sta. o.ac~~l~qe c~o~~x~' .. N~vroz~.atl~~~ maximum atunci cind constrtutUt_~'11mp.resnle pn~ne aCIloneaz~ in acelasi sens, 0 constituIi.~. suficient de~ennlnata. spre n~vroz~ poate :sf se lipseasca de spnjm III ~e caI'~ 1 )-ar ~fen~x p~nenJe~e trlite. Pe de alta pane, 0 perturbatiea vretn poate s~ iacline spre I_l!evrozl 0' tiint! ell constitujia m~dl,e. Ps ah~e], a!c,~ast~ les~~, 1.31

fel de adevarat pentru valoarea enologIca a ~lem'entulul cong~-

nita! §i ~ e.l,ementului dobi1!dit in ahe dOm,y~~l. . .,... .. ., _ ..

Dacll ne plac,e mal mult sa. pt:esupunem .. C~ ~ ~e~dUlII &peciaHt la perversiuni fonneaza una. dl!ltre carac~n~~~l~a tl~~peramentnlui nevrop,ati9 vo,:" fi condu~ll~.luure,at In,cons~ld~rarl: a pOlsibilit!pi unei vanetap de CO~S ntupl de ac.~ s [ gen" _d~pa .. Cllmprevaleaza cUlare zon~ ,erogena. sau predomlna"cutare ms-

, 39

tinct pary.aL Nu se poate afi~a ca existaun ra~9n special intte cutare dispnzttie perversa §l curare formi1.. morbida dati.. Acest punct n-a Yost inc! studiat, cam u I te al tele in acest domeniu,

Caracterulinfantil 31 sexualita,ti:i la nevropati. Nummut ce]or. care po~ fi numiti perver~i = afll considerabil sporit datorita faprul~l ea putem constata In simpromatologia pSlhop.aplor p~ezenta tendH1Jelor pervers..e. ~vr,?p~~l nu fl~malC! r,cpr:zinta 0 categone numeroasa de indi VIZl, dar ei formeaza, In diversele Ior !JlanifestariJ .. ~n Ian] neinrrerupt care merge d~ la boala Ia echilibrul s,ana£alu. ,tloeblus are drertate sl afirme cA noi si,!ltem cu topi Eutin isteri~i. Sintern a,stf~. cond~~i sa .a~m.itern, In fata acestei frecvente a perversiunn, ca dispozipa la perversiune nu este ceva rar ~i exceptional ci este pane inte~anta. a constirutiei norrnale,

S-a discutat asupra faptului de a §ti daca perversiunea este,.. congenitala sau ~~a,_ dupa cum, ~dmi e Binet pemru fe~~ism ea l~l datoreazi1 onginea impresiilorjpfimit . Acum sintem autoriza]i sa afirmam eli exista, intr-adevar un factor congenital in toate perversiunile, dar acest factor se reg[se~[e la top camenii, El poate sa varieze, In calitare de .di 'pori.fie? in inte~sitate §i pentru a se manifesta are nevoie de impresn din extenor, Este ~orba. aici despre dispozi li.i innasc~u~ inerente ccnstitujiei, .ca~ mtr-o sene. de. cazun 2ev1n factori det~rmlnan!l at st:xuahtttl"ll CIa perversi) §1 care, ~n alre cazun, fiind !epnm ... ate lffiyerfect (rcfulare) .pot, devenind sunptome morbide, sa st~pmeasca

pri~tr-o cale ~d@,tuma~~ 0 p~rt.e considerabila a energiei sexuale, 10 tlmp ce, 10 cazurile fericite, mtre cele doua extreme se va stabill, printr -0 represi une efectiva ~i in urm a al tor modificari pe care Ie suporta dispozqiile; ceea ce noi nurntrn oviata sexual!

normals, .

Vom adauga eli e~nstjl,!ll.i~. eonlinind in .gennenetoat.c perversiunile, nu poate fl regasua decit la copil, cu toate cl aceasta prezinta aceste tendinte eu 0 intensitate slaba. Daea

~ sintem astfel ... condusi ~.a 101 apreciem ca ~Ievr,:?papi au ramas in starea infantila a sexualitatii, sau au recazut In aceasta stare, se pare ,e:! interesul trebuie sa se indrepte aupra vietii sexuale a copilului. Vom incerca sa desfacern rejeaua influenjelor care determina evolu~.~ sexualit~tl.i.nfru:tile pi~a l~ iml?linire fie i~ perversnme, fie In nevroza, fie, In sfir~1t, In vlata ~exuala

normala, .

40

I

- I

n

SEX.UALITATEA INF ANTaA _

~

..

\

\

\

..

, - -....,

....

In general se admite cl instinetul 'sexual Upse§~c in copilarie ~i nu se trezeste dedit in perioada pubertiJii. Aceasta este 0 ,greleaUi grea In conseeinje, deoarece lei ti dator,lm ignaran13 l!n care neaflam cu privire la condipUe fundamentale ale vietH sexuale, D'aca am aprofunda manifestsrile sexuale alecopilulni am descoperi tt,lsitturile esentiale ale instinctnlni sexual" am 'inJeiege- evolutia acestui in stinct §,i am vedea cum izvod,~te el

din diverse surse. .

,

Omlterea copilului din studiul sc'xua,litalit Trebuie remareat cl autorii care s-au dedicat studiului particularidlplor - Ii reacjiilor adulmlui au acordat 0 importanja considerabila preistoriei, antecedentelnr ereditare, in timp ce au neglijat ce,aialta preistore care se regise§tein existenta fiecaruia, copiliria. Tow§i, se pare ,el influenjele acestei epoci ar fi mai usor de constatat ~i ~a ar trebui lea ele sa. prevaleze asupra antecedcntelor ereditare*. In li teratw-l se gasesc, 'intt-I,adevar, citeva observajii privnoare la aetele de sexualirate prem atura la copiii mici, ereejii, mas~urbiri . ~i chiar simulacre ale coitul ui I dar in~otdeaunaau fost citate drept cazuri exceptionale, extraordinare, exemple respingatoare de depravare precoce, D'upa cunostinja mea, niei un autor n-a ebservat c~ instinctul sexual al copilnlui avea legile sale iar i"o lucrarile despre dezvol tarea coplilul ui, devenite foarte nume-

. . \ \ .

/ .

.. De altfel, este im,posi.b~l sa se determineexactpanea care tre'brueooordatl antec,edente~Qr e;rediLue inainte de a. aprecia-o pe. aeeea -c,are revill~ &ntece.deuteior penonale file 'cop,illl~.ui.

43 .

I

.j

...

roase in ultima vrerne, n u "e gase§te nici 11 capitol care sa tateze despre dezvoltarea sexuala infantile ,.

m. A~n:zi ',",infantil~ .. Rajiu ea acestei surp inzatoare lacbn ... se gase~t~ tn p';Ute. in rezervele conventioriale pe care le o serva auto 1. ~a~onta ed catiei lorsi, in pane, intr-un feno ... ~en de ?rdi~ J>slhlC ar~ a scapat P~ acum oricarei e plicarii,

ac aluzie aici Ia acest Ienomen c no de amnezi .

a" "t . ' ill . . .:l . mneZle, care pentru

I_I1 Jon ~te.~ In V1z11or~ ac, '~u ~e top, aeopera ell n v~

pro ~n~u §3k.: sa opt ~nl din v ala lor. oi am ae eptat ninl ~ ~ ez.ent aceasta amnezi ea !Ill fapt natural full a ne mJ m ae§l ar fifo cazul s-o facem. Intr-adevar, in impul a ester ani:

\

\

'. " " ,c.cas t~ afi r!lla~e m i s - a pw t rn ai (uziu au [ de indrlznea .I inc~ [ .'-

~Plli : \i.~. ic pnn n., oi ccrcel~ri in liter. aturacare [Id(e.a.zl subiecml Al te 1 rru ~ Jm-au nfirmat opuua St diul nlf x...:; 1 • " • "'-!..l. . cefLe cerce:i.i!U I

pilului se aft! abi In .. ·. U Urn - estaruor psihice § somance ale sexua.lli~ii co-

~FI . mceput, n autor, S. Bell (A preliminary fwd . ·'£lhe' .

OJ wfJ"V'4]~be, j:::::een the =: s, ~merica"jo:lmal 'of psydwlog),. xm, 1~0'1) """'~IO~

~ er: ~ MlOW of 0 SC1C1111t who has gwen a - ful mal '.. se e pnm

18 seen in the adolescenl". M~nif stan le s . l:are, YSlS of .me c'!l0tion as it n-an a s aten ·2 d ... cit "17'1 cee . exua ..... somance ale perioadei prepubere

. .........~ .~. ace p este rapnrturile 1 'f )(-=1

res-cent! sau ca marnfestm de d - t,~ 1· A 0'£ L.m.anI cs. _n.u ie de degene-

_ .~X . .. . egencrescentu e e tnse1c- 'Un Icapitol de .

eIOU~ 3 ooplhdw lipse-i e in loat,c ex unerile dcsih··.. '.~. spre Vlata am ICIU£. Spre ,cxemplu. in ~ucraril"':' -: p olog,.e D. acestei veste pe care lechologie de lO enfanr et de ia rc ... me cunosclilt~ ale lui Preyer f Baldwin (La ,Psy-

S~. pe.. 11 (Die pa,dagogisc.he ac;~}!r!g)i:ei8~L) f!Kn/twG' .~oD'is as'€pt am._ 1894)t Kmdes 19(4) Th H 11 _ (G . _ . .. _ '. .... '. roos 'I us Seele111eben de, of childhood i 891.' ee:r 'pundc' nLrunssade., He.d,lpllddag08lc.19(4), JameS' Sully (Sludies

_ • h. ~ •. ,. . .. avea 1 ee espre stare L' ._1)11. bi .

:JlO~te eonsulta revista Die Kinderfehler lTICe'" ,I' . a 8.C uaia a P!O . ~mel e eust.enla iubiru .... in viata copilului nu m . {ltreb,}:undd1dm 1896)._0 Este totu;1 evident cl

. !III."1 K. n-. ,~ , &1 ai - we emonstratl Perez ( .. _.. . 1)-

lIP.... . u.~ (DI.~ Sp •• lle de.' Menschen. 1899) aminte Ie' ., . ,""' ..... Cltatc IJ faptul ci t'~urm copu sml acceslbili em In .. . ua1 .,." ca un~.ucru cunOSCBt. ~eYOle d~ atmge]:\cuo Calul eeJ mai ;.~:rd~ex" . ~ .§l v~~~!al! die scxu] opll!S 0 ~tf-o sene deobserv .. api Beute de S.~ell . t· 1iI1Panl·· ~1I!!, lU~lTn &ex~al7 (se:t-Iov. el',

!!O: H ~ t,. EI- '~~A (p. . L, es e,ce a OOU1, coni) de-tIel """! A· s- cd,

~laVed]C~.lD s.ycho., 10 ... gu!' Sl!xu.etle A .. · . w". II) .. l" - - . _... e V ,ea

A . - -' .. ~. I" -ppef,l ce .,

t':l?liec.le!.e.~ de mal s. us en pr.IV1LfC la hte;ratura sexllalitA,t"; inf· ,. :':""":1. ' ... "

p!?ate J..l sustmuti m m rreguf sill. d i br· - . P"" - WU.l e nu mal

(Adolesce~t:. itsl!'s,ch~logy and it~ ~:rat~::;, l~~rt:~ei lucr~ ~eStanl_ey .~I

g)'. sex. cn~~ reh8,U]11 and educali,on, Ne,w-Yorf ~1;)· fl~ anlhr~p,olo_gy,. SOCltJl()~ (l}",! ~uallebe .. des Kinde •• Berlin. 1909) dim' . iI' '7"nta cane a: ~ A. Mon Ve~1 dimpotriv[, Blenla t Sexuelle' Abno~-·. II,. ":. potnv. ~ nu mrm:n~ apn:c,u~rea ,m~

zer,lSc#Jen G-. es. e.Uschap. t fru Sc,hulges. ,unJh::t~a.~n.~. -if'~!~)·· Jah,.,buch tier schwe&-

Ocmcadoct " ... H -'H. - 'PJi g, ... " :7 ..... 0 " -

-in - . .. onfel ~. v. ug=HeUmuLh (Aus dDmS· Ie, ·b· -..1_ V'

713) a .pus in valoare f ...... toruJ' ,.,.~1 . 1"·. .... - Ii< ee.n" f! enr.u:Salndi!..s

_ ._'. I _'b S,CXIY.iu~ ne,gIJ3! pUll atunci •

- I'

44

_I

_.--

care n-au lasat inm:emoria noastra dectt uneie amintiri incomprehensibile. noi am fi reaqi.onat. dupa cum ni s-a_relata • eu vivacit~te Ia impreshle lu ii ex terio are , ne-am fi manifestat bucurla ~i durerea ca §i ceilalji oamerti, ne-am fi aratat dragostea, gelozia '§i celelalte pasiuni ca e ,n framintau vi pe atunei. Ni se reamint~sc chiar unele dintre cu intele no as tre , pe care persoanele adulte le-au rejinut drept d v zi ale intelig ntei . i discemlmintului no tru. Or, roate acestea ne scapa cind sintem a,dulP.. Cum se face deci, ca memoria l:I fie in acest caz dep~i li de alte funcpi psihice? In acela§i timp avem motive s~ redem c~ in nici 0 al t! perioada a viet~i m moria nu va f moo capabil!

sA inregistteze §i s! reproduca impreslile*.

Pe de altl parte) rrebuie 81\. admitem sau s~ conchidern

din observapile psihologice facute asupra celorlati, ell chiar aceste impresii cazute in uitare au UisatJ nu mai'pujin, in sufletu nostru, urmele cele m ai profu nde §i care vor fi decisive pentru

,evolupa noastra ulterioara.N U se pune deci prohlema. unei disparipircale a inlpresiilor copHanei ci a unei amnetii asaloge celei care, la nevropati, a ~ters amintirea evenimentelor survenite la Q vir~nA mai inaintata ~i care este caracterizat! prinrefuzul de a inregistra' anumile impresii in con~tiinl~ (re ulare). Ar Ijrnine de ,tiut care sint forjele care conduc la refularea impre .. siilor infantile .. eel care at ga.si raspunsul Ia ace as tl intre bare ar '

explic~ prin aceasta am,nezia isterica.

Totu§li, este de remarcat ca amnezia infantiUl pennit'c si.

se facti '0' nouA apropiere intre sufletul copilului Ii eel al psihonevropatului. Noi am putul constata deja 0 analogie tntre ete cind am stabilit ,eA sexualitateapsihonevropatu!ui a,· cO.{lservat caracterele infa-ntilc sau, celputin, a fo~t reduslla ac,este catac .. tere" Nu ne·ar duce oare gindul eli amnezia infantili ins!§i se aft§. in Iaporturi cu sexualitatea infantiU\? Oricumar fi" dealtfel"

a vrea sa se lege, ~mnezia. infa.ntiUi de amnezia istericl nu e'ste un . simplu joe al inteligenlei. Amnezia isterid. care contribuie la •

... Am mcen;a' sl rezolv una dintn; problc·m.ele. fC£eritoare la ,ammtirile cele, mai indepUtate ale copillriei mlr-un II:II'ticoi in~itula:[ "tUeber Deck,erinnel1U1,gcn.n•

poblica[ in. 1899 in ,M'onsl.schriftflir psychimrie wtd Neurvlog'ie (VI). -

45

-

., reful are , se expclica prin faptul )C0...l:. idul _ _. . .

d .. - ' '. '., . -. ". '.' .'U , .... !;.u" c~ InwVl. . P. ·O·S_A_, 'U'. n :. -, '.- -- -'bl' .'

e urme )>1: ... t d ,'- - . .. . .. ~. ansamu

' ... I. . ' 'a1lia. e ' e'. amtnnr 'e d e c-:· are-·.-. . '.' . '."', .. .. ' . - ',' ' ...

-- . . ' l\.U! I, I· con'~ttln't!3 - .,.3,:

Ii care devin. -- .. [r" ~ .. -- -,- < .' '.~. '-" .-. nu poa~e Iwspune

, ' -. '. __ . ,pnn ~n proces de BlSOClete I"'-Itt, 'de: , " •

p.entrp elementele pe care fonele- j{,w+;j' ,-', ce,~ re .. _ atra~J1e_ ~,1 Ie refule ... "",~:t S- -.' - '. '.' ,"'1. e PQ.l. -.P,.· .. · ale COB~bmlel1e r-espmg"

Y •. - aLd. • ' .. e po,ate afirma cS fira amnes '. .'.; '..' .'-

. exista amnezie is'leric~t . '- ,-- I I.. -Zle Infantill n ... ar

'-, - fi .Am_~ezia in~arnila este cea care, creind in cop UIri- ! '. ',~

no .. iecare dintre nOI un gen de -Ire'"' c· " .n I ~ .'. . .... '. e pen

cep .. utun·le .. ' .". . ii ses , 1 ' ..... "" '.fP- nstone ~,.l ascunzrn d U.-D·-e '''''In''

",'" I' - Vleh j sexua f X' ~. -' - - , . I,'"

_ - . -~~.. ". '. jiU • - - '. e" ace Sil se ,negIiJ'· ez,c IU8re- I . A '. I' . id '.

!3re a. unpC?rtanlel penoadel infantil ~'" ... . . , - -: .' .', - . _ '. a ~ 1D~ ~ODSl_ e-

In aeneral N·. '.' '. ".' ., - ., e ~n.,. dezvo.. Itarea Vle:PI. sexuale

,b - - •. u este poslbii ca un @ID " b .' .'-". . -

.ac.·.easr! 1·· ]( E' .. '. .: '" t. -~ .n -.-.1 .. .11,. -. ~r .. o s.'e:. N .. at.·. Ltor .. ' .. sl u .. m '., pIc.' -._ ., acUD(1.. u am norae, din 1,8,9'6 Im-n- ant - " - · _ . "I

de V'lat)C'" - . d . , ' -poanr-a pn'n'''lor !lIftt'

I ..... ., I. ,it, In pro ·.D._ .'cerea anu ,-' "'f" .. €:'_. _ '.' •... _ .'. ' .. ~ .. ~. - .' .,u,. ' ....... ,,- ... , ' .. M.Q.&. '-

de via ". '" c'." __ _?1hor icnomene esenllale, deplDzind

e Vla{R sexqalii §I n-am I.ncetat dupa a'. .•.. ..1 .,.. . . ._. .

asupraaces:tu.i fapt, . - . . ceea 51.1 atrag atenpa

P~rioada de lab!nia, sexualli in timpul copilan"._:~ .• .01

treruperde sale .. Cind ... ·. ", .-. _". .- .'. _ . __ . .' ..... el 1110-

. , . , . .... _. _ '. ~e J:lne COIn de freeven la ml§'c.lrilor a _

zi ... ·. s . ~~nnall~ . §1 ... 'e~ce. p,tlonale .. la cop U ca si - de d· e s c 0'. . _ .". §. a

anllnbnJor din . ' 1'1'"'· ... '. . _.' . -. ' . - . "! . _c . "- penrea

. .. . co. p.I .. ane" pIn~. acum InCOD!1;ltl'en['A. la nevro' '. ' ... , ;.

se p'oat· fi . . l Y - .... ,- .. pa,l

potrivitll:*. nxa atitudinea sexuala a eopilului in mani~:ri

~

al p~ sig~r clila na§:rer,~ ,c~piIul ,aduce ,gennenii mi~cirilor '

sexu e care, in cursuI Un Ul ttm'· .'. ". _ ". . v

"D .>1 .' " . • . p o.arecare evolueaz!-·.··,

s,u. -er4. 0 regr .. le. Sle. ... progresIVa, intrerupdt la rio' 'd" I -.~...1."'" t .. _ilp.OI.

regulate d' d' . ,j_. ". -, . . --. . -,. - II el uc pusee

vidului. N~ ezva tare ~~p opr,~t~.de ~suIta part]cularititJilof' indi-

_< .. u se p03t,e afuma nlmlC SigUT despre regu· 1" "t,·

penodicltalea oscilapilor acestei. d.~ ezv. 'oJ't.x-=: -d" . '_.' .-.'. .an -ate~ 11

. - - - .' ·.L4U, ' ar se pare cit VlaJa

.. .. ·Nusepoalein~ele,gemecmis.mulrefllJUrii··.··'··-''''.. "

lmul dmtTe a.ceste p=mcese d'l:vers"" ,.W • d3ci,nu.~ se. lam. conslderBreaeciE

• ., . - , I . '1.# a caror aC£lIJln,eI e~it - . x: S

compar,a .. l.le CU IWri,sM ajuns pc virful p. iramid ; Il"f •. 'G' . '. eh,~onex~. '.'~ p~at6 rngera .Q

b"as m. al ta. . e,I.,.m. IS e . est,e unpms mtr-Oparte Ii,

". Iv • ~. Alc~st material de observalH es~ utili '.' b't d -0 ". _ - ..

~d~'ept;aNl sl. credem1 ann copHiriei v" t . T ~a.! '. eoareoe,' dupa cum smtem mdlvLZdor car-e ... :x:_._....~n' n~.,l· .' lLOfJ. Of. nevropal~ nu Se deosebesc de " .. ; ~.~

., • _ACUn. UUIH, E pnn nalura 1m ,'- "1 '. x.:. . • '. -....... .. ~

.preclZl3 acestor impresii. _.. p~csu, or [r;;ule Cl pnn mte.nsdaiea ~i

46

sexuall. a copilului, spre al treilea sau al patmlea an, se manifestl deia SU~I a. fo1m! I~~ g f~c,e accle~ib.na o~servapei* ~, .

8~araJele' sexualdatu. In acelasi nmp, In, perioada de la-

t~ulit" total~ ~au paJ1ial~, se c'~nstiluie fort~le psithic~ ~are mai nrzm VOI ndic.·a obst.aco .. le ten!;hn1elo.r. seXUal.e. '~l astfe.l dC .. bar:~Je le vor limita Ii. restIjng~ cursu~. (d.e,~gustul, pudo3l'1ea,."aspixa,~~ morale §1 estetiee), In fata copilului nascut intr-o societate 'CIVI-

I liza'tl exist! sentimentul c~ aceste baraje sillJ opera educapei ~i, desigur, educ~~a contribute in. acest ~~ens,. In" realitate, aceasta ,cvolupe condiponata de organIsm .§ol flxatl I!_nn ereditate poa[~ uneon sase product fir! nici 0 intervenjie, 'Educapa va trebui, - pentra a limine in limitele sale, s,il se m,Digineascl la /

$: Paralela anamm,icl. a ieori.ilor mele despre sexualitatea infantili se va glsj in ob.selV8.pa originail flcutl de dud aycr (Deutsche.s Archiv filr Klini.n:he Medizin, LXXIII). coofomi clteia organul sexual intern (IIltre;r,) a noului nhcut este, in general, maivQllnminos decil eel. al copilulu! maivi'rstni.c .. in ,acelClii limp" nu s-a dovedit, dupl . cmnpretind,c HaJban" cl s-ar de-sR~ura deasemenea 0 mvolulie dlupl nq~ere in. alte piqi ale aparatuIui genital. Dup! Halban (ZeitschriftjU,r' Geburtsnilje' una' Gynekolo~ ,ie', Lml 1904) aeest pmces regfcsiv s-ar imcheia J.a. ci'[eva: ,dptimini dupa inceputw

vietii extr,auJ:erine.. ,

AUlOrii care,clms'ideri planes :in'Lcrstilial11 B. glandelor gen.itaIe drept orgmul determmJrii seauale au fost condusi la rindul Ior .prm ceroetlri, anatomice, sI

vomeuc,1 despre viala sex.uaJ.1 a copilul~i ,~i despre periollcla sa de Iatenl~L .

Am CXtlr~, din carlea. lui Lipschutz despregtanda Plllbi:.rtili'il, ,citata m,. inainle: ~~e. yom apropia mai mult de adevar lafirmind ci dezvlo~~area ,atrlbUlelor scxualct care se des.lvir§c'§tc 'm perioada pubert~.t~i. marche~ ,capltul iUnW pmces a clrui vilez.l 'spore-Item aceSl moment. dar care a inceput mull mai dcvremc, dupl pIreR.B,nau~IUt timpnl'.;i,etu, ~~cale. ~ee;(J ICe 5:-~ nuntil pi'!',acum. QI!t.r:!e im-p"opri,u.. pube1'tale IW e.steprobQbll decll 0' «a: aouo /az,Q n"porlanltJ' a plibJ!'l'talw; care apare

K,re mijl«u1 celei ,(Je--Q dow dei:ade ," vielii omului"" CorpillriSI care se, intinde de 1.a. ml§1ere pinl, lat mceputulacesrei a dalla, faze imponmne. ar puteB.fi de-semnala drept

'~ . - ~_ JI: ... _ •• 1.,._ .w •• "

Jii7ZCi ,mteflflfiNtHcz a p~,,'alu· .

Con'COtdanl,a, rete-vat! inrl' -'Wl 'l'apon. de citriC Ferren-c.zi (Inte rNJ'tionOi~e' .,. k!tsc.hrift,frir Pqp,hoanillyse .. VI~ 1929)" intr~ oonstalArilc ana~O'm.ic~ ~i lobserval~.~ ps:ihotoll.ei e.s[e infinnatl pnn faplW cD. p/~murl P,lllK:t c~"n:nna~ aJ dezvohit'il

OI',anelm 'scxual~ se p!a,eazl ~a in"ceputul ECrio~d~i embrionan='1 in limp Of: ~entim~: 'lUI sexual ,al copdulm apan m1'tre ill trellea, §I ,alp,strulc8, ,an. Mo'meowl .. fo:rmlril anakmlilcc ,i ,eel at dezvoltJrii psiliice nll trebui eJ ,evident, sl,coincidi exact. in ac&ast! privinl~ IlU fost B.cut'c 'cercetlri lS'upra ,g 1 andelor genitP,l c ale omul ui. Pe de alm parte t cum nu s-a putw lConstala la anim.aIe 0' perioadl de latenll in SrensJ psih.ololnc~ ,ar fi route irnpottant de. §tiutdacl constatlrile m1 atom ice. poe care :se bazeazl autorii penbu

,a statlili dacl exisll doulp.W1cte cuJmin:ante in, dezvo'ltarea. sex \lall" ponto n.Cllt:e §,i Ie; ,ailte ,spccii :superioare ale regnului animal

47

;

n:cunoa~terea indiciilo~ a ceea ce este preformat in mod organIC, sa le aprofundeze ~1 epureze,

Reactii §i sublimare. In ce maniera se constituie deci f~I1el~ capabilede a indigui tendintele sexuale §i care decid direcjia pe care 0 va lua dezvoltarea individuala? Ele se consri ... tuie~ dupl to ate aparenjele, in daunamiscarilor sexuale ale copi!UIUICm.-e au .cooEinllar sit existe in perioada de latentl1 dar carle, In. tot~t~te s.au ]0 parte au fost deturnate de la destinatia lor propne ~l orientate cltre ahe scopuri, Sociologii par a fi de aCOId sA afirme eli procesul care deturneaza fortele sexuale de la scopul lor ~i Ie utilizeaza in scopuri noi, proces caruia i s-a dat numele de sublimare, oonsriruie unul dintre factorii cei mai imp,o~anli pe~'[ru achizitiile civilizajiei. Noi vom adauga cit acela§] proces Joaca un rol in dezvoltarea individuala ~i cA originile sale urcl pinit In .perio~da delaterqa sexuala la cop il * .

_ Se poate emite 0 Ipotezi1 cu privire III mecanismul de

sub~mar,e .. Sexua~itatea~ in tirnpul acestor ani ai copilariei, ar ramm.e Or! functIe~~ functiile de procreareinca neexistind ~ ceca Ice constituie pie de 0 parte caracterul esential al perioadei de late~t,at ~e de ~lta parte, sexualitatea ar fi prin ea insll§i · perver~ii" adici.pomlnd de la zonele ercgene §i implicindtendinte care.un funcjie de dezvoltarea ulterioara a individului, n-ar putea produce dec,it sentimente de neplacere. Aceste excitapi ,sexu~~ provoeate ar face astfel.sa intre in joe eontraforjele sau reacjiile care" pe':ltru a putea .lupta in "mod eficace impotriva. aceS}or senzapi de zagrea bi le, vor stabili barajele psiaice care ne ~!ifDt ~unoscute (dezgustul, pudoarea, morala)** .

Intreruperea perioadei de' lat,cnti .. Far-a a vrea sA ne iIuzionim asupra naturii ipotetice a opiniilor noastre referitoare la ~rioada de latenta aftrrryam ea rransformarea sexualitatil infantile, ala, cum - am descris-o mai sus, reprezinta unnl dintre

• Expr,esia t,Pcrioadl de latcn~li se;lua]i'~ o nnprwnul de II. W. Fliess,

._ . ,_$i. in ~~] cirat aici, sublirnarea ~e~dinIe!or sexuale se face cu ajutoru\ forleI,01' de reacl1c)n aeelasi urnp, este ,pe1}fll~ In gener.a! de: a concept: snblimarea i,j puterile. de IC~clle. ca d()u~ pmec~ .dL~enle. Subhm§nle. pot si se produci., deasemenea, pnn alte mecamsme roam simple,

48

/

./

I

scopurile educat~ei, seep pe carle indivi~ul nu .. l. ~tin,ge_,de:citin mod imper£ect §1l de care, adesea el se Inde:p~eazi1 considerabit Se intimpUi uneori ca un fragment al ~letu sexual~ care a scapat sublimi1rii s! facA. iruptie sau ~a s~bzlste _inca, r= m~aga durat§. a latentei pm! la dezvoltarea Inst1nctulul se~ual odata cu

pubertatea, 0 acti vi tate sex uaHL. ... ..... . . .... _

Educatorii, in masura in care acorda 0 oarecare atenpe

sexualit~tii jnfantile, s~. c~mporta c;:_at §i c~m ~ irnparta§i opi~niile noastre asupra form!iril, In dauna sexuabta~~ a fOI1elor Imorale defensive ~i ca §1 cujn ar §ti, de altfel, eli acnvitatca s~x~aJ.a fa~c copilul inedu~~bit ~ntr-adev~!",~l unnan:sc toat'~m~nifesthile sexuale ale copilului ca pe "V]Cll , fara s!1 p~~tA, de Rltf~l, s~_ facl mare lucru impotriva lOT" Avem toate mottvele sl neinteresam de acest ~enomen de care educatia se teme, deoarece el ne va clarifies cu pri vire la inceputurHe instinctului sexual.

Manifestarile' se'xualitA,lii.la copiJ

Din motive pc care Ie VOID vedea mai departe considerarn sllptill drept tip al'manifestarilo.r sexuale ale copilme.L Pediatrul

ungur, Lindner i~a eonsacrat un studiu excelent" .,'.

. . Suptu1. Suptul §j suptul pe !ndelet~ care~ exista ~la .la

sugaci ~i can! pot subzista plna la ~Ista, ad?lt~ ~~, u.neoD, C~l~ toata viala sint alcatuite dintr-o rmscare ntrmca II rl~petatl a - buzelor §i fill, are drept scop absorbpa unui aliment, 0 pane a buzelor, lim b a" 0 alta regiune a pielii, adeseori chiar degetul gros devin obiecte ale suptului, In acelasi ~mp ~pax.e un alt

. stinet, eel de ~ apnea ~i. a trage intr-o maniera ntmlc~ lobul urechii, eopilul cautind in mod egal la 0 altlpersoanl 0 altl pane a corpuluie care va putea 8-0 apuee ~la .fel, eel mai adesea lobul urechii), Suptul, care se acompanlazl de plicere, absoarbe intreaga atenjie a. copilului, apoi i1. adoarme sau po ate

,

* In Jahrbudl!UI' Kintferhe.itkunde. XIV t 1879.

. .

49

.J

.

chiar sa-i indues reacpimotrice, un g,en de orgasm", Deaseme ...

nea, adesea suptul se acompaniaza de atingeri repetate ale organelor genitale externe, Astfel, copii tree adesea de la supt la,

masturbare, I

- Lindner msusi a recunoscut in mod clar natura, sexuala a acestni act, Mamele as imileaza adesea suptnl pe indelete co manierele urite ale copilului, Numerosi pediatri §i neurologi au formulat obiectii serioase la 0 astfel de concepjie care se bazeaza partial pe confuzia dintre ""s'exual"" ,Si ng1enitalu_ Contradictia pe care noi 0 constatam aici ridica o problem I dificiHt ~i ineluetabila ~i, anume: care sint caracterele prin.care se poate recunoaste rnanifestarea sexuala la copil, Mi se pare til inUinturrea fenomenelor, pe care psihanaliza 0 clarificl, De per ... mite 811 afirmam c,~ suptul pe indelete este un act sexual §i cD. observam in el principals forma a sexualitajii infandle**,.

Autoer!1tismul. Exemplul pc care l-am dat ne pare deci c'! merita 0 atentie cu totul speciala, Ceea ce pare a fi caracterul eel mai frapant alacestei activitlili sexuale este acela cl ea nu este orientata spre 0 aha persoana, Copilul se satisfaee cu propriul sau corp, atitudinea sa este antoerotica, pentru a folosi un termen al lui Ha velock Ellis **:1: .

• Ex istl aj,ci dov ad a lU1 ui .f apt care se va verifica in. limpru vietH adulml ui §oi -anume cl satisfacerea sexualaeste eel rnai bun remedlu impotriv,a~ insomnici.~ - Majoritatea. cazuriler de insomnie nervoasase daton:azl unei canmte, in viatla.sexuaJl.

Se ,tie cit. dOimcHe necon§~:iincio,ase calmeazl'ii sd.oNtllcDpii. cue le sml inCJiCdlmtali 'rnihgiindu-le erganele genitale,

. ** Dr, Ga~an;-a, publieat in 1 '919. in Neurrologi:e ZenJ'TIJlblat,tl-20~ sub lidu],

Dw'Llltscheril (Terina), declaralia unei tinere fete care nu abendonase ac.easll formA deacEivilare sexuaJl ~i care descrie s3lis:facpa pe care odl Eetina ea absolut ocbivalentl leu 0 activitate sexuali. i.n special ell eea oferiti, de druNl iubittdw. nToate sinnnrile

. nu oCa,A bu.curiape care 0 dllclma.NU1 nUt depane de aceasta~ Nu se paale descrie ,s~,ia de bine care~'fiin~dl_IIUp,l1:]' nu ma:w fa~i ~ar~e d~ lumea aceaSf~1 .ou mm Ii donnIe" Estc W1 senUmenl ex traord mar . No :mal. tmzl dec~t ~,a, p,ace. 0 pace. pc CaR:, Birnie nu trcbnie 5-0 mad 'tuJburc. Es'~e nespus de frwno.s:nu mail ,simIi nici. 0 durere,

ruei un tiu Ii este Ica~i cum ai fi 'lrasponat in alt! Imnell'. -

••• Es,leadc;vw-al, EUis define,§,[e. termen,u] ,8IUtrJ.eP)tic putin,diferit. in lensW un~i 'excitalii 'C,atC it-ar fi provocaUI din eXlerio.f ci delerminl din interior. P,entru psihanalil.l est;c escnliali flU origin.ea ci relalia cu ob:icctul.

50

I

Deasemenea, se pare ca, .anmci cind suge copilul cauta - in aeest act 00 placere deja resimjita §i care, 'ii revine acum in memorie, Su,gind in~~o manierl ritmica .0 parte a epidermei sau a mucoasei, copilul se satisface, Este usor de. vazut in ce clrcumstante a. '~esim tit .eopilul pentru p.rima oarll accasta pUlcer,c pe care acum ... IDcearcl ,8':0 rcinnoiasca. Suptul sinului matem

s~u.~ cC~'~ ,~,e~l inlocuie§te es~ ~clivitatea_ ~nit~aJlt Ji esenpala a nep.l cepilului, pe care el 11 llnv,a'lat.-o. No) afrrmam c5 buzele

copilului au j'u~at rolul zonei erogene ,~i c~ excitatia produsl de ,aflu,,:ullaptelul cald a provocat placerea, La inceput satisfacjia zoneierogene a fost strins legata de linistirea foamei, Activitatea sexuala s-~ sfl~rijini~ la inceput pe 0 functie care serveste la conservarea V?etu,., fafl de care ea n-a devenit independenta decit m uh mal tirziu, and vezi copil ul A~ltul abandonind sinul, recAzind in bratele mamei sale §.i, cu obrajii rosii, cu un suns fericit, adormind nu po,p sa: nu afirmi ca aceasta im agine ramine modelul §ilexpresia satisfactiei sexuale pe care el 0 va cunoaste mai drzi D,. Curi!1din~! neyo:~a de a gasi satisfactia sex uala se va separa de nevoia de bran! §I separarea va deveni inevitabila in perioada _ de!1tipei, a tunci cind hrana nu va mai fi supra ci rnestc~ata. Cop~lul nu se rnai foloseste atunci pentru supt de un obiect ex~eno.~. fata ~., corpul sau ci pIi~f~ra 0 partie a propriei epiderme, Ql,811 aceesibil], deoarece el se snnte in acest fel independent de lnmea exterioara pe care n -0 poate inert ddmina §,i" deasemenea, deoarece in .acest fel se creaz! 0' a doua ,zoni lerog,e~!, de valnare mad mica totusi dectt prima. Insuficienja acestei a. dona. zone va fi unul dintre motivele care-l vor conduce pe copil la 'Icautareaunei paq~ de valoare echi valenta: bnzele unei alte persoane. ~,V ai, n IJ, p .. ot sa mit S3rut"', ar P utea el.

sA spunt - t. ' . _, ..

.... -. . .... ~? tOli copiii sug:_~~.t~ de presupus c~, acesta este propnu capulor la care sensibilitatea erngena a zonei Iabiale este ,c?ngen:ua! put.erni!~ de~voh~ta. Dacal aceasta sensibilitate per~ SIsti, ~OPI~UJ va fi rna! 'tlTZIU un amator de S:,MU tan , va cauta slrutmle pervlerse $~, deveni! barbat, va fi predispus la b!utura ~d fumat.. D'3cit se man:lfest~ refularea~ el va. res mm Ji. de zgust_ fal,a de

51

.,

..

. -

alimente §i vft deveni subiect prezentind vornismente isterice, In virtutea utilizarii comune a zonei buco-labiale, refularea se va mdr-epta asupra apetitul ui, U ~ n unlru- de f~m~i pe c.f?":e ie- if!1 tratatc care prezentau tulburari anorexice, furie istenca, senumentul contractarii gitului, vomismentul cerebral se dedasera pasional suptul ui in timpu 1 copil ariei. .

S uptul ne ofera CUJlOa $,terea a trei caractere esen jiale ale sexualitajii in fan tUe. Aceasta se dezvolta sprijinindu-se 'pe 0 funcjie-psihologica esenjiala vietii, Ea nu cunoaste inca obiectul sexual, este autoerotica ~i scopu 1 sa u este .determ inat prin acti vitatea unei zone erogene. Afirrnarn, antscipind, ca aceste caractere se regasesc la majoritatea manifestarilor - erotice ale

copilului, ~

Seopul sexual al .sexuuUfalii· infantile

,

, ..

Caracterele zonelor erogene .. Exemplul suptuhii ne poate

inv,lta 0 rnuljime de lucruri despre caracterul nneizone eroIlene. 0 zoni1);rogena este 0< regiunea epidermei sauamucoasei care, excitataimr-o maniera oarecare, procura 0 senzajie de pUicere de 0 c,~itate speciala, Fru-a indoiaHi~exci[apa. care produce placerea este legal! de ahumite conditii--pe care nu le cnnoastem. Prin tre aceste condi ti i caracterul Ii tm ic joac~ ar.a indoiaUt. un rol ~i, pe de aha parte, 0 anum i[~ analo gie cu gidilatuleste evidenta. Este 111.ai putin sigur ca acest caracter al plBicerii, trezita prin aceasta excitajie, sa fie .~.,specificu §i ea in . aceasta specificitate s~ rezide ceea ce caracterizeaza sexualitatea, in privinta problemei placerii ~i a dureriipsiholcgia bijbiie inca in obscurit~re, astfel inci'[ este inlelept sa ne.mentinem la explicapile ~ele mai prudente. Vom g,~si poate rn ai tt~zi u raliunilo. care nevor permite sa su~t~n:em caracternl de specificitate a senzapei de plaoere ..

Proprieratea erogena pare sa fi.e~egati in special de annmire plrti ale corpului, Exi st~ zone erogene predilec te, duplt ·cum n.e-a ar!tat. e-xempl u 1 s uprtu lui. Dar chiar acest exemplu ne aratA, deasemene.R, c;a poate servi drept zona ler'ogena nu imponii care zona. la. epideTIJJ ei sau. a flJ ucoasei ~i ca. ea. trle.buie, in

52

)

/

\ consecinja, s! posede 'anumite caractere care s-o fac~ proprio

. acestei intrebuintari, M odul de exci tare, m ai mull decit calitatea regiunii excitate a corpului, este deci cel care prezinta imporUinta pentru senzajia de placere, Copilul care' suge canta ~i alege

pe corpul sau, pentru a-si satisface dorinta, un loe oarecare care, . .

..... prin obi~nuinta, va deveni Iocul wefe.rat. Atunci cind intimplarea face, s~ intil!}easca 0 regiune in mod special adeCvfltii (rnamelon, organe genitalc), aceasta l~j va pastra primatul. In simptomatologia isteriei inrilnim deplasan analoge In acest caz re- ; f ularea atinge mai ales zonele genirale § i · ace stea l§,i transfera excitabilltatea alter rcgiuni erogene, in mod obi~nult pujin decazute in viajaadultului §i care de aiciinainte se cornporta ca

. organe genitale .. De. altfel, ca si pentru supt, nu are important! care parte a corpului poate dcbindi exeitabilitatea aparatului genital §i poate sa se ridice la rangul de zon a erogena, Zonele

erogene .§i zonele is terogene au ~ar.actete identice", .~

Despre sco pul sex ua Ii tii tii 'i n fan t i I,e~ Scopul sexual ~ al instinctului la copilconsia in satisfacerea obtinuta prin excitajia adeevat~ at cu t!rei. s au cu Hirei zon~ erogene, Copil ul tre buie sa fi resimjit satisfactia rnai inai nte pentru ell el sia doreasca $-0 repete §i trebuie Sa adrni tern .. eli natura .8 flCUl astfel incit cunoasterea qnei astfel de sa tisfactii sa n ii file lasata Ia VOla intirnpmrii** .. In ceca. ce-priveste regiunea buco-labiala, cnnoastem mijloacele de care n atura s~ fQlose§[: pentru ~ - ~i atinge scopurile: acea,st~ pane a corpu 1 tu rsl1rve§te In acelasi nmp la apucaroa alimentelor, Yom Intflni alte dispositive care vor dirija activitatea. sexuala, Starea de nevoie, care cere reintoarcerea sarisfacerii, se releva in doua rnoduri: intli printr-un sentiment special. de~nsiune '"Care are ceva dnreros, apoi printr-o excitatie de origins centrala, un prurit proiectat in zona erogenaperiferiea, ,

I \

-

ltfDu:pa[eneci:~i maiampIe~.i folos~r,ea_ a[~orob$erva.lii 5;-.8. ajuns la,.atribuirea

c.alit~p,i de ero,genita te tutnrnrp iDJHor corpllJJ1uj .~i organelor interne ... V e.zi in spri j innl aeesreiafumapi ,ceca ee. ;sus~inem mail depme cmpri.vire lam"clsis:m"

, - :··111. le,xplicapile oiologioe·c-ste -greUl sl $e evitea. nu tied a mfapnici. unci

loon~~Plil fmal.ls;re, ,de~:i nu ,eJ.i5t~" l~ncazl!Jrile panicw.are. ruc~ @ .g3il"3!n~i.eimpo~vll erom.

5"3

,

...

Se poate afirma deci c§: scopul sexualitatii este acela de a.substitui senzatiei existente in zona erogena 0 excitajie exterioara care lini~te~tle §i creaza un sen timent de satisfacjie, Aceasta excitatie exterioara este eel mati adesea 0 manipulate analogs

suptului, I _ .

Faptul ca aceasta nevoie poate fi, deasemenea, wezita la periferie.prinrr-o modificare a zonei erogene, concorda perfect cu cunostmjele neastre Tiziolngice. Numai ca este un pic surprinzater -lei! 0 excitatie, pentru a fi lini~tita,trebuie sit fae! apel la 0 alt! excitatie aplicata iti acelasi loc.

Mani festarile sexuale masturbatoare"

Constatam cu sansfacjie ca ne-a fost suficient sa cunoastem activitatea instinctului sexual Inn-una din zonele erogene pentru a cunoaste esenpalul activitalii sexuale, Diferentele .pe care Ie vom intilni se ~ raporteaza la procedeele necesare pentru prodncerea sarisfacpei: suptul pentru zona buco-labiala actiune musculars de un gen diferit penjru celelalte zone erogene, con-

fonn topografiei §,i proprietap lor lor, .

, Despre aetivltatea zonei anale .. Situatia anatomies a

zonei anale, la fel ca cea a. zonei buco-labiale, 0 face proprie sa susIina 0 activitate sexuala pe 0 aha functie fiziologica .. Se poate presupune c,a. valoarea erogena a a estei lone a fast considerabill la origine. Cu ajutorul psihanalizei se lOJelege, nu far!·

~ fi x_· t':.... ... d 1··"1 I

surpnze, ce transrorm '-11 1 S ur era In. 010 norma excuatn e se xua e

nascute de aceasta zona ')i cit de adesea se ajunge ca aceasta regiune sl conserve, de-a. lungul intregii vieji a individului, un anumit grad de excitabilitate genitaUi**., Tulburarile intestinale, atit de frecvente la copil, Intrefin in aceasta regiune 0 stare de

.

* Vezi literarura [mute ,abuncJt!m~. de~,i con[uza. despre onanism, Spec ex, Rohleder, Die Masturbation" 1899 ,i III dnilca velum din WienerlJiskusslotU!n, Die Onanie. Wiesb3den~ 1912.

_ ** Vezil eseul intitulal Charakter unp. 6naierotik. in $.ammlwlg I K:lt!'iner" Sen riften, z ur Neurasenieh re, 1909 ~ i dca,s e mcnCH U be r T r ie.nb,umsel2:ungen. i 1k'lb.c s()nden: de.rA.nalero,i,ik. Summlung"elC ....• ] 9'IB.

54

/'

excitabiHtatp intensa, Catarul intestinal al virstei tinere face copUul unerV'o,s""" cum se nee. Mai tirziu, anumite 'tulburm morbide de engine neuroparicautilizeaza in simptomatotogia lorintteaga ,gam! a tulburarilor digestive. Atunci cind se tine cont de caraeterul erogen al zonei anale, caracter pe care lea ,i II conservat eel pujin sub 0 formamodificata, se vede cl s-a Iuat in ris pe' nedrept valoarea atribuita hemoroizilor m geneza anumiter stlri nevropatice, valoare careia vechea medicina ii acorda

a.tita importan t~L . \ - _

Copiii care folosesc excitabilitatea erogena a zonei an ale, se tIlde,azli pentru cii retin materiile fecale pin,ri cind acumularea acestor materii produce contractii musculare violente ~i, trecind prin sfincterul anal, provoaca 0 vie exeitajie amucoasei, Se poate presupune eft. unei senzatii dureroase i se adauga un senti _' ment de volnptate. Iata.unu! dintre cele mal bune semne ale unei viitoare bizarerii de caracter sau ne.IVozitAti: cind copilul, asezat pe olilli, refuza sll-~i goleasca intestinele ~.i flrl s~ se snpun.1 intervenpilor mamei pretinde s-o. faca cind aceasta ii va place, Natural, lui. ii este indiferent c.a 't~i murdareste-scutecele, Ceea tie i1 intereseaza este s,a, nu-i scape placerea pe care 0 obtine prin surplus, din defecatie, Educarorul nu s'e in,eall atunci cind numestecopii care "S'6 rejin' mici deocheati ..

Conjirmtul intestinal jOB,ca deci, pentru omueoasa dotall cu sensibilitate sexual!" ro1ul corpului excitant :5,j precede" intt~un fel, un organ esential care nu va intra j'n joe d~cit dupA copllarie, Dar el posed!"'inc~ alte atribure importante, Copilul n considerl, evident, Cal 0 parte a corpului sau, Pentru lell~esta este un "c,adou" eare-l face sa-i resirnta snpuoerea daca-l DIed §i inclp1ttinarea daea-l refu,z§. A poi, cadoul va lua semnificatia unur,,,copu~,t care, confonn coneepjiei copilaresri, se na,re min-

cind Ii iese prin intestin, _ _

Rejinerea materiilor fecale, care la inceputuri dspundea

D.1'tentiei,de '~,',!,fol:osci ea ~.x,ci'lan~ 'ma~turbato~.,al zonei ,,~nale: sao. de a 0 folosi In raportunle eu persoanele -din ,anrursJ" este d~ alifel una dintre originile constipapei alit de frecvente la nevropati, Ceca ce aratl importanta zonei anale este faptul ca nu se gasesc

deCl~ prea putin nevropati tare s~ nuaibe obiceiuri scatologice speciale, ceremeniale pe care ~i le ascund ell gri jl * ., -.

Excitapa masturbatoarea zonei anale eu ajutorul degetnlui, sugerata printr-un prurit deorigine central! sau de origine periferica, nu este rara in cea de a doua copilarie.

. Despre actlvitatea zoneior genltate, Printre zonele erog_ene ale copilului exista una care, in moo, sigur, nu are primatul Sl nu poate fi punctul de plecare a mi~cmlor sexuale, dar care este destinata sAjoace marele rol mai tirziu .. Ea se an!, la baiat §i la .fecitl, in raPo.r! cu mietiunea (gland" clitoris), Mai rnult, la b~.iat ea este conpnuta intr-un sac m ucas astfel incl't excitajiile' nu po~ sl nu se produca, determinate de erecpile pe care mi~c§ril.e sexuale Ie produc prema tur, Acti vita tea .sexuala a acestei, zone erogene, care constiruie aparatul genital, formeaza inceputul a

ceea ce va fi mai tirziu viaja sexuala normals, .

Dat~.~in~ to~~~afia anatomica a acestei regiuni, scurgerea, .~ecre'lI~or! .1ngn]lnle' ~oppl ui ~~p~lare ~~ ~are), in s!i!§it ~um~te ~xcltap:l darora!e l~t1mpUi~l (ca. leml~areaparazlplor lnt~snnali la fetite), de vine inevitabil ca, senzapa deplacere pe care .aceasta parte a corpului este capabila S~O of ere sA, se fael simptl la oriee copilmic §,i sa. trereasca 0 doriutA de repetare, ?ac~. se are~ .in y~d:ere .ansa~~lul. -ob~ceiuri1or c3!.-e guvemeaza mgnjirea copilului ~l daca se fa In considerate [~~ gnja de curitenie,

DU _ p.,?ate avea. a.l te efe~te decitpe c~le produse de murdlrie ,i negbJentlt se ajunge la ideea cit onanismul sugarului, caruia nu-i Icapl aproape nici 0 fiinia, pregAtcite primatul viitor a1" zonei

.·~b'-O lu_c;arre c~e iii. ~,nttibuit la a ne face sl In(elegem, importanta care lreb~eacordatl eretismuhii zonei ,afHl~e (AMI und Suual'. lmagl()'. IV. 1916). Lou ~~as Sal~me a demonstrat e . .i, prima interdictie ~:rall asupra oopiiww care s-a ,ded.atpJlcenl In:OOurale prm ,aclJVltale~anali ,Ii produsele sale detenninlmtreaga sa ~ezvo.ltare ullenoarl. IC~ aceastl ocall:, mica .fiinl:i ,sUnte pc.nbU prima dati cl este !'lconJ~.t de 0 lume os~ll fa~ de ~~fe51,!i]e d~rin~eJor sale. El invalA sa, distin,gl. mtte mica sa pcrsoanl ,§l aoeib sfriJm ,1 SI"§l roprune penb'U prima dati posibiliti_file sale de pIke-re. De acum. "analul U devine slm~hll a tot ceea ce este inlenis a tot o.eea ~ tte¥c indep~ din viala ~sa. ,s,epararea ab:solntl cerut1mai: Urziu in~ zonele male.l.l ~le 8!entlale este in oontrad~c~i,e cu r,ela(n.le devccmltatc anatomic.l §:i de ana]ogte funcpo._ nal. i .... care. .' le.,cara .. cten.-c· zellli. Apar IltU,1 genital rlmine clo'llca: 11, femeie el nu pan: 51 ,fie declt 0 d,epen.dmll.. '

56

erogene gemtale. Actel~ care fac sl!. i~cetezee~~~tia §i A ad~c satisfacp.a constau ~Ie In n:ecm cu aJ ntorul . munn, fie ~tr 0 presiune exercitatli pnntr-o m1§Care ~ aducpe a coapselor (~care

regll.titl de acre reflexe). Acest ulnm. gest este free e?t mal ales fa fente .. Bliepi pre~em m:~a, cec.,a s:e face sa, prevale~.unp~ta pe c~ 0 v~ avea in. ac~vltatea sexua!li a mascululul nevOtl!: de

poseslu~e §1 de dO~ln~pe. . ,_ . ,... ~ .".. . _. - 1

Pentru mal multil clan tate vom distinge trei faze a e ..

masturblrii infantile. Prima diatre aces~e faze c...on~sp~nde timpu]ui de ~!ptare, a doua scurtei penoadc.de lnflon~e a_ activitlpi sexuale spre eel de-al patrulea an .d'~ vlat~ .. Numai c~~ de-a treia perioada, care va corespunde ~nan.lsmu]U] pubertlpl.l

este singura care a arras pin~ acu .. m. a!enpa ?bservalO?lor.. ._

_ A dOUD fad a masturbard Infantile .. Onanl~m~l su~a

rului pare sl!.'disparli dupll. operio~ scurta. Cind el pel'Slsti ~~

la pubertate asistam la prima de:V1~r~. ~mportantl1 a d~zvoltaru. care trebuie sa. fie cea a omului ,~~vlhzat. La un moment dat,

dup!l. perioada de aHl.plare .< de obicei .duJllicel de-a! patrulea an)~ instincrul sexual al acestei zone genltale pare sa se. rrezeasca ~l

sl dureze citva timp, p~na, cind ... 'Suferl 0 noua re~eslu~e. !OtU~l"

ea no continua, eel put1n, fad lntrerupe~e. Cazunle 1lifent~ care

se pot prezenta sint, prea 'nu~roas'e ~lpe~tru ,a.le~ ex-plica ~ trebui sl-l analizlm pe fiecare In pane. Ceea c.e ester l.ns! c,?mun tururor Impresiilor resimpte in timpul acestei a dona penoade

de, activitalle sexual! este faptul eli ele .las[ _ urme pro~lI:n~de (incon~liente) in memorie, d. el~ detenmnll. c~~~erull11di~ld~lui daca este verba de un su blect san~tos §l sllmptom~tologIa

ne~patic!,~ daca. este Yorba. de I un viitor bolnav**: In a~,es[ _ uItim caz se constata ca perioada sexual! a fast ultatl ~l c,!

• Fulosirea tehnicilor speciale in prac~ic8 o~n~ismului Ia .~ virstl'm~ aV3DSati nu este decit 0 lncerca::re de a sehimba mlerdlclIa op,eratl.Ea,a de aceasta

practicl in timpul oopiHiriei... ' _ _ ..' .. • _.... ..". tul de

** Avem inci nevme sl1 aprofun~aro mOll~ele ~ntIU c.are ~ntm\e~ . de

eulpabilitate al nevropap10if ,(cum a. do~dl~ llcccnt B}euler)se ~eaga Ullol~~ba d eminti.rea Wl.el activit'p ,ex el'd 'ad. eel ~al a.desea m p?uoada pub~lrl. I' ,,~o. _ .• ' '.Ian &ceasta l'elallC se. 'poat'e expnmll astfel: oniUusm~ repr~nnt e. mgur :~:pC ~~~a a~tivita~e ~exu81!.a c~pi]ului .~i~ cao comcclnli duectl, aswn.area sentimentWw d.e vlfiov!IEC legal de ,ace-ast·it acUV!l.late.

57

~i~,tirile c~re,ar 'p~'~e~_ s-~ ~atesteau fo.s,t .'trans,~erat:~ ~ spns d~J~ c~,eu rem~c ~n raport l~tre amnezia infantila §1 activitatea lex~~!a aC\est~1 Vlrs~e. ~u aJotoruI psihanalizei sepoare. ajunge

I~ . n:cbemarea. In con~tn~t~ . a . ~.~ea _ ce a~ fost. uitat ~ §_i, in - felul ~cesta, ~a supnmarea unei obsesii provenind dm rezidnurile din,

mCoR§t1ent. -

. . '~. .:~eyen,i~eamaSI~rba!ii ,~ugarulut Excitathi sexuall( a pello~dcl de allptare ~~vlne, 1~ ,t.unpill~ celel de-a d~U'a copilapi, sub fonna un,~ pmrit de engine central! care mdcamni la

c~utarea~l~ce~i ino~ani~m sau i~tr-un"soide polutie care, ca §Ii . eea !1. al~u.ltulul., va adu.c~ o. satisfacpe fir! intervenpa unei manlpul!~. ~Icest~ secre]n sint frecvente la fetilein cea de-a d~~a copllAn~; no]. n~ Ie cunoastem condijiile, Se pare cl eel ll:1,al ~esea, d~~!_ nU_l~totd~auna, ele ar ~ preeedate de 0 peno ada de onanism activo Simptomatologia acestei manifestari

,s'~xu.ale. este ...:smrac.~, _ organ u] ge~i tal este inca rudimentar §i aparatul ~~nar ~nde:phn9~le funcpa .de tutore, Majoritatea holilor de ve~lca, din tl~pul acesrei perioade sint tulburari de origine

sexu~i1 ... Enuresis nocturne corespunde unei polupi in toate cazurile In care ea nu releva epilepsia.

. _ .. Rei~vierea .. a~tivit~Iii sexuale .estesupus! mfluenjelor d~te~llunante". end~gene ~1. exogene, .SlQ1ptomatologia nevrozelor §-1 ceTCet~ile p5~ha~aht1ce ~e ajutl 's,l tegasim aceste cauze §i sl ~e .. d~termlnam mtr-o m~nlera precisa, Ne rezerv~m pentru m~ .tttZ1U drep:tu~ de a vorbi des-pre cauzele interne. In ceea ce pnveste cauzele ,exteme1 ele doblndesc in acest moment 0 imp~rtanta mare §l durabila. Cea mai importanta dintre acesteinfl~enle e~tle cea exercitata de carre seducator, care face din ,~optl_U~\Oblect sex~al.pr.em~nU'r.~i n f.ac1e s!.cu~oasc~, i'n conditii lD1p'res,~on,ante, satisfactia zonei genitale. Copilul va fi impins

_ I c~~l mas ~d~sea, sa relnnoiasca aceste impresii prin practica oli.a~ nlsmuI~l. _I~ aceste cazun este Yorba, de adu1li sau chiar de toVm.I1 d~ J~aca .. ~u cr-ed~sa fi exagerat, in tratatul rneu nDes.p~enologIal.stenel"J pu~hcat in 1896" frecventa sau importanta ~e,~t~. c,azu!1 ?e seducpe. D'ar atunci ,eu incl ignoram c'l unii mdiV1z1, dima§l normaii, resimt in tirn.pul copi1mlci lor aceI1ea§i

58

, -

\

impresii Ii" in, ,consecin.l'I,·, acordam atunci mai multi importanJl

sedQcli,ei decit facterilor constitujiei §i dezvoltlrii sexuale" ~ Binemt,eles ciflnterven:tia. unui seducatornu este de altfel necesari pentru lea .Ia eopil sii se trezeasa sexualitatea §i cl aceas'ti

.. trezire se poate face in" mod spontan, sub inflnenp. cauzelor

interne.· .

Despre j dispozili,a polimorfi perversa.~ste interesant

de constatat ca, in urma seductiei, copilul poate manifesta 0 perversitate polimorfa ,$i poate fi eondus la toate speciile ,de transgresiuni.El este deci predispus la perversitate, actele perverse nu intilnesc obstacole, barajele psihice care ,se vor opune exceselor sexuale (pudoare, dezgust, l1lorall) nefiind stabiliie sau nefiind decit pe calc de formate. In aceasta conjunct:url, copilul nu se comporta altfel decit ar facc-o fala de se<tucltor' femeia medie care n-a suporta.r.influenta civilizapei li ii .. a p!stmt astfel 0 dispozipe perversa polimorfa. a femeie astfel dispusa poate, £irA indoiala" in imprejuribi obi§nuite ale viejii, sl'timin! normal! sexual, Dar sub imperiul unui seducator avertizat, ea va prinde gustul tuturor perversi t~ti1or ,i le va folosi de aeum ' incolo in llcti vitatea sa sexuala, Pfosntuata se foloseste de per~. versitatea sa polirnorfa, ,1 prin urmare infantila, in interesul profes,iei sale, Dar dac~ se consldera nnmarul imens al femeilor prostitnate ~i al celor clrora nu Ii s-ar nega aptitudinile la pros titutie , chiar daca ele n-au exereitat niciodatl mesena, va trebui, s,l se recunoasca faptu I .c! aceasta dispozipe la toate v.er-

versiunile este ceva profund §,i general uman, -

Tendinte partiale'. Seductia nu ne lnva\! nimie cu privire la mceput\lrilc vietii sexuale la copil, Dimpotriv,l, cazurile de seducpe pot C'U u~urintlt _sa ne indue! in eroare anmci cind.

*H,Bvelock EU~s aduce, m1Jr-Wl apendiee a) e-seului ,slu intindat,P.5l'chol~Bie ,Sauetle~ 0' aerie de mlnurii ,alnobiografice ale 5ubiecli1o.f' de.venip nonnali in mod manifest cu privire .ls primele lor mi~:c,1ri sexuale in tirnpul copillriei ti III ,condi-p.ile in care ele s-au prodns, A.ceste. mArturii prezinti. in mod natural,. 0 lacunl' can: corespunde perioltdei amneziei infantile, :aceasll pt,eis,torie 11 viepiscl.uale esc, nn peate fi umplutlla un incfivid deveni£ ne.vTopat decit 'eu ajuhmll psihanwc.i. Toaqi, aces~e mMturiii sirU prepoase din m,ai muh dec it Wi punct de veden: Ii inv,lllmUttele de aceSlgell 'm,-,au de tenninal sl-mi modific ipoEezelc etiolo,gice in sensul

t,extului men..

39

- I

av~m de-a face eu copii care au avut 'cuno~rinfA prematur de un oblec.t sexual sp e care nu-l impingea nici 0 nevoie real. ot~' " ~5ule sa recunoa~~em 9~ sexualitatea copilului, oneit de predominant r fi I?lul jucat de;., c~t:re zonele erogene cuprim e p deasu a tendin e~e, care .. 1 ImpI~-~ s! 'caute, de .la mcep'.t, aIte , persoane drept obiec exual, Prinrre aceste tendin e menponam pe c~le care irn.ping cbpiii sa fie voyeuri 9i eJthib'poniiti ca f tendinja la cruzime. Aceste tendinle, ale carer conexiunl intime eu viaja genital! nu se afirma decit mai tirziu, ex' ta toru . din copilarie, cu toare cA atunci ele sint independente de activitatea sexual! a zonelor erogene. Copilului rnic ii lipse te In c I mai inaltgrad pudo~a Si manifesia in anii primei copilruti.i 0 pI! ere ncechiv ,c~ ~-~I ,dezveleasd1 corpul, an'~,gind aten,ia asupra Ofganelor sale genitale, Contrariul acest i tendinje, pe care noi 0 consitleram perversa, este curiozitare 'cu care cauta sa 'adJ organele genitale ale altei persoane. Acea tA curiozitate se manifest! in cea de-a doua copilarie, atunci cind obsraco ul co siituit de pudoa "a. atins 0 fortn oarecare, Sub influenta

educatorului, cunozitarea perversa poare dobindi 0 mare im-

portan,~ in ,yiaJ! sexual.a a copilul~·.,- .TO'r~~i, in~restiga~ii e flcure

, a~up~a CO]!ll or, oarnenilor normah I nevropa ilor m-au facut s~ admit cl In domeniul sexual 'curiozita ea se poate produce in mod .spontan. Od~l;l1. ceatenjia .co~iilor ~ici a fust atras~ a~~pra organelor lor genttale, eel mal adesea In unna masturbarii ea

co~ti~ua. pe aceasta cale tadi intervenjie str!in~ ~i mani estl' eel l!laI ~llllnteres P7ntru orga~ele genitale ale micilor lor [ovarl,i. Ocazia de a-~l satisface aceasta curiozitate neprezecnndu-se decit atu~~i ci~d se indeplinesc Iuncpile de micjiune §i defecatie, co~nl devin v~y~un, adica spectaron zelos! ai acestor acre fiziologice, A tuner Cl nd ace~te tendinte au fost refula te, donn ~a de a contempla aparatul ge~]!al (al unuia SHU at celuilalt sex) persis'ti ~l P?ate lua forma U~UI, Imp~ls obsedant car,e, la unii nevropa'p, devIne cau~ de term I nata a,slmpromel!lT morbide.

_ Cruzlmea., factor a.llnsnnctulul sexual, este in dezvolta.:.

rea sa incft §i m,a.i in~ependen ta' de acti vi tatea sexuala. legata de zone Ie erogene. Copdul este, in generat predispus Ia cruzime

60

-

deoarece nevoia de posesie incl nu este b}o~atl[ ~a v:de;ca dure~ Iii celuilalt, mila nede veltindu-se decit relativ t~u.. Dupa cum se §rie. pinl aeum nu s-a ajuns -sii se facti 0 'analiza ~prof~datl-a aeestei te dinje spre cruzime. Ceea, ce p~)tem not a~l:e este cl ea deriva din instinctul de putere §I C!-~l face ~panpa 1D viata sexual! intr-un mome:nt~ in C8Ji Q~ganele gemt~c n-au intra in perioada Ipr de acn vitate, Tendin ta spre crufIn:e do: mini 0 intreaga fazit a vieti i sexuale, p~'. care 0' vom desc ... ne mal tirziu ca organizare preg nitala, Copiii care se .::ratlt l~mod special cruzi fali1 de animale §i ~a.lii de tov~li~u lor s~t! de obicei ~i pe buna dreptate, ba.null1 c~ .~anl!esta 0 lac~yltate intensl ~i precoce a zenelor erogene ~l 'de~l toate tendintele sexuale ar avea, i~ acest caz, o.dezvoltare prematudlsep.are eli activit tea zonelor erogene es ,e. ~~a care ln~ere.seaza. ~se~~ rnilei antreneaza .un pericol: asociapa format! m,.nmEu~ C~l'il}1riC?1 intre teridinjele.eroti e ~l cruzune se v.a dovedi mar nrziu indi-

solubila, ,. . .

Una dintre originile ~rogene ale rendinjei p.asl .. e fa .cruzime (masochism) este excitarea dureroasa a regrunn fesiere, fenomen binecunoscut din confesiunile lui J. 1. Rousseau. ucatorii au dedus corect ea pedepsele corporale, care .In general sint aplicare asupra aces rel pltrtl.a corpului, ,!e~~lle .s,~ fie evirate la tQli copiii are, suportin~ 1.nfluenJcle ~lvdlzaJlel. e expun pericolul UI de a'" ~l dezvol ta Li bido-ul pe c u colaterale

" in 1905 am fost condus la aceste conclnzii asu.pnl se:xualitlpi infantile prin rezultarele cercctarilor psihanalitice praclicate ~ ~ulti. Obslervap~ ~ire:Ul,.~ oopilwuii nu putea fi practicaia in m?d~iber~e atlm~l A §l nu dad~c:._ d~c~t m.d.lcapJl izolate §i constallri interesan c. Apm ~,n!Uilt. analizind clteva ,c~, p .. iculare demevroz:i infwltill, 51, patrundern mall direct natura sexuala 9. oopilulw. (J,,;hrbw:h

fur psy.choanalytische untl psyc~pf!1holo8irch€ Fa~sc!umgen, I •. 1909,. II ~.).

S"'mt fericit sI cons tal cl 0 bsers at ~ a d 1TeCU\n - a Reut dCClt si conr~ ~ c?nC,I_lLZulc I ~ care a p psihanaliza, ceea ce este 0 m!rrurie deveditoare ,3 leg]WIulJj;u aeestes

."".. . ..

memde de Dwestlga~u:, ~ .

Analiza fobieiunui biieLel de c1111ci ani (Jah,buch.. 1), ne-a ,myllat mu1le lllcruri pentm care p~i~a:nali~ nu n~ pn:g,~tise, spre exemplu ,:3 ,SUTlbo!lS!ICa~sexual~ repFC~entarea sex.ulw prm ob]ec~e ~.~ re]alll·~on se~u~le ~ PJJ1i ,II' pnmelc mceK.~ pc care Ie faoe copih,d pentru a soc expnma pnn '~uvmL ~~ ~W,[. eU"am los! ,constrins s:l lin c0!lt cl. fah._ifica.~em ~explicalia precede1l'ul stabll~~~ dl~ g;nJB, 'pen~ clatitate,.o succeslWle cronologLC3 mtte cr.le doui faze ,ale erobsmulm §1l amoru1w. obiec~iv.

61

I

,Ciubirile' copilului 'cuprivire 10 sexualitate

I in aeeasta epocl tn care viaja sexuala at eopilului atinge primul situ ,gr,ad de dezvoltare ~ de la altreileala al cincileaa an :_ se viti aplUin:d inceputurile unci a.c.tivitAp intelecmale provocare de dorinta de a cauta §i a ,rio Dorinta de .a Iti no. poate fi considerata printre factorii elemen tari 3.1. vietii afecti ve ,~,j nici nu este posibilde a 0 face sa depindn in mod exclusiv de sexualitaie, Maniera sa de a fi corespunde, pe de 0 pane", unei suhlimari a nevoii de'posesie ~.i, pe de altA parte" ea utilizeaza dorinja de a vedea. Totu §i" raporturile pe care ea le prezinta cu viaja sexuala sint foarte importante. Psihanaliza ne releva aceasta nevoie de cunoastere cu mult mai mult decit se crede In general. Copilul se ataseaza de problemele sexuale cu 0 intensitate neprevazuta §i se poate spune chiar dt acestea sint problernele care-i trezesc

in teligen tao

Enigma Sflnxulul, u un interes teoretic ci 0 nevoie practica impinge copil u I ] a aces re ea ntari. A tunei cind el se simte arnenintat prin aparitia reala sau presupusa a unui non copil in farnilie §.i cind se terne c~ acest evcniment atrage pentru el 0 micsorare a grijii sa u dragostei, el se apuca sa gindeasca ~i _ spiritul s!u incepe salucreze, Prima problem! care-l preocupa, in conformitate cu dezvoltarea sa, nu este aceea de a sri in ce consta diferenta dintre sexe ci marea enigma: de unde Yin copiii, Sub 0 deghizare care poate fi patrunsli cu u ~urinll" aceasta enigma

. este aceeasi cu cea a Sfinxului din Teba, Copilul accept! faptul cit exista doua sexe tara obiectie ~,ifar~, s,a-i acorde multa importan(~. Balielii mici nu pun la indoial~. ca reate persoanele pe can, . ei Ie inti~nes~ au un aparat genital asemanator cu allor. Lor on , le este posibil s~ impace absenta acestui organ CD ideea ca ei constituie semeni, B a.iepi m ici i~imentin chiar, en tenaeitate

aceasta convingere, 0 ap!ra im.potri'Ya faptelor contradictorii pe

,

futr-"ade:VM, Ma~~ze]erelaLa~e mai SUS~ ca, Ii comuni.clirik Reule de cit!['le Bell. ne-I'iIlUi illv,iil,aM d!l copiii de la b"ei la cinc~ ani si:n~ deja, ,cB'pabili :sl opcreze 0 alegere sexual! ell caracter net obiecl~Y ~,i ca aceasLi aleg,ere po'ate uezi in ei emolii PUlemice.

62

, .

care, observatla nu:iotirzie sl Ie re]~ve ,i~ n.-o,ab~~~~~_, adeseori, deelt dUp'1 ee au trecut pnn ~v~ lupte~~tenoare ~cDDlplex.uI castrarii). Efonurile lorde a g!~l un echlvalenl al penisului pierdut de femeie joacl un J!1Br,e rol in. genezaperversiunilor multiple" .

".Iporeza ~nui sin~r '~L_,ace~,a,i_ ap+~at ~eni~~ (org~~ masculin la tot1 oamenu) este poma dintre teontlesexuale

i,nfantile" ciudatepentru studiu §j fecunde in consecinja, Pupn m:rerese,ad copilul ,eli biologia confirma prejudecata sa, ~u~ noscind in clitorisul femeii un echivalent real al penisului .. Fett,la, dimpotriva, nu refuzl saaccepte ~i s,nt·r-ecunoa~c~ ,exist~nJa u~n.i sex diferit de al slu odad! ce avazut organul ,genital al biba:tulu_l., Ea cste predispusa la in vidie[alDl de. penis, . ca,re '~ duce ~a dorinta, atit de important! mai tirziu, de a fi la rindul sAu un baiat,

Teorii despre nastere. Destul de multe persoane i'~i vor aminti cu ce interes s-au intrebat, in timpul perioadei 'prepu- , bere, de unde vin copiii, Solutiile -,anatomi~~. la care ~le ~e opriseri .e~llu d!~'erse~Ele" presupu~e~u cil COpUl se, .~asc din_ Sl:~ sau cA ei ies din burta pnntr-o mctzie sau cA ombilicul se deschide pentru a-i lasa sA treaca, Far,§' ajutorul psihanalizei nu si-ar aminti dectt foarte rar despre cautarile intreprinse pe acest subiect in timpul copilariei. A i n terv~_ni_t 0 re fu I 3!c , da:: toate cautarile aj un g, la acelasi reznltat: copilul apare ~e lu~~ cind s-a mine at ceva special (ca in, poves tile cu zinc) §l COp~~I. se n~,sc' prin intestin, ca atunci ci~d se iese afara A,ces:~e teom Infan~lle amintesc anum ire fapte din zoologic precum existenta cloacai la speciile inferioare. .. .

Interpretarea s,adica a ra portu rilor sesuale, A tuner cind copiii sintm . artori ai raporturilor din~e phinlii 1.0T (care le of em frecvent ocazia, considerindu-se copilul prea rme pentru a inlelege v~aIa sexuala) lei n U sicapa oc azia de a interpreta actul

.: Este legitim d se vorbeasca de un complex aI castdrii ,ti la .~~mei. Cop~i din cele,doul se~eqi ~a.gmeazi,oteo~e dup! ~ar: fellleja ~ ~ aV~l!a ~gme ~ ~nu;, pe care I-at fi pierdut m. unna 'casrrlrh. Atunel, cmd b~he~ll 8m( III S~tli conv~1 cl :feme:ia. o,-a po\~jI!:da,t niciod:!di penis, se ajunge adeslea Cat ei ,s.i mamfeftiEe. Wl cb.sprcI d.urabilpen!ru cell] alt s,c,,," ,

\

63

1 -

..

sexual drept un soi de riu tratament sau de abuz de forti" adjcl de-a da acestni act 0 semmficape sadiea. Pslbanalisa De face ,sl cunoastem eli 0 astfel de impresie re.simptl in prima copillrie contribuie mult la favorizarea ulterioara a unci deviatii sadice a scopului sexual. Deasernenea, copiii se preocupa mult pentru a ~ti m_ce pot consta raporturile sexuale sau, cum spun ei, faptnl de a fi caslitoriIi. Solujia la care ei se opresc de obicei este aceea a unei uniuni care s-ar savir~i inmomentul mictiunii sau

al defeca jiei, '

Ne'~eu§ita in¥estigatiilor' sexuale ale copiJului. in general, sepoate afirma ,~a~eQ,riile sexuale infantile no sint decit reflexul constitnpei sexuale ~i' c!, in ciuda erorilor bizare, ele dovedesc 0 mai mare inteligenf~ despre actele sexuale decit s-ar fi putut presupune mai-inainte, Copiii se sesizeaza de modifiearile pe care le aduce sarci n a la m am! §i in terpretarea pe care ei 0 fae

. este justa, Povestea berzelor intilne§te la ei 0 mare' neincredere pe care n-o exprima, Totusi, ignorind rolul spermei in viata sexuala §i existents orificiului vaginal" dQua lucruri putin dezvoltate la aeeasta virsta, copilul nu poatc izbuti in cauthile sale. Atunci cind el renunja, n-o face ... flra sa aduca un prejudieiu , durabil nevoii sale de cunoastere. In aceste c~ut!ri sexuale copiluI este totdeauna soli tar. Pentru el acesra este un prim pas pentru a. se orienta in lurne- ~i se va simji strain de persoanele din anturajul S,llu care pina atunci se bucurau deincrederea sa depHnlt .

-

Fazele dezvoltarii org,anizarii sexuale

Pina in prezenr noi am conslderat drept caracter esenjial at viejii infantile faprul ca ea este autoerotica (copilul i§i ga,se§te obiecrul in propriul sau corp) ~i ca tendintele partiale, nelegate intre ele, independente unele de altele, tind spre placere. Aceasta dezvoItare ajunge la viata sexuala, pe care ne-am obisnuit s-o numirn normals la adult, In care nevoia de saasfacere este pusa 'i.n serviciul procn!arii, in ,timp ce tendi.nlcle pa.qiale, supun!ndu ... ~e primatului llnei zone erogene un.lcle au fonnat 0 organi~

64

zare "solid!, capabil~ sa atin,g§.. scopul sexual legar de aC'UID inco-

Io de on obiect sexual sttAin s~biectului.._ '.. :

Despre organlzarea pregenitala .. Studiind, cu .aJ~tDru! psihanalize·. b1rn:ajele, :~i tulbu.rnrile ace~~ei de~~lthi. no~ recunoastem c! exista rudimente §l prefmm.a~u ale u~el org~uulJtn

a "tcn4inte,tor care au realizat a~~el o specie .de ~eglm sexual. In - _ mod nonnal, copilul trece tara dificultate p~n diversele !aze ale organizArii sexuale tara ca acestea sl eoat~ 'fi d~celate p~ altce-: va dectt prin indicii. Ele -se accen tueaza ~I devin Dlor '~cognos-

cibile numai in eazurile pa tologice. ... '

N umim pregenitale organizirile. viejii sexuale in, car~ zonele genitale nu §i-au, irnpus inca pnm .. atul, Pin~ acurn. not CUIlOBI 'em doua dintre ele, care sugereaza 0 revenue la starea

~m~~~b~~ _ ·

0, prim! organizare sexuala p~g,en~tal~", c!tlecea ~e carle noi o vom n umi ,orala sau ~ daca VIIep, carubala. In 3.,:castil faz! activi tatea sexual! nu este separata de apucarea a1ime~t~lor~ diferentierea celor douB acte neaparind inc!, ... C~le l~ou~l1 ac~vltll] au acelasi obiect §] s,co)?ul -e~ual este consnunt pln~ , ... nc,'!rp_orarea obiectului, model ~l imagt ne a ceea ce va fi mar QrzIU Ide~~ r <tificarea chemata s,a joace un rol important .in dezvoltarea PSI.., hicA. Suptul poate fi considerat drept~n rezld~u al ac'~~nel faze

de organizare care nu are dectt 0 existen t~ virtnala .. "lp~ c~e numai patologia ne face sn ~ I . cu n~a~tem ~ In~-,adevU, m supt activitatea sexuala separata de acnvitatea alimentara, nuac~ de cit sA inlocuiasca ohiectul strain printr-o parte a COrpU]Ul

bi ··1 ".

su iectu Ul • '" .

" 0 a doua faza pregenital! este cea pe .,care p '" nU~.Im sadico-anala. OpoliJi~ care ~'e reg,~s'e'~te. ?~~utU!d:nl .. m vl~ta

_ sexuala al?,~ claraici, ~~tU~l ~ nu Fe~e.do~tt . sexe ~'In ~ cele _care se ~pun ci c.el doi te .... nn. e,n) anta .. gornsti, _acuv. §.lpaslv. E:~~menml

ac. tI.:v.par. e .COD .. SllitU.l.t .pnn. don.n,a. de pose~l.u.'ne, .. condiponat el insu~l de fona musculara; organul al~irUI ~caracter .s,exnaJ este

pasi" va fi repr~zenfat de mucoasa Inlesnnal,a erogena, Cele

. "Despreresturile acestei azeta n~vropalii ~~ul~i veriJucrarealpi.Ab/aham (Unl'ersuclnmge.n. Uh,er d.ie'fr~hesle ptage/utale' El1lwu:klungstufe ,rief;.Lib,do.lnle,.~ naI io na Ie Zeir schrift for P sych(J(J'IW l}lsie. I VII 19'1.6).

65

... I

-/

I

I

dou.lt ~endmselu obiecte 'Cate nu ccincid, Alte reodli.nlep,aqiale

au un caracter autoerotic. In aceastl fad a, dez,voltiriivietii sexuale exist! deja polaritarea sexuaUl §i un obieet heteroerotic, Ceea ee lipselteinci este organizarea ,i supunerea te'D~:lelor

parpale falll, de functia deprocreare, ,

Despre arnbival~enta. ,Aceastl fanna! de organizare sexuall poate sl subziste de-a I ungulintregi,j vieti §i .sl-~,l exercite dominapa asupra unei marl Pa:l1i a activitl(fui sexuale, Sadismul evident Ii imporianla zonei anale, care, joacl rolul de cloac'it"

. romed aeeste o.rganizmi sexuale un pronunlat caracter de arhaism, ,0 alta caracteristica: tendintelc antagoniste sint de forti egall, eeea ce se poate exprima prin termenul fericit de ambivalenja intmdus de Bleuler,

Ipoteza .unor astfel de organiz!ri pregeni tale ale viefii sexuale se bazeaza pe analiza nevrozelor §i nu poate sl se justifice deloe doar prin cunoasterea acestora, Ne putem 'airepta ca cereetarile noastre psihanalitiee $,a ne f~1 sa cunoastem din ce :in ce mai bineconstructia §i dezvoltarea functiilor sexuale

normale, - --

PCIlb1J a completa im aginea sex ualitapi infantile trebuie si adlug,Wn ,ei fearte adesea (s-ar pntea afirma mtotdeauna) alegerea unui obiect sexual este Bema din copilarie (alegerea pc care noi am definit-e drept caracterlstiea pllbenA.tii)~ in sensul ,el toate tendinte1e sexuale converg spre 0 singurl persoana "§i-§i gisesc in aceasta satisfaeerea. Se realizem:' astfel, in ooii copillriei" forma de sexualitate care se apropie eel mai mull de forma definitivi a vietii sex uale.Diferenja di n tre aceste organizafl§i starea .definitiva se, reduce la faptul ca la ,cgpil nu esterealizata sinteza tendinjelor partiale ,i nici supunerea lor cornpleta la primatul zonei genitale. Numai u him a {ala a dezvol thii sexuale

va duce la afirmarea acestui pri mat, • .

Cei doi timpl ai alegeri i capi I ului, Unul dintte caracterele alegerii sexuale este acela ca, ea ya fi flcutain doi timpl, prin tlou,l puseuri., Primu!. puseu ince:pe intre dOl ~i ,cinct ani, ,apoi "el este bloc at printr~o peri'Qadi de'latent~ c,are po~ne s~, p,rovoace chiar 0 regresi une. El es te c,aracterizat prio natu~a

infan!iUi a obiectelor sexu~l~,., ~,AI doilea puseu incepe la puber-tate 11 detennlnl f~rrna defln~ uvA pe., . care 0 va I:sa vIala sexu, a1._~~

. .Eap,tul fl,alegc~la oblectului se face pnn dou~ puseun, ahfelzia ~:I, eXlstA 0 perioada de latentl sexuala, este de o mare im~rt~:l~ in g~nc~a tulbu~rHpr stl.rii defin~tive~ (Ale~erea coP'P.UlUI ,s~praVl~tUje,te In ~ efectele sale" fie cll ele !iffi.lllCu. pnma lermtensltate, fie _ (t'l1. ele eunosc una noul m ,nmpul

. L-._,X·' • C" f· 1.)(.· ,. . ,X'" 1 d x,

PUUVI L4tu. I ,I 1\.U"Pl;Rfe all re mam care se srtneaza rn tre ce e •.• IOU&J

. faze, obiectnl alegeriinu este utilizabil. Seopurile sexuale astfel formate an snferit un soi de atenuare §i se prezin tit in aceasta ~oa.dl ea un eurent de (andr,fle in viaja sexuala Dear psihan~za,jlO .• are arl.!a_ elin .spa. tele. ac.eS"tei t~~p ta.,cestu .•. i respect ... §,·., i1 ... acestei venerall1 se ascund vechile 'ten din Ie sexuale n,ucnre de

,,instinctele parpale'~ devenite inutilizabile, Adolescenrul nu poate

face alegereaunui nOD obiect sexual decit dup3 ce a renunjat la ebiectele 'cQ'pillriei sale ,1 atunci cindva apare un nou curent se'Rzual., .Dac! cele dOUR cureme nu ajung la confluent! urmeaza

"cl unul dintre idealurile vi,epi sexuale, Ii anume concentrarea ~m.or formelor dorin tci asupra acellJia~i ob~'ec't, nu va putea •

fi atms.. ~ I

,

~'

••

Despre sursele sexualititii i.nfan.tile

CercctlrUe noastre 'cu privire la originile profunde ale :sexuaIit,I.Jii . ne-au ararat eli mi§carlle sexuale s'e nasc la copil: a)prin imitarea unei ,sa.tisfacP! resimjite in raport eu procese . organice non sexuale; bjprin excharea periferica azonelor erogene; c)~ prin efectul an umi tor tendinte em-ora -nu le cunoastem inc:l originile" ca exhibitionismul Ii eendinta spre cruzime, Rezultatelepe care -Ie obpnem dintr-o psihanaliza regresiva §.i din observatille Bc~te asupra copilului ne fat sl'cunol~1tem ~i alte surse continui aJe excitajiei sexuale, Obs!=rvati!1 directa are ;incObvcnienw] ,'el o~~\i1. u§or p:ilejul.I,R nei~t,ele~eri. P~' de al,t! P,i11e, ceca ceface dlticdl sarcina psihanalisrului este faptul cl ea nu ajun.ge la obiectul smdiului sin §,j la concluzii decit prin Oc'oli~uri lungL T'oru$i~, com.binind cele doni met.ode se va ajunge

la un grad sufici~ent de certitudi.ne. -

i

. ,

67

,

I. )

Numai zonele erogene poseda, 0 ,tim deja, la un grad superior, 'calhiip de excitabilitate; dar'acestea se regasesc, la un grad oarecare, pe l_oatl suprafajaepidermica, Nu vom fi surprinsi' deci sit aflam c~ trebuie s,l atribuim citorva excitiJii ale pielii efecte ale unei /erog~nitAti incontestahile. Printre acestea menponam ca foane importante senzapile termice, eeea ce ne va ajuta poate sA inlei,e gem efectele terapeutice ale blii calde,

....

. - Excitalii de ordin mecanlc .. In aceeasi ordine alueruri-

lor se situeaza §i miscarile ritmice de origine mecanica, care prin intermedinl apararulyi senzorial al nervului vestibular, al epidennei Ii al aparatului sensibilit!lii profun~ (muschi, articUJapi) actioneaza ,i provoaca diferite excitapi. Inainte de a analiza senzatiile de placere prod use de catre exci ta-liile mecanice, tre-

~u,ie sA ~m~:~ ~ i.~ p~s~j_eleca:r' unne~l vom f~losi te!ffie- 011 ",excatapl II ",sau.sfact·leu f!rA a face diferenlllnb'C ei, re-

zervindu-ne dreptul de a le preciza sensul mai oriiu. Dovadaca anumite oscilatii rnecanice provoaca placerea 0 viid in faptul cl copii adort anumite joeuri, precum balansoarul ~i in.cere'mdu-l

.ell nu contenesc}l solicite repetarea", Copili ,sinr leglnafi penttu a adorrni, . Scuturarile ri tmice ale unci plimbibi cu masiaa sau ale unci cllitorii pe calea ferata impresioneaza copiii mai virstnici pinl Ia punctul c~ 'top blielii viseaza eel pntin 81 fie mecanici sa~ §,oferi. Ei acorda un interes exeesiv ~i enigmatic la rut ceea ce priveste drumul de fier. Ajunii la virsta imaginajie], adicl pupn inainte de pubertare, ei fae din aeesta mijlocuI unei simbolistici sexuale precise. Ceea ce creeaza 0 legltorl intre senzatiile .provocate-de I]1i~cS!ea pe calea feratl ii sexualitate este, in mod. eviden r, carac terul de placere atasar senzapilor morrice. Dacl intervine apoi refularea, care schimba In contrariul lor preferintele copilului, se va ajunge ca adolescentuI sau adultul sit reactioneze printr .. o stare de dezgust la balansare sau leganat sau vor-a complet epuizap de 0 calatorie pe calea feratl,

\

• Uncle persomle i~i aminte:!'u:: ell balans'mdu-sc, a.u resimlit 0 pl.la=n::,

sexuall atunrCi cind aend venca in COnla,cl CD DTgam~le lor genitale. .

68

\

, 'I

-

,.

,I ,

~ tim. p. ce al.tl~~i.i ~or manifesta a._cce.se de ~ngoasA. Poatereznlta din aceasta Tobia drumului de fier, care ar fi un mijloe de

aparare Jl individul ui impotri v ~ repet!rii ~xperienlelm: nepl~u ~.,

In aceasta ordine de idei trebuie sA ,cliurrun eXlJhcapa fap~~l ui cl actiunea com binata a spaimei r Ii a §oculul, na,tt; !steriatraumaticA grava, Se .poat~ eel p~pn p~supun.: ,ei acele~t Infl~enJ.ecare, la un gra;.t U'~,fier:~r de In't.ensl,t~te, sln~ surs~~e excitarii, pot pro,duce, cind devin excesive, tulburan profunde

ale mecarnsm u 1 U] sexual. ~

Despre activit tea museulara.Este un fapt bine CUD.OS'cut eli aetivitatea musculara 1iber exercitata estepentru copil 0 nevoiedin care el obpne 0 placere considerabila. Altceva ~ste sl ,tim daca aceasta placere are un raport oarecare cu sexualitatea,

.dacl ca. coniine in sine 0 sa tisfactie sexu,aut san p,?a.te deveni cauza excitatiilor de == g~~, P,J:esupune~ea acester conexnnn ~Ia provoca, l~ mod ~lgur~ oblecpl care, d~,.a.ltfel, = .,VOrf ~dres~ In mod ega! ipotezei emrse mar sus, conform careia placerea provooati1 prin mi~cru; pasive ar fi de natura sexual! sau eel

pujin ar putea trezi. senzatii de a~est ordin. ~~lte. persoane constat I cl ele au resunpt penrru prima oar! 0 excitape aaparatului genital in timpul Iuptelor corp la corp ell prietenii. Amnci .

, tensiunii tutumr muschilor i se ~dauga acpunea excitant! a contactelor la' nivelul pielii cu adversarul, Cind se caut! Iupta

-corporala cu 0 persoans determinata sau de 0 virstl mai marie sau se manifest! dispozitia Ia 0 Iupla de idei cu eat (cei ce se iabesc se tachineaza) este de presupus ea alegerea sexuala va cldea pe aceasra persoana, Una dintre origini~etentli_nlei la sadism ar putea fi regasiHi in faptul c:,a a.c,iune~ m?s~~larl f~v'Oc'" rizeaza excitapa sexuala, La un mare numar de mdivizi, asrx:la~a fonnatl in timpul copiUiriei intre dragostea pentru luptl ~ excnapa sexuall con tribuie la determ i narea a, eeea ce va fi mai tirziu

_ activitatea lor sexuala", . ,

,

• Analiza unor cazuri de m~burlri de mers ~i de ag.orafobire face sl ne indoim.(ie, natura sexuaUi 8lU"ibuitl nevoii de mi~~iU"e. Se ~tie. ,cA ledm:ap.a. mooemi

, Bcordl mare importan"iI pr,IlClicirii sporturilor pentru a deruma:-linen~tnJl de la ac;:i,vil,alea sexull!. AT fi mai ,c:orec~ sf s.punem cl ea, in~OCl!j'q'['e, p~iic:erea s,pec:ific sexual I prill ,Bceea el provoa.cl1 mi~carea, ~;i [ace d regreseze activiUllea, sexualll&.

1Jl1ul din sq1diile 'Sale autoero,i'ce,. I

..

"

I -

" III ~ II

Pr~lese: a,fedive. ,Ahe surse.ale excitaliei sexuWe la copil smt m;~ pupo ~Ie hi ~ Ii .,discu~1e.J3s,te '~()r de eonstatat, pnn observape directl.'t pnn ~aIi:zl.regre~lvl, ~l toate emotiile care ating un anurmt grad de Inte~SIlat~, ~ClUSl,V sentimentul de spaiml, se repercuteaza asupra sexu~tltl1, ceca

",ce dealtfel va contribui la a ne face sl inJClegem efectelepatogene ate emopilor de aeest ~e~. ~a §colari, frica de e'~af!len" a1enlia &olicitat! de o.te~li, ~lficl~a: ppt fac.e,. fl, se ~ve~sc! manifesdrile sexnale, 0 excttape va impinge eopilul Sl~~l atlngi

organelle genitale sau va provoca chiar un soi de pol:upe, ~~atA

- de mate consecinjele sale tulburatoare, Com port area copiilor 'la

• I ,coal I, care pare adesea inexplieabila educatorilor, trebuie sl, fie

inJel,clsl in funetle de sexualitaea lor n~scind~t Excitajia care unneaza anumitor emotii penib~ile (angoasa, fric~, ~azJ.)~e,~~ sistI la un mare numar de adul P'I Aceas 13 ne exphcl die ce anl~,a . indivizi cautl senzatii de acest ordin, cu condip a totodata ca ele sA fie inconjurat,e de cireurnstanje speciale care Ie c~nferi caracterul de irealitate (lee turi, teatru) Ii m ic~oreaz~ astfe] ceea " Ice au ele penibil §i dureros: Dacl s-ar putea presupune. ca s'enza¢l~ dureroase.intense. produc ,i ele efecte erogene, mall ales atunci cind acuitatea le este atenuata de cireumstante concomitente sau tind nu sin! resimtite direct, am putea sA vedem in acest fapt psihic una dintre prineipalele sur e ale tendinjei masochistosadice a clrefnatura complexa §i multipla ar ti chiar pnn aceasta

pu(in clarificata '" .

Activi.fatea lnteleetuala. In sfir~it, este evident cl,con~ eentrarea atentiei asupra unei activitl,i inteleetuale Ii te~siu~e~

.. spiritului in general sint insotire, la un marc numlr de nne~ II adulp, de 0 exeitatie sexuai3 conexa si acea~t~ poate fi consl~erare singurnl fundament al teoriei carle origineaza tulbularile nervoase intt ... un surmenaj intelectual,

Dacl rezumlm ce ne-au relevat- diferitele exemple Ji obscrvatiJ,'inci nepublicate de altfel in intregim~, cuprivire.la sursele excitaJiei sexuale infantile pu~em, sl degaJM1 tr~sltunl,e unnlto~e SiU eel putin .sAle schiI!m: caqze multiple concurll_a . dec},aniarea pmcesu]ui sexua] c are~, les te adev,lrat, ne-a de,vemt

,. ",

70

I

..

d.iD ce in ce mai enigmatic .in esenja sa, Acestea sint, intr-un

) moo direct, exeitapile venire de la sUptafetelB sensibile (tegnmente ,Ii ergane senzoriale). care le prodne Ii. in,tt-o manierl im.ediad §,i direct!, e~itapile care se produc in anumite zene, zise erogerie, Ceea ce inreres'cazl este caliratea excitatiei, co toate cl intensitatea l(in ceea ce priveste durerea)' nu este in intregim.e de negUjat. Ad~ugAn1 cii in organism ,se g,lscsc dispoziti.ve care, fae ca excitatia sexuala sat se produea drept efect supraadlugat intr-un mare numar de procese interne" cJ!n momentul in care mtensitatea acestora a dep,I,~it un anumn grad, Ceea ce noi am, nnrnit tendmjele partiale ale sexuaHtI"pi sau deri'vl direct din acest proces intern sau reprezinta un efecr conex chiar al aeester procese ~i a] actiuni! zonelor erogene, Este posibil ca ni_mic important s~ nu se petreaca 'in organism flIt sI contribuie 13 rindul situ la excitarea instinctului sexual.

Nu mi se pare posibil, pentru moment, sA se eonfere

- acestei teze 0' mai mare claritate :,i precizie §i aceasta din doul motive: mai intii, pentru c:1 punetul de edere expus aici in ansamblulsau este tn intregime nou §i" apoi, pentni cit natura exei tatiei sexuale ne esre iDca complet necunoscuta, Cu toate aeestea eu voi face aici dona remarei care par sA deschidl ori-

zonturi lBrgi:. I •

Difere'ole' in consftuliile sexuale, a) Am luatin eonsi ... derare posibilitatea de a reduce variet!lUe constitujiilor sexnale

· congenitale la diferen Ie ifl; dezvoltarea zonelor erogene. Am putea sl incerclm aeum ceva 3l11ilog, pnind cont de sursele indlrecte ale exeitatiei sexuale, Ne este permis sl presupunem cl aceste surse produc, la top indivizii, curente care nu sint de forti egala Ia loP.li cA predominanja unuia sau altuia dmtre ele va explica diferenjele in con s titu tiHe sexuale ale indivizilor".

,

:* CmmccinlB care trebuie trasl. in mud ireiutabil din expozeul de m,aj sus

esre aeeea cI trcbuie 51 arribnim fiecW individ W1J erotism oral, anal. 'ur;e:rral. etc. ~i c.1 a:mstatarea cnmplexelOI' psihice corespWlzitoan: acestor forme de erotism 'DB b:'ebui~ sl.!1c f.w:1 8,1 conc.tuzlOnlm desp,rc exis[en~. Wl.ei amlmalii. SlaY 1& _!Dl~~ nevro2lt;. D]reren~ele care separl ncmnaluf d~ anonnal [1111 pJl 61 rCZ1dc deell m mcensiratea: relativl a diferiu!lof elemenle COllstilUlmvc. aI'e mndintei ,sexuale Ii in

r'olul ~ care ele sUlt chemate 51-1 j08,ecin ,cursu] dezvoltirii lor. r •

j 71

,~

-.

Innu~n,ele ~i actjunea lot reversibilA •. b) Sa! plrlsim acum imaginea de care ne-am folosir atnnci cind am - vorbit despre usursele" exeitapei sexuale'si ~I recurgem la 0 altl, imagine, presupunind drumurile care at duce de la 0 funeue non ,sexualila., ~ funejie sexuala ii care arputea'fi parcurse_in c,~le Qau! sensun, Dac~, spre exemplu, faptul c~ zona buzelor aparpne eelor doua functii explica producerea satisfactiei sexuale care are loc cu oeazia apucarii alimentelor, aceasta ne va ajuta sl iOJelegem cl tulburarile anore xice - apar din mome ... ntul in care functiile erogene ale zonei comune sint tulburate.Intrucit §dm ~A concenrrarea arenliei poate sA trezeasca dodnte sexuale, putern presupune e,l, prinir-un proces analog, dar dirijat in sens

~ invers, starea de excitare sexuala. va inf1uenia asupra utilizlrii atenpei disponibile: a mare pane a simptomatologiei nevrozelor, pe care eu Ie consider derivind din tulburarile sexuale,

.. consta in alterare a funcpilor fiziologice care n -au nici un caraeter sexual. Aceasta influenlii, care pin! acum no putea fi explica.a, pierde ceva din caracterul situ enigmatic cind este considerata ca opusul influen Ielor care regleaza procesul excitArii sexuale ..

Tot: astfel cumtulburarile sexuale se repercuieaza as6pra altar funcJii in starea patologica, 0 sexualitate nonnalK arputea contribui, -in~ starea-de S!n.li.tBte, la dezveltarea unei alte activiti,p importante. Prin astfel de cai ar trebui 'Ii se realizeze transferal tendintelor sexuale spre scopuri non sexuale, ame,l sublimarea se,xualitl,ii. Trebuie ins! s~ recunoastem, pentru a incheia, cI "tim incl putine lucruri sigure despre aceste reacjii, care in mod cert exist! ~i care sint reversibile dupa toate probla.bi1it!tile~

Ii

;-

I

72

)

,

w" TRANSFORM_ARILE PUBERTAlI

..

--

I

J

4 •

-

. ,

I

I

r

..

, ..

\ '

..

I

, ''''_

,_

o datA co inceputul pubertA'lii apar transformarile care

. vor conduce viala sexuala Ia forma sa definitiva §i normals.

Tendinl8 sexuala era pinl acum -autoerotica; eo. va merge de acu~ sl. descopere obiecml sexualit~p:L- Ea provenea din tendinle partiale Ii din zone erogene care, independent unele de altele, clu"u drept unic SCOPI at sexualitlJii 0' anumita placere, Aeum este _dat un nou seep sexual, la realizarea clru.ia ceopereaza toate tendin'te1.c parpale, in timp c~ zonele erogene se subordonew primarului zonei genital:* ~ Intrucitnoul scop sexual determini func,pi foarte dlferire pentru cele doul sexe, evolup.iJ.e sexuale respective sin.t putemic di"ergen'te. Cea a blrbttului este mai ,logicl, mai u~olr de interpretat, in limp ee la femeie se produce un gen de regresie, Caracterulnormal al vielii sexuale este asigurat prin conjunctia, spre obiect :iiscopul sexual, a

---:douit curente: eel al tandrejei 'il eel al senzuali rlpi. Primul din'Ire' aceste curente coniine in sine' ceea ce a 'subzistat din prima ini1Drire a sexu:alitl.pi infantile. El se produce. ca eeva oompambil en stt!pungerea unui tunel, intreprinsl prin cele

doul capete, ,

La bArbat scopul sexual constlin emisia de produse genitale .. 'Depane etc a fi strlin vecniulni scop care tindea spre pllcere, noul seop ii seam In! in aceea c! maximumul de pUicere es!c; atqat. de actul final al procesului sexual.Tastinctul sexual se pune acum in slujba funcjiei de re pro decere; el devine, peo,trU a spune all, almrist. Pentru a inIelege cum poate' 51

, .

·Sxpazelll schematic pc care-I oferim aiei este destinat.,inaIDre de toate,

51, reliefezc difenmlele . .Am ,atiital) mai in "'nle~piDl unde este permis, pomind de.la :alcle.rea, obicctului sexual. s-l. se op:creze apropi.eri, intre sexnalita.t'eainfantill fi fOnD,a. .. definitiv'l pc care 0 va ,Iua sexualitate.a la 0 vasIl &ai maintatl.

75

I •

- - -- "'--- --

re~~ascll ~easd transfonnare trebuie sll (iDem cont de diSpoZi,pil

ongmare si ~ caracterele ~ro~ ale tendintei. . e

. .. . Ca m toate cazunle in carec .' se cre-_M ..... , •

combi . U '."" ' .• A . .... ..iU4 m orgamsm

com mapr ~l rap~un no~, In vederea unui Maoism com lex,

st potproduee. lUlb~rlir! ~ell. procesul =. suspenda, foate tulbur~~ m~rblde ale vie pi sexua.le pot sit fie, pe bunl drer - tate, cons~te ca rezultatul blocaielor in cursul dezvoltmi. P

Ptimatul zonei genitale ~i pbicerea preliminari

... l

Inceputul ~i s~~p~l final ~ evolupei pe care am descris-

,0 ne apar e~:m:. Stadiile mte:mJ(dlare ne sint adeseori mel obscure. Tr~bule ,~ le lAsaffol ~al mult dectt in mister,

,'. '. '. ~entru a determine procesul pubertltii I.-a, ales, ceca ce ,eslt~ mal n:ap~t" anume dezvolta rea aparamlui genital a carui opi1re. 'rel~~v! de ere§t7n:: eorespunde perioadei de latent! sexual Ii a .c.opdlri .. ,.ea. In .,acle.la~l nmp dezvoltar e a' O'rg" a nel . '. . .aI·

d I - ,_ ,'. _., y ,_ ". ,Cot I . , ", ~ lor gemt e ex-

~me a . us .la ~atunzar~a produselor genitale ,i le-a tlcut ca '. a-

bde sli creeze 0 noua fh?lll. S-a con~tituit astfel un aparat .lnital. de 0 ma:e c0!1lpleXl~ate, gatasa fie folosit, Acest agarat p<;>ate fi pu~ In.~cpune pnn excuatn ~l observatia ne pem!te 5li ,um le}1 exeitajiile se pot naste .in trei moduri diferite, HI.' .... , .. +

sau Wn.lumea ex terio ara, prin activitatea zonelor "erne :~w: eare~Ja Ie ~unoil§te!_l1. sau provin. din interiorul orgaJsmub~i, runc~ dC~ mcli r~mm .!rit, fie studiate sau, in sItt§it. ele au ea .•. e. .~ p eca_re vJat~ psihica, care se p~zintll ca ~ rezervor de 1Jllpn:811 extenoa.:e ,1 un post de receppe _pentru excitatiile u;: teJ?-0are~ Cele trei mecanisme detennina 0, stare ....

mlm e' -t' ti . . ajxn, . . tu,,",, pc care 0 nu-

" "n-~~lat-e sex~.' _~_ . Ea se m anifesta prin simptome de

~ouli or~nc! un~]e .pslhlCeL~] tele somatice, Simptomele constau lR~-O anumita stare d~. tenslUne,. e.u earacter in special present,

=:~enu~e;oaS~le Slmptom~/lzlce. vom cita in primul rind. 0 _ .... ' . A ... ~ .. oW. - ri fi.l. C .. Wi." ale .. a.par. atul.u.l gen.n.'al a CM. or semnificN-,

este mdOlelo]ci I '...... ... _.. _ _ • ~t~e nu

..... . ~. ~ , o.,rre,g~,f~re a ,ac tu 1 Ul sexual (trecl18 membrului

m~scuhn III secrepa vaglnala.). . ' .

..

76

Ii

(

• •

Tensiunea sexuali. Luind in considerare caracterul ten-

. -

siunii excitapei sexuale stntem obHgali 51 punem 0 problem! a cAie,i s:oluJie ar fi pe cit de IdificHl. pe atit de importantA pentru inrerpretarea proceselor sexuale. Oricare ar fi divergentele de opinie. pe care le-am g_s,i in psihologia,.modeml, eu sustin c~ lID sentiment de tensiune ate totdeauna un caracjer de nepHtcere. i Ceca ce ml detennin! sa accept aceasta este faprul cit un astfel de sentiment comporta 0 nevoie de schimbare a situatiei psiho~ l"gice, ceea ce este cemplet strain placerii, Dar din mmnentul in care noi clasificam tensiunea provooata prin excitap,a sexuala printre sentimentele de nepl!l.cere ne lovim -de faptul eli aceasta tensiune, flrl nici oindoiala, este resimtit! ca pt~cere. Totusi, in toate procesele sexuale se gltslesc" deopotriva, tensiune ,i pllcer

Ii. chiar in, schimbarile pregatitoare ale aparatului genital apare un sol de satisfactie. Ar ramine deci de ~tiut cum .rensiunea, care are un caracter de nepUicerc, se poate aeorda CD sentimen-

tul de pUlc~re.' - -

. Ceea ~e se raporteaz!l. la p'~bleIIla p!l1cerli.l~ neplicerii

annge unpl }lin~ punctele sensibile ~e pslholo~el mooeme. N,e ~om limita sl nagem din apest, S,~UdlU ~!,v1ilam~ntelc p~ Icar~ el m 1~. poate of en ,,1 VO!,.l1 evita sl ~ulm In consld~rf«t lRSU'~l ansamblul problemel. Sa, mcepem prm a arunca 0 pnvrre asupra manierei in care zonele erogene se adapteaza la .noua ordine. Lor le revine un roI important in stadiul inijial al excitarii

_ sexuale. O'f ~ ,

Ochiul, zona erogena-cea mai indepilltatl de obiectul

sexual: joac! un rol imponant, in mod special in conditiite in

. care se va realiza cucerirea acestui .obiect. transmipnd ealitatea s,peciaUi a. excitapei care ne dti sentirnentul de frurnusete. Noi vom numi excitallt* ceea ce se petrece atunci in obiectul sexual. Acest excitant dt:;:terminl, pe de 0 parte 0 pU\cere ~i antreneasa, pe de aldl parte, 0 crestere a exeitatiei sexuale sau 0 provoac! dacA lea lipseste. Dac~ fa aceasta prima exci tape se adauga 0 alta, provenmd dintr-o zonli erogena diferitl1, spre exemplu atingerea .miinii, efectul rAmine acela~i:' sentim'ent de pllcere consolidat

~ Reize semnificii in limba genTllani deop~1riv,1 excita\ie ~(farmectn. tr.) .

77

I •

. curind printr-q noul plAcere, care provine din modifjclrUe pregltitoare Ii cresterea tensi unii sexuale. care va. lUI indatl, un ~le! de n~pHtcere. dadt nu i~ ~ va pe:nn~tesit ,ajun~ lapl!cerea ulterioars .. Cazul este poate ulcl il mal clar amnci cmd la. 0 persoanA, c~ nu este emoponarl1 sexual, este ~xcitatl 0 :wnl eroglenl p~culadi (spre exemplu, epiderma si!luJui la femeie), ,Aoeas~ attn I ~. ~ste sufkaenta sa. ~U]~Clte, un senf!me~t de plAcere" Gum, 10 ace ail timp, ea este roB1 adecvata dectt oncare ,alta 81

b"ezeasclexc:it,atia sexuala care, la rindul ei, cere un surplus, de pliclere., 'Cum s,~.face e,l, resimtind placerea, se soUcit! 0 ii mm mare placere?, l,at3,toatli., problema.

.,Meca.nismul .fdarii preslablle phlcerii., in caznl pc care l-am cnat, , rotul care meum ba zonelor erogene este clar. Ceea ce ~ste adevarat pentru una di ntre ele este adcv!.rat pentrutoate, Ele servesc cu toatele l,~ ere area, ca urmare a unei exci ta(ii adecvate, unei anumite cantha~ de placere, punct de plecare pentru cresterea tensiunii, careia va trebui, la rindul sliu, sl-i furnizeze cnergiamotri c,e necesara realizarii actului 'sexual, PeR nultima sa etapl· este caracterizata prin ex,cltapa adecvata a nnei zone erogene, a zonei '. gerd tale locali zatl in gland prin obiectul celmai adecvat ace~tu~ efect,anume, m ucoasa va~inaUL Placerea pe care ace,as,t~ ~XCI tape 0 procura naste de _ aceasta dati, pe cale re~,~xl, energl3. mo.hice,~are co~,a.~.dli ej~cula:rea pmduselor gdmtale. Aceasta ultima placere, pnn mtensuaiea sa culminanta, diferi1 prin meeanismul s~u de cele care auprecedat-o, Ea 'este in intregime determi nat! prin tr-o descarcare. Bste 0 placere be-

x . If H' d' '

z~~~ ,pe S3.'!lS. ac pe ~l cu lea' 1 sp~e pentru un limp tensiunea .

Libido-ului. . ~

... . Mi se pare j ustificat sfi fixlrn aceast§. diferentl. 'intte placereD: provocatati p.ri n . ~xci tarea zonelor erogene 'ii pUlc;erea concornitenta a emtsmnn prodnselor genitale .folosind 'termeni diferiji, PriI~Ul. dintre aceste placeri poate fi desemnata drept pllcere preliminara, pentru a fi opusa pUtcerii de satisfaeere. PHtcereapreli~inar,§ Coste chiar aceea la care pot ajl1n.gc' tendin,ele ·sexuale 'In fann Ie, chlar dac~. intr·un mod rurumlenw. Lucrul nou.care apare este p l~cerea ,fin,al~ care e~ne legatit in consecinli, dupA toa.te probabilil'§IHe, de anumi.~e condilii care nu 'se pfe-'

78

rintA decit la pubertate, Formula noii functii at zenelor erpgen:e poatefi enuntatl asifel: cu ajutomlplsceril preliminare, obpno.tl ca ,i fa copil, ele servesc la producerea pUlcerii de satisfacere

care reprezmli. ,gradul superior, .

.~m ex~lica:t ~Cen!11 ser,?ndu-mLi. de.,.~ ah exemplu extras dintr-nn domeniu pslhologic 'CU total di£ent, un eaz analog in care este a.tinsl 0 placere superioara prin intermediul unei . , senzap:i de pUlcere de mica intensitate care ia, 'intr~un fel oare-

care, ovalosre de a.lncfie prim !.M~lam folosit de aces t exemplu . pentm 3. analizamai i.ndeaproapena.tum .pll1lcerii.~ .

, Perimlulplicerii pteUminare~ Raportul pe care l-am

stabilit intte . P Ulc ere a preliminara 'ii via~ sexuala a copilalui , , este corobolmt pnn acpunea patogenl pe care aceasta p:tA.cere 0 ~ peate exercita, Inmecanism ul din care-face parte .pUicere,a prealabill. re:ddA, mmod manifest un .anumit pericol, Acest peri.e,a,l,· relativ Ia realizarea normals a aetului sexual, se 'mat.rifestD. din momentul in care in.tt-o etap,a; oarecare it! procesului sexual pn:(gltitor" pllc'crea prealabila devine prea mare In limp ce parrea de tensiune limine p~ea slaba, In aeest caz forta tendirqei

. redeazl, astfel incit proeesul sexual nu poate continua; dmmnl deparcurs- se scurteazl, acpo nea pregldtoare se substitnie S,CO~ pului D,QnD,al al sexbalhlpi Conform experientei, aeeastapresupune cl rona coogenl despre care este yorba, c,lreia Ii corespnnde 'ren4inta sexuall PartiaII, a contribui I dej a in cursu} vietii infantile, intr-D maniedl excesiva, la produeerea pllcerli.Daci

\ mai tkziu se ,a_daugl anumite cireumstante care tind sl creeze Q 'fixape va apare <0 constringere care sf va ppu:n.e ea pllcerea preala.bill 'si"<le adapteze .rl'oul ui mecanism, Intr-adev.!r, nnme~ase pe~e~liuni s~nt caracterizate printr-un astfel de.bl_9Cajl la attele~lD:ntoare ..

,Acest esec aljnecanism ului sexual datorat~Uicerii

'pre, I 8Idto~e_ va ... fi ~vitat, 1 ..•.• ti} ci~ este .•. ,po .. ' ,sib~il, '~i.n,._, d,prim.·' anil :z.'o. n. e.· .. '~, gem tale II, fQst preformat In timpul cepilariei, In cursul celei

.. Veri es£'w pc: care I-am 'publical in, 190j~ mnirulat DuWitz wnd seine:

Be2iehung zuna Unb£'W'usslen. Se anlicipenzl pU.cerea prin ,aluzn §i aoeastl, ,,1.acere amd.cipl:tI dcsdDde, IS! ri:ndul sau~ c.alea unei plkeri mai intense denamcc ea

iodepktea.zl, amumbc inhibilii interi.oare. ~

,,,.

\

79

. .

.....

, .

,!-a doua copilftrii (de la Qpt ~i. pilla la pubertate) toate eli . zitille smt luate 'cu aeest e!ect. In tl~ pul ~c;estor ani, .zonele ge~tale sC c~mp~ ~pr~ape ~ a~eea~~ manlerl ca in tim ul maturitl··

I( ~lefeVln sediul ex~ltafllior §l al modifiC!lri.lor1'~lItitoate atu~ - cr clnd este reslffilItli 0 pI:tcere provenind de Ia satisfacjia , nei

~elt er~gene o~ca;e. eu ~o~te ell ace~ta poate sit fie !hit efe'::~ ,a c s ... nu.cOntribUll~ cu. n.lmlC la ~onttnuarea proceslllui sexual. ~stfel, 1nuI?pul ~o.Pll~eJ, aUitun de pUtcerea de satisfacen s ~onnea:z1 ~ anunutli tenslU~e sexuala, orieit de putin consranr:i i~

_e. p~ .~ntenslt. Putem Infe1ege ~cum ci, ldiscutind sursele ser:u t PI, '~ afif!11a}, pe, buna dreptate, ,eI procesul care ne p. ~up! acponeaz! ant ca factor de satisfacere sexual! cit .....

e.xcltan, ,t sexual. Aceasta ne demonstfe'az)j K' .~ • , 11,' ca

. t .. .. d if '. '. Q c" not am exa6-erat

m8J namte 1 erenja dintre viara sexuata l"nc'anhJ)(' ., .e. A

tei ad 1 · due ,., 1". _. a '. Ij ru d §l cea a virs-

. u te §l., a ,ucem acum corecjia necesars M. anif '. " x-=. "' ",

fantile a1 > . al"foX·· ". - 4., '. estillUC lI}-

". al· ", c.·I$CX~ ~,!,PI nu determina numai deviapile ci fi fonnat,j,ae

nonn e a e Vl'etll sexuale adulte~' . )LU. i

D,espre prob_J'ema excitaliei sexuale

,

. "N-am <!'explicat pinA acum de unde provine tensi

sexuala c~ msojeste placerea ell ocazla satisfacerii ' , unea

e:ogene ~l c~ poate fi natura sa-, Prima ipotezll. care ~~ne:~ zmt~ c~nstli In a pre~upune ell. aceasta tensiunear rezulta U!-O manle~., oarecare".dJn pl~c~:ea insft§i. Eli nu poate fi ac~e tatl

deoareee cu oc, aZ13 pHt,c. en} culminante leg'a[X d " .. p

produsel .. 1 "..... , it e ermsiun a

. '.'. orgenua ~r-flU ~umaJ ca nu se produce rnai multa ten-

siune CI o~ce tensiune dispare, Aceasta ne face sl admitem cl

pllc~~a .~l ~enslunea sexual! nu sint legate intre el d it' ...

manleri. mdirect!. -. . e eel Intr-o

. *. Nu este lipsit~ de irueres constalatea ell lermenuJ L t" (p Iii ..

gennanA) fmc cont de rol ul dublu oe. J '. • ,... nUS, cere m

~ pe ~e-~.part.e 0 sausfaciie parlia)~ ~~~~- ~~a~fl:=<c:!Ulc se~u~e ~ co~portl. tenslWl.u scxualc. TermenuJ .. Lust'" are Wl dubl ' P, EI ~1nb\lle Ja ~lletlJ1erq. de tens, iWl.C sexual!, donn'a ~( Jell habe' L-usl" .~. se~s. d,esemncilzl a1l.' senzapa

I .') - . I ~I "'0"1,,..& Si:II spun! A ... ,._ ...

a ~eva CIt ~I, sen.t.imenu!] de s8lisfac.fie resim~l. " •• ~ ",ea~, Dmcsc

80

..

Rolul produselor g,enitale..Dincolo de faprtuI ,cl emisiuneaproduselor genitale pune in mod nonnal Icapl't exeitapei sexuale, alte indicii ne permit ... s,~ stabilim 0 conexiune in.tre tensiune §i produsele genitale. In cursul unei vieji abstinente, aparatul genital se de~sc2ttu',eaza la perioade variabile, dar CD oarecareregularitate, In. tirnpul noptii se produce 0 descareare 'inso{itl de 0 sICD'ZapiC de placere, in cursul halucinapei visului care reprezinta un act sexual. Pentru a explica acest proces, polutia noctuma, exista tentajia de a crede c~ tensiunea sexuala, care ,tie sli-,i gi1sleascrt drumul scun a] halucina'liei penttu a 'inlocui actul, exista in funcpe de aeumularea spermei in rezervoarele produselor genitale, Experientele care s-au putut face asupra epuizarii mecanismului sexual au furnizat indicapi in acelasi seas, Atunei cind rezervele seminale slnt epuizate nu numai cit devine imposibila realizarea actului sexual, dar Iipseste chiar exci rabilitarea zonelor erogene. Zonele nu mai produc pUicere,a chiar daca sint excitate cu rnijloace adecvate, Constatam astfel, in trecere, cit este necesar un anum it grad de tensiune sexuala pentru ca zonele erogene s~ 'poadt intra in stare de excitajie,

Am fi astfel condusi s~ ernitem Or supozipe CalIC, daca nu rnA in~el, este in general adm i.s! §,j conform careia acumularea produselor genitale ar cr,e:a tensiunea ~i ar intretine-o. Fenomenul ar proveni probabil dintr-o presiune pe care aeeste produse ar exercita-o asupra peretilor rezervoarelor lor, 'e,are ar acpona ca excitant al unui centrurnedular a carui stare ar fi, la rindul cit pereeputa de, citriC centrele superioare, astfel inci't ar apare tensiunea in conltiinla.Faptullca excitajia zonelor erogene sporeste tensiunea sexuala nu at putea slt. se explice decit daea admitem cl acesre zone erogene sin t legate de centri prin conexinni anatomice preformate c~ centrii sporesc tonusulexcitatiei '§i, in sirr§it, Ie! tensiunea atingind un grad suficient provoaca actul sexual sa~~ dac,ii eat este insuficienta, incitA la fabricarea produ's-e' ·},o··r aen 1 ' .. ""1e-

-'. '-_.' lei - -, Il.a J - - ••

SHibiciunea aceslei doctrine pe care 0 g,asim~ s,pre exe,mp,Iu, in des,crie.r-ea proclesului slexualpe care 10 dl Krafft-Ebing",

81

rend! in. urmltoareJe.:. pnind cont, in mod exc.lu,siv, de acdvita~. teasexu~1. .Iaadult lea ne¥lij,~azl" in mare parte, trei caregmD de raport~pc c,am¥ uebui sl L~ cbtri~oe rIa ,cop~l, Ia femere. :Ii la. clst:mtul mlsc~! .. In aeeste trei 'CIZun. nu poatefi puslproblem,l

une!. a~umul~ a prod~s~lor_ genitale, ceca ce face difi~iUl. apH ... carea ~mtegrall. a teonei, Totu~I~. se poate concede ,ei eXist! anunute dOVC\Zl care permit integrarea acestor eazuri .. Cu. toale aeestea, trebnie sit ne ferim dea atribui ansamblului factoriJor pe~' c~. i-~ examinat un rol care mi se pare ,ei ei nu sint capablh sl-I Joace.._

_ ..... b.Portanta .. ,9 paratul'ui genital intern •. Oeea. ce dovedelte. ,clexcttapa sexualaesre, intr-un grad apreciabil, independentl

11e. fom~a:rea p~~selor. genitalesiht Icxperienlele.Bco!e. pe castraJi mascu.]j~ care ... l~l .pilsitreazl· uneori Libido .. uID intact, - in ciuda o~era.p~l sufente(~zu1tatul opus,c~ este chiar seopul operapei, filn~ ~.~.ns c.a re.gu~a I ~ener,al~).M~1 m ult, se ,rie de multi vreine IC~ ,b~lde care. a~ Inln~ba~ producpa glandelor genttale la bkbat lasl mtsete Libido-u] ~a potenta individului devenit steril, Nu le~te . deci surprinzator cit, precum pare sl. creada C~ Rieger, ple~eTeagl~ndelof Sperm atogene 1a 0 virstl deja inaintatl poate mnune. tarllnfluenl11 asnpra atitedinii psihice a individului .. Es:te; adevltrat cl ,cfectu,area. castrarii la pu bertate, i~n ampul virs,tei fragede, anmeqe.a.:dtprnlla un anumlt punct suprimarea earacterelor sexu.al,e .. In acest caz S-3T putea lea, in afara pierderii glan~~lor. geaitale, .sit se produca 0 oprire a levoluJici care sl rezulte din distrugerea lor,

_ ... . Teorla ~him,i:~a. Experientele de. ahlapune a glandelor genitals . (~var~l testicul) tlc:ut;e pe ~nimale. ~i de grefe de Of-

ga.nl~ .. ~.?I' l~. vertebratev .. au .a~ n~a'[, In s~r~u,. 0 luminlasupra ~rIg1.nu .exc:I Ulple]~) s.~xu,ale §1 diminueaaa importaatacare poate fi ~t2t~atl ~c~m.ullfoil de produse cehrlaregenltale. Experimental a. fostp~sJ.bdl sehimbarea .unui !11asclllintr·-ofem.eli ~i invers, ~e:ea .ce produce 0 tran s fonn are· slI.mui tanlinatitudinea animalu~ luI. 11.1 care Icorespunde carncter;elor sexuale Isomatice~. Cuto~lte

* 'Vezi. lucmrea dej a. cilat.i a 1 uilipschiitz I'P'. t 1.

8.2

aeestea, ,ace.astlin.nDen~1 care determina sexul nu ar fi abibui-' bill,p'tu:P.i glandei genitale car? 'p'~U~i~' ~elule specifice (sperR!atbzOld 11'~lvul) Cl JesDtlllul Inte:rs,~~eal care este d~:semnat, din acestmouv, ell u.gl~dfi a pubert~tu . de~itre ,a~to~l pe eare i-am citat, Este posibil c:~clerlcletmJe uheno:~ .. 81 a.tb~ drept rezultat admiterea Iaptului clt "g]an4a. pubertltn" este m. st~ nonnaUt andmgina, ceca ee ar of en un fundament anatomic vietii bisexnale a animalelor superioare .. D'in. ac~.st m0nlent eSfe pro~,ab~l ci\ ea .nu .. e~ste unicul ~Irgan care ... s.~. Joace .u~ mI.!n exenapa sexuala, Oricum ax fl, de altfel, noua descoperire bio-

logic.i\-Icste leg,ui.d~ c~e.a·~le.am afirmat mai Ipa~nte cu privire .1~

at. ' .•.• ·.,.p:une a._.. c. 0. rp ;,.uIUI.· '.' nr.: .. old fal.'.!. d .• e s.I~~x · ~a.,ht .•. ate., .'~ S. ,IDte .. m.... . ,~u.tonzap

acum si1,credem c~ partea ultersnllal:a ,R glandelor genitale pro-

duce substante chimiee eu _~n cara~tef special care, sesizate de fluxnl circulator, pun anumi tie paq:m,aie sistem U1Ul neryos, central. in stare de ·~,ensiune sexuala. Cunoastem deja cazul transformltrilor unci. exci talii provenind de la unele toxine exogene intr-o excitatie organica c~.cru:a:cter s,peci~c .. Inp;1iezent nu se I?oate pru:ne problema studierii, chiar .. su~ .form,~ de tpotezl,.a modului cum ra nastere excnapa sexuala din excitarea zonelor eroge~e, ~~~edatil d~ 0 tensi ~ne a aparatului central :§i careslnt complicatiile purtoxice II psihologice ale ~xc1ta~~'el care rezulti din acest proees . Estle suficienta aU:l degajarea din tr-o .Istfel I~

c .. ~n.·.c. e .. p .. ~:.ie 1 .... no .• ~ill. ·_ .. ~u.·i d ...• ~._e s .• · .. u.~.bs.t.an·le eu .. u.lncar,~ctef :sP. eCJal.den~ Vllld din metabolismul sexual, Aceas ta leone, care la mceput

po .• ·~ ...•. a te p.We .. ·.··•· ·., .. -a._ ~.ar b.-'itra.··. _ r,i_., est.~ •. e .. _ .. s. p .. ~.· n ..•.. ~ji~.·.jt.a., pc.· .. U._.~, f.ap.'t f,?an.,.~e im ..•. :p._o. ~ant.:

nevrozele care sepot reduce la tulburari ale 'V1'etll sexuale Btu.

cea mai mare asemanare clinics cu fenomenele de Intoxieatie §i stlrile de necesitate pe care le naste Ingerarea obi~nllit~ at unor ottavnri (alcaloide),

Teoria Lib:ido-ul'ui

Ipoteza conform careia excitajia sexuali ar avea .01 bad cbimi!cl co.nconUl penec:t eu Iconc,epliile pe careni. Ie-am. format pentru a ne ajum s11 inlclegem. P $,a slapinim.manife.stlrile _ psihice I1lc vietH sex[lale~Noi ne-arn april Ia. 0 nopune a Libz:do-ului care n consider~ ca 0 10111. variabiUi. canti uuiv ~pe~ilindu-ne s,l

~Is,~~ ~p~~~s:~le '§i tr~a'~s,form ~Ie din. domeniul e,xc~taliei sexuale, NOI di~ungem Libido-ul de energia pe care trebuie '8-0'

pre'Su~u~,em",e~lsnnd .la . baza !~[uror prcceselor psihice in gener~, .. I?fl~nnct.~a ,.pe.~ C:'~~: 0 ,~tah.lbm cO!csl?unde originilor PliOplrU ale Libido-ului. N 01 11 atribuim asifel, dincolo de caracterul slu

~~n~t~ti~. ,. un ". c.aracrer calitativ .. ~nd distingem energia Libido-ului de once a~lill energte psihica presupunem ca proee-

se~e . sexual~ .,at~ organu;~ ului se ,disting- de functiile de nutripe pnntr-un chimisrn specIal.. Analiza perversiunilor ~i psihonevro~]or ne-a :!lcut sA cunoastern ca aceasta excitajie sexuala nu p~ovlne numai de la organele zise genitale ci de la toate celelalte organe, N oi nc formam astfel notiunea unui Libido care; S-3)" put~a fix~a ~antit:3'ti.v,. ~. ctrui reprezentare psihica ar fi ceea [10 ... -. nu.·'mlm ...•..... L.' Jbu.···lo· .. ·. sub. I.,e.c.t.lv. (.lc.h~Libi.d. 0),. at.le .: clru.:i producere

• · d'" 0, t

sp~nre", ',1m.inuare, repartitie §i deplasari trebuie s,1, ne furnizeze

mijloacele dea explica fenomenele psihosexuale.

Toruli, Libido-ul Eului nu devine accesibil analizei deeit 8:!Mcicind r el. p~ne ~~pinire pe obiecie sexuale, adicit atunci cind lei a devenit Libido obiectiv. Atunci il vedem concentrin~u-se 8.supra .~biectelor~ fixindu-se asupra lor sau abandon_~~u~lle, .. p,!d\s~?~-le. pentru a se orienta spre alte. obieete, ,a~uncl vedem pozitiile pe care el Ie sHlplne~te, cemandlnd acti-

v~tatea . sexuaUt.at . indivizi~or, d~cind" in srtr§;it, 13 satisfactie §i RJ u~ge~ lil 0 snngere p,aq;uda ~l temporara a Libido-ului .. Psihanalizaa eeea ce noi avem obiceiul s,rl numim nevrozele de suge.s,ti~. (isterie 'Ii ne~za de obsesie) permite sil se ajung,l la

certitudini asupra acestln punet, -

. _ ..C ~ In ceea ce priv_e,tt .. Libldn- ul obiectiv observam ,cit, delaiRt

de ~bJe~ctele~~~" ~E rl~lne .1n~useepsiein co~diiii particul~ d~ . ~enslune. ~1 ~~, 10 final, el rei ntra tn Eu, astfel IncItredeVlne Libido Subl,e~tl~v. Deasemenea, numim Libido-ul Subiectiv, in op~zlpe cu Libido-ul Ohiectiv, Libido-ul Narcisismulsi. Psiha-

nahza,_:~e_ c~_ndupe J sit ,arun~c~ 0 P~ 'Iir~1 ,~.p~e o~~un~pe CaI~ n~u ne este penn.ls s:o expkrim,. cea a Ll bido-ului N arcistsm ul UI ~.l 51 ~ef,?l~lllmo!dee.despreraponurile dintre cele douaLibido-un .. _Llbld(J-,ul Eul Ul . sau N arcis,is,m ul neapare ca fonnind marea'remrv! de unde pleac3 det,enninant.ele obiective~i. spre

84

care ele sint apoi readuse, N arcisism ul, care marcheaza rein- 1tQa.rocrea spre En, ne apare ca stare originari realizatl in copilarie, stare care se glsre§te mascara prin tentativele ulterioare de cuce-

tire dar c,arc,. tn fond, sMa conservat. .' .. ' . .

-0 teorie 3! Libido--ului care ar pretinde :sa explice tulbumnle

nervoase fi psihopatice at trebui sl poata exprima toate fenomeDele observate, ca ,i pe cele care pot fi in ferate din acestea, 1n termenii pc care ni-i ofer! analiza Libido-ului insU'~t Se va presupune usor cl tt.ansformmle, Li bido-ului Enlui vor fi de .0 imponantl m.ajoti,mai ales aeolo unde este yorba de a explica tulbudrile profunde de naturs psihopatica. Ceca ce face intreprindCfeaanevcioa:s1 este faptul c~. daca pinli. in prezent psihanalim ne-a llmurit in:tr-o·manieri1 siguracu privire la transformarile Libido-ului Obiecriv, dimporriva, ea. n-a distins iocAiott-o maniera nell Libido-ul Subiectiv de a.l te energii care acponeaza in Eu. . Din a.ceast! C'a.Ul~~ actualmente nu se poate continua 0 teone at Libido-ului decit prin metode speculative .. Dar se renuntl1la tot ceea ee ne-au ad-us observatiile psihanali riCIC. fie ute pin§. aeum dae!, asa cum procedeaza C. G .. Jung, se ~l~,eazl nop.unea Ide Libido identificind-o ell cea de energie psihic~ in

general. _ , . . . . . . _ - '. . . .- .

Separarea tendin tel or sexuale de once all! 'tendlnti, li-

mltarea nopunii de Libido la tendinjele sexuale i,li aflA eel mai pu:temic sprijin i~n ipoteza pe care amformulat-o mai sus t relativ-lla un chimism particular al functiei sexuale.

Se §tie cl numai 'in perioada pubertA'pi se obs,crvl aparitia unei disti.ncpi neteintre caracterul mascnlin §.i caracterul feminmn .• opozip.c care prin urrnare exercit1i mai mult dectt oricare alta 0 intluentl decisivi\,asupr,a cursului vi.c{it Este adevarat c~ dispozi(iile mascul §i femela se manifesta deja in timpul virstei

:j VC.zl . .zw. E,iIIjiiJI~ des Nan.i~s.mu.s:. Jahrbw:h der ,PIs,ciJJo(Jrl/,dyse.,. V], 191[3..1n ,lcest ,c;seu1 tam enul uN'arciSi sm n eSle am buil d in.grcic.a.lll ui Naeeke. cmd~

de :faptt el II ~O:5l creal d.e H. Ems. _

8,)

~fan~e. Dezv~~t,~a ,barajelor se~ual~ ~ (pudo3re" de,z~st, d.eh.'stare) se ~abze~l, ~yreme Ia :feUJe_§11ntDnc§te mai pu}inl reZlsteDl1 ,decu _la blhell. In mod egalJ,inclinatia spre refulars sexu.allpare s,~ joaee un rol mai 'mar-e la felite §i, atunci ciild se ,l11anifecstl ,.ten~~lele ~exuale ale p~b~,nl~ii, ele ian de, preferinll f~rmapaSlv~t Co toare aces tea, acnvnarea autoerorica at zonelor

~~~eDe ~s~cru:eea.§i p~~tt:u cele dou~ sexe §i aceas,t~ Un,piedicl, la. virsta InfanoJI, ca dlferenla sexuala sA fie 131 fel de manife,stl

~rec~m ,~~' ,8 du'p~, . pubertate, DI8\cl se iau inconsiderare mwtif~s£lriJe au~oerol1ce 'i1 masmrbatoars se poate emite teza cl sexualiratea fet1{elor are un caracter funciarmenre masculin

Ma.~ . ~ul~~ ,ata~i~~ COl1c~p'riilor de~p're mascul §i femell nopuni ~at precise, se poate afirma eli Libido-ul este, in mod constant II, . reQul~t,,,, d,_e' es,enJa m~scuUndJ cii el apare la .barbat sau la femeie JI/ac,lnd abSlraCjl,e de obie.ctul siiu, barbat saufemeie",

.. _ ~. .Dup~ ce eu am hUH ~ll.nO§tinJal despre teoria bisexualit3tD" aDlata,at 00 ImponBl~I~ deCl~lv! acestor faptc :Ii cred canu ,5-31" pu~~., mterpre_ta ~ _m anifestarile sexuale ale baroatului §i ale femeu fbi a se J1ne cont de ea.

86

, Zollele~ erogene :18, bArbal Ii femeie ea organ,e' de tr,ansmi,sie

SI mai adluglm. ella teolA zona ero'geol conduc1ttoare este locaIizatl Ia clitoris, care este omolognl zonel genitale m3scQlline situatl in g1and. Tor eeea ce mi ... ~ arlta:t ex~e,nta 'C_u privire la m,a;stu1ilarea £e'blelor mi .. a de!D0nstrat unPO!,3Il(a cli~ jorisului in excluderea alter organe genitale externe, al 'ciror rol decisiv in viala sexuala nu va apare .~ecit mai .tirziu. ~~. chiar mI 'indoicsc cl fetiJa" co rare e'~cepp.l,poate aJun~ la altceva de.ctt la masmrbarea c.litoridianl ilrl, in'tf!,rvenpa unm seduc,Ator. Manifesdrile sexuale spontane care se intiln.esc alit de frecvent lafetite apar sub forma e'ontrI'Cliilor spasmodiee ale c~torisului Ii erec pile atit de ~c:ven~e ale aeestui organ ~'iD~ s~tici~nte ~~ Ie inve,te despre manuestlrilc sexuale al~e celuilalt SC.X" ,ptnn,tlPlldu-le sl traducl prin propria lor senzape c'~ea ee resimte b~a~.

Dacl se vrea sl se 'inJ,ei.leagl'cvolupa care conduce 'febla la femeie trebuieurmarite diferitelefaze prin care trece excitatia clhoddlana. Pubenatea, care la baiat aduce un mare puseu al Libido- ului, este caraeterizara Ia fen,l printr-un nou. val de refulare care atinge in special sexualitatea cli[~~~L 10ee~ ce este refulat atunci este un element al s'cxualItlpl. masculine, Consolidarea obstaeoleler opuse sexualitlpi, care apare cu. oc~zia refuUuii caracteristiee pubertatii, proeura un element exc~rant Libido-ului b!rbatu.lui Ii it ineita le 0 acrivitate mai int~nsil Proportionall cu cresterea Li~i~o-~]ui. eaAsp~§te, supraesnmarea sexuala care atinge atunci deplina 'saID,nome" faJl ~e, c~aa femeii care-si refuzA §i n,ne.a,gl, caracterul _slu sexual. Clitorisul, land este excitat cu ocazia actului sexual la care femeia consimte in. cele din unnl, i~i pastreaza rolul, care const! in a transmite excitatia organelor genitale contigui, cev~ .in .$enul unui lemn de aprins care serveste la arderea lemnului mat. tare,

Uneori trece un timp oarecare inainte ca aeeasta transmitere s,l ,aibl\ Joe, 'in cursul clruia tinitra femeie nu este .J'ensibni~atlll pUkem .. , 0 astfel de insensibilitate se poate s,tabi~iin m~,~urabil atunci cind zona clitorisului refhza sit transmita exeitapa sa"

87

~~a ee se .~ate, datora in principal acdvitlJii sale exeesive din ~?uJpen:~adei oopillriei .. S'e Ide cl insensibiUtatea femeiler le,ste: c~~ mil ~s.~a ap~ntl, :Ii exclus,i'v locall. Insensibile Ia excl~J1lIle:regl~nl1 r, v-a:mina1:e, e~e nu si~t astfel la 0 ,excitape: pleclnd d~ .I~ clito~s .s~u. ~hlar dintr .. o altl zonA., La acesie eauze e~qgene ale~se?slblbtl!ll sea~~gl alte cauze CD caraeter p:si .. , ,hie care" ca IJl pnmele, SID,1 condi ponate de 0 refulare,

.' .. _. Cind .. tr~smiterea ,ex,cit:ajiei erogene se face dela ,ctit0!1s la orificiul va,gin.uJui, Ia femeie s-',a operat ,0 schimbare ~

,~n~l'cO~,~c~toarc 00. care va depinde viitorul viepi sale sexuale, . ~ ... ~p c~.blrbatul. "I-a. plstrat aceea§i mnll din copiUlrie., Co aceast! schimbare a ~.oneIor erogene ca organe de tran.smitere

,c~ ~~s'e~de reful~e din perioada pubenlpi care pare, pentru ~ v~r~'l astfel,. cl vre,~.,. ~~ supnme caracterul de virilita'te sexuall, giisun]a ~etitec?Ddi.pile care pn:disp~n feD_Ieia 1a nevreze §i in mod special la istene .. Aceste condirii dep lod s,nin~ de ., natura -., fe,mininl. " t-. _ .". - . ',LUA,

Desc'operirea obiectuJ.ui,

.II!;

__ - .... 10 aClela~~,timp ... :in care, proeesul pubertl(ii aduce prim at~l z?nelor genitale, In care puseul membrului viril devenu

erecn!_ cere '~n ~~op nou, adic,i(, penetrarea intr-o cavitate care va produc.ee~cltaIi11' d1ezvoltarea psihic,! permue g!sirea obiec'tului se~uah~ll1, ceca ce a fost pre,g~tit din copil!rie. in epoca in eare !~tisf~cJ1a s~xuaJ~ era leg~tll. de apu:~a alimente]or, tendin18 ~_~~~Isea ob~ecbJl.,lDafarl" In suptul sinilor ,ma:mei..Acest obiect a f':l~t ultenor .pterdut: poate c~ exact in momentul in care c~pI1~ a de¥cnn capab~1 slvad~ In ansamblu persoana clreia ii 'Ip~lne _ or~anul~ care .l-,a ~dus. 0 sarisfactie. Tendinta sexuaUl devm~. de atunei, a~toerotidl §l rnportul originar se restabilevte ~~aJ d~p'l. ce pe~oad~ de I_atentl a fost depl§itl .. CopiluJ la slDul mamei n-a devenit flI.rli. motiv simbolul oricmi relapi

88

ameroase, Faptul de a. glsi un obiect sexual nu este, in definitiv,

dec... ... .".._ ... . I· -:Ie It oremtearcere a trecut .'

Ob,iectul sexual in perloada alapUiri.i. 'Totuli, din aeest raport sexual care este primul §,l eel mai important dintretoate,

, b' • . b· d x, c. .. x ,"" .. ...,.. • tn _ . ,.,. '1' !!If

su . ZlStA" C ' .. tar anpa separsrea erecmata mtre acnvnatea sexuaia

'Ii apacarea alimentelof', un reziduu important care ccntribuie la pregltirea aJegerii obiectului ,Ii astfe! Ia regasirea fericirii pierdote. in cursul intregii penoade de latent!" copilul invaJI s,l iUbeasc4 celelalte persoaee care-l ajutl. pe el, eel ee nu ltie :sli faclnimic ,Ii care-i satisfac nevoile, A'ocas,t! drageste se formead. dupl ac1cla§,i model. Ii continua raporturile stabilite CD mama 'in.timpul aUtpltirii Probab~cA se va refuza identificar'ca sentimentelor tandre Ii a prefennjelerpentru persoanele care s-an ocnpat de el cu ainorul sexual. Eu cred ins.1 e,l Or cercetare psihologic,ll mai ,aprof-undatl poate stabili aceastaidenritate cu 0 eenitudine absolutlt Raporturile copilului cu persoanele_ care-I 'm,grijesc sint pentm el 0 sursll, permanema de excitap:i §i de sati:sfac·Pi sexuale earepleaea de la zonele erogene.Aceasta ell alit mai mult co cit persoana care, are grij;l, de el ~(in general, ·mam.a) manifestl 'fa~ de copil sentimente care deriv!. din pmpria sa viall 'sexuall,n imbtap§eazl, it aIinl '§iil consideti, ·fId Dia 0 tndoiaUl, drept inlocuitor al unui obiect sexual complet*:·:_ Probabil ,el 0 m:am! ar fi putem~ic 's,UTp,rins,! dac,l Ls-ar spun.e c! ea b'ezelte in felul acesta, prin tandretea 'sa." mstinctul sexual al Icopil~uislu l.i ii. det~mlinl intensitatea,yiito~~; ~ac~de ,c,~ in gest,urile I,ale at&tI 0 dragoste as,exuaUi §l;"puJi .. , m~care,.sexDa~ Iitatea, DU. are nici un rol 'intrucit ea evill sl excite organele sexnale ale copilului maimult. decit 0 cer ingrijirile corporale.

:89

Noi I:tim. insl cl insdnc'wl sexual nu este trezitn,umai - prin excitarea zoneigenitale, Ceea ce nol numim 'landrele DU via :6 tip,sill in:tt-o zi de 0 repercusiune asupra zo:ne.i genitale .. Dacl mama, ar fi, de ,altfel" mai imOrm,at,i leu privire Ia im:portanJa instiDctelor in, ansamblul vilepi spirituale, in, once a,ctivitate edc,lli psihi,cl, Dr evita ,sI"'ii fa.cl, eel mai mic reprot, tid ea nu face decit sl"liind~pliDeasc;1 datoria amnci cind inv,all sA-Ji iubeascl copiial, care trebuie 51 devinl 01 funll complctl Ii slnltoasl, dotat co 0 sexualitate bine dezvoltatl,li care v;,trebui si suporte in viall ceea ee 'ii cam and! instinctul sex:u~.BS~, adevkat el, un exces detandre,le m,a,teml va deveni dlunltor' pentru cl vaputea duce la 0 senzualitate preeoce Y,a ",r!sflsa" copilul, it va face incapsbil sl renunje pentm un limpl Ia dragosie sau sl se m,u1lUmeasci CD 0 dr,a,glos'e mai mbumti. Faptul cl,copilul se va a:rIta :nesIt ulin nevoia sa de tandrete .mateml este unul dintre eele mai potrivite simptome ale nervoa:tlJii ulterioare .. Pe de altl pane, dup,l cum se ,de, plrinJii nevropa,p .sInt eel care, inclinap -sp,re 0 dragoste flrl mlsud" vor ireD. prin miogiierile lor predispoziliile copilului la nevtoze .. Acest exemplu ne aratl as,tfel lei ex is til eli mai directe ,decit emditatea pentru transmiterea nevrozelor 1a copil.

F'_· ,. fa'- . -),JIC: ·D· I' ... ..' '. . ., fra nAitI:

rrea In ,·DIi~. ···e.1 a virsta cea m,81 ._ .. geea, ,com,potta-

rea Icopiilor indicl. faptul cA. atasamentul Ier deperso'anele eare-i ingrije,sc, are, ceva sexual ... Ftica Ia copii ,BU este 1,1. ori.gine altceva Idecit un sentiment de absent. apersoanei iu,bite~ Deaseme. nea, din aceas,iI c,auz! ei se apropie en te,aml de once ,satin. Hi,

A ,- '.' .... ~. '. 1Oio. ,"'I ." ,..:I' .• b" x: d

·,gmt De lOt$hl1lD mtunenc eeoarece persoanaiu .ltd nu ISC vee e

Ii ac'eastl, nelinilte D'U se_ domole§lte deeit ,atunci cind ei pol s-o ,(inl de mini. No! exa,gerlm imponanJJa,virooIac~o.r :,i ,a pove§tUor 'inmco§l:to&re ate doicUor a'wnci cind Ie faoem rlspunzltoa:re, de, s,paimele, infantile. Numai IcopHi pr-edispuli se lasl imprelsiona,p. de, ,ast£e~ de pove~ti, c'arer~inflrl e:fect asup'ra celorlalJi ... ~ pili al c'lror instinct sexual este, Plicc,oc,e sau ,a devenit e,xcesiv Iii

, imperativsi:nt ,cei care m,anife,stl, ,0 predispozipe la nelwln.

ICopilul se comportl in aces:t caz p,recnm adultul: Lihldo ... ul slu se schimbl in nelinilte din momentol in care el nu poate ajunge

90

. . ~ .. na· • 'ca' unn' are a uam

., ,~, ,." ad ltul deventt nevroy' 't - '.. ~ - .-',.-

la 0 sans,fac.·· .. pe, .. ~ .. l .. u._ " ,. ' '.' ta ;-n" n·· elini~,tile sale ca. un

.. .. '. . -, "m- t sc va compor .1 ' .. _. -'t.. .. " •

Llbldo n~~auscu, -,""''- f .! £rica atunci cind ,e:stellsat sm~,

copil.Lul mc~pe Sn,l. s~ ~~os~ea careia el credecl poate co~ta adicli Bri.I., ... .0 pe~oani. P .,',1':' ,.g -j , sale el va recurge Ia mAsunle

. '.' nttu· a selina de nedfl1§l1 e s . ,

§,l, pe_ - - -._ '1""

cele mai puenle*.

Inhibi\ia in,ces,tului

c ' I - ann ilor reU'~e~t!e. sa nu tr~~easl~it pre~a-

.Dacl ~andrletea p- " p. diea daca ea eVld1 s!:~ confere"

tur ~nstmctul sexu~ al C~Pllf.(~i: psihice ale pubertlitll, 0 astfel

. inBlnte d~ a fi,~~hzate. c~~ 1 ~hica sa se tndrepte asupra sistedie intlensl.tate Inclt excltaJ~a ~ , '" doi elnica aiunci respectlva - -. . - 1 ... tr 0 manler~ nein ,...., "0' 'tl

mulul glenna 10 "", _ "care- i incuro'bl :~1 care, cons',

tandrete va pu~e,a sansfaoe. sar'~l~a in a~le erea obiectului sexual.

in a orienta copl1ul, ~eve~1t:~ t, d ~:tural sit aleagll persoa-

Desi~g~r, cOP.lllul U~, .. ~ ,In mJn efectul unui Libido Ao~enele care-l1ube'Sc din. copllan,e~ai1! £;. d insl'i aminata., s-a Cl~tlgat

,** Matuntatea sexu - u. lUfl_ - .." ! 0, , 1-

c~ atenuat ~' entru -a provoca aUituri de alte Inrubl1dl1 sexua e,

umpcl n~clesar p.- . 1 - ~tu t sa se im pregneze e pr,ocJcP: r= cea a 10c,estulllL Cop~u a Pd es de 1'1' ale'g'erea oblectulul

~ '1 d In 'ffiO expr .. , ,"", .' -

rele morale care exctu .,.. - el iubite in cursnl,copdi\riel.

sexual perso~e~e. .~e acela~l~ Slng~ ~~e ~'atfie societate~ obliga~ sa o astfel de In~l~'lple este Imb~usa ~ fortcle de care ea neboie sa

... • dO familia sl absoar I a toali.e - .~ .1; -

lmple ace ...

. .0 • f antile unui

o .. .: .•• 1 originea. fnen m an 1· .. '-

_ .. Eu imi d.aiorez c~o~un,e}e. ell ~nv1r~ !"'lluminli, l-am .auzit strigind:

• • • iii' _. -' fl, .... du-se lntr-o carner" Ii I1!Il -. . "·X~ .. de" ,~

b1lC.·,; • t'el de ruel am. m .. tr-o .. 21,., a ~u ..- - w .... _J ..• Le.·· Mli. nl~a 11._ fWii'Pun.-. co. n~. -.

C!IJI.C1 . • ,'fri w ftmdcaeste atllue noap ., , .~ .•• '1 .. -d ta ce

_ ~,Tanti, spune-nuceva.MI-e, ca .• ,' Nu ['ace n..mic. raspundc ~op, •. lw~ m ~! •

ce-p fO\DS~ite.,.tol nu n;i P?~~~~~~ii~iui nu-i 'era frica ~e .inlUnen~ ~cm eran~~~ vorbe~te ernev,s 81~ fa.c~ ~:I.fi, ,. ~ ... .I ...• i" fomltes sa sl:! linl~,leasci dm ~omen .. . din cauza aos,enl&l unel ~~oane l~b~t~ ,~- P_ en . _. Unul dinrre Iezultatde ccl~f1:1al

. . ,'. .. ... ~!iI pe' rsoana ~Hlf race .. slm~ll,l pre,z. ~ .. n ;O:'La~ ci 1U\g. oasa n. evropa.uci

ca:n~ acea.c>14_ .-- _I 0 0 .w .... mooSlgur.nru3 ~ru-li ~ . --,' . .0 1- 0

,'1I'V'IIrl90te ale psmanabzel oomWJln .' ,- lU~a "]'lecurn oletul a vmu Ul. U11III;" ..... ~- ._ L.b.·~I. lea este () transfonnare a ace~1. r .,. ,lC~' 1911 eu ma.w

se.- n.~le llii.n 1· ~UOii c· _ . S .. F' "d T-[r.oducere m p51hma lZil. .. '. ---

. . d .... 11..· <nl'llfllrnlle veZl '. reu ~ •• UI , .. 0-

Penuu c eUlJ\U nun ..... ·C" • - ,. d"'fi itivi1 a problcmelo .' . ,0 i

."lou po. [i'1iii,Minde s~ ofer ,Bl,Cl S.olU~HI .. ~ n., .. 1- alegerea. scxu.ala a 'cO'pdulw ~l . a. c ..-' '.-V,ezi ceea ce am aHnnat cu prwuc a ' .

obi.§:nuin~elc. tandn::l:ei.

91

SiC fo~ose,as~l pentru ;I forma organizatii socia le cu caracter ~levat ... ,Soclet~~,ea fa~e_ uz de tos'te. mij},~acele pentr~ a . s~,abi le,glrunl~~ familial,e~ s~~.~Ie~~ carle e~us,tau 1~ cursul copilariei, la ficcare dintre membrii S,W §11n special la adolescent".

~eg'erea obiectulni se realizeaza 'lnsli maiintii sub forma, creajiilor imaginare iar viata sexuala a adolescentului no. poate, pentru moment, declt sa se abandoneze fanteziei adica sit se inchidl in reprezentari care nu sint desti.nat1erealizini**. ~'in ace~t~, c~a~ii se r~gasesc.la top oamenii tendintele §i Inclinatiile copilului, consolidate pnn dezvoltarea somatica. Printre aeeste

92

tendinte, cele care conteaza eel rnai Tu1t ~Iri~. impo~anta~i frecyent! sint .tendinlele . ~exual~ c3!e. 1~. maJontate~. ~mpulUl. au dobindit un caracter dlferent1at, In vut~te:at_ atrac_rlel sexuale

a copilului spre pari.np.: flul ~pre ',;l~m a §l fiica spr~ t~t~*. In acela§i timp eu respmge~ll:§1 dep~~lrea .acestor!icpuru ~c~s~ tuoase se JiCalize,az.~ 0 acuvitate pSiholo~c.,~ speclficl perioadei puberdipi. care .conteaza pri~tre cele ma.llmportante §l,dea~menea, cele mar dureroase ~l anume efortul pecare-I face COPIluI pentrn a se sustrage auooritii.pi plirintilor~ efan care produ~ opozitia, atit de i~p'ort~a~t~ pent~ pro~resJ .1~t~~ _~O'~~ gicner.ape §i eea veehe, Unu_lndlvlzl sepC?t opn peonca.r':,~lnb'e ~ce,~~e faze ale dezvoltibii pe caretrebUle. s.a 0 cunoas,c;a fiinta n~aUi. in felul acesta, se g~sese persoan~ care nu s-au sustr~s mCI~t!i autoritl!.Pi pmnte§ti, care n-a1;l !lUll\- sa detallcze sentlme~te}e lor tandre de piirinti sau, eel putm, n-au. putut s-o fadl..declt l~tr-o manierl imperfecta~ Este vorbamtu ales despre fetele t~ne,re care, spre marea bueurie a .p!ri ~plor, rii~i n a~a~ate:. mult dinco- 10 de pubenate. dragostet fiI~ale deplme. E~te imeresant ~ constatat e,l atunei eilld SIC ,c~satore'Sc, aceste nnere fete nu sint

III stare sl\ of ere sotu1ui lor cleea.l~e ii datoreaza. Acestea vl~r 'fi sopi reci ~i vor rlimine lnsensibile sexual, Se poate deduce c! dragostea fllial!, aparent nonsexua!a, ~l dragoste~. sexuaJA~ alimen~ead de la a'celea~l surse, ,ad"::,! dragostea fitiaUi nu este

decit 0 fixilie infantila .~ _Libi~~ ~d!lL _ .,,- - _. ..' , -

Cu cit se ,conslderl 'mal Indeapro;ape tulbuI,lJ:i1epro

funde ale e,yoluLie.ipsihos,exuale cu atit n~aimult sedobi~de~,~e conltiinla i1l1port~ntei pe care ele'!lentulmcestuo.s ~ are 10 ~egerea obiectului. In c~zurile _?e pSlhone~o~.,a~~V1tatea ~slh!_1" 'sexuall C3I'C ,ca.ud\ obiectul.Jn parte sau In t':ltal.l.uue! rirrnne In incon~tient ea urmare a unei negari a seJ.'uaht!I.J11. TlI~erele fete care resimt 0 nevoie de tandrete excesiva, ~o~,~om1.tent CD .. 0 oroare la fel de excesi vI in f:ala cerinlelor vle,u. sexuale, . sint

.. expuse Itt 0 tent.alie ireziSribiUi. care le duce,pe de~() Ratte •. la dutare.finvitijl a, idealului unei dragoste asexuale §l, pe de. alt!

• Vern, cxp1ic al~ile cu privire la c aracterul fat al itllU oferit demirul des,lin, U,lui lui Oed'ip' in frawndewung ..

93

P~I'I'"t;::ll la m'OZilis' C· are' -. " 'L' bid -. lui ",

t;U. l~I" I. .. a-', I I , , rt I .- ',' I . - . . " ,.

',-t -',_. , ",_21 ,1.lO-UUl. pnntr-o tan~ele pe care ele 0

po.' - .~,.am .. :,_.fe._sta ... far., ,i. sa-.~l ... faca repm .. sun p .. xs ...... !":"',d··l _I .. ~ d." - " 1. '.- ,

vIe 'hi " afe 'til inf I ,'t, - a U..U.I U II . e-a unguI

'. '. 1"· .Ill .. ~I· •.• CJ1.I.U. 'n.'!Ca .. ll. n.' f'. . an til. 11 ., pen. J.tr.-U p.!. '·rinti .fr,~ 'h I~ .... -. '-,' fe '.'-.".:. '_.'

'pc car,e pube It, , .' -,~ - . . '. ' '.., .e- , " a~ .. ~l sUIUn, arecjiune

- _ .' .. " ..... ._.e, ate,a a rellnnou",o.PslhanallZ3 c,are ."~~' ··.i-. • .. termediul 81.mp,tome]or morbid - _":_ ". "_., - .' _ .. -_. ca~,i'lp~ 10- 'carle 0 aduce in '.' r -" .,' e, e~gln~lTea lor Incon~Olenta §.l pe

- :. ..' . . .... aeela~l ump 1n con~tllntll va putea tx-x .' ,-," -'- .'

sA dovedeasca la indivizi d. '1·'··.. . • .,t! .. t, • . A _. A' lw.,dgre_u~atle

' ... ann ,.,. 1'" " - .' .~ acest np ea 'eJ SIn! z:'ndrago,sttll: de

f .. ~ ~r In se~s~1 obisnuit care se dit ,eu vintului. La til, . -

u~rurile In cazul In care un individ, care a .... _, - .' ~.' stau

normal p're- .. ·t·:<:.· .' '. .'. '. -.' .. " ." Incep_ ut p!nn It fi_

, '. UJl - I.", zin a .. ,' .; '.' . ... '

". f .. -!, ''-. " ' .. " .,=iiX. ac ... tere. pato!.omce In u rma unei dr as ." .' -'.

ne enClfe S' - ~~ . . '... I ..... . agoste

.' .. ' - .. - IL,," ·.e. va .. putea demonstra cu e'en- tudine -- x, ... '. ".- '." .'

mul bnlii _....... -, - . . "- 11,hU Ine, 'Cd mecams-

. " _-~ _,!ldl. consta mtr-o revemre a Libido-' 1 "~ I '. ,'. _ -

Iubire IDbmpul, copillbicL .. .' U UI ~a persoanele

,r, .... t- , ,- iE.r~cte ..• ·' ... ~n.~~partate.;! . a I.,e a I r:,gerii ~ obi,eclului sexual

e,lec nate In Copllarlf' ICel - .. - . f -

.. - "' .. ~ Jl care a evitar IX'·are'· .·a ·1 "".' 'b'!

I . . . ..." .', " -" . . 11.".. l. , ruegenl 0 tectu-

. Il]. pnntr-un LIbIdo IDcestuos nu este: -I _ " I n..

1n. fl.uenJa acestuia FarA -"." ..... d'.,.' pun ace .• asta, ell b.er.at de.· ..

c. .... " r; ~ . . ..~' '. ~ICI 0 In toiala, este 0 rep'. ercusiun

razei ml~lal,e cea :~are ghldeaza barbatul tI'ili1r >: . I ~' .... e.a mele sale amorun serioas .' .. .' . ... _ '" S(1 aleag!;l," la pn-

nnitt! s,~ iubeasci , .' ~e,. 0 f~me I~ . de Vlrst~ matura §l 0 fat;1 '. . . _.. ..... __ .. ." . cit. un . bltrbat virstmc care s§, se bucure de

l~umuaJc0!1slderaJle. Aceste persoane fae s,fi, revina A. (." • .' .. .0 neamamel s,au ce.'a. a 'tatXI .* S .. · .' ,.. . 111 ellmatgI-'

. I.. !I._I lit, UI. . Ie po'atl'll. a· dm ·1-1'a. . X. ..1 -

t.."'. - ".... . -. .. "- .. ' -'11...... ,'. . tv C!a a legere

Oulectu, UI m glcneral §e fa,ce in virtut, ... . ',' ,- ". ~,'. .....'- a

aCestO'f douit mod. ,ele I',·· " ". '.' d. .'. ea . unel adaptan .ii. bere Ii

. . . . ... nalnfe· e toate bhbaru'l +X' ~

maml~i salle care 1-' Id ~., · .. ·1· , · .. ·c ~ .. ~ •... I. - caUL4 Imagmeat .

d ~. . d> . ~,., a om.Ina t dIn copIlane I acest fapt a.cordi-

u. s .... e .estul. ' ... de blne cu a.c.· ,ela cit, mam a. "'1' ncx . , .', ., '. '.' Co" n

te'n'S t ~ . f'·' . a VIe se o'nune- enl lln'

.... ,1 · .. a(;'.I~ ace. -stel , nnte ,,- ":"" d·' _. .,' ,,- , . .t"" .u,. -

I' "1"" '.- . .~ nascute.· In propna sa rmamne 1 r " - >I

ostI ltate,. Daca: se tine. <:lIS' t-t'.col c' 0'.' d . "',. .' 0'" ~.1 31". at._a

. . t .. It· 1I.1L. ·nl '. e Importanta. p '. .

raportun1.e copiilor faJa de parinlii lor _. 'tr - d1' .:. care 0 au

rioara a o.·~iectulu. i sexual sle in~eleg'.'e.ti~and- .ufi. ,e~e.nn .•. , ]n~rea .•. ·· uhe-

ce tullbura - ,t, , . 1.lcultate ca tot ceea

'. I'" ..... a.c'este raportu:r'~ la' C···O.· '"1 . " .. ' . -- , ... ' .......'

c . . . - .. ' " "pI va a vea lll11l X""': I '.' I - .. "

gra vie pen tru vial' a se ·11'" ." d l' "" ".,.:. . . ,all e ,ce e mal. ....... .ex.,,_; x ... _. . ~". x~a.~a au ... tao AsrfeI, ge]ozuJl amantil!.· " ..... '.

are HU ct IndO,ll o;'ll <:l r"ldx{"I'1' - I" ". 1'"' or l~l

'. . . - .. ul,h ... ',ill "",n]l e 1m exp,e' 'n' e' ntele- C·O·.. . fl. x.'.-=.· .. 'j

. ' -' t - I P duel sau eel

,

'... * Vezi CSCll[ meu intitu.l:u Uebe - . b

helM MaNle. ),'91'9,:in Sammlmto 1a . -'. 's· el~n _esondere.. n Typ. ,us. de.' r O.bjectw,ahl ~.", ' . emer . ,c.hriften. 'lUI" Nevrosenleh,.e. IV.

94

.-. }'·da·')[ d 'I C '"I di x,..:;' K ,)( .•

pupn, teste consonr ata oe e e.Lertun e dmtre pannp, 0 casatone

nefericita antreneaza drept urmare predispozitii grave la mlbursri sau la Oe,YJiOliC la adolescent,

Afec'punea copilului pentru p~nlii sAl lasl poate impresiile cele mai profunde c'ar~"re'lnnoi~e in perioada pubertstii, VOl comanda direcpa alegerii .obiectului. Aeesta nu este ins! singurul factor de, car-e, el trebuie sa lina cont, Aile orientiri, provenindde la aceea~si sursa, permit aduhului ca.fnspirindu-se din experientele flcute in timpul "copilariei, s.~ dezvolte rna], multe n'serii sexuale", odic! sl realizeze condijiile cele mai diferite in determinarea alegerii obiectului=,

Mijloacele de ,a"pira:r,e impotriva inversiunii. Unul dintre scopurile evidente ale alegerii ICOn.st~ in a se indrepta. spre un ebiect ap:aqinind sexului opus, Dup,li cum se '§tie" problema nu se ICzolvl decit dup,l unele tatooari. Atunci cind a ,aplnit pubertatea, blrbatul se r,ltlceite in primele salle mi~clri" fir!. ,ea aceste dtlc:iri sll antreneze un do durabil, Dessoir aremarcat, pe drept, CD .. ce regularitate se regasesc totdeauna aceleasi caraetere in. p,deteniile enmziaste sau romanclti ale adolescenplor pentru 'pric'tenii lor de ,ac!el,a!§,i SiC.X. Porta care interzice inversiunii sl se p~lungeascl este, 'inainle de once, atraejia pe care caraeterele sexelor opuse Ie, lexerci'ti ~n,el,e a.suprra 8!hora~Nu pulen1, aici, in cadrul aces'tei lUCl",m" sA incerclim, 0 lexplic8(i,c a acestui fenomen., Dar acest singur factor Dll ar fi s,ufilGienr s,l io.ut.tur,c inverSiUDC,!. Se ada:ugll'elemlen'~,e secundare c:are aC'l,ione,azl in ,aclcla§i sen:!,. In primul rind, trebui,e, m,entionadi influenla. i:nhibantl pc care -0 lex,ercitl socie'tate~ .Acolo un-de invlcrs:i uo:ca, Dll este con ... Isideratl crimi :s,e poate 'verifi;Pat faprullci eat cores,pundc dorin~ei sexuale a, .Dumlem,§i indi vizL In modegal, sc po~ue presupune el Ia blrbat amintirile din copiUbia.. sa, in timpul clreia leI· a fast abandonat tandrelei m~ei Slide §i ,I altor fem'ci din aoturajul slu, contribuie 'in mod decisiv sa orientez,e alegerea asu,p~a

III Un mare nwn:h de pari ic1i1.ari!li'i1i. al,evie~i «olice. preewn Icarac~eru.l de obsesie pe carc-] ian sentimentele amoroas'e. nu pot rrin&elese dec'i;;,dacl sin'l'rapanatc la copillrie ,i dac:1 sml pri vi w ca. f,epex;cuslun;, ale r enomef,J;e]or can~, 51-BU, :mani re~rlal in aeea epoci ,Ii ,11 cl!1o,r ,aqiun,e; se face inci, sim ~i tl1 ..

9,5

femeii, in timp ce rezerva se,xuall manifestatl devreme de tall ,fa~ld~ copil, p~zip~ de rival adoptatl fall de el de'tumeazl biiatu~f la .,pmplnuI slu sex. TOtodatl, sl ,adiu,glm cA, eel doi facton acp.one~, la fctill, a! 'elhei activirate ;sexuall se dezvolta s~b 'tutela speclaUl a mamei, Se stabile~t'e astfel 0 ~titudine ostill din 'p~asafa,~ de 'pro~ul~!u sex,' care exercitll 0 influenJ1 decisiva cu OCaZIa alcgerii obiectului in cazul c'Onsiderat nor-

m~. _~du~capa b.li~'~IHO'~ de titre persoane de sex masculm (sclavll 10. ,~~chitate) pare s~ fi favorizat dezvolrarea homos,~xuabt~tll: Freeventa inversiunii 18 nobilim,ea de as,tAzi se e:<phcA _ mai blue datA se line seama de fapml c~ in familiile nobile se fol,~sesc~,ai a~es, serviton de sex mascu'Hn ~i ,el mamel~ .. ~'e dedic.~ . m'~l p~Jln com plet ~ngrijirilor copiilor lor~in ~~mn~ caz~n deisterie se rernarca faptul cit condi(iile care au determinar alegerea oblectullli sexual §,i au fixat assfel 0 invers~une pennanentA i~i ,au origi ncatn aceea ci unul dintre p,lrinp a disp!ru~ PJ!lma~r (fleell,a murit, ~e eli a divortat de sotul sllu san c1ll-a lnstralnat afocIluneH copilului), in. asa fel incit intreaga _~agosre a copilului se deplaseaza asupra persoanel care a

dmas ell el, _

Ni se pare IC'at a sosit momentu~ p~ntr~: a. schlja u~ tablou de ansamblu. Am plecat de la deviatiile instinctul m sexual relati ve la obieetul §i scopurile sale ~i ne-am pus. :intreb~a: aceste deviapi provin dintr-o di spozitie ifl!1!scutl sau. smt dobindite? Ne-a permis sa raspundem cunostinjele pe care .Ie~ am obpnut din atitudinea sexuala observata Ie persoane afectate de psihonevroze, carle forme,a~a ~n. ~p numero.s ~l c~un~."ca~ racter atit de apropiat de al lnd~vlzd~r" normali. Am ~btmut aceste cunostinje prinmemda psihanalitica, Am I~O~~ tat a~~~elli ella indivizii din aceasta categorie se pot regasi dlSpO~lll1]c comune tuturor perversiunilor sub forma fortelor ineonstiente, determinind 0 intreag,a serie de simptome. ~s~~l, _am putu~:sa afirmam c! nevroza este negativul pcrversnmn. Recunoseind

astfel cit de rasplndi te erau di sp~zi liil~., la . pel"Ye~siu~e" . ne-am vAzut obligati sa admitem crt dl~PO~1 pa I~ perversnme . este dispozipa generalll, originara a l,nstl~l:tU]~1 .sexual, .,eare .. nu devine normal declt din cauza modificarilor orgamce §l a inhibi liilor psihice surveni tie in cursul dezvol {!Iii sall~'~ At_Unci am, nutrit speranta regasirii dispozitiei originate la copil, ~ntre fallele care modifica direcjia instinctului sexual. am ,menp:?~~t 'ina.inte de, toatepudoarea, dezgustul, reprobarea §lreprezent~ri~e colecti ve ale moralei impuse de societaie.Asuel fiecare dev~,a,pe a vietii sexuale ne aparea, dmmome ntnl in care ea e~a fix~:t~, Cat rezultatul unui blocaj al dezvoltarii, ca omarca de l~fa~~hsf!1. Am. insistat asupra influentei preponderent~, a_ van.a~nlo~ l~ dispozqiile origi nare, admitand ca i~l'lre ele §l Influenl:ele. vleiu

97

nu existl opo,zilie ci cooperare, Pe de ah~ parte, fund admis cl dispozipa originaraare un caracter de, complexitate, instinetul

sexual ''"'m'' el ""1'0" C'DI' si 'ne a' 'p)fl'reca~1 c'al un C' '0' m plex CQ~ AID' cazu 'I

1·',l.JA :'_ '_. ," .,1, a" IW _"', ,ii1. "'_ ~" _ _ _ I ' ' 'I_:_:'" '," _'-~wl I . _" I

perversiunilor, se disociaza, Astfel incit"pcrversi.unilc, sepot prezenta fie ca rezultat al unci refulki, fie ca efectul unei diso-

_ cieri in cursul dezvoltarii normale, Aceste doul, conceppi ne determinau in mod ega! sA considerarn ca tendiata sexuall a adulJilor se fenneaza prin integrarea multiplelor milclri ,Ii puseuri ale vietii infantile, de 0 13S1fel de, maniera iucit ,Sit formeze '0 unirate, 0 'tendinlA, orientara spre un singur ,Iii unic scop.

.,Noi explicaminca preponderenta dis',pozipiior perverse in caz.urile de psihonevroze, recunoscind e! boala se datora ,delmnlrii, prin efectul nrefuIAri]orU, curentului principal spre

x': ·'1 al A " 'I·' .. .., at)!: " n11· "IX_: "*

-eai co atera e, Am ana izat apol vla,Ia sexua 41D cursur copnaner-,

am, dezaprobat el s-a ignorat instinctul sexual in copH,me :Ii cl mani.festArlle sexuale, 8ltit de frecvente la a,ceasdt vir,sti" au fost descrise ca fen.omene an of!I1 ale, 'Nou! ne-a aplrut" dimpotrivl" cl'copilul,aduce" venind pe lume, gennenii vie,ii sexuale §1. cl j'n timpul aUiptMii, ,ei resimte 0 satisfactie de ordin sexual pe care apoi va Iclota s-o regaseasca in actul binecunoseut al nsuPWlui",. Aceasta aetivitate sexuala a copilului nu se va dezvolta 'in aeeeasi maniera Ic'a celelalte functii ci, dupl 0 Icurtl, perioadl, 'de dezvoltare care se fntinde de la al dojJea la al cincilea Ian" ea va intra Intr-o perioada de latentlt In cursul acestel epoci, aftrmli'm noi, acti vitatea sexuala nu esse 'intreruptl; ea continua :11 furnizeaza 0 rezerva de energie care este in mare parte deturnata spre alte scopuri decit cele .sexuale, adicl, eat eontribuie la formarea sen timentelor soeiale §Ii, pe de a1tl parte, prin Intermediul refularii ~i provocind reactii; ea creaza barierele sexuale care vor folosi mai tirziu, 'Concluzia care pirea

_ * Aceasta nu este adev iT,at numaE 'pen'l111 [c,ndintele Ja perv.ersiune CaR. joacl,

"" __ 'I, ' . U • '" 'd-" le .. _ •• ", "'11

m n,e'Vro:;ze,UD fO, ~J1elallV iCl ,~. penlru, tell: m~e __ ' uPO'Zltl,VIe, SB.U perven,uullle

propriu.wzise., Nu.,am. ,aveaded drepUl,e,sa r,oouc,em pe[VetSiunHe propriu-lise exdusiv 1.a tendinfel'einfantiJe caJ1C, ,S - 3!l" fi fi x·al ~ ,e i m:.buie 5:1, Ie ICQnsidcdm, dease:menea ,ea '0 :regre:siurie spre: 8.'cest'c Icndinlc. d,a'[orate faptului ci aILe Icurent'e ale viepi ,sexuale. n~ au put1l1~ avea ]ibera lor dezv,o,ltar:e.. Din aCf,;;1s.ti lea,mat pen1ersinnile ~.pozitiYc"· POII,i ele sa. fie tral.E'f: prin p:rocedeel.e ler,apid piSiban,ali luoe.

9,8

,si se impunaera eli aceste forte destinate mentinerii instinctnlui sexual in aaumite direcjii se dezvolta in timpul copilkiei pe - seama 'mi~cmlor sexuale care au, in majoritate, un caraeter de ~erv~rsi't~t,e" ~on, ~~o:mitent c~ fo~~e~ _lor ~u sprijinulle.'~ucaple.,!,. 10 pane a ml§'cmilor sexualeale copilului scapatransformarii, poate sR. se exterioarizeze imr-o aetivitate sexuala, Astfel, se parp ~i mi§c_hilc, ~~xuale~e copil ului deriva. din s~rse ~ivers~_, matntede toate din zonele erogene care produc 0 satisfactie eind sint exci tate intr~o'm anier! adecvata, Dupa toate pro~abilit!,il~, functia ~e zona. erogena 0 p~ate -avle~ orice re giune a epidermei, once organ. senzorial ~:1 probabil once organ, dar e,xistl anumite zone privilegiate, a clror excitabilitate

este asigurata de la inclepu t prin an umi tie dispozitii organice. Pe de altA parte, excitatia sexuala se produce, ca, s~ spunem asa, ca efecr secund a unui numar oarecare de procese interne, cu condijia ea acestea sA fl. atins un grad s uficient de inten si tate, mai ales cind este yorba de emotii puternice, chiar dacs acestea sint de natUd. penibila, Exci tajiile proven ind de la toate aces te surse nu se coordoneaza incl intr-un tot, cit urmaresc fiecare un scop separat care nu reprezinta decit objinerea unei pUiceri particulare, Aceasta ne conduce la ideea ca insf nctul sexual In timpul copiUtriei nu este inc,d centrat, cat elcste la inceput tarl obiect,

aWel autoerotic. .

Existenta zonei erogene localizata in aparatul genital incepe sA se manifeste dej a la copil, fie ca ea, ca once altA zona. erogena, reactioneaza la excitatiile adecva te care procura 0 satisfactie fie cit" printr-un mecanisrn inca putin in Iel1cs, 0 satisfactie provenind de la alte s nrse produce concomi ten t 0 excitatie sexuala care se va repercuta intr-un mod special asupra. zonei genitale. A trebuit s,~ recunoastern, spre regretul nostnl, eft. nu ne-a fost posibil ,s~ oferim 0 explicatie satisfacatoare a .ra.pmturilor care existl intre exciratia sexuala §i satisfacpa sexual A., ca ,i a raporturilor care se sta bilesc inrre aC'£ivi t:atea ,zonei ,genitale ~i cleaa altor surse ale sexuaHtaJ;ii.

S'tudiind tulburmle nevropatice,. am 0 bservat ca in via~a sexuall a copilmiei exist~, din capuI locului un inceput de organizare intte elementele constitutive aI,e di verselor tendinte sexllale.

99

intr-o Prim:~ f,~, can: ~e situeaza foarte devreme, este prel;X1n: derent erotism UIWn~l bucale; .0 a doua f~'rmall1!n~ p'r:e8elUl~'14 este caracterizata pnn predominanta sadismului ~l erotismului zonei anale; numai in cea de-a treia faz! viata sexuala este determinata prin contributia zonelor genitale propriu-zise,

'. " Atre~uit sA,.,consta~m ,apo~, s~~ marea no~s,pi ~urpriZ;

eli. aceastaprima vIall sexuala infantila (de la doi 13 cmci lUU)

,~~ce l~ alegerea unui O~I~ect ,E~ es!e,_~p.s.otitl deacti vit!p ysihice dintre cele mal variate, asifel IncU aceasta fazA, 10, CIUda

lipsei de. cOC?rdon~e a ele .. mentelor c~, ,~:~~in~tcn_dinla Ii contrar lipsei de s~~ranlli In alegerea obiectului, poate ~ considerat!, ca cea mai importanta dintre cele care preced formarea sexnala difinitivl1..

Faptul c,a dezvoltarea sexuala se realizeazl in ,douii. puseuri succesive. altfel zis el, lex,i!;a:i\, intreruperea dj.:n "perioada, de laten{!" ni s-,a p:kut demo de 0 atentie :speciall Intr-adev,Ir', aceasta este una dintre condipile care permit omuhri dezvoltarea spre 0 civili.zaliemai1elevatit.D.e.aslcm.enea .•. g.lsim ,aiei explicapa predispozitiilor Ia nevroze, La animalele inrudite cu omul nu cunoastem nimic analog, Pentru a 'reglsi originUe aceslei p,articularitAli in dezvoltarea uman! a trebuit 51 urelmm

. . N' ., x ad I · ·'~,x ~~

preis tone. [ u vom §n S4 spunem care este gra u ac:ttvtL:apl

sexuale in timpul copilariei, inailnc de a 0 fi considerat ca norm,aUt Ii ca neridicind piedici dezvoltaril uherioare, Am ar§:tat cl manifestarile sexuale infantile prezentau indeo,sebi caracter masturbator, Apoi am constatat, -s,prijinindu-ne pe experienll, clt influenjele exterioare ale seductiei puteau produce 'intteruperi premature ale perioadei de laten"l ~i chiar S~,O suprime pe aceasta ,i ci te,qdinta sexuala a copilului sereleva atunci polimorfperversa, In sfir~it, am vtizut ca orice activitate sexuall premamra, produsl," in acest fel, flk:ea educatia c'Dpilului mai dificila.:

Cu 'Io.ate,ca cunoitinlel,e noastre cu privire La 'viata ,sexuall inlantill~ prezintA laeune mali, amIncercat s,l analizlm schimblrile aduse de pubertate .. Prinrre aceste schim bruit noi am considerat ca. importante, in mod special, subordcnarea tumrer excilapllor sexuale, oncale'le-,ar fi originea, primatului zonelor genhale ,1,

100

apoi, procesul prin care se face alegerea obiecmlui. Aceste doni fenomene sint preformate din copilarie, S ubordonarea excitapi10r sexuale se opereazn!,printt-un rn.ecanism care utilizeazl pllcerea, prelim~arA intr-o astfel de maniera incit actele sexuale, pinl atunci independente uncle de altele, devin pregantoare pentru aeml sexual oou- emisia produselor genitale - in 'care pJlcerea atin~ punctul sin culmmanr siexcirapa 'sexuall ia sttq,it in analiza noras,trl amtlnut seama de eli ferentierea fiin,ei sexuale, care devine barbat Ii" respectiv, ferneie. ~i am constata el pentru ,I produce femeia este necesara 0 refulare nOll81l in virtutea c,lrei_~o. parte a ... v.irilitlitii .infaD'~ile a femei~ dispare, I1pep1annd substituirea unei zone genitale directoare prmtr-o alta, In si1t,it~ am constatat cl alegerea obiectul ui era indi,catA prin sc'hitele trasate jn timpul copilmei ~ireluate in perioada puben!Jii, adicl afectinnea copilului pentru plrinJi §i persoanele di.n anturajul slu .. PIC de aItii parte, in virtutea bariereiridicateintre limp, impotriv,a incestului, alegerea este derornata de la aceste per-

. ,. ... .... x~. -

soane II:~ onenteaza asupra altora care le seamitnlt. Mal :adJugJrn,

pentru aincheia, -cit in 'ti mpul perioadei tranzitorii procesele de ~zvoltare'fizicl §i psihica se realizeaza la inceplul fbllegl'mrI, mtte ele, pinl in momentulin 'care prin eruptia unei efervescenje amoroase intense co. caracter psihic, repercutindu-se asupra

.', ,,". 'I •

l:n,ervallel organe or genitale, se realizeaza, in sfirlit, unitatea

caracterisrica a viejii erotice normale.

Fa.ctorii care pot determlna tulburari in. de:zvoUar,ea normali., Fie~are. et8pA a acestei lungi evolutii paate deveni un P!JDct '. de: opnre §I de fixatie, Piecare asambla] al acestni com .. plex 'incil.cit poate provoca, dupa cum, ne-au demonstrat deja numeroase exemple, 0 disociere a instincmlui sexual. Ne dmine sl, enumeram diversii facteri interni sau extemi capabili sl nilb~e,~~voltare,~ ~~" sliprecizlm asupra carei paqi a, mecanismului acponeazaei, Remarcam, totusi, cl intr-o astfel de enumerate .00, top faetorii vor avea 0 im port ani! legaUt Ii c;il va fi dificil

s!~i apreciem la justa lor valoare, _.

Constituti,t §,i eredltate, In. pirimul rind" trebuie sl citibn ,uci diferenJ1ele conge'nitale ,a.le cons,titutiilor :s'exu.alc" probabil

101

.'

de o~po~llldeci:~.ivl, all! carer caractl~re ,n~ ~,pot ~, ~~,sizat~ i~~1 deClt pnn deductie, pom~ndde lama~lfes.tlrile ul~~o~ 11 IIdi ca DOl 51 putem aJunge ulc,ala 0 eertimdine ,abs~lD[I. ere: dem cl,ace,s,te diferente constau intt-o.preponderen,l a cu$e:l sau cutlrei surse a lexcitapei sexuale §~ l?ICsupunem ca ele .~_buie s,l se manifeste in once cazin acnvitatea re,zuhantl finall" chiar daca aceasta se af1a. conl,inutain Iirnitele normalului, . ~v._i-' dent, aceasta nu vrea sA afirme eli nu se ppt nn~,gUl,a Vru:Ulg~ m dispozitia originarl care, in mod necesar §\ tar,l interv.e~J.1a altar

factori, ereaza 0 vial! sexuala anormala. Aceste vanatn vor fi desemnate sub nnmele de "deg,eneresce.nle" ~i se vor putea vedeaaici simptomele unei deteriorari ereditare, Voi relata, cu privire la acest subiect, Q. observape curioasa. La~ai :~ult de jumatate din bolnavii pecare eu l-am tratat pen~ .lsten,e mm:,cat!, ne'VIuzl, de angoasa, etc. am constat un .sifilis al ~~lUl, recanoscut §i tratat inainte de cas a rorie , fie c~ tatal ar fi fost tabetic sau afectat de paralizie generala, fie ca s-a putut descoperi sifilisul prin anarnneza. Insist In 'mod special asupra !a.ptului cit copiii nevropati pe care i-am tratat nu aveau met un stigmat de sifilis, astfelincit anornalia in caracterul .sexua~ .~ trebui sa fie oonsiderats drept un ultim rezultat al uneiereditati sifilitice, Fttd1 a vrea sa afirrn ca descendenja din parinti marcati de sifilis este condijia eriologica fireasca ~i neeesara a unei

_ constitutii nevropatice, cred ca coincidentele constatate nu se datoreaza hazardului ~i ca. trebuie sa. li se acorde importanta lor.

in ceea ce priveste cazurile de pcrversiuni pozitive, condijiile ereditare sint mati putin cunoscute deoarece ele se sustrag rnijloacelor noastre de investigape. Totusi, a.vem motive sit pres~punern eli, exista an~lopie lotte neVf?71e ~i ca~u~ile.,~e perversmne. Intr-adevar se intilncsc adesea In aceeasi familie cazuri de perversiuni §i de psihonevroze, repartizate intre cele doua sexe in maniera urmatoare: barbatii, sau eel putm unul dintre ei, slot afectati de 0 perversiune pozitivli, in timp ce :Femeile1, ca urman~~ a tendintei 1.3. refulare proprie sexului ior, p.rezint:! fie 0 perversiune negat.ivaj fie 0 isterie6 Ac,easta este 0 dovad! in plus a. raponuriloresenliale pe care le ... am constatat intre cele doua ,catlegorii de tulbllra:n morbide.,

102

.Elabararea oI:lerioarili Tomli. ar fi ,eronat 51, se ,creadI ,cl. jacul diveqilor faclOri Ii constitutiei sexDale va dctermina el singur .fOl1Da pe ,care, 0 va lua sexuallitltea., Ea rlminc condiJionatl, din exterior Ii posibilitlJ;ile ulterl,oue lint ,dale COnfOlID destinnlni ,PC carc-,l,luponi afluxurile sexuale provenind de, la difc .. ' rite s,gne~EleIJleDtul decisi~ 'ii, consutuie lelaborareaulterioad

'0 de' - . '., .:11:_: '1- . .. , ... !IC." ~ .' de del :.1 ~bi1'.' '

lar . '. scnerea Cl1U~C;.l DC ,DraUl, trelionne '.- e · •. -.···ZV;Oltare :po,SI.,.· ... I.

Dacl 'loate, dlspozip_ile jl,i IconsJervlraportul dintre ele (pc care om l-am de,finit ca anannal) :I,i se consoUdeazl prin matUritam" singurul rczultat posibil este 0 viall sexuallperver,sA. Analiza unor asemenea anomalii consnnqionale o.-a fost niciodatl dusl pmt 1a caplit Ii totu§:i n.oi cunoastem deja cazuri care pot fi explicate ulor pdn ,aceasti singud ipotezA. Deasemenea, unii autori .. estimea.z.I cl 0, intreagl serie de perversiuni fixate presu ... pune .in mod neeesar 0 ,s:llbiciune cong~nitali a instincmlui sexual. Teza nu mi se pare cl. poate fi ,s:us,pnu'tI sub ,acea.,stI. fOI-lnl .. Dar ,ea este fecund! din momenml in care tennenul de "sllbiciune sexual! cong,enitalA~' poate fi aplicat unuia diob"e, fa.~torii, constitupon.ali. ail insdnctuluil sexual.zeaa genital!, c;ireia trebuie sl~i incumbe mai 'drziu funcJi.a de coordonare, in scopgl procreapei, a aeestormanifestari sexuale pin! amnci izelate, in acest CD" inb'~adev,h" integrarea care ttebuia s,l se facl in, momentul pUbertltii n.u reul:el;te., Acesta va fi eel mal putemie dimre faetorii determinanti care V'I prevala sub forma, perver-siunii* .

R,efular,ea,. Se ajunge la un rezultat complet diferit dacl" in earsul dezvo'ltlrii, ,aoumip factori care determinl instinctul

sexual 'p.,ce c" are' .. noi ]-1· .',.' . ",- .'-. '". """, .• ~. . c. 'ri' -,.F.~,' --

ilr' .' ·_,1", , .... '. ' •. _ .' . _1 pre,supunc.m le,a e"x.ceSlVl, SUle .. 01 reJ Kfar:e "

~are, sl nu uitlm niciodatlll nu echivaleaza cu 0 dis:paripe~ Excitapile sint prodnse in acelasi mod ca inainte, dar silt't deturnate de la seopul lor printr-o in.hibipe, psihic,i Ji sint refulatepe aIte ,cli, pinl'in momentul in,lcare se vor exterioriza sub fonDa sim,ptomelormorbide .. POllte 'r-ezuha 0 vialm sexuali nonnalil1

, .. La ~~~puniJ perioadei de pubertal~ 5·-,8 O(lI'nstatat ,adesea existen',a unui Ic.UI"eqta~ sexualitl,(J& nmmale care.prcasiabpe:ntIu Brezista primelonJbs btoole, yenite din afarl, ,se pierdeinsl~,i faceloc:un.eire,gresiuni care va· ajunge Is pervasiunc.

103

este adevlrat diminuata, in marea majoritate a timp'ului ,i avind psihonevroze d!ept cemplement. Acestea ~s!n't ~ . m04 'Sl~' ~azurile care, ne smt binecunoscute pnn observaJii1e pSlhanabblce pc care I,e-am Rcut asupra nevropaplor, Via,la s,exu,al.l a indivi-

:i1or .. din ... , a. c. easta ca..t,e.got:ie. a inc'cput ca,. §i cea ... , aperver§i!~. o Intreag,l pane a copilariei lor a fost ocupatl de 0 acnvitate

:sexuall perversa eare s-a prelu.ngit uneori ehiar dincolo de pubertate, Apoi, !1i~ cauze iriterioare, in general inainte de pubertate, d¥. uneo~ 'I,.. dupa, se opereaza .0 rr,a~sf.ormare cD: ~,arle a refuIAril., De aici mcolo nevroza se substituie perversiunn, flrl

'~~ :vle:chile '. teildi~,e :sa. di~pl~. ,Ace~s.ta _ne, am~t~lte .. ,a~giu1: nnl1rl~curvl, bltnnl~evlavloasl~ Dar, In cazul de fall" nnerejea a

f,?s.t s~nJ"!A~ Ac~astl ,5u~~titulie ~ perv'ersiunil. prin n,~vrozl in viata JndiVldul~l, liep'~pa cazurilor de peIYerSlune 11 a nevrozelor in aceeal1 famllie.uoate acestea trebule raponate la faptul

)c, • ~ 1 I . I ,...

Cd nevroza. consntuie com.p ementu . neg,anv a ' perverslunu .

...

Sublimarea.. In cazul unei constitutii anormale poate

exista 0 ,8 treia ie~ire,~, prin procesul de sublimaTe'. Exeitatiile excesive care provin din diferite SUfS'C ale se?tualitlpi, i§i ,gisesc 01 derivare ~i 0" utilizare in alte domenii, astfel tncit dispozipiJle

l!e~c!11o.as~, Ia ~n~e .. p. ''!It VO~ p'r~duc'e.o. clle~~ere aprec~a~ill a a~titudinilo! :,1 ,ac.u':!ta:pl.o.r PS~.~lce. ,AICl SC, a!1~ u~3: ~tre sUl'~e!e producjiei arnsnce §1 analiza caracterului 1 ndivizilor dotap m

mod ciudat ca artisti va indica r.aporturi variabile intte creatie, perversiune ~i nevrozl" dupl cum sublimarea a fost completa sau incompleta, Se pare lea represiunea ..... prin. fortele psihiee care, duplt .cum am vl.zut, incep sa se fael ,simt:he dinperioada de latentl, pentm a continua in cursul intregii viep dacl rlmin favorabile condijiile - trebuie sit fie considerata ca un gen de sublimate. Ceca ee nei numim ",caracter" este in mare parte cl~dit ca un material de excitajii sexuale ~i se compune din ten~le fixate. in copilarie sau dobindite prin sublimate Ii din censtructii destinate s,l :reprime mi§,clrile perverse care au. fest recunoscure ca neutilizabile=. Este permis, astfel, sA afnmlbn ell.

104

..

dispozqia sexuala, in general perversa, a copilului creazl" prin reacpile pe care cele menjionate le provoaca, un mare numar dintre virtuti lie noastre+,

It'

Cauze oeazlenate, FalA de procesele pc care lie-am enu-

merat, puseuri sexuale, refulmi §i sublimari (ultirnele doua fiindn-necomplet necunoscute in ceea ce priveste mecanismullor interior)" toate celelalte influente au 0 important! secundara, Daca seeonsidera refullUile $1 sublimarile ca Bernd parte integI,antl din. dispozitiile constitutionale ale individului, ca fiind inse:~i manifestarile aces tor a , se poate afirma c~ forma de fi niti vi luatl de via_ta sexual!t este, Inainte de toate, rezultaml unci constitujii congenitale, Nu se poate contesta ins! cit, admijind cooperarea diferitilor factori, trebuietotusi :sii se fae! loc unor Influente care provin din experien te fortuite, fie in tim.pul copiUtriei, fie la ovirstl mai inain[ata~ Nu este user Ide evaluat importanta relativaa factorilor consritujionali 'Si a factorilor accidental]. Din punct de vedere teoretic va exista intordeauna

. tentapa de a-i supraestima pe primii, 'in tirnp ceo in practica terapeutica va prevala importanta celor secunzi, Oricum ar fi" nil trebuie sl se uite ,eI intre cele dou! serii de factori exists cooperate §inu excludere.Tactorul constitutional are nevoie, pentru a fi pus in valoare, de experienje condijionate .. Factorpl accidental nupoate acpona declt sprijinit pe 0 constitutie, In majoritatea cazurilor se poate imagina 0 "slerie de combinajii Icomplementare'\in care intensitajile descrescinde ale unuia dinttc factori sint compensate prin in tensitillilc crescinde ate altuia, eeea ce no poate servi, totusi, drept pretext pentru a nega 'exis,tant...a cazurilcr extreme in care sjunge fiecare serie,

In domeniul factorilor accidentali, psihanaliza acorda un loe preponderent experientelor prirnei copilarii, Seria antecedentelor etiologice s-ar di viza in doua, dintre care una ar

• Emile ,Zo~a. 'care c:unOI tea bine natura u.m.an,l. ne descrie in,lAio,ie' devivre, '00011'1 fall care, de blml voie §i printr-o pm:l :afinn:uc de sine, sacrificJ eelor pe CQlCi iube§telol eeea cepeseda 1ji Lot eeea ce ar puu:a pretinde, averea ~i ,aspiraliile sale celctmai dmgi. flrl 5i El!§teplerecom.pe:nsl. Cimd era copil, B.ceasti ltnh,ll fati. era posedatld~ 0. n.evoie atit. de ins:aliabiHl de tandret'e inci[. vazind odatl cl 0 alt! fat! e.sle preferatl ei" a camis 0 cruzime.

lOS

cuprinde 'e~eDlen~ele constitujionale §i cealaltacanzele oeazionale, .In .. p~i:~a dlD'tre. aceste serii ar exista actiunea conexi a

_ consntuper ,§.la exp,en'enl'~l~r realiz.~tein copilarie, dupl cum in a . dOl:l3L . sJen~ ,s-ar' . c!lm bin a ,acl.~unea predispozitiilor ~i 1;1, elxpe,nen~~lorrraum,atlza~~e ulterioare, Teate circumstanjele defav~rn.~de ~edezv~!tanl sex_uaJe au ca efect producerea unci regresium, adie! ~. uner mtoarcen la 0 faza anterioara a dezvoltmi

Sa., revemm la enumerarea factorilor care, exercita 0' influent! asupra dezvoltarii sex uale,

... ' .... ~ .. P~ec~cUatea. Printre factorii importanti mentionam pre_ c,~cnatell sexuala spontana, care se regaseste invariabil in. enola ...

~at~ne~ozelor,_ cu toate cat ea singura nu poate fl (nu mai :mult l~ecIt o~~e alt faetorjcauza sufieienta a procesului morbid, Ea S'C ~anlf~stl pnn ~~~, i~ ~e~pe:e, ~ ~b~viere .sau 0 snprimare a pen,?adel ~. late~IA infantila §1 prilejuieste tulburari, provoctnd

~anlfestibi .. se~ual~ c_are_ ,au in. mod~ec~s~~. caracter de perverslune_ -:,~~t! fil~d s.la~.adezv.ohare a ~nhl.b~rul:o!t pc de 0 parte ~i starea l.~~§ l~~~~entara, a ~;ls~emul ui . gem t2_1."pe de altapane, AcestedlSpOzllll~a perversiune se pot menjine ca atare san vor putea, d.._upa,~ refnlare prealabila, sa predispuna la nevroze ..

c. . ~n~n~e caz, precocitatea sexuala va avea efectul de a ~ac~ mru, d~ficda dominatia dezirabila.Ia 0 virstii mai ina:inta't3, a lnstl~ctulul sexual de cal~re ~ortlele psihice superioare. Ea va ~~O~c8l"~:terul . de _obs.es~e, inerent echivalentelor psihice ale InS'[lnCU]]~l sexu.aL 1?recocl:tat'~a sexuala merge adeseain paralel

~u p~~~cuat~~ In t~Ieftu ala §~ ca atare se reg,{tse,~te in copilaria In~vl~I1or emmenp. In acest caz, ea nu pare sa. fie patogena in

acelasigrad, .

. .. . . _. Timp~I,f'a,ctor .3 I evol ~ liei sexuale, Sub acelasi titl u cu ~~,~cocltat~a~, factorul ttmp recla:~a 0 atentic ell tetul speciala, F~l_?&eneza .. ~ _put~t safixeze. ord~nea in care. incep sa aetiveze 'dlre~tet,e~dlnle §l ~a. determine nm pul manifestarii lor, inainte c~ '~le s,;t ~lspadjj sub Influenl~ unei rendinte noi sau ca urmare a ~ne~refuUbi.marcate.Tot~~l, in succesiunea Ica, §i in durata a~~stor tendinje ~rBlr sit existe variajii care, pot fi, in ceea ee pnve§,te rezultatul final, de 0 important! de'cisiv,a. Nu e,ste

10.6

. indiferent ca un curent ,SI~ apara mal devrerne saumai tirziu deett curentul contrar, deoarece efectul unei refulari nupoate fi anulat, D'aclordinea elementelor care determina tendinta sexnala variaza, rezultatul va fi schimbat, Pe de al tl parte, rni § care a, . unor tendinje eare ajung 'in prim -pl an poate fi de ,0, rapiditate surprinzatoare, spre exemplu raporturile heterosexuale ale viitorilor homosexuali contirmati. Tendinjele copil ului, oricare arfi caraeterul violent all iruptiei lor, nu justifies teams ci ele domin,! caracterul adultului intr-o rnaniera durabila, Ne putem astepta, la fel de bine, ca eIe sa dispara pentru a face loc tendinjei contrare (despojiinu domnesc multa vreme), Cauzele care moti veaz! tulburArHe in proeesul del. voltarii ne scapa complet, N oi n~ facem decit sl intrezarim de departe un grup de probleme biologice, ~i poate si istorice, de care nu ne apropiem inca intt-BtI'ta incit sa le putem ataca,

Perseverenta. Importanta tuturor manifestarilor precoce ereste datorita unui factor psihic a carui origine nu ne este cunoscuta ,§ipe care n-o putem Iua in considerare decit intr-o maniera cu totul provizorie .. Este verba despre perseve re "la' ~i despre fuaJia prelungita a impresiilor viejii sexuale, simptorne care se regasesc la viitorii nevropati SHU I~, perversi §,i de care trebuie sA se tina, cent in tabloul clinic. I ntr-adevar, aeeleasi manifestari sexuale precoce nu exercita asupra altor subiecte 0 influentn ant de pr-ofunda lncit s.a le -oblige ,s~ se repete .§i sit imprimc. astfel 0 direejie a tendin tei lor sexuale pe viali. Peate eft una dintre cauzele care ne lumineaza caracterul acestei flxatii se afHi inn-un rapt psihologic f11ra de care nu s-ar putea preciza etiologia nevrozelor: ne referim la preponderenta urmelor U1sate 'in amin tir-e de impresiile mai recen teo Aces t fapt psihologic depinde in mod sigur de gradul de dezvcltare intelectuala .§i ci§,ti,g! 'in irnportan la pe masura ce individul este mai cul tivat, Vmbind despre salbatici, s-a spus C'a ei erau ",copiii nenorociji ai prezentului?", Dat fiind raportul antagonist care exista intre civilizatie 1,] libera dezvoltare a, sexualitatii, raport ale carui

* Se palate presupune ci putcmica ~c:ndirqi1 SPfe fixan:: pe ca.n:, III ,BU. anumite :impr;esii se datomaz5. iintensitilH actiJvh~lH sexuale ri,i~,ce intr-o 'epocl ante,rioar,i.

101

efecte pot fi urmarite m ult timp dupli, aceea sub formape care 0' va lua viata noastra in ci vilizatiile ,avan~'te este de eel mai mare importanl! sli §om cum. s-a dezvoltat via',a. sexuall, I copilului, 'in ~timp ce in civilizatiile inferioare ace as tll, dezvoltare -no prezinta nici un interes,

Fixati,a. Influenja Iavorablla pe care 0 exercita factorii psihiei pc care i-am en umerat este consolidats prin impulsurile venire din interior in perioada sexualit~:lii infantile. Aeestea (in primal rind seducerea de eatre alticopii sau de catre adulji) creaza stan sexuale care se pot fixa ~i deveni chiar patologice leu ajutorul elemen telorpsihice m ai sus mentionate. '0 bunaparte " deviapilor sexnale care se pot remarca la adult se datoreaza impresiilor suportate in timpul copilariei asa-zis asexuale, Printre cauzele c are fa vorizeaza aceste senzatiitrebuie luaie in considerare constitujia precocitatea, 0 crestere a tendintei la fixalie ,~i, 'in sfirsit, excitatiile intirnplatoare ale instinctului sexual prin- inf] uen te ex teri 0 are .

~.. Incheindu-ne cartee, trebuie sa recunoastem, spre regre'wI nostru, c! cercetarile noastre asupra tulburarilor viepi sexuale indi!cl. insuficienta cuno~ rinjelor pe care le posedam cu privire la proeesele biologice care le con stituie esenta, N u ne putem deci forma, din aprecierile noastre sumare izolate, 0 teorie capabila sa: explice suficien t caraeterele normale §l patologiee ale sexualitajii.

108

O'e acelasi autor I

- .

Editu,ra Mlaiastra"" va oteri

,!!I •

in curind publi'culu.i cit'itor:

eseun

de .pshanaliza

aplicata

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful