You are on page 1of 29

“Criza economică şi influenţa ei asupra turismului european”

Studenţi:

Cuprins

Introducere 1. Tendinţe în turismul mondial 2. Turismul European în perioada 2000-2006 şi 2007 2.1. Factorii economici care au influenţat turismul în perioada 2000-2006
3. 2008 - Efectele crizei financiare încep să fie resimţite în turismul european

3.1. Scăderea a numărului de nopţi turistice petrecute în 2008 3.2.Transportul aerian de pasageri în UE 3.3. Rezultate de ansamblu ale activităţii turistice în ţările UE, în anul 2008 4. Previziuni pentru 2009 Turismul mondial în 2009 Doi ani dificili în perspectivă 4.3. Turismul European în 2009 Anexă. Concepte şi structură
2

4.1. 4.2.

Introducere 3 .

mulţi americani foloseau surplusul de bani pentru a pleca în vacanţe. precum şi siguranţa că transportatorii lor vor fi încă în afaceri. Anterior acestei perioade. liniile de croazieră şi companiile de autocare. precum şi pe cazare. anticipată pentru acest an. dar călătoresc diferit faţă de perioadele de abundenţă economică. Economiştii subliniază că vechea constrângere pentru plecarea în vacanţă “nu pot lipsi de la serviciu” s-a transformat într-una economică. 4 . necesităţi familiale. Oamenii caută vacanţe care să includă activităţi ce pot fi întreprinse în apropiere. Această industrie nu a avut de ales şi creşterile de cost s-au regăsit în tarifele practicate. şi adaptarea serviciilor în consecinţă. la sfârşitul anului 2007. În sectorul turistic din Marea Britanie primele efecte au început să fie simţite când operatorul Travelscope şi transportatorul aerian MAXjet Airways au falimentat. Acest lucru a coincis cu momentul în care consumatorii au avut mai puţine resurse destinate călătoriilor. Deşi preţul barilului de petrol a scăzut accelerat. Industria turismului este influenţată de criza economică globală. Din cauza crizei bancare. sub forma unor bilete de călătorie mai scumpe. căci din orice criză a economiei vor rezulta întotdeauna învinşi şi învingători. Deşi acest lucru nu este considerat a genera o creştere a turismului. asta nu înseamă că turismul încetează. spre exemplu cea datorată evenimentelor de la 11 septembrie. generată în mare parte de ridicările restricţiilor practicate asupra liniilor aeriene. în speranţa că vor primi o reducere de ultim moment a tarifelor. Acum. adăpost. când creditele sunt mai dificil de contractat. transportatorii care trec prin dificultăţi financiare nu sunt capabili să contracteze un credit necesar supravieţuirii în faţa “furtunii economice”. Acest lucru dezvăluie o situaţie pe care călătorii o iau în considerare atunci când fac rezervări: oare compania va mai presta serviciul atunci când va veni timpul să zbor? Mulţi dintre cei ce călătoresc amână aranjamentele de călătorie până în ultimul moment. Turismul este foarte vulnerabil la incertitudinile economice şi la volatilitatea pieţei dintr-un motiv simplu: majoritatea călătoriilor implică cheltuieli discreţionare. din cauza scăderii cu 3% a numărului de pasageri. Aceste tendinţe se traduc prin necesitatea ca destinaţiile turistice să fie promovate potenţialilor clienţi mult mai aproape de locaţia lor. Tendinţa care se observă din crizele anterioare. mâncare şi distracţie. Turismul internaţional se dezvoltă în aceeaşi direcţie cu indicatori economici precum PIB-ul.Anul 2008 va intra în istorie ca anul turbulenţelor şi contrastelor. companiile aeriene previzionează pierderi de milioane de dolari în anul 2009. Modificările demografice prin care trec Statele Unite ale Americii vor influenţa deasemenea modificarea grupului-ţintă al activităţilor de turism. fie că ne referim la crizele economice globale sau la cele din turism. feroviare. Este de aşteptat ca turiştii să cheltuiască mai puţini bani pe suveniruri şi cumpărături. Totuşi. oamenii vor pleca în mai puţine vacanţe. printre multe alte lucruri. este că oamenii continuă să călătorească. va avea totuşi efecte pozitive. Creşterea preţului barilului de petrol a generat costuri crescute pentru companiile aeriene. Vor supravieţui numai acele afaceri de turism care vor ştii să se adapteze în lunile viitoare. oamenii îşi păstrează banii pentru necesităţile vieţii: mâncare. O zonă care a cunoscut o creştere explozivă în ultimii 15 ani a turismului internaţional este cea a Indiei. O altă situaţie specifică o constituie creşterea turismului în ţările în curs de dezvoltare. mai scurte şi mai aproape de casă. În timpul dificultăţilor economice.

Liniile de croazieră pot face reduceri masive. în stimularea turismului din această ţără. creşterea dolarului la nivel internaţional le va permite să călătorească mai mult şi să cheltuiască mai mulţi bani în aceste călătorii. Ei au anunţat un plan de a oferi credite fără dobândă pentru indivizi şi familii care au intenţia să călătorească în următoarele luni sau în următorul an. să facă economii. odată cu închirierea camerelor de hotel pentru participantii la conferinţă. sau chiar acorda credite pentru a umple cabinele vaselor cu turişti. Firmele de succes îşi vor adapta planurile de afaceri pentru a permite cea mai mare eficienţă posibilă. taxe). Tendinţe în turismul mondial 5 . Staţiunile şi hotelurile pot oferi servicii de tip allinclusive pentru a atrage întâlnirile de afaceri şi contractarea vacanţelor plătite de corporaţii. Pentru americani. Se afirmă faptul că această problemă este cea care va determina viitorul industriei turismului. Nivelul dolarului pe pieţele de schimb are un impact asupra turismului. În Argentina. Planurile de rambursare a creditelor sunt făcute pe trei sau şase luni. ele pot oferi turiştilor servicii la preţuri ce pot fi considerate adevărate chilipiruri. personal. scăderea dolarului american va duce la o creştere a fluxului de turişti străini în Statele Unite. Criza economică globală va a avea un efect puternic asupra industriei turismului. Ce măsuri poate lua industria turismului pentru a atenua impactul crizei mondiale? Noile planuri de marketing ar trebui gândite pentru a ajuta călătorii. iar creşterea profitului şi în cele din urmă revenirea va fi un proces de lungă durată. Pe de altă parte. şi pentru a-i convinge pe consumatorii îngrijoraţi şi sceptici să călătorească. Micile afaceri din industria turismului consideră că pot ele însele acorda credite fără dobândă pentru aceeaşi perioadă de rambursare. fie ei persoane particulare sau firme.Se aşteaptă înregistrarea de pierderi pentru prima dată în domeniul turismului de lux. Guvernul s-a implicat. 1. Altă opţiune ar fi punerea la dispoziţie a sălii de conferinţe fără taxă. Datorită costurilor operaţionale fixe (combustibil.

6 . Creşterea numărului de turişti a scăzut la mai puţin de 2% în iunie. Multe afaceri se aşteptă să se restrângă şi orice astfel de restrângere va fi rapid resimţită pe pieţele de consum. • • Ultima ediţie a barometrului turismului publicat de Organizaţia Mondială a Turismului confirmă încetinirea rapidă a turismului internaţional de la mijlocul anului 2008. Europa a crescut cu 2% în primele 8 luni ale lui 2008 (scădere foarte mare faţă de creşterea de 5% din ultimii doi ani). Scăderea numărului zilelor de şedere la fel ca şi cheltuielile vor fi mai pronunţate decât scăderea sosirilor. şi la doar 1% în lunile de vârf – iulie şi august. combinată cu incertitudinile curente. se aşteaptă să continue să influnţeze cererea de turism. turismul internaţional a rezistat crizei mai bine decât alte sectoare ale economie precum: construcţiile.Spre deosebire de crizele precedente ca aceea din 11 septembrie 2001 şi SARS (Sindromul Respirator Acut Sever). de exemplu. dată fiind situţia economică nesigură. În 2008 au fost numărate 23 de milioane de călătorii adiţionale (faţă de 2007) însumându-se un total de 642 de milioane de sosiri internaţionale. Până acum. Încetinirea economiei. Destinaţiile care oferă “value for money” şi rate de schimb favorabile au un avantaj din moment ce preţul devine o problemă cheie. şi destinaţiile cu industria transporturilor de călători. afacerile imobiliare şi industria constructoare de maşini. Companiile vor şi ar trebui să se concentreze pe stabilitatea preţurilor pentru a-şi păstra latura competitivă. atât al încrederii consumatorilor. Astfel. cel puţin pe termen scurt. Este mai necesar ca niciodată să se lucreze împreună în lanţul turismului. prezenta întorsătură economică nu afectează dorinţa de a călători. scăderea nu a cruţat niciuna dintre ţările europene. Date fiind presiunile exercitate asupra bugetelor multor companii. volatilitatea mare a pieţelor şi un declin. Dar o mare parte din creşterea din perioada ianuarie-august reflectă situaţia de dinaintea începerii trendului descendent – o creştere stabilită la nivel internaţional care a atins chiar şi 7% în mai. sectorul public cu cel privat. la fel ca în situaţiile de criză trecute: • • Călătoriile mai aproape de casă vor fi preferate în schimbul celor pe distanţe lungi. subliniind perioada în care preţurile la energie. inflaţia şi blocarea peiţei creditelor au început să aibă un efect serios asupra călătoriilor şi cererii din domeniul turismului. cât şi al lumii afacerilor. Problema majoră este dacă o persoană îşi mai permite să călătorească sau dacă vrea să cheltuiască banii pe călătorii sau să călătorească.

la fel ca şi Slovenia. Italia şi Austria – creşterea a fost determinată de turismul internaţional. Estonia de 17. Liechtenstein (-1. Europa continuă să joace un rol central pe piaţa turismului mondial. nord şi est. Germania (2.călătoriile de afaceri se aşteaptă să fie afectate mai mult decât segmetul de petrecere a timpului liber.525 de milioane de nopţi.8%). cât şi numărul de turişti care au plecat. Croaţia (3.6). Finlanda. care va continua şi în anul 2009. Irlanda. Deşi în termeni absoluţi. 2. atât în ceea ce priveşte numărul de turişti care au venit. Italia şi Austria (1.3%). hotelurile şi locaţiile asemănătoare au găzduit 1. Alte ţări Europene unde creşterea medie anuală a numărului de nopţi petrecute de turişti a fost mai mare decât media europeană au fost: Islanda (5. Irlanda.1%). mulţi dintre ei spre şi din restul Europei. În Suedia. Ţările scandinave au avut rezultate bune între 2000-2006.6%). cererea pentru aceste destinaţii a scăzut. Spania şi Portugalia de turismul naţional. la nivel internaţional. atât ca destinaţie cât şi ca sursă. iar în Norvegia.5% pe an. 7 .7%. Italia şi Austria. datorată creşterii dramatice a unor regiuni foarte dinamice cu ar fi Asia (în special Asia de Sud). Noile state membre au înregistrat împreună mai puţin de 10% din total. Irlanda.1). cinci ţări: Spania. iar după această perioadă s-a înregistrat tot o creştere. cu o rată medie de creştere de 1. Privind mediul european. cu cele mai mari valori înregistrate de Polonia şi Republica Cehă (1. Pe de altă parte s-a înregistrat scăderea numărului de nopţi petrecute de turişti în Cipru (-3.7%). în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene.1% pe an). pentru prima dată în 2008 s-a înregistrat o scădere accelerată. 2. Ţările din partea de vest şi sud sunt în continuare lideri pe piaţă dar. În ceea ce priveşte distribuţia nopţilor turistice pe ţară. vom descoperi tendinţe diferite în ţările din vest şi sud.2%). Turismul European în perioada 2000-2006 şi 2007 Europa este cea mai importantă regiune turistică. cel de-al doilea grup (ţările estice şi nordice) au înregistrat o creştere important. Irlanda.1. Slovenia. Suedia (3. Slovenia (2.1% între 2000 şi 2006.1%). Sectorul turistic în Europa: caracteristici principale În 2006.1%). După patru ani de creştere puternică a numărului de turişti la nivel mondial (în perioada 2004-2007 numărul de turişti a crescut cu o rată de 7% pe an). Danemarca. în 2006. numărul de turişti din Europa a crescut în perioada 1995-2000. Italia. Germania. însă una mai fluctuantă. Franţa şi Marea Britanie.3% fiecare). nopţile petrecute de turişti în Bulgaria şi ţările baltice au înregistrat cea mai mare creştere între 2000 şi 2006 (Bulgaria a avut o creştere medie de 12. În ciuda unei scăderi a cotei de piaţă în ultimii 10 ani. Regatul Unit (-1%) şi Ungaria (-0. Peninsula Iberică. Pe de altă parte. Letonia şi Lituania de 13. Spania (1.6%). au însumat 72% din totalul de nopţi turistice petrecute în UE. Finlanda şi Norvegia (fiecare cu 2.

8 2000 211. Pe de altă parte.2 201.5 226 2005 1.Scăderea din Grecia.6 2005 100 94 2006 244.9 2004 2. Malta şi România). Factorii economici care au influenţat turismul în perioada 2000-2006 În perioada 2003-2006. noile ţări membre ale Uniunii Europene s-au bucurat de cea mai puternică creştere de la începutul perioadei de tranziţie.9 2006 3 2.2 1 2003 100 94. Tabelul 1.6 2003 1. in total si pe zone 2000-2006 Cheltuiala miliarde EURO UE 27 UE 15 Rata de schimb anuala (%) UE 27 UE 15 Cota de piata UE 27 UE 15 2000 100 95.4 2.6 Sursa: Eurostat.6 2005 239. Evoluţia cheltuielilor turistice.7 2003 218. În special în 2004 şi în 2005. 2. evoluţia pieţelor economice a fost caracterizată de o “Europă cu două viteze”. 4 2001 216.8 2006 100 93.1 1 2002 100 94. Cipru şi Ungaria a fost cauzată în principal de scăderea numărului de turişti străini. În ceea ce priveşte statele baltice.2 2000 205. Creşterea a fost condusă de Ţările Baltice (Estonia.9 1.8 2004 226 213. care în prezent este determinat de vizitele la rude sau prieteni din anumite zone ale Europei.4 228.2. situaţia economică dificilă din zona Euro. În schimb din 2006 economiile acestor ţări au avut o tendinţă de creştere. tot în 2004 şi 2005.9 2001 100 94. Panorama on Tourism 2007 8 .2 2004 100 94. unii economişti suţin că aceste ţări ar putea depăşi majoritatea ţărilor Est – Europene şi să crească standardele de trai ale cetăţenilor lor în următorea decadă.9 49 2002 1. a avut un efect negativ asupra cheltuielilor turistice şi a schimbat tendinţele de consum ale vesteuropenilor. chiar dacă PIB-ul lor este încă mic faţă de Europa de Vest. Recesiunea din Germania şi stagnarea economiilor vecine (Italia şi Franţa) a continuat şi în 2005.1 2001 1. Letonia şi Lituania) şi de Europa de Sud/Sud-Est (Bulgaria. Cipru.1 206.7 1.3 2002 218 207. Acest lucru ar determina şi creşterea numărului de turişti.

Rezultatele confirmă atât creşterea susţinută din ultimii ani. iar Orientul Mijlociu cu 5 milioane. rata de creştere din ce în ce mai rapidă a noilor pieţe confirmă potenţialul turismului pentru lumea în curs de dezvoltare. cât şi flexibilitatea sectorului cu privire la factorii externi. Anul 2007 a depăşit aşteptările pentru turismul global cu numărul de sosiri ajungând la noi recorduri. întărirea euro faţă de yen. De asemenea. iar Asia şi Pacificul 17 milioane.3. peste media prognozată pe termen lung. în detrimentul altor desinaţii ale lumii. sosirile internaţionale au crescut cu 6% în 2007 la 898 milioane în comparaţie cu 2006. care a trecut prin cea mai lungă perioadă de creştere de mai mult de două decade. Africa cu 3 milioane. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului. Datorită dezvoltării rapide a noilor state membre s-au înregistrat creşteri rapide ale PIB-ului în perioada 2004-2006. Destinaţii ca Turcia (18%).” Din creşterea de 52 de milioane din toată lumea. înregistrându-se o rată de creştere de 6% şi 52 de milione mai multe sosiri intenaţionale decât în 2006. Ratele de schimb (dolar/euro. a făcut ca destinaţiile zonei euro să fi mai puţin atractive pentru turiştii japonezi. a avut efecte pozitive asupra pieţei muncii. 2. Cea mai mare destinaţie a lumii cu o cotă de peste 50% din toate sosirile turistice ale lumii. Creşterea PIB-ului. lira sterlină/euro şi yen/euro) au influenţat sectorul turismului european. America a crescut cu 6 milioane. Creşterea a continuat şi în 2007 În 2007 sosirile au crescut de la 800 de milioane la 900 în numai 2 ani. Grecia (12%) şi Portugalia (10%) sau Italia şi Elveţia (ambele cu 7%) sunt dovada imapactului pozitiv a creşterii economice a regiunii în 2007. Această dezvoltare a fost susţinută de o economie mondială puternică. împreună cu sporirea încrederii consumatorilor şi afacerilor în ţările industrializate. Toate regiunile au înregistrat creşteri diferite. datorită aprecierii continue a monedei euro. Europa a înregistrat o creştere peste medie şi a adunat în total 480 de milioane de turişti în 2007. Europa a primit aproximativ 19 milioane.Produsul Intern Brut a crescut în cele 27 de ţări membre ale UE din 2000 până în 2006 cu aproximativ 4% pe an. Zona Euro a pierdut turişti americani. “Creşterea economică şi a turismului sunt conduse de pieţele care se dezvoltă şi economiile emergente. În timp ce pieţele mature rămân destinaţiile de top din lume. 9 .

2008 . inclusiv SUA. iulie şi august. zona Euro. Grafic 1: Sosirile internaţionale. Ţările Scandinave şi America de Sud. Cererea scăzută se manifestă în majoritatea regiunilor sursă. evoluţia lunară (modificare procentuală) Sursa: Organizaţia Modială a Turismului 10 .Efectele crizei financiare încep să fie resimţite în turismul european Cu excepţia declinului aşteptat în aprilie datorat Paştelui timpuriu din martie. Această încetinire a fost confirmată accentuat. deşi anumite destinaţii favorite încă au parte de creşteri. Deasemenea durata de şedere şi nivelul indicatorului cheltuială/vizitator scad. Sosirile în primele 8 luni ale anului 2008 au crescut cu numai 2% (în comparaţie cu creşterile de 5% din 2007 şi 2008) şi o mare parte a creşterii a fost concentrată în primele cinci luni ale anului. cum ar fi Federaţia Rusă. Pentru destinaţiile individuale s-au înregistrat cifre negative în luna iunie.3. alte părţi ale Europei de Est. Marea Britanie şi Asia. Dar în mai-iunie s-a observat încetinirea ratei de creştere. Centrală. creşterea în Europa a fost încă mare până în mai 2008.

6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007. Însă creşterea a început să stagneze în a doua jumatate a anului. Numărul de nopţi petrecute de rezidenţi a rămas relativ stabil.3. în timp ce pentru perioada mai-august s-a înregistrat o scădere de 0. În final.2%. Un tipar similar este observat şi pentru sectorul serviciilor aeriene. numărul călătoriilor de vacanţă făcute de locuitorii UE a crescut cu 7. numărul de nopţi petrecute a crescut cu 1.1% în 2008. în timp ce numărul de nopţi petrecute de străini a scăzut cu 1%.7 % în Slovacia. În perioada ianuarie-aprilie 2008. pentru prima dată din 2003.3% în Cipru.1. În timp ce transportul aerian de pasageri a crescut în medie cu 1. Datele din timpul anului arată că efectele crizei financiare au început cam pe la mijlocul anului.5% faţă de anul precedent. 11 . Scăderea a numărului de nopţi turistice petrecute în 2008 În 2008. În timp ce numărul de nopţi petrecute în hoteluri şi în pensiuni a scăzut. numărul total de nopţi petrecute s-a diminuat cu 3. Scăderea numărului de nopţi petrecute de către nerezidenţi a fost factorul principal. fată de anul precedent. de la o scădere de 4. s-a observat o scădere în ultimele patru luni ale lui 2008. numărul de nopţi petrecute în hoteluri şi localuri asemănătoare din Uniunea Europeana a scăzut cu 0.5%. în Uniunea Europeană Sectorul hotelier pare să fie mai afectat decât restul sectoarelor turistice. călătoriile au fost în medie mai scurte în 2008.6% pentru întregul an. mai ales cu privire la călătoriile din străinătate. la o creştere de 7. În ultimele patru luni ale anului. Grafic 2: Evoluţia numărulul de nopţi petrecute de rezidenţi şi străini în perioada 2000-2008. în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2007. Diferenţe mari sunt observate în interiorul Uniunii Europene.

4% -4.7%).7% 3.1%).0% 1.7% 1. creşterea din Germania şi Austria a contribuit cel mai mult la nivelarea creşterii negative la nivelul Uniunii Europene.2% Statul Membru Lituania Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Total 2.1% 4. Cele mai mari creşteri s-au observat în Slovacia (7. Tabel 2: Modificarea procentuală a numărului de nopţi petrecute în hoteluri în 2008 faţă de 2007 Statul Membru EU 27 Belgia Bulgaria Republica Ceha Danemarca Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Italia Cipru Total 0.3% -1.1% 0. cu rată medie anulă de 3. Cea mai mare scădere s-a observat în Cipru (-4. Italia şi Spania au fost în termeni absoluţi cei mai mari contribuitori la descreşterea turistică la nivelul UE. Grecia (Letonia Regatul Unit -1.Scăderea numărului de nopţi petrecute în hoteluri de către turişti a urmat după o creştere de patru ani.8%). Polonia (4.5% 2.8% 2.9% 1.5% 4.7% -0.2% 2. În 14 din cele 27 de state membere.7% 4.8% 3.9% 4.0% 1. Luând in considerare greutatea lor în piaţa turistică europeană.1% 0.2% şi este prima sădere de când turismul european şi-a revenit după criza ce a urmat evenimentelor din septembrie 2001. numărul de nopţi petrecute au crescut în 2008.6%). Tourism Statistics Figura arată un tipar eterogen pe tot cuprinsul Europei. 12 .8% --------0.1% 1.7%) şi Letonia (4. În termeni absoluţi.6% 4.6%).9% 2.9% 7.0%) şi Italia (-2. Olanda (-4.6% 1.2% 1.0% Sursa: Eurostat.8%). Danemarca (3.

În a doua jumătate a anului 2008. în comparaţie cu 2007.8% 87.6% Portugalia 2.7% Suedia 1.5% Slovacia 0.9% Cehia 1. Franţa.0% 95.6% Franţa 21. dar creşterea a fost mai puţin pronunţată în a doua jumătate a anului.7% 98.4% Cipru 0.5% 82.2% 99.2%).7%) a fost ceva mai mică decât cea a excursiilor în ţară (7.0% 96.0% 94.0% România 1. Pe baza datelor din 21 de state membre numarul călătoriilor de vacanţă a crescut cu 7.7% Germania 13.Dacă luăm în considerare cele 10 ţări Central Europene care au intrat în UE în 2004 şi în 2007. Italia.2% 75. numărul călătoriilor în srăinătate a 13 .6% pentru primele şase luni la 5.1% 93.9% 59.1% Olanda 2.15 84.9% 70.3%) numărul de nopţi turistice au crescut în 2008.6% 91. Creşterea a scăzut de la 8. Creşterea numărului excursiiilor în străinătate (6. spre sfârşitul anului a început declinul.2% din numărul total de nopţi petrecute în hoteluri şi pensiuni din UE.9% Luxemburg 0.6% 89.5% 98.1% Italia 15.2% 99. Mai mult de 70% din nopţi au fost petrecute în 5 din cele 27 de state membre (Spania.4% Finlanda 1.4$ 99.6% Letonia 0.9% 46.3% 92.3% Danemarca 0.4% Polonia 1.7% Grecia 3.0% Malta 0. Turism Statistics Rezidenţii Uniunii Europene au făcut mai multe călătorii de vacanţă în 2008 faţă de 2007.2% 99.5% Asutria 5.1% 17.6% 32.3% Be 1.2% Irlanda 1.1% în 2008.0% Slovenia 0. În 2008. Marea Britanie) (Tabelul 5).2% 99.9% 97.7% Lituania 0. aceste 10 state membre au avut o cotă de 8.5% Marea Britanie 10.2% Bulgaria 1.3% Estonia 0.9% 79.85 85. datele arată că în toate ţările cu excepţia Ungariei (-0.4% Ungaria 1. Totuşi.1% 100% Tabel 3: Cota procentuală a fiecărui stat membru UE din totalul nopţilor turistice petrecute în UE în anul 2008 Sursa: Eurostat. Germania.3% in a doua jumatate a anului. Stat membru Procent din Procent cumulat total Spania 17.

6%. care a scăzut cu 4. În 2008. care a încetinit până la 3.2% pentru excursiile în ţară.3%. cu o creştere de 2.fost afectat în mod deosebit de către criza economică. serviciile internaţionale aeriene au crescut cu 1. comparat cu 9. în timp ce serviciile aeriene naţionale au scăzut cu 0.7%. În ciuda înlocuirii călătoriilor lungi cu excursile scurte.1% (efectul asupra creşterii numărului total de excursii scurte este totuşi limitat deoarece călătoriile scurte în străinătate reprezintă numai 10% din toate excursiile scurte).2. cu o creştere de 9. În ultimii 10 ani. Acest fenomen a continuat în 2008.9%. Grafic 3: Modificarea procentuală a trasportului aerian de pasageri în 2008 faţă de 2007 în UE 14 . numărul total de pasageri care au ales calea aeriană din sau în cadrul UE. Acest lucru indică sustituirea călătoriilor lungi cu vacanţele scurte.6%. segmentul de creştere cel mai rapid a fost cel al excursiilor scurte de la 1-3 nopţi. 3.27 a crescut cu 1. a depăşit cu mult rata de creştere pentru călătoriile lungi de cel puţin patru nopţi. Analizând modelul de creştere pentru diferite perioade ale anului putem trage următoarele concluzii: O creştere de 4.Transportul aerian de pasageri în UE Un indicator important al activităţii turistice este transportul aerian de pasageri. Scăderea este totuşi mai puţin pronunţată decât petru sectorul hotelier.6% în comparaţie cu 6. criza economică a afectat profund excursiile scurte cu destinaţi e înafara ţării turistului.6% în ultimele patru luni ale anului 2008.8% în primul semestru).3% din primele patru luni s-a schimbat într-o scădere de 2. Deşi rata de creştere pentru acest gen de excursii a scăzut uşor în a doua jumatate a anului (8.3%.

costuri mai mari pentru călătoriile cu maşina dar şi costuri mai mari ale energiei). împreună cu Marea Britanie. hotelurile din Londra au înregistrat cifre mari. datorate monedei Euro mai puternice şi a întregistrat şi o slăbire specifică a călătoriilor din SUA (-4%). Irlanda (stagnare) înfruntă probleme similare .3. pentru a vizita capitala. pe baza creşterii impactului preţurilor mari ale benzinei (costuri de zbor mai mari. Ţările Nordice sunt preocupate de deterioarea climatului economic mondial. Campionatul European de Fotbal UEFA 2008 a oferit prilejul unei creşteri a numărului de turişti. dar unele ţări au avut uşoare creşteri în iulie şi august. Belgia şi Regatul Unit. deşi alte segmente de călătorii pentru relaxare. costul mai mare al combustibililor şi servicii aeriene nesigure plus vremea rea. Rezultate de ansamblu ale activităţii turistice în ţările UE. Euro puternic. în ţări precum Austria şi Elveţia. incluzând Austria. în principal călătoriile culturale au suferit în acelaşi timp. Marea Britanie a întregistrat scăderi în sosiri în toate lunile începând cu luna aprilie. Posibilele cauze includ nesiguranţa economică ridicată în pieţele cele mai importante. în anul 2008 Cifrele recente pentru Europa de Nord sunt foarte mici. Polonia şi alte câteva pieţe Est Europene. Sosirile în hotelurile elveţiene au 15 . care a avut o cifră pozitivă pentru sosiri din luna mai. Liechtenstein şi Elveţia. Germania. declinul din Europa de Vest şi de Sud a fost mai mare decât s-a prevăzut.3. Deşi câteva ţări (Finlanda şi Norvegia) continuă să înregistreze creşteri la sosirile din Rusia. Italia. Europa de Vest a arătat de asemenea o scădere din august sau septembrie. care ar putea indica faptul că europenii au profitat de lira mai ieftină. Islanda este una dintre cele două ţări. Sosirile din Scandinavia şi Europa de Est au crescut mai mult decât cele din pieţele mari tradiţionale ca Elveţia. criza imobiliară în SUA. eşecurile liniilor aeriene. În Marea Britanie. vremea neprielnică. Experţii sunt mai puţin optimişti decât erau în mai. criza financiară în SUA şi Europa.

Atât Valonia cât şi Flandra au avut un număr mare de vizitatori din pieţele BRIC (Brazilia. Alte destinaţii din Europa de Vest au avut sosiri mult mai mici. Sosirile în Letonia şi Lituania au crescut cu 9% sau mai mult în primele şapte luni. Japonia şi China. cu o accentuare pe pieţele din Europa de Est şi India. Dintre acestea. Rusia. Germania a avut creşteri modeste la sosiri (3%) în august. Estonia. în timp ce Republica Cehă (4%) şi Ungaria (3%) au înregistrat creşteri rezonabile. În Paris călătorii din SUA au fost cu 20% mai puţini în prima jumătate a anului 2008. De când Polonia a intrat în spaţiul Schengen în ianuarie. cele mai noi state memenbre UE au avut rezulate foarte diferite: sosirile din Bulgaria au crescut cu 17% în primele şase luni. În Estonia (5%). linii noi de feribot pe ruta Tallinn-Helsinki.Olanda fiind mai jos decât Belgia. Polonia a pierdut deasemenea câteva servicii aeriene. Se sugerează deasemenea că datorită preocupărilor economice şi financiare. turişti francezi au ales destinaţii mai apropiate de casă. Polonia pe de altă parte a înregistrat o scădere de 9%. Ucraina şi Belarus au avut nevoie de viză. sate de vacanţă şi noi produse în sectoarele de nişă de mare valoare (golf. Regatul Unit. Sosirile în Europa Centrală şi cea de Est s-au menţinut destul de bine. Ambele ţări fac eforturi pentru a îşi imbunătăţi calitatea servicilor pentru a putea concura cu destinaţiile mai populare din Europa de Sud.crescut cu 4% în primele 8 luni ale anului. China). recent punctul de focus a fost pus pe apariţia ţărilor balcanice ca destinaţii importante (în special ţările fostei Iugoslavii). călătorii din Rusia. India. Numărul vizitatorilor chinezi se presupune că a fost afectat de reacţia adversă a Chinei la rapoartele Franţei despre revoltele din Tibet şi dorinţa Franţei de a-l primi pe Dalai-Lama. aducând turişti din ţările vecine. în timp ce dolarul american slăbit a încurajat elveţienii să mergă în vacanţe la distanţe lungi faţă de casă. Bulgaria de exemplu a îmbunătăţit infrastructura şi a făcut investiţii în staţiuni. spa. 16 . Sosirile din zona Euro s-au menţinut bine iar creşterile sosirilor din Rusia şi Orientul Mijlociu au balansat cel puţin parţial scăderile turiştilor din SUA. noi servicii aeriene spre Germania şi noi hoteluri în Tallin au încurajat eforturile promoţionale signifiante. Sosirile în Franţa au scăzut desemenea. în timp ce cele din România au scăzut cu 4% cu o scădere foarte mare în lunile iunie şi august. cu o creştere estimată de 3% în ianuarie-august. În Europa de Sud şi cea Mediteraneană. tururi culturale şi ale naturii). Slovacia a înregistrat o creştere de 14% a sosirilor în prima jumătate a anului. Se spune că moneda Euro puternică (faţă de francul elveţian până în octombrie) a adus călătorii din Europa. Letonia şi Lituania au avut rezultate bune în prima jumătate a anului. în beneficiul turismul intern. Belgia şi Olanda au înregistrat deja tendinţe negative din iunie . lucru care a avut un impact negative pentru pieţe aşa de importante. Bulgaria şi România. în timp ce Republica Cehă a câştigat unele.

zona Euro va aveam puţine beneficii. septembrie şi august. În regiune experţii sunt îngrijoraţi de criza financiară. Această creştere a ajuns la o stagnare în iunie şi iulie. Din pieţele de peste mări s-a înregistrat o scădere a vizitatorilor din SUA. Ambele ţări au beneficiat de turişti datorat serviciilor aeriene low-cost şi ambele ţări vor retrage aceste servicii. În Malta au avut loc creşteri ale preţurilor carburanţilor în iunie: numărul turiştilor a scăzut în iulie. Regatul Unit şi Germania. În Grecia sosirile la locaţiile comerciale au scăzut cu 8% în primele şase luni ale anului. iar taxele mari de aeroport au împovărat costul călătoriilor aeriene. Turcia continuă să îşi întărească poziţia: sosirile au crescut cu 13% în primele 9 luni ale anului. Dimpotrivă. dar dacă euro continuă să scădă în acelaşi timp (cum s-a întamplat în octombrie). Cipru nu avut nicio creştere din martie. sosirile din Rusia au crescut cu 23%. Sosirile din Europa au fost stabile. La o scală mult mai mică. Slovenia. Fată de alte destinaţii europene. balansând scăderile din Regatul Unit şi Spania. Succesul Turciei este atribuit ratei de schimb attractive (facând-o o zonă competitivă ca alternativă la zona euro) şi regimul relaxat în ceea ce priveşte vizele (facilitând călătoriile din Rusia şi alte ţări din Orientul Mijlociu). dar creşteri din America Latină. Destinaţia a suferit datorită unui curs de schimb ridicat pentru Euro şi prin corespondenţă nişte preţuri mai mari. Preţurile mari sunt deasemenea o îngrijorare. Bosnia şi Herţegovina. Italia a început anul slab şi a avut o slabă îmbunătăţire în a doua parte a anului. dar în august a crescut iar cu 4%. Sosirile în zona vest-mediteraneană au fost mult mai mici decât cele din Est: cele din Italia şi Spania au fost în cel mai bun caz 0%. în Malta (10%) şi Portugalia (7%) creşterile au fost destul de bune. o destinaţie mai matură a obţinut creşteri mai modeste cu semne de scădere în iunie-septembrie.Croaţia este de departe ce mai importantă şi a continuat să crească excepţional de rapid în primele cinci luni ale anului 2008. întorsătura economică globaă. cu o uşoară creştere din Germania. Tendinţa în Portugalia pare să fie mai bună. Moneda Euro puternică şi inflaţia locală (preţul combustibilului şi a alimentelor) continuă să erodeze competitivitatea Ciprului în ceea ce priveşte preţurile. Scăderea lirei sterline a cauzat o scădere a sosirilor din Regatul Unit. Belgia. Franţa. Spania (-1% în septembrie) a înregistrat scăderi în ultimele patru luni. Norvegia şi Rusia. 17 . În compensaţie. Mulţi experţi menţionează preţuri din ce în ce mai mari la combustibili. Muntenegru şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au înregistrat rate de creştere până în al doilea sfert al anului. blocarea creditelor şi scăderea puterii de cumpărare a cumpărătorului. cu o creştere de 30% a sosirilor în locaţiile comerciale. Preţurile internaţionale la benzină sunt déjà mai mici faţă de vârfurile din vară. Sosirile din pieţele importante tradiţionale au scăzut uşor inclusiv cele din SUA.

Ţările care trec printr-o depreciere a monedei naţionale au parte şi de o accelerare a inflaţiei – care pentru vizitatorii internaţionali s-ar putea să nu conteze (moneda mai ieftină va compensa preţurile mai mari). care au avut ca rezultat o schimbare a încrederii consumatorilor şi a afacerilor. Mai important este faptul că acesta este primul segment care are de suferit datorită crizei financiare. Creşterea turismului European din ultimii ani a fost asociat cu creşterea serviciilor aeriene low-cost şi a pauzelor opţionale scurte. întâlnirile vor scădea alături de comerţul mondial şi reducerea cheltuielilor organizaţiilor. De asemenea. lovit de efectele negative din 2008. ajungând la 1% din Julie până în decembrie 2008. se estimează că va reduce inflaţia. dar care va fi importantă pentru călătorii interni. Mai mult decât atât în prima jumătate a anului 2008. 18 . Rata de ocupare în industrie Alături de puterea de cumpărare. acum trecând prin recesiune. călătoriile de afaceri. Deasemenea cheltuielile vizitatorilor sunt mult mai mici faţă de nivelul din 2007. ratele de schimb fluctuante vor fi un factor care va -1. turismul a fost rezistent în faţa deteriorării economice mondiale. S-au înregistrat scăderi în Germania. Problema nu poate fi separată de volatilitatea ratelor de schimb valutar. Previziuni pentru 2009 4. Olanda şi Spania. Cererea internaţională de turism a scăzut la nivel mondial.9% influenţa turismul în sezoanele următoare. 4.1. Totuşi. Turismul mondial în 2009 În 2009. călătoriile şi turismul în lume se previzionează ca va avea o scădere serioasă a : Produsului Intern Brut al Industriei -3.5% Industria călătoriilor şi a turismului este una dintre cele mai importante industrii care creează milioane de locuri de muncă şi care fost unul dintre sectoarele cele mai dinamice din ultimii 20 de ani. o creştere mai înceată şi în unele ţări o perioadă de recesiune. Totuşi. turismul a avut de suferit din a doua jumătate a anului. în comparaţie cu aceeaşi perioadă în 2007.În multe destinaţii preţurile de consum au crescut mai repede decât s-a asteptat.

Investiţiile în turism şi călătoriile de afaceri se aşteaptă să fie cel mai grav lovite.2. veniturile din turism se vor reduce cu 3. în medie 3. Doi ani dificili în perspectivă Dată fiind imaginea sumbră a previziunilor pentru 2009. care a creat 27 de milioane de locuri de muncă.25% în 2010. Investiţiile se aşteapta să scadă cu 5. îngheţarea creditelor determinând firmele să scutească toate costurile care pot fi amânate. Sosirile vizitatorilor străini încă au crescut la nivel mondial pâna la 2.6%. după patru ani consecutivi de creştere. în condiţiile în care industria s-a confruntat cu un mediu extern din ce în ce mai dificil. Astfel unul dintre sectoarele care contribuiau cel mai mult la crearea locurilor de muncă devine contrariul.6% din PIB-ul Mondial. Fluctuaţiile monetare ar putea ajuta câteva destinaţii.Ca rezultat.24 %.3% în 2008. epidemia de SARS. Fiind o industrie relativ ciclică. contribuţia la PIB-ul mondial va scădea în următorii doi ani la 9%. aproximativ 10 mililioane. dar impactul recesiunii asupra bugetelor familial şi ale corporaţiilor vor domina pe termen scurt. dar tot se preconizează o scădere de 3% pentru 2009. De asemenea se aşteaptă ca veniturile să rămână mici în 2010. în ciuda înlocuirii călătoriilor în străinătate cu cele din ţară. Recesiunea modială este atât de răspândită şi de profundă încât nu există absolute nicio speranţă ca industria turismului să nu fie afectată. De asemenea se vor pierde numeroase locuri de muncă. Călătoriile turiştilor din ţară s-ar putea să fie mai puţin afectate.25%. la 9. creşterea PIB-ului din economia turismului a încetinit până la 1% în 2008. Grafic 4: Ponderea economiei turismului şi călătoriilor în PIB-ul mondial (creştere reală procentuală) 19 . cu o creştere marginală previzionată de 0. iar oriental Mijlociu şi Africa continuând să îşi sporească atractivitatea ca destinaţii turistice. Se aşteaptă săderi şi mai mari ale călătoriilor de afaceri în urmatorii doi ani de 7. Investiţiile în turism au scăzut la nivel modial pentru prima dată din 2002. Cu toate acestea în 2008 au fost create 2 milioane de locuri de muncă. Creşterea de anul trecut a fost cea mai slabă din perioada 2001-2003 când industria turismului a fost afectată de atacurile teroriste de la 11 septembrie. 4.25% respectiv 4. Prin urmare contribuţiile economice ale sectorului turismului au scăzut fracţional. America beneficind de fluctuaţiile monetare.5% în 2009.5% în 2009 şi în continuare cu 1.

496.Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii 4. Impactul direct al industriei include: PIB-ul din Industria Turismului Miliarde $ 581 ( echivalent cu 3.0% din totalul investiţiilor) .3.6% din exporturile totale) Cheltuielile guvernamentale (Miliarde $) 119 (echivalent cu 3.4% din Pib-ul total) Forţa de muncă din industria directă 8.000 (locurile de muncă reprezentând 3. Turismul European în 2009 Impactul economic În 2009 industria turismului în Uniunea Europeană se aşteaptă că va genera 1. servicii şi marfă Miliarde $ 811 (echivalent cu 11.668 miliarde din activitatea economică.3% din totalul cheltuielilor guvernamentale) Investiţii de Capital (Miliarde $) 20 303 (9.9% din locuirle totale de muncă) Exporturi.

În Europa.4% la PIB-ul mondial.6% în 2009.0% Industria Turismului din UE se aşteaptă să contribuie direct cu 3.3 % din cheltuielile totale guvernamentale. 21 . În toată lumea – în 2009.4% din PIB.8% -4. contribuţia Economiie Turismului şi Călătoriilor va fi de 9.9 $US) din totalul investiţiilor din 2009. Turismul şi Călătoriile se presupune că vor scădea în termeni reali cu : Forţa de muncă din industria directă PIB-ul din Industria Turismului -3. exporturile sunt o parte important din contrbuţia Turismului şi Călătorilor la PIB. cheltuielile guvernamentale se estimează la 3. Economia mai largă a Turismului şi Călătoriei va contribui cu 9. În Europa – Industria Turismului şi Călătoriilor se aşteaptă că va contribui la PIB cu 3.2% din totalul investiţiilor.În 2009. Călătoriile şi Turismul se aşteaptă că va genera 11. Din exporturile totale.3% în 2009. Cheltuielile guvernamentale Uniunea Europeană – cheltuielile guvernamentale din 2009 pentru Turism şi Călătorii vor reprezenta 3. Până în 2019 ele vor reprezenta 9. Exportul de vizitatori În UE. investiţiile din domeniul turismului se estimează că vor fi în procent de 9% ( 302.3% din total. Investiţiile de capital În Uniunea Europeană în 2009. industria Turismului şi călătoriilor va contribui cu 3.2% la PIB.9%.

4 PIB din economia turismului 1.3 9.4955 3.5 -3.5990 22 Creştere -3.Estimări şi previziuni Tabel 4: Contul de satelit pentru turism (Uniunea Europeană) 2009 Uniunea Europeană Miliarde $ % din total Călătorii personale şi turism 966.1 Alte exporturi 387.8 -2.4 -7.0 -3.7 -4.6 2.4 -8.4308 10.6 3.3 PIB din industria turismului 580.2 -4.1 5.0 2009 % din total 9.4 Cheltuieli guvernamentale 118.3 137.9 -3.5 3.6 503.7 -1.9 -8.8457 668.0 2.7 385.9 Creştere -2.0 3.0 -4.9 industria directă Costuri cu forţă de muncă din economia turismului şi 23.3 3.0 1.0 -4.5 .9600 10.3 5.5 Cererea de călătorii şi turism 2.4 călătoriilor Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii Tabel 5: Contul de satelit pentru turism (Europa) Europa Călătorii personale şi turism Călătorii de afaceri Cheltuieli guvernamentale Investiţii de capital Exportul de vizitatori Alte exporturi Cererea de călătorii şi turism PIB din industria turismului PIB din economia turismului Costuri cu forţa de muncă Miliarde $ 1.6 1.3 Investiţii de capital 3029 9.8 3.4 429.0 -3.6 6.0020 10.0 3.00 Călătorii de afaceri 231.3 -9.6675 9.8 -3.3 6.6 1.2 10.1247 265.7 1.9 Costuri cu forţa de muncă din 8.6 -3.3 9.1 -4.0 Exportul de vizitatori 423.

4% la PIB în 2009 (580.496. Grafic 5: Evoluţia ponderii în PIB a Economiei Turismului în UE Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii Gradul de ocupare În Uniunea Europeană.0 Industria Turismului din Uniunea Europenă va contribui cu 3.7 -4.9% din totalul locuirlor de muncă în 2009.0784 din economia turismului şi călătoriilor Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii Produsul Intern Brut 8.000 de locuri de muncă din Industria Turismului reprezintă 3. 23 .6 miliarde $).din industria directă Costuri cu forţă de muncă 32. cele 8.

0 10 America Latina 6.Est 8.4 5 America de Nord 10. Figura 1: Cererea totală (%) din UE 2009 24 .0 7 Asia de Sud.2 4 Uniunea Europeana 10.Grafic 6 : Dinamica forţei de muncă angajată în Economia Tursimului între 1990-2015 Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii Tabel 6: Estimarea forţei de muncă angajată în Economia Turismului pe regiuni Forţa de muncă angajată în 2009 Economia Turismului % din total 0 Nivel Mondial 7.79% din cota de piaţă mondială.8 13 Sahel 4.5 9 Asia de Nord.2% pe an între 2010 şi 2019. Cererea totală reprezintă 27.4 3 Africa de Nord 11.6 Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii Cererea totală Cererea totală de turism din Uniunea Europeană se aşteaptă că va scădea în 2009 cu 4.4 6 Orientul Mijlociu 9.4 12 Asia de Sud 5.1% şi cu câte 3.Est 8.

Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii Figura 2: Cererea de turism la nivel mondial pentru anul 2009 Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii 25 .

divertisment. Concepte şi structură Pentru a se putea cuantifica impactul economic al Turismului şi Călătoriilor. recreaţional (parcurile naţionale). Acest cont este bazat pe o “parte de cerere” a activităţii economice. oţel etc). mâncare. cazare etc) pentru angajaţii care călătoresc în scop de afaceri. se foloseşte un aşa numit Cont Satelit pentru Turism. Călătorii şi turism personal Cunoscută şi ca Consumul personal de turism şi călătorii. Exporturile de vizitatori 26 . electronică. transport. include cheltuielile făcute de guvern şi de industrie pentru bunuri şi servicii ( transport. servicii financiare) Călătorii de afaceri Această categorie este cunoscută formal ca Consum intermediar de Turism şi Călătorii. Cheltuielile guvernametale Această categorie include cheltuielile (transferurile sau subvenţiile) făcute de agenţiile guvernamentale pentru a oferi servicii de turism şi legate direct de vizitatorii induviduali ca de exemplu pentru cei care practică turismul cultural (muzee de artă).Anexă. întrucât industria nu produce şi nici nu furnizează produse omogene ca industriile cele tradiţionale (agricultură. această categorie include toate cheltuilile făcute de rezidenţii unei economii pe servicii de turism : cazare.

servicii guverrnamentale etc. pentru comparaţie cu alte industrii. contul de satelit poate produce două agregate diferite şi complementare ale turismului : Industria turismului şi economia turismului. facilităţi vizitatorilor. contribuţia “industrială” – numai impactul direct. infrastructură. servicii pentru igienizarea staţiunilor. Prima se referă la partea de producţie definite explicit. cazare. în timp ce a doua cuprinde impact economic mai larg. ) care sunt livrate vizitatorilor. 27 . Turismul şi Călătoriile sunt activităţi industriale definite de diversele produse (durabile şi nondurabile) şi de servicii (transporturi. Investiţiile de capital Această categorie include cheltuielile directe făcute atât de agenţii privaţi care oferă servicii de turism cât şi de agenţiile guvernamentale pentru a oferi echipamente. aviaţie. dar care nu sunt legate în mod direct de un vizitator anume. Chelutuielile guvernamentale colective Această categorie include cheltuielile făcute de agenţiile guvernamentale pentru servicii associate turismului. servicii de securitate. divertisment. administraţie. mâncare şi băutură. Există două aggregate ale cererii: Consumul de Turism şi Călătorii şi Cererea Totală şi prin calcularea input-urilor şi outpu-urilor separate. sunt făcute pentru comunitate în ansamblu.Se referă la acele cheltuileli făcute de vizitatorii internaţionali pentru bunuri şi servicii în ţara de destinaţie. De exemplu cheltuieli pentru promovare. direct şi indirect al turismului.

Bibliografie: Panorama on tourism. 2008 edition World Tourism Barometer.1. The 2008 Travel & Tourism Economic Reaserch World Travel and Tourism Council. 2009 World Travel and Tourism Council. no. 2008 UNWTO News. Issue 3. 7. January 2009 UNWTO News. Vol. European Union. Progress and Priorities 2008/2009 28 . Issue 1. Eurostat Statistic Books.

29 .