RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL

C.E.C.C.A.R CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA

Prezentare exercitii stagiatura experti contabili anul III In regim de sistem colectiv __ 2010__

Variante de exercitii prezentate : 200710 si 22007

Ec. LUCIANA TANDEA -1-

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL

VARIANTA 200710

Ec. LUCIANA TANDEA -2-

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL

CONTABILITATE

1. Societatea A deţine 70% din capitalul societãţii B pe care o controleazã exclusiv. La rândul sãu societatea B deţine urmãtoarele investiţii: – 60% din capitalul social al filialei C, – 50% din acţiunile societãţii D pe care o controleazã în comun cu un alt acţionar, – 35% din acţiunile societãţii E asupra cãreia exercitã o influenţã semnificativã. Sunt pãrţi legate ale societãţii A: (a) societatea B; b) societãţile B şi C; (c) societãţile B, C şi D; (d) societãţile B, C, D şi E; (e) societãţile D şi E. 2. Societatea A deţine 100% acţiunile societãţii B, 40% din acţiunile societãţii C, 7% din acţiunile societãţii D şi 50% din acţiunile societãţii E (care este controlatã în comun cu statul român). Doamna Z (soţia managerului societãţii A) deţine 60% din acţiunile societãţii C. Identificaţi pãrţile legate pentru societatea X. Sunt pãrţi legate ale societãţii A: (a) societãţile B, C şi E, doamna Z şi managerul societãţii A; (b) societãţile B, C, D şi E, doamna Z şi managerul societãţii A; (c) societãţile B şi D; (d) societãţile B, C, D şi E; (e) doar societatea B şi managerul societãţii A. 3. Pe 30 iunie N, societatea M achiziţioneazã 80% din acţiunile societãţii F. Cu ocazia achiziţiei s-a identificat un plus de valoare la o clãdire de 10.000 u.m. care a generat o datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Dupã data achiziţiei societatea F a obţinut un rezultat de 40.000 u.m. În anul N, societatea M a obţinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de viaţã utilã rãmasã a clãdirii este de 20 de ani (metoda liniarã de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format din societãţile M şi F este de: (a) 32.000 u.m.; (b) 31.832 u.m.; (c) 101.832 u.m.; (d) 100.000 u.m.; (e) 110.000 u.m. Rezultatul este influentat de cota parte a profitului obtinut de filiala F, si de cota parte a amortizarii cladirii pe durata ramasa pana la finele anului. Amortizarea: (10.000 – 1.600) * 6 / 12 /20 = 210 u.m Rezultat F: 40.000 – 210 = 39.790 u.m Cota parte M: 80% * 39.790 = 31.832 u.m Rezultat M: 70.000 + 31.832 = 101.832 u.m Raspunsul corect este deci: (c) 101.832 u.m.;

Ec. LUCIANA TANDEA -3-

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL

4. Care din urmãtoarele elemente este monetar? (a) un utilaj; (b) un produs finit; (c) o cheltuialã înregistratã în avans; (d) venitul înregistrat în avans; (e) o crea nţã-clienţi. 5. Care din urmãtoarele elemente este nemonetar? (a) o creanţã de impozit amânat; (b) un provizion pentru riscuri şi cheltuieli ce va fi decontat prin diminuarea de lichiditãţi; (c) datoria privind dividendele; (d) împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni; (e) avansurile acordate furnizorilor de stocuri. 6. La închiderea exerciţiului N, activele societãţii ALFA cuprind: – un utilaj a cãrui valoare netã contabilã este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziţionat la 1.04.N-2, atunci când un dolar valora 2,8 lei; – un teren achiziţionat la un cost de 10.000 $, în N-4 (cursul dolarului la data achiziţiei fiind de 2,5 lei), şi reevaluat la 31.12.N-1, la nivelul sumei de 20.000 $, datã la care dolarul valora 3 lei; – un stoc de mãrfuri cumpãrat la 30.08.N, la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei) şi depreciat pentru 10% din valoare, la închiderea exerciţiului N; – o creanţã de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strãin, corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 1.11.N, atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei; – suma de 1.000 $, în casierie. Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei. Care din urmãtoarele afirmaţii nu este corectã: (a) valoarea utilajului în bilanţul exerciţiului N este de 84.000 lei; (b) valoarea terenului în bilanţul exerciţiului N este de 60.000 lei; (c) valoarea stocului în bilanţul exerciţiului N este de 11.520 lei; (d) valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.600 lei; (e) valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.440 lei.
Utilajul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care utilajul apare in bilant este valoarea de intrare: 30.000 * 2.8 = 84.000 lei Terenul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care terenul apare in bilant este valoarea de reevaluare: 20.000 * 3 = 60.000 lei Stocul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care stocul apare in bilant este valoarea corectata: 4.000 * 90% * 3.2 = 11.520 lei

Ec. LUCIANA TANDEA

4

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL
Creanta este element monetar. Acesta se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea de inregistrare in bilant este : 8.000 * 3.2 = 25.600 lei Singura afirmatie incorecta este: (e) valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.440 lei.

7. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): impozit pe profit plãtit 1.200; cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 2.000; creşterea stocurilor 4.000; câştigul din cesiunea imobilizãrilor 3.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 5.000; diminuarea datoriilor din exploatare 100; venituri din provizioane 500; cifra de afaceri 200.000; creşterea veniturilor în avans din exploatare 500; pierderea din cedarea investiţiilor financiare 600; rezultat înainte de impozit 10.000; diminuarea creanţelor din exploatare 700; creşterea cheltuielilor în avans din exploatare 220. Fluxul net de trezorerie din exploatare determinat prin metoda indirectã este de: (a) 16.420 lei; (b) 12.620 lei; (c) 6.380 lei; (d) 13.300 lei; (e) 10.180 lei.
Flux activitatea de exploatare Profit inainte de impozitare +Castig din cesiunea imobilizarilor + Cheltuieli cu amortizare -Venituri din provizione - Variatia stocuri - Variatia clienti - Variatia cheltuieli inregistrate in avans + Variatia furnizori + Venituri inregistrate in avans din exploatare Impozit pe profit platiti Total flux exploatare

+10.000 +3.000 +2.000 -500 -4.000 +700 -220 -100 +500 -1.200 = 10.180

8. Se cunosc urmãtoarele informaţii la 31.12.N (în lei): sold final 161 1.200; sold iniţial 1012 100; sold final 1012 500; sold final 169 450; sold iniţial 161 800; rulaj debitor 1041 100; rulaj debitor 161 100; sold iniţial 169 300; rulaj debitor 6868 50; sold iniţial 162 5.000; rezultatul exerciţiului N-1 10.000; sold final 162 6.000; rulaj creditor 162 2.000; rezerve la 31.12.N-1 4.000; rezerve la 31.12.N-2 2.500; rezultat reportat la 31.12.N-1 7.500; rezultat reportat la 31.12.N-2 4.500; rezultatul exerciţiului N-1 a fost distribuit la rezerve, a fost reportat, iar diferenţa s-a plãtit ca dividende. Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare este de:

Ec. LUCIANA TANDEA

5

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL
(a) -3.900 lei; (b) -3.700 lei; (c) -3.800 lei; (d) +3.700 lei; (e) +3.800 lei.
Flux activitatea de finantare Incasare din emisiunea de actiuni Incasare din emisiunea de obligatiuni Prime de emisiune Prime privind rambursarea obligatiunilor Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor Incasari din imprumuturi Plati catre actionari Flux net de trezorerie din activitatea de finantare

+400 +300 +100 +150 +50 +5500 -10.300 -3.800

9. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): preţul de achiziţie al investiţiilor financiare pe termen scurt vândute 1.000 (încasarea a avut loc la momentul vânzãrii); câştiguri din cesiunea de investiţii financiare pe termen scurt 200; venituri din cedarea investiţiilor financiare pe termen lung 5.000 (încasarea a avut loc la momentul vânzãrii); preţul de achiziţie al investiţiilor financiare pe termen lung cedate 3.500; venituri din dobânzi (încasate) 700; venituri din cedarea imobilizãrilor corporale 2.000 (încasarea a avut loc la data vânzãrii); sold iniţial datorii faţã de furnizorii de imobilizãri 3.000; sold final datorii faţã de furnizorii de imobilizãri 4.000; sold iniţial imobilizãri corporale 6.000; sold final imobilizãri corporale 4.000; costul imobilizãrilor corporale vândute 4.000. Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii este de (se neglijeazã incidenţa TVA): (a) +4.400 lei; (b) +14.200 lei; (c) +7.900 lei; (d) -7.900 lei; (e) 0 lei.
Flux net de trezorerie din activitatea de investitii Incasari din cesiunea investitiilor pe termen scurt Incasari cedarea investitiilor financiare pe termen lung Venituri din dobanzi Venituri din cedarea imobilizarilor corporale Plati catre furnizori de imobilizari

+1.200 +5.000 +700 +2.000 -1.000

Ec. LUCIANA TANDEA

6

b) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii şi toate activele din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5. un stoc de marfã şi un activ de impozit amânat. (c) afecteazã fluxul de trezorerie din investiţii cu semnul plus. clãdirea şi echipamentul din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5. o clãdire. 11. fluxul de trezorerie va fi influentat in sens negativ. iar activul de impozit amânat şi stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante. Raspunsul corect este: (a) afecteazã fluxul de trezorerie din finanţare cu semnul minus 12. Societatea ALFA deţine un utilaj ce urmeazã a fi abandonat şi un grup de active deţinut în vederea vânzãrii care conţine un echipament. (b) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus. O intreprindere nu va clasifica ca detinut pentru vanzare un activ imobilizat (sau un grup de active) care va fi abandonat. c) utilajul abandonat are valoare contabilã nulã şi toate activele din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5. (d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din investiţii cu semnul minus. (e) nu afecteazã fluxul de trezorerie. iar activul de impozit amânat şi stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante. d) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii. clãdirea şi echipamentul din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5. (d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus. (b) nu afecteazã fluxul de trezorerie al locatarului. (c) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din finanţare cu semnul plus. Fiind o plata a unui contract financiar. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mãrfuri: (a) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de cãtre locatar: (a) afecteazã fluxul de trezorerie din finanţare cu semnul minus. e) utilajul abandonat va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Flux net de trezorerie din activitatea de investitii +7.900 10. (e) se evidenţiazã distinct la sfârşitul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaţia este aferentã gestiunii trezoreriei. LUCIANA TANDEA 7 . Care din afirmaţiile de mai jos este adevãratã? a) utilajul abandonat va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii şi toate activele din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5. Aceasta din Ec.

o entitate cedeaza un grup de active. in cadrul unei tranzactii unice.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL cauza ca valoarea sa contabila va fi acoperita in principal ca urmare a utilizarii continue a acestuia. la data la care inceteaza sa utilizeze aceste active. astfel ca grupul respectiv este evaluat la cea mai mica valoarea dintre valoarea sa contabila si valoarea justa mai putin costurile de vanzare. atunci cerintele de evaluare din acest IFRS se aplica grupului de active ca un tot unitar. sau parte dintr-o unitate generatoare de numerar2. datorii curente si active excluse de la regulile de evaluare din prezentul IFRS. Totusi. Prevederile de evaluare din acest IFRS3 nu se aplica urmatoarelor active. indiferent ca sunt active individuale. in baza paragrafului 5. daca grupul de active ce va fi abandonat indeplineste criteriile de la par. intreprinderea va prezenta rezultatele si fluxurile de numerar aferente grupului de active ca activitate intrerupte in conformitate cu paragrafele 33 si 34. O astfel de cedare a unui grup de active poate fi un grup de unitati generatoare de numerar. Ec. care sunt acoperite prin standardele indicate. inclusiv active curente. Grupul poate include orice active si orice datorii ale intreprinderii. o singura unitate generatoare de numerar. 32 (a) – (c). In unele cazuri. sau ca fac parte dintrun grup destinat cedarii: (a) activele reprezentand impozite amanate (IAS 12 „Impozitul pe profit”) (b) activele rezultand din beneficiile acordate angajatilor (IAS 19 „Beneficiile angajatilor”) (c) activele financiare care intra in aria de aplicabilitate a IAS 39 „Instrumente financiare: recunoastere si evaluare”. Activele pe termen lung (sau grupurile) care se vor abandona includ activele pe termen lung care vor fi utilizate pana la sfarsitul duratei de viata economica si activele pe termen lung care mai degraba vor fi inchise (de la functionare) decat vandute. impreuna cu anumite datorii asociate in mod direct acestui grup. (d) active pe termen lung care sunt evaluate la valoarea justa mai putin costurile estimate de vanzare. Daca un activ imobilizat care intra in aria de aplicabilitate a cerintelor de evaluare din acest IFRS constituie o parte dintr-un grup destinat vanzarii. in conformitate cu IAS 41 „Agricultura”. (e) activele pe termen lung care sunt contabilizate in conformitate cu modelul valorii juste din IAS 40 „Investitii imobiliare” (f) drepturi contractuale aferente contractelor de asigurare asa cum sunt definite in IFRS 4 „Contractele de asigurare”. LUCIANA TANDEA 8 .

fie sunt vândute clienţilor. etc. de starea cladirii. durata economica de viata nu se modifica. Durata de viaţã a clãdirii fusese estimatã. la data achiziţiei. 110. Avand in vedere durata contractului de locatie. astfel incat sa se decida modificarea sau nu a duratei economice de viata. În exerciţiul N+30 (30 de ani mai târziu). este durata economica de viata ramasa la inceputul contractului. Echipamentele produse pentru un client nu mai pot fi Ec. fie sunt oferite în locaţie pe o perioadã de 10 ani. LUCIANA TANDEA 9 . Echipamentele au durate de viaţã utilã cuprinse între 12 şi 15 ani. durata economicã de viaţã a clãdirii ce trebuie comparatã cu durata contactului de locaţie (15 ani) în vederea clasificãrii acestuia? Conform art. In cazul in care raspunsul este pozitiv. pentru a incadra contractul intr-unul din cele 2 categorii: locatie sau locatie-finantare. a previziunilor economice pe termen lung. Acestea. ALFA încheie un contract de locaţie cu societatea BETA pentru încã 15 ani. alin (4) din Reglementarea contabilă conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene şi cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene. activelor rezultate din beneficiilor acordate angajatilor sau activelor clasificate ca fiind detinute pentru vanzare (sau celor incluse intr-un grup care este clasificat ca fiind detinut pentru vanzare) deoarece standardele existente aplicabile acestor categorii de active contin cerinte specifice de recunoastere si evaluare a acestora. Durata economica de viata a cladirii vizata de clasificarea contractului de locatie. cu opţiunea de extindere a duratelor contractelor. Întreprinderea ALFA a cumpãrat o clãdire în exerciţiul N. în aceastã situaţie. procedandu-se la recalcularea cotei de amortizare pentru aceasta perioada. durata economica de viata va face obiectul ajustarilor.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 13. activelor rezultate din contractele de constructii. se poate decide daca conditiile de utilizare s-au modificat semnificativ. cota de amortizare ramanand aceeasi cu cea anterioara ( 2%). O întreprindere fabricã echipamente speciale dupã necesitãţile clienţilor. 14. la 50 de ani. Standardul nu trebuie aplicat stocurilor. In cazul in care raspunsul este negativ. din 29.10.2009: „O amortizare semnificativa a conditiilor de utilizare sau invechirea unei imobilizari corporale poate justific revizuirea duratei de amortizare. logic ar fi ca ajustarea perioadei economice de viata ramasa sa fie egala cu perioada contractului. Deci managementul societatii trebuie sa compare cei 15 ani cu 20 ani ramasi (50-30).” In functie de conditiile de functionare a cladirii. Care este. activelor reprezentand impozite amanate.

000. pe durata contractului de inchiriere. PS este supus unor prelucrãri suplimentare care ocazioneazã cheltuieli de 1.000 lei. Aceeaşi societate preia în locaţie pe 20 de ani parterul unei clãdiri similar din Constanţa cu o duratã de viaţã de 20 de ani. din perspectiva locatorului? Contract de locatie finantare pentru ca: activele primite in locatie au o natura specifica. chiria anualã plãtitã este de 100. Preţul de vânzare pe piaţã a lui PS în condiţii normale este de 100. Cheltuielile comune pentru obţinerea lui P şi PS sunt de 150. amortizarii investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie. În urma procesului de producţie se obţin: 1. 16.000 lei. De asemenea.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL modificate şi vândute altuia. LUCIANA TANDEA 10 . O societate preia în locaţie un etaj dintr-un bloc cu 4 etaje în centrul capitalei pe o perioadã de 20 de ani.250 lei/buc.000 lei. Ec.000. transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare. Determinaţi costul de producţie al produsului P. in functie de beneficiile economice aferente. Dupã obţinerea lui P..000 buc.000 lei. În ce categorie pot fi încadrate contractele de locaţie care au ca obiect un astfel de echipament.000. In functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere. produs secundar PS.000 lei. produs principal P şi 50 buc. locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a efectuat. 15.500. valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. similar cheltuielilor efectuate in legatura cu imobilizarile corporale proprii. La expirarea contractului de inchiriere. plãtind o chirie de 10. astfel incat numai locatarul poate sa le utilizeze fara sa le aduca schimbari majore. la imobilizari corporale sau drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate. Poate managementul sã considere cã obiectul contractelor este reprezentat doar de clãdiri? Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de inchiriere. iar cheltuielile estimate cu vânzarea acestuia sunt de 500. Costul de productie a produsului P este 74.000 lei/buc. se supun. Durata de viaţã utilã a cãdirii este estimatã la 20 de ani.

608 lei dividendele actionarului BB = 30% X 49. Care este impozitul pe profit plătit de societate şi dividendele încasate de fiecare dintre cei doi acţionari. ţinând cont că 60% din rezultat este repartizat acestora? Rezolvare impozit pe profit = 16%(total venituri.000 lei. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează în anul 200X venituri în sumă de 175.cheltuieli de personal 10000 lei. .total cheltuieli + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozabile) impozit pe profit = 16%(500.000 lei. Cheltuielile sunt următoarele: .440 = 34.000 – 400.cheltuieli cu materiile prime şi materialele 35000 lei. Ec. LUCIANA TANDEA 11 .cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL FISCALITATE 1.000) = 17.600 lei profit brut = 500.cheltuieli cu provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor 15000 lei.000 lei.400 lei dividende = 60% din profitul net = 82.440 lei divedendele actionarului AA= 70% X 49.440 = 14.832 lei 2. din care venituri neimpozabile de 20.000 + 30.400 X 60% = 49.000 lei (reprezentând în totalitate cifra de afaceri).000 – 400. .000 lei profit net = profit brut – impozit pe profit = 100. .000 lei. realizează în exerciţiul financiar 2008 venituri totale de 500. respectiv cheltuieli totale de 400. ale cărei acţiuni sunt deţinute de AA (persoană fizică) în proporţie de 70% şi de BB (persoană fizică) 30%.000 = 100.600 = 82.000 – 17.000 – 20. O societate pe acţiuni plătitoare de impozit pe profit. din care cheltuieli nedeductibile 30.

000 lei.cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei.480 Aplicarea limitelor ptr. .200+20.cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 = 6.200+2.cheltuieli făcute în favoarea asociaţilor 1200 lei (cu chiria spaţiilor puse la dispoziţia acestora). Rezolvare : Venituri totale =175.500 x 16%=14.20% din imp.500 lei Să se calculeze impozitul pe profit datorat lşa nivelul anului şi diferenţa de virat statului. Rezultat contabil 175. de sponsorizare = 2896 lei Ec. . LUCIANA TANDEA 12 .500=88.000 lei.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL .cheltuieli cu amortizarea contabilă a mijloacelor fixe 20.000+10.000+15.800 lei Rezultat fiscal neimpozabile +cheltuieli -amortizare fiscala lei = = venituri totale -cheltuieli totale = = venituei totali -cheltuieli totale – venituri nedeductibile +amortizre contabila =175000-88200 +6700 +20000-23000 = 90500  Rezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta temporala impozabila de 3000 lei => datorie privind impozitul amanat : 3000 x 16% = 480 lei .cu impozite amanate 480 lei = datorie privind impozite amanate Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu sponsorizarea = 90. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile fiscal : -3‰ din cifra de afaceri = 525 lei .700 lei.200 lei Cheltuieli nedeductibile = 3.000-88200 = 86.000+1500+1. amortizarea fiscală este 23.000+1.000+3.000 lei = Cheltuieli totale 35.000+2.in contabilitate se face inregistrarea : - ch. pe profit datorat inainte de deducerea ch. .

definite conform art. sunt urmatoarele: a) venituri din activitati independente.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Suma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei . 46.480 – 525 = 13. b) salarii. Cotele de impozitare (1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activităţi independente. 3. • • Impozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14. Precizaţi care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit şi care sunt cotele de impozitare aferente.995 lei . Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit. 71.995 – 3000 = 10. potrivit prevederilor prezentului titlu. b) venituri din salarii. definite conform art. c) cedarea folosinţei bunurilor. g) premii. 65. i) venituri din alte surse. d) investiţii. 78. definite conform art. Ec. definite conform art. 75. e) pensii. 61. h) alte surse. definite conform art. d) venituri din investitii. definite conform art. LUCIANA TANDEA 13 . 68. definite conform art. h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare. g) venituri din premii si din jocuri de noroc. 55. f) activităţi agricole. 71. definite conform art. f) venituri din activitati agricole. e) venituri din pensii. definite conform art. c) venituri din cedarea folosintei bunurilor.995 lei Diferenta de virat statului = 13.

Contribuabili Sunt obligate la plata impozitului pe profit. atât din România. b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe profit se aplică după cum urmează: a) în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu sediul social în România. înfiinţate potrivit legislaţiei europene. asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent. f) persoanele juridice cu sediul social în România. asupra profitului impozabil aferent acestor venituri. c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. în acest caz. asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane. e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române. pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică. d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. denumite în continuare contribuabili: a) persoanele juridice române. Ec. b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă. LUCIANA TANDEA 14 . cât şi din străinătate. următoarele persoane. conform prezentului titlu. înfiinţate potrivit legislaţiei europene. se reţine şi se varsă de către persoana juridică română. d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 4. impozitul datorat de persoana fizică se calculează. Prezentaţi plătitorii impozitului pe profit şi precizând în cadrul fiecărei categorii sfera de cuprindere a impozitului.

din asocieri fără personalitate juridică. exprimata in ha.lei/ha - Nr. alta decat cea prevazuta la nr. 5. (5)*): AC15-1 Impozitul/taxa pe terenurile amplasate in extravilan Art. cu suma corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel. asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. crt. 258 alin.1 6. altul decat cel cu amenajari Ec.1 27 43 24 24 48 X 48 X 14 X 5 24 41 22 22 46 X 46 X 12 X 4 22 39 19 19 43 X 43 X 10 X 2 19 36 17 17 41 X 41 X 7 X 1 B C D 5.1 Vie pana la intrarea pe rod 6 Livada pe rod. (6) .1 Livada pana la intrarea pe rod 7 Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera cu exceptia celui prevazut la nr. 251 alin.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România.1 7. In cazul unui teren amplasat in extravilan. impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului. 1 2 3 4 5 Zona A Categoria de folosinta Teren cu constructii Arabil Pasune Faneata Vie pe rod. cât şi în străinătate. 6. crt. LUCIANA TANDEA 15 . 7. crt. 5.1 Padure in varsta de pana la 20 de ani si padure cu rol de protectie 8 Teren cu apa. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în extravilan. inmultita cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut la art. crt. alta decat cea prevazuta la nr.

Imobilizări 2000 Stocuri 1000 Creanțe 900 Disponibilități 100 Capitaluri proprii 1700 Datorii financiare 1000 Furnizori 700 Datorii salariale 400 Datorii fiscale si sociale 100 Credite de trezorerie 100 Cifra de afaceri 2000 Să se calculeze şi să se interpreteze duratele de rotație ale elementelor dee activ şi pasiv circulant şi viteza de rotație a activului circulant net. Indicatorul sintetizeaza aspectele legate de procesul de aprovizionare si productie. se pot utiliza urmatorii indicatori : Ec. LUCIANA TANDEA 16 . de reducerea posturilor.1 Teren cu amenajari piscicole 9 Drumuri si cai ferate 29 X X 27 X X 24 X X 22 X X 10 Teren neproductiv ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII 1. Se cunosc următoarele informații financiare referitoare la o societate comercială ce activează în domeniul industriei constructoare de maşini: Indicator u. Viteza de rotatie a activelor circulante poate fi tratata ca un mijloc de caracterizare a eficientei utilizarii activelor circulante dar si ca instrument de dimensionare a fondului de rulment al firmei.m.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL piscicole 8. Pentru caracterizarea vitezei de rotatie a activelor circulante. Viteza de rotatie reflecta toate schimbarile intervenite intr-o perioada determinata in activele de exploatare si cea financiara a firmei. scurtarea ciclului de productie sau a perioadei de desfacere si incasare a contravalorii bunurilor vandute.

58 Valoarea fiind mult mai mică de 2 nu ofera garanția acoperirii datoriilor curente din activitatea curentă Solvabilitatea patrimoniala (autonomia financiara) = capital propriu / total pasiv = 1700/4000= 0. mediu şi lung) Ratele de rentabilitate: Ec.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL a.5 dovedeşte că societatea nu are capacitatea de a-şi achita datoriile pe termen scurt. presupune o imobilizare mai mare a activelor circulante nete. LUCIANA TANDEA 17 .m. durata in zile a unei rotatii : DZ= (2000*360) / 2000 = 360 O durata de rotatie mai mare.300 / 4.000 = 0.43. respectiv o scadere a beneficiului economic al societatii. Din contul de profit şi pierderi al societății din exercițiul precedent se cunosc următoarele informații: Indicator u. 2. si o rentabilitate economica mai mica. unde CA. Cheltuieli de exploatare platibile 1500 Amortizare 100 Cheltuieli cu dobânzi 200 Impozit pe profit 60 Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de solvabilitate şi cele de rentabilitate pentru întreprindere Rezolvare: Ratele de solvabilitate: Solvabilitatea generala = datorii totale / active totale totale = 2.cifra de afaceri si AC- In cazul nostru : N = 2000/2000 = 1 b. (O valoare mai mică de 1. numarul de rotatii date de raportul dintre active circulante .

38% Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 = (375 -60) / 1700 * 100 = 18.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0. LUCIANA TANDEA 18 .2 Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit / cheltuieli de exploatare * 100 = 375 / 1500 * 100 = 25% 3.16 = 375 (presupunem cota de impozit pe profit = 16%) Rata rentabilitatii economice (rentabilitatea investotiei) = profit / active totale * 100 = = 375 / 4000 *100 = 9.m.52 % Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 1. Să se calculeze capacitatea de autofinanțare şi autofinanțarea pornind de la informațiile prezentate mai jos: Indicator Venituri din vânzarea mărfurilor Producția vândută Producția stocată Subvenții de exploatare Venituri din vânzarea mijloacelor fixe Cheltuieli cu materii prime Costul mărfurilor vândute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu asigurări sociale Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate Impozite şi taxe Venituri din dobânzi Venituri din diferențe favorabile de curs valutar Cheltuieli cu dobânzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit pe profit Rata de distribuire a profitului u. 1000 18000 2500 2000 600 2500 700 10000 600 200 200 1200 400 300 200 200 800 100 300 40% Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune Ec.000 =0.

Alte cheltuieli de exploatare . 16 . INDICATORI crt. Producţia vândută (Pv) 5. Cifra de afaceri netă (CA)(1+4) 6. Producţia imobilizată (Pi) 8. 14 = Excedent brut de exploatare(EBE) .Impozitul pe profit . 15 + Alte venituri din exploatare .30) .M. 17 . 21 = Rezultatul financiar (Rfin) . 1. 1000 700 300 18000 19000 0 2500 21500 2500 19000 2000 1500 10000 5500 600 800 400 4900 400 900 -400 4400 4400 300 4100 Ec. Variaţia stocurilor (±ΔS) 7. 11 + Subvenţii de exploatare . Vânzări de mărfuri (Vmf) 2.Cheltuieli financiare . 30 .Cheltuieli cu personalul . 18 = Rezultatul din exploatare (Rexp) . 31 = Rezultatul net (Rnet)(24 . 12 .Ajustare valori imobilizări . 19 Venituri financiare .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Nr. U.Alte impozite şi taxe . Producţia exerciţiului(Pex)(4+6+7) 9. LUCIANA TANDEA 19 . 20 . 13 . Costul mfurilor vândute (Chmf) 3. 23 Rezultatul extraordinar (Rextr) . 22 Rezultatul curent (Rcrt)(18 + 21) . Marja comercială (Mc)(1-2) 4. 24 Rezultatul brut (Rbr)(22 +23) . Consumuri intermediare (Ci) 10 Valoarea adăugată (Vad)(3+8-9) .

MC< 0 arată că rezultatul obţinut este nefavorabil. catre creditori si actionari. Valoarea adăugată redusa poate rezulta : .din consumuri specifice mari.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Soldurile intermediare de gestiune caracterizeaza situatia financiara a intreprinderii din punctual de vedere al aportului diferitilor factori de productie.din productivitate redusă. de piaţă care sunt ineficiente şi trebuie schimbate (promovarea unui nou produs/serviciu. . Este important nu doar ca marja comerciala sa fie pozitiva. . ci ca si evolutia ei în timp să fie favorabilă. Este specifica societatilor industriale. .costuri mari ale factorilor de producţie . de preţ. Valoarea adaugata pozitiva reprezinta sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile catre stat.randament scăzut al capitalului tehnic (fix). • creşterea ponderii PI vădeşte o creştere a ciclului de fabricaţie sau a autoconsumului cu efecte în scăderea cifrei de afaceri. Ec. Producţia exerciţiului exprimă valoarea activităţii de bază a societăţii concretizată în produse finite fabricate sau în curs de fabricaţie stocate sau deja vândute.politică comercială neadecvată. LUCIANA TANDEA 20 . de conjunctura nefavorabilă mai mult sau mai puţin generalizată (o criză economică. ci mai ales dinamica structurii ei pe componente: • creşterea ponderii PS vădeşte o politică de vânzări ineficientă. .impozite şi taxe mari. În analiza PE este importantă nu doar dinamica ei. catre salariati sip e cat este posibil se va pastra o anumita suma pentru autofinantare. o depresiune/recesiune) sau de de politicile ei de vânzări. a organizării desfacerii). Cauzele descresterii marjei comerciala tin de managementul( general sau cel puţin financiar sau comercial) nesatisfăcător. Valoarea adaugata reprezintă valoarea creată de factorii de producţie care concură la activitatea întreprinderii. îmbunătăţirea stilului de promovare. Marja comercială exprimă rezultatul operaţiunilor de vânzare/cumpărare de mărfuri. riscul este ca societatea să fie absorbită de concurenţi.costuri salariale mari . SIG sunt în mare parte indicatori „în cascadă”.

Cu alte cuvinte. remunerarea acţionarilor şi autofinanţarea. de politica de provizioane (nu ia în considerare provizioanele).excedentul brut al exploatării este independent de de politica financiară a întreprinderii (nu este influenţat de structura financiară a întreprinderii care modifică nivelul cheltuielilor şi veniturilor financiare).permite măsurarea performanţelor economice a întreprinderii prin calculul indicatorilor relativi ai rentabilităţii (rata marjei brute a exploatării.permite acoperirea obligaţiilor întreprinderii. Diferenţa va fi distribuită statului (impozit pe profit). de politica fiscală (nu ia în considerare modul de calcul al impozitului pe profit) şi de elementele extraordinare ale activităţii desfăşurate (rezultatul extraordinar). acţionarilor (dividende) şi întreprinderii (autofinanţare). remunerarea surselor externe. de politica de dividend (reflectată în repartizarea profitului net). Rezultatul curent înaintea impozitării reprezintă rezultatul exploatării corectat cu cel din activitatea financiară Rezultatul excepţional reprezintă rezultatul operaţiunilor cu caracter excepţional. .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Excedentul brut de exploatare reprezintă acel rezultat care permite finanţarea investiţiilor. LUCIANA TANDEA 21 . se vor putea reînnoi imobilizările pe seama amortizării şi se vor acoperi riscurile din provizioanele constituite. În acest caz se vor putea rambursa împrumuturile şi plăti dobânzile aferente. de politica de investiţii (reflectată în amortizare). dacă nivelul indicatorului este suficient de mare. rata rentabilităţii economice) . Analiza excedentului brut al exploatării evidenţiază rolul pe care acest indicator îl are asupra întreprinderii: . EBE reflectă rezultatul exploatării obţinut doar din efortul propriu al întreprinderii. Rezultatul exploatării reprezintă acel rezultat care permite remunerarea acţionarilor şi autofinanţarea. Pune în evidenţă fluxurile financiare care rezulta din operaţiuni care nu au legătură directă cu obiectul normal de Ec.

M 5500 Ec. Capacitatea de autofinanţare nu reprezintă propriu-zis un sold intermediar de gestiune. Înseamnă că faţă de EBE. financiară şi extraordinară). CAF reprezintă surplusul monetar net global. spre deosebire de Rezultatul brut al exploatării (RBExp) sau de Excedentul brut al exploatării (EBE). Capacitatea de autofinanţare (CAF) este indicatorul care reflectă potenţialul financiar determinat de activitatea rentabilă a unei întreprinderi la sfârşitul unei perioade. degajat de ansamblul operaţiunilor de gestiune în cadrul unei anumite perioade. destinat să remunereze capitalurile proprii (prin dividende). efectiv sau potenţial. Caracterul net se explică prin determinarea acestui indicator după deducerea impozitului pe profit. capacitatea de autofinanţare constituie un indicator mai global al performanţelor întreprinderii. Astfel. CAF ţine cont de toate laturile activităţii întreprinderii (de exploatare. Operaţiunile din această categorie au un caracter accidental. LUCIANA TANDEA 22 . care se referă la numai la activitatea de exploatare. Calculul CAF: a) metoda deductiva: INDICATORI Excedentul brut din U. iar caracterul global prin faptul că este degajat de întreaga activitate a întreprinderii. care rămâne la dispoziţia întreprinderii pe termen lung.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL activitate al întreprinderii. Rezultatul net al exerciţiului reprezintă rezultatul rămas la dispoziţia societăţii pentru crearea resurselor financiare proprii pentru dezvoltare şi remunerarea acţionarilor. să finanţeze dezvoltarea viitoare (prin partea din profit repartizată pentru constituirea rezervelor) precum şi să menţină şi să reînnoiască activele corporale (prin amortizări).

4100 800 4900 400 600 900 400 300 4900 Ratele de rentabilitate reprezintă indicatori sintetici. deoarece reflectă rezultatele obţinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare. LUCIANA TANDEA 23 . ratele rentabilităţii se pot clasifica în: . valoarea adăugată) sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obţinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort). . prin care se apreciază sub formă relativă situaţia profitabilităţii sau a capacităţii întreprinderii de a produce profit.rate ale rentabilităţii financiare. producţie şi desfacere. venituri din exploatare. Rata rentabilităţii.rate ale rentabilităţii resurselor consumate. ca indicator de performanţă.M.rate ale rentabilităţii economice. poate avea mai multe forme de exprimare. Ratele rentabilităţii sunt printre cei mai importanţi indicatori prin care se apreciază eficienţa generală a activităţii unei întreprinderi. Ec. în funcţie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obţinute (profitul. .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL exploatare(EBE) (+)Venituri financiare (+)Alte venituri din exploatare (-)Cheltuieli financiare (-)Alte cheltuieli din exploatare (-)Impozit pe profit (=)Capacitatea de autofinantare(CAF) b)metoda aditiva: INDICATORI Profit net (+)Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (=)Capacitatea de autofinantare Rate de rentabilitate U. EBE sau alţi indicatori parţiali ai rentabilităţii) la un indicator de flux global al activităţii (cifra de afaceri. După criteriul funcţional.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Specificaţie Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Profit din exploatare Profit net Excedentul brut din expl. Rata rentabilităţii economice brute nominale şi nete nominale sunt superioare ratei inflaţiei. Pe=Ve-Che Pn EBE Cpr Ci=Afn+NFR+Db Rebn = EBE ⋅ 100 Ci % % % Rc=Pe/Che Rf = Pn ⋅ 100 Cpr 11 12 Renn = Pe ⋅ 100 Ci % Rv=Pe/Ve % Afn – Active fixe nete Rata rentabilităţii econom ice evidenţiază eficienţa capitalurilor investite (proprii şi împrumutate) şi trebuie să fie superioară ratei inflaţiei. Ec.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL rate ale rentabilităţii veniturilor.M. crt. Capital propriu Capital investit Rata rentabilităţii economice brute nominale Rata rentabilităţii costurilor Rata rentabilităţii financiare Rata rentabilităţii economice nete nominale Rata rentabilităţii veniturilor Ve Che Simbol U.În termeni reali rata rentabilităţii economice trebuie să remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie respectiv rata medie a dobânzii la obligaţiunile emise de stat. Nr. LUCIANA TANDEA 24 .

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor 1. b) numeşte şi revocă membrii directoratului. Numărul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. acesta neputând fi mai mic de 3 şi nici mai mare de 11. . c) verifică conformitatea cu legea. a) exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii de către directorat. cu actul constitutiv şi cu hotărârile adunării generale a operaţiunilor de conducere a societăţii. -De către cine sunt numiţi membrii consiliului de supraveghere? .Membrii consiliului de supraveghere sunt numiţi de către adunarea generală a acţionarilor. Această rată renumerează proprietari prin acordarea de dividende. care sunt numiţi prin actul constitutiv. cu excepţia primilor membri. cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul voturilor acţionarilor prezenţi. Ec.Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocaţi oricând de adunarea generală a acţionarilor. -Atribuţiile principale ale consiliului de supraveghere.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Rata rentabilităţii financiare măsoară randamentul capitalurilor proprii respectiv al plasamentului financiar. LUCIANA TANDEA 25 .

persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie. Nu pot fi cenzori. . care trebuie sa fie actionari (cu exceptia cenzorilor contabili).rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor. . iar daca au fost alesi. LUCIANA TANDEA 26 .Rolul cenzorilor în cadrul societăţii pe acţiuni.persoanele care primesc sub orice forma. Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul (nu pot delega pe altcineva in locul lor). 2. isi pierd automat acest statut: . pentru alte functii decat aceea de cenzor. sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele. . un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta. Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii. In toate cazurile. iar majoritatea cenzorilor trebuie sa aiba cetatenia romana. daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. respectiv al consiliului de supraveghere si Ec. Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si 3 supleanti.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL d) raportează cel puţin o dată pe an adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfăşurată.Câţi cenzori va avea o societate pe acţiuni? Controlul asupra actelor si operatiunilor administratorilor se exercita de catre cenzori. daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Acestia sunt alesi de catre adunarea constitutiva pe o perioada de 3 ani si pot fi realesi. . numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.

Prezentaţi cauzele dizolvării societăţilor comerciale. . Ec.reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 3. Capitalul social poate fi redus prin: . . urmata de anularea lor. pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate.dobandirea propriilor actiuni.alte procedee prevazute de lege. 153 alin. proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala.atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi.micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale. decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate. . LUCIANA TANDEA 27 .restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi. au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice. Cand societatea a emis obligatiuni. in temeiul art. . cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate. Partea a IV-a. 14. . . prin: . Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. . .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL directoratului. nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor.persoanele care.

Din punct de vedere juridic.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Cauzele generale de dizolvare sunt acele motive. 31/1990. hotararea tribunalului. - Definiţi dizolvarea societăţilor comerciale. pentru motive temeinice. declararea nulitatii societatii. insolventa societatii. LUCIANA TANDEA 28 . 227 alin. Dizolvarea societatilor comerciale consta in operatiunile de declansare a acestui proces si asigura premisele lichidarii patrimoniului social. societatea se dizolva prin: • • • • • • • trecerea timpului stabilit pentru durata societatii. Cazurile de dizolvare sunt de ordine publica. Prin operatiunile de declansare a acestui proces se intelege hotararea de dizolvare a societatilor comerciale si aducerea ei la cunostinta celor interesati.31/1990. in sensul ca asociatii nu le pot inlatura. (1) din Legea nr. dar pentru fiecare din aceste cauze exista cate o modalitate de contracarare a efectelor. alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. dizolvarea societatilor comerciale este reglementata de Legea nr. Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii Ec. la cererea oricarui asociat. imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia. hotararea adunarii generale. Hotararea privind dizolvarea societatilor comerciale este luata de Adunarea Generala a Asociatilor sau de Instanta Judecatoreasca. Prin dizolvare societatea comerciala nu se desfiinteaza. Potrivit art. precum neintelegerile grave dintre asociati. ce impiedica functionarea societatii. situatii (legale sau de fapt) care au ca efect dizolvarea oricarei forme societare. ea isi continua existenta juridica. imprejurari. insa numai pentru operatiunea de lichidare.

atât la nivelul instituţiilor statului cât şi la nivelul conducătorului de activităţi economice. de iniţiere şi întreprindere a unor acţiuni care să asigure rezultatele dorite. răspunderea pentru o eventuală nerespectare a legilor economice capătă dimensiuni deosebite. a acţiunii de management general. în conformitate cu legile speciale. în condiţii de maximă eficienţă. LUCIANA TANDEA 29 . prin acţiunile practice ale statului sau ale persoanelor cu sarcini de conducere din entităţile economice.1.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 1. dea lungul timpului au fost instituite organe de control abilitate şi acreditate. organice sau chiar prin constituţie. I.funcţie a managementului – prin el fiecare manager vrea să se asigure că activitatea decurge conform programului prestabilit. că resursele sunt utilizate conform destinaţiei stabilite şi că în final performanţa reală va atinge sau va depăşi obiectivele fixate iniţial. una din cele mai importante surse de informaţii necesare desfăşurării. astfel încât să fie acoperită întreaga zonă a activităţilor economice. având în vedere consecinţele pe care le-ar putea genera. Principalul scop. asupra întregului sistem economico-social. . CONTROLUL FINANCIAR-CONTABIL:ASPECTE TEORETICE Controlul financiar-contabil. este principalul şi unicul realizator al activităţilor economice ce se desfăşoară atât la nivel naţional (macro). reprezintă prin rezultatele sale.atribut al conducerii – mijloc de perfecţionare a activităţii entităţilor publice şi private exercitat sub forme diferite de structuri Ec. CLASIFICARE Controlul este un proces de măsurare a performanţei. cât şi sectorial (micro). DEFINIŢIE. Organizarea si elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventiv. prin instituţiile sale guvernamentale. controlul este considerat: . Privit prin prisme diferite. Pentru prevenirea unor situaţii cu caracter perturbator. Statul. îl constituie stabilirea deciziilor optime pentru realizarea obiectivelor din programele propuse.

la un moment dat unele disfuncţionalităţi generate de cauze obiective. controlul financiar-contabil serveşte intereselor Ec. concomitent sau la scurt interval de la desfăşurarea operaţiunilor. determinate de situaţii care nu au putut fi prevăzute. supravegherea sistematică şi continuă a unei activităţi. care se efectuează anticipat executării acestora. În primul rând. Controlul financiar-contabil serveşte unui triplu sistem de interese. dezvoltarea economiei naţionale. În al doilea rând. Într-un sistem economic pot apărea. De asemenea. Controlul financiar – componentă a controlului economic – are ca obiectiv cunoaşterea de către stat a modului cum sunt administrate mijloacele materiale şi financiare.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL organizate piramidal. urmăreşte asigurarea şi consolidarea echilibrului financiar. cu responsabilităţi şi obiective clar precizate de lege.metoda de verificare a modului de gestionare a resurselor. publice. Controlul se poate exercita personal sau cu ajutorul unor aparate speciale de control. asigurarea eficienţei economico. Instrument al politicii financiare a statului. poate fi considerate o acţiune de control. LUCIANA TANDEA 30 . Controlul este acţiunea de stabilire a exactităţii operaţiunilor materiale. modul de realizare şi cheltuire a banului public. controlul financiar-contabil serveşte intereselor agenţilor economici atât prin acţiunea de evitare a situaţiilor de disfuncţionalitate în procesul de gestionare a patrimoniului. cât şi prin posibilitatea remedierii unor abateri de la prevederile legale. de identificare a deficienţelor şi de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii. controlul financiar reprezintă un mijloc de prevenire a faptelor ilegale. după ordinile date şi principiile stabilite.financiare. cât şi din cauze subiective cum sunt sustragerile deliberate ale agenţilor economici de la obligaţiile financiare şi fiscale faţă de bugetul statului sau o gestiune defectuoasă a activităţilor economice. Controlul constă în a verifica dacă totul a fost efectuat în conformitate cu programul fixat. de către societăţile comerciale. .

ca una dintre funcţiile actului de conducere. Astfel. în vederea preîntâmpinării sau depistării şi remedierii abaterilor de la aceste prevederi şi norme”. la care se desfăşoară verificarea. structurile determinate să-l exercite.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL agenţilor economici parteneri. controlul financiar-contabil se clasifică astfel: A) După momentul efectuării propriu-zise sau al întocmirii şi utilizării documentelor supuse verificării faţă de momentul verificării. controlul financiar-contabil. Alături de aceste criterii generale şi altele specifice . controlul financiar-contabil constituie una dintre cele mai importante pîrghii ale conducătorilor unităţilor economice. controlul financiar-contabil poate fi:  control financiar preventiv  control operativ curent (concomitant)  control ulterior Ec. LUCIANA TANDEA 31 . prin compararea modului efectiv7 de prezentare sau manifestare al acestora cu prevederile şi normele legale prin care au fost definite şi instituţionalizate. durata sau intensitatea acestuia. şi anume puterea legislativă sau cea executivă. cum sunt momentul efectuării verificării faţă de momentul desfăşurării activităţii controlate. este instrumental care serveşte intereselor statului pentru realizarea obiectivelor propuse pe termen lung în ceea ce priveşte politica economică. Având în vedere toate aceste aspecte. de obiective şi sfera de acţiune a acestuia. În al treilea rând. poate lua diferite forme în funcţie de domeniul în care se exercită. controlul financiar-contabil se defineşte ca fiind… “acţiunea legiferată de determinare a unor adevăruri în legătură cu starea unor proiecte de activităţi economice sau cu a celor care au fost efectuate. deoarece acesta le poate furniza toate informaţiile necesare realizării obiectivelor din programele propuse. Activitatea de control. deoarece poate oferi acestora informaţii exacte asupra stării patrimoniului unităţii economice. de conţinut.

● Trecerea pe seama cheltuielilor sau a rezultatelor financiare a pierderilor sau a daunelor aduse patrimoniului care nu au fost produse cu vinovăţie. în funcţie de natura unităţii patrimoniale la care se realizează. ● Concesionarea sau închirierea de bunuri publice. formă a controlului financiar – contabil. Sfera activităţilor care fac obiectul contractului financiar preventiv se stabileşte. 9 Controlul financiar propriu al unităţilor economice este forma controlului financiar-contabil efectuată în scopul prevenirii sau soluţionării unor abateri şi deficienţe cu caracter economic din activitatea acestora. activitatea de control financiar preventiv se împarte în: ● Control financiar preventiv exercitat de organele de control ale statului. în lei sau valută. ca şi a altor drepturi cuvenite personalului. agenţilor economici. b)La nivelul. sau înainte ca un document să fie lansat în procesul economic. ● Repartizarea pe unităţi subordonate şi pe activităţi distincte a fondurilor aprobate prin bugetul de stat. efectuate pentru produsele aprovizionate. ● Plata sumelor pentru activitatea desfăşurată în cadrul unităţii. principalele operaţiuni pentru care se stabilesc obiectivele de control financiar preventive sunt: ● Plăţi. Ec. lucrările executate sau prestarea diverselor servicii. ● Încheierea contractelor interne sau externe de aprovizionare sau a contractelor ce au ca obiect executarea de lucrări sau prestarea de servicii. se exercită înainte de efectuarea operaţiunii sau activităţii supuse verificării.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Controlul financiar preventiv. astfel: a)La nivelul ordonatorilor de credite din ministere şi alte instituţii similare: ● Efectuarea de plăţi din fonduri publice. ● Organizarea şi efectuarea de plăţi din credite bugetare aprobate. LUCIANA TANDEA 32 . După personalul desemnat să îl realizeze.

se realizează de către organele proprii în funcţie de tipul unităţii economice se organizeză şi se exercită astfel: a) La nivelul unităţilor economice. Controlul financiar de gestiune.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Controlul financiar-contabil propriu. altele decât instituţiile publice. este activitatea efectuată pentru evitarea nerespectării prevederilor legale în vigoare ce ar genera efecte cu caracter perturbator a activităţii economice. LUCIANA TANDEA 33 . Controlul financiar-conatbil exercitat prin instituţii ale statului poate îmbrăca trei forme în funcţie de unităţile desemnate să-l exercite şi anume: ● control operativ-curent ● control preventiv ● control ulterior Ec. înainte de aprobarea acestor operaţiuni. cunoscut şi sub denumirea de control intern. Sfera de activitate a controlului financiar preventiv este formată din ansamblul instituţiilor publice. controlul financiar-contabil propriu se organizează şi exercită în formele sale de: ● control financiar intern ● control financiar preventiv Controlul financiar intern. cuprinde ansamblul măsurilor privind organizarea activităţilor de determinare a stării reale a unor activităţi şi procese prin compararea acestora cu prevederile legale prin care au fost definite. Controlul financiar preventiv. este activitatea ce se efectuează în vederea urmăririi modului de realizare a dispoziţiilor legale şi a normelor interne cu privire la gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti. cât şi pentru prevenirea pagubelor. pe baza operaţiunilor înregistrate în documente şi evidenţele tehnico-operative. activitatea de control financiar-contabil propriu se organizează şi exercită în formele de: ● control financiar preventiv propriu ● control financiar de gestiune Controlul financiar preventiv propriu. financiare şi contabile. este definit ca fiind activitatea prin care se stabileşte legalitatea şi regularitatea operaţiunilor privind fondurile publice şi patrimoniul public. b) La nivelul instituţiilor publice.

controlul periodic trebuie efectuat. poate fi considerată o acţiune de control. supravegherea sistematică şi continuă a unei activităţi. OBIECTIVE. în funcţie de particularităţile fenomenelor economice şi necesităţile de informare. FUNCŢII Controlul este acţiunea de stabilire a exactităţii operaţiunilor materiale. LUCIANA TANDEA 34 .financiare. modul de realizare şi cheltuire a banului public. Lipsa caracterului inopinat în realizarea acestei forme de control poate duce la obţinerea unor rezultate mai puţin spectaculoase. Controlul constă în a verifica dacă totul a fost efectuat în conformitate cu programul fixat. De asemenea. Controlul financiar – componentă a controlului economic – are ca obiectivitate cunoaşterea de către stat a modului cum sunt administrate mijloacele materiale şi financiare. urmăreşte asigurarea şi consolidarea echilibrului financiar. Datorită caracterului anunţat. publice. după ordinile date şi principiile stabilite. fără întreruperi. asigurarea eficienţei economico. de regulă fixe. Controlul continuu se poate identifica cu controlul operativ. prin programe. de către societăţile comerciale. Controlul periodic. controlul financiar-contabil se împarte în: ● control continuu ● control periodic Controlul continuu este forma controlului financiar contabil care se exercită pe toată durata efectuării operaţiunilor economice controlate.curent (concomitent). Ec. dezvoltarea economiei naţionale. uneori nereale sau neconcludente. cu toată intensitatea. Controlul se poate exercita personal sau cu ajutorul unor aparate speciale de control.2. la termenele stabilite şi asupra tuturor documentelor şi operaţiunilor ce fac obiectul activităţii supuse verificării. datorită efectuării verificării concomitent cu efectuarea operaţiunilor analizate. care se efectuează concomitent sau la scurt interval de la desfăşurarea operaţiunilor. este activitatea specifică controlului financiarcontabil care se desfăşoară la anumite intervale. I.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL B) După durata şi intensitatea efectuării. pentru obţinerea unor rezultate veridice.

● Stabilirea realităţii datelor înscrise în bilanţ şi conturile de execuţie. ● Îndeplinirea integrală şi la termen a tuturor obligaţiilor financiare şi fiscale faţă de diferitele structuri guvernamentale. ● Controlul modului de utilizare a mijloacelor şi a fondurilor din dotarea unităţilor economice ale statului. tipurile de control se deosebesc între ele prin rol. Principalul obiectiv al controlului ulterior exercitat de către agenţii economici constă în verificarea modului de gospodărire a mijloacelor materiale şi băneşti din patrimonial fiecăruia. faţă de un sistem determinat de criterii. Toate formele de control au un scop comun. structuri ce pot aparţine statului sau agentului economic. Obiectivul principal al controlului financiar este de a opri. oportune sau economicoase în faza de plată. în funcţie de obiectivele specifice fiecărei structuri cu atribuţii de control financiarcontabil. eficacităţii şi eficienţei pentru următoarele categorii de Ec. Cu toate acestea. Obiectivele controlului ulterior sunt diferenţiate. Obiectivele controlului operativ curent constau în: ● Verificarea şi stabilirea abaterilor şi a deficienţelor în legătură cu existenţa. de identificare a deficienţelor şi de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii. sfera de activitate. Controlul ulterior. toate operaţiunile care nu sunt legale. LUCIANA TANDEA 35 . necesare. integritatea şi păstrarea bunurilor de orice fel. înainte de efectuare. şi anume acela de determinare a stării unor fenomene. principalele obiective ale controlului financiar preventiv constau în stabilirea legalităţii.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Instrument al politicii financiare a statului. procese sau activităţi la un moment dat. obiectivele propuse şi funcţii. ● Utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti. controlul financiar reprezintă un mijloc de prevenire a faptelor ilegale. exercitat de către organele de verificare ale statului are ca principale obiective: ● Verificarea modului de administrare şi utilizare a fondurilor acordate de la buget. după caz. respectiv încasare. economicităţii. La nivelul unităţilor economice.

rezultatelor financiare. ● Stabilirea modului de obţinere. deteriorate şi stabilirea eventualelor răspunderi în sarcina persoanelor vinovate. finanţarea şi efectuarea de plaţi în lei sau/şi valuta privind activitatea de comerţ. daunelor aduse unităţii. ● Stabilirea modului de respectare a prevederilor legale privind mişcarea valorilor materiale şi băneşti între diferitele gestiuni ale unităţii. alegerea administratorilor. încasare şi vărsare a contravalorii bunurilor distruse. conform prevederilor legale. Ec. ● operaţiunile privind creditarea. ● Numirea. LUCIANA TANDEA 36 . consiliului de administraţie. utilizare şi restituire a creditelor bancare sau de altă natură. dar care nu au fost produse cu vinovăţie. regularităţii şi încadrarii în limitele aprobate pentru următoarele categorii de operaţiuni: ● Angajamentele legale şi bugetare. producţie etc. ● Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL operaţiuni: ● din care derivă drepturi sau obligaţii patrimoniale ale agentului economic faţă de diferite persoane fizice şi/sau juridice. Obiectivele controlului financiar de gestiune constau în: ● Stabilirea integrităţii valorilor materiale şi băneşti din gestiunile supuse controlului. ● Verificarea modului de calcul. ● Emiterea de obligaţiuni şi acţiuni. La nivelul instituţiilor publice principalul obiectiv al controlului financiar preventiv propriu constă în stabilirea legalităţii. ● Verificarea modului de gestionare a formularelor tipizate cu regim special. a comitetului de direcţie şi a cenzorilor. ● Verificarea exactităţii preţurilor luate în calculul valorilor materiale ce fac obiectul controlului. ● operaţiunile bancare privind acordarea fondurilor de la buget şi a altor operaţiuni similare financiare. ● Stabilirea legalităţii şi realităţii înregistrării operaţiunilor consemnate în documentele primare şi contabile referitoare la cantităţile şi valorile menţionate în acestea. degradate. investiţii. ● operaţiuni privind trecerea pe seama cheltuielilor. a pierderilor.

avandu-se in vedere si specificul activitătii fiecarei unitati. cantitativ-valoric sau numai valoric. Principalul obiectiv al controlului financiar propriu internconst ă în instituirea măsurilor necesare în vederea: 2. dupa caz. in registrulinventar se va cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate si inscrise in listele de inventariere actualizate cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar. ● Concesionarea şi închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităţilor administrative-teritoriale. Inventarierea patrimoniului. cu conditia asigurarii valorificarii şi cuprinderii rezultatelor inventarierii în situatiile financiare intocmite pentru exercitiul financiar respectiv. ● Incasările în numerar. ● Vânzarea.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL ● Plăţile efectuate din fondurile publice. gajarea. Ec. LUCIANA TANDEA 37 . la data la care aceasta se efectueaza. Conform acestui ordin inventarierea anuala a elementelor de activ si de pasiv se face. In situatia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului. Studiu de caz Inventarierea anuala a patrimoniului se efectueaza cu respectarea ordinului 1753 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv. cu ocazia incheierii exercitiului financiar. bunurile pot fi inventariate si inaintea datei de incheiere a exercitiului financiar. In cadrul agenţilor economici cu activitate complexa. ● Modificarea repartizării pe trimestere şi pe subdiviziuni ale clasificării bugetare a creditelor aprobate. Inventarierea elementelor de activ si de pasiv reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor respective. Proceduri . de regula. concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

in comisii vor fi numite persoane cu pregatire corespunzătoare economica si tehnica.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Realizarea inventarierii patrimoniului presupune urmarirea etapelor de mai jos : • stabilirea datei la care se va face inventarierea. formate din cel puţin doua persoane. care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii elementelor de activ si de pasiv. care are ca sarcina sa organizeze. sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere. numele responsabilului comisiei. de către o comisie centrala. • instruirea membrilor comisiilor de inventariere si elaborarea procedurii de inventariere. • derularea efectiva a inventarierii. precum si la unitatile al caror numar de salariati este redus. modul de efectuare a inventarierii. gestiunea supusa inventarierii. • intocmirea procesului verbal de inventariere. iar valoarea bunurilor din gestiune nu depaseste plafonul stabilit de administratori. Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv se efectueaza de catre comisii de inventariere. inclusiv evaluarea lor conform reglementarilor contabile aplicabile. numita. cat şi pe baza de contracte de Ec. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii elementelor de activ si de pasiv si care elaboreaza si transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise adaptate la specificul unitatii. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv se pot efectua atat cu salariatii proprii. numite prin decizie scrisa. Comisiile de inventariere sunt coordonate. potrivit prevederilor legale. • valorificarea inventarului. LUCIANA TANDEA 38 . acolo unde este cazul. La persoanele fizice care desfasoara activitati producătoare de venituri. Pentru desfasurarea în bune conditii a operatiunilor de inventariere. de asemenea. In decizia de numire se menţioneaza in mod obligatoriu componenta comisiei. • intocmirea deciziei de inventariere. emisa de persoanele autorizate. data de incepere si de terminare a operatiunilor. emisa de persoanele autorizate prevazute. Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere. prin decizie scrisa. inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana. Raspunderea pentru buna organizare a inventarierii revine administratorului. sa instruiasca.

ORGANIZAREA SOCIETATII Serviciul FINANCIAR asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu furnizorii si beneficiarii. nu in ultimul rand. Organul de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor format din doi asociati.C. BLOOM MEDIA SRL. PREZENTAREA SOCIETATII S. Ec. furnizorii. avand un capital social de 20. a debitorilor si a furnizorilor. LUCIANA TANDEA 39 .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL prestari de servicii incheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregatire corespunzatoare.2. sondare opinie publica. etc) pe baza confirmarii platii de catre compartimentele de resort. publicitate si promovare produse.000 lei. a finantarilor pentru cresterea mijloacelor circulante. Institutul desfasoara in principal activitatea de: IV.1. PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI IV. Institutul este societate comerciala cu rarpundere limitata uni cu capital privat. cercetare piata. este un institut de cercetari de piata si a fost infiintat in 1996. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective . serviciul financiar intocmeste evidenta sintetica si analitica a impozitelor si decontarilor cu bugetul statului a varsamintelor si prelevarilor din beneficii a fondurilor speciale. Sociatatea este reprezentata de managerul general si de doi manageri care participa la conducerea societatii. asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatia societatilor fata de bugetul de stat si alte obligatiuni fata de terti (creditorii.

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Biroul CONTABILITATE asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: fondurile fixe si calculul amortizarii.000.00 Ec. mijloacelor banesti si imprumiturile bancare. mijloace circulante.095. Discutata din acest punct de vedere.00 9.000.00 890.00 745. cheltuieli de productie sau circulatie si calculul costurilor.00 SOLDURI FINALE D C 300. fondurile proprii si alte fonduri creditorii si alte decontari. balanta poate fi interpretata si ca un inventar contabil.00 75.00 142.000.00 297. balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic.000. APLICATIE PRACTICA Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului.00 25.00 658.000. LUCIANA TANDEA 40 .100.231. investitiile si rezultate financiare.000. De aceea.000.00 164. Astfel. pe data de 30 noiembrie 2007 se intocmeste o balanta de verificare a conturilor a societatii SC BLOOM MEDIA SRL. Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. V. dupa cum urmeaza: SIMBO L DENUMIRE CONT CONT 1012 106 131 212 2131 2133 214 263 2812 2813 301 3012 Capital subscris varsat Rezerve Subventii pentru investitii Constructii Echipamente tehnologice Mijloace de transport Mobilier.00 140. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil.447. aparatura birotica Imobilizari financiare Amortizarea constructiilor Amortizarea mijloacelor de transport Materii prime Materiale auxiliare 10.

00 5.210. LUCIANA TANDEA 41 .00 32.00 470.00 35.000.00 36.423.00 1. au avut loc urmatoarele operatii contabile: 1.00 21.800.00 12.892.00 18.00 24.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 303 341 345 371 401 411 5121 5311 601 607 635 641 658 671 701 704 707 711 Obiecte de inventar Semifabricate Produse finite Marfuri Furnizori Clienti Conturi curente la banci Casa Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu alte impozite.00 lei = 345 ”Produse finite” = 301”Materii prime” Ec.00 254. in patrimoniul societatii.00 700.420. 1.792. constatare de minus la produse finite.437. constatare de minus la materii prime.00 87.00 lei prime” 2. in cadrul normelor legale de scazamant: 601”Cheltuieli privind materiile 5.500. N.650.00 1.O.00 684.000.00 In urma inventarierii. taxe Cheltuieli cu salariile personalului Alte cheltuieli din exploatare Cheltuieli privind calamitatile Venituri din vanzarea produselor finite Venituri din lucrari executate si servicii prestate Venituri din vanzarea marfurilor Variatia stocurilor TOTAL 5.00 24.00 1.000. N.620.437.000.000.000. 00 00 748.450.imputabil: 711”Variatia stocurilor” 3.O.792.

imputarea minusului constatat la produse finite. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 3. N. N.00 lei creante in legatura cu personalul” 5.00 lei marfurile” = 607”Cheltuieli privind = 4282”Alte datorii si = % Ec.TVA 19%: 4282 ”Alte creante si datorii in 3. angajatului societatii. a imputatiei: 421”Personal-remuneratii datorate” 3.570. N.O.00 lei legatura cu personalul” 758”Alte venituri din exploatare” 3.O.000. constatare de plus la marfuri: 371”Marfuri” 4. LUCIANA TANDEA 42 .500. la valoarea constatata.570.O.00 lei 4427”TVA colectata” 570.00 lei 4.

00 lei = % = 341”Semifabricate” = 758”Alte venituri din 9. imputabil: 711”Variatia stocurilor” 1.00 lei 4427”TVA colectata” 190.00 lei exploatare” 7. N.00 lei 758”Alte venituri din exploatare” 1.500. constatare.O. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica” 214”Aparatura birotica” pentru 1. in urma inventarierii. N.000.190.00 lei = 131”Subventii Ec. N.O. N.O.O. de plus in casierie: 5311”Casa in lei” 2.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 6. constatare de minus la inventariere. la semifabricate.00 lei 8.000.500. LUCIANA TANDEA 43 . imputarea prejudiciului referitor la semifabricate” 461”Debitori diversi” 1.

LUCIANA TANDEA 44 .00 lei si alte evenimente extraordinare” curs de clarificare” 12. imputabil: 607”Cheltuieli privind marfurile” 4. la valoarea de inventar.O. TVA 19%: 461”Debitori diversi” 4.00 lei 13.00 lei = % = 371”Marfuri” operatii in = 473”Decontari din = 3012”Materiale Ec.O. N. constatare de minus la materiale auxiliare. imputarea prejudiciului referitor la marfuri.000.O. constatare de minus la marfuri. pentru care la data inventarierii nu se poate determina faptul generator” 473”Decontari din operatii in curs auxiliare” 500.760.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL investitii” 10. N.00 lei de clarificare” 11. N.O. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale” 671”Cheltuieli privind calamitatile 500. N. persoanei vinovate.

TVA 19%: 461”Debitori diversi” 35.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 758”Alte venituri din exploatare” 4.700. N. neamortizat.00 lei transport” 15.00 lei 14. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua. constatare de plus la echipamente tehnologice: = % = 2133”Mijloace de Ec.00 lei 4427”TVA colectata” 760.000.700.00 lei 758” Alte venituri din exploatare” 30. imputabil: 658”Alte cheltuieli de exploatare” 20.00 lei.O.000.000. N.00 lei 4427”TVA colectata” 5. LUCIANA TANDEA 45 .000. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.O.O. N.00 lei 16.

O.500 buc. stoc faptic 2. N.O. solutionarea ulterioara a cazului.5 buc. LUCIANA TANDEA 46 . nu se poate determina faptul generator: 473”Decontari din operatii in curs inventar 500.O. Se inregistreaza o depreciere de: (6 lei-5 lei)x2. se constata o depreciere a marfurilor stocate.000lei/buc.00 lei de clarificare” 18.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 2131”Echipamente tehnologice” pentru 7. cost achizitie 6. Ec.00 lei si alte evenimente extraordinare” curs de clarificare” 19.000. pana la data inventarierii.00 lei investitii” 17.. stoc operatii in = 473”Decontari din = 303”Obiecte de = 131”Subventii scriptic 2. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2. N.500.500buc.00 lei. N. minus generat de calamitati naturale: 671”Cheltuieli privind calamitati 500. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care. valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5 Lei/buc..

000.00 Lei 21.00 lei Ec.00 lei 671”Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extr. inchiderea conturilor de TVA: TVA deductibila = 0 TVA colectata 4427”TVA colectata” 7.000.00 lei = % = 72200 = 4423”TVA plata” deprecierea = 397 „Provizioane 658”Alte cheltuieli de exploatare” 20.00 lei 601”Cheltuieli privind materiile prime” 5.000. N. N.500.220. LUCIANA TANDEA 47 .000.O.00lei privind provizioanele pentru marfurilor” deprecierea activelor circulante 20.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 6814 „Cheltuieli de exploatare pentru 2.O.” 1. inchiderea conturilor de cheltuieli: 121”Profit si pierdere” 29.

Balanta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului exercitiului si nu dupa determinarea acestuia.O. Ea se delimiteaza si ca suport informational pentru inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.00 lei Dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar. LUCIANA TANDEA 48 . se intocmeste o noua balanta a conturilor.XII.00 lei 23.500. In urma inregistrarii operatiilor determinate de lucrarile de inchidere a exercitiului financiar.500.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 500. inchiderea conturilor de venituri: 758”Alte venituri din exploatare” pierdere” 40. N.O. se presupune urmatoarea balanta a soldurilor conturilor la 31. Functia acesteia se manifesta cu precadere pentru pregatirea informatiei necesare determinarii rezultatului exercitiului si asigurarea suportului informational necesar redactarii bilantului contabil. N.2007: = 711”Variatia = 121”Profit si Ec.00 lei 607”Cheltuieli privind marfurile” 6814”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor” 2.000.00 lei 22. inchiderea contului 711”Variatia stocurilor”: 121”Profit si pierdere” stocurilor” 4.

00 9.00 5.500.923.00 390.095.450. taxe Cheltuieli cu salariile personalului Alte cheltuieli din exploatare Cheltuieli privind calamitatile Venituri din vanzarea produselor finite Venituri din lucrari executate si servicii prestate 41.620.892.00 700.220.231.00 7.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL SIMB OL CONT DENUMIRE CONT 1012 106 121 131 212 2131 2133 214 263 2812 2813 301 3012 303 341 345 371 397 401 411 421 4423 461 5121 5311 601 607 635 641 658 671 701 704 Capital subscris varsat Rezerve Profit si pierdere Subventii pentru investitii Constructii Echipamente tehnologice Mijloace de transport Mobilier.00 3.00 1.00 26.00 164.500.000.00 21.00 140.000.00 254.00 32.570.00 82.00 35.00 24.210.000.100.00 2.00 Ec. aparatura birotica Imobilizari financiare Amortizarea constructiilor Amortizarea mijloacelor de transport Materii prime Materiale auxiliare Obiecte de inventar Semifabricate Produse finite Marfuri Provizioane pentru deprecierea marfurilor Furnizori Clienti Personal salarii datorate TVA de plata Debitori diversi Conturi curente la banci Casa Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu alte impozite.00 11.00 5.00 248.00 745.00 150.447.500.500. LUCIANA TANDEA 49 .800.00 470.00 7.000.00 3.00 277.000.150.00 684.000.00 21.420.00 SOLDUR I FINALE D C 300.650.000.00 5.00 659.500.00 19.

512 1. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efectuată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legătură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea întreprinderii (entităţii). în acest caz. alta decât cea care efectuează auditul asupra situaţiilor financiare ale acelei entităţi. a) verificarea conformităţii activităţilor din entitatea auditată cu politicile.464.512 .000. Auditul intern reprezintă un compartiment de control din cadrul entităţii care efectuează verificări pentru aceasta. Ec. face parte din controlul intern al entităţii şi are ca obiective de bază verificarea eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern.00 87. programele şi managementul acestuia.00 . în conformitate cu prevederile legale. audi-: tul intern se poate realiza şi pe baze contractuale cu o firmă de i audit.00 AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE 1.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 707 711 Venituri din vanzarea marfurilor Variatia stocurilor TOTAL 36.000.00 1. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia şi. auditorul intern face parte: din structurile funcţionale ale entităţii economice sau sociale.464. LUCIANA TANDEA 50 .

corespunde obiectivelor de ansamblu ale intreprinderii. priceperea sa in functia auditata sunt mai importante. Auditorul intern este cu atat mai eficient cu cat profesionalismul. Auditul de sistem Auditul de sistem este un audit de management si de strategie. mai productiva. Auditul de eficacitate (de performanta) Sistemul de referinta la care se raporteaza activitatea auditata este rezultat al aprecierii auditorului intern. Auditul de strategie este conceput ca o confruntare a tuturor politicilor si strategiilor intreprinderii cu mediul in care aceasta se afla. interpretarile eronate ale dispozitiilor. auditorul elaboreaza recomandari pentru aplicarea pe viitor a regulilor.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL b) evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi nefinanciare dispuse şi efectuate de către conducerea unităţii în scopul creşterii eficienţei activităţii entităţii. pentru a verifica coerenta global 3. 2. organigramelor. atributiilor. Prezentaţi o clasificare a misiunilor de audit intern. schitandu-se astfel modul de impartire a sarcinilor in cadrul compartimentului: auditorilor mai noi le revin ca sarcina auditurile de conformitate. cunosterea intreprinderii. c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaţiilor financiare şi nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii din entitate: d) protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel Auditul de conformitate (de regularitate) Se refera la demersul simplu si traditional al auditorului de a verifica buna aplicare a regulilor. procedurilor. mai sigura solutie posibila. Care sunt cele patru categorii de audit intern în funcţie de natură? Ec. Auditorul va lucra pe baza unui sistem de referinta (“ceea ce ar trebui sa fie”) si semnaleaza autoritatii responsabile dezechilibrele. operatiile care nu s-au efectuat. In urma unei analize a cauzelor si consecintelor. Auditul intern trebuie sa solicite responsabililor sectoarelor auditate o expunere a politicilor care guverneaza activitatea respectiva. iar celor mai experimentati cele de performanta. LUCIANA TANDEA 51 . atunci cand exista. care se bazeaza pe rationamente privind cea mai eficienta. pentru a se asigura ca exista o astfel de politica si pentru a determina in ce masura aceasta.

acestea nu exclud nici realizarea altor misiuni precum investigaţiile sau alte prestaţii din afara auditului. al căror obiect este acela de a aduce un plus de valoare entităţii printr-o abordare sistematică şi metodică în domeniile guvernării întreprinderii. 4. acestea pot să includă şi misiuni diferite care aduc un plus de valoare. al managementului riscurilor şi al controlului. Totuşi. Prestaţiile furnizate sunt în general cele legate de asigurare şi de consultanţă/consiliere . 5. Acest aport de valoare. aport de valoare – aportul de valoare al auditului intern este realizat în cadrul unei entităţi atunci când auditorii interni intervin conform unor modalităţi bine adaptate culturii şi resurselor sale. Aşa cum asigurarea şi consultanţa nu se exclud reciproc. Ec. LUCIANA TANDEA 52 .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 1. respectarea definiţiei auditului intern – auditul intern necesită aplicarea unei metodologii de evaluare riguroasă şi sistematică. Dacă frecvent serviciile de audit intern şi de asigurare generează misiuni de consultanţă/consiliere . activităţi care depăşesc domeniul de asigurare şi consultanţă/consiliere – misiunile de audit intern pot lua forme multiple. Numeroase servicii de audit vor avea un rol atât de asigurare cât şi de consultanţă/consiliere interdependenţa dintre asigurare şi consultanţă/consiliere – misiunile de consultanţă/consiliere sporesc plusul de valoare adus de auditul intern. indicat în definiţia auditului intern. care respectă definiţia generală a auditului intern. trebuie de asemenea să recunoaştem că şi misiunile de consultanţă/consiliere pot genera misiuni de asigurare. 2. includerea misiunilor de consultanţă/consiliere în Cartă – auditorii interni efectuează în mod tradiţional diferite tipuri de misiuni de consultanţă/consiliere mergând de la analiza controalelor integrate în dezvoltarea sistemelor până la studiul dispozitivelor de securitate sau la participarea la grupuri de lucru însărcinate cu examinarea operaţiunilor şi cu formularea de recomandări etc. 3. se aplică activităţilor de asigurare şi de consultanţă/consiliere . consiliul (sau comitetul de audit) trebuie să abiliteze auditul intern să efectueze alte misiuni în condiţiile în care acestea nu generează un conflict de interese şi nu sunt incompatibile cu obligaţiile sale faţă de comitet. Această abilitare trebuie să figureze în Carta auditului intern.

Auditul intern nu este o funcţie de management . în viziunea responsabilului auditului intern. misiuni formale de consultanţă/consiliere – se întâmplă adesea ca direcţia să încredinţeze misiuni formale de consultanţă/consiliere de o durată semnificativă unor consultanţi externi. obiectivitatea auditului intern nu ar trebui să fie afectată de deciziile luate de conducere ca urmare a unor astfel de misiuni. comunicarea informaţiilor esenţiale – una din principalele funcţii ale auditului intern este aceea de a oferi o asigurare direcţiei generale şi administratorilor comitetului de audit. LUCIANA TANDEA 53 . cunoscute şi înţelese de toţi membri entităţii. Aceste principii trebuie să fie codificate în Carta de Audit aprobată de comitetul de audit şi publicate comunicate în cadrul entităţii. Ec. al riscurilor şi al strategiilor. formale sau informale. Misiunile de consultanţă/consiliere nu ar putea fi îndeplinite fără a divulga informaţii care. trebuie să fie comunicate direcţiei generale şi Consiliului. În consecinţă. Auditul intern este ideal plasat pentru a efectua această activitate de consultanţă/consiliere fiind (a) aderarea sa la criteriile cele mai înalte de obiectivitate şi (b) sfera sa de cunoştinţe în domeniul proceselor organizatorice. 10. fundamentul misiunilor de consiliere în cadrul auditului intern – majoritatea prestaţiilor de consultanţă/consiliere reprezintă continuarea firească a misiunilor de asigurare şi de investigaţii şi pot consta în recomandări. Totuşi. obiectivitate – serviciile de consultanţă/consiliere oferă uneori auditorului ocazia de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele legate de procesele entităţii sau de problemele ridicate pe parcursul unei misiuni de asigurare. acesta trebuie să o efectueze printr-o abordare sistematică şi metodică. unele entităţi pot estima că serviciul de audit intern este cel mai în măsură să îndeplinească aceste misiuni de consultanţă/consiliere . 9. 8. 7. Atunci când auditul intern întreprinde o astfel de misiune. Orice activitate de consultanţă/consiliere se înscrie în acest context.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 6. Decizia de a adopta sau de a implementa recomandările formulate la finalul unei misiuni de consultanţă/consiliere aparţine conducerii. înţelegerea da către entitate a principiilor care guvernează misiunile de consultanţă/consiliere – entităţile trebuie să aibă principii de bază care să guverneze îndeplinirea misiunilor de consultanţă/consiliere. acestea nu afectează neapărat obiectivitatea auditorului sau a auditului intern. studii sau evaluări.

12.02.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi? 7. M.000 LEI compus din 100 de unitati a 10. Totuşi responsabilul auditului intern este cel care trebuie să stabilească tehnicile de audit ce trebuie aplicate şi să informeze direcţia generală şi comitetul de audit atunci când natura şi importanţa rezultatelor evidenţiază riscuri semnificative pentru entitate.000. Reglementările în vigoare impun auditorilor interni să îndeplinească atribuţiile de serviciu cu imparţialitate şi profesionalism. competenţa şi standardele internaţionale1. obligaţii ale responsabilului auditului intern – misiunile de consultanţă/consiliere permit responsabilului auditului intern să poarte un dialog cu conducerea privind anumite aspecte legate de gestionarea entităţii.000 lei. aptitudinilor şi experienţa necesare în exercitarea serviciilor de audit intern. Standardele internaţionale elaborate în domeniul auditului intern definesc” competenţa profesională reprezintă responsabilitatea şefului auditului intern şi a fiecărui auditor intern. Acest dialog permite adoptarea sferei şi a calendarului misiunii la necesităţile conduceri. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6. rezolvarea conflictelor sau a situaţiilor neprevăzute – auditorul intern rămâne înainte de toate un auditor intern. 252 din 3.P.500. Orice conflict sau activitate neprevăzută trebuie să fie soluţionate conform Codului Deontologic şi Normelor.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 11. cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO. priceperea şi 1 O. În această calitate. Competenţa profesională necesită aplicarea tuturor cunoştinţelor.02. Responsabilul auditului intern trebuie să se asigure că pentru fiecare misiune echipa de auditori desemnaţi deţin în mod colectiv cunoştinţele.128/12. toate activităţile sale sunt guvernate de Codul Deontologic al IIA şi de normele de Calificare şi de Funcţionare care figurează în Normele pentru Practica Profesională a auditului intern.000 lei/bucata.F.Of.000 lei/bucata si din 500 de bucati a 12. Care este valoarea stocului la 31 decembrie. LUCIANA TANDEA 54 .2008 Ec. 4. 5. că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a 12. că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10.2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern. nr.M. Explicaţi principiul competenţei în audit.000 lei fiecare. nr.

. Auditul intern trebuie să deţină sau să dobândească în mod colectiv cunoştinţele.priceperea şi celelalte competenţe necesare exercitării responsabilităţilor sale”3. concluziile şi recomandările misiunii. fiscalitate.Auditorii interni trebuie să respecte normele de conduită profesională. LUCIANA TANDEA 55 .este. procedurilor şi tehnicilor de audit este necesară pentru realizarea misiunilor. Auditorii interni trebuie să dispună de bune calităţi relaţionale şi de comunicare eficiente.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL competenţele necesare pentru a realiza corect misiunea”2.cafr. Orice auditor intern trebuie să deţină anumite cunoştinţe. aprecierile. Înţelegerea implică o capacitate de aplicare a cunoştinţelor generale la situaţiile care ar putea apărea în cursul desfăşurărilor activităţilor de audit. 2 Standardele internationale de atribuţii-Norma de calificare 1210 „Competenţa” .înţelegerea principiilor de management este necesară în vederea identificării devierilor semnificative în principal de la bunele practici în afaceri .Sursă: www. .competenţa în ceea ce priveşte aplicarea normelor. Pregătirea şi experienţa auditorilor interni constituie un element esenţial în atingerea eficacităţii activităţii de audit.competenţa în ceea ce priveşte principiile şi tehnicile contabile este indispensabilă auditorilor care lucrează mult cu documente şi rapoarte financiare. drept comercial. Competenţa este capacitatea de utilizare a cunoştinţelor în diversele situaţii care ar putea apărea şi de a le face faţă fără a recurge în mod excesiv la investigaţii şi asistenţă tehnică. Aceste cunoştinţe generale trebuie să permită recunoaşterea existenţei sau a eventualităţii apariţiei unor probleme şi să determine în acest caz cercetările suplimentare care trebuie întreprinse sau asistenţa care trebuie obţinută.pricepere şi competenţe precise în domeniile următoare: . .finanţe metode cantitative şi tehnologii ale informaţiei. economie.de altfel. Auditorii interni trebuie să cunoască bine relaţiile umane şi să ştie să menţină relaţii bune cu clienţii misiunii.necesar să fie cunoscute principiile de bază în contabilitate. Aceştia trebuie să fie capabili să comunice oral şi în scris pentru a putea expune clar şi eficace obiectivele.ro 3 Ec. de identificare a devierilor semnificative şi de efectuare a cercetărilor necesare pentru a ajunge la soluţii rezonabile.

mai ales: . . o CONFIDENŢIALITATE. . pag.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Auditorii interni trebuie să posede cunoştinţe.a nu urmări beneficiile personale.cunoştinţe suficiente pentru a identifica elementele de iregularitate şi fraudă. LUCIANA TANDEA 56 . .a urmări îmbunătăţirea competenţelor.capacitatea de a comunica oral şi în scris. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit. .competenţă în ceea ce priveşte principiile şi tehnicile contabile.competenţă în vederea aplicării normelor. . o COMPETENŢA PROFESIONALĂ.39-40 Ec. o NEUTRALITATE POLITICĂ. .a nu accepta nimic care poate să compromită sau să influenţeze deciziile. Principiile deontologice prezentate mai sus au la bază 12 reguli de conduită.Bucureşti 2002. 4 J.în domeniul juridic şi în domeniul tehnologiilor informatice.a nu participa la activităţi ilegale.a nu face decât ceea ce se poate face.cunoaşterea principiilor de baza în economie. Renard .a îndeplini într-un mod corect misiunile. . lucrare editată de Ministerul Finanţelor Publice.care pot fi rezumate astfel4: . o INDEPENDENŢA ŞI OBIECTIVITATE.a proteja informaţiile. .Teoria şi practica auditului intern.de a putea expune clar şi eficient obiectivele. . .a respecta legea.procedurilor şi tehnicilor de audit. . . În desfăşurarea activităţii auditorii interni sunt obligaţi să respecte următoarele principii fundamentale: o INTEGRITATEA.constatările şi recomandările fiecărei misiuni de audit public 6.nefiind în sarcina auditorilor interni investigarea acestora.a respecta etica.a fi imparţial. . îndemânare şi alte competenţe necesare pentru a-şi exercita responsabilităţile individuale.a evidenţia faptele semnificative. .

având rolul să-i îndrume din punct de vedere etic pe auditorii interni. ar putea concluziona că integritatea. Astfel importanţa relaţiilor economice. Regulile de conduită impun normele de comportament pentru auditorii interni şi reprezintă un ajutor pentru interpretarea principiilor fundamentale şi aplicarea lor în practică.a respecta standardele în domeniu. editia 2003. LUCIANA TANDEA 57 .care fiind informată în legătură cu toate informaţiile relevante poate considera relaţiile respective ca fiind inacceptabile.financiară sau de altă natură. Independenţa presupune5: a) Independenţa în gândire : Gândirea care permite exprimarea unei opinii fără a fi afectată de influenţe care pot compromite raţionamentul profesional îngăduind unui individ să acţioneze cu integritate şi să îşi exercite obiectivitatea şi scepticismul profesional. inclusiv metodele de siguranţă aplicate. Conceptul de independenţă în audit. nr. obiectivitatea sau scepticismul profesional al unui auditor sau al unui membru al unei echipe de audit au fost compromise. Prin el însuşi termenul poate permite observatorilor presupunerea că o persoană care exercită raţionamentul profesional trebuie să nu fie implicată în nici o relaţie economică. Independenţa auditorilor interni.Of. Acest lucru este imposibil pentru că orice membru al echipei de audit are relaţii cu ceilalţi membri. 7. Pentru a înţelege mai bine ce presupun principiile fundamentale trebuie să vedem pe rând cum pot fi interpretate fiecare.financiare sau de altă natură trebuie să fie evaluată din punct de vedere al unei terţe părţi. cunoscând toate informaţiile relevante. b) Independenţa în aparenţă: Evitarea evenimentelor şi circumstanţelor care sunt atât de semnificative încât o terţă parte raţională şi informată.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL . 966 din 21/10/2004 Ec. M. Multe situaţii diferite sau combinări de situaţii pot fi relevante şi astfel este imposibil să definim fiecare situaţie care creează ameninţări asupra independenţei şi să specificăm acţiunile potrivite 5 Federatia Internationala a Contabililor (IFAC).atunci când auditează o entitate publică nu trebuie să fie afectată de interese personale sau exterioare.

Directorului General al organizaţiei. unei desfăşurări adecvate a comunicărilor din cadrul misiunilor de consultanţă care să aibă suficientă autoritate pentru independenţa comunicărilor în cadrul misiunilor şi acţiunilor corespunzătoare care decurg din recomandările emise. cu privire la responsabilităţile lor de supervizare privind auditul. există un scop. Comunicarea directă este atunci când responsabilul auditului intern asistă şi participă în mod regulat la adunările Consiliului. pe plan funcţional. şi în cazul unui angajament de audit care nu este un angajament de audit. Un auditor trebuie de aceea să evalueze atât circumstanţele relevante. Responsabilul auditului intern trebuie să poată comunica direct cu Consiliul. În mod ideal.să evalueze şi să răspundă ameninţării asupra independenţei nu doar să se conformeze cu un set de reguli care pot fi arbitrare şi de aceea este în interesul public.diferă depinzând de caracteristicile fiecărui angajament: indiferent dacă angajamentul de audit este: angajament de audit sau alt tip.cât şi măsurile de siguranţă necesare şi dacă o persoană anume poate face parte din echipa de audit. un subiect în cauză şi utilizatori ai raportului. O comunicare regulată cu Consiliul contribuie la asigurarea independenţei sale şi va constitui un mijloc pentru consiliu şi pentru responsabilul auditului intern de a se informa reciproc asupra problemelor de interes comun. Standardele internaţionale de audit intern prezintă câteva aspecte importante când vine vorba de exercitarea profesiei de audit intern: 1. 4.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL care trebuie întreprinse pentru a reduce aceste ameninţări. Mai mult.raportarea Ec.natura angajamentelor de asigurare poate fi diferită şi în consecinţă pot exista diferite ameninţări care solicită aplicarea a diferite metode de siguranţă.în asigurarea unui domeniu cât mai larg al activităţii de audit. Un cadru general care solicită auditorilor şi membrilor echipelor de audit să identifice. 5.natura angajamentelor şi ameninţările la independenţă atunci când ia o decizie să accepte sau să continue o misiune. Responsabilul auditului intern trebuie să răspundă ierarhic unei persoane din cadrul organizaţiei cu competenţă suficientă în promovarea independenţei. responsabilul auditului intern trebuie să raporteze. 3. LUCIANA TANDEA 58 . Natura tuturor ameninţărilor la adresa independenţei şi măsurile de siguranţă necesare pentru a elimina toate riscurile sau de a le reduce la un nivel acceptabil. Auditorii interni trebuie să beneficieze de sprijinul conducerii şi al Consiliului pentru a obţine cooperarea clienţilor de audit şi pentru a-şi exercita activitatea fără intervenţii 2.

8. Independenţa este favorizată atunci când consiliul intervine în numirea şi înlocuirea responsabilului auditului intern.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL financiară. Ec. cel puţin o dată pe an.conducerea şi controlul. mod de prezentare. “După părerea noastră. cu comitetul de audit sau cu orice alt organ competent cu drept de deliberare. 6. O opinie fără rezerve trebuie să fie emisă de către auditor dacă acesta concluzionează că. în toate aspectele lor semnificative). O opinie fără rezerve semnifică. LUCIANA TANDEA 59 . poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200… precum şi rezultatelor acestor operaţii şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la această dată. Opinia fără rezerve: semnificaţie. în conformitate cu normele internaţionale (sau naţionale) de contabilitate”. Prezenţa şi participarea activă a responsabilului auditului intern la aceste reuniuni permit un schimb de informaţii în ceea ce priveşte planificarea şi activităţile auditului intern. conturile anuale dau o imagine fidelă conformă referenţialului contabil identificat. conturile anuale dau o imagine fidelă (sau prezintă în mod sincer. au fost în mod corect înţelese şi descrise în anexă. Responsabilul auditului intern trebuie să se întâlnească în particular cu Consiliul. de asemenea că orice schimbare în modalităţile lor de aplicare. precum şi incidenţa lor.

Elemente de bază Ec. cu cat este mai mare este mai bun. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute – valoare patrimonialã a întreprinderii. Metodele patrimoniale de evaluare a întreprinderii 1.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL EVALUAREA INTREPRINDERILOR 1. LUCIANA TANDEA 60 . Marja profitului net Formula de calcul: Profitul net/Cifra de afaceri Interpretare: Indica marimea profitabilitatii agentului economic. 2. ca indicator specific diagnosticului financiar. Rata rentabilitatii activelor Formula de calcul:(Profitul net/Active totale)*1000 Interpretare: Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale. Indicati formula de calcul a profitabilitãtii economice. O rata a profitului ridicata indica o profitabilitate mare a agentului.

spre cele financiare şi bursiere. În general. numită si evaluarea prin active. Conform Standardelor Internaţionale de Evaluare a afacerii. cu pregătire în domeniul contabilităţii. scăzându-se datoriile acesteia”. spre metodele patrimoniale. care nu reflectă mişcările viitoare. bilanţul fiind clişeul la un moment dat. din punct de vedere metodologic.asemănarea. se poate constata predispoziţia autorilor români. în timp ce specialiştii din America de Nord aproape că le ignoră. în special. „abordarea pe bază de active (asset based approach) este calea de estimare a valorii unei afaceri şi / sau participaţii la acestea. cu evaluarea pe bază de costuri a diferitelor active. pentru evaluarea întreprinderii în lichidare. Valoarea patrimonială se recomandă a fi folosită. Principiile care stau la baza evaluării pe bază de active pot fi rezumate astfel: . constă în a estima o întreprindere în mod static. Şcoala financiară românească nu prezintă în acest moment o orientare de fond în ceea ce priveşte curentul de opinie continental sau american. evaluarea prin metoda patrimonială. LUCIANA TANDEA 61 . Ec. ei considerând drept valoare economică realistă cea care rezultă din actualizarea cash-flow-urilor previzionate. utilizând metode bazate pe valoarea de piaţă a activelor individuale ale afacerii. Metodele de evaluare patrimonială sunt recunoscute pe scară largă de către specialişti din Europa Continentală. De fapt. iar a celor cu profil profesional financiar.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Până la începutul secolului al XX-lea valoarea patrimonială a constituit un parametru esenţial de evaluare a întreprinderii. care nu mai desfăşoară nici o activitate.

. metoda valorii substanţiale brute. Metodele presupun o identificare a bunurilor de evaluat şi nu au în vedere rezultatul potenţial asociat activităţii viitoare. conform căruia un activ nu poate valora mai mult decât costul de înlocuire a părţilor sale componente.utilizarea acestei metode în cazul întreprinderilor care îşi continuă activitatea nu exclude ci. 3. . . dimpotrivă. metoda activului net corectat. metoda activului net contabil. Poate constitui excepţie situaţia în care părţile implicate în tranzacţie au acceptat ca unică metodă de evaluare evaluarea prin active.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL . Punctul de plecare pentru această estimare este valoarea patrimoniului reflectat în situaţiile financiare şi calculată după relaţia: Ec. cere să fie însoţită obligatoriu de utilizarea celorlalte metode recunoscute de practica de evaluare. 2. 2. deoarece acestea se vor evalua şi se vor adăuga la valoarea celorlalte active numai dacă cumpărătorul doreşte să achiziţioneze şi această categorie de active. Metoda activului net contabil Ideea fundamentală a metodelor patrimoniale este că valoarea întreprinderii este echivalentă cu valoarea patrimoniului pe care îl deţine. 4. LUCIANA TANDEA 62 . Principalele metode care se înscriu în categoria metodelor patrimoniale de evaluare a întreprinderii sunt: 1.principiul substituţiei.separarea activelor redundante (care nu sunt necesare exploatării).principiul transformării valorilor înregistrate ale tuturor activelor şi datoriilor înscrise în bilanţul contabil la data evaluării în valori de piaţă. metoda capitalurilor permanente necesare exploatării.

datorită costului istoric utilizat de evidenţa contabilă. prin urmare. LUCIANA TANDEA 63 . .existenţa unor elemente reflectate parţial sau chiar omise de evidenţa contabilă. diferenţe din reevaluări. conturile de acţionariat. prime legate de capital. din următoarele motive: . patrimoniul.). dar care nu se află încă în proprietatea acestora. Este vorba. că această valoare. deşi relativ uşor de calculat este departe de valoarea căutată de evaluator. fie prin adunarea elementelor ce reprezintă capitalul propriu şi deci cuvenit acţionarilor (capital social. care nu apare explicit în bilanţ.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Patrimoniul =Activ net = Valoarea activelor deţinute – Datorii contractate Conform acestei definiţii. conturile blocate. Există două posibilităţi de calcul a valorii patrimoniului astfel definit: fie prin scăderea valorii datoriilor din activul total. Se consideră. spre exemplu. echivalent cu activul net contabil. .judecata de valoare se bazează pe datele din bilanţurile realizate în alte perioade decât în momentul în care se efectuează evaluarea şi. totuşi. diferite fonduri proprii etc. destinate întăririi fondurilor proprii. rezervele. fie că participă sau nu la procesul de exploatare. cum ar fi avansuri în conturile acţionarilor. datorată deprecierii monetare. Ec. dar care au o influenţă importantă pentru valoarea elementelor de activ sau pasiv. realitatea reflectată de bilanţ ar putea fi diferită de realitatea întreprinderii. în această valoare nu se reflectă valoarea actuală a elementelor luate în calcul. Nu trebuie luate în calcul elementele puse la dispoziţia întreprinderii de actualii ei acţionari. are în vedere exclusiv elementele reflectate în bilanţ. profitul reinvestit. de variaţia de valoare a unor posturi.

posibilitatea valorificării lor. activităţii de separat. Activul netcorectat (ANC) are drept scop de a elimina limitele activului net contabil şi de a da o dimensiune valorii întreprinderii mai apropiată de realitatea economică. Pentru determinarea activului net corectateste necesară analiza critică a fiecărui element de calcul. În ţara noastră metoda a fost folosită. LUCIANA TANDEA 64 . întreprinderilor cu creştere lentă. inventarierii şi reevaluării efectuate de echipa de evaluatori. Metoda activului net corectat Unii autori consideră că există active ce pot avea valori de piaţă diferite de valoarea lor contabilă. ca urmare a verificării. dar şi în funcţie de valoarea de folosinţă Elementele exploatare aelementelor patrimoniale sunt evaluate patrimoniale care nu sunt în necesare necesare funcţie de întreprinderii. pentru evaluarea întreprinderilor care s-au privatizat prin metoda MEBO. Astfel. în special. Datorită absenţei unei definiţii riguroase se Ec.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL În ciuda limitelor sale. în funcţie de realitatea concretă si de valoarea acestuia chiar în momentul evaluării. exprimat printr-o relaţie de calcul. activul net corectat este: ANC = Active totale corectate – Datorii totale la valoarea curentă În practica de evaluare pentru calculul activului net corectat se procedează la exprimarea activelor în funcţie de valoarea lor de utilitate sau de folosinţă. cu profit mic şi stabil ori cu patrimoniul recent reevaluat. ceea ce determină supunerea activului net contabil unor corecţii. 3. metoda este aplicabilă noilor întreprinderi (maximum 3-5 ani de activitate).

1 Posturi Cauza corecţiilor Active necorporale Deprecierea timpului / aprecierea pe parcursul 2 3 Teren Construcţii Reflectarea valorii de piaţă Deprecierea. în scopul transpunerii acestor informaţii specifice în „valori ale zilei”. LUCIANA TANDEA 65 . crt. evaluarea unei întreprinderi prin metoda ANC implică parcurgerea în succesiune a următoarelor etape: . intervenţii asupra valorii contabile. Din punct de vedere metodologic. 1 Tabelul 1.verificarea concordanţei dintre situaţia scriptică a activelor şi situaţia reală. conform tabelului nr. Este de preferat ca data evaluării să se identifice cu data la care se efectuează inventarierea patrimoniului.verificarea situaţiilor financiare care conţin informaţii despre activele şi datoriile întreprinderii la data evaluării.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL va considera valoarea de folosinþã ca fiind „suma pe care un conducător de întreprindere. Corecţiile efectuate la nivelul bilanţului şi contului de profit şi pierderi sunt. modificarea costului de Ec.efectuarea corecţiilor unor posturi de activ şi pasiv. . prudent şi avizat. ţinând cont de utilitatea pe care deţinerea acestuia o are pentru realizarea obiectivelor întreprinderii”. de fapt. ar accepta să o plătească pentru a obţine activul imobilizat dorit. Cauzele corecţiilor efectuate asupra posturilor de activ şi pasiv Nr. . în urma unor inspecţii efectuate de evaluator şi care se consemnează în raportul de evaluare.

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL înlocuire echipamente. valoarea unei întreprinderi poate fi măsurată în funcţie de mărimea patrimoniul său material. Deprecierea. corecta definire şi identificare a acestora. Ec. 1995. Definirea. Prin urmare. 3. Corectarea şi evaluarea imobilizărilor necorporale Realitatea dovedeşte faptul că întreprinderea nu este numai un centru de producere de profit şi de acumulare de capital. Evaluarea elementelor care alcătuiesc patrimoniul intangibil al unei întreprinderi solicită. mobilier valorii valorii celor celor 5 6 7 8 Stocuri Creanţe Disponibilităţi băneşti Credite Modificarea preţurilor şi deprecierea fizică Riscul de nerecuperare Excedent posibil peste necesarul de exploatare Reflectarea valorii de piaţă pe baza ratelor curente ale dobânzii Estimarea valorii componentelor de bază ale activului net corectat presupune corecţii asupra valorii contabile a acelor posturi care au înregistrat modificări semnificative faţă de valoarea contabilă. iar când toate aceste forme de acumulare se dezvoltă echilibrat. ci şi un centru de acumulare de cunoştinţe şi experienţe tehnologicoorganizatorice. 74). p.. mai întâi.1. dar subzistă de asemenea şi în capacitatea de a dobândi. criteriile de clasificare şi recunoaştere a lor. întreprinderea îşi realizează misiunea pentru care a fost creată. eliminarea neutilizate 4 Maşini. genera şi distribui resursele intangibile (Toffler A. introducerea necontabilizate. LUCIANA TANDEA 66 .

2001 pentru modificarea Legii contabilităţii nr. În conformitate cu acelaşi standard. de fondul comercial ori de alte active necorporale. În accepţiunea Standardelor Internaţionale de Contabilitate (IAS 38 „Active necorporale”) activele necorporale sunt definite ca fiind activele nemonetare identificabile. Separabilitatea de fondul comercial se traduce prin faptul că activul necorporal poate fi închiriat. iar beneficiile economice viitoare ale acestuia vor putea fi distribuite fără a afecta beneficiile economice oferite de folosirea altor active necorporale (Pîrvulescu H. Pentru a recunoaşte un activ necorporal. Ordonanţa 61/3008. Criteriul identificabilitãţii se referă la faptul că un activ necorporal se diferenţiază..2001 cu pentru Directiva aprobarea a IV-a a Reglementărilor contabile armonizate Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.). fãrã suport material şi deţinute în scopul utilizãrii în cadrul producþiei sau aprovizionãrii cu bunuri sau furnizãrii de servicii. controlul asupra activului respectiv şi beneficiile economice viitoare rezultate ca urmare a utilizării. 2002. Însă. dacă poate restricţiona accesul altora la beneficiile Ec. pentru închiriere sau administraþie.02. 82/1991) şi internaţionale (IAS 38). de asemenea. OMF 306/26.01. 54. p. închirierii sau deţinerii sale.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL metodele de evaluare a acestora sunt fundamentate prin reglementări contabile naţionale (OMF 94/29. IAS 38 recomandă drept criterii: identificabilitatea. armonizate cu directivele europene. o întreprindere controlează un activ dacă are posibilitatea de a obţine beneficii economice viitoare şi. schimbat.2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate. respectiv este separabil clar. vândut. un activ necorporal este o resursă controlatã de întreprindere. LUCIANA TANDEA 67 .

debuşeele. p. fapt rezultat din drepturile legale la care întreprinderea poate face apel într-o instanţă. ele sunt considerate cheltuieli ale perioadei. ce pot fi atribuite activului respectiv. IAS 38 solicită întreprinderii să recunoască un activ necorporal. concesiuni. Tipurile contabilitate. fondul comercial definit ca parte din fondul de comerţ care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu şi care contribuie la menţinerea sau dezvoltarea potenţialului întreprinderii (vadul comercial. deoarece în faza de cercetare nu se poate demonstra existenţa unui activ necorporal. dacă si numai dacă este posibil ca întreprinderea să obţină beneficii economice viitoare. LUCIANA TANDEA 68 . care va genera beneficii Ec. clientela. de sub active necorporale care şi se al pot înregistra lor în de aspectul conţinutului duratelor amortizare. Beneficiile economice viitoare pe care la poate aduce un activ necorporal rezultă din vânzarea produselor sau serviciilor. avansuri şi imobilizãri necorporale în curs. reputaţia). De asemenea. necorporale cheltuielile sunt de cercetare.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL respective. Este de semnalat faptul că în practica din ţara noastră cheltuielile cu publicitatea şi cheltuielile cu pregãtirea profesionalã nu sunt incluse în categoria imobilizărilor necorporale. 161). drepturi de autor şi valori similare. la cumpărare. şi costul activului poate fi măsurat în mod corect. sunt considerate cheltuieli ale perioadei. brevete. sunt: cheltuieli de constituire. 2001. mãrci. fapt care contravine scopului acestora de a genera sau majora beneficiile economice viitoare. din folosirea sau închirierea activului sau din reducerea costurilor de producţie viitoare (Duţescu A. în cazul în care activele realizate din resurse proprii. cheltuieli de dezvoltare.. licenţe.

pe elemente intangibile.264). în mare măsură. ce nu pot fi identificare în momentul prezent şi care generează profit într-un cadru de exploatare dat. LUCIANA TANDEA 69 . goodwill-ul este rezultatul global al unor cheltuieli trecute ale întreprinderii. de patentele pe care le controlează întreprinderea. 1991.. p. Elementele intangibile care nu pot fi în totalitate evaluate şi înregistrate în contabilitate poartă numele de „resurse intangibile invizibile” sau de „capital intelectual” al întreprinderii (ca de exemplu. 2001. numite „costuri de politică” (Invernizzi G. de cunoştinţele din capetele angajaţilor săi. brevetele. lealitatea personalului. 1998.. IAS 38 prevede că activelor necorporale se aplică aceleaşi reguli de evaluare ca şi activelor corporale. adică evaluarea la valoarea de intrare (cost de achiziţie. valoarea reevaluată) (Duţescu A. p. p. şi evaluarea la valoarea bilanţierã (costul amortizat şi depreciat. în proporţie crescândă. mărcile.. Prin urmare. 161). Molteni M. licenţele. credibilitatea întreprinderii în relaţiile cu partenerii de afaceri) sunt considerate de unii autori ca fiind componente ale goodwill-ului (Deaconu A. IAS 38 specifică faptul că fondul comercial. listele de clienţi care sunt obţinute din resurse proprii nu vor fi recunoscute ca active necorporale. Activele necorporale pot fi Ec. valoarea justă etc).). cunoştinţe şi abilităţi. titlurile de publicaţii.. de informaţiile din bazele de date. Prin urmare. cost de producţie. capitalul însuşi se bazează. toate cheltuielile efectuate cu aceste elemente sunt recunoscute drept cheltuieli în momentul efectuării lor. 310. datorită faptului că ele nu îndeplinesc unul sau mai multe din criteriile de recunoaştere. În lumea afacerilor este tot mai mult acceptată idea potrivit căreia valoarea unei întreprinderi tinde să depindă.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL economice viitoare.

salariile şi alte costurile aferente personalului angajat direct. în conformitate cu IAS 38. în cazul contactului de leasing operaţional. iar înregistrarea intrării activului se face la data transferului de proprietate stipulată în contract. cheltuielile atribuibile direct (taxe. Activele necorporale achiziţionate ca parte a combinărilor de întreprinderi se evaluează. Când un activ produs din resurse proprii este recunoscut ca fiind necorporal. care include preţul de cumpărare. evaluarea sa este realizată la costul de producţie. p. Activele necorporale achiziţionate separat se evaluează la costul de achiziþie. cheltuielile directe de punere în funcţiune. taxele nerecuperabile. care include cheltuielile cu materialele şi serviciile consumate. prezintă câteva particularităţi în ceea ce priveşte criteriile de evaluare. 983). Activele necorporale intrate în întreprindere prin contract de leasing. Recunoaşterea în bilanţ a activelor necorporale se realizează la cost. evaluarea se realizează la valoarea justã a activului sau. iar după recunoaşterea iniţială. Evaluarea activelor necorporale intrate prin aport în naturã la capitalul social se face la valoarea justã a acţiunilor primite în schimbul activului respectiv. dacă este mai mică. la valoarea justă la data achiziţiei. fără amortizarea cumulată si deprecierile de valoare. IAS 38 prevede că un activ necorporal trebuie Ec. iar recunoaşterea activului în contabilitatea locatarului are loc din momentul începerii utilizării sale (IAS 17). 2000. la valoarea actualizatã a plãţilor de leasing. Astfel. cota de cheltuieli fixe (IASC. amortizarea patentelor şi licenţelor). Atunci când contractul este de leasing financiar. evaluarea se realizează la valoarea rezidualã si taxele vamale aferente (când locatorul este nerezident). în funcţie de tipul de contract. LUCIANA TANDEA 70 .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL achiziţionate separat sau ca parte a combinărilor de întreprinderi.

LUCIANA TANDEA 71 . respectiv la valoarea justă la data reevaluării. c) includerea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (cont 151) în „datorii”. Ec. fără amortizarea şi deprecierile acumulate după momentul reevaluării.cheltuielile de constituire.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL să fie contabilizat la o valoare reevaluată. economiile fiscale apărute trebuie reintegrate în contul de rezultat din exerciţiul viitor (la cheltuieli). cheltuieli de prospectare a pieţei.cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciţii (cheltuieli înregistrate în avans). Aşadar. cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni. respectiv cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea întreprinderii (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare. dacă existenţa acestor „non-valori” determină astfel diminuarea patrimoniului întreprinderii. . fiind necesară luarea lor în considerare dacă întreprinderea este beneficiara acestora. Aceste cheltuieli sunt deja cheltuieli efectuate într-o perioadă anterioară. Corecţiile care se impun a fi efectuate asupra activelor sunt: a) neluarea în considerare a nonvalorilor ce apar în bilanţul contabil (elemente de activ ce nu pot fi valorificate independent pe piaţă): .cheltuielile de dezvoltare care nu sunt nominalizate în proiecte distincte nu sunt finanţate din resurse proprii şi nu au şanse să se finalizeze prin inovaţii. în cazul în care există o mare probabilitate de producere a riscurilor şi a cheltuielilor pentru care au fost create. cheltuieli de publicitate). ceea ce le face să fie interpretate ca non-valori. b) considerarea economiilor de impozit asupra nonvalorilor . . care trebuie reintegrate progresiv în conturile de rezultat din exerciţiile viitoare.

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL d) includerea în bilanţ a unor active necorporale neînregistrate de tipul brevetelor de invenţii. LUCIANA TANDEA 72 . . avantaje de contract.terenuri şi construcţii.avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie. prestarea de servicii sau în scopuri administrative sau pentru a fi vândută pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. cheltuieli cu recrutarea. conform IAS 40 „Investiţii imobiliare”.alte instalaţii tehnice. Corectarea şi evaluarea imobilizărilor corporale IAS 16 „Imobilizări corporale” defineşte imobilizările corporale ca fiind: a) active care sunt deţinute pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii. pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative. reprezintă acea proprietate imobiliară (un teren. b) este posibil să fie utilizate pe parcursul mai multor perioade. Tot în categoria imobilizărilor corporale sunt evidenţiate şi investiţiile imobiliare care. în baza unui contract de leasing financiar) mai degrabă în scopul închirierii sau pentru creşterea valorii capitalului sau în ambele scopuri. angajarea şi instruirea forţei de muncă. . utilaje şi mobilier. o clădire sau parte a unei clădiri) deţinută (de proprietar sau locatar.instalaţii tehnice şi maşini. 3. .2. OMF 94/2001 adoptă următoarea detaliere pentru imobilizările corporale: . Ec. secretelor comerciale nebrevetate. decât pentru a fi utilizată în producţia de bunuri.

). producţia în regie proprie. aport la capital social sau donaţie. respectiv dobânda. evaluarea sa se realizează la costul de producţie care are drept componente: cheltuielile directe de producţie. Contractele de leasing (IAS 17) reprezintă o modalitate din ce în ce mai solicitată în present pentru obţinerea de imobilizări corporale. schimb cu alte active. care are drept componente: preţul de cumpărare. subvenţionare. pentru a putea fi recunoscută o imobilizare corporală trebuie să poată fi evaluată. Cea mai frecventă modalitate de a deţine imobilizări corporale este prin achiziţie. inclusiv costul îndatorării. Astfel. Când imobilizarea corporală este obţinută în regie proprie. conducerea şi administrarea secţiilor etc. intrare care se poate realiza prin mai multe modalităţi: achiziţie. montaj. costuri iniţiale de amenajare a amplasamentului. reducerile comerciale. onorarii. costul îndatorării. contracte de leasing. cheltuielile directe legate de punerea în funcţiune. LUCIANA TANDEA 73 .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Un activ imobilizat este recunoscut ca atare numai dacă pot fi estimate cu suficientă certitudine beneficiile economice viitoare obţinute de pe urma utilizării. În această variantă valoarea de intrare a activului în contabilitatea Ec. De asemenea. evaluarea şi înregistrarea în contabilitate realizându-se în acest caz la costul de achiziţie. întreţinerea secţiilor şi utilajelor. costuri estimate pentru demontarea şi mutarea activului. taxele vamale si taxele nerecuperabile. închirierii sau deţinerii sale. cota de cheltuieli indirecte (amortizarea. de livrare şi manipulare. evaluarea imobilizărilor corporale se face la intrarea lor în întreprindere. când ele sunt direct atribuibile achiziţiei activului).

conform Ec. o imobilizare corporală să fie prezentă în bilanţ la valoarea reevaluată.minimul dintre valoarea justă sau valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing (plăţi de-a lungul perioadei de leasing pe care locatarul trebuie sau poate fi obligat să le efectueze).evaluarea la valoarea cedarea unui activ. la încheierea duratei sale de utilizare. adică: .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL locatarului (beneficiarului) şi respectiv evaluarea depinde de tipul de contract. caz în care evaluarea reziduală (valoarea netă obţinută prin imobilizării corporale se realizează la valoarea de intrare care este dată de valoarea justă. ajustat cu valoarea amortizărilor cumulate şi a oricăror pierderi cumulate din depreciere. pe baza valorii juste la momentul reevaluării. Tratamentul alternativ prevede că. . după deducerea cheltuielilor aferente cedării) şi taxele vamale aferente (dacă locatorul este nerezident). Imobilizările corporale pot fi subvenţionate. mai puţin amortizarea cumulată si pierderile din depreciere. OMF 94/2001 prevede. evaluarea prin metode ce ţin cont de inflaţie. În ceea ce priveşte evaluarea la data bilanţului. momentul recunoaşterii activului în contabilitatea locatarului se face din momentul începerii utilizării lui. înregistrarea intrării activului se face la data transferului de proprietate stipulată în contract (de regulă la sfârşitul vieţii utile a activului). ca urmare a unor programe de asistenţă guvernamentală. în contractele de leasing operaţional. respectiv retratarea costului istoric la inflaţie. în contractele de leasing financiar. LUCIANA TANDEA 74 . pe lângă cele două tratamente. ulterior recunoaşterii iniţiale. tratamentul de bază prevede ca imobilizările corporale să fie prezente în bilanţ la cost.

respectiv: comparaţia directă de piaţă. Aşadar. LUCIANA TANDEA 75 . Principiul pe care se bazează metoda este determinarea ponderii valorii terenului în valoarea totală a unei proprietăţi (teren plus construcţie). pentru fiecare tip de teren şi zonă. Comparaţia directã este metodă recomandată pentru evaluarea terenurilor libere. caracteristicile fizice (mărime.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL IAS 29. pentru terenurile cu construcţii mai vechi. familiarizaţi cu metodele de evaluare a terenurilor. în vederea comparării şi ajustării acestor preţuri pentru a se ajunge la o valoare de piaţă pentru terenul supus evaluării. valoarea zilei depinde de: aşezarea acestuia. cerere şi ofertă. facilităţile de urbanism. grevarea cu o ipotecă si de restricţiile de construcţie aplicabile. Ec. parcelarea. din valoarea determinată vor fi scăzute cheltuielile legate de vânzare. a) Evaluarea terenurilor aflate în proprietatea întreprinderii se recomandă a fi realizată de către evaluatori imobiliari.). deschidere. metoda reziduală. metoda alocării. estimarea valorii lor se face pe baza preţurilor utilizate în tranzacţii recente. Ponderea este cuprinsă. privelişte. În cazul vânzării efective a terenului. Pentru terenurile virane. Metoda implică analiza preţurilor de vânzare şi a caracteristicilor vânzărilor de terenuri din perioada imediată momentului evaluării. obţinute de la agenţii imobiliari sau notari. Metoda alocãrii este recomandată de practica evaluării pentru terenurile construite. Nu se retratează activele care sunt reevaluate la data bilanţului sau cele care sunt evaluate la cost curent. extracţia. topografie etc. între 20 – 30% din valoarea proprietăţii. la data bilanţului. capitalizarea chiriei brute. fără construcţii. utilităţile accesibile.

stabilirea celei mai bune utilizări a terenului. derivată din metoda alocării. Aplicarea metodei implică parcurgerea în mod succesiv a următorilor paşi: . finanţată de antreprenor (clădiri plus teren). la obţinerea şi repartiţia profitului net al întregii afaceri. diferenţa dintre preţul de vânzare a proprietăţii imobiliare. Parcelele pentru diferite tipuri de construcţie sunt considerate unităţi şablon în calculele de evaluare. profit care trebuie alocat celor două tipuri de investiţie. În acest din urmă caz. respectiv a acelui tip de construcţie din exploatarea căreia rezultă cel mai mare profit. iar valoarea astfel rezultată este valoarea terenului. Aceste unităţi şablon sunt stabilite de evaluatori imobiliari în colaborare cu arhitecţii. calculată la costul de înlocuire net. şi costurile totale de construcţie (inclusiv profitul antreprenorului) reprezintă valoarea terenului. care constă deducerea din preţul de vânzare a unei proprietăţi a valorii construcţiei. a fiecărei parcele de teren rezultate în urma divizării unei suprafeţe mai mari de tern. Evaluarea fiecărei parcele se poate realiza fie prin comparaţia directă.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Extracţia este o metodă de evaluare. Ec. LUCIANA TANDEA 76 . rezultat în urma unei investiţii effectuate pe terenul supus evaluării. clădiri şi teren. fie prin evaluarea preţului proprietăţii pe care un antreprenor o construieşte pe parcela respectivă si pe care o vinde la cheie. alcătuindu-se astfel baze de date cu privire la parcelările efectuate în zonă în vederea vânzării. din punct de vedere construibil. Metoda rezidualã tine seama de contribuţia celor două tipuri de capital investit. Metoda parcelãrii ţine seama de cea mai bună utilizare.

Aplicarea corectă a acestei metode solicită evaluatorul la: obţinerea informaţiilor despre rotaţia culturilor. . estimarea cheltuielilor de exploatare pentru determinarea venitului net. LUCIANA TANDEA 77 . Atunci când chiria percepută pe unitate de suprafaţă si rata de capitalizare sunt cele practicate pe piaţă. Practica recomandă evaluarea acestora cu ajutorul comparaţiei directe. permiţând capitalizarea chiriei încasate de proprietarul terenului închiriat unui utilizator. b) Evaluarea construcţiilor se realizează de evaluatori imobiliari care posedă cunoştinţe de specialitate. efectuarea calculelor necesare pentru stabilirea valorii terenului agricol prin capitalizarea venitului. randamente. preţul produselor agricole din zonă. la fel ca în cazul terenurilor neagricole. respectiv că „preţul pământului agricol este renta capitalizată la dobânda zilei”. ca diferenţă între profitul net anual total al proprietăţii şi profitul net anual aferent clădirii. Terenurile agricole se evaluează utilizând metoda comparaţiei.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL . . folosită si Ec. atât în cazul exploatării terenului de către proprietar. sau metoda capitalizãrii rentei nete.determinarea profitului net anual atribuibil terenului. stabilirea ratelor de capitalizare. cu rată de capitalizare uzuală pe piaţă.calcularea pe baza ratelor de capitalizare uzuale pe piaţă (8 – 10%) a valorii clădirii noi şi prin capitalizarea profitului net atribuibil clădirii noi. estimarea venitului brut potenţial obţinut de pe terenul respectiv. se obţine valoarea de piaţă a terenului. Cea de-a doua metodă reflectă ceea ce David Ricardo preciza.calcularea valorii terenului prin capitalizarea profitului net anual aferent terenului. cât şi în cazul arendării terenului. Metoda capitalizãrii chiriei brute este folosită pentru evaluarea terenurilor închiriate.

oferte. Capitalizarea directã este simplă deoarece nu presupune previzionarea anuală a venitului (profitul net din exploatare sau cash- Ec. calculată tinând seama de gradul efectiv de închiriere a clădirii.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL pentruevaluarea terenurilor. adică partea din profitul brut rămas după deducerea cheltuielile cu dobânzile aferente creditelor cu care a fost finanţată clădirea evaluată. tranzacţii efectuate etc. a. respectiv profitul net anual. chiria brutã efectivã. construcţiile pot fi evaluate prin: capitalizare directă. actualizarea veniturilor viitoare şi tehnici reziduale. Metoda bazatã pe capitalizarea veniturilor este folosită pentru evaluarea construcţiilor cumpărate ca investiţii şi care vor aduce un venit financiar dintr-o închiriere unei terţe persoane. fără amortizare. înainte de deducerea cheltuielilor suportate de proprietar şi a plăţii impozitului pe chirie. pentru care există o piaţă activă si informaţii suficiente cu privire la preţurile de vânzare. din chiria brută efectivă. după deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare. înainte de a efectua deducerile mai sus amintite. 2. a metodei bazatã pe capitalizarea veniturilor sau evaluarea pe bazã de cost. Sunt considerate venituri care se vor capitaliza: chiria brutã potenţialã. cash-flow-ul dupã plata impozitului pe profit. În funcţie de forma de venit şi de modul de exprimare a ratei de actualizare sau a ratei de capitalizare. la terminarea duratei de exploatare normală sau la sfârşitul perioadei de previziune. 1. adică aferentă unei închirieri de 100 % a construcţiilor. valoarea rezidualã care reprezintă suma globală încasabilă de un investitor. profitul net din exploatare. cash-flow-ul înainte de plata impozitului pe profit. Comparaţia directã se foloseşte în cazul evaluării unor clădiri care au grad ridicat de similaritate. LUCIANA TANDEA 78 .

ea având semnificaţia unei rate a rentabilităţii capitalului investit în clădire. profitului net aferent Ec. valoarea construcţiei se determină conform relaţiei: Valoarea construcţiei = Venitul anual / Rata de capitalizare (k) La rândul său. b. În consecinţă. cash-flow-ul după plata impozitului pe profit) cu ajutorul unei rate de actualizare.r – rata de actualizare. rata de capitalizare aferentă proprietăţii imobiliare. c. . rata de capitalizare este raportul dintre venitul anual şi preţul de vânzare a clădirii.t – numărul de ani de previziune. . prin înmulţirea ratei de capitalizare cu valoarea de piaţă a terenului.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL flow-ul înainte de impozitare) generat de o construcţie. Actualizarea veniturilor (analiza discaunted cash – flow) constă în stabilirea veniturilor actuale prin actualizarea veniturilor anuale sperate (profitul net din exploatare sau cash-flow-ul înainte de impozitare.CF – cash-flow-ul anual. ci doar idea reproductibilităţii în viitor a unui nivel anual al acestuia. LUCIANA TANDEA 79 . Valoarea construcţiei este: n Valoarea construcţiei = Σ CFt t=1 (1+r) t în care: . Aceste informaţii permit calcularea: profitului net atribuibil numai terenului. Tehnicile reziduale sunt folosite când există următoarele informaţii disponibile despre proprietatea imobiliară (teren plus clădire): valoarea de piaţă a terenului evaluabilă în mod independent. profitul net generat de întreaga proprietate.

c) Maşinile. 3. folosind aceleaşi materiale. Cât priveşte stabilirea gradului de depreciere a unei clădiri. ca diferenţă între profitul net total şi profitul net aferent terenului. calitate a manoperei. Metoda bazatã pe costuri este recomandată de specialişti pentru construcţiile noi sau aproape noi. Datorită naturii specializate a Ec. de către un inginer constructor. în studiile de fezabilitate. însă la cu materiale moderne. valorii clădirii. în cazul construcţiilor unicat. punctul de plecare în estimarea valorii unei astfel de clădiri îl reprezintă costul de reproducţie sau costul de înlocuire a clădirii. din care se deduce suma care reprezintă deprecierea totală a clădirii. existente la data evaluării. clădiri identice.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL clădirii. la preţurile curente la data evaluării. pentru clădirile în care se desfăşoară o afacere care are un puternic goodwill personal. costul de reproducţie brut este costul estimat pentru a construi. este costul estimat pentru a construi. LUCIANA TANDEA 80 . acesta se realizează în urma unei inspecţii detaliate a construcţiei de evaluat. la preţuri curente la data evaluării. utilajele şi echipamentele sunt aduse la preţul actual cu ajutorul mai multor metode ce au scop determinarea valorii reziduale din momentul evaluării. standarde de construcţii. prin capitalizarea numai a profitului net corespunzător clădirii. plan de construcţie. plecând de la proiecte şi planuri moderne. rezultând costul de înlocuire net. la standardele curente. deoarece goodwill-ul nu este transferabil odată cu clădirea. Conform definiţiei elaborate de Institutul de Evaluare din Chicago. a unei clădiri cu o utilitate identică cu cea de evaluat. În toate aceste cazuri. proiect. ce nu pot fi evaluate pe baza profitului rezultat de afacerea desfaşurată în clădirea de evaluat. Costul de înlocuire. potrivit aceleiaşi optici. care nu se tranzacţionează frecvent pe piaţă.

analiza gradului de depreciere a lor şi precizarea tipului de valoare pentru evaluare. d) Imobilizările financiare reprezintă plasamente pe termen lung. denumire. evaluarea mijloacelor fixe trebuie realizată de evaluatori specializaţi pe tipul respectiv de mijloace fixe. LUCIANA TANDEA 81 . Evaluatorul procedează apoi la clasarea mijloacelor fixe în: necesare în procesul de exploatare. titluri imobilizate ale activitãţii de portofoliu (titluri financiare achiziţionate în vederea realizării unor venituri financiare. cu datele de identificare a acestora (cod. În general. valoarea de casare pentru cele ce trebuie casate. De asemenea. număr de inventar. evaluatorul trebuie să dispună de situaţia mijloacelor fixe aflate în proprietatea întreprinderii. este necesară încadrarea mijlocului fix de evaluat în categoria celor tranzacţionate pe piaţă. respectiv: valoarea de piaţă pentru mijloacele fixe necesare în procesul de exploatare. Dacă în momentul evaluării nu se mai tranzacţionează mijloace fixe absolut identice cu cele de evaluat. costul de înlocuire net pentru mijloacele fixe unicat.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL activităţii unor întreprinderi. durata de viaţă normată). respectiv: titluri de participare (drepturi sub formă de acţiuni şi alte titluri de valoare în capitalul altor unităţi patrimoniale. fără a putea realiza un control asupra emitentului). este necesară verificarea faptică a mijloacelor fixe. alte titluri şi creanţe imobilizate (creanţe legate de participaţii. redundante (peste nevoile de exploatare) şi în curs de casare. valoarea de piaţă sau valoarea de lichidare pentru mijloacele fixe în surplus faţă de nevoile de exploatare. data punerii în funcţiune. valoarea de piaţă a unui mijloc fix nou este punctul de plecare în procedura evaluării. care asigură deţinătorului lor exercitarea controlului sau a unor influenţe în managementul acestora). În acest scop. împrumuturi Ec.

. pentru întreprinderile necotate. . Dacă societatea mamă îşi asumă Ec. LUCIANA TANDEA 82 . .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL acordate pe termen lung terţilor. .previziunile referitoare la încasările viitoare provenite din plasament.calitatea activelor deţinute (corporale şi necorporale). estimarea lor presupune.restricţiile în ceea ce priveşte transferul titlurilor de plasament pentru întreprinderea care le deţine.profitul net al societăţii la care întreprinderea evaluată deţine o parte de capital. de fapt. este posibilă o estimare indirectă a valorii acestora pe baza valorii de randament. Dacă informaţiile nu sunt disponibile. Pentru titlurile de participare minoritare în societăţile necotate sau pentru cele pentru care cursul nu este o dimensiune suficient de semnificativă. garanţiile şi cauţiunile depuse de unitatea patrimoniala la terţi). o reevaluare a societăţii emitente.restricţiile în distribuirea profitului net de către întreprinderile la care se deţine participaţia. Principiul aplicabil este acela conform căruia în locul valorii nete contabile a titlurilor deţinute trebuie determinată o sumă echivalentă cu partea corespunzătoare a lor din valoarea activului net al întreprinderii emitente. care poate fi cursul la bursă sau preţul de tranzacţionare a unor pachete de acţiuni. pentru a putea stabili valoarea intrinsecă a unei acţiuni. Evaluarea titlurilor de participare şi a titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu implică luarea în calcul a mai multor criterii. dar veniturile de participaţie sunt cunoscute.valoarea de piaţă a acţiunilor. O atenţie deosebită trebuie să se acorde participaţiilor la capitalul filialelor cu pierderi. . Aceste criterii de evaluare sunt: .

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL responsabilitatea în redresarea situaţiei acestora. Ec. în evaluarea participaţiei trebuie reflectată pierderea pe câţiva ani. materii prime şi materiale) este necesar să se respecte mai multe etape. creanţe clienţi. identificarea metodei de evaluare la determinarea valorii stocurilor. Alţi experţi consideră că estimarea elementelor de exploatare necesită o atenţie analitică pentru fiecare element. 3. ca şi efortul de refinanţare a procesului de redresare. precum: inventarierea fizică (dacă nu este posibilă se analizează datele inventarului celui mai recent). Sunt exceptate situaţiile care se caracterizează prin inflaţie puternică sau erodare monetară accelerată. LUCIANA TANDEA 83 . titluri pe termen scurt. trezorerie) sunt elemente cu o rotaţie relativ rapidă. a) În evaluarea stocurilor (mărfuri. ierarhizarea stocurilor din punct de vedere al rotaţiei şi identificarea stocurilor cu rotaţie slabă sau stagnantă. În acest fel. Dacă societatea mamă nu-şi asumă efortul de redresare.3. În acest caz valoarea acestora este zero sau chiar negativă dacă sunt necesare şi cheltuieli de încărcare. Corectarea şi evaluarea activelor circulante Reevaluarea activului circulant este tratată diferit de evaluatori. transport. Unii consideră că posturile activului circulant (stocuri. valoarea participaţiei este zero sau valoarea de lichidare totală a filialei. depozitare şi neutralizare. valoarea lor contabilă poate fi utilizată în estimări ca atare. Pot exista anumite stocuri de materii prime degradate total sau componente care nu se mai utilizează nicăieri. în ceea ce priveşte valoarea lor şi existenţa lor fizică.

profitul înscris în contul de profit şi pierdere. . subansamble.metodele bazate pe ordinea de intrare în întreprindere (FIFO – primul intrat. Din acest punct de vedere se pot întâlni mai multe metode de evaluare a stocurilor: . componente diverse a căror valoare contabilă nu a fost Ec. tipul de valoare utilizat este valoarea de piaţă. materiale. în timp ce LIFO va supraevalua profitul şi valoarea stocurilor.metoda bazată pe media ponderată a costurilor de aprovizionare. În cazul scăderii preţurilor aplicarea metodei FIFO are ca efect o subevaluare a profitului şi o estimare a valorii reale a stocurilor aproape de valoarea actuală. primul ieşit) sau pe scara de mărime a preţului de aprovizionare (HIFO – cel intrat cu preţul de aprovizionare cel mai mare. chiar în intervale scurte de timp. implicit. Efectele sunt deosebit de importante în ţările cu economii inflaţioniste unde. primul ieşit). componente necesare activităţii de exploatare. În aceleaşi condiţii. acelaşi produs se realizează cu eforturi în aprovizionare şi în producţie la preţuri mereu altele.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Pentru stocurile de materii prime. LUCIANA TANDEA 84 . primul ieşit şi LIFO – ultimul intrat. primul ieşit şi LOFO – cel intrat cu preţul de aprovizionare cel mai mic. Atenţie trebuie acordată stocurilor de piese de schimb. aplicarea metodei FIFO are ca efect o supraevaluare a profitului şi o estimare a stocurilor din întreprindere aproape de valoarea actuală. În economiile cu preţuri în creştere sau cu inflaţie puternică. dar şi mărimea stocurilor din întreprindere. care reflectă costul curent de înlocuire la data evaluării. Diferitele metode de evaluare a stocurilor vor influenţa valoarea stocului final reflectată în bilanţ ca şi costul produselor vândute şi deci. aplicarea metodei LIFO va subevalua profiturile.

din care se deduc cheltuielile necesare pentru aducerea în stare de comercializare a produselor în curs de execuţie. Evaluarea stocurilor se realizează la intrarea în întreprindere. Stocurile de producţie neterminatã se evaluează plecând de la valoarea de piaţă estimată a produselor rezultate după finalizarea procesului de producţie. LUCIANA TANDEA 85 . Corecţiile care se vor aduce la valorile contabile a acestor stocuri sunt: valoarea zero sau valoarea negativă pentru produsele finite depreciate total sau cu termen de valabilitate expirat şi care trebuie distruse sau neutralizate. precum şi toate costurile suportate pentru a aduce stocurile în forma şi la locul unde se găsesc în momentul evaluării. pot să reprezinte un mare avantaj pentru cumpărător. Stocurile de produse finite necesită efectuarea unor corecţii cauzate de factori precum: renunţarea de către unii clienţi la comenzi. inexistenţa unei cereri pentru tipul respectiv de produs. la data bilanţului şi la ieşirea din întreprindere sau la darea în consum.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL actualizată si care. valoarea de piaţă diminuată cu cota uzuală de adaos comercial practicat pentru tipul respectiv de produse finite. returnarea unor produse din cauza unor deficienţe calitative. Ec. Evaluarea la intrare. termenul de garanţie expirat. Specialiştii în evaluare precizează că. costul de înregistrare în contabilitate este mai mare decât preţul de vânzare cu amănuntul. şi în cazul stocurilor de produse finite este necesară inventarierea şi verificarea existenţei lor fizice. Cea mai frecventă modalitate de a deţine stocuri este prin achiziţie . la fel ca în cazul stocurilor de materii prime şi materiale. Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. prin valoarea lor de piaţă curentă.

prin metoda costului mediu ponderat şi prin metoda LIFO. Componentele costului de producţie sunt: cheltuielile directe de producţie (consumul de materii prime şi materiale. respectiv este evaluat.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Prin urmare. manoperă directă etc. dată de valoarea justă. Stocurile pot intra în întreprindere prin subvenţionare. vânzare sau alte variante) evaluarea lor se realizează prin metoda FIFO „primul intrat primul ieşit”. ale conducerea si administrarea (cheltuieli de generale întreprindere administraţie) şi cheltuielile de distribuţie nu se includ în costurile de producţie. cheltuielile direct legate de transport. În momentul în care stocurile ies din întreprindere (prin consum intern. taxele vamale şi taxele nerecuperabile. Evaluarea la ieşire. secţiilor Cheltuielile si utilajelor.) şi cota de cheltuieli indirecte (amortizarea. Această metodă se Ec. În acest caz evaluarea se realizează la valoarea corespunzătoare subvenţiilor guvernamentale. Respectiv. întreţinerea secţiilor). respectiv un stoc sau o categorie de stocuri. evaluarea se realizează la valoareade intrare. Prima metodă presupune ca evaluarea ieşirilor de stoc să se facă la costul intrărilor în ordinea cronologică a apariţiei. costul îndatorării. O altă modalitate de a obţine stocuri este prin producţia proprie . reducerile comerciale. stocul final este constituit din elementele cele mai recente. situaţie în care evaluarea stocului se realizează la costul de producţie. Atunci când subvenţia guvernamentala este reprezentată de transferal unui activ nemonetar. ca urmare a unui program de asistenţă guvernamentală. Componentele costului de achiziţie sunt următoarele: preţul de cumpărare. LUCIANA TANDEA 86 . costul de achiziţie este valoarea cu care bunul respectiv va fi înregistrat în contabilitate şi. manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri.

utilizând media ponderată a costurilor. LUCIANA TANDEA 87 . Dezavantajele constau în faptul că: deformează costurile în anumite momente de timp. Această metodă poate fi aplicată în cazul inventarului permanent. Ec. Metoda „costului mediu ponderat”. Metoda costului mediu ponderat prezintă drept avantaje faptul că: nivelează profiturile. ceea ce este în concordanţă cu principiul evaluării bilanţiere la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă. este uşor de calculat şi permite comparaţii. presupune ca ultimele articole achiziţionate sau produse să fie primele ieşite din stoc. Costul articolelor existente în stoc la sfârşitul perioadei este mai mic decât costul actual. LIFO nu repartizează Spre celelalte costurile stocurilor intrate până la acea dată. Dezavantajele folosirii acestei metode constau în faptul că: profiturile pot fi supraevaluate. valoarea stocului este actuală si uşor de calculat. comparaţiile pe diferite comenzi sau activităţi sunt greu de realizat. presupune evaluarea articolelor de stoc. Metoda LIFO „ultimul intrat primul ieşit”. cât şi in cazul celui intermitent. dar conectează veniturile cu cheltuielile aferente. în anumite perioade. iar cele rămase în stoc la sfârşitul perioadei deosebire de sunt primele achiziţionate sau produse. dezavantajul principal referindu-se la faptul că există posibilitatea subevaluării stocurilor în bilanţ. metode. cât şi în cazul inventarului intermitent. Utilizarea metodei FIFO pentru evaluarea stocurilor prezintă următoarele avantaje: urmăreşte mişcarea fizică a stocurilor. Evaluarea stocurilor prin metoda LIFO are avantajul utilizării costurilor actuale.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL foloseşte atât în cazul inventarului permanent.

parţială sau netransferabilitatea creanţelor viitorului proprietar. b) Creanţele fac obiectul unei reevaluări separate dacă există riscul unor clienţi incerţi. În literatura de specialitate se precizează ca în legătură cu corecţiile aplicate valorilor contabile pentru creanţe nu există reguli general acceptate. diminuata cu provizionul constituit. În tranzacţiile de vânzare cumpărare interesul părţilor este diferit. IAS 2 prevede ca în bilanţ stocurile să fie evaluate la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Astfel. În cazul în care întreprinderea a constituit un provizion suficient pentru creanţe incerte. De asemenea. O altă practică este diminuarea valorii nominale a unei creanţe cu un anumit procent. pentru a detecta riscul de neplată. precum şi de scopul pentru care stocurile sunt deţinute. în care se stipulează procentul de plată din valoarea fiecărei creanţe. realizabile la termene diferite. care se va face numai după încasarea creanţei. ci numai recomandări. evaluatorul împreună cu clientul său apreciază transferabilitatea totală. cea mai uzuală practică pentru tratarea creanţelor cu termen de încasare depăşit ar fi neincluderea în evaluare sau preluarea lor de către cumpărătorul întreprinderii printr-un angajament scris.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Evaluarea la data bilanţului. În aceste situaţii se realizează o grupare şi o ordonare a clienţilor pe baza criteriului „data plăţii”. Valoarea netă de realizare se determină tinând seama de fluctuaţiile de preţ si de cost. vânzătorul vrea să-şi recupereze prin preţ valoarea totală Ec. în funcţie de numărul de zile de întârziere a plăţilor. Creanţele reprezintă drepturi băneşti potenţiale. semnat cu vânzătorul. se poate prelua valoarea înregistrată în contabilitate pentru aceste creanţe. Astfel. LUCIANA TANDEA 88 .

astfel: . . 3.creanţele pentru care se apreciază că încasarea va avea loc peste o lună se corectează în funcţie de costul imobilizării fondurilor pe perioada amânării încasării (dobânda bancară). în faza de diagnostic trebuie să se facă o analiză detaliata a creanţelor din punct de vedere al vechimii acestora.creanţele exprimate într-o altă monedă decât cea naţională. făcându-se corecţiile necesare asupra soldului conturilor respective.4.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL a creanţelor. care este o valoare actualizată a plăţilor cu rata dobânzii. LUCIANA TANDEA 89 . în mod special. Pentru cumpărător. Suma tuturor acestor posturi rectificate reprezintã activul brut real. . creanţele care se apreciază că nu mai pot fi încasate se scad din patrimoniu cu valoarea contabilă. pasivul exigibil (fără capitalul propriu şi provizioanele cu caracter de rezervă). o suma care se va încasa peste un anumit termen nu mai are aceeaşi valoare. valuta şi titlurile vor fi evaluate la un curs mediu al perioadei considerate.creanţele certe se iau în calcul la valoarea contabilă. determinându-se astfel valoarea justă a creanţelor . Pentru calculul activului net real este necesar să se analizeze critic şi conţinutul pasivului. fiind necesară argumentarea imposibilitatea încasării c) În ceea ce priveşte disponibilităţile sunt de făcut corecţii mai ales dacă există poziţii importante în devize şi în titluri. Corectarea şi evaluarea datoriilor pe termen lung Ec. se actualizează în funcţie de evoluţia cursului de schimb. De aceea. a posibilităţilor de încasare. Cu prudenţă.

LUCIANA TANDEA 90 . cumpărătorul nu poate achiziţiona afacerea fără a i se impune să preia şi datoriile totale sau parţiale. Este necesar să se ţină seama de impozitul pe plusvalorile potenţiale identificate în decursul acestor reevaluări. Datoriile pe termen lung vor fi actualizate dacă a aut loc o modificare importantă a ratei dobânzii (valoarea corecţiei se calculează prin actualizarea datoriei la un coeficient egal cu diferenţa între rata de piaţă a dobânzii şi rata dobânzii creditului.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii. Reevaluarea posturilor din bilanţ evidenţiază o plusvaloare potenţială. căci vânzarea acestor bunuri ca atare este extrem de puţin probabilă si deci impozitul este zero.pentru bunurile amortizabile şi stocuri există un impozit latent. Se vor integra în pasivul exigibil dividendele de distribuit acţionarilor. care se poate calcula ca suma actualizată a impozitelor pe plusvaloarea estimată. fapt pentru care sunt preluate la valoarea lor contabilă. care nu s-ar degaja decât în cazul vânzării bunurilor patrimoniale. cum ar fi valoarea creditelor pentru care există condiţii avantajoase de finanţare. Pentru datoriile pe termen scurt nerambursate la scadenţă vor fi luate în calcul şi penalităţile corespunzătoare. O parte din datorii nu necesită corecţii. respectiv care pot fi obţinute cu o rată a dobânzii inferioară celei curente pe piaţa monetară. având conţinutul unui pasiv exigibil. Alte datorii necesită o reevaluare. de obicei ca datorii pe termen scurt. . Pot fi avute în vedere mai multe situaţii: .pentru bunurile neamortizabile (terenul) impozitele latente nu sunt luate în considerare. Ec. De aceea datoriile se impune a fi evaluate.

În consecinţă activul net corectat se calculează conform relaţiei: Activ net contabil .cheltuieli cu studiile .). LUCIANA TANDEA 91 .valoarea întreprinderii rezultă ca o însumare a unor elemente la un preţ actual. considerate prin juxtapunere şi nu integrate într-un tot funcţional.nu ţine cont de elementele nemateriale specifice întreprinderii (experienţa în producţie.nu ţine cont de potenţialul viitor de creştere a întreprinderii.cheltuieli de constituire .diminuarea valorii fondului comercial . reţele de distribuţie. Aceasta este expresia.diminuarea valorii stocurilor . Deşi mai precisă decât metoda activului net contabil. la preţul zilei. a ceea ce întreprinderea are în proprietate. metoda activului net corectat are şi ea multiple limite: .impozit latent asupra plusvalorii activelor care depăşesc diminuarea valorii lor + valoarea de realizare a brevetelor + creşterea de valoare a activelor necorporale + creşterea de valoare a activelor financiare + creşterea de valoare a stocurilor = Activ net corectat Ec.creanţe dificil de recuperat neprevizionate . mărci. . calitatea clienţilor etc.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Deducând din activul brut real pasivul real exigibil se obţine activul net real sau corectat. . deci a valorii patrimoniale a societăţii.nu tine cont de potenţialul factorului uman. .

utilizate sau nu. Se impun. Nu se ţine seama de elemente precum clădirile utilizate Ec. activele din patrimoniul care nu participă la exploatare sau din afara exploatării (vor fi evaluate într-o optică mai severă) şi activele ce aparţin terţilor din afara exploatării (vor fi ignorate). câteva observaţii: . dar care participă la obţinerea rezultatului întreprinderii. dar dă o dimensiune a valorii mijloacelor utilizate de întreprindere pentru realizarea profitului. . LUCIANA TANDEA 92 . fie că aparţin sau nu proprietăţii acesteia. Capitalurile permanente necesare în exploatare reflectă capitalurile necesare funcţiei de exploatare a întreprinderii şi se determină după relaţia: CPNE = Imobilizări nete utilizate în exploatare + Nevoia de fond de rulment utilizată în exploatare Indicatorul pune accentul pe activitatea de exploatare a întreprinderii. deţinute în proprietate de întreprindere. .valoarea substanţială este estimarea activelor utilizate efectiv de întreprindere în exploatare. considerată singura semnificativă pentru procesul de evaluare. Alte abordări privind dimensiunea valorică a patrimoniului Valoarea substanţială ia naştere din adunarea activului net corectat cu valoarea reală a altor active ce nu aparţin întreprinderii (ex. ea este o noţiune ce nu se suprapune cu cea de patrimoniu corporal al întreprinderii.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 4.activul net real este estimarea activelor de exploatare şi din afara exploatării. active în leasing). însă.în evaluare se tratează diferit activul ce participă la exploatare (indiferent de titlul de proprietate asupra lor).

metodele patrimoniale presupun identificarea variaţiilor de valoare. motivaţia şi dinamismul echipei de conducere. reţeaua de distribuţie şi de servicii post-vânzare. Valoarea întreprinderii estimată prin metodele patrimoniale reprezintă un reper important pentru evaluator în judecăţile sale de care va ţine seama. . LUCIANA TANDEA 93 . tehnologia. . tradiţia activităţii. nici contribuţia factorului uman. calitatea clienţilor şi a pieţei de desfacere. .metodele patrimoniale nu iau în calcul elementele nemateriale specifice întreprinderii. de obicei plus de valoare (s-a văzut că această metodă are punctul de plecare în datele contabilităţii unde. nici potenţialul. .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL pentru alte scopuri decât pentru activitatea de exploatare şi nici de echipamentele întreprinderii care nu sunt utilizate efectiv în activitatea de exploatare. dar nu ţine cont de rezultatul sau potenţialul viitor al activităţii acesteia. considerate prin juxtapunere şi nu integrate într-un tot sistemic cu o funcţionalitate specifică (se ştie că suma parţilor nu este egală cu valoarea întregului). prin aplicare a principiului Ec. ce concretizează certe elemente de avantaj comparativ şi deci duc un plus de valoare acesteia.valoarea determinată prin metodele patrimoniale reprezintă suma valorii elementelor din întreprindere. cum ar fi: marca.în valoarea globală a întreprinderii astfel determinată nu sunt reflectate nici valoarea. la preţul actual. Rezerva manifestată în utilizarea metodelor patrimoniale se datorează limitelor acestora: .aceste metode estimează ceea ce întreprinderea posedă si foloseşte în exploatare. în cazul în care va utiliza mai multe metode de evaluare a întreprinderii.

– actele de închiriere asupra bunurilor utilizate de întreprindere. 4. – dacã au un stil de conducere descentralizat sau centralizat.evaluarea prin metodele patrimoniale necesită foarte mult timp şi experţi pentru realizare. .analiza vânzărilor în funcţie de ciclul de viaţă al produselor.analiza furnizorilor. – starea cãilor de acces si a utilitãtilor pentru productie. . Ec. – dacã sunt si actionari ai societãtii analizate.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL prudenţei şi cel al costului istoric elementele sunt deseori subevaluate).analiza structurala a vânzărilor pe produse si pieţe de desfacere. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: – dacã au depus garantiile legale. LUCIANA TANDEA 94 . Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: – respectarea principiului de protejare a patrimoniului.analiza clienţilor întreprinderii. Obiectivul de bază al diagnosticului comercial constă în estimarea pieţei actuale şi potenţiale a întreprinderii şi a locului ei pe piaţă. Niciuna dintre verificarile prezentate nu corespunde. – actele de proprietate asupra bunurilor întreprinderii. situaţia nu este la fel pentru întreprinderile în dificultate sau în pierdere. – atributiile. .cercetarea concurenţei. 3. 5. În cadrul acestui diagnostic se vor urmări aspecte legate de: . . competentele si instructiunile emise de cadrele de conducere. Niciuna dintre verificarile prezentate nu corespunde. . – dacã au studii superioare de specialitate. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului comercial: – Actiunile juridice în curs pentru litigii cu caracter comercial. .evoluţia vânzărilor.

Care sunt răspunderile experţilor contabili? Răspunderea disciplinară este generată de fapte săvârşite cu vinovăţie în ceea ce priveşte nerespectarea normelor generale de bază şi specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 6. Ce relatie este între rata de actualizare. nerespectarea regulilor de etică. LUCIANA TANDEA 95 . conduita discreditabilă sau dezonorantă. b) avertisment scris. sunt următoarele: a) mustrare. Sancţiunile disciplinare care se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi. Ec. EXPERTIZA CONTABILA 1. capacitatea beneficiarã si valoarea întreprinderii? Toate 3 sunt elemente de calcul pentru a evalua o intreprindere prin prisma rentabiliattii. în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite. Intre valoarea intreprinderii si rata de actualizare este o relatie invers proportionala.

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an. constituie abatere disciplinară. prin care se încalcă dispoziţiile legii. b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională. d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului. indiferent de funcţia deţinută în structurile alese şi funcţionale. ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili. 2. ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. hotărârile organelor de conducere ale Corpului. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al CECCAR6[4]. Sunt considerate abateri disciplinare următoarele fapte: a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului. LUCIANA TANDEA 96 . d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin normele emise de Corp. Acesta prevede că fapta săvârşită de un membru al Corpului. c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului referitoare la publicitate. e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza 6 Ec.

în relaţiile cu Corpul sau cu terţii. m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi. Explicaţi cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contab? Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita inexistentei documentelor justificativesau a evidentelor Ec. fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi. pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic. o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului. n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale. 3. h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite. după caz. l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat. în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor. f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional. Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se coroborează cu gravitatea încălcării şi cu consecinţele acesteia. declaraţiile anuale. j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesională. g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor. LUCIANA TANDEA 97 . la filiala de care aparţine. i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese. k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea.

libertatea de exprimare nu poate fi limitata decât de interesul protejarii unui alt drept fundamental. .Având în vedere contributia autoritatilor la gestionarea puterii si a serviciilor publice. LUCIANA TANDEA 98 . . Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile? Principiile fundamentale sunt: Integritatea – un¬ profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea serviciilor profesionale Ec.Orice chestiune care afecteaza viata comunitatii este de interes public. autoritatile ori institutiile publice. omisiunile. II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiar. . precum si orice alta entitate care utilizeaza bani publici sau care afecteaza interesul comunitatii este de interes public major.Toate actiunile. politicienilor si ale tuturor functionarilor publici legate de exercitarea functiei lor sunt de interes public major. ci include orice alta împrejurare care prezinta interes pentru comunitate. Ce reprezintă noţiunea de interes public? Notiunea de interes public va fi înteleasa pornind de la urmatoarele premise : . Acesta nu se rezuma numai la aspectele politice.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL contabile care sa ateste evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. .Atunci când nu exista un interes public evident. . In astfel de cazuri se va intocmii un Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasi structura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care in cap.Modul în care functioneaza si actioneaza guvernul.Orice informatii privind încalcarea drepturilor omului – asa cum sunt acestea definite în documentele internationale ratificate de România – sunt de interes public major.Interesul public nu priveste doar ceea ce autoritatile considera ca este de interes public. 4. Viata privata a acestora este de interes public atunci când are relevanta pentru exercitarea functiei. . 5. gesturile si cuvintele demnitarilor. critica adusa acestora se bucura de un interes public major.

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL
Obiectivitatea – trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa¬ admita prejudecati sau abateri ,conflicte de interese sau influentarea sa de catre altii. Competenta profesionala si bunavointa – sa indeplineasca¬ serviciile profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate,mentinandu-si cunostintele si aptitudinile la nivel maxim bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii,legislatiei si tehnicii. Confidentialitatea – sa¬ respecte confindentialitatea informatiilor dobandite in timpul indeplinirii serviciilor profesionale sis a nu le divulge fara autorizare clara si expresa sau numai daca exista un drept legal si professional. Comportamentul¬ professional – sa actioneze intr-o maniera conforma cu buna reputatie a profesiei sis a se abtina de la orice comportament care ar putea dicredita profesia. Normele tehnice si profesionale – sa-si indeplineasca sarcinile¬ profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Codul recunoaşte că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite să îndeplinească cele mai înalte standarde de profesionalism, să atingă cele mai înalte nivele de performanţă şi să răspundă cerinţelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinţe de bază: - Credibilitatea. În întreaga societate există nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de informaţii. - Profesionalism. Există o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil. - Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obţinute din partea profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanţă. - Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să se poată simţi încredinţaţi că există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii. Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independenţei CECCAR şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili să aibă calităţi esenţiale, cum sunt: - ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;

Ec. LUCIANA TANDEA

99

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL
- independenţă de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate.

6. Ce conţine un Raport de expertiză calificat?

Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale Expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii. Aceste observatii se fac la sfarsitul cap. III Concluzii dupa paragraful cuprinzand raspunsul la obiectivele expertizei contabile sau se fac separat intr-un capitol distinct.

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1. Onorariile şi independenţa
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de e 444c29e xperţi contabili înscrişi în Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România care îndeplinesc condiţiile de exercitare a profesiei ( au primit viza anuală de exercitare a profesiei contabile). Tabloul Corpului este împărţit în opt secţiuni , cuprinzând membrii Corpului, cu drept de a exercita profesia de expert contabil şi contabil autorizat. Membrii CECCAR care au dreptul de a efectua expertize contabile judiciare sunt reflectaţi în Secţiunile Tabloului CECCAR ( vezi tabel nr. 11)

Ec. LUCIANA TANDEA

100

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL
Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sau în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independenţa absolută derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii. Independenţa relativă derivă doar din reglementările profesiei contabile mai restrictive decât cele din reglementarea generală. La primirea fiecărei lucrări de expertiză contabilă expertul contabil parcurge un examen de independenţă şi completează declaraţia de independenţă care însoţeşte lucrarea depusă la Corp în vederea efectuării auditului de calitate. Independenţa expertului contabil implică două componente fundamentale7[1]:

i1) Independenţa de spirit ( de drept ) , adică acea stare de spirit care permite emiterea unei opinii fără a fi afectat de influenţe care compromit judecata profesională şi care permite individului să acţioneze cu integritate, să-şi exercite obiectivitatea şi scepticismul profesional. i2) Independenţa în aparenţă (fapt) care constă în evitarea faptelor şi a situaţiilor care sunt atât de importante încât o terţă parte informată şi rezonabilă, care cunoaşte toate informaţiile relevante, inclusiv măsurile de protecţie aplicate, ar concluziona în mod rezonabil că integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare au fost compromise

2. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?
.

7

Ec. LUCIANA TANDEA

101

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Cele 3 părţi care compun Codul se aplică după cum urmează: -partea A – tuturor profesioniştilor contabili. -partea C – numai profesioniştilor contabili angajaţi. practică şi examinare în subiecte profesionale semnificative. Ce semnifică competenţa profesională şi prudenţa? Competenţa profesională are două componente de bază: obţinerea menţinerea Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă. Dobândirea cere: specifică. rumată de una Menţinerea cere: Ec. grijă şi sârguinţă şi este obligat să menţină în permanenţă un nivel de cunoştinţe şi de competenţă profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului. 3. aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practiuca profesională.profesionişti. înalt standard de pregătire generală. din legislaţie şi tehnicile de lucru. periodă de practică în domeniu. LUCIANA TANDEA 102 . -partea B – numai profesioniştilor contabili liber.

cerând consultanţă sau asistenţă unui specialist. sectorul public sau în sistemul educaţional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuţii importante pentru care nu are formaţia sau experineţ necesară. în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale. audit şi alte reglementări statuare şi cerinţe relevante). În asemenea situaţii nu trebuie să-şi inducă în eroare angajatorului cu privire la nivelul real al competenţelor sale. LUCIANA TANDEA 103 . VARIANTA 22007 Ec. comerţ. Un profesionist contabil salariat care lucrează în industrie.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în contabilitate. adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale.

A. Decontarea se va face printr-un acreditiv. Ec. La sfârşitul anului creanţa faţã de clientul din Israel este considerate irecuperabilã. Faceţi parte din delegaţia întreprinderii BUMERANGUL S.U.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL CONTABILITATE 1.A. se apeleazã la un intermediar (o întreprindere din Israel). Deoarece preţul produselor oferite de întreprindere este mai mic decât preţul minim admis de legea concurenţei din S.U.A. numitã pentru a negocia un contract cu un client din S. LUCIANA TANDEA 104 .. Condiţiile contractuale sunt agreate atât de întreprinderea d-voastrã cât şi de partea israelianã.. Care credeţi cã ar putea fi cauzele unei asemenea situaţii? Rapunsul:IAS 1"Cererea si oferta de informatie contabila in cazul intreprinderilor care aplica Standardele Internatioanale de Contabilitate"(clientii).

333.000.0 00 166.333. Care ar fi opţiunea corectã pentru ca întreprinderea sã-şi asigure echilibrul financiar? Varianta 1 SOLD 200.000 lei) a cãrei duratã de utilizate este de 10 ani.3 33 33. cu o dobândã de 15% pe Ec.333. Posibilitãţile de creditare sunt urmãtoarele: Varianta 1: credit de 200.166. Varianta 3: credit de 200. Varianta 2: credit de 200.3 33 RATA 33.000.3 33 DOBAND A 5.6 67 133.000.000.333.000 4. -daca si unde isi are sediul social.000.666. Întreprinderea are în planul de investiţii achiziţia unui utilaj (costul de achiziţie este de 200. pe o duratã de 10 ani.3 33 33.000 lei. -daca isi are asigurata continuitatea activitatii. Finanţarea se va face printr-un credit.000. pe o duratã de 7 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung (imobilizat). LUCIANA TANDEA 105 .000 lei. 2. -care este statutul juridic. Întreprinderea are posibilitatea sã finanţeze achiziţia utilajului prin credite bancare.333 an. cu o dobândã de 10% pe an.000 lei. Deasemeni trebuie sa fiti mai atenta la conditiile stabilite pentru deschiderea si utilizarea acreditivului. pe o duratã de 6 luni.667 3. cu o dobândã de 30% pe an.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Trebuia sa obtineti suficiente informatii despre partenerul israelian privind: -credibilitatea acestuia.333.

000.666.857.333.667 10.000 2.333.666.666.000 1.66 7 33.095 192.667 1.380.380.889 83.666.238 Total Varianta 3 SOLD 200.952 2.667 1.000.33 3 33.667 1.000 Amortizare lunara 200.476 2.714 2.667 5.666.666.952 2.238 2.889 100. LUCIANA TANDEA 106 .444 55.666.333 17.333.833.500.667 27.380.000.556 41.667 1.238.666.666.000 198.000.667 833.380.250.351.952 2.0 00 66.778 1.667 200.952 2.000 3.666.048 195.333.380.500.333 1.333 196.3 33 33.440.3 33 33.333 6.667 1.666.667 1.667 1.190 106.380.952 2.190 188.3 33 2.952 2.380.666.143 190.666 Bugetul de cash flow Ec.619.638.667 1.000.667 1.667 RATA 1.333.952 2.000.000/10/12=1.333 69.666.666.000 197.410.500.778 13.0 00 DOBANDA 1.000 8.333.652.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 100.00 0 Varianta 2 SOLD 200.470.666.3 33 RATA DOBANDA 2.476.095.000.333.666.

adica veniturile din exploatare. cheltuielilor exceptionale si imobilizarilor corporale si necorporale. Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei de acoperire a acestuia prin credite sau alte surse (amanarea unor cheltuieli. si anume: ✓ operatiuni de finantare a cheltuielilor de exploatare. dupa caz. managerii si salariatii firmei (plata dividendelor. dezinvestitii etc. ✓ operatiuni in legatura cu actionarii. Necesarul de resurse este stabilit pe tipuri de operatiuni.). In cadrul resurselor proprii sunt evidentiate distinct: ✓ disponibilitatile la inceputul perioadei. un excedent sau un deficit la nivelul resurselor financiare de care dispune firma dvs. necesarul de resurse Bugetul activitatii de investitii Prin intocmirea acestui buget se urmareste stabilirea surselor de acoperire a cheltuielilor pentru investitii. ✓ operatiuni de rambursare a creditelor. cheltuielilor financiare.: Excedent = resurse proprii – necesar de resurse Deficit = necesar de resurse – resurse proprii . LUCIANA TANDEA 107 . Relatia pe baza careia se construieste acesta o constituie compensarea resurselor proprii pentru finantarea investitiilor cu cheltuielile pentru investitii: Excedent (+) = resurse proprii pentru finantarea investitiilor – cheltuieli pentru investitii Deficit (–) = cheltuieli pentru investitii – resurse proprii pentru finantarea investitiilor Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei Ec. financiare. participarea la profit a salariatilor). ✓ resursele aferente perioadei. exceptionale si alte resurse. ✓ operatiuni legate de relatia cu bugetul statului sau bugetele locale (impozit pe profit si varsaminte la bugetul de stat sau bugetele locale).RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Comparand resursele proprii cu necesarul de resurse rezulta.

nu face referire la plusul de productivitate adus de investitie. rentabilitatea – prin stabilirea indicatorilor rentabilitatii economice si financiare. a activelor circulante şi a capitalurilor proprii: – împrumuturi acordate pe termen lung 653. problema evidentiaza doar costuri. • 3. Asigurarea echilibrului financiar este un scop al previziunii financiare si o conditie pentru supravietuirea si dezvoltarea economica a firmei . Principalii indicatori economico-financiari In functie de domeniul de activitate. Pe baza urmãtoarelor informaţii. Resursele de acoperire a deficitului provin din: ✓ credite si alte imprumuturi. ● rata autonomiei financiare.000 u. Stabilirea acestor indicatori pentru perioade viitoare permite evidentierea unor aspecte cum sunt: • capacitatea firmei de a face fata obligatiilor de plata exigibile. care se evidentiaza pe baza indicatorilor: ● securitate financiara. • relatiile cu clientii si furnizorii – reflectate prin indicatorii: Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei ● perioada de recuperare a creantelor si ● perioada de rambursare a datoriilor.. ● solvabilitate patrimoniala. Nivelurile stabilite ale acestor indicatori pentru exercitiul financiar viitor au rol de obiectiv si orienteaza deciziile echipei manageriale.m. urmari si analiza activitatea desfasurata.managerii pot programa.. LUCIANA TANDEA 108 . ● lichiditate intermediara si ● lichiditate imediata.000 u. Pe baza acestora.m. ✓ alte surse. raportul resurse proprii/resurse straine in finantarea • activitatii. firmele pot calcula anumiti indicatori specifici. prin calcularea indicatorilor delichiditate: ● lichiditate globala. determinaţi valoarea bilanţierã a activelor imobilizate. ● gradul de indatorare. – construcţii 954. Ec.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Daca rezulta deficit se identifica modalitatile de acoperire a acestuia in asa fel incat cerinta echilibrului sa fie satisfacuta.

capitaluri permanente – rezerve 280.500 u.m.m.000 u.m.. – titluri de participare deţinute pe termen lung 90. – subvenţii pentru investiţii 65.m.m.active circulante – terenuri 255.000 = 1. – rezerve 280.000 u..350 u..125 + 65.m Valoarea capitalurilor proprii: 280.active circulante – provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.m.000 u.750 u... . – mãrfuri 65.000 = 465.terenuri 255.capitaluri proprii – subvenţii pentru investiţii 65... – provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.500 u..000 u.m – capitaluri proprii Valoarea activelor imobilizate: 637. . – investiţii financiare pe termen scurt 68.m..m.m – 354.125 u.000 u.475 u.m. – materiale consumabile 268.capitaluri permanente – capital social 800. .350 + 268.250 u.125 u..m.active imobilizate – valoare neta construcţii 954.active imobilizate – rezultat reportat 56.m.850 u.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL – provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 15.active circulante – furnizori-debitori 64. LUCIANA TANDEA 109 .000 u.000 + 64. Identificarea tipurilor de active si pasive: – valoare neta împrumuturi acordate pe termen lung 653.250 + 600.750 u.000 u...m.m.m...136.000 + 255..m.m. – amortizarea construcţiilor 354.m active imobilizate – investiţii financiare pe termen scurt 68..m = 637.m..m.000 u.000 u.m.000 u.500 u.000 u.000 + 90.capitaluri proprii – titluri de participare deţinute pe termen lung 90..rezultat reportat 56.m Ec.582.000 u..000 u.250 u. – furnizori-debitori 64.350 u.000 u.m.000 u.000 u.000 u.850 u.000 = 1.m – active imobilizate.m – 15.active circulante – materiale consumabile 268.000 u.m. – capital social 800..000 + 56.m.m = 600.000 u. .m.500 + 800.m Valoarea activelor circulante: 68. – mãrfuri 65.

000. d) 26.000 lei. – cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi: 15. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã? a) întreprinderea nu recunoaşte venitul din vânzare deoarece încasarea acestuia este incertã.050.000 lei.200. Marja brutã medie practicatã de întreprindere este de 14%.000 lei.A. c) întreprinderea recunoaşte venituri din vânzãri de 250.950.000. b) 5. este de 250.000.000.000.000 lei şi constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 1. d) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 248.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 4.000 lei.000 lei.000. b) întreprinderea recunoaşte venituri la limita costurilor angajate pentru vânzarea produselor sale.000 lei. Variante de rãspuns: a) 5. – dobânzile aferente creditelor bancare contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie: 20. Ec. – cheltuielile cu punerea în funcţiune a mijlocului fix: 700.000 lei. LUCIANA TANDEA 110 . Societatea comercialã ALFA S. cu clauzã de returnare.000 lei.000 lei. 5.000 lei.700.000.000 lei. e) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 35. Cifra de afaceri a unei întreprinderi ce realizeazã vânzãri prin corespondenţã. achiziţioneazã un mijloc fix. Statisticile aratã cã 3% din produse sunt returnate.200.000 lei.000 lei . c) 6. – cheltuielile de transport: 500. La ce valoare va fi înregistrat în contabilitate mijlocul fix dacã se cunosc: – preţul de cumpãrare negociat 5.

– la sfârşitul exerciţiului N+4.000 lei.000 lei.000 lei. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix în bilanţul exerciţiului N+3? Amortizare an N+1:50000000/10=5000000 Amortizare an N+2: 50000000/10=5000000 Val contabila neta(ramasa) N+2 = 50000000(5000000+5000000)=40000000 Amotizare an N+3= (40000000/5)*1. durata de utilitate este reestimatã la 15 ani (au mai rãmas 10 ani). – la sfârşitul exerciţiului N+6. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciazã cã durata de viaţã utilã care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7 ani (durata rãmasã este de 5 ani). când valoarea justã a activelor a fost de 200. când valoarea justã a activelor a fost de 250. Durata de utilitate a acestora este estimatã la 20 de ani iar amortizarea se calculeazã prin metoda liniarã. Pe durata de utilizare a echipamentelor s-a procedat la urmãtoarele reevaluãri: – la sfârşitul exerciţiului N+2. La începutul exerciţiului N. LUCIANA TANDEA 111 .000.000 lei.000.000 lei.000.5= 12000000 Val contabila neta(ramasa) N+3=40000000-12000000=28000000 7. la sfârşitul exerciţiului N+7. Durata de utilitate este reestimatã la 19 ani (au mai rãmas 16 ani) în exerciţiul N-3. durata de utilitate este reestimatã la 16 ani (au mai rãmas 9 ani).500.000. O întreprindere deţine un mijloc fix dobândit la începutul exerciţiului N la costul de 50. Se decide trecerea la amortizarea degresivã şi se stabileşte un coeficient de degresie de 1. Durata de viaţã utilã este estimatã la 10 ani iar metoda de amortizare utilizatã este cea liniarã.000 lei. la sfârşitul exerciţiului N+5. Ec.5. Rezolvare: Valoarea mijlocului fix = pretul de cumparare (5000000)+cheltuieli de trasport (500000) + cheltuieli cu punerea in functiune (700000) = 6200000 6. întreprinderea a achiziţionat echipamente tehnologice la costul de 200.000. când valoarea justã a fost de 90.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL e) 5.

000 lei Durata de amortizare = 20 ani Amortisment N = 20.000 1.000 Inregistrarile aferente exercitiului N+3: 1)amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabila = 25.800 2)amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabila = 20.000 lei Plus de valoare = 8.000 Inregistrarile aferente exercitiului N+1: 1)amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 Inregistrarile aferente exercitiului N+2: 1)amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 2)reevaluarea echipamentului: 1.000 Valoarea neta contabila = 20.000 4426 3.800 2131 20.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL – la sfârşitul exerciţiului N+10. Care este tratamentul contabil al reevaluãrilor echipamentelor tehnologice? Rezolvare (Obs.000/20 = 1.000 – 3x1.000 lei a)anularea amortizarii cumulate: 2813 = 2131 3.000.000 lei.000 lei Valoarea justa = 25.000 b)reevaluarea valorii ramase: 2131 = 105 8.000 = 17.000 lei 6811 = 2813 1.000 lei Durata de amortizare = 16 ani Ec. LUCIANA TANDEA 112 .am impartit toate sumele la 10000) : Inregistrarile exercitiului N : 1)achizitia echipamentului : % = 404 23. când valoarea justã a fost de 70.

563 lei 6811 = 2813 1.563 Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 500 Inregistrarile aferente exercitiului N+4: 1)amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 Si.874 = 5.000/16 = 1.126/10 ani = 513 lei Inregistrarile aferente exercitiului N+6: 2.000 – 2x1.000 lei Durata de amortizare = 10 ani Amortisment N+5 = 20.000/10 ani = 2.000 Ec.874 lei Valoarea justa = 20. LUCIANA TANDEA 113 .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Amortisment N+3 = 25.126 lei Inregistrarile aferente exercitiului N+5: 1)amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabila = 20.000 lei 6811 = 2813 Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 5.874 Rezerva din reevaluare ramasa = 7.000 Minus de valoare = 1.874 a)anularea amortizarii cumulate: 2813 = 2131 b)reevaluarea echipamentului: 105 = 1. realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 500 2)reevaluarea echipamentului: Valoarea neta contabila = 25.563 3.563 = 21.126 2131 1.000 – 1.

000 lei Rezerva disponibila = 4.000 4.100 lei a)anularea amortizarii cumulate: 2813 = 2131 b)reevaluarea echipamentului: % = 105 6588 4.000 2)reevaluarea echipamentului: Valoarea neta contabila = 9.000 lei Durata de amortizare = 9 ani Amortismentul = 9.900 Inregistrarile aferente exercitiilor N+7.000 lei Minus de valoare = 7.000/9 = 1.000 – 2x2.000 2131 7.000 lei Valoarea justa = 9.000 – 4x1.000 = 5.126/10 ani = 513 lei 2)reevaluarea echipamentului: Valoarea neta contabila = 20.000 lei Valoarea justa = 7.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 1)amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 2.000 Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 5. N+8 si N+9: 1)amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabila = 9.000 Inregistrarile aferente exercitiului N+10: 1)amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 1.000 lei 6811 = 2813 1.000 lei Plus de valoare = 2.000 lei Ec.100 2. LUCIANA TANDEA 114 .000 = 16.

Care din urmãtoarele situaţii constituie un indiciu al existenţei deprecierii unui activ? a) fluxurile de trezorerie generate de activ sunt semnificativ mai mari decât cele previzionate. Sursele externe de informatii se refera la: declinul valorii de piata. LUCIANA TANDEA 115 .000 874 1. c) profiturile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate. d) utilizarea mai slabã a activului în realizarea altui tip de produs care genereazã fluxuri de trezorerie superioare celor obţinute potrivit vechii utilizãri.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL a)anularea amortizarii cumulate: 2813 = b)reevaluarea valorii ramase: 2131 = 2131 4. o entitate verifica daca exista indicii ale deprecierii activelor. modificari care includ 8 Ec. e) creşterea ratelor dobânzilor pe termen scurt în condiţiile în care activul are o duratã de viaţã utilã rãmasã semnificativ mai mare. cat si surse interne. active necurente detinute pentru vanzare si activitati intrerupte (IAS 36 si IFRS 5) La inchiderea exercitiului financiar.126 8. Mai exact. modificarile negative in climatul legal sau de afaceri care au un efect advers asupra intreprinderii. care afecteaza valorile activelor aflate in uz. modificari privind durata sau modul de utilizare a activelor. o intreprindere trebuie sa determine valoarea recuperabila a activelor pentru care exista indicii ca ar putea fi depreciate. ceea ce face ca valoare de utilizare a activului sa fie poate mai mica decat valoarea neta contabila8. luand in calcul atat surse externe de informatii. ratele de piata ale dobanzilor se majoreaza. b) pierderile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate. valoarea contabila a activelor este mai mare decat capitalizarea bursiera a companiei. modificari in mediul tehnologic.000 % 7588 105 2. Sursele interne aduc dovezi referitoare la invechire sau deteriorare fizica a activelor. Baza legala: deprecierea activelor.

valoarea justã a echipamentului este de 520.000.000. întreprinderea deţine un echipament tehnologic despre care se cunosc urmãtoarele informaţii: – valoarea contabilã 700.000.000.000 mii lei.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL planuri de intrerupere sau restructurare a activitatii careia ii apartine un activ. – amortizarea cumulatã 200. 9. LUCIANA TANDEA 116 .000 mii lei. Care sunt înregistrãrile contabile privind recunoaşterea şi reluarea deprecierii echipamentului tehnologic? a) În exerciţiul N: 105 = 213 70. – rezervã din reevaluare existentã 70.000 În exerciţiul N+1: 2913 = 7813 80.000 În exerciţiul N+1: 2913 = 7813 80.000 mii lei iar durata de amortizare este reestimatã la 5 ani.000.000 mii lei.000. La sfârşitul exerciţiului N.000 2131 = 105 40.000.000.000 2131 = 105 70.000 6813 = 2913 80.000 mii lei.000. precum si dovezi care indica faptul ca un activ are rezultate mai slabe decat cele asteptate sau implica depasiri semnificative ale costurilor. – valoarea de utilitate 350.000 mii lei.000 6813 = 2913 80. – valoarea justã minus costurile de cesiune 200.000 În exerciţiul N+1: Ec.000 c) În exerciţiul N: 105 = 213 70.000 b) În exerciţiul N: 6813 = 2913 150. La sfârşitul exerciţiului N+1.

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 2913 = 7813 80.000.000 2131 = 105 320.000.000 d) În exerciţiul N: 105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 În exerciţiul N+1: 2131 = 105 80.000.000 2913 = 7813 40.000.000 e) În exerciţiul N: 6813 = 2913 150.000.000 În exerciţiul N+1: 2913 = 7813 150.000.000
Raspuns corect: varianta b

10. Un locator acordã o perioadã de gratuitate de 3 ani pentru un contract de locaţie simplã pe 20 de ani, acceptând ca locatarul sã nu plãteascã chiria anualã. Locatarul va plãti o chirie de 5.000.000 u.m din anul 4 pânã în anul 20 al locaţiei. Care este valoarea venitului recunoscutã de locator în anul 1 şi anul 10 al locaţiei? a) anul 1 – 0 u.m, anul 10 – 5.000.000 u.m; b) anul 1– 5.000.000 u.m, anul 10 – 5.000.000 u.m;
c) anul 1 – 4.250.000 u.m, anul 10 – 4.250.000 u.m;

d) anul 1– 4.500.000 u.m, anul 10 – 4.500.000 u.m; e) nici una din variantele de mai sus. 11. La 10.09.N se încaseazã o subvenţie pentru investiţii în sumã de 1.000.000 u.m. pentru finanţarea achiziţiei unei instalaţii al cãrei cost se ridicã la suma de 2.500.000 u.m. Managementul estimeazã o duratã de utilitate a clãdirii de 6 ani iar metoda de amortizare utilizatã este cea acceleratã. La sfârşitul exerciţiului N+4 instalaţia este vândutã la preţul de 300.000 u.m. Se cere sã se prezinte incidenţa asupra contului de profit şi pierdere şi înregistrãrile aferente dacã întreprinderea utilizeazã metoda recunoaşterii subvenţiei drept venit în avans.

Ec. LUCIANA TANDEA

117

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL
Rezolvare: Primirea subventiei: 4451=131 1.000.000 5121=4451 1.000.000
Achizitionarea instalatiei: = 404 2.975.000 2131 2.500.000 4426 475.000 Plata instalatiei: 404 = 5121 2.975.000 Amortizare N: (50% * 2.500.000)/12*3 = 312500 6811=2813 312500 Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N: (50%*1000000)/12*3 = 125000 131=7584 125000 Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N: - 187500

Amotizare N+1: (50% * 2.500.000)/12*9 + ((1250000/5)/12)*3 = 937500+62500 = 1000000 6811=2813 1000000 Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+1: (50% * 1000000)/12*9 + ((500000/5)/12)*3 = 375000+2500 = 400000 131=7584 400000 Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+1: 600000 Amotizare N+2, N+3, N+4:1250000/5 = 250000 6811=2813 250000 Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+2, N+3, N+4: 500000/5 = 100000 131=7584 100000 Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+2, N+3, N+4: - 150000

Ec. LUCIANA TANDEA

118

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL
Valoare contabila neta (ramasa) N+4 = (2500000-312500-1000000250000-250000-250000) = 437500 Vanzarea instalatiei: 461= 357000 7583 300000 4427 57000 Incasarea facturii: 5121 = 461 357000 Scoaterea din evidenta a instalatiei: 2813 2062500 6583 437500 = 2131 2500000 Trecerea pe venituri a restului din subventie: 1000000 (125000+400000+100000+100000+100000) = 175000 131 = 7584 175000

12. În care din urmãtoarele situaţii se justificã constituirea unui provision pentru riscuri şi cheltuieli şi de ce? a) un furnal are o instalaţie care trebuie înlocuitã la fiecare 5 ani, din motive tehnice; b) modificãri în sistemul de impozitare a veniturilor reclamã instruirea unei pãrţi a personalului unui cabinet de consultanţã financiar-contabilã (pânã la închiderea exerciţiului nu a avut loc nici o instruire); c) valoarea estimatã a garanţiilor ce vor fi acordate unor viitori clienţi;
d) valoarea garanţiilor acordate actualilor clienţi ;

e) o companie aerianã este obligatã prin lege sã facã revizia completã a aeronavelor sale la fiecare 3 ani.
Rezolvare: Un eveniment care nu determina imediat o obligatie poate determina ulterior o astfel de obligatie, datorita modificarilor legislative sau datorita unei actiuni intreprinse de intreprindere care genereaza o obligatie implicita.

Ec. LUCIANA TANDEA

119

ca o datorie contingenta. conceptul de capital financiar este sinonim cu: (a) capitalul social al întreprinderii. La 31. la 31. avocaţii considerã cã este probabil ca ALFA sã fie fãcutã responsabilã şi cã va trebui sã plãteascã daune de cel puţin 500.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 13. (d) efectele de primit. 5 persoane au decedat. Pânã la data aprobãrii situaţiilor financiare anuale. conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflaţioniste”: (a) creanţele-clienţi. 14. ca urmare a prãbuşirii plafonului localului. (d) capacitatea de platã a întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului. La sfarsitul anului N + 1. (b) capitalurile proprii ale întreprinderii. societatea are o obligatie curenta.12. Care este tratamentul adecvat. avocaţii ALFA considerã cã este puţin probabil ca aceasta sã fie gãsitã responsabilã. 15. adica 500. nu exista nici o obligatie din partea societatii Alfa. A demarat procedura legalã împotriva întreprinderii ALFA pentru stabilirea responsabilitãţii acesteia şi plata de daune. fiind probabila o iesire de resurse economice.000 mii lei. Care dintre urmãtoarele elemente nu sunt considerate elemente monetare. (e) datoriile financiare. (e) activele imobilizate ale întreprinderii. În viziunea Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de IASB. (c) veniturile în avans sub formã de subvenţii pentru investiţii. datoritã evoluţiei cercetãrilor. Aceasta situatie va fi insa prezentata in notele aferente situatiilor financiare ale anului N. LUCIANA TANDEA 120 . fiind necesara recunoasterea unui provizion pentru cea mai buna estimare.N+1.N. conform IAS 37? La sfarsitul anului N.000 mii lei. Întreprinderea ALFA a organizat o petrecere de absolvire a facultãţii la care au fost prezenţi 100 de invitaţi. (c) capacitatea de producţie a întreprinderii. deci nu se va constitui provizion. (b) titlurile de plasament evaluate la valoarea justã.12. acesta reprezinta "capacitatea de productie a Ec.

În ce constă ajustarea TVA în acest exemplu? Ajustarea deducerii se face în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea şi se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare. O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de taxă conform art. Conceptul financiar al capitalului defineste capitalul ca fiind "banii investiti sau puterea de cumparare investita". in unitati de productie pe zi". 16.000 lei. exprimata. a capitalului propriu si a elementelor contului de profit si pierdere”(IAS 29) FISCALITATE 1. LUCIANA TANDEA 121 . Conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflaţioniste” poziţia monetarã se calculeazã astfel: (a) Active monetare – Datorii monetare.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL intreprinderii. în valoare de 240. 153 din Codul fiscal achiziţionează un imobil. Raspunsul corect este: (a) Active monetare – Datorii monetare Baza legala: “Castigul sau pierderea din pozitia monetara neta poate deriva ca diferenta rezultata din retratarea elementelor nemonetare. (d) Active monetare + Active nemonetare – Capitaluri proprii. fiind sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al intreprinderii. în anul 2007 în vederea desfăşurării de operaţiuni cu drept de deducere şi deduce integral taxa pe valoarea adăugată la data achiziţionării. În anul 2009 închiriază în întregime imobilul în regim de scutire de taxa pe valoarea adăugată. (c) Datorii nemonetare + Active nemonetare. de exemplu. (b) Active nemonetare – Datorii nemonetare + Capitaluri proprii. (e) Active monetare + Datorii monetare. incluzând Ec. fără TVA.

2. neachitat până la data 25 iulie 2009.R.L. Ajustarea trebuie sa se efectueze o singura data pentru perioada ramasa ( 2009-2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial.040lei 41. a) pentru o cincime sau. Ajustarea trebuie sa se efectueze o singura data la schimbarea destinatiei cladirii si se inscrie in decontul aferent lunii in care s-a produs modificarea. în valoare de 15. cu plata la 30 de zile. (4) lit. Factura este emisă în data de 14 aprilie 2009. perioadă pentru Ec.040lei/18ani= 2280lei/an = 190lei /luna TVA aferent achizitiei si care a fost dedusa integral in 2007 este de 45.600 Ajustarea TVA 18/20*45. cu incepere de la 01 ianuarie 2007 si pana in 2026 inclusiv..R. suma ce se va inscrie in decontul lunii decembrie cu minus. In cazul TVA 19% cantitatea dedusa = 240. cunoaşteţi următoarele informaţii: a) din decontul de TVA depus pentru perioada ianuarie-martie 2009 a rezultat TVA de plată în sumă de 3. Prin norme se stabilesc reguli tranzitorii pentru situaţia în care pentru anul 2007 s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. restul de 50% achitându-l cu o întârziere de 10 zile. înregistrată în scop de TVA în România.600= 41. S..040 lei . Este înregistrată ca plătitor de TVA trimestrial.L. LUCIANA TANDEA 122 .R. Perioada de ajustare este de 20 ani.000*19%= 45. o douăzecime din taxa dedusă iniţial. b) la 14 aprilie 2009 societatea achiziţionează materii piele şi cauciuc de la S.600:20 ani)*18 = 41.C.L.000 lei fără TVA.C. după caz.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL anul în care apare modificarea destinaţiei de utilizare. 2007 + 20 ani= 2027 – 2009 = 18 ani Ajustarea trebuie să se efectueze o singură dată pe perioada rămasă (2009-2026) şi persoana respectivă trebuie să restituie 18 douăzecimi din TVA dedusă iniţial. Prodex S.600 lei. In 2009 trebuie sa se efectueze urmatoarea ajustare ( 45. achită la 14 mai 2009 doar 50% din valoarea facturii. Prodexp S. În scopul întocmirii decontului de TVA pentru perioada aprilie-iunie 2009. Braileanca S.C. S. Confruntându-se cu deficit de lichdităţi. conform contractului.000 lei. având ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de încălţăminte este înfiinţată la data de 01 Aprilie 2005.

S.R. c) la data de 15 Mai 2009 achiziţionează mărfuri de la S. pentru care primeşte factură de la S. ROMLEASE S. din producţia realizată. S. inclusiv TVA. în scopul revânzării către populaţie. care sunt transportate din Franţa în România (1 euro = 4 lei).R. Precizaţi: a) TVA-ul aferent fiecărei dintre operaţiunile de mai sus b) valoarea TVA deductibilă şi TVA colectată aferente trimestrului II c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009 Ec. ConArt S. produse finite în valoare de 10.L.R. de 0. de 300 lei bucata. vinde toate perechiile de pantofi în luna mai 2009 prin magazinul propriu la preţ de vânzare cu amănuntul.. produse finite în valoare de 25. înregistrată în scop de TVA în România. cu preţ de catalog fără TVA de 70. Factura emisă de ConArt prezintă următoarele informaţii: 50 perechi pantofi la preţ unitar fără TVA de 200 lei la care se acordă un discount de 10%.000 lei preţ fără TVA. înregistrată în scop de TVA în România.L.C. cizme de damă în valoare de 3000 euro. d) pe data de 20 mai 2009 achiziţionează un automobil în leasing financiar de la S. factură pe care o achită pe data de 15 iulie 2009.C.L. companie de leasing persoană juridică română.R. i) în perioada aprilie-iunie 2009 primeşte şi achită facturile de energie electrică. e) pe data de 25 mai 2009 achiziţionează de la compania Societe. valoarea reziduală fiind zero.000 lei.L. societate care beneficiază de aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderi mici. Rata de dobândă anuală este de 12%. Prodex S. conform contractului.C. primeşte factura pentru prima rată aferentă contractului de leasing. Prodexp S. S.R.R.L. inclusiv T. neînregistrată în scop de TVA.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL care i se percepe o penalitate.C. Restul de 90% este achitat în 63 de rate lunare egale.C. f) în luna aprilie.000 lei g) în luna iunie achiziţionează materiale auxiliare pentru producţie în valoare de 500 lei de la o persoană fizică autorizată. livrează către societatea Francoise. h) la data de 27 Iunie 2009 livrează către S.5% pe zi din valoarea neachitată a facturii.V.L. stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa. Prodexp S. ROMLEASE S. LUCIANA TANDEA 123 . stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa. gaze şi telefon în valoare totală de 850 lei.C.R. conform contractului comercial. Victoria S..L. În luna iunie 2009. La data achiziţionării achită avansul de 10% din valoarea maşinii.C.A.

04.05.000 x 19% = 2.394.2009: achizitie SC Braileanca SRL TVA deductibila = 15.000 x 19% = 1.96 lei. aprox 2.000 lei Discount (`10%) = -1.000 lei x 19/119 = 2.000 lei TVA deductibila (19%) = 1.nu implica TVA 24.05.2009: achitare 50% .395 lei 20.000 lei TVA colectata aferenta = 15.000 lei (neachitata) 14.000 lei Avans = 10% x 70. LUCIANA TANDEA 124 .850 lei 14.330 lei Ec.000 lei TVA deductibila = 7.2009: automobil leasing financiar Pret fara TVA = 70.710 lei mai 2009: vanzare pantofi 50 perechi x 300 lei/ pereche = 15.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL d) Care dintre operaţiunile de mai sus trebuie raportată în declaraţia recapitulativă şi de ce? Raspuns: a) TVA de plata trim I = 3.000 lei = 7.2009: achizitie pantofi 50 perechi x 200 lei/ pereche = 10.2009: achitare 50% + penalitati – nu implica TVA - 15.05.000 lei Valoare neta = 9.05.710 lei Valoare totala = 10.

000 lei/ 63 rate lunare = 1.000 = 7.000 lei 63.000 lei Dobanda anuala = 12% x 63.000 lei + TVA (19%) = 11.900 lei TVA colectata = 1.900 lei facturi utilitati primite in trim II: 850 lei.000 lei + 630 lei = 1.280 + 136 = 8.70 lei aprox 310 lei 25.E. incl TVA TVA deductibila = 850 x 19/119 = 135.000 lei Taxare inversa (4426 = 4427): 12.330 + 310 + 2.000 x 19% = 2.05. neinregistrata in scopuri de 500 lei.630 lei TVA deductibila = 1. aprox 136 lei b) Trim II: Valoarea TVA deductibila = 2.560 lei / 12 luni = 630 lei/ luna Factura din iunie: 1.) 25.2009 : achizitie din Franta (U.630 x 19% = 309.000 lei = 63.) 3000 eur x 4 = 12.000 lei. TVA – nu TVA iunie: achizitie produse de la PFA.06.710 + 1.616 lei Ec. TVA – nu 27.280 lei aprilie: livrare produse catre soc din Franta (U.E.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 90% x 70. LUCIANA TANDEA 125 .850 + 1.2009: livrare catre Victoria SRL 10.71 lei.

(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Valoarea TVA colectata = 2. cu avizul Ministerului Finantelor Publice.280 + 1. Daţi 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată. d) perisabilitatile.575 (TVA colectata trim II) – 8. cu termen de depunere 15 iulie 2009) se declara operatiunile intracomunitare (livrari si achizitii).000 lei (din trim I) + 6.395 + 2. In acest caz se declara achizitia de 3.2009: 3.575 lei c) sold TVA / 30. potrivit legii. e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori.000 eur (1 eur = 4 ron) de la societatea din Franta si livrarea catre societatea Francoise (Franta). 3. altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit. in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale. impreuna cu institutiile de specialitate. in limita a de 2. b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate. ambele societati la care se face referire sunt inregistrate in scopuri de TVA.900 = 6.5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Ec. LUCIANA TANDEA 126 .616 lei (TVA deductibila trim II) = 959 lei (TVA de plata) d) In declaratia recapitualiva (390.06.

n Imobilizări 1500 Stocuri 400 Creante 250 Disponibilități 30 Datorii mai mari de un an 2500 Datorii mai mici de un an 350 Din care datorii bancare pe termen foartescurt 5 Rezolvare: Ec. LUCIANA TANDEA 127 . Calculați şi interpretați situația netă a unei întreprinderi care prezintă următoarea situație financiară: Indicator 31.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII 1.12.

LUCIANA TANDEA 128 . iar partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor. Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta o gestiune economica Ec. datoriile totale contractate de intreprindere au depasit valoarea activului real. excluzand din categoria acestora subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate (Situatia Neta = Capitaluri proprii . In aceasta situatie. In cazul nostru valoarea negativa a situatiei nete evidentiaza o situatie prefalimentara. Aceasta este consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare. ca rezultat al asumarii riscului de insolvabilitate al intreprinderii. pornind de la abordarea juridica a bilantului.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Situatia Neta (SN) =Activ . Suma acestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii. utilizeaza conceptul de situatie neta (SN). estimand contabil valoarea drepturilor ce le poseda proprietarii asupra intreprinderii. notiunea de situatie neta este mai restrictiva.Datorii totale Numerosi analisti financiari. In cazul nostru avem: Componente activ: Imobilizari Datorii mai mari de un an: 2500 Stocuri mai mici de un an: 350 Total activ : 2850 Din care necesar permanent Capitaluri permanente : 2500 Necesar temporar temporare : 350 : 1500 : 680 Din care Resurse : 1500 : 400 Creante : 2180 Componente pasiv: Datorii : 250 Total Pasiv Disponibilitati : 30 Situatia neta = Activ – Datorii Totale = 2180 – 2850 = .Subventii pentru investitii – Provizioane reglementate). Spre deosebire de capitalurile proprii.670.

amortiz. b) FRF = Activ circulant net (cu lichiditate mai mica de un an) – Resurse temporare Fondul de rulment financiar poate fi analizat. constituie un fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar (FRF) si poate fi stabilit prin doua modalitati: a) FRF = Capitaluri permanente (excl. Aceasta situatie pune in evidenta FRF ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt (intreprinderea poate sa faca fata fara dificultate riscurilor diverse pe termen scurt). in functie de structura capitalurilor permanente (capitaluri proprii si datorii cu scadenta mai mare deun an). Analizați poziția întreprinderii de la punctual 1 din perspectiva riscului de lipsă de lichiditate Fondul de rulment permanent. atingerea obiectivului major al gestiunii financiare. reflecta masura indatorarii pe termen lung. si anume maximizarea valorii intreprinderii. denumit fond de rulment imprumutat.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL sanatoasa. respectiv a valorii capitalurilor proprii 2. FRF pozitiv exprima acea parte a capitalurilor permanente degajata de etajul superior al bilantului pentru a acoperi nevoi de finantare din partea de jos a bilantului. Cresterea situatiei nete marcheaza.Indicatorul care releva acest grad de autonomie financiara este fondul de rulment propriu. Deoarece FRF este pozitiv. si proviz.) Active permanente (in valoare neta) FRF = 2500 – 1500 = 1000 In aceasta modalitate de calcul. dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete.Imobilizari nete Rezultatul negativ al acestei relatii de calcul. determinat conform relatiei: FRpropriu = Capitaluri proprii . pentru Ec. analiza care pune in evidenta gradul in care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii. adica excedentul capitalurilor proprii in raport cu imobilizarile nete. LUCIANA TANDEA 129 . in continuare. de fapt. capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante. determinat pe baza bilantului financiar (bilantul lichiditate-exigibilitate). Aceasta crestere este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari.

000 Ch fiscale si sociale 150 Ch cu amortizarea 100 Ch cu dobanda 50 Rezultat inainte de impozare: 100 Eliminarea ch care nu au incidenta asupra trezoreriei: . Din indicatorii suplimentari se calculeaza rezultatul net al exercitiului: CA 2.dobanzi 50 (+) Ec. FRimprumutat = FRF – Frpropriu 3.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL finantarea nevoilor pe termen scurt.amorizarea 100 (+) Eliminarea ch care nu au incidenta asupra exploatarii: . Cifra de afaceri 2000 Cheltuieli materiale 600 Cheltuieli salariale 1000 Cheltuieli fiscale şi sociale 150 Cheltuieli cu amortizarea 100 Cheltuieli cu dobânda 50 Impozit pe profit 25 Să se calculeze fluxul de numerar de gestiune şi disponibil şi să se explice destinațile acestuia din urmă. Calculul fluxului de numerar de gestiune (metoda indirecta). LUCIANA TANDEA 130 .000 Ch materiale 600 Ch salariale 1.m. pentru o întreprindere se cunosc următoarele informații financiare: Indicator N N ‐1 Imobilizări 500 550 Stocuri 500 470 Creanțe 100 200 Disponibilități 50 60 TOTAL ACTIV Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale şi fiscale Credite de trezorerie 1150 400 300 200 240 10 1280 420 330 250 250 30 Indicator u.

000 lei 2 Amortizarea construcţiilor 20. se observa ca variatia disponibilitatilor este de 10 u.000 lei 6 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei 7 Clienţi 2000 lei 8 Clienţi incerţi 700 lei 9 Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei 10 Conturi la bănci în lei 1. Bugetele speciale.variatia creantelor: 200-100 100(-) . Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel: 1 Construcţii 30.variatia datoriilor de exploatare: 250-240 250-200 60(+) Impozit pe profit 25 (-) FLUX NET DE EXPLOATARE 215 Plati catre furnizori de imobilizari: (550-500+100) * 1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia.300 lei 11 Furnizori 7000 lei 12 Provizioane 1.000 lei 5 Materii prime 3. etc.000 lei 3 Echipamente tehnologice 15.m.19 = 178. LUCIANA TANDEA 131 . care a fost calculat prin metoda indirecta.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Variatia NFR . salariati. diferenta de 46. Bugetul de stat.50 Din bilant insa.000 lei 4 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10. Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor 1. plati care ar avea incidenta asupra Fluxului net de exploatare.50+20 = 56.5 Incasari din cresterea capitalului 20(+) Plati dobanzi 50(-) Contractari de credite 30 (+) Incasari credite termen scurt 20(+) FLUX NET FINANCIAR 20 VARIATIA LICHIDITATILOR: 215 – 178.5(-) FLUX NET DE INVESTITII -178.50 um fiind utilizata pentru efectuarea de diverse plati catre furnizori.variatia stocurilor: 470-500 30(+) .250 lei Ec.

850 4427 684 5121 4111 3.850 lei faţă de valoarea de 2.000 lei.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 13 14 Capital subscris vărsat 11.680 5121 461 8.680 contravaloare echipamente 6583 213 5. c) Materiile prime au fost vândute cu 2. Se cere: a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.640 7583 11. aceştia au acordat sconturi în sumă de 350 lei.000 461 % 8.534 701 2.000 lei Rezerve legale 1.000 461 % 13.500 lei. b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7. g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei. e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate.000 imobilizare b) Vanzare echipamente tehnologice: 2813 213 10.000 lei faţă de valoarea rămasă neamortizată de 5. faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei. f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori.680 7583 7.000 4427 1. restul fiind irecuperabile. c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari A) Inregistrari contabile : a) Vanzare constructii: 2812 212 20.000 imobilizare c) Vanzare materii prime: 301 371 2.000 lei.534 valoare neta contabila vanzare imobilizari incasare inregistrare iesire valoare neta contabila vanzare imobilizari incasare inregistrare iesire transf materiilor prima vanzare materii prime incasare marfa Ec.640 5121 461 13.640 contravaloare constructie 6583 212 10. d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în valoare de 100 lei.850 lei Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 4427 2. b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.500 la marfa 4111 % 3. LUCIANA TANDEA 132 .

e) Incasare clienti certi si incerti: 5121 411 1.124 lei . inainte de efectuarea partajului.ned 4118 350 neincasati 491 7814 400 provizionului f) Plata furnizori: 401 5121 6. .Anulare provizion: neimpozabila) 491 = 7814 1250 ( suma presupus Ec.rezerve : 1.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 607 371 2.500 391 7814 500 d. Soldurile ramase sunt: . a efectelor notelor contabile aferente operatiunii de lichidare.000 lei .venituri diverse: 22.cheltuieli diverse: 19.capital social : 11.provizioane : 1. Pentru intocmirea bilantului e necesara studierea conturilor.TVA de plata : 5.854 lei b) Avand in vedere situatia de mai sus.ned 301 500 635.650 401 767 350 e) Cheltuieli lichidare: 635 401 900 401 5121 900 lichidare f) Trecerea pe cheltuieli a marfii nevandabile 601.900 667 411 100 5121 4118 350 incerti 654. precum si calculul impozitului pe profit.ned 4427 120 descarcare gestiune anulare ajustare incasare clienti certi iscount clienti incasare clienti clienti incerti anularea plata furnizori discout primit cheltuieli lichidare plata cheltuieli a) Întocmirea bilantului înainte de efectuarea partajului . LUCIANA TANDEA 133 .Inchidere TVA: 4427 4423 5. a conturilor de venituri si cheltuieli.470 lei ( din care 970 nedeductibile fiscal) .850 lei .124 .250 lei .banca: 21.100 lei . se impune inchiderea conturilor TVA.

. LUCIANA TANDEA 134 . bilantul se prezinta in felul urmator: Elemente Banca Active circulante nete Capital Capital Rezerve Rezultatul exercitiului Capitaluri proprii Sold(lei) 16154 16154 11000 11000 1850 3304 16154 1.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL .880 – 576 = 3. Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari Calculul impozitelor de plata.1250 – 19.Plata TVA si impozit pe profit:: 4423 5121 5.470 + 970 ) * 16 % = 576 lei.350 .304 .470 23.Profit net : 3.124 441 5121 576 In urma operatiunilor de mai sus. ca urmare a lichidarii patrimoniului: Impozarea rezervei legale: 1850 * 16% = 296 lei 691 = 441 296 121 = 691 296 441 = 5121 296 plata impozit Bilant de lichidare: Elemente Banca Active circulante nete Capital Rezerve Rezultatul exercitiului Sold(lei) 15858 15858 11000 1850 3008 Ec.350 .Inchidere venituri si cheltuieli: 7xx 121 121 6xx 19.Impozit pe profit: (23.

321 Achitarea activului net: 456 = 5121 13. Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv.858 lei Impozitul de dividende : 15.850 99.537 = 13. urmarirea si impozarea se face distinct pe fiecare asociat.858 – 2. în comandită simplă sau cu răspundere limitată: a) asociatul care. pus în întârziere. nu aduce aportul la care s-a obligat.008 In cazul in care exista mai multi actionari. 222. LUCIANA TANDEA 135 . . în comandită simplă sau cu răspundere limitată? In conformitate cu Legea 31 / 1990. Partajul profitului net: 121 = 456 3.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Elemente Capitaluri proprii Sold(lei) 15858  Partajul capitalului social 1012 = 456 11. b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil. 2. Retinerea impozitului pe dividende: Suma supusa impozitului pe dividende este: 11.321 In cazul in care exista mai multi asociati. c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie ori contravine dispoziţiilor art. partajul se face proportional cu drepturile detinute de fiecare din acestia. este reglementata de urmatoarele articole.858 * 16% = 2537 Plata impozitului : 446 = 5121 2537 Activ net : 15.008 = 15.000 + 1.850 + 3.(1) Poate fi exclus din societatea în nume colectiv.000 • Partajul rezervelor 106 = 456 1. d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora. Art. Ec. 80 şi 82. excluderea unui asociat din societatea în nume colectiv. în comandită simplă sau cu răspundere limitată.

şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi. instanţa judecătorească va dispune. (2) În situaţia prevăzută la alin.(1) Excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la cererea societăţii sau a oricărui asociat. iar dispozitivul hotărârii se va publica la cererea societăţii în Monitorul Oficial al României. (3) Ca urmare a excluderii. 225. (4) Hotărârea irevocabilă de excludere se va depune. Art. până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere. (2) Când excluderea se cere de către un asociat. c). b) cu acordul tuturor celorlalţi asociaţi. şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi. 223. prin aceeaşi hotărâre. instanţa judecătorească va dispune. însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv. în baza unei hotărâri a tribunalului. c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice. Art. (2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul social. (1) lit. Art. în comandită simplă sau în societatea cu răspundere limitată se poate retrage din societate: a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv. asociatul este obligat să suporte consecinţele şi nu-şi va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operaţiuni. . supusă numai recursului. . se vor cita societatea şi asociatul pârât. prin aceeaşi hotărâre. ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia.(1) Asociatul exclus răspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale. la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrisă. Partea a IV-a. .(1) Asociatul exclus rămâne obligat faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de societate. în termen de 15 zile de la comunicare.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL (2) Dispoziţiile acestui articol se aplică şi comanditaţilor în societatea în comandită pe acţiuni. 226. în momentul excluderii. 224. (2) Dacă.(1) Asociatul în societatea în nume colectiv. în termen de 15 zile. Ec. sunt operaţiuni în curs de executare. . Art. LUCIANA TANDEA 136 .

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL (3) Drepturile asociatului retras. cheltuieli Care este rolul auditorului în momentul verificării controlului intern al societăţii? Trebuie certificate. Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii 1. confirmate. care impiedica functionarea societatii. c) declararea nulitatii societatii. g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. respectiv de directorat. evaluate sistemul contabil şi controlul intern. (4) Lichidarea si radierea societatii se efectueaza potrivit dispozitiilor art. 237 alin. d) hotararea adunarii generale. LUCIANA TANDEA 137 . pentru motive temeinice. b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia. efectuarea consultarii conform art. (3) Daca procedura prevazuta la alin. cuvenite pentru părţile sale sociale. (1) lit. la cererea oricaruia dintre asociati. tribunalul poate dispune. cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii. se stabilesc prin acordul asociaţilor ori de un expert desemnat de aceştia sau. de tribunal. Ec. Controlul operaţiilor: venituri. (3). f) falimentul societatii. înregistrate. (6)-(10). asociatii trebuie sa fie consultati de catre consiliul de administratie. (2) In cazul prevazut la alin. a). cu privire la eventuala prelungire a acesteia. în caz de neînţelegere. e) hotararea tribunalului. 119 alin. (2) nu este indeplinita. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Venituri-Cheltuieli inclusiv intocmirea matricei riscurilor si a raportului intermediar. prin incheiere. In lipsa. 3. precum neintelegerile grave dintre asociati. la cererea oricarui asociat. la expirarea duratei mentionate in actul constitutiv orice persoana interesata sau Oficiul National al Registrului Comertului poate sesiza judecatorul-delegat pentru constatarea dizolvarii societatii. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale? 1) Societatea se dizolva prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii.

• a compara datele interne cu datele obţinute de la terţi (releve bancar. note descriptive. durată furnizori. • a efectua reconcilierea conturilor deschise la bănci. A evalua sistemul. • a utiliza calculul de indicatori (durata clienţi.) • a controla ordinatoarele. furnizori sau clienţi). • cum sunt iniţiate operaţiile • care sunt documentele contabile rezultate • cum funcţionează sistemul contabil Ec. Care sunt etapele de realizare a testelor? • a identifica care sunt principalele operaţii ale societăţii. A înregistra sistemul utilizând: flow charts. • a verifica în mod aritmetic corectitudinea documentelor prezentate (scadenţarul facturilor. releve de conturi furnizori etc. • a efectua reconcilierea între valorile contabile prezentate în cadrul conturilor şi valorile fizice. • a controla documentele (numerele facturilor pentru a verifica integralitatea). A confirma sistemul prin teste (walkthrough tests). • a limita accesul la activele susceptibile de a fi furate. Care sunt tipurile de control efectuate? • A verifica faptul că operaţiile şi documentele sunt aprobate de persoane responsabile (aprobarea plăţii facturilor). chestionare de control intern (ICQ: internal control quetionnaires). a conturilor clienţilor etc.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL A certifica sistemul prin discuţii cu managementul. LUCIANA TANDEA 138 . prin observare şi prin întrebări. durata de rotaţie a stocurilor) • a compara rezultatele obţinute cu cele care sunt bugetate. Metodologia de audit financiar Care sunt dezavantajele? • costul • posibilitatea de a avea erori • procedurile de control intern sunt pregătite pentru operaţiuni punctuale ( în general nu există proceduri pentru operaţii excepţionale).

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL
2. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta; acesta face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiectiv de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. Auditul intern la o entitate si se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest caz, auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de expertiza contabila, alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acelei entitati. Sistemul de control intern reprezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente acitivatilor acesteia; acesta implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o asigurare asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate.

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Când verificaţi cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile la imobilizările corporale vă asiguraţi:
a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizări sau la conturile

de cheltuieli ale perioadei; b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe bază de documente justificative;

Ec. LUCIANA TANDEA

139

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL

c) că cheltuielile sunt reale şi se justifică cu documente legale. 2. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie să găsiţi la contul de viramente interne la 31 decembrie: a) debitor; b) creditor; c) fără sold. 3. Când efectuaţi controlul separării exerciţiilor în contabilitatea stocurilor procedaţi la: a) inventarierea la 31 decembrie; b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionări identificate în inventarul fizic; c) controlul tuturor aprovizionărilor din ultimele 15 zile ale exerciţiului. 4. Dacă aţi constatat incertitudini care însă nu afectează în mod semnificativ situaţiile financiare, opinia va fi: a) fără rezerve;
b) fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii; c) Procedaţi la extinderea controlului.

5. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO, că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a 12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi:
a) 7.000.000 lei;

b) 6.600.000 lei; c) 6.200.000 lei. 6. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de trezorerie.
Printre diligentele de efectuat as enumera:

intocmirea tabloului comparativ al evolutiei, de la o inchidere la alta, a soldurilor conturilor bancare, din balanta generala, separarea soldurilor pozitive de cele negative, si verificarea principiului necompensarii la prezentarea in bilant; corecta preluare a soldului de inchidere a anului precedent, la deschiderea anului verificat;

Ec. LUCIANA TANDEA

140

RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL

− − − − − − − − −

confruntarea soldurilor conturilor bancare, cu extrasele de cont bancare de la data inchiderii si de la data deschiderii exercitiului; verificarea corectei reevaluari a soldurilor conturilor bancare in deviz; confruntarea soldurilor contabile cu jurnalele de casa, respectiv cu orice document care confirma miscarile inscrise in jurnalul de casa; verificarea corectei reevaluari a soldurilor conturilor de casa in deviz; studiul naturii tranzactiilor prin casa; verificarea inexistentei soldurilor creditoare ale conturilor de casa – in timp; in cazul soldurilor mari de casa, se procedeaza la verificarea fizica a numerarului, la data auditului; verificarea valorilor mobiliare pe categorii; varificarea valorii nete contabile din bilant, care trebuie sa corespunda cursului real comunicat de institutiile financiare; completarea fluxului de trezorerie si analiza evolutiei in timp a acestuia.

7. Enumeraţi opt diferenţe între auditul extern şi auditul intern.
Conform manualelor de economie funcţia de audit intern s-a născut pornind de la auditul extern, iar în prezent cele două funcţii sunt diferenţiate. Auditul extern reprezintă un exerciţiu al cărui obiectiv este să permită auditorilor să-şi exprime o opinie, dacă situaţiile financiare oferă o imagine reală şi onestă asupra activităţii entităţii la sfârşitul perioadei şi asupra profitului sau pierderii, sau asupra veniturilor şi cheltuielilor, pentru perioada încheiată şi care au fost întocmite corespunzător, în conformitate cu prevederile legale aplicabile, sau cadrul de raportare. Cadrul de raportare se referă la legislaţia relevantă şi standardele de contabilitate aplicabile sau acolo unde prevederile legale sau alte cerinţe specifice prevăd expresia: „dacă situaţiile financiare prezintă fidel” realitatea. Concluziile unui audit financiar sunt un instrument valoros la îndemâna utilizatorilor de informaţii financiar-contabile, oricare ar fi aceştia, statul, acţionari sau diverşi parteneri de afaceri. Auditul financiar nu face decât să certifice sau nu, printr-o anumită procedură tehnică şi în mod echidistant,

Ec. LUCIANA TANDEA

141

se solicită o certificare în numele statului. acestea vizând cel puţin zece domenii de referinţă. Diferenţe Se pot inventaria cu uşurinţă diferenţele între cele două funcţii. Audit intern Auditul intern este o examinare metodică realizată în vederea determinării dacă activităţile şi rezultatele relative la subiectul examinat satisfac dispoziţiile prestabilite şi dacă aceste dispoziţii sunt puse în operă într-un mod eficace şi apt în vederea atingerii obiectivelor. Auditorul intern este vizat de toate fazele activităţii entităţii care interesează conducerea. Dacă auditul extern oferă servicii şi este independent din punct de vedere juridic. Obiectivul auditului intern este de a asista managementul în exercitarea eficace a responsabilităţilor lor furnizând analize. În cazul auditului intern. În sectorul public. reprezentat tot de o instituţie independentă. Auditul intern este în interiorul unei entităţi o activitate independentă de apreciere sau control al operaţiilor. În sectorul privat. în special în bilanţul contabil. dar şi tehnice pentru atingerea unei înţelegeri depline a operaţiilor examinate. aprecieri. fiind în subordinea directă a conducătorului entităţii. în cazul României această instituţie este Curtea de Conturi. care le stabilesc şi perioada de timp pe care să o auditeze şi tot acestora le raportează. recomandări şi comentarii pertinente referitoare la activităţile examinate.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL corectitudinea datelor înscrise în documente. Auditul extern certifică practic autenticitatea informaţiei financiare aşa cum ea reiese din înscrisurile specifice. În acest domeniu. auditul intern face parte din funcţiile întreprinderii. auditorii externi sunt numiţi de acţionari. beneficiarul Ec. el este un control care are drept funcţie estimarea şi evaluarea eficacităţii altor controale. Aceasta implică faptul de a apela la aspecte contabile şi financiare. prin analogie. LUCIANA TANDEA 142 .

iar în cazul auditului extern de regulă toţi cei care doresc o certificare a conturilor: bănci. în funcţie de analiza riscurilor. Din punct de vedere al periodicităţii misiunilor de audit intern. în funcţie de misiunea planificată şi din acest punct de vedere auditul intern este periodic pentru cei auditaţi. Dacă în cazul auditului intern interlocutorii. sau subiecţii discuţiilor şi analizelor se schimbă mereu. dar numai pentru elemente de natură financiar-contabilă. Cu această ocazie. clienţi. fiind reglementată clar prin actele normative şi standardele de lucru. domeniul de aplicare înglobează tot ceea ce participă la determinarea rezultatelor. dar şi dimensiunile lor. în mod intermitent şi în momente propice certificării conturilor. Auditul extern certifică exactitatea conturilor şi a situaţiilor financiare. el fiind independent faţă de clientul său. din acest punct de vedere acesta fiind permanent pentru cei auditaţi. Nu acelaşi lucru se poate spune despre auditorul intern care este independent în exercitarea funcţiei sale în Ec. Din punctul de vedere al obiectivelor urmărite de auditul intern acesta evaluează sistemul de control intern şi dă asigurări managementului că acesta funcţionează. furnizori ş. Domeniul auditului intern depăşeşte domeniul cifrelor pentru că în cazul unui spital nu putem număra doar paturile de spital sau contabiliza fondurile cheltuite pe medicamente. Incompatibilităţile la care este supus un auditor public extern conduc la premiza unui audit independent şi echidistant. în auditul extern sunt mereu aceiaşi interlocutori din entitate. autorităţi. deoarece include nu numai toate funcţiile întreprinderii. Auditorul extern are independenţa specifică titularului unei profesii libere. respectiv după sfârşitul semestrului sau anului. Domeniul de aplicare a auditului intern este mult mai vast. la elaborarea situaţiilor financiare finale şi numai la acestea. LUCIANA TANDEA 143 .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL concluziilor rezultate este managementul entităţii. care constă în regularitatea. În cazul auditului extern. ci trebuie să se analizeze şi calitatea actului medical ceea ce presupune şi alt fel de analiză. dar opinia exprimată este tot asupra situaţiilor financiare anuale. acţionari. Misiunile de audit extern îşi desfăşoară activitatea. în restul perioadelor nefiind prezent în entitate. În cazul auditului public extern acesta poate desfăşura misiuni de certificare a conturilor publice în funcţie de planificare în toată perioada anului.a. auditul extern evaluează şi el sistemul de control intern. reglementată juridic şi statutar. Chiar şi în cazul auditului public extern această independenţă se păstrează. în general. sinceritatea şi imaginea fidelă a declaraţiilor financiare finale. această activitate este efectuată permanent în cadrul entităţii prin acţiuni planificate.

În plus. Conform literaturii de specialitate în auditul intern abordarea este una în funcţie de riscuri şi are deviza: „oricare ar fi sectorul. analize. deoarece aceasta este sarcina auditului extern. se va audita cu aceleaşi tehnici şi instrumente“. chiar dacă metodologia de aplicare este diferită. pe când auditul extern este preocupat numai de fraudele care pot afecta conturile şi situaţia financiară a entităţii. comparaţii. Auditul extern realizează certificarea regularităţii.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL sensul unei independenţe a gândirii şi a raţionamentului profesional faţă de subiectele pe care le auditează. LUCIANA TANDEA 144 . După cum se poate observa. rapoarte ş. interviuri. La rândul lui. de la confidenţialitatea dosarelor de personal şi până la fluxul tehnologic într-o secţie. auditorul extern este în mod firesc înclinat să manifeste unele rezerve în ceea ce priveşte calitatea regularităţii. standardizată şi se bazează pe inventare. auditul intern nu poate şi nici nu încearcă să dea asigurări asupra situaţiile financiare în privinţa corectitudinii şi dacă sunt rezonabile sau nu. Dacă vom compara prevenţia în cazul auditului intern vom constata că acesta se interesează de toate problemele organizaţiei. În cazul auditului public extern există interes şi pentru modul de organizare a evidenţei contabile pentru a putea analiza evoluţia patrimoniului entităţii publice şi pentru a determina o conduită responsabilă faţă de bunurile şi banii publici a celor puşi să gestioneze aceste bunuri. deoarece nu are norme metodologice pentru acesta. Cele două tipuri de audit au şi două trăsături comune ce se desprind din funcţiile lor în cadrul unei entităţi: interzicerea oricărui amestec în gestiunea entităţii şi utilizarea aceloraşi instrumente şi tehnici. domeniul de activitate. dar în acelaşi timp este dependent prin faptul că aparţine entităţii şi depinde de standardele profesionale interne pe care trebuie să le respecte. acolo unde nu există funcţia de audit intern. Auditul extern se ghidează după o metodologie precisă. Regularitatea şi performanţa exercitării funcţiei financiar-contabile constituie domeniul de interes al auditului intern prin evaluarea sistemului de control al acestuia şi formularea de recomandări pentru a-i îmbunătăţi funcţionalitatea şi performanţele. auditul extern nu efectuează audit intern. chestionare.a. Auditul intern este complementar auditului extern deoarece auditul intern furnizează toate informaţiile necesare pentru ca auditul extern să formuleze şi să furnizeze aprecieri fără rezerve. sincerităţii şi imaginii fidele a conturilor care îi sunt prezentate. Auditul extern este un complement pentru auditul intern Ec. sincerităţii şi imaginii fidele a conturilor şi a situaţiilor financiare finale.

procedura acordarii imputernicirilor B. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii 3. Ec. separarea sarcinilor si functiilor 3. organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia 4. protejarea activelor intreprinderii : 1. b) invers proportionalã. 8. respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile 5. promovarea eficacitatii exploatarii EVALUAREA INTREPRINDERILOR 1. descrierea functiilor 4. modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative 2. Ce relatie existã între valoarea întreprinderii si rata de actualizare: a) direct proportionalã. ceea ce conduce la ideea unei colaborări.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL deoarece acesta din urmă poate să profite de pe urma concluziilor auditului extern pentru a-şi formula recomandările şi a-şi susţine concluziile. definirea responsabilitatilor 2. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile 1. LUCIANA TANDEA 145 . Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entităţi? Obiectivele controlului intern sunt A. în beneficiul ambelor părţi. asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii D. c) depinde de numãrul si mãrimea riscurilor. controalele de baza ale activitatii contabile C.

. Capacitatea beneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante: .ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute. Insuficienta de amortizare a imobilizãrilor dintr-o întreprindere (amortizarea scripticã este inferioarã amortizãrii tehnicoeconomice) influenteazã artificial valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul: a) micsorãrii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobanda pe datoria la terti Ec. dividende si cash-flows 5.ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute . daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea Capacitatea beneficiara se exprima de regula cifric. ptin profitul net evaluat. b) majorãrii. .ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare. in viitorul apropiat. Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cjeltuielilor si impozitelor pe imobilizari. c) nu are nicio influentã. b) nivel diferit de informare si documentare. Cum se determinã si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie în evaluarea unei întreprinderi? Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale intrepr. .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL 2. c) nu este posibilã o astfel de situatie. 3.I a profiturilor anuale previzionate. dar inaintea dobanzii. Definiti capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia. care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societatilor. 4. identice cu cele din ultimii ani. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat. in conditii de motivare si de gestiune considerate normale. Estimarea de cãtre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie: a) o perceptie diferitã despre riscuri. LUCIANA TANDEA 146 .ca medie a profiturilor anuale previzionate.I a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute .

inclusiv a lichiditatilor/datoriilor Flux de trezorerie 6. Cum procedează expertul contabil verificator privind îndeplinirea atribuţiilor sale? Expertul contabil verificator are urmatoarele atributii: Verificarea lucrarilor de¬ expertiza contabila judiciara inainte de depunerea acestora la organele care le-au solicitat Ec.deducerea/cresterea fondului de rulment. Cum influenteazã riscul de tarã valoarea unei întreprinderi? Riscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare cu atat val intrepr este mai mica.economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar . Dimpotriva.cheltuieli de capital +/. LUCIANA TANDEA 147 . reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii EXPERTIZA CONTABILA 1.venituri care nu aduc numeraqr . Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL .

Coroborand cele doua texte legale ale OG 65/1994.efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice in conditiile prevazute de lege”. in conditiile OG 65/1994 calitate de expert contabil. 6 lit.in elaborarea lucrarii . 35/2000 .Aceasta exclusivitate rezulta din art. procedand la incadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de lucrari si operatiuni care presupun alte cunostinte decat cele contabile . Potrivit art.autorii lucrarii nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii .autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilor contabili analizeaza¬ opiniile separate sau rapoartele expertilor contabiliconsilieri ai partilor. Potrivit acestor reglementari legale. care stipuleaza ca“…. la cererea acestor comisii Elaborarea documentelor de evidenta¬ a activitatilor desfasurate si raportarea Expertul contabil verificator va proceda astfel : Studiaza raportul de expertiza¬ urmarind daca : . 7 din OG 65/1994 “expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale potrivit legii”. iar raspunsurile date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza . LUCIANA TANDEA 148 .obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator. efectuarea de expertize contabile judiciare si extrajudiciare este dreptul exclusiv al expertilor contabili.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Intocmirea referatelor de verificare tehnica-profesionala¬ asupra lucrarilor de expertiza aflate pe rol la comisiile de disciplina ale filialelor. urmarind aceleasi obiective ca in cazul raportului de expertiza 2. cu modificarile ulterioare. Ec. privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati. expertii contabili autori au respectat in totalitate prevederile Normei profesionale nr. d din OG 65/1994. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare? Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in OG 65/1994. rezulta ca in toate cazurile expertizele contabile judiciare si extrajudiciare pot fi elaborate numai de catre profesionistii care au dobandit legal.

iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare partea solicitanta care a incheiat contractul de prestari servicii cu expertul contabil.expertize amiabile(la cerere) . persoane fizice/juridice in cauzele comerciale. care la pct.expertize financiar contabile . in exercitarea profesiei. (judecatorii. 6. impreuna cu Ghidul pentru aplicarea standardului profesional 35. in Tabloul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania(CECCAR) 4. 3. cum ar fi: . tribunale) organele de cercetare penala. 5. (organele de politie. 35.Standardul profesional nr. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare? Ec. parchete) partile implicate in aceste dosare(persoane fizice in cauzele civile. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile? In primul rand instantele de judecata care au dispus proba cu expertiza contabila. 112 lit. pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice. LUCIANA TANDEA 149 . Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă? Raspuns: Sediul reglementarilor profesionale privind expertiza contabila se afla in 1.arbitraje in cauze civile . care stipuleaza ca expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil in conditiile legii. fiind inscribe. institutiile statului(organele Ministerului de finante) in cauzele fiscale. Care este finalitatea expertizelor contabile? Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza contabila. cu viza la zi.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catre contabilii autorizati si nici de catre alti profesionisti. e)stipuleaza ca expertii contabili.expertize de gestiune 2. Regulamentul de organizare si functionare a CECCAR. semnarea si depunerea lui.

responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1. deci si expertul contabil. LUCIANA TANDEA 150 . 35 privind expertizele contabile.secretul profesional .acceptarea expertizelor contabile .independenta .RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL Raspuns: Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil.calitatea expertizelor contabile . Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei contabile? Demersul deontologic al expertului contabil începe cu destinatarii expertizelor contabile şi se finalizează cu scopul Ec. sunt explicit definite in Codul etic national al profesionistilor contabili si se refera la: .obiectivitate .secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile .integritate .competenta profesionala .competenta expertului contabil .comportarea deontologica Standardul profesional nr.independenta expertului contabil .respectarea normelor tehnice si profesionale . expliciteaza urmatoarele principii deontologice: .

Care sunt condiţiile de calitate a reglementării profesiei contabile? Competenţa expertului contabil are două componente esenţiale: a) Dobândirea competenţei profesionale. El trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea profesională continuă. Calitatea de expert contabil se dobândeşte prin promovarea examenului de admitere9[3].RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL expertizelor contabile. b) Menţinerea competenţei profesionale. expertului contabil revenindu-i obligaţia profesională de a avea disponibilitate profesională fundamentată pe cunoştinţe solide şi actualizate în domeniul economic şi financiarcontabil. Competenţa expertului contabil se impune din necesitatea apărării onoarei şi independenţei profesiei şi organismului profesional precum şi pentru a se conferi lucrărilor autoritatea ştiinţificoprofesională aşteptată de către public. Traseul dintre cele două componente este guvernat de principiile etice fundamentale. respectând Norma profesională nr. Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată. LUCIANA TANDEA 151 . efectuarea unui stagiu profesional cu o durată de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini profesionale. Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportament profesional constituie nu doar parte integrantă a demersului deontologic al misiunilor de expertiză contabilă. actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le posedă. Aria de acoperire a reglementării profesiei. 2. 38 şi Programul Naţional de Dezvoltare profesională Continuă elaborate de 9 Ec. O importanţă deosebită o reprezintă menţinerea competenţei profesionale printr-un program de dezvoltare profesională adecvat. Menţinerea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat se realizează prin înscrierea în Tabloul Corpului şi obţinerea vizei anuale de exercitare a profesiei. ci şi punct de referinţă în acceptarea mandatului. Expertiza contabilă are drept suport documentele primare şi înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate. 3.

Norma Profesională nr. cărţi. să se asigure că utilizatorii primesc avantajul unor servicii profesionale competente. Potrivit principiului fundamental al Competenţei Profesionale. participarea ca vorbitor la conferinţe sau discuţii de grup. noţiunea este asociată procesului de învăţare pe viaţă. bazate pe progresele curente înregistrate în practică şi promovate în legislaţie. predarea unui curs în domenii legate de responsabilităţile profesionale. prevăzut în Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili. abilităţilor. module de autoînvăţare sau instruiri organizate la locul de muncă. În timp ce exigenţele lucrărilor de expertiză contabilă au cunoscut o evoluţie ascendentă. Procesul învăţării pe viaţă începe devreme şi continuă cu programul educaţional privind calificarea profesională şi cu programele de dezvoltare profesională pe parcursul întregii cariere. poate fi definit ca fiind o activitate de învăţare relevantă. verificabilă şi măsurabilă. seminarii. studii formale legate de responsabilităţile profesionale. scrierea de articole. inclusiv citirea unei literaturi sau jurnale profesionale pentru aplicarea în cadrul atribuţiilor profesionale. participarea şi munca depusă în cadrul comitetelor şi comisiilor tehnice ale Corpului. acesta fiind expus unor provocări profesionale fără precedent. Conceptul de Dezvoltare Profesională Continuă ca extensie a procesului educaţional. lucrări profesionale sau cu caracter academic. beneficiarii lucrărilor manifestă Ec. reexaminarea profesională sau testarea formală. LUCIANA TANDEA 152 . care prevede că institutele membre trebuie să implementeze o cerinţă de Dezvoltare Profesională Continuă CPD ca o componentă integrală a statutului pe care profesionistul contabil în deţine în economie şi societate. expertul contabil are datoria continuă de a menţine cunoştinţele şi competenţele profesionale la nivelul cerut. Prin activităţi de învăţare se înţelege: participarea la cursuri. publicate. Caracteristicile unui mediu profesional aflat într-o permanentă schimbare transferă particularităţi şi asupra activităţii expertului contabil. astfel încât. emis de Federaţia Internaţională a Contabililor . lucrări profesionale sau cu caracter academic. al căror obiectiv fundamental constă în extinderea cunoştinţelor. conferinţe. cercetări. lucrări.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL CECCAR în conformitate cu Standardul Internaţional de Educaţie IES7 emis de IFAC. publicate. 38 este stabilită în baza Standardului Internaţional de Educaţie IES 7 . eticii şi valorilor profesionale.

Măsurarea activităţii de învăţare poate fi exprimată în termeni de efort. generatoare de competiţii care consolidează rolul şi responsabilitatea experţilor contabili.RAPORT STAGIU 2010 – EXPERT CONTABIL aşteptări înalte. Nevoia de informare şi de învăţare poate fi produsul consultărilor experţilor contabili cu mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. în timp cheltuit sau în printr-o metodă de evaluare validă destinată măsurării competenţei atinse sau dezvoltate. determinând organismele profesionale care gestionează profesia contabilă să revizuiască periodic politicile de dezvoltare profesională continuă. de către o sursă competentă. Ec. LUCIANA TANDEA 153 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful