³Reeducarea´ în penitenciarele române ti

Cursul nr. 3

Scopurile închisorii 
 

incapacitare/izolare, preven ia general a comiterii de infrac iuni i reforma sau resocializarea de inu ilor

Asistentul social  Poate fi înscris în zona reformare/resocializare a de inu ilor de .

1929. 1874. Developate în câteva legi printre care: care: i regulamente. 1962 i 1969 . 1938.Concep ia fa de pedeasp . 1955. rolul ei i modalit ile de ³recuperare´   Sub semnul timpului. 1952.

precum i moralizarepreluarea fostului de inut dup liberare i asistarea lui în vederea ob inerii unui ad post i a unui loc de munc . aveau ca scop desf urarea unor activit i de moralizare-educare în interiorul închisorii. . ´. a a numitele Äcomisii de priveghere´ sau Äsociet i de patronare liber ´.Legea asupra regimului închisorilor 1874    Ferdinand Dodun de Perrieres înfiin eaz pe lâng fiecare închisoare. în scopul Äreform rii morale a condamna ilor´.

  se construie te în jurul ideii c asprimea pedepsei îl va determina pe condamnat s renun e la activitatea infrac ional . 1992) Regulamentul general pentru penitenciarele centrale din 24 mai 1874 . Ä înv area unei meserii. 1992). Activitatea de resocializare a de inu ilor avea o importan periferic i includea folosirea la munc a de inu ilor. lectura c r ilor religioase i înv area cititului dup abecedar ´ (Sterian.

. ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 1930   a fost una dintre cele mai moderne legi de executare a pedepsei cu închisoarea. prevede instituirea unui regim progresiv de executare a pedepsei. îndreptare. cu trecerea de inutului de la un regim aspru la unul mai blând pe m sur ce execut o parte din pedeasp i dovede te o îndreptare.Legea penitenciarelor i institutelor de preven iune din 29 mai 1929.

a înt ririi voin ei de inu ilor i interna ilor i a preg tirii lor pentru o viea liber onest ´. patronaj. trebui s func ioneze în vederea îmbog irii cuno tin elor a de tept rii i dezvolt rii sentimentelor frumoase. O alt metod de instruc ie i educa ie este cea a Äcuvânt rilor cu caracter instructiv i moral ´ sus inute de c tre cadre ale penitenciarelor sau membrii societ ilor de patronaj. form rii caracterului. no iuni de tiin e naturale.Reeducarea în Legea din 1929      Interven iile de resocializare se concentraz în jurul ideilor de Äinstruc iune i educa iune´. primare. de asemenea. istoria i geografia României. Instruc ia colar este obligatorie pentru minori i pentru adul ii condamna i la peste 6 luni de închisoare care nu au urmat cursurile primare. Se pred . . religia. Principalele materii de înv mânt predate sunt: scrisul. religioase. iune´. cititul. Îndrumarea moral se realizeaz prin intermediul prelegerilor religioase. sunt: no iuni de aritmetic i geometrie. ´. i Ämuzica vocal sau naturale. A a cum se arat în art. ´. instrumental . 27 Ämijloacele de instruc ine i educa iune vor art. de preferin cea religioas ´.

Din p cate. mae trii penitenciarelor. preo ii înv tori. iune. . ceea ce f cea ca activitatea lor s nu fie sistematizat i bine coordonat . Înv torii. potrivit datelor cuprinse în dosarul antropologic al fiec rui de inut sau internat´. preo ii. aceast organizare nu era reflectat i la nivelul penitenciarelor. penitenciarelor nu erau organiza i în servicii sau birouri ale penitenciarului. Unul dintre serviciile acestei direc ii este cel de Äeduca iune i instruc iune´ care are ca scop Äprivegherea activit ii desf urate de organele îns rcinate cu instruc iunea i moralizarea.Organizarea muncii de reeducare dup Legea din 1929    Este pentru prima dat în legisla ia romneasc când se prevede într-o lege de executare înfiin area unei ÄDirec iuni a întrîndrum rilor´ în cadrul Administra iei centrale a penitenciarelor i institutelor de preven iune. internat´.

etc. . munca. ilor: cititul.ÄM suri de educa ie´ ± în care sunt individualizate mijloacele de educare a condamna ilor: scrisul. ez torile etc.Regulamentul asupra regimului de executare a pedepselor din 21 aprilie 1938  introduce un capitol distinct .

1992) . nu vor fi trata i cu acea just ur de clas i atâta timp cît adaptarea moral i preg tirea de inu ilor de drept comun. 1992). victime ale societ ii burghezoburghezomo iere ti bazat pe exploatare. (citat de Sterian. va fi neglijat ´. a a cum se arat într-un articol publicat în revista ÄProbleme întrpenitenciare´: penitenciare´: Äreeducarea nu se poate realiza atâta timp cât de inu ii politici.Partidului Popular Comunist   activitatea de reeducare poate fi sintetizat . cei mai odio i du mani ai clasei muncitoare i ai Republicii.

de a reeduca pe condamna i prin munc . de inerea. din 1952 i Regulamentul privind primirea. a a cum se arat la art. fiind concentrate pe constrângerea sau eliminarea fizic a anumitor categorii de de inu i. Regulament. de a-i pune în imposibilitatea s s vâr easc orice fel de ac iuni care ar putea aduce prejudicii statului de democra ie popular . regimul i supravegherea în lag re i colonii. dup expirarea termenului de pedeaps ei s devin elemente folositoare sociat ii ´.  Sarcina lag relor i coloniilor. i.Regulamentul pentru aplicarea regimului penitenciar. din 1955  Ambele regulamente tratau superficial reeducarea sau chiar o excludeau din componen a lor. pentru ca. este de ³a izola i p zi pe condamna i. 3 din ultimul art. de a-i obi nui cu ordinea i de a-i califica în diferite meserii. .

96 se arat c activitatea de reeducare art. la art. . are ca scop ³înt rirea regimului i disciplinei între condamna i. ridicarea productivit ii muncii i educarea lor spre a deveni elemente folositoare societ ii´. ii´.

Concluzii asupra celor dou regulamente     Se poate desprinde cu u urin mentalitatea de executare a pedepsei cu închisoarea centrat pe valori de munc . deja suflul industrializ rii masive ce reclama for de munc suplimentar . i anume 11. Reeducarea nu mai reprezenta o exigen de siguran public . productivitate. Canal. în: 2001) 2001). baraje i agricultur (Ciuceanu. Se sim ea productive. .913 persoane(ibidem. Coloniile erau împ r ite în: mine. p. ci de transformarea infractorilor în elemente folositoare i productive. anun familiilor dar nu se precizeaz locul de înmormântare. acestora. 133 i 134 în care se arat c decesul condamna ilor se art. 18). deceda ilor nu se încredin eaz familiilor acestora. 11. 18) Asprimea Regulamentului i îndârjirea în a lupta împotriva Äbandi ilor´. În 1953 s-a înregistrat apogeul num rului de persoane trimise în coloniile de munc . disciplin i productivitate. a acelor du mani ai regimului de democra ie popular se poate demonstra i prin prevederile art. Cadavrele înmormântare.

 . fost l c tu CFR. 1999. Întâlnim. 2001) rezult c frecvent reeducarea i chiar 2001) conducerea unor penitenciare erau asigurate de c tre persoane recrutate din rândul ranilor. Ro ca. noapte. Constantinescu Marin. Din m rturii i lucr ri de memorialistic (Jela. fost sunt: cioban. Petrache Goiciu. 2001) 2001). noapte. 1999. 1998. Ciuceanu. devenit p rintele reeduc rii de la Pite ti (Ciuceanu. ridica i la gradul de ofi er peste ranilor. cazuri cum sunt: Constantin Av danei. devenit ofi er la Penitenciarul Gherla. pl pumar.Fenomenul Pite ti    În perioada 1952-1962 sunt angajate în penitenciare i colonii 1952de munc personaje sinistre. astfel. comandant la Gala i. cele mai multe f r nici o preg tire colar adecvat . 1998.

folosirea muncii de inu ilor i interna ilor în anumite ramuri ale economiei na ionale.  o revenire spectaculoas a penitenciarelor la activit ile culturale promovate în 1938: organizarea 1938: cursurilor de calificare. activit i sportive. în vederea educ rii lor pentru a deveni elemente folositoare societ ii ´. Regulamentul privind aplicarea regimului în locurile de de inere 1962 . etc. înfiin area unor biblioteci etc. Scopul general al Direc iunii Generale a Penitenciarelor era acela i ca în Regulamentul din 1955: 1955: Äasigurarea execut rii pedepselor i m surilor privative de libertate.

´(art. etc. . prelegerile moralizatoare au un loc central. 1964. calificare..´(art.. . central.Serviciul Educ rii    Serviciul Educ rii î i desf oar activitatea sub Äîndrumarea Direc iei Politice i a Direc iei Generale a Penitenciarelor .. Legea i Regulementul din 1962 au reprezentat o relaxare a regimului i o dezvoltare a activit ilor de reeducare ce au preg tit marea amnistie din 1964.. 71). 71) Se p streaz deci caracterul politic al reeduc rii în care pe l ng alfabetizare. . munc etc.

Legea nr. Regulamentului de aplicare a acesteia. 2282 / 1969. cu ocazia adopt rii Legii nr. nr. aprobat prin Hot rârea Guvernului nr. . 1969. 23 / 1969  Influen a Ansamblului regulilor minime de tratament al de inu ilor. s-a sim it în special 1955. 23 / 1969 i a nr. adoptat de Na iunile Unite la 30 august 1955. aflat în vigoare pân la sf r itul anului 2006. 2006.

repartizarea. . drepturile i obliga iile de inu ilor i modalitatea de realizare a asisten ei postexecutorii. condi iile de munc . postexecutorii. reeducarea. au fost consacrate legislativ procedura de primire a condamna ilor.

23 / 1969 sunt descrise art. 1989. acestora. mecanismele i drepturile fo tilor de inu i care. post-liberare. ti. puteau cre te considerabil ansele de reintegrare ale acestora. nr. Dac la data liber rii condamnatul era invalid de gradul I sau II era îndrept it s primeasc un ajutor lunar. Din p cate. aceste prevederi au c zut în desuetudine dup 1989. lunar. 14 al Legii nr. eficient. aplicate.Asisten a post-penal post     Este de remarcat preocuparea legiuitorului fa de problema asisten ei post-liberare. nefiind înlocuite cu nimic eficient. . Încadrarea în munc a fo tilor condamna i este asigurat de organele Ministerului Muncii i a direc iilor jude ene pentru probleme de munc i ocrotiri sociale de pe lâng comitetele executive ale consiliilor populare jude ene sau al municipiului Bucure ti. La art.

îns . 52 din Codul penal al României. (2) Prin executarea pedepsei se urm re te formarea unei atitudini corecte fa de munc . . iuni. filtrate de o politic penal centrat pe valorile socialismului. La art. adoptat în 1969 i aflat art. Executarea pedepsei nu trebuie s cauzeze suferin e fizice i nici s înjoseasc persoana condamnatului ´. Scopul pedepsei este prevenirea condamnatului.Legea nr. înc în vigoare. socialismului. se declar c : Ä(1) Pedeapsa este o m sur de constrângere i un mijloc de Ä(1 reeducare a condamnatului. 23 i valorile socialismului     Cele mai multe recomand ri din Ansamblul de reguli minime de tratament al de inu ilor au fost. s vâr irii de noi infrac iuni. fa de ordinea de drept i fa de regulile de convie uire social .

Cauzele structurale ale infrac ionalit ii (oportunit i inegale. nerecunoscute în societatea Ämultilateral dezvoltat ´. lipsa oportunit ilor etc. ´. el subliniind ideea c producerea infrac iunii este în exclusivitate în sarcina infractorului i c înc lcarea normelor penale reprezint numai un semn de inadaptare a individului la societate. societate. . Termenul de Äreeducare ´ nu este folosit aici întâmpl tor.   pedeapsa are dou componente: constrângerea infractorului componente: sau a poten ialilor infractori s nu comit infrac iuni i reeducarea condamnatului. polarizare social .) fiind etc. condamnatului. s r cie.

disciplina i i care dau dovezi temeinice de îndreptare. 1969 se subliniaz înc o dat c Äreeducarea condamna ilor se realizeaz prin munc ´ i c Äreeducarea condamna ilor se realizeaz prin calificarea sau recalificarea într-o meserie. precum i pe stimularea i recompensarea celor st ruitori în munc . art. Ämunc ´. pe respectarea de c tre ace tia a disciplinei muncii i a ordinii interioare a locurilor de de inere. îndreptare. i´. dac sunt ap i pentru aceasta. 56 Cod pen. a adar. pe ac iunea educativ ce trebuie desf urat fa de condamna i. Ä(1) Regimul execut rii pedepsei închisorii se întemeiaz pe obliga ia Ä(1 condamnatului de a presta o munc util . se arat c : art. pen. Cuvântul cheie este. . 5 din Legea 23 / ´. precum i prin stimularea i recompensarea celor care sunt st ruitori în munc i dau dovezi temeinice de îndreptare ´. Nu este de mirare c la art. (2) Toate aceste mijloace trebuie folosite în a a fel încât s conduc la reeducarea celor condamna i´. întrdesf urarea unor activit i cultural educative.Munca i reeducarea     La art.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful