Producator: DAB Italia

Pompe DAB

MANUALUL INSTALATORULUI

CE
Revizia nr. 0 / martie 2008 1

Bine ati venit!
Prezentul manual a fost studiat si realizat pentru a putea fi consultat cu usurinta de catre Instalatori. Subiectele dezbatute au fost selectate in functie de numeroasele cereri care au ajuns la societatea DAB PUMPS SPA prin intermediul service-ului si care au fost discutate cu Centrele de Asistenta Tehnica, cu Instalatorii si cu Departamentul Tehnic DAB PUMPS SPA. ATENTIE Indicatiile oferite sunt informative si se pot aplica in majoritatea cazurilor. Va recomandam oricum sa efectuati un calcul mai complet pentru necesarul real si pentru conditiile de instalare, de catre un Birou Tehnic de Proiectare sau de catre un profesionist autorizat si specializat. Societatea DAB PUMPS SPA isi declina orice responsabilitate cu privire la vatamarile provocate persoanelor, inclusiv utilizatorilor sau daunele asupra lucrurilor, inclusiv instalatiilor, aparaturii sau altor produse, care deriva direct sau indirect din alegerea gresita a produsului, raportata la indicatiile continute de prezentul manual si la necesarul si conditiile de instalare. 2

CUPRINS

Calcul pompa de incalzire...............................................................................................

Calcul grup de presurizare..............................................................................................

Cum sa calculati aspiratia maxima a pompei..................................................................

Instalarea pompei submersibile........................................................................................

Sistemul cu inverter Active Driver.....................................................................................

Recomandari pentru reglarea presostatului si dimensionarea vasului de expansiune....

Dimensionarea pompei sumersibile..................................................................................

Dimensionarea camasii de racire motor pompe submersibile...........................................

Compatibilitate materiale cu alte lichide in afara de apa...................................................

3

Pierderile de caldura intr-o unitate de timp reprezinta cantitatea de caldura dispersata din cladire intr-o ora pe metru cub si grad Celsius.puterea termica pe metru cub si grad Celsius necesara pentru a compensa pierderile de caldura prin peretii opaci si transparenti ai unei cladiri (vezi fig. Acestea sunt determinate de: .puterea termica pe metru cub si grad Celsius necesara pentru a incalzi aerul proaspat din ambient (vezi fig. trebuie sa C existe un echilibru intre aportul de caldura si pierderile totale de caldura ale cladirii. B) 4 . Pentru a se atinge in interiorul camerei o temperatura de 20° (de exemplu).CALCUL POMPA DE INCALZIRE Aplicatii Instalatii de incalzire Instalatii de conditionare a aerului Incarcare boiler Recirculare apa care rezulta in urma condensului Aplicatii industriale cu circuit inchis CALCULUL POMPEI DE INCALZIRE Normele stabilesc pentru fiecare cladire o anumita “pierdere de caldura” si fixeaza temperatura maxima a aerului interior. A) .

33 x 60.000 kcal/h T = diferenta de temperatura intre tur si retur = 20° C Q = (0.000 kcal/h)/ 20° = 990l/h = 0.9 m3/h C 5 .33 x P)/ T = = (0.INSTALATIA DE INCALZIRE MONOTUB Pentru a calcula debitul unei pompe de recirculare cazan De exemplu: P = Puterea in kcal/h = 60.

INSTALATIA DE INCALZIRE CU DOUA CONDUCTE INSTALATIA DE INCALZIRE IN PARDOSEALA 6 .

Temperatura de lucru tur instalatie ~ 80° C Temperatura de lucru retur instalatie ~ 60° C 7 . astfel incat sa evitati problemele de cavitatie si asa incat apa sa iasa din vas. In cazul prezentat in figura de alaturi. Va recomandam sa instalati pompa de circulatie in aval de rezervor. presiunea statica a pompei de circulatie este de 3. in scopul de a garanta o durata de viata mai lunga a electropompei. pozitia rezervorului determina presiunea statica. Mai jos sunt reprezentate doua moduri de instalare a pompelor de circulatie.INSTALATIE CU VAS DE EXPANSIUNE DESCHIS presiune statica (mCA) In cazul unor instalatii cu vas de expansiune deschis.5 mCA. la alegerea instalatorului.

Mai nou. astfel incat poate produce cantitatea necesara de caldura pentru a efectua incalzirea prin recircularea apei. in majoritatea cazurilor se instaleaza pompe de circulatie cu rotor inecat. Avantajele pompei cu rotor ventilat: se poate utiliza cu apa calcaroasa posibilitate de instalare cu ax pe verticala gama mare de produse Avantajele pompei cu rotor inecat: silentioasa de la 2 la 3 viteze care se pot selecta COMPONENTELE PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII DE INCALZIRE TRADITIONALE GENERATOR DE CALDURA Generatorul de caldura este un cazan care functioneaza pe gaz.CAND ALEGETI POMPA CU ROTOR INECAT SAU VENTILAT LA O INSTALATIE DE INCALZIRE? Alegerea pompelor poate fi efectuata doar de catre proiectant. daca sunt izolate bine. garantand debitul maxim si zgomotul cel mai mic generat de trecerea apei. In cazul unor debite mai mici. o sursa alternativa este reprezentata de “panourile solare” care. panouri radiante de perete si de pardoseala. POMPA Pompa este un component fundamental pentru circulatia apei in instalatie si pentru a o dimensiona corect trebuie sa tineti cont de urmatoarele aspecte importante: • cantitatea maxima de apa. CONDUCTE SI CORPURI DE INCALZIRE Conductele trebuie sa poata transporta agentul de incalzire la punctul de consum. Corpurile de incalzire pot fi: radiatoare. cea cu rotorul ventilat este solutia utilizata in majoritatea cazurilor in care exista cerere de debit mai mare de 70 m3/h si/sau inaltimea de pompare este mai mare de 15 mCA. ventiloconvectoare. un aspect care nu trebuie sa fie trecut cu vederea. utilizand energia ce rezulta din radiatia solara. In plus. deoarece influenteaza costurile de functionare ale instalatiei. care au un minim de 2 curbe care pot fi alese de la un selector instalat in cutia regletei cu borne. definita ca debit maxim 8 . tevile trebuie sa garanteze cea mai mica pierdere de caldura intre tur si retur. incalzesc apa care va fi introdusa in circuitul de incalzire. lemne sau alt tip de combustibil.

pompa cu viteza fixa poate satisface cererile instalatiei • Daca la instalatie exista posibilitatea de a varia debitul. trebuie sa luati in considerare anumite aspecte.86 = factor de conversie intre Kcal/h si kW T = diferenta de temperatura intre tur si retur in ° C Deoarece pompa este o componenta importanta.• inaltimea de pompare in metri. precum economia de energie si posibilitatea de utilizare a unei viteze fixe sau a uneia variabile. curbe. ESTIMARE APROXIMATIVA PENTRU CALCULUL PUTERII DE INCALZIRE NECESARE K = 20/25W/ m necesari pentru camere de locuit 3 K = 35/40 W/ m doar pentru bai 1 kcal/h = 1. va recomandam sa utilizati o pompa de circulatie electronica cu inverter. care regleaza viteza pompei in functie de cerinta instalatiei. coturi. • Daca instalatia prevede functionarea intr-un punct fix al curbei. robineti cu sertar etc) CALCUL DEBIT INSTALATIE Q = debit in volum (m3/h) Pw = necesar de caldura (kW) 0. care trebuie sa poata compensa pierderile de sarcina in conducte si in toate celelalte componente ale instalatiei (ex: radiatoare. incalzitoare.163 W ( W = J/sec) 3 9 .

camera 1 7.bucatarie 4.birou Total Volum incapere in mc 43 17 11 46 42 16 22 16 24 237 K 25 25 25 25 25 25 25 40 25 W 1075 425 275 1150 1050 400 550 640 600 6165 Putere in W necesara pentru incalzire ALEGEREA POMPEI DE CIRCULATIE PENTRU INCALZIRE Exemplu: 10 .hol 6 .intrare 5.sufragerie 2.baie 9 .camera 2 8 .1.sala de masa 3.

puteti evita erorile in alegerea inaltimii de pompare. setand o valoare direct la instalatie in faza de montaj.30 = 2. se considera aproximativ 0. 11 . instaland o pompa electronica.CALCUL APROXIMATIV INALTIME DE POMPARE INSTALATIE INCALZIRE Inaltimea de pompare rezulta din insumarea pierderilor de sarcina din instalatia de incalzire. 25 mCA In general. pentru a face mai rapid calculul la instalatiile cu circuit inchis.2 – 4 mCA de inaltime de pompare.7 mCA H = 9 x 0. Exemplu de calcul: H = Hed x K Hed = inaltimea cladirii de 9m K = consideram 25% -30% din inaltimea cladirii H = 9 x 0. Cu aproximatie.25 = 2.8-1 mCA pentru fiecare etaj: de exemplu la o cladire cu 4 etaje. putem sa consideram 3.

va recomandam sa utilizati tabelele de la pagina 28 si 29.Va recomandam sa acordati cateva minute pentru calculul inaltimii de pompare. pentru a va ajuta. iar pentru evitarea acestui lucru trebuie sa verificati daca presiunea statica a sistemului este mereu mai mare decat cea atmosferica. pentru a obtine un calcul cat mai exact.5 bar presiunea vasului. In general. VALORI PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA TEMPERATURA DE 80° SI C VITEZA APEI 1m/s Tip rezistenta dimensiune comerciala 3/8” – ½” ¾” – 1” 1500 149 149 495 297 198 347 99 99 10 50 10 50 50 75 50 25 1 ¼” –2” > 2” Ventiloconvector Radiator Cazan Vana cu 3 cai Vana cu 4 cai Vana corp incalzire tip in unghi Vana corp incalzire tip drept Robinet de retinere Vana fluture Robinet cu sfera cu trecere totala Robinet cu sfera cu trecere partiala Vana cu sertar cu trecere integrala Vana cu sertar cu trecere redusa Curba la 90° Curba in forma de U Largire Ingustare 495 297 198 421 149 173 10 80 10 60 75 99 396 198 149 297 50 74 5 40 5 40 25 40 396 198 50 50 5 30 5 30 20 25 Cifrele in rosu din tabel se refera la pierderile de sarcina locale. va recomandam sa consulati tabelele producatorilor componentelor de sisteme de distributie. In cazul pierderilor de sarcina inregistrate numai la conducte. mai jos gasiti un tabel in care sunt indicate pierderile de sarcina ale fiecarei componente prezente in instalatie. 12 . precum si preincarcarea vasului. dar si a instalatiei. Experienta ne aduce aminte ca unul dintre motivele care pot provoca disfunctii la instalatiile de incalzire este prezenta aerului. in timp ce in cazul sistemului rece trebuie sa mariti cu 0. in mmCA. Este recomandat sa verificati starea presiunii cel putin o data pe an. INFORMATII DESPRE VASELE DE EXPANSIUNE Vasul de expansiune cu membrana este o componenta importanta si prezenta la aproape orice instalatie de incalzire. care este utilizata pentru a compensa variatiile de volum ale apei de incalzire datorate modificarilor de temperatura. Eventual. presiunea vasului se tareaza luand in considerare presiunea statica a instalatiei impartita la 10 (de ex: 30 m = 3bar).

Dupa ce ati efectuat instalarea. slabind usor dopul de aerisire si lasand sa se scurga lichidul cateva secunde. va recomandam sa efectuati purjarea aerului de la motor.RECOMANDARI INSTALARE CORECTA POMPA CIRCULATIE La punerea in functiune. inainte de a pune in functiune pompa de circulatie. reumpleti instalatia si efectuati purjarea. Puneti in functiune pompa de circulatie la viteza maxima 13 .

va recomandam ca valoarea presiunii statice a corpului cel mai de sus sa fie mai mare de 0. La inceputul sezonului de iarna verificati daca axul motorului nu este blocat. astfel incat aerul format in interiorul radiatorului sa fie eliminat. cu instalatia rece. se evita deteriorarea lagarelor si/sau rulmentilor pompei. Exemplu de informatie prezenta in catalogul tehnic DAB RECOMANDARI PENTRU INSTALARE 14 . Presiunea de aspiratie Pentru a evita efectele cavitatiei si zgomotul instalatiei. se va efectua aerisirea. Instalati atat pe conducta de aspiratie. nu este necesara nicio operatie de intretinere a pompei de circulatie.In general. exista posibilitatea sa nu se incalzeasca corpul de incalzire cel mai sus amplasat. In cazul izolarii (termice) asigurati-va ca orificiile de evacuare a condensului din carcasa motorului nu sunt inchise sau partial obturate.5 bar. Pentru evitarea formarea aerului. In acest caz. In acest caz. cat si pe cea de refulare un robinet de inchidere. atunci cand instalatia de incalzire este activa. va recomandam sa respectati in dreptul gurii de aspiratie a pompei urmatoarele valori minime de presiune in functie de temperatura. La prima punere in functiune si de cateva ori pe an.

astfel incat sa va asigurati ca in lichid nu exista resturi de sudura care ar putea sa deterioreze partea hidraulica si dispozitivul de fixare al pompei pentru a evita infiltrarea apei in regleta prin cablul de alimentare. Pentru a evita ramasitele de sudura sau alte impuritati care pot intra in pompa. corpul filtrului 2.recircularea apei calde menajere . deoarece si scurtele functionari in gol pot deteriora pompa in cazul unor instalatii noi trebuie sa curatati cu grija vanele. In figura de alaturi. cele 2 manometre pozitionate unul pe conducta de aspiratie si unul pe refulare. iar diferenta de presiune reprezinta inaltimea de pompare manometrica. construite din materiale rezistente la coroziune. tubulatura. va recomandam sa orientati presetupa inspre partea de jos doar vasul de expansiune se pozitioneaza in apiratia pompei. deoarece poate cauza zgomote la instalatia termica. 15 . (filtru pentru conducte de aspiratie) 1.Recomandari pentru efectuarea unei instalari corecte a pompei de circulatie DAB nu instalati o pompa de circulatie cu parametrii functionali prea mari. generand recirculari si vartejuri in conducte. va recomandam sa utilizati filtre tronconice. tabla perforata 5. inaltimea cladirii nu influenteaza in vreun fel. masoara presiunea. gura aspiratie pompa - INSTALATIA DE CIRCULATIE Considerand o instalatie cu circuit inchis: . va recomandam intotdeauna sa efectuati o spalare a instalatiei inainte de montaj si punerea in functiune a pompei de circulatie.conditionarea aerului Inaltimea de pompare totala este suma pierderilor de sarcina la nivelul retelei de distributie. care poate deteriora pompa va recomandam ca inainte de a alimenta pompa de circulatie sa eliminati gazul si aerul existent. au suprafata libera a filtrului cu sectiune de 3 ori mai mare decat cea a conductelor pe care sunt montate cu scopul de a nu crea pierderi de sarcina excesive. Aceste filtre. rezervoarele si racordurile. filtru cu grad mic de filtrare 3.incalzire . manometru diferential 4. astfel incat sa evitati efectul cavitatiei.

precum si un control imbunatatit al functionarii instalatiei.Ce faceti mai intai in caz de zgomot in instalatie: . DPH – E.scoateti gazul din pompa de circulatie Curba de rezistenta se modifica in functie de necesarul instalatiei.reduceti viteza pompei . In cazul in care vanele de zona se inchid.controlati presiunea statica . POMPE DE CIRCULATIE CU INVERTER DIALOGUE DIALOGUE este un dispozitiv de control integrat in pompele de circulatie cu rotor inecat (tip BPH – E. debitul scade si caracteristicile sistemului se schimba cu o presiune dinamica mai mare. Instalarea unei pompe de circulatie supradimensionata la o instalatie poate cauza probleme de zgomot din cauza unei viteze si a unui debit foarte mare al apei. 16 . In acest caz se trece de la punctul de functionare indicat cu litera X la Z. In anumite cazuri pot exista si probleme de cavitatie. putind compromite functionarea si durata de viata a instalatiei. DMH – E) care permite reglarea parametrilor pompei in functie de cerintele efective ale instalatiei. eliminarea zgomotului datorat vanelor termostatice sau altor accesorii.inchideti usor robinetul de pe tur . BMH – E. deoarece instalatiile noi implica o economie tot mai mare de energie. Dispozitive cu inverter similare DIALOGUE se folosesc pe scara larga in ultimii ani.

robinetii de by-pass nu mai sunt necesari. In plus. astfel incat robinetii de suprapresiune. SIMPLITATEA INSTALARII Instaland o pompa electronica. reducand viteza de rotatie cu 70% fata de nivelul nominal. 17 . Sistemele de reglare traditionale permit reglajul lent si lipsit de precizie. De fapt. inverterul permite simplificarea instalatiei. obtinand o reglare precisa. nivelul sonor scade vizibil. ZGOMOT REDUS Cand modificati viteza rotorului. se pot evita erori in alegerea inaltimii de pompare setand valoarea in faza de instalare. asigurand un control continuu si adaptand parametrii hidraulici la noile conditii ale sistemului. imbunatatind confortul. se schimba nivelul de zgomot. Inverterul poate modifica viteza rotorului pompei. spre deosebire de convertizorul de frecventa.CEA MAI BUNA REGLARE Utilizarea convertizorului de frecventa permite controlul debitului si/sau presiunii sistemului.

Hmin = 30% Hset 18 . variaza liniar valoarea inaltimii de pompare de la Hsetp la Hsetp/2. Acest tip de reglare este indicat in special in cazul inlocuirii pompelor de circulatie la instalatiile deja existente. 4. 3. Mod de reglare la presiune diferentiala proportionala P-v Modul de reglare P-v. Mod de reglare la viteza constanta Reglarea la viteza constanta dezactiveaza reglarea modulului electronic. Temperatura lichidului poate fi setata la 80° sau la C 50° C.MODURI DE REGLARE DISPOZITIV DIALOGUE 1. 2. Aceasta reglare este indicata in special la instalatiile cu pompe ale unor circuite primare cu pierderi de sarcina mici. atunci cand debitul este variabil. Aceasta reglare este indicata in special la instalatiile cu pompe ale unor circuite primare cu pierderi de sarcina ridicate. Viteza pompei poate fi reglata manual la o valoare constanta actionand direct panoul frontal sau prin intermediul unei telecomenzi la distanta printr-un semnal 0-10V. Mod de reglare la presiune diferentiala constanta P-c Modul de reglare P-c mentine constanta presiunea diferentiala a instalatiei la valoarea de setare H set-point cand debitul este variabil. Modalitatea de reglare la presiune diferentiala constanta si proportionala in functie de temperatura apei Setpoint-ul inaltimii de pompare a pompei de circulatie este redus sau marit in functie de temperatura apei.

19 .. vor creset pierderile de sarcina pe care pompa trebuie sa le depaseasca. Citirea inaltimii de pompare corespunzatoare acestui punct limita va fi inaltimea set-point-ului care trebuie sa fie setat pentru a obtine punctul de lucru dorit. iar punctul de consum cu R. Insemnati in grafic punctul de lucru dorit si cautati curba DIALOGUE cea mai apropiata de acesta (in acest caz punctul se afla exact pe curba) 2.EXEMPLU NUMERIC PENTRU DIFERENTIALA PROPORTIONALA Considerati urmatorul punct de lucru: Q = 6.5 m3/h H = 6m PROCEDURA SETAREA Hset CU PRESIUNE 1. Mergeti pe curba pana cand intersectati curba limita a pompei de circulatie 3.). In cazul specific.. Deci Hset = 7bar EXEMPLU PRACTIC DE FUNCTIONARE DIALOGUE In situatia de mai jos electrovana este reprezentata cu EV. pe langa faptul ca va creste proportional necesarul cantitatii de apa de recirculare. odata cu cresterea necesarului de apa (activare EV.

20 . care este valoarea de pornire.5 mCA. valoarea Hsetp/2 este setata automat la 3. In cazul nostru in care presiunea Hsetp este de 7mCA.EXEMPLU DE REGLARE LA PRESIUNE DIFERENTIALA PROPORTIONALA Presiunea si debitul cresc sau scad proportional cu variatia necesarului de apa in instalatie.

POMPA DE CIRCULATIE CU INVERTER DIALOGUE EXEMPLU DE INSTALARE POMPE DE CIRCULATIE DIALOGUE Pompele duble de circulatie cu inverter reprezentate in pozele de alaturi gestioneaza instalatia de incalzire a unei scoli. Fiind pompe duble. indiferent de cerinta de apa. tubulatura de distributie. exista posibilitatea de setare a functionarii alternate la fiecare 24 ore (prevazuta la produsul standard) si a modului de functionare. generatoare de caldura. presiunea diferentiala ramane constanta. robineti. precum: colectoare. Aceasta setare permite compensarea pierderilor de sarcina ale sistemului. sunt necesari robineti de retinere care sa garanteze corecta functionare a instalatiei. care la aceasta instalatie este la presiune diferentiala constanta. 21 . etc In cazul instalarii in paralel a pompelor de circulatie. corpuri de incalzire. In acest caz. Reglare la presiune diferentiala constanta Setare prin intermediul panoului de control pozitionat pe corpul motorului.

recomandam urmatoarele: Debit 6 l/h pentru fiecare metru al instalatiei de recirculare Inaltime de pompare: 30mmCA pentru fiecare metru de recirculare a circuitului cel mai dezavantajat. Inaltimea de pompare trebuie sa fie calculata in functie de pierderile de sarcina de la nivelul tevilor. Lungimea conductei de recirculare: (3+2+13) + (3+2+10+13) + (3+ 2+10+10+13) = 80m Debit = 60l/h m x 80 m = 480 l/h Lungimea conductei de recirculare a circuitului cel mai dezavantajat: 2+3+10+10+13 =38 m Inaltime de pompare = 30mmCA/m x 38 m = 1. Stabilirea corecta a pompei de recirculare inseamna acoperirea pierderilor de caldura in conducte in momentul in care la punctul de consum se furnizeaza apa calda. luand in calcul circuitul cel mai dezavantajat.CALCULUL CIRCUITULUI DE RECIRCULARE Executarea unui sistem de recirculare va garanta un confort deosebit si va permite reducerea risipei de apa calda menajera.140 mmCA 22 . Pentru acest calcul.

iar pentru irigarea unei gradini cu dimensiuni care variaza de la 800m2 la 1000m2 .CALCUL GRUP DE PRESURIZARE Aplicatii Instalatie de presurizare Aplicatii industriale Irigare Grupuri antiincendiu Agricultura Informatii generale CUM SA DETERMINATI DEBITUL Calculul corect al debitului de apa intr-o locuinta depinde de numarul punctelor de consum.6m3/h pana la 2.8m3/h. 23 . pentru a alimenta cu apa o locuinta cu 5 pana la 8 persoane. debitul de apa variaza de la 1. bineinteles daca instalatia este impartita pe mai multe zone. debitul variaza de la 1-2 m3/h.

se utilizeaza formule matematice care pentru un anumit numar de apartamente ne furnizeaza debitul de apa necesar. trebuie sa stiti ce debit de apa este necesar si care este inaltimea de pompare corespunzatoare. se utilizeaza urmatoarele tabele: 24 . pentru un apartament nu sunt necesari 166 l/min. deoarece nu se utilizeaza toate punctele de consum in acealasi timp. Rezultatele calculelor sunt indicate in tabelele de mai jos: CUM SA DETERMINATI DEBITUL Pentru a calcula debitul necesar(in m3/h). Prin urmare. Mai jos este indicat consumul in l/min necesar pentru fiecare punct de consum WAS WC CU ALIMENTARE DIRECTA DE LA RETEA (FARA REZERVOR) CADA DUS MASINA DE SPALAT RUFE MASINA DE SPALAT VASE CHIUVETA DE BUCATARIE LAVOAR BIDEU WAS WC CU REZERVOR TOTAL 90 l/min 15 l/min 12 l/min 12 l/min 10 l/min 9 l/min 6 l/min 6 l/min 6 l/min total 166 l/min Bineinteles.Pentru a determina grupul de pompare cel mai potrivit. pentru a calcula cantitatea de apa necesara.

trebuie sa determinati corect si inaltimea de pompare. 20 m). iar daca este ajutat de o presiune in aspiratie. avem: H=(1. 20% din Hcladire si ca Hutilizare doriti sa fie de 2bar (circa 20 m).CALCULUL POMPARE INALTIMII DE Dupa ce ati determinat debitul de apa necesar.2x Hcladire +20) – Haspiratie(m) 25 . Grupul de pompare trebuie sa ridice apa pana la ultimul etaj al cladirii si trebuie sa aiba in punctul cel mai indepartat o presiune de cel putin 2 bar (aprox. inaltimea de pompare a grupului va fi: H = (Hcladire+Hpierderi+Hutilizare) – Haspiratie (m) Considerand ca pierderile sunt de aprox. Grupul trebuie insa sa depaseasca pierderile de sarcina de la nivelul instalatiei.

Rezumand: 1) in functie de nr de apartamente obtinem debitul Q 2) in functie de inaltimea cladirii si de eventuala presiune in aspiratie obtinem inaltimea de popare H 3) se alege grupul care are ca punct intermediar pe curba hidraulica valorile calculate ale lui Q si H EXEMPLU DE CALCUL AL INALTIMII DE POMPARE Cladire: Inaltime: 42 metri cu 50 apartamente cu Wc-uri cu rezervoare (12 m3/h total) Presiune la intrare: 1 bar ( = 10 mCA) Inaltime de pompare necasra in punctul cel mai dezavantajat: 20 mCA 26 .

7 tevi din aluminiu . Pentru alte materiale.0. inmultiti cu: . se poate alege versiunea cu una.6 tevi din PVC .8 tevi din otel laminat si inox 27 .0.0. tinand cont de faptul ca: • • debitul total este impartit inaltimea de pompare ramane invariabila TABELE PIERDERI DE SARCINA SI VITEZE Cifrele in alb: Pierderi de sarcina in m pentru fiecare 100 m de teava Cifrele in verde: Viteza apei in m/sec Tabelul se refera la tevi zincate. doua sau trei pompe.Daca nu exista cereri speciale din partea utilizatorului in legatura cu numarul de pompe ale grupului.

Cifrele in alb: Pierderi de sarcina in m pentru fiecare 100 m de teava Cifrele in verde: Viteza apei in m/sec Tabelul se refera la tevile zincate Pentru alte materiale.6 tevi din PVC . inmultiti cu : .7 tevi din aluminiu .0.0.0.8 tevi din otel laminat si inox 28 .

tendinta fluidelor fiind sa se evapore (in mCA).pV Pb = presiune barometrica (in mCA). depinde de altitudinea fata de nivelul marii (vezi tabelul 2 de pe pagina urmatoare) NPSH = NPSH al pompei la punctul de functionare. in functie de temperatura fluidului (vezi tabelul 1 pagina urmatoare) 29 .CUM SA CALCULATI ASPIRATIA MAXIMA A POMPEI Calculul capacitatii de aspiratie Cavitatie Recomandari pentru o functionare corecta CALCULUL CAPACITATII DE ASPIRATIE Pentru a calcula inaltimea maxima de aspiratie Z1 se utilizeaza formula: Z1 = pb – NPSH necesar – Hr . indicat in catalogul DAB PUMPS SPA Hr = pierderi de sarcina (in mCA) pe partea de aspiratie Pv = presiunea de vaporizare.

30 .

trebuie sa stiti care este nivelul NPSH (Net Positive Suction Head) al pompei.86 m T = 90° pv = 7.25-2-7.55m C Z1 = 10. Calculul Z1 este important pentru ca asigura functionarea corespunzatoare a pompei fara sa se inregistreze fenome de cavitatie.0.25 – 2 – 0.33 – 3. Mai jos gasiti o imagine a unui rotor din fonta care a functionat in cavitatie.0.33-3.EXEMPLU DE CALCUL Formula de aplicare: Z1 = pb – NPSH cerut – Hr . precum si un randament maxim al electropompei.33 mCA Hr = consideram pentru simplitate 2m Daca vreti sa lucrati la 3 temperaturi diferite: T = 20° pv = 0.47m NOTA: Va recomandam sa adaugati la NPSH calculat factorul de siguranta = . pentru a calcula inaltimea maxima de aspiratie Z1. 31 .22 = 4.95 T = 95° pv = 8.22 m C Z1 = 10.035 m C Z1 = 10. din cauza carora pompa functioneaza neregulat.25-2-8. Este evident inceputul coroziunii la paletele gurii de aspiratie.25 m Pb = 10. presiunea absoluta scade la valori care permit formarea vaporilor in interiorul fluidului.5m CAVITATIA Pentru a garanta o functionare buna. pe langa faptul ca genereaza un zgomot asemanator celui unui ciocan metalic (datorat imploziei bulelor de abur). Pompa nu trebuie sa functioneze in cavitatie pentru ca. se adauga factorul = .33-3.4 m3/h NPSH = 3. provoaca defectiuni iremediabile la rotor.55 = -3. cu o scadere a inaltimii de pompare.pv Exemplu: Considerand pompa model K 90/100 Q = 7.035 = -1. la intrarea in rotor. Functionarea in conditii de CAVITATIE apare atunci cand.5 m In cazul in care exista gaz in apa.

32 . deoarece cauzeaza dezamorsarea pompei. care nu sunt recomandate in niciun caz.DE CE NU RECOMANDAM EFECTUL SIFON Exista cazuri de aspiratii in contrapanta sau cu sifon. partea hidraulica. deteriorand etansarea mecanica. In figura de mai sus. Aceasta situatie cauzeaza functionarea in gol a pompei. in punctul cel mai inalt se observa formarea aerului.

Daca presiunea hidrostatica la aspiratie este negativa. Pompa trebuie sa fie instalata in pozitie orizontala sau verticala. 3. Verificati cu grija daca racordurile conductei de aspiratie permit infiltrarea aerului. va recomandam sa instalati in aspiratie un presostat de presiune minima prevazut cu protectie. trebuie sa prevedeti o mica panta pozitiva a conductei de aspiratie catre electropompa. 8. • RACORD DIRECT LA RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA: in cazul in care presiunea poate cobori sub valori prea scazute. dupa cum este indicat in figura. • ASPIRATIE DIN PUT (POMPA POZITIONATA DEASUPRA SURSEI DE APA): va recomandam sa utilizati o protectie impotriva mersului in gol. astfel incat motorul sa fie intotdeauna deasupra pompei. atunci trebuie sa instalati neaparat la aspiratie un sorb avand caracteristici corespunzatoare. 2. 7. FUNCTIONAREA IN GOL DETERIOREAZA ELECTROPOMPELE! 33 . • ASPIRATIE DIN REZERVOR (POMPA DEASUPRA SAU SUB SURSA DE APA): va recomandam sa protejati pompa impotriva mersului in gol utilizand de exemplu intrerupatoare cu plutitor. Ancorarea solida a picioarelor pompei pe baza de sprijin favorizeaza absorbirea eventualelor vibratii generate de functionarea pompei. intrucat se pot crea deformari sau chiar rupturi. Eventuala trecere de la conducte cu diametru mic la conducte cu diametru mai mare trebuie sa fie graduala. 6. sa fie proportionate cu cele ale grupului instalat. 5. Conductele metalice nu trebuie sa transmita forte prea mari catre racordurile pompei. Pentru a evita formarea golurilor de aer in conducta de aspiratie. Lungimea conului de trecere trebuie sa fie de 5÷7 ori diferenta diametrelor. 4. pentru a evita functionarea grupului in conditii anormale.RECOMANDARI PENTRU O INSTALARE CORECTA 1. NOTA: Verificati caracteristicile sursei de alimentare cu apa. Va recomandam intotdeauna sa pozitionati pompa cat mai aproape de fluidul care trebuie sa fie pompat.

termala. industrie. evacuare apa din rezervor. etc. daca este apa sarata. pentru pompe de 6” max. irigare sau alte utilizari care trebuie sa fie precizate Debitul de apa necesar Presiunea necesara la punctul de consum Nivelul static al apei in put Nivelul dinamic al apei in put Caracteristicile conductei de distributie Caracteristicile alimentarii cu energie electrica: monofazata. Continutul de nisip pe mc (pentru pompe de 4” max.INSTALAREA POMPEI SUBMERSIBILE Alegerea pompei submersibile Exemple de instalare ALEGEREA POMPEI SUBMERSIBILE Pentru alegerea pompei potrivite. pentru alegerea sectiunii corecte a cablului de alimentare electrica. 34 . trebuie sa definim functionarea acesteia. de put. luand in considerare urmatoarele elemente: Tipul fluidului.. 120g/mc.. 40g/mc) Temperatura apei in ° C Valoarea aciditatii (domeniu pH recomandat de la 6 la 9) Adancime si diametru put Tip utilizare: furnizare apa pentru locuinta. trifazata Caracteristicile comenzii: cu variator de frecventa sau traditionala Distanta intre electrompompa si dispozitivul de comanda.

7 + 30 + 25 = 60.D = diferenta de nivel intre suprafata apei si nivelul terenului L = lungimea totala a tevilor pana la intrarea la punctul de consum Exemplu de calcul pompa: Considerand cererea la punctul de consum Q = 60 l/min H = 2. 7 mCA Qpompa = 60 l/min 35 .5 bar si conductele cu L = 120 m D = 30 m Hpompa = Pierderea de sarcina de-a lungul conductelor + Diferenta de nivel + Presiunea ceruta intrare punct de consum = 5.

EXEMPLU DE INSTALATIE TRADITIONALA CU PRESOSTAT. VAS DE EXPANSIUNE SI TABLOU ELECTRIC 36 .

EXEMPLU DE INSTALATIE CU POMPA SUBMERSIBILA SI CONVERTIZOR DE FRECVENTA 37 .

SISTEM CU INVERTER ACTIVE DRIVER Ce este ACTIVE DRIVER Gama de produse compatibile cu ACTIVE DRIVER Economie de energie 38 .

Sistemul ACTIVE DRIVER este compus din: un inverter un senzor de debit un senzor de presiune Apa curge prin acest dispozitiv.CE ESTE SISTEMUL ACTIVE DRIVER Dispozitivul ACTIVE DRIVER este un sistem inovativ integrat de control pentru electropompele cu viteza variabila. avand functia de racire a componentelor (temperatura maxima a fluidului pompat 50° C). capabil sa mentina constanta presiunea atunci cand debitul este variabil. Cateva avantaje in aplicatia ACTIVE DRIVER: un confort sporit datorat presiunii constante economie de energie datorata unei utilizari eficiente a motorului silentiozitate mai mare datorata reducerii numarului de rotatii ale motorului in functie de reducerea debitului cerut eliminarea suprapresiunii o durata de viata mai mare a electropompei instalare simpla ACTIVE DRIVER este dotat cu un sistem de protectie impotriva defectarii: Protectie impotriva mersului in gol Protectie impotriva supraincalzirii electropompei Protectie impotriva tensiunii de alimentare anormale Protectie amperometrica Protectie impotriva scurtcircuitului intre fazele de iesire 39 .

40 . NOTA: Debitul maxim recomandat al pompei Qmax < 300 l/min. monofazate si trifazate. Mai jos sunt prezentate cateva exemple de pompe compatibile cu dispozitivul ACTIVE DRIVER. pentru a putea fi imbinat cu toate pompele DAB.CARACTERISTICILE ACTIVE DRIVER ACTIVE DRIVER este furnizat la diferite modele.

sunt prezentate valorile puterii absorbite: Q = 60 l/min Q = 60 l/min Q = 60 l/min H = 42 mCA H = 35 mCA H = 25 mCA P = 1300 W P = 1100 W P = 820 W 41 .ECONOMIE DE ENERGIE CU SISTEMUL INVERTER ACTIVE DRIVER Grupurile de presurizare cu convertizor de frecventa Active Driver permit.. pe langa o simpla instalare si o tarare succesiva a presiunii. un confort perceput in termeni de stabilitate a presiunii si economie de energie. la acelasi debit de 60 l/min. Mai jos puteti vedea un exemplu practic. Cum se poate observa. exista o scadere semnificativa a energiei in WATT. In paginile ce urmeaza sunt reprezentate curbele de putere la diverse presiuni de tarare si randamentul corespunzator.

ECONOMIE DE ENERGIE 40-80 ACTIVE DRIVER 42 .

ECONOMIE DE ENERGIE Euro 40-80 ACTIVE DRIVER 43 .

GRUPURI DE PRESURIZARE CU INVERTER CU ACTIVE DRIVER 44 .

de bai. consideram: H_aspiratie = 1. grupurile de presurizare cele mai potrivite. mai jos gasiti un tabel in care sunt prezentate.CE GRUP DE POMPE DAB ALEGEM? Pentru a va ghida sa faceti o alegere mai rapida. LEGENDA: h = este inaltimea de pompare necesara. 45 . 1 WC si fara presiune in aspiratie. 65/80 M In cazul unei presiuni de aspiratie pozitive. deoarece scazand 15m (de presiune pozitiva in aspiratie) e ca si cum ati lua in calcul o cladire cu 2 etaje. 1WC per apartament si presiune in aspiratie de 15m se alege grupul de pompare 2 A.5 bar = 15 m H_etaj = 3m per etaj In cazul unei cladiri de 7etaje cu 30 apartamente.D. D. daca luati in calcul inaltimea cladirii respective Tipologia = nr. in functie de nr. se poate alege grupul 2 A. de apartamente. de wc-uri per apartament Exemplu: In cazul unei cladiri de 7 etaje cu 30 apartamente. etaje si nr. 35/120 M.

RECOMANDARI PENTRU REGLAREA DIMENSIONAREA VASULUI DE EXPANSIUNE

PRESOSTATULUI

SI

Alegerea vasului de expansiune Exemplu de instalare si reglare Cum sa cititi curba hidraulica pompa jet Cum sa reglati un presostat

46

ALEGEREA VASULUI DE EXPANSIUNE
Alegerea capacitatii vasului de expansiune este determinata in functie de punctul de lucru (debitul cerut) de pompa: doar capacitatea este egala cu 1/ 3 din debitul exprimat in l/min. Exemplu: Debit Q = 120 l/min capacitate vas de expansiune = 120/3 = 40 litri Prezenta vasului de expansiune la instalatiile traditionale cu presostate previne ciclurile intermitente de oprire/pornire datorate absentei compensatiei, garantand o stabilitate a presiunii.

ALEGERE PREINCARCARE VAS DE EXPANSIUNE
Presiunea de preincarcare a vaselor de expansiune trebuie sa fie egala cu 0.3bar, mai mica decat cea mai joasa dintre presiunile de pornire a electropompelor instalatiei.

PENTRU O CORECTA OPERATIUNE DE INTRETINERE...
Verificati cel putin la 4-6 luni, cu instalatia goala, preincarcarea vaselor de expansiune, verificand daca se mentine 0.3 bar, adica o presiune mai mica decat cea mai scazuta dintre presiunile de pornire ale electropompelor instalatiei. Frecventa acestui control trebuie sa fie marita pe masura ce creste frecventa pornirilor si presiunea maxima de functionare a grupului.

47

EXEMPLU DE INSTALARE SI REGLARE
Punctul de functionare cerut: Q = 80l/min; H = 4,5 bar

CURBA HIDRAULICA POMPA KVC 45/80

48

2bar 49 . H=3.EXEMPLU DE INSTALARE SI REGLARE Punct de functionare cerut Q = 27 l/min.

5 m3/h. indicate cu Hs. pompele autoamorsante pot genera in conductele goale o depresiune. suficiente pentru a permite ridicarea lichidului si umplerea conductelor de aspiratie. ca si in cazul aspiratiei din put cu pompe situate la suprafata apei. Inaltimea de aspiratie nu poate fi oricum mai mare de 9 metri. Exemplu: In cazul inaltimii de aspiratie de 8m. datorita duzei si tubului “venturi”. Cand creste diferenta de nivel. Mai jos este prezentata o curba hidraulica a unei pompe jet autoamorsante DAB PUMPS SPA. Acest parametru evidentiaza caracteristicile hidraulice la diferite inaltimi de aspiratie. debitul maxim al pompei va fi de 2. debitul scade. Aceste pompe au debite si puteri relativ reduse.GHID PENTRU CITIREA AUTOAMORSANTA DAB UNEI CURBE HIDRAULICE POMPA La pornire. cu o inaltime de pompare de 25 mCA. 50 .

Reglati presiunea de preincarcare a rezervorului de acumulare cu 0. Actionati piulita A in sens opus pentru a efectua operatia inversa TELEMECANIQUE / SQUARE D – TELEMECANIQUE/ ITALTECNICA Infiletati piulita B pentru a micsora valoarea presiunii de pornire. 51 . REGLAREA DISPOZITIVULUI DE COMANDA Stabiliti valoarea de presiune minime dorite (pornire pompa). Dupa ce ati identificat modelul presostatului furnizat in dotarea pompei. Oricum puteti sa modificati reglarea presostatului pentru a adapta mai bine grupul la diferite cerinte.3 bar mai mica decat valoarea presiunii minime.PRESOSTATE UTILIZATE LA GRUPURILE DE PRESURIZARE INSTRUCTIUNI PENTRU REGLAREA PRESOSTATULUI Grupurile automate de presurizare sunt furnizate cu o reglare din fabrica potrivita pentru majoritatea instalatiilor si cerintelor. SQUARE D Infiletati piulita A pentru a modifica valoarea presiunii de pornire. Aceasta operatiune trebuie sa fie efectuata doar dupa ce ati golit apa din rezervor. modificand diferentialul Infiletati piulita A pentru a mari valoarea presiunii de oprire Actionati piulitele A si B in sens opus pentru a efectua operatia inversa. verificand valorile stabilite cu ajutorul manometrului. incepeti tararea urmand indicatiile de mai jos. In mod automat se va schimba si valoarea presiunii de oprire deoarece diferentialul nu este variabil.

Verificati integritatea B. Actionati selectorul de tarare “A” si rotiti-l in sensul acelor de ceasornic pentru a micsora diferentialul (figura 3). Nu uitati apoi sa resetati preincarcarea rezervorului in functie de presiunea de pornire. expansiune (daca este utilizat) PRESOSTATUL KLOCKNER MOELLER TIP MCS • • • Slabiti cele 4 suruburi si indepartati capacul transparent Desurubati si indepartati surubul de blocare “B” pozitionat intr-unul din cele 12 orificii ale selectorului de tarare “A” (figura 1). In caz presostatul. Puneti la loc si fixati surubul de blocare “B” in orificiul selectorului “A” astfel incat sa fie aliniat cu unul dintre cele 2 filete pozitionate sub selector (figura 4). Presostatul intervine cu porniri si opriri frecvente in timpul furnizarii normale de apa A. Verificati daca presostatul a fost alimentat B. • • • 52 . Verificati daca contactele presostatului sunt libere in miscare A. Rotiti selectorul de tarare “A” in sensul acelor de ceasornic pentru a mari in acelasi timp presiunea de pornire si cea de oprire (presiunea de pornire scade.IDENTIFICAREA SI REMEDIEREA DEFECTELOR DEFECTIUNI 1. Mariti valoarea de tarare a presostatului pana cand depasiti acest inconvenient. contrar inlocuiti 1. REMEDII A. Verificati daca presiunea de preincarcare a rezervorului nu este mai mare decat cea minima a presostatului A. Motorul nu se opreste cand cererea de apa a incetat B. Puneti la loc capacul transparent si infiletati cele 4 suruburi. la o 1. Verificati tararea presostatului care este de obicei prea scazuta. Micsorati presiunea de preincarcare cu 0. In caz contrar indepartati membranei vasului de inconvenientul. B. iar cea de oprire ramane fixa).2 bar sub presiunea minima a presostatului A. Verificati daca presiunea de tarare a presostatului pentru oprirea motorului nu este mai mare decat cea pe care o poate genera (aspiratie + refulare) B. Motorul nu porneste VERIFICARI (cauze posibile) A. Reglati presostatul presiune mai mica.

etc) Spalatorii sub nivelul retelei de canalizare Golirea rezervoarelor si/sau piscinelor Transferarea fecalelor Instalatii industriale 53 .DIMENSIONAREA POMPEI SUBMERSIBILE Aplicatii Drenaj apa de ploaie Evacuare apa condens (aer conditionat. cazan.

200 = 9. In cazul instalarii fixe. O componenta de baza a instalatiilor de drenaj o constituie robinetul de retinere cu trecere integrala (cu sfera sau cu clapeta).CIRCUIT APE UZATE TIP PUNCT DE CONSUM Birouri Locuinta Restaurante/cantina Restaurante Comunitati diferite UNITATE MASURA Serviciu Locuitor Persoane Persoane Persoane CANTITATE IN LITRI/ORA 120 65/80 60/70 55/65 65/75 CALCUL DEBIT CALCULUL DEBITULUI POMPEI Inmultiti numarul punctelor de consum cu cantitatea medie estimata. Prezenta aerului in corpul pompei poate duce la dezamorsarea acesteia. Este foarte important ca instalarea sa fie corecta pentru a preveni problemele care afecteaza functionarea. permite intoarcerea apei pe coloana care cauzeaza inaltarea nivelului si functionarea in continuu a pompei. deoarece in caz contrar ar fi necesara instalarea unei pompe mai puternice in ceea ce priveste consumul de curent electric. In plus.POMPE SUBMERSIBILE Metoda de alegere a unei electropompe pentru asanare este aceeasi ca si in cazul electropompelor centrifugale. trebuie sa calculati debitul si inaltimea de pompare cerute de instalatie si sa alegeti electropompa cu parametrii functionali corespunzatori. Dimensionarea pompelor . la functionarea in gol si la posibile infiltratii in etansarea mecanica a motorului. in cazul in care putul are dimensiuni relativ mici. Instalarea sa permite evitarea refluxului si formarea golurilor de aer in corpul pompei. Acesta este un instrument util pentru extragerea pompei din put si de asemenea are o utilizare simpla si care se poate adapta la diferite modele de pompe DAB (vezi catalogul tehnic). DAB propune dispozitivul rapid de pompare denumit DSD2. omiterea robinetului de retinere. Instalarea pompelor submersibile poate fi de 2 tipuri: fixa sau mobila.400 + 7. Pentru dimensionarea conductei de refulare.600 l/h in total 54 . Ex: Cladire alcatuita din 20 birouri si 30 apartamente (cu 3 locuitori in fiecare apartment) (20x120) + (30x3x80) = 2. este recomandat sa reduceti pe cat posibil pierderile de sarcina. pompele submersibile DAB sunt dotate cu maner ergonomic care permite o manipulare si o instalare simpla. In cazul instalarii mobile.

POMPE INSTALATE K = 1. pozitionata pe verticala. In paginile anterioare.7 m/s –1. 55 . pardoseala in general) 1000 m2 x 0. ciment.CALCUL DEBIT POMPA PENTRU EVACUARE APA DE PLOAIE K x SUPRAFATA EXPUSA LA PRECIPITATII impartit la NR. etc. va recomandam sa dimensionati tevile pentru o viteza a fluidului in domeniul 0. pardoseala in general.3 l/min x mp in cazul suprafetei moi (ex: camp. intre pompa si nivelul conductei la iesire.7 m/s... gradina.3 = 300 l/min impartit la 2 pompe = 150 l/min fiecare (luand in calcul: camp.3 = 1300 l/min impartit la 2 pompe = 650 l/min fiecare (luand in calcul: asfalt. zona cu pietris) 1000 m2 x 1. Un element foarte important in cazul dimensionarii unei instalatii este alegerea conductelor corespunzatoare: pentru a evita saturatiile la nivelul conductei si zgomotul. zona cu pietris) CALCUL INALTIME DE POMPARE Inaltimea de pompare este diferenta totala de nivel.) K = 0.. gradina.3 l/min x mp in cazul suprafetei rigide (ex: asfalt. gasiti cateva tabele pentru a putea calcula pierderile de sarcina in functie de debitul apei si dimensiunea conductei.

Orientativ. CALCUL CAPACITATE CUVA VOLUM CUVA APE UZATE Cantitatea totala de evacuat impartita la 4 (inmultiti cu 0. mai jos gasiti un tabel cu indicatii privitoare la pierderile de sarcina datorate curbelor.6 = 1. 56 . racordurilor. robinetilor cu sertar si robinetilor de retinere. Valorile din tabel se refera la pierderi pe metru ca lungime a conductei echivalente.035 = 35 m3 Volumul cuvei trebuie sa prevada pana la 25-30 minute intrerupere energie electrica.Pierderile de sarcina ale eventualelor accesorii care alcatuiesc instalatia trebuie sa fie calculate in functie de coeficientii furnizati de catre producatorul componentelor sistemului de distributie.5 m3 (pentru 2 pompe) VOLUM CUVA APA DE PLOAIE 0.5 m3 (pentru o pompa) 10m3/h / 4 x 0.035 x SUPRAFATA EXPUSA = m3 volum Ex: 1000 m2 x 0.6 daca instalatia are 2 pompe) Exemplu: 10m3/h / 4 = 2.

2 + 4+3 = 11.20 mCA Qpompa = 300 l/min PCL=Pierderi de sarcina in conducte h = diferenta totala de nivel L = lungimea totala a conductelor 57 .Exemplu de calcul pompa: Luand in caclcul cererea de Q = 300 l/min Cu o distribuire a conductelor de: L = 30 m si h = 4 m Hpompa = PCL + h + Presiunea la iesire = 4.

58 . • Va recomandam sa efectuati cel putin o data pe an curatirea instalatiei cu apa. cam la 3 luni. actionand repetat pompa. va recomandam sa efectuati o inspectie si sa curatati instalatia. in special robinetul de retinere. • Curatati pompa cu grija indepartand orice corp strain prins in grila de aspiratie si verificati libera miscare a plutitorului.Recomandari pentru o intretinere corespunzatoare: • Dupa pornirea instalatiei. Acest interval de timp poate fi marit dupa primele inspectii bine realizate. scoateti pompa din cuva. Daca este necesar.

EXEMPLU DE RACORDARE A PLUTITOARELOR LA O STATIE CU 1 POMPA 59 .

EXEMPLU DE RACORDARE A PLUTITOARELOR LA O STATIE CU 2 POMPE 60 .

DIMENSIONAREA RACIRII MOTORULUI POMPE SUBMERSIBILE Dimensionare camasa de racire 61 .

debitul de apa garanteaza racirea motorului in timpul functionarii sale. Racirea motorului trebuie sa fie garantata astfel incat sa asigure motorului o durata lunga de viata.CUM SA DIMENSIONATI O CAMASA DE RACIRE O regula pe care nu toti o respecta: in momentul instalarii pompei submersibile. Evaluand situatia. Viteza de racire este indicata pe placuta motorului si in manualul de instructiuni anexat pompei. mai mult de 80% din defectiuni sunt datorate supraincalzirii Motoarele utilizate la pompele submersibile DAB sunt proiectate pentru a functiona la o temperatura ambianta de 40° C. 62 .

motorul este racit corespunzator. Daca v < 0. Verificarea racirii corespunzatoare a motorului .08 m/s pentru cei 4” Franklin si 0. 63 .08 m/s pentru cei 4” Franklin si 0.calculati viteza fluxului dupa urmatoarea formula: CUM SA DIMENSIONATI O CAMASA DE RACIRE In care: Q=debit D=diametrul putului D=diametrul motorului Daca v > 0.15 m/s pentru cei 6” Franklin) Nu este necesara camasa de racire.3 m/s (0.3 m/s (0.(consideratii valabile pentru temperatura apei mai mica de 40° C) 1.15 m/s pentru cei 6” Franklin) treceti la punctul 2 de la pagina urmatoare.

2. consultati graficul de mai jos. Calculul diametrului recomandat pentru camasa Considerand debitul Q al sistemului. Diametrul maxim recomandat pentru camasa: Diametru maxim recomandat – Motoare DAB Diametru maxim recomandat – Motoare Franklin 64 .

COMPATIBILITATE MATERIALE CU ALTE LICHIDE DECAT APA 65 .

POATE FI ACIDA! (ALCALINA SAU ACIDA) DIFERITE MASURATORI ALE DURITATII FONTA OTELUL MATERIALE PLASTICE CAUCIUC MATERIALE CERAMICE MATERIALE SINTERIZATE COMPATIBILITATE MATERIALE SI LICHIDE 66 .CUPRINS CU CE APA LUCRAM APA POTABILA APA NATURALA APE DE SUPRAFATA APE DE ADANCIME APE DE RACIRE (utilizate pentru instalatiile de racire de orice tip) APA PENTRU CAZANE PE ABUR APA DE CONDENS (apa incalzita in urma condensarii) APA PENTRU UZ IGIENIC SI DE SIGURANTA VORBIM DESPRE COROZIUNE DAR DE CE ANUME TREBUIE SA NE FERIM? FACTORII PRINCIPALI AI COROZIUNII DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC TEMPERATURA TEMPERATURA APELOR CONCENTRATIA DE SARE VITEZA DE CIRCULATIE A SOLUTIEI SUBSTANTE STIMULATOARE SOLICITARILE MECANICE ALE MATERIALULUI AGRESIVITATEA APEI APA ESTE UN LICHID! DE CE SE SPUNE DESPRE EA CA ESTE “DURA”? APA SEAMANA CU NOI.

4 ÷ 8 si temperatura 8 ÷ 15° C Ape naturale: apa poate fi de origine de suprafata.805 Cl % 67 . argila si diferite particule care provin din deseuri industriale sau domestice. adica cantitatea de grame de halogeni continuti intr-un kg de apa de mare. Apa de ploaie: Apa de ploaie nu este deloc pura. In plus este foarte coroziva din cauza continutului ridicat de gaz dizolvat (oxigen. lacuri. dioxid de carbon si. Compozitia chimica a apelor de suprafata. ape statatoare sau mare) Apele din rauri si lacuri sunt in general dulci sau continutul lor de sare nu este foarte ridicat. incolora. Apele alcaline provin din terenurile unde carbonatii predomina fata de Sarurile neutre. de aceea va fi suficient sa stiti concentratia unuia dintre aceste componente pentru a putea sa le calculati pe celelalte. Intre concentratia de clor si cea de sare totala exista un raport exprimat prin formula de mai jos S% = 0. pura din punct de vedere bacteriologic. creta (CaSO4 2H2O) si dolomit (CaCO3 MgCO3). acid sulfuric si hidrogen sulfurat). Apele silicioase curg in special pe rocile cuartoase. inodora. in domeniul 10÷35° cu mici exceptii. F. cu pH = 6. este un coroziv foarte puternic. intre 32 ÷ 38 g/kg in functie de mare. desi nu are nicio tendinta sa formeze cruste. deoarece traversand atmosfera. Deseurile din apele adanci sunt filtrate prin straturile geologice pe care le traverseaza. Duritatea totala a apelor din raurile europene se incadreaza. Apele dure provin din terenuri bogate in calcit si argonit (CaCO3). in majoritatea cazurilor. Ca factor de baza a fost aleasa concentratia de clor. Ape de suprafata: (provenienta ape de suprafata: din rauri. nu contin substante in suspensie precum noroiul. fac exceptie apele din anumite lacuri sarate si cele din cursul raurilor care se varsa in mare printr-un estuar. adanca sau mai rar de origine atmosferica. limitate la perioadele de maree sau seceta. Sarurile care se gasesc in cantitate mai mare sunt: clorura de sodiu urmata de clorura de magneziu. ca si in cazul apelor adanci. Ape de adancime: Apele de adancime. Continutul de sare este variabil.03 +1. exprimati in “Cl”. in zonele industriale.CU CE APA LUCRAM Apa potabila: limpede. Compozitia procentuala poate fi considerata. spre deosebire de cele de suprafata. o spala si se satureaza de impuritatile continute de aceasta. releva natura terenului pe care acestea curg. Ape de mare: Apa de mare (in general apele salmastre) este suprasaturata de carbonat de calciu (CaCO3). aproximativ. aproape constanta cel putin pentru componentele principale si pentru esantioane recoltate din larg.

precum si a substantelor in putrefactie sau substantelor corozive care provin din deseuri de origine domestica sau industriala Temperatura constanta si nu foarte ridicata Debit constant in timp Apa pentru cazanele de abur: Fara saruri care pot duce la formarea crustelor Necorozive pentru materialele componente ale instalatiei Nu trebuie sa dea nastere la spuma sau sa polueze aburul produs. Prin urmare si reactia anodica se opreste sau incetineste foarte mult.Continutul gazelor dizolvate depinde bineinteles in primul rand de temperatura. Rath pH 7 6 5 <5 Viteza de corodare a fierului in apa de condens Nula Slaba Puternica Foarte puternica 68 . sa mute aceasta stare de inertie si reactia poate avea loc. prin actiunea de masa. desi se pot intalni cazuri de supra si subsaturatie legate de conditii speciale locale sau de activitatea biologica. R. Ape de racire: (utilizate la instalatiile de racire de orice tip) Caracteristici ideale: • • • • • • • • Duritate calcica medie 10 ÷ 20° Fr Usoara suprasaturare de carbonat de calciu Putere tampon mare (pH greu alterabil) Salinitate de sare totala. cu atat mai puternica cu cat este mai ridicata presiunea partiala pe care o are dioxidul de carbon in faza gazoasa. influenta pH-ului asupra vitezei de coroziune a fierului in apa de condens este data de tabelul de mai jos: tab. concentratia mare de ioni de hidrogen reuseste. care reprezinta o pila in care exista solutie de fier in zonele anodice si producere de hidrogen in zonele catodice. In practica. Daca solutia este foarte acida. doar foarte greu (deoarece producerea de oxigen este impiedicata de fenomene inca neclarificate care se desfasoara la nivelul atomilor). Daca oxigenul lipseste. ciuperci si alge) Absenta substantelor solide in suspensie. Apa de condens este o solutie acida si fierul se dizolva in aceasta. Apa de condens: (apa incalzita in urma condensatiei) Apa de condens poate fi considerata o solutie diluata de dioxid de carbon si oxigen. concentratie de cloruri si gaze dizolvate nu foarte mari Lipsa sporilor sau microorganismelor animale si vegetale (bacterii. Dioxidul de carbon dizolvat determina in apa o reactie acida. prin reactia Fe Fe++ + H2(1). reactia (1) se poate desfasura.

ceea ce poate duce la formarea crustelor sau coroziunilor. In ceea ce priveste oxigenul. nici sa fie poluate din punct de vedere bacteriologic. este suficient sa alcalinizati[1] apa de condens si ca pH sa fie adus la valoarea 9. substante chimice speciale care se combina cu acesta. Oxigenul poate fi eliminat din apa de la cazan si prin urmare si din cea de condensatie. S-a demonstrat ca reactia Fe Fe++ + H2 este posibila din punct de vedere termodinamic pana la pH-ul de 9. Desi apa de la grupurile sanitare nu este pentru uz potabil. Apa de la serviciul de siguranta in caz de incendiu nu trebuie sa aiba anumite caracteristici fizico-chimice. eliberand reactia (1). Aceasta caracteristica este foarte importanta in fabricile producatoare de explozibil si materiale inflamabile si mai ales in rafinariile de petrol. benzilamina. resturi alimentare. In concluzie. dar trebuie sa fie intotdeauna disponibila in cantitati mari. Aceste ape sufera un proces de incalzire. murdare) Poluarea apelor naturale poate fi de tipul: domestic industrial agricol Poluarea domestica se datoreaza reziduurilor din canalizarile urbane care contin produse din metabolismul omenesc. Acesta este unul dintre motivele pentru care rafinariile sunt construite pe malul marii. Aceasta valoare a fost definita << pH de coroziune niciun pic de fier in apa>>. pentru a obtine o buna protectie impotriva coroziunii. in punctul situat imediat in amontele pompei. Apa pentru uz igienic si de siguranta Apele de uz igienic (bai. astfel incat sa sa se poata faca fata in orice moment unui eventual incendiu.. [1] 69 . etc. aceasta este Substantele alcalinizante sunt: amoniacul si aminele lichide (morfolina.7. care reactiveaza procesul coroziv. Acesta se combina cu hidrogenul gazos vin dupa reactia H2 + ½ O2 H2O. tratamentul chimic trebuie sa fie efectuat cu substante care nu sunt nocive.) nu trebuie sa contina substante care irita pielea sau ochii. specialistii recomanda ca aceasta sa fie totusi potabila. si al doilea de alcalinizare a solutiei pana la un pH fix. cicloesilamina). deoarece se pot inregistra erori de folosire. In aceste cazuri. facandu-l inofensiv. detergenti si diferite reziduuri.07 ppm. Rath a calculat ca aceasta valoare este valabila si in intervalul de temperatura 25 ÷ 250° C. introducand in apa de alimentare. Apele reziduale (uzate. dusuri. nu exista fenomene corozive in cazul in care concentratia sa nu depaseste 0. de canalizare.Situatia este cu totul alta daca este prezent hidrogenul. R. Acestea au un rol dublu: primul de neutralizare a aciditatii datorate dioxidului de carbon dizolvat.

care cauzeaza cresterea proceselor de coroziune. au o compozitie calitativa care nu difera de la oras la oras: este diferita concentratia substantelor in suspensie sau dizolvate. mediul anaerob favorizeaza actiunea bacteriilor sulfato-reductoare. Poluarea industriala se datoreaza evacuarilor de ape reziduale din fabrici.poluata in zonele puternic industrializate. Concentratia mare de oxigen. De fapt nu se verifica intotdeauna acest lucru. Aceste ape de canalizare. Rezistivitatea scazuta a lichidului. cu o populatie mare care are un nivel de viata ridicat. Poluarea agricola este datorata ingrasamintelor chimice si mai ales insecticidelor. acestea se pot reduce de fapt la 3 cazuri de baza: • lipsa oxigenului • prezenta unor substante toxice si nocive • variatii ale temperaturii VORBIM DESPRE COROZIUNE.3%) • bronz cu zinc si nichel • aliaje de cupru si aluminiu • otelul inoxidabil DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC Temperatura In functie de anumite considerente ale cineticii chimice.1÷0. produse finite si subproduse. avand drept consecinta depolarizarea catodica. variatiile temperaturii. provoaca grave dezechilibre biologice vietuitoarelor din apa. Prezenta organismelor vii. dupa cum se vede si in figura de mai jos: 70 . In plus. Desi exista foarte multe substante poluante. care contin materii prime. In schimb. care primesc reziduuri de origine domestica. Apa de mare este cunoscuta ca fiind agresiva pentru metale. in general apropiata si chiar mai mare decat la saturatie. cauzate in general de ape de racire industriale sau de evacuari de la centralele termoelectrice. daca oxigenul lipseste (ape de adancime. din port sau laguna). Aliajele cele mai bune pentru construirea instalatiilor si masinilor sunt: • bronzuri fosforoase (continut de fosfor 0. ale caror activitati biologice pot contribui direct la atacarea metalului (ex: “Gallianella”) In alte cazuri. toate substante foarte nocive. DAR DE CE ANUME TREBUIE SA NE FERIM? Factorii principali ai coroziunii Concentratia mare de cloruri care provoaca un proces de polarizare penetreaza ionii de Cl sub straturile pasivate si provoaca ruperea acestora. ne putem astepta la o crestere exponentiala a vitezei de coroziune odata cu cresterea temperaturii. molustele care se prind de metal pot forma celule de aeratie diferentiala.

curba. Fenomenul se explica prin faptul ca oxigenul. coboara. Adica. Temperatura apelor Apele de suprafata sufera diferite variatii legate de oscilatiile temperaturii atmosferice. procesul este mult mai complex. se poate evapora atunci cand sistemul este deschis. scade. Acest comportament anormal se explica daca se presupune ca circulatia 71 . in regiunile cu clima temperata si in larg temperaturile sunt cuprinse intre 5 ÷10° C. scade rezistivitatea solutiei. Apele subterane pastreaza o temperatura destul de constanta pe toata perioada anului. atunci cand creste concentratia de sare. s-a demonstrat ca. la un moment dat acest factor secundar predomina si odata cu cresterea ulterioara a concentratiei. deci se mareste nivelul de coroziune. In ceea ce priveste fierul. a carui solubilitate este in invers proportionala cu temperatura. In cazul lacurilor putem avea o temperatura destul de constanta. viteza de coroziune scade. in solutie neutra. daca in schimb sistemul este deschis. dupa ce a atins maximul de coroziune. Viteza de circulatie a solutiei Acesta este un factor foarte important. Concentratia de sare Acelasi lucru este valabil in cazul influentei salinitatii solutiei. dar din pacate nu este foarte cunoscut mecanismul sau complex. Desi solubilitatea oxigenului se miscoreaza cand creste concentratia de sare. iar prelevarea trebuie sa se faca la adancime foarte mare. in timp ce in solutie acida cresterea vitezei de circulatie produce o crestere mica a nivelului de coroziune. viteza de coroziune creste constant cu temperatura.Daca otelul intra in contact cu apa intr-un sistem inchis. dar totusi acestea sunt destul de mici fata de variatiile aerului de deasupra marii. Apa marii sufera variatii de temperatura o data cu schimbarea anotimpurilor.

poate fi provocata o denobilare de catre prezenta unei cantitati mari de ioni de clorura. prin urmare scade valoarea metalului. avand efecte chiar distructive cateodata. oricum se stie ca clorurile accelereaza procesul de coroziune. se pare ca o parte importanta se datoreaza variatiei potentialelor in regiunile intercristaline. Daca metalul este acoperit de un film de protectie. Se stie din experienta ca tensiunile si deformarile metalului contribuie la cresterea nivelului de concentratie. din cauza vartejurilor. Valoarea pH-ului este determinanta pentru rapiditatea coroziunii care genereaza apa saraca in oxigen. produsa din cauza deformarilor elastice ale metalului. Acest lucru se pare ca se datoreaza dimensiunilor reduse ale acestor ioni. doar in cazul in care valoarea pH-ului este deasupra curbei de echilibru. Ultima coordonata care creste pe curba se explica in schimb datorita unei actiuni mecanice a solutiei care. Acestea formeaza impreuna cu ionii metalelor dizolvate compusi solubili. In plus acestea inrautatesc situatia. in sensul ca transforma o coroziune uniforma intr-o coroziune intercristalina. hidrogenul care se formeaza se transforma in apa. In plus. avand drept consecinta scaderea semnificativa a concentratiei ionilor.fluidului favorizeaza accesul oxigenului. Un alt grup de substante stimulatoare a coroziunii este cel al substantelor compuse. de stimulare si inhibare a coroziunii. 72 . traiectoria curbei in primele 2 coordonate reflecta ca predomina fiecare din cele 2 tendinte. multe piese sunt obtinute printr-o deformare a metalului care nu este urmata de solidificare. Mecanismul exact al acestor fenomene nu a fost clarificat pana azi. amintim in primul rand pe cele depolarizante. Coroziunea este cu atat mai rapida cu cat pH-ul este mai mic de 7 (se percepe si la un pH = 7). In apa bogata in oxigen. avand in vedere faptul ca acesta are o actiune dubla. In acest caz. viteza de coroziune nu mai depinde de pH. care face ca potentialul sau sa fie si mai electropozitiv. AGRESIVITATEA APEI Pentru coroziune este foarte important oxigenul liber dizolvat in apa sub forma de gaz. ci de continutul sau de adaosul de oxigen. Continutul de oxigen faciliteaza formarea unui strat protectiv pe suprafata fieroasa. rupe filmul protectiv care acopera metalul. Solicitarile mecanice ale materialului Multe instalatii sunt supuse in timpul functionarii la diferite solicitari. fierul dizolvat este oxidat (rugina). care impiedica inaintarea coroziunii. care permit penetrarea prin porii filmului de oxid si intrarea in contact direct cu metalul. Substantele stimulatoare Printre substantele care sunt dizolvate in solutie si cauzeaza o accelerare a proceselor de coroziune. Este vorba in general de substante care au capacitatea de a ceda oxigen. Adevaratul mecanism de actiune a clorurilor nu a fost inca bine clarificat.

puteti sa luati ca reper tabelul de mai jos in care. incepand de jos in sus. se elimina caracteristicile care nu corespund cazului analizat.NOTA: Reziduul uscat ramas dintr-un litru de apa evaporata indica aproximativ cantitatea de saruri dizolvate. pana cand gasiti indicatia corespunzatoare. Acest reziduu uscat de saruri face posibila conductibilitatea electrolitica: prin utilizarea diferitelor metale genereaza coroziunea electrolitica. 73 . Pentru o evaluare orientativa.

1 mg Mn/l creste si continutul de CO2 utilizarea dispozitivelor care nu sunt Continut de nisip 0. creste cand 0.1 mg Mn/l nicio depunere Mangan depunere de mangan.OBSERVATII Depuneri Comportament agresiv 74 .1% afectate de nisip Continut de nisip > 0./l) ANALIZE.Duritate ppm CaCO3 Abraziune nisip Dioxid de EVALUARE carbon CO2 pH liber (mg/l) decat valoarea nu afecteaza de echilibru <4 < decat valoarea ataca fierul.1% afecteaza OXIGEN LIBER (mg.4 CO2 liber valoarea de nu afecteaza necesar echilibru >0 > CO2 liber < decat valoarea ataca fierul: ataca fierul cand creste necesar de echilibru continutul de O2 < 500 mg/l nu afecteaza Resturi de evaporare evitati utilizarea metalelor diferite>500 mg/l coroziune electrolitica <150 mg/l nu afecteaza Cloruri evitati utilizarea metalelor diferite>151 mg/l posibila forare Acid sulfhidric gaz de mlastina ataca fierul CO2 liber > CO2 necesar nicio depunere depunerea creste odata cu Calcar micsorarea CO2 liber = 0.4 de echilibru micsoreaza pH-ul ataca fierul: ataca fierul cand creste <4 continutul de O2 valoarea de nu afecteaza echilibru =0 < decat valoarea ataca fierul: atata fierul cand se de echilibru micsoreaza pH-ul 107. ataca fierul cand se <107. sub forma CO2 liber < CO2 necesar de noroi. CO2 liber > 0: sub forma de crusta < 0.2 mg Fe/l nicio depunere Fier depuneri de noroi.2 mg Fe/l creste continutul de CO2 < 0. creste cand 0.

Acest tip de sare. In plus. Duritatea se poate exprima in diferite unitati de masura si cele mai utilizate sunt ppm de CaCO3 (carbonat de calciu) si gradele Franceze.8 ° d (grade de duritate sau grade germane) 10 ppm CaO (parti per milion oxid de calciu) 28 ppm CaO 1 mg/l 28. boilere si cazane. robinetilor si deci risipa de energie. 75 . 1 mval/l 1° d 1 mval/l 1 ppm 1 mval CaO 1 mval CaO 1° d 1° d 1 ° (grad de duritate francez) F 1° F 1° F 1° d = = = = = = = = = = = = 2. poate exista doar in prezenta unei anumite cantitati de bioxid de carbon CO2 liber.78 ° F APA ESTE UN LICHID! DE CE SE SPUNE DESPRE EA CA ESTE “DURA”? Agresivitatea apei naturale Numai duritatea apei totale nu poate determina agresivitatea. cauzand un transfer necorespunzator al caldurii si probleme la nivelul vanelor. exemplul cel mai simplu este obtinerea unei lenjerii aspre atunci cand aceasta este spalata in apa “dura” (de aceea se foloseste balsamul de rufe). radiatoare. datorita carora se poate vorbi despre << duritatea calcica>> si << duritatea magnezica>>. In tarile franceze se utilizeaza simbolurile TH (titre hycrotimetrique) si TCa(titre calcique).Apa pe care o utilizam contine substante a caror prezenta nu este dorita. adica duritatea totala a apei care provine din bicarbonatul de calciu Ca(HCO3)2.2 mval CaO/l 0. Aceste substante sunt saruri dizolvate in apa acumulate in timpul trecerii printre diferitele straturi ale solului si prezenta lor determina concentratia de sare totala a apei (masurata in ppm – parti pe milion – per litru de apa) Intre aceste saruri dizolvate in apa sunt prezente si cele de Calciu (Ca) si Magneziu (Mg). Duritatea este indicata in general cu simbolul H. Pentru a putea considera agresivitatea apei naturale in functie de analiza chimica este determinanta duritatea pentru carbonati. Daca acest echilibru este modificat de bicarbonat se transforma in monocarbonat insolubil (calcar) si precipita.04 mg CaO 20.357 mval CaO/l 10 mg CaCO3/l 0.56 ° d 1. foarte solubila. Utilizarea apei “dure” cauzeaza o serie de inconveniente printre care: depuneri de calcar pe conducte.13 mg MgO 10 mg CaO/l 0.

.. PH-ul este cologaritmul concentratiei ionilor de hidrogen in solutie si exprima reactia apei daca este acida sau alcalina. clorhidric.poate fi ACIDA! (Alcalina sau Acida) Aciditatea apei depinde de acizii continuti (acid carbonic. Partea in exces este agresiva si ataca fierul si cimentul. etc) Alcalinitatea depinde de prezenta substantelor bazice in apa.Dioxidul de carbon este dizolvat in apa sub forma de gaz.. boric. 76 . adica sarurile care dau duritatea temporara. pentru ca este necesar pentru a mentine bicarbonatul. Tabelul imparte apa naturala in “agresiva” si “inofensiva” Apa seamana cu noi. sulfhidric. O parte din acesta este inofensiv.

DIFERITE MASURATORI ALE DURITATII 77 .

) Proprietati mecanice nu foarte bune ca cele ale otelului. 78 . corpuri de pompa etc. Microstructuri ale diferitelor tipuri de fonta a) fonta gri: lamele inchise la culoare de grafit din matricea din ferita (500x) b) fonta sferoidala: sferiode inchise la culoare de grafit din matrice de ferita (200x) c) fonta alba: cristale mari de cementit scufundate in perlite/lamele subtiri de ferita si cementita d) fonta maleabila: “fulgi” negri de grafit (carbon reprelucrat) in matrice de ferita.CARACTERISTICI GENERALE ALE PRINCIPALELOR UTILIZATE PENTRU A OBTINE O POMPA DAB FONTA • • • MATERIALE Sunt aliaje Fe-C (Fier. dar buna rezistenta la vibratii si lovituri datorita disiparilor de energie intre lamelele de grafit care alcatuiesc lagarul. precum motoare de automobile..Carbon) cu C > 2.06% Aderenta mare (aplicare la fuziune cu geometrii complexe.

angranaje etc) • otel de cimentare: pentru tratarea termica prin care se modifica suprafata metalului pentru a-i da rezistenta la uzura • otel pentru unelte: sunt facute din aliaje cu alte elemente pentru a oferi rezistenta mecanica mare la abraziune si la uzura.maleabilitate . de tamplarie.optima turnare la rece .concentratie mica de C< 0.cost mic • otel special de constructie: foarte important pentru constructia partilor foarte solicitate din punct de vedere dinamic ale masinilor (pinioane. etc • otel inoxidabil (de ex: 18-8 la tacamuri si oale.25%) pentru garantarea sudurii (caracteristica foarte importanta!) .rezistenta mecanica nesesizabila .nomenclatura doar italiana) . Utilizate la matriti.rezistenta scazuta la coroziune .. Utilizate in palele de turbine. excelenta rezistenta la solicitari mecanice.OTEL • continut scazut de carbon (< 2%) si de multe varietati • otelul normal (fara elemente pe baza de lemn. sau la acidul sulfuric • Superaliaje de nichel: concentratie mare de Nichel.are concentratie scazuta de C (max. rezistenta si posibilitate de prelucrare cu masini unelte .caracteristici optime de ductilitate.rezistenta optima la socuri . care se pasivizeaza formand o patina care il protejeaza . Fe410. 0... poansoane.) .. foarfeci.rezistenta la temperatura ridicata .. calibre.rezistenta foarte buna la coroziune deoarece este bogat in crom.1% . 79 .AISI 316 are in aliaj 2-3% Molibden pentru a rezista mai ales in mediile marine. la oxidare si la mediile agresive. Fe360.

80 .

care se rasucesc intre ele ca si cum ar forma o portie de spaghete. flexibil si rezistent Cunoscut de pe vremuri. Aceste catene sunt foarte lungi si flexibile. legarea intre diferitele molecule este atat de densa incat formeaza o retea mare tridimensionala (rasini ca cele de la talpile de bocanci. dar necesita o atentie speciala datorita unor materiale plastice sau cauciuc (in cazul cauciucului. mai flexibil si mai maleabil. 81 . ca si cum ar fi mai multe sfere agatate una de alta. carcase etc) Cateva materiale plastice amorfe (adica “fara forma”) sunt perfect transparente precum plexiglass-ul sau policarbonatul utilizat la vizierele castilor pentru motociclete Au excelente proprietati de izolant electric si termic si sunt utilizate pentru cablurile electrice si izolanti la cladiri (poliuretan expandat. Cantitatea de legaturi intre diferitele catene face plasticul sa fie mai maleabil sau mai dur. cauciucul natural se utilizeaza in construirea cauciucurilor de masina In prezent se utilizeaza cauciucuri artificiale precum NBR. sau mai rigid si fragil In cazul celor termosolidificate. polistirol etc) Au o buna rezistenta chimica. EPDM pentru garnituri si/sau O-ring. consultati paragraful corespunzator) in contact cu solventi derivati din petrol • • • • • CAUCIUCUL • • • Cauciucul este un material special foarte elastic.MATERIALE PLASTICE • Materialele plastice sunt substante organice macromoleculare (care deriva din petrol si diferitii derivati ai acestuia) formate dintr-o unitate de baza repetata de mai multe ori (polimer).

MATERIALELE CERAMICE • • Materialele ceramice au o structura cristalina foarte compacta si rigida care confera proprietati speciale. dar si fragilitate mare. chiar sunt utilizate ca izolant in industria electronica si de exemplu la stalpii de electricitate.rezistenta mecanica foarte mare. dar au o rezistenta buna la abraziune si la uzura Un alt exemplu este WIDIA utilizat pentru a face lame pentru taiat • 82 . etansari. care lasa sa treaca praful.este un foarte bun antiabraziv. este utilizat la componentele in miscare cu striatii (rulmenti. Acestea sunt presate la o temperatura si presiune ridicate intr-o matrita si fuzioneaza unul cu celalalt pana cand formeaza o bucata rezistenta • Un bun exemplu il constituie lagarele pompelor de circulatie DAB din carbon. se poate rupe la cea mai mica lovitura . • MATERIALE SINTERIZATE Sinterizarea este un proces special de productie care utilizeaza pulberi pentru obtinerea produselor cu diferite forme si utilizari. Proprietati mecanice . etc) Proprietati electrice si termice bune.

Avantaje: 1) capacitate buna de lubrificare. este deseori utilizat datorita avantajelor sale si datorita duratei de viata a etansarilor. se porneste de la temperaturi sub 0° pana la 250° iar C C.ETANSARI MECANICE STANDARD DIN OFERTA DAB PUMPS CARBON – GRAFIT Termenul “carbon-grafit” sau pur si simplu “carbon” este utilizat pentru o gama larga de materiale care contin carbon. aceasta limita poate fi depasita pana la 350° prin utilizarea unui carbon metalizat si chiar C pana la 450° pentru carbonul tip electrografit. 2) conductibilitate termica buna 3) modul de elasticitate mare. CARBURA DE TUNGSTEN Este alcatuita din particule de carbura (cu o duritate mare) in aliaj cu un metal ductil. se justifica utilizarea carbonului ca material de etansare. deci tendinta mai mica de deformare la presiune fata de materialele metalice 4) rezistenta mai buna la socurile mecanice fata de alte materiale nemetalice dure 83 . C 5) rezistenta destul de buna la compresie 6) costuri de realizare destul de mici Dezavantaje: 1) toleranta redusa in prezenta abrazivelor 2) posibilitatea crearii de legaturi chimice intre carbon si agenti oxidanti (nitrati. chiar si in conditii de uzura limita sau de functionare in gol 2) atenueaza si umple micile imperfectiuni de pe pista de alunecare 3) rezistenta chimica buna 4) rezistenta mare la temperatura. Este utilizata in conditii foarte severe (cu privire la PV). clorati. Desi este cel mai scump material fata de cele descrise pana acum. etc) 3) rigiditate mai mare si tendinta mai mare la distorsionare la temperaturi ridicate fata de metale si materiale ceramice 4) cateva aplicatii industriale nu pot tolera prezenta prafului de carbon 5) rezistenta scazuta la tractiune 6) produsul finit trebuie sa fie manevrat cu grija 7) conductibilitate termica scazuta (pentru cateva tipuri) Etansare Prin faptul ca se imbina cu multe tipuri de materiale. Avantaje: 1) rezistenta la uzura chiar si in conditii de functionare foarte grele. in general reprezinta unul dintre cele 2 inele de etansare.

a fost unul dintre primele materiale nemetalice “dure” utilizat in crearea etansarilor mecanice Avantaje: 1) unul dintre cele mai economice materiale dure. nu doar in aplicatiile cele mai dificile . pierde foarte putina caldura in conditii critice 2) rezistenta satisfacatoare la socurile termice doar cu anumite tipuri de carbon. Din moment ce in aceste cazuri toleranta la functionarea in gol este mica. Rezistenta la socul termic creste relativ daca recurgeti la adaugarea unor aditivi corespunzatori. Dezavantaje: 1) conductibilitate termica scazuta. ceea ce poate duce la compromiterea caracteristicilor materialului la viteze mari de rotatie 3) capacitati limitate de rezistenta la functionarea in gol sau cu lubrificare limita in cazul creeari unei legaturi carbura-carbura 4) cost mare al materialului brut Etansare Fiind utilizat in prezenta unor lichide abrazive. este tot mai des inlocuit cu carbura siliciu. cu excelenta rezistenta la uzura 2) rezistenta chimica foarte buna.Dezavantaje: 1) rezistenta chimica limitata. chiar si in conditii foarte grele de functionare 2) foarte buna conductibilitate termica fata de alte materiale ceramice 3) foarte buna rezistenta la socurile termice 4) modul de elasticitate mare 84 . Avantaje: 1) foarte buna rezistenta la uzura. Foare buna rezistenta in prezenta unor solutii abrazive. 3) material fragil care poate suferi deteriorari mecanice Etansare Alumina este folosita in general cu diferite tipuri de carbon sau cu PTFE. CARBURA DE SILICIU Aplicatiile carburii de siliciu (mai ales a celei sinterizate) devin tot mai amplu. mai ales in mediu acid 2) densitate mare a materialului. care depinde de gradul de puritate 3) foarte bune proprietati in apa sau in solutii care contin apa. dar si in cele obisnuite Raportul dintre randament si pret joaca un rol important in alegerea acestui produs. ultimul fiind pentru situatii foarte corozive. Acest lucru poate cauza probleme in cazul unor conditii de functionare de tranzitie. acest material formeaza o legatura cu el insusi sau cu alumina. OXIDUL DE ALUMINIU Denumirea comuna a acestuia este “alumina”.

Etnsare Carbura de siliciu cu carbon este o combinatie care asigura o durata lunga de viata etansarii in conditii diferite. deoarece o alegere gresita poate duce la generarea unei calduri excesive si deci la posibilitatea de evaporare a fluidului ceea ce poate duce la deteriorarea etansarii. deoarece are o excelenta rezistenta la socul termic si la conditiile foarte grele. Se testeaza carburile de siliciu aditivate optim pentru a imbunatati comportamentul acestora in conditii de lubrifiere redusa.5) inertie chimica buna 6) densitate mai mica decat carbura de tungsten 7) materialul brut se gaseste cu usurinta Dezavantaje: 1) rezistenta la deformare mai mica decat carbura de tungsten 2) rezistenta scazuta la tensiune 3) trebuie sa verificati atent selectarea legaturilor. Combinatia carbura de siliciu-carbura de siliciu este de obicei utilizata in toate cazurile in care sunt necesare caracteristici de rezistenta la uzura. 85 .

proiectate si garantate pompele. ce se refera la compatibilitatea lichidelor descrise in acest manual. prin urmare nu isi asuma responsabilitatea cu privire la corectitudinea acestor informatii. 86 . iar societatea DAB PUMPS S.p. timp de expunere. Orice tip de aplicatie prevede un ansamblu specific de solicitari.p. trebuie sa fie utilizate doar pentru confirmarea materialelor de constructie a pompelor. Informatiile au fost gasite in diferite surse. De aceea societatea DAB PUMPS S.A nu a efectuat teste de verificare. concentratie a substantei chimice si temperatura corespunzatoare pentru utilizare.A va recomanda sa supuneti unor probe practice materialele care vor intra in contact cu diferitele lichide diferite fata de cele pentru care au fost studiate.COMPATIBILITATEA DINTRE MATERIALE SI LICHIDE Informatiile care urmeaza.

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C. 87 .

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C. 88 .

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C. 89 .

90 .Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C.

91 .Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C.

92 .Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul temperaturi de maxim 24° C.

Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul o temperatura de 24° C. 93 .

Rezistenta buna

!!

Caracteristici insuficiente ale rezistentei

Lipsesc informatiile

Luati in calcul o temperatura de 24° C 94

Rezistenta buna

!!

Caracteristici insuficiente ale rezistentei

Lipsesc informatiile

Luati in calcul o temperatura de 24° C. 95

Rezistenta buna

!!

Caracteristici insuficiente ale rezistentei

Lipsesc informatiile

Luati in calcul o temperatura de 24° C.

96

97 .Rezistenta buna !! Caracteristici insuficiente ale rezistentei Lipsesc informatiile Luati in calcul o temperatura de 24° C.

Colectivul de redactare a cartii tehnice: Traducere: Verificare tehnica: Tehnoredactare: Cristina PARASCHIV ing. Violeta POPESCU Cristina PARASCHIV 98 .