Litera A

Armură arămie a asprului atrid Agamemnon, atîrnată asupra altarului antic, atrăgea așadar atenția armatorilor anatolieni, amici ai anticelor armate arhaice, așteptînd atenuarea ațîțărilor anarhice ale aprigului Ahile. Oaia aia e a ei, eu i-o iau. (Frază formată numai din vocale.) Tam tam-tam Hipopotam / S-a-ngrășat un kilogram / De la pîine cu salam / Tam Tam-tam cel dolofan / A spart cana și-un borcan. Acele fete au pus acele-n pernițe.

• •

Litera B
Berbecul Becu înșuruba becul.
• • • • • •

Balaban Bălăbănescu bîlbîiește bîlbîituri bîlbîite pe negîndite. Bunul bunel ne-mbunează cu bomboane bune. O babă bălană mănîncă o banană babană. Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia cînd s-a întors Bucurel bucuros de la București. Bucur și Bucura se bucura că Bucurel e bucuros în București. Boul breaz bîrlobreaz în vacile bîrlobrezene, cu greu a dezbîrlobrezit breazul boilor bîrlobrezeni! Bob breaz bîrlobreaz / Din boii bîrlobrezenilor / Nu e anevoie de a zice: / Bou breaz bîrlobreaz / Din boii bîrlobrezenior; / Ci e nevoie de a dezbîrlobrezi / Bou breaz bîrlobreaz / Din boii bîrlobrezenilor. Brad si Bard au văzut un leopard. O barză brează face zarvă pe-o varză. Bubulina, gospodina, macină pînă se termină făina! Bubulina, gospodina, nu-ți dă pace pînă nu face ce-ți place!/ Bubulina, gospodina, gătește pîn' se stinge lumina.

• • •

Litera C

Colo-n vale pe-un pietroi stă o codobatură și un codobăturoi, codobăturoiu codobăturește codobatura, codobatura nu poate codobături codobăturoiu... Un codobăturoi a putut sa codobăturească pe o codobăturiță, dar o codobăturiță nu a putut să codobăturească un codobăturoi. Un caricaturist a caricaturizat o caricatură. Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa. Un caricaturist a caricaturizat o caricatură. Poți tu să caricaturizezi caricatura caricaturizată de acel caricaturist? Cred c-ai spus c-ai doi cai. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i

• • •

• •

E tot drac. nu-i brotac. precum a crăpat clinciul-n cinci. îl apuc. Cînd oi zice tot oi zice. Un cocostîrc s-a dus la descocostîrcărie. Tăt am zîs c-am zîs c-oi zîce. nici n-am zis c-am zis c-om zice. cum a crăpat piatra-n patru! Capra paște lîngă casă. • • Pe cap un capac. Cocostîrcărel s-a dus la cocostîrcărie să se descocostîrcărească de cocostîrcăroaica lui. Capra neagră calcă-n clinci. Tot am zis și-am zis c-oi zice. Nici n-a zis și zici c-am zis. scandează cu dicție fără interdicție fel de fel de poezii azurii . crape capul caprei-n cinci. cum o calca-n patru crapa! Crapă capul caprii-n patru. Clinciul crapă-n cinci. da tu zici c-am zis c-om zice. Creață isteață. Capra neagră calca-n clinci. cînd oi zice.ca să zici c-am zis ce-oi zice. capu caprii crape-n șase! Capra noastră n-are lapte. c-am zis eu c-am zis că-i zice. crăpa-i-ar coarnele-n șapte! Cărămidarul cărămidărește pe cărămidăreasă. Dă-mi un pic de pic să pic pe picătura de pe plic. Capra neagră-n piatră calcă. ci coropișnițoiul coropișnițea pe coropișniță. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • . ca să se descocostîrcărească de cocostîrcăria lui. ca să zici c-am zis c-oi zice. dar de zis tot zice-oi. Cîntecul cîntat de cîntăreață încîntătoare încînta cîntărețul încîntat de cîntarea cîntăreței. a cărămidărit cărămidarița pe cărămidar la fel cum ar fi vrut cărămidarul să cărămidărească pe cărămidăriță. Constantin Constantinevicescovici Cupa cu capacul lacătelor rococo cotcodăcea croncănind clocotitor. unde se descocostîrcăreau și alți cocostîrci nedescocostîrcăriți. Cînd voi zice atunci să zică. Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se dezarhiepisconstantinopolizeze.gîndac. O coropișniță și-un coropișnițoi se coropișniteau la noi pe gunoi. Piatra crapă-n patru. ca să știu c-am zîs c-oi zîce Nici n-a zis și zici c-am zis. cînd oi zice chiar oi zice ca să zici c-am zis ce-oi zice. zîmbitoare și glumeață. că tu zici c-am zis c-om zice. Pînă cînd a cărămidărit cărămidarul pe caramidăriță. Capra calcă piatra. să nu zici c-am zis c-oi zice. îl hurduc.cu copii și făclii. da’ dă zîs io tăt n-am zîs. dar cărămidăreasa nu poate cărămidări pe cărămidar. pe hîrtii. Crăpa-i-ar capul caprei precum a crăpat piatra-n patru. De ce-ai zis tu c-am zis eu c-a zis ăla nu știu ce? N-am zis ș-ai zis c-am zis. Cine a zis că am zis că-i zice? Eu n-am zis și nici n-oi zice. mii și mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal. Nu coropișnița coropișnițea pe coropișnițoi. chiar oi zice . pe capac un ac. nu e cuc./ Crăpa-i-ar capu caprii-n cinci/ Cum a călcat capra-n clinci. Cînd am zis c-am zis c-om zice. Da’ dă zîs io tăt oi zîce.

forofifo-fenderloi. de dumnezeire dornicilor doritori de daruri divine! Domnule Dudescu. Fata fierarului Fănică face fasole frecată fără foc. Cerce cei ce cer cercei. du dos d'un dodu dindon. Domnul domnilor. Litera D • Domnule director. O mierliță fuflendiță fuflendi-fuflendăriță nu poate să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul. fata are flori pe prispă. dit-on. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul poate ca să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierlița fuflendița fuflendi-fuflendăriță. face fasole fiartă fără foc. prispa are flori. • • • • . fiindcă focul face fum. Florica. dă-mi două dude dulci din dudul dumitale de dincolo de Dunăre! Dacă și cu Parcă se plimbau într-o barcă. Dumnezeul dumnezeilor. Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face fum. („Se spune că Didon se ospăta din tîrtița unui curcan gras”) • • • • • • • • • Litera F • • • • Florin s-a dus la florărie să cumpere de la florăreasă flori pentru Florica. Fata are flori pe prispă. Domnule Dudău. Dacă și cu Oare s-au dus să se-nsoare. Dacă Dacă nu era.• • • • • • • Ceea ce cerea celebrul Cicero celor cinci sute cincizeci și cinci de ciraci ai săi. Fofiță fondofirliță. doamna Dida Drăgan dorește două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drum. Danilă îi dă lui Nilă dalta dată de Daniela ca să dăltuiască-n dale dalii dantelate. Dragă Doamne. fata fată. dă dragoste și duh de dărnicie. Dacă Dacă nu era. fiindcă focul face fum. de descoperire. Un căscat cu cască cască lîngă cascadă. Fata-i fată pînă-i fată și cînd fată. fata fostului funcționar. dă-mi două dude din dudul dumitale de dincolo de drum! Doisprezece cocostîrci pe casa lui Kogălniceanu. forofifo-fenderliță și fifoi fondofirloi. prisma are flori. Ochii lui Chirică privesc chitara prin ochelari. Ciubotarul are o ciubotărie unde ciubotărește ciubote și ciuboțele. Domnule dudar. Cel ce știe că nu știe nimic știe mai mult decît cel ce nu știe că nu știe nimic. Parcă parcă se-neca. Domnitorul domnitorilor. Croitorul croiește și coase rochii pentru croitoreasă. dați-mi două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drumul dinspre Dudești. oare Oare se-nsura? Didon dîna.

Paragarafaramus. ga-ga-ga! Gîndindu-mă că te gîndești / Că mă gîndesc la tine. fusu-n poală la lelea. cînd te vei dezoriginaliza? Mă voi dezoriginaliza cînd cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza. fluture prin casă. Florica Firea. Hrib fiert. (Al. Harbujii din harbuzăria lui Horia sînt hrănitori. dar mai tare vîjîie avionul vîjîietor. Eu mă joc în cojoc. J • • Lîngă un gard gînsacul și gîsca gîgîie îngîndurați: ga-ga-ga.• • Fata fostului funcționar francez fierbe fasolea fără foc. Hangiul si hangița au un han cît un an! Litera L • Luni la lumina lumînării luminată de lună prin luminator i-a luminat o luminiță în lumina ochilor. fiindcă focul face fum. / Gîndește-te că mă gîndesc / Că te gîndești la mine. Doamna de Monsoreau) Fluture pe masă. • • Litera M • • Cîțiva melci-codobelci au fost la un meci. fiindcă focul face fum. Mormolocii momiți mimetic comemoraseră ramificațiile milimetrice înmagazinînd endometacinul lucidității memorialisticii înmărmurite numismatic. Dumas. Geamgiii geamurilor geologic germinate cotonogeau cu triajele gergevelelor. fluture pe casă. face fasole fiartă fără foc. fusu-i colea. cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza. Am o vîjîietoare care vîjîie ca un avion vîjîietor. fără rival. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval. / Se vede mijlocul! • • • • Litera H • • • Horia are-n harbuzărie harbuji. pal. egal și actual. fata fostului fochist Fănică Florea. Ia ai! Ca să-l ai la fusai! Folosindu-l. / Dar deodată aud: poc! / Mi s-a rupt cojocul. hrib nefiert. n-ai să ai bai nici la foale. nici la mai! (în Aredeal: foale "stomac". hrib nefript. nici regele Paragarafaramus nu se va dezoriginaliza. pre ăi din casă. hrib fript. Dar. • • • • Literele G. Vîjîie tare vîjîietoarea. mai "ficat") Cum s-a întîmplat că regelui îi fu frică de a-i fi frică și cum s-a întîmplat că lui Chicot îi fu frică de a nu-i fi fost frică. Lumînările leliței Leonora legalizaseră rămurelele lalelelor liliachii. Fusu-i ici. . fluturi pe toți p-ai noștri. tot una-i. real și natural. fără fum.

E pestriță prepelița pestriță. Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică! Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali. Smith: Muștele mușcă mușcata! D-na Martin: Musca mușcă mușcata ta! D-na Smith: Mușca-ți-ar musca mușchiul! Dl. • • • • . Agățați-ai poamele calului de poalele podului. Pila-n pungă Pimpirel cu pila lungă ! • dunga pilii pînă cînd punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă. nu mișca de unde muști! D-na Martin: Musca mișcă! D-na Smith: Mișcă musca! Dl. Pila-n pungă. mușcă musca mușcată. punga-n pilă. • • • • • dungă pilii. dar papucăreasa nu poate papucări papucii nepapucăriți ai papucarului care papucărește papuci nepapucăriți. dar mai pestriți sunt puii prepeliței pestrițe. Smith: Nu mușca de unde miști. mustul mustește! D-na Martin: Doamnă Smith. • • În porumbar s-a urcat.” (Eugen Ionescu. Puiul de găină se vindecă. punga-n pilă. porumbaca Tot porumbul a mîncat. mușchiul mustește. ci cu minte cumințește celui care minte. punga-n pilă. Englezește fără profesor) Litera P • • • • • Pipotele priponite în panoplia paralelipipedelor pompau pipăind pampoanele laptopurilor. Patzi-petzi-pitzi-potzi. dacă ia as-piri-piri-pirină.• • Un băiat cu minte nu minte. Smith: Domnule Martin. Papucarul papucărește papucii nepapucăriți ai papucăresei. În porumbar. Pitulicea pitică s-a pitulat. Preaplecat primesc poruncă Pili-aș cu pila lungă. Pizmuind pe prințul pașă Pentru piatra perlă prinsă. Martin: Muști mișcați! Dl. Martin: Nu mișca de undeva! Dl. pînă cînd punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă. • • Și-a pilit pila pe pungă Punga-n pilă. muștele mustesc în mușchiul mușcat. O găină porumbacă Am o prepeliță pestriță cu paisprezece pui de prepeliță pestriți. pilalău cu pila lungă pilește pila pilii cu pila lungă pe Paradimetilaminoanzobenzensurfonic. Pimpirel cu pila lungă Pila-n pungă. Eu pup poala popii. pila-n pungă. iar mai pestriț decît prepelița cea mai pestriță este prepelițoiul cel pestriț. ești mușchiul mușcat! Dl. “D-na Smith: Nu mușca de undeva! Dl. Privind punga prea plinuță. pilalău cu pila lungă pilește pila pilii cu pila lungă pe Are-o plasă și nu-i pasă. D-na Smith: Doamnă Martin. popa pupă poala mea. Martin: Domnule Smith. E mai pestriță prepelița pestriță decît cei paisprezece pui de prepeliță pestriți.

morăriță și mai rar. cosește sașul și-n șosea.• • O albă pisică miroase sipică pentru insomnie. O sapa lată. rămurică". Și-n sus și-n jos de casa sa. O pită lipită. • • • • • Și-s sus și-n jos de casa sa. Spre sfînta sa soră Suzana se suie / Spășită din suflet suspinu să-și spuie / Și-n susul sarcastic suspinu-și șoptește / Și-odată pe scara sucită se oprește. Stanca sta-n castan ca Stan. rățușcă. dar mai știu că știuca-i știucă. Și că știuca se prăjește. Un oarecare cărturar cronicar. . Treier fără greier / Parcă ăsta-i treier? / Greier fără treier / Parcă asta-i greier? • • • • • Litera S • Un sforar a dat sfoară-n țară că i-au furat rufele de pe sfoară. opt pite lipite. Răsărita s-a trezit la răsăritul soarelui și i-a zis răsărita soarelui: "Știi că sora soarelui pe pămînt e floarea-soarelui?" Un rîs s-a luat la-ntrecere cu alt rîs care a rîs mai mult decît primul rîs. șapte sape late ș-alte șapte sape late. a tras lumea pe sfoară. cosește sașul și-n șosea. Stanca sare punînd sare în sarmale. Dar mai știu că știuca-i pește. Rar morar fără mărar. patru pite lipite. trei pite lipite. nouă pite lipite. Stella vreu si eu o stela. cinci pite lipite. Rică anvățat să zică "rîu. originar de oriunde. Dar de cînd băiatu-nvață poezia despre rață. Cosașul Sașa cînd cosește. Știu că știi că știuca-i pește. șapte pite lipite. șase pite lipite. face o înfiorătoare parafrazare. rățușcă. Știu că știu că știu că-i știucă și mai știu că știuca mușcă. două sape late. Șase sași în șase saci soseau pe șosea. Soră Sară. zece pite lipite. cît șase sași sașul cosește. n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară? Sisoie se suie seara sus să sară scara singur. Ella scrie-n sailt la Stella. două pite lipite. a fost legat c-o sfoară și-acum sforăie de se omoară. Stan sta-n castan. rămurică". Stella se uita la stele. Și că știuca se mănîncă. Litera R • Rică nu știa să zică "rîu. (C. • • • • • • • • Litera Ș • Știu că știi că știuca-i știucă. șase sași în șase saci în șase sate. roaga Stella un baiat. Dragomir) Un sas cu glas de bas cam gras și ras pe nas stă la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.

Sașiul stă pe șasiu și șușotește. În trecut. . o să zicem că s-a întîmplat o întîmplare întîmplătoare și din întîmplare nu s-a întîmplat să oprim ce era să se întîmple. din întîmplare... să treacă printr-o trecătoare neîntrecută pînă atunci decît de o trecătoare cam trecută. Unui tîmplar i s-a-ntîmplat o întîmplare. tîmplarul s-a lovit cu tîmpla de tîmpla tîmplăresii! • • • Litera Ț • Țînțarul soț însoți soața țîțîind sancționînd înțepînd nesățios. neîntrecut. Cuiul lui Pepelea) Stă trîntit Tîndală-n tindă. . s-a oprit în treacăt. Șase sași cosași cosesc șase saci sășești.Pe șosea sosește un saș cu un sac și aici mai sunt șase sași cu șase saci. -Spune-mi cine sosește pe șosea? . un trecător cu trecere. Litera T • • Nu-i greu a zice titiridva tidva. s-a lovit cu tîmpla de tîmpla tîmplarului și a tîmpit. Alt tîmplar. din întîmplare..Da. Șase sute șaizeci și șase de sași în șase sute șaizeci și șase de saci. Dacă s-o întîmpla să se întîmple întîmplător vreo întîmplare și ne-am întîmpla de față la întîmplarea care s-o întîmpla să se întîmple. Alt tîmplar. dacă pe șosea sosește un saș cu un sac și aici mai sunt șase sași cu șase saci. da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei. • • • • • Eu l-aș certa dacă l-aș ști laș. auzise de întîmplarea întîmplată tîmplarului. (Victor Ion Popa. Pe tîmplariță. Triedru tridreptunghic.Ce șansă!… Sașa-și spuse sieși… • .. care.. . găina cotcodăcește. Ursul ursește.Cum? pe șosea sosește un saș cu un sac și aici mai sunt șase sași cu șase saci. O întîmplare întîmplătoare s-a-ntîmplat din întîmplare.. O-ntîmplare-ntîmplatoare. toporul pocnește. Drept în cap a nimerit-o. Trîndav trîntorul se-ntinde. creanga trosnește. pe șosea sosește un saș cu un sac și aici mai sunt șase sași cu șase saci! .. Și-a tîmpit-o! • S-a'ntîmplat o'ntîmplare pe strada'ntîmplării: În tîmplăria unui tîmplar s-a întîmplat o întîmplare..• Și șase case Sașa-și știe. • • • • S-a-ntîmplat din întîmplare: Că tîmplarul a tîmplat.Aha. s-a dus să vadă ce i s-a întîmplat tîmplarului în tîmplărie și. auzind de întîmplarea tîmplarului de la tîmplărie a venit și s-a lovit cu tîmpla de tîmplăria tîplarului cu întîmplarea. deci vor fi șapte sași cu șapte saci.

Scurte povestiri fantastice) Mama-i vie și-i în vie. vînturunga punga lungă. Vartolomeu Velisarie-Vulturescu vinde vanitos vechi vindiacuri vătuite veroșilor vînători vasluieni. dar mai tare vîjîie avionul vîjîietor. și în visul visului visam că visam.• Un țap țintat în frunte țintește într-un țînțar. • • • • • • • Litera Z • • • • • • • • • Cele șapte muze cu priviri de zuze scriu. fără să se scuze. O barză brează face zarvă pe-o varză. bîrlobreaz. vociferînd vehement validitatea vînării vulpilor vîrstnice. Vara.. Vinerea viitoare verișoara Veruța vine în vacanța de vară la Văleni la verișoara Viorica s-o vadă vinerea viitoare. N-am venit că am venit. (Titus Popovici Setea) Vărul meu Vasile pe nevrute s-a lovit c-un vas în frunte. țînțarul îl înțeapă pe țap în ținta din frunte. versuri andaluze! Șase călăuze încearcă s-acuze cinci femei lehuze că ar fi farfuze. vineri-de-vineri. ca să se amuze. . roșii archebuze. Vînturai vara mălai. lesne-a zice boul breaz.. bîzîie ursuze zburînd pe peluze! Trei babe mofluze fără dinți și buze trag turte pe spuze. Vîjîie tare vîjîietoarea. geometrii confuze. Cinci fine meduze. vie cine-o fi să vie. Dacă balta o să sece Să rămînă saci vreo zece. Am o vîjîietoare care vîjîie ca un avion vîjîietor. venerabilul veteran vrîncean. Într-o zi am visat că visam. Două autobuze lovite de-obuze au lumini difuze și defect la diuze.(Alvaro Menendez Leal. am venit că n-am venit. Una din ecluze la uși cu mezuze luptă cu taluze punîndu-și ventuze. Litera V • • Prin Vulturi vîntul viu vuia. Boul breaz. cu unghiuri obtuze și ipotenuze! Patru buburuze. dar mai lesne-a dezbîrlobrezi bîrlobrezitura din boii bîrlobrezenilor Zece broaște-n baltă zac • Și adună apă-n sac.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful