UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE DREPT

DREPTUL PROPRIETĂłII INTELECTUALE
Prof. univ. dr. IOAN MACOVEI Lect. univ. dr. NICOLETA-RODICA DOMINTE

- SUPORT CURS Anul III Semestrul I

2008 2008

2

CUPRINS
CAP. I. CONSIDERAłII INTRODUCTIVE ..............................................7 1.1. Obiectul dreptului de proprietate intelectuală ...................................7 1.2. Definirea dreptului de proprietate intelectuală ..................................7 1.3. Natura juridică a dreptului de proprietate intelectuală ......................7 1.4. Izvoarele dreptului de proprietate intelectuală ..................................8 1.4.1. Izvoarele interne.........................................................................8 1.4.2. Izvoarele internaŃionale..............................................................9 1.5. Principiile dreptului de proprietate intelectuală ..............................11 1.5.1 Tratamentul naŃional .................................................................11 1.5.2. Dreptul de prioritate.................................................................11 1.5.3. IndependenŃa brevetelor...........................................................12 1.5.4. IndependenŃa mărcilor .............................................................13 CAP. II. MĂRCILE...................................................................................14 1.1. NoŃiuni generale privind mărcile.....................................................14 1.2. Semnele care pot constitui mărci.....................................................14 1.2.1. Numele......................................................................................14 1.2.1. Denumirile................................................................................15 1.2.3. Sloganurile şi titlurile de publicaŃii..........................................15 1.2.4. Literele şi cifrele.......................................................................15 1.2.5. Elemente figurative...................................................................16 1.2.6. Forma produsului şi forma ambalajului ..................................17 1.2.7. Culoarea produsului sau a ambalajului...................................17 1.2.8. Prezentarea sonoră ..................................................................17 1.2.9. Desenul .....................................................................................18 1.3. Clasificarea mărcilor .......................................................................18 1.3.1. Mărcile de fabrică şi mărcile de comerŃ ..................................18 1.3.2. Mărcile de produse şi mărcile de servicii ................................18 1.3.3. Mărcile individuale şi mărcile colective ..................................19 1.3.4. Mărcile facultative şi mărcile obligatorii.................................19 1.3.5. Mărcile simple şi mărcile combinate .......................................19 1.3.6. Mărcile verbale, mărcile figurative şi mărcile sonore.............20 1.3.7. Mărcile auditive, mărcile vizuale şi mărcile intelectuale ........20 1.3.8. Mărcile speciale .......................................................................20 1.4. FuncŃiile mărcii................................................................................22 1.4.1. FuncŃia de diferenŃiere a produselor........................................22 1.4.2. FuncŃia de concurenŃă..............................................................22

34 1.......39 1........................34 1. CondiŃii de fond şi formă....7.. Mijloace de drept administrativ .............................1.........................43 2....8.......................8...................................9.7....................................41 SecŃiunea 2 ........1.........36 1....27 1.................1.............3.........37 1......................................2........... Regimul internaŃional ........6....... Dobândirea dreptului la marcă ........10...................26 1..........36 1.................. CondiŃii privind indicaŃiile geografice..................8........................10................... Subiectul dreptului la marcă.................Numele comercial.......................4...5..........32 1.5......... Drepturile conferite asupra indicaŃiilor geografice..................................9......42 2.....................43 2...........................2........5..................................2..41 1..1......... Transmiterea mărcilor înregistrate internaŃional ..............10....5.......39 1........... CondiŃii de formă.......................... Dobândire.................3......................23 1.......................3........31 1..44 2 ....................4...... Cauzele de stingere a dreptului la marcă...............6...................23 1..28 1........... Mijloace de drept penal....27 1.....7...........40 1......2..... Mijloace de apărare ...IndicaŃiile geografice ..........34 1............... Înscrierea transmiterii dreptului la marcă................ III......37 CAP...........8........5........................... Sisteme de dobândire a dreptului la marcă....................4........... INDICAłIILE GEOGRAFICE ŞI NUMELE COMERCIAL .....10................5... Modificarea înregistrării mărcii ..................7..................23 1.........30 1.. Regimul internaŃional ..................................... Radierea înregistrării internaŃionale ......30 1..... transmitere ..... Reînnoirea înregistrării mărcii ..........7...39 1........................................... Apărarea drepturilor asupra indicaŃiilor geografice .34 1................................................................ Compunere.................................6. Încetarea drepturilor asupra indicaŃiilor geografice ....... Înregistrarea internaŃională a mărcilor........40 1............................... Mijloace de drept civil..........................................1.............. Transmiterea dreptului la marcă......................3.............36 1...................32 1................. Procedura de înregistrare a mărcii....2............23 1.....39 SecŃiunea 1 .......................................................................... CondiŃii privind protecŃia mărcilor.......... FuncŃia de organizare a pieŃei ... ModalităŃi de transmitere . Apărarea dreptului la marcă .........................................9........4.........................3.......4........2..7..........................................................1.......3..............................................44 2................26 1.................1..... CondiŃii de fond ............. Durata de protecŃie a mărcii ........ funcŃii .........................30 1..........4...7........................... Dobândirea dreptului asupra indicaŃiilor geografice ........... Stingerea dreptului la marcă.........1..... FuncŃia de monopol............................................42 2.................2.

....... Categorii de titluri de protecŃie...10.............1...52 1.1................ NoŃiuni generale privind brevetele de invenŃie ........ InvenŃii principale şi invenŃii complementare ............7.................... Încetarea drepturilor privind invenŃiile...................63 1........47 1..50 1.............................. Contractul de cesiune ................49 1.52 1.......63 1.................................8................... Sistemul Tratatului de la Washington .......4............................................. Mijloacele de drept penal......45 1............9...12..... Subiectele protecŃiei juridice a invenŃiilor...... Drepturile şi obligaŃiile privind invenŃiile........................2............ Noutatea ................... ProtecŃia internaŃională invenŃiilor .........9..........2........................................62 1.. Mijloace de drept administrativ .......... Sistemul ConvenŃiei de la Paris........... Apărarea drepturilor privind invenŃiile....10.....................45 1...........11..............................1..........62 1.........7............................. Activitatea inventivă ........3......47 1............ Contractul de licenŃă ...7..3............2....2....... Procedura de brevetare a invenŃiei ....61 1.48 1....9.1.......................................49 1..55 1.......49 1.11............51 1..................................3.................................... InvenŃii simple şi invenŃii complexe..........................7...............9.1.. Brevetare invenŃiilor în străinătate ........60 1................3..........................9...................2.2..................1............62 1.........63 1. BREVETELE DE INVENłII ...50 1................63 1..............2.... Stingerea drepturilor ce decurg din brevetul de invenŃie............. Brevetabilitatea invenŃiilor ...................2......8..1.............................. Decăderea titularului din drepturile conferite de brevet ..................................................................... Sisteme de acordare a titlurilor de protecŃie.....1...64 1................... Brevetarea invenŃiilor secrete .................................. CreaŃii nebrevetabile ca invenŃii....1.....1....1..........................45 1......62 1................. Mijloace de drept civil.. NoŃiuni introductive...10.................2...................................66 3 .......... Aplicabilitate industrială.............................. IV...........12....................66 1..............46 1......... InvenŃii de produse şi invenŃii de procedee ........5........65 1.................3.........60 1. Titlurile de protecŃie a invenŃiilor...................8..51 1.................4...........63 1..11.............4..................CAP..1... Anularea brevetului de invenŃie....................2.........2..6...45 1....11...3............12................................ Brevetul de invenŃie................... Transmiterea drepturilor privind invenŃiile ....12..3......3.............1....................... LicenŃele obligatorii .................. Transmiterea succesorală a drepturilor asupra invenŃiilor.............49 1...............10.................48 1..... InvenŃii brevetabile şi invenŃii nebrevetabile .................... Durata de valabilitate a titlurilor de protecŃie.........47 1.........................................2..................................65 5...

..9.................Modelele de utilitate ..........69 2.9.......2.71 2..........................................1.....1............2......1............................... Sistemul ConvenŃiei de la München ....7................................... NoŃiuni introductive..................75 2....................................................................72 2...........................74 2..........74 2....5................... Desenele şi modelele industriale şi brevetele de invenŃie .........................................2.........9................ Subiectele protecŃiei ..3............................................70 2.......................................5..................... Procedura de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale ............... CorelaŃia desenelor şi modelelor industriale cu alte drepturi intelectuale.....9.. Caracterul industrial ........9.........................................68 1...................................68 1....... Caracterul individual ............3...73 2...6..4...... Definirea obiectului protecŃiei..............................72 2..........70 2........2..........68 2....................... Examinarea preliminară a cererii de înregistrare.............................................68 SecŃiunea 1 .............. Natura juridică ..............7.. Depunerea cererii de înregistrare......... Efectele constituirii depozitului naŃional reglementar .. Solicitantul certificatului de înregistrare .......9....... Autorul independent ........ Autorul salariat .....................71 2..... Examinarea de fond a cererii de înregistrare ....7......................4..2....1..................... Noutatea .......................... Desenele şi modelele excluse de la protecŃie ...5...71 2.... ProtecŃia modelelor de utilitate....8.9............................... NoŃiuni introductive......... Sisteme de protecŃie........68 SecŃiunea 2 .......4............68 2...3......6... Data depozitului naŃional reglementar .....68 MODELELE INDUSTRIALE ..... Desenele sau modelele industriale şi mărcile .............75 2.........................74 2...................1......................9.............69 2................................8.......3.........73 2.............70 2.70 2...................69 2..........1..... Regimul internaŃional .......................9............. Sistemul cumulului parŃial....6....1......................3.............69 2...................................6..............74 2........................... CondiŃiile de fond ale protecŃiei .....71 2..... DESENELE ŞI ................1................................. OpoziŃia persoanelor interesate ......................2.........................76 4 .73 2.......................12.......7..........73 2............................75 2.......................................4........ Sistemul cumulului de protecŃie...66 CAP.............. V....... MODELELE DE UTILITATE.......68 1.....72 2....... Desenele sau modelele industriale şi dreptul de autor .. Titularul certificatului de înregistrare ............................................4....................... Sistemul protecŃiei specifice .............. Publicarea cererii de înregistrare.....................5.............................6...................................3................................................................2...5....7...............3......Desenele şi modelele industriale .......73 2....4..........

......2........................... ConvenŃia de la Paris ............................14. Contractul de licenŃă ........ Subiectul dreptului de autor..................... Obiectul dreptului de autor..... Expirarea perioadei de valabilitate.................................................3.. Drepturile personal nepatrimoniale ale autorului .... Transmiterea succesorală a drepturilor.. RenunŃarea titularului certificatului de înregistrare........14....12.... ObligaŃiile titularului certificatului de înregistrare ........10................78 2............3......82 2....4..... Acordul de la Marrakech..............3................. Anularea certificatului de înregistrare......83 1..13......14..............................10.......12......... Contractul de cesiune .........................7.78 2............................ Dreptul la despăgubiri ..........2.......9....... Mijloace de drept administrativ ....... NoŃiuni introductive.....10.10. Aranjamentul de la Haga ..................................................... Apărarea dreptului de autor ..........83 1.. Transmiterea dreptului de autor.86 1....... Dreptul exclusiv de exploatare................................................9........................... DREPTURILE DE AUTOR....13..................4. Mijloacele de drept civil...12........9.83 1...............3........2................................ ProtecŃia internaŃională a desenelor şi modelelor industriale ...................................77 2..................82 2.......................................80 2...................6............14..............2................................... Eliberarea certificatului de înregistrare .................4......1........................2............82 CAP..1............5.4..........80 2...................................14....77 2................................ ConvenŃia de la Berna ....77 2.................. Limitele exercitării dreptului de autor.....76 2..............................11...........10..1........................ VI....................85 1........................................................ Apărarea drepturilor asupra desenelor şi modelelor industriale..........80 2......... Revocarea din oficiu...........81 2.....................1.. Durata de valabilitate a certificatului de înregistrare ..........80 2..... Decăderea titularului din drepturi ...........2..................76 2................11........................................88 5 .......3...............78 2... Transmiterea drepturilor privind desenele şi modelele industriale78 2.........................1..................11..........12. Mijloace de drept penal..13...................84 1.............77 2.....81 2.........10..........................80 2....80 2............9.......13......82 2.....83 1.80 2......11......................82 2......12.....87 BIBLIOGRAFIE ........... ConŃinutul dreptului de autor.. Încetarea drepturilor asupra desenelor şi modelelor industriale................................77 2.... Drepturi şi obligaŃii............................1.....10..................3.................11....80 2.............................................................................2................. Drepturile patrimoniale ale titularului certificatului de înregistrare .....79 2...5...........

6 .

După o primă opinie. ca instituŃie publică. creaŃia 7 . 1. obiectele proprietăŃii intelectuale sunt încadrate în trei grupe distincte. Libertatea şi moralitatea activităŃii economice se asigură printr-un ansamblu de dispoziŃii care protejează practicile cinstite în materia industrială şi comercială. elementul caracteristic al creaŃiei intelectuale constă în originalitatea operei. Aspectul negativ constă în dreptul titularului de a interzice altor persoane orice folosinŃă a bunului. să fie susceptibilă de aducere la cunoştinŃa publicului. creaŃiile noi şi semnele distinctive. reprezintă totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile referitoare la creaŃiile intelectuale aplicabile în industrie şi la semnele distinctive ale acestei activităŃi. fără încuviinŃarea sa. În această concepŃie. ca instituŃie juridică. Prin opunerea de către titular a folosinŃei bunului. ştiinŃific. precum şi semnele distinctive ale activităŃii de comerŃ. să îmbrace o formă concretă de exprimare. punctele de vedere susŃinute în literatura de specialitate pot fi grupate în două mari teorii. Aspectul pozitiv constă în dreptul titularului de a fi singurul îndreptăŃit să exploateze obiectul dreptului său de proprietate intelectuală. conform dreptului natural. Prerogativa folosinŃei se exercită de titular în mod direct şi nemijlocit. Proprietatea industrială. se adaugă încă una. După o altă clasificare. În cadrul dreptului de autor.1. artistice sau ştiinŃifice. perceptibilă simŃurilor. sau ca un drept distinct ce formează o categorie specială. reprimarea concurenŃei neloiale. Definirea dreptului de proprietate intelectuală Prin dreptul de proprietate intelectuală se înŃelege ansamblul normelor juridice care reglementează raporturile privind protecŃia creaŃiei intelectuale în domeniile industrial.2. reprezintă totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile referitoare la realizarea unei opere literare. literar şi artistic. opera trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: să fie rezultatul unei activităŃi creatoare a autorului. Dreptul de autor. CONSIDERAłII INTRODUCTIVE 1. Natura juridică a dreptului de proprietate intelectuală Natura juridică a dreptului de proprietate intelectuală reprezintă una din cele mai controversate probleme. În funcŃie de clasificările folosite.3. Pentru a fi protejată. terŃii au obligaŃia de a nu face nimic de natură a aduce atingere exercitării dreptului de proprietate intelectuală 1. I.CAP. Obiectul dreptului de proprietate intelectuală Dreptul de proprietate intelectuală este format din dreptul de proprietate industrială şi dreptul de autor. La cele două categorii de obiecte de proprietate industrială. dreptul de creaŃie intelectuală este caracterizat ca un drept de proprietate. Dreptul asupra proprietăŃii intelectuale este apreciat ca un drept de proprietate.

s-a bucurat de un succes deosebit. care pot fi grupate. obligaŃionale şi reale. semnele de atragere a clientelei. emblema. Aceste prerogative personale nepatrimoniale şi patrimoniale sunt indisolubil legate între ele. Drepturile intelectuale au un caracter patrimonial. membrilor unor profesii liberale. Ele sunt formate din creaŃiile intelectuale.4. Izvoarele dreptului de proprietate intelectuală Dreptul de proprietate intelectuală are două categorii de izvoare: interne şi internaŃionale. dreptul asupra creaŃiei intelectuale este un drept personal nepatrimonial ce dă naştere. ConvenŃiile cuprind reguli aplicabile prin intermediul legilor naŃionale ale Ńărilor membre.Legea nr. drepturile intelectuale au ca obiect activitatea şi gândirea omului. consacrată de dreptul roman.intelectuală este considerată cea mai personală. Izvoarele interne Principalele izvoare interne.4. sunt următoarele: a) în domeniul invenŃiilor: . pe cale de consecinŃă. La diviziunea clasică a drepturilor în personale. precum şi reguli uniforme aplicabile pe teritoriul Uniunii de la Paris şi Uniunii de la Berna. care cuprinde în conŃinutul său atributele personale nepatrimoniale şi atribute patrimoniale. apelaŃiunile de origină. Drepturile intelectuale au o valoare pecuniară. Drepturile de ordin patrimonial. ca cele recunoscute reprezentaŃilor. 8 . republicată în 2002. formează un tot unitar. şi la drepturi de ordin patrimonial. Spre deosebire de drepturile reale. numele comercial. Prin opozabilitatea erga omnes şi caracterul lor imediat. dreptul asupra creaŃiei intelectuale este un drept complex. ProtecŃia creaŃiei intelectuale este asigurată pe plan internaŃional de dispoziŃiile ConvenŃiei de la Paris pentru protecŃia proprietăŃii industriale din 1883 şi ConvenŃiei de la Berna pentru protecŃia operelor literare şi artistice din 1881. drepturile intelectuale se înrudesc cu drepturile reale. artistice. Edmond Picard a adăugat încă o grupare a drepturilor intelectuale. 1. desenele şi modelele. agenŃilor de asigurări. ca o categorie specială. fiind împletite organic cu cele de ordin personal nepatrimonial. mărcile de fabrică. drepturile asupra clientelei. Ea a fost preluată şi susŃinută în diverse variante. Teoria drepturilor intelectuale a preconizat ideea unei noi categorii de drepturi. în funcŃie de obiectele protecŃiei juridice. cea mai sacră şi cea mai inatacabilă dintre toate proprietăŃile. invenŃiile. După o altă teorie. Ideea drepturilor intelectuale. După o teorie. fără să existe un primat al unora asupra celorlalte. conferă titularului un monopol de exploatare şi sunt opozabile erga omnes. fără să aibă ca obiect bunuri corporale şi fără să constituie creanŃe în raporturile cu debitorii. 1.1.64 din 11 octombrie 1991 privind brevetele de invenŃie. literare. cea mai legitimă.

Normele Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci nr.Legea nr. modificate şi completate prin Normele nr.129 din 29 decembrie 1992 privind protecŃia desenelor şi modelelor industriale. vocaŃia internaŃională a drepturilor de creaŃie intelectuală a determinat includere în convenŃiile comerciale bilaterale a unor prevederi referitoare la proprietatea industrială. 84 din 15 aprilie 1998 privind mărcile şi indicaŃiile geografice.Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerŃului. Izvoarele internaŃionale Începând cu secolul al XIX-lea. 1287 din 13 noiembrie 2002 privind numirea corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.64 din l99l privind brevetele de invenŃie. republicată în 1998. 211 din 22 septembrie 1998 de aplicare a Legii nr. în domeniul mărcilor şi indicaŃiilor geografice: . 779 din 25 iulie 2002 privind organizarea şi funcŃionarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi a corpului de arbitri. 84 din 15 aprilie 1998 privind mărcile şi indicaŃiile geografice.93 din 20 mai 1998 privind protecŃia tranzitorie a brevetelor de invenŃie. republicată. republicată. . .Legea nr. 318 din 4 ianuarie 2000. 1. . . 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. d).Normele Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci nr. .Legea nr. e). în domeniul numelui comercial: . republicată în 2002.93 din 1998 privind protecŃia tranzitorie a brevetelor de invenŃie.2.Hotărârea Guvernului nr.499 din l8 aprile 2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.Hotărârea Guvernului nr.Hotărârea Guvernului nr. . 9 . 242 din 18 februarie 1999 privind sprijinirea brevetării în străinătate a invenŃiilor româneşti. c).Legea nr.Hotărârea Guvernului nr.Legea nr. b) în domeniul desenelor şi modelelor industriale: . 833 din 19 noiembrie 1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.Hotărârea Guvernului nr. în domeniul dreptului de autor: . 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăŃile comerciale republicată în 2004..1171 din 2 octombrie 2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. . 129 din 1992 privind protecŃia desenelor şi modelelor industriale.4. .

cu efecte de la 1 ianuarie 1927. România a ratificat şi forma revizuită a convenŃiei de la Roma. ratificat prin Legea din 27 martie 1924. Fiecare dintre Ńările Uniunii trebuie să organizeze un serviciu special de proprietate industrială. ConvenŃia a fost amendată şi completată printr-un Act adiŃional şi o DeclaraŃie interpretativă. 17). 10 . Ulterior. la 9 septembrie 1886 s-a încheiat ConvenŃia de la Berna pentru protecŃia operelor literare şi artistice. 1312 din 24 martie 1926. 7). OrganizaŃia succedă Birourilor InternaŃionale Reunite pentru ProtecŃia ProprietăŃii Intelectuale înfiinŃate în 1893. prin măsuri de legislaŃie sau poliŃie internă.2. desenelor sau modelelor industriale şi a mărcilor de fabrică sau de comerŃ. 2641 din 17 iunie 1920. ConvenŃia a intrat în vigoare la 26 aprilie 1970.4.2. prin Decretul-Lege nr. 1. de a supraveghea sau interzice.). Statele participante la ConvenŃia de la Berna au dreptul de a încheia între ele convenŃii particulare prin care să recunoască autorilor drepturi mai întinse decât cele acordate de Uniune (art. Stockholm şi Paris.2. precum şi un depozit central pentru publicitatea brevetelor de invenŃii.3. ConvenŃia pentru instituirea OrganizaŃiei Mondiale a ProprietăŃii Intelectuale La conferinŃa diplomatică de la Stockholm din 14 iulie 1967 s-a semnat ConvenŃia pentru instituirea OrganizaŃiei Mondiale a ProprietăŃii Intelectuale (O.2. Toate statele membre au dreptul de a autoriza. semnate la Paris. 1. Acest serviciu va edita o publicaŃie oficială. Prin aceeaşi ConvenŃie. în calitate de membre fondatoare. OrganizaŃia Mondială a ProprietăŃii Intelectuale este o organizaŃie interguvernamentală. România a aderat la ConvenŃia de la Paris. iar din 1960 la Geneva. promulgată prin Decretul nr.I. prin Legea nr.M. Ulterior. difuzarea pe teritoriul lor a oricărei opere de creaŃie intelectuală (art.1. ConvenŃia de la Paris pentru protecŃia proprietăŃii industriale Ideea unei reglementări şi Uniuni internaŃionale în domeniul creaŃiei industriale a fost discutată la Congresul de la Viena din 1873.4. 152.4.1. modelelor de utilitate. Congresul de la Trocadéro 1878 şi ConferinŃa internaŃională de la Paris din 1880. cu statut de instituŃie specializată. prin încheierea ConvenŃiei pentru protecŃia proprietăŃii industriale din 20 martie 1883. revizuită la Bruxelles şi Washington.P. la 4 mai 1896. ConvenŃia de la Berna a fost adoptată de 9 state. România a aderat la ConvenŃia de la Berna în forma revizuită la Berlin. cu sediul iniŃial la Berna. care au administrat Uniunea de la Paris şi Uniunea de la Berna. care au durat aproape 25 de ani. ConvenŃia de la Berna pentru protecŃia operelor literare şi artistice După îndelungate discuŃii pregătitoare. Acest proiect s-a concretizat la cea de a doua ConferinŃă internaŃională de la Paris. a fost creată şi Uniunea internaŃională pentru protecŃia proprietăŃii industriale. ConvenŃia a intrat în vigoare la 5 decembrie 1887. Sediul OrganizaŃiei Mondiale a ProprietăŃii Intelectuale este la Geneva.

5. Principiul tratamentului naŃional este consacrat de art.d. aceasta fără a se prejudicia drepturile prevăzute în mod special de prezenta ConvenŃie. 1. 1 al art. 1. Prin tratament unionist se înŃelege că resortisanŃii Uniunii beneficiază de totalitatea drepturilor acordate direct de ConvenŃia de la Paris.4. s.2. care a efectuat într-o Ńară a Uniunii un prim depozit reglementar. 1. care constituie un drept intern al Uniunii internaŃionale. ConvenŃia de la München din 1973.1 Tratamentul naŃional Prin tratamentul naŃional se înŃelege că resortisanŃii Uniunii de la Paris şi ai Uniunii de la Berna beneficiază. ConvenŃii încheiate în cadrul Uniunii de la Berna În cadrul Uniunii de la Berna au fost încheiate următoarele convenŃii internaŃionale: ConvenŃia internaŃională de la Roma din 1961. CetăŃenii fiecărei Ńări a Uniunii. Aranjamentul de la Haga din 1925. ConvenŃia Universală de la Paris din 1971. Tratatul de la Budapesta din 1977. Tratatul de la Geneva din 1994. 2 din ConvenŃia de la Paris. Aranjamentul de la Locarno din 1968.2. ConvenŃia de la Bruxelles din 1974. Asimilarea străinului cu naŃionalul constituie o dispoziŃie fundamentală şi a ConvenŃiei de la Berna din 1886. ConvenŃia de la Paris instituie şi tratamentul unionist. în ceea ce priveşte protecŃia proprietăŃii industriale. Aranjamentul de la Lisabona din 1958.2. independenŃa brevetelor şi independenŃa mărcilor. 2. Principiile dreptului de proprietate intelectuală Principiile fundamentale ale dreptului proprietăŃii intelectuale sunt tratamentului naŃional.1. Tratatul de la Viena din 1973. dreptul de prioritate. Dreptul de prioritate Prin drept de prioritate se înŃelege situaŃia privilegiată a unei persoane.4. Tratatul de la Washington din 1970.4. 5 al ConvenŃiei.m. potrivit alin. în celelalte Ńări membre. ConvenŃia de la Geneva din 1971. Tratamentul unionist asigură resortisanŃilor un minimum de avantaje. de aceleaşi drepturi ca şi naŃionalii. Tratatul de la Geneva din 1989. 11 .5. Aranjamentul de la Strasbourg din 1971. Principiul este înscris în art. Aranjamentul de la Madrid din 1891 privind reprimarea indicaŃiilor de provenienŃă false sau înşelătoare. de a depune cereri cu acelaşi obiect pentru obŃinerea protecŃiei în celelalte Ńări membre. se vor bucura în toate celelalte Ńări ale Uniunii. ConvenŃii încheiate în cadrul Uniunii de la Paris În cadrul Uniunii de la Paris au fost încheiate următoarele convenŃii internaŃionale: Aranjamentul de la Madrid din 1891 privind înregistrarea internaŃională a mărcilor. Aranjamentul de la Nisa din 1957.a.5.4. 1. În afară de tratamentul naŃional. Aranjamentul de la Viena din 1973. de avantajele pe care legile respective le acordă în prezent sau le vor acorda în viitor naŃionalilor.

alin. Termenele de prioritate. 3). în sensul că brevetele acordate în cursul termenului 12 . fără ca ziua depozitului să fie cuprinsă în calcul (art. Succesorii în drepturi ai primului depunător pot invoca dreptul de prioritate. 4. lit. 11. modelelor de utilitate. priorităŃile multiple se invocă cu ocazia invenŃiilor de perfecŃionare sau de completare succesive. alin. lit. va putea solicita un nou termen de prioritate de la data depozitului posterior. brevetele cerute în diferitele Ńări ale Uniunii. A. oricare ar fi soarta ulterioară a cererii (art. pentru o altă Ńară.Pentru a exista un drept de prioritate. Prin dispoziŃiile art. Prioritatea în cascadă înseamnă că persoana. care îndeplineşte condiŃiile prevăzute de legislaŃia naŃională fiecărei Ńări membre sau a tratatelor bilaterale sau multilaterale încheiate între Ńările Uniunii (art. membre sau nu ale Uniunii. Cererile depuse de alte persoane pentru acelaşi obiect. au fost stabilite la 12 luni pentru brevetele de invenŃie şi modelele de utilitate şi la 6 luni pentru desenele sau modelele industriale şi pentru mărcile de fabrică sau comerŃ. Prin depozit naŃional reglementar se înŃelege orice depozit care este suficient pentru a stabili data la care a fost depusă cererea în Ńara respectivă. De obicei.1-5 ale art. C. în conformitate cu legislaŃia lor internă.C. ConvenŃia de la Paris consacră şi o prioritate de expoziŃie. 4bis. care a depus o cerere ulterioară cu invocarea priorităŃii. nici o Ńară a Uniunii nu va putea refuza o prioritate sau o cerere de brevet pentru motivul că depunătorul revendică priorităŃi multiple. precum şi mărcilor de fabrică sau de comerŃ. Cea de a doua cerere este necesar să aibă acelaşi obiect ca şi prima. desenelor sau modelelor industriale. În conformitate cu dispoziŃiile alin. nu se admite cascada de priorităŃi succesive. 1. vor fi lovite de nulitate. cu condiŃia să existe o unitate a invenŃiei în sensul legii Ńării respective. protecŃia temporară invenŃiilor brevetabile. 2). de cetăŃeni ai Uniunii. chiar dacă ele provin din Ńări diferite. vor fi independente de brevetele obŃinute pentru aceeaşi invenŃie în celelalte Ńări. Primul depozit se poate constitui în Ńara de origine a resortisantului sau într-o altă Ńară a Uniunii. 3). 4. alin. 4. În ambele cereri se vor formula aceleaşi revendicări. A. 1 al art. Această dispoziŃie trebuie înŃeleasă în mod absolut. conform lit.5. în intervalul de prioritate. organizate pe teritoriul uneia din ele.4. Transmiterea este admisibilă dacă beneficiarul are calitatea de resortisant al Uniunii. PriorităŃile multiple înseamnă că cererea ulterioară este cuprinsă în mai multe cereri anterioare. pentru produsele care vor figura la expoziŃiile internaŃionale oficiale sau oficial recunoscute. Dreptul de prioritate poate fi transmis unui cesionar. Întrucât dreptul de prioritate este configurat numai de primul depozit. F a art. alin. primul depozit trebuie să aibă valoarea unui depozit naŃional reglementar. 1 se prevede că Ńările Uniunii vor acorda. IndependenŃa brevetelor Prin independenŃa brevetelor se înŃelege că cererile de brevete pentru aceeaşi invenŃie depuse în diferite Ńări ale Uniunii de la Paris nu depind unele de altele. alin.3. 4. Potrivit lit. Termenele încep să curgă de la data depozitului primei cereri. lit.

5. marca nu mai depinde de marca de origine sau de mărcile înregistrate în celelalte Ńări ale Uniunii. 1. 13 . atât din punct de vedere al cauzelor de nulitate şi decădere cât şi din punct de vedere al duratei normale de protecŃie. după înregistrarea într-o Ńară a Uniunii de la Paris.4.de prioritate sunt independente. IndependenŃa mărcilor Prin independenŃa mărcilor se înŃelege că.

obiectul unui drept exclusiv. formând. În dreptul român. ci numai forma sa specială. Semnele care pot constitui mărci Semnele care pot constitui mărci sunt enumerate de art. care nu se aplică mărcilor holograme şi mărcilor care nu sunt alcătuite din semne vizibile. dreptul exclusiv nu priveşte numele în sine. Legea română cuprinde o enumerare enunciativă a semnelor distinctive care pot fi înregistrate ca mărci. De exemplu. servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparŃinând altor persoane. MĂRCILE 1. cifre. lit.2.2. legea prevede în mod expres cuvintele. a al Legii nr. elemente figurative. termenul de cuvinte include atât numele. condiŃia formei distinctive trebuie respectată dacă numele este banal. O marcă poate fi formată şi din numele unei alte persoane decât a titularului. Eau du docteur Addison. litere.1. inclusiv nume şi persoane. în condiŃiile legii.1. Spre deosebire de reglementarea din 1967. II. Potrivit art. elementele caracteristice ale mărcii sunt consacrate de Legea nr. Întrucât numele poate să aparŃină mai multor persoane. numele poate fi utilizat ca marcă fără a fi necesar să prezinte o formă specială. Omisiunea a fost influenŃată de prevederile Tratatului de la Geneva privind dreptul mărcilor din 1994.CAP. 1. În mod obişnuit. De altfel. între semnele susceptibile de apropriere ca marcă nu figurează şi prezentarea sonoră. în temeiul unei autorizaŃii a terŃului sau a succesorilor săi. 14 . cât şi denumirile. 1. Marca poate fi alcătuită şi dintr-un nume imaginar. 3. Numele Între semnele care pot constitui o marcă. art. în special. numele imaginar reprezintă o denumire ce se foloseşte ca marcă. combinaŃii de culori. 3. fără consimŃământul titularului. În unele state. j din Legea nr. lit. Cu caracter derogatoriu. forma produsului sau a ambalajului său. Ele se referă la cuvinte. 84 din 1998. 84 din 15 aprilie 1998. NoŃiuni generale privind mărcile Marca este un semn distinctiv. 84 din 1998 exclude de la înregistrare mărcile care conŃin. în special mărcile sonore şi mărcile olfactive. lit. desene. Utilizarea numelui patronimic ca marcă atribuie titularului un drept exclusiv. forme tridimensionale şi. care diferenŃiază produsele şi serviciile unei persoane prin garanŃia unei calităŃi determinate şi constante.a marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică. Pentru constituirea unei mărci se poate folosi şi un nume istoric. imaginea sau numele patronimic al unei persoane care se bucură de renume în Ńara noastră. Utilizarea ca marcă a numelor istorice trebuie să nu aducă atingere memoriei unei personalităŃi dispărute. 5. În economia textului.

lit. denumirile geografice trebuie să nu fie apelaŃiuni de origine sau indicaŃii de provenienŃă. Cuvintele adoptate ca marcă se pot transforma în unele cazuri într-o denumire generică. De exemplu. fie ca obiect al dreptului de autor. Ele ar implica monopolizarea unor produse apropriindu-se sub formă de marcă. telex. Denumirea poate fi formată dintr-un singur cuvânt. precum şi denumirile care sugerează calităŃile produsului în mod indirect şi fantezist. literele şi cifrele trebuie să aibă o formă grafică distinctă. IniŃialele trebuie să poată să fie pronunŃate. sloganurile trebuie să fie arbitrare sau de fantezie. Denumirile care reprezintă cuvântul ce indică un produs sunt necesare. ca marcă. 15 . 84 din 1998.3. cantitatea. Titlurile de ziare. Dar modul de redactare al textului nu înlătură. Încorporându-se cu produsul. Pentru a forma o marcă. Pentru a constitui o marcă. a sloganurilor şi titlurilor de publicaŃii. în principiu. termos. Ele sunt excluse de la protecŃie de către art. Tot ca o condiŃie. Sloganurile şi titlurile de publicaŃii Legea română nu se referă la sloganuri şi titluri de publicaŃii. De exemplu.2. În contrast. 5. Tot ca o condiŃie. denumirile geografice se pot folosi ca mărci numai dacă prezintă o formă exterioară specifică. fiind independentă de produs. fiind denumiri necesare. reviste şi cărŃi sunt protejate fie ca mărci. Dero. destinaŃia. gramofon. denumirea lor necesară. Marca poate fi alcătuită şi din iniŃialele unor cuvinte. Literele şi cifrele Pentru a constitui o marcă. calitatea. Denumirile Denumirile sunt cuvinte luate din limbajul curent sau inventate. 1.1. mărcile apă de colonie. Denumirile care descriu un anumit produs sunt necesare sau descriptive. Denumirea este considerată admisibilă. Hopfen Köning. 1. În materia mărcilor nu pot fi folosite denumirile generice. O valoare simbolică au denumirile de Ńări şi oraşe care nu mai există. Pot fi folosite ca mărci denumirile simbolice. denumirile trebuie să fie arbitrare sau de fantezie. posibilitatea de folosire. aspirină. celofan. sau alte caracteristici ale acestora.2. Diner’s Club. Regula caracterului descriptiv prezintă şi unele derogări. când nu Ńine seama de natura şi de genul obiectului.1. denumirile geografice trebuie să nu fie apelaŃiuni de origine sau indicaŃii de provenienŃă. O valoare simbolică au denumirile de Ńări şi oraşe care nu mai există.4. valoarea. Identificarea unei denumiri cu un anumit produs este un fenomen de degenerare a mărcii. În contrast. d din Legea nr. denumirile geografice se pot folosi ca mărci numai dacă prezintă o formă exterioară specifică.2. necesare sau descriptive. Denumirile descriptive pot desemna specia. Literele folosite ca marcă pot fi iniŃialele unui nume. originea geografică sau timpul fabricării produsului ori prestării serviciului. cuvintele nu pot constitui o marcă. un adjectiv combinat cu un substantiv sau o combinaŃie de cuvinte.

Astfel. ce se lipeşte de produs. sigilii oficiale de control şi garanŃie. literele şi cifrele trebuie să aibă o formă grafică distinctă. neînsoŃite de elemente verbale sau de alte elemente figurative. 16 . Constituind o ilustraŃie de mici dimensiuni. Emblema care se referă la natura produsului are un caracter descriptiv şi nu poate constitui o marcă. cum ar fi portretul sau fotografia. Pentru a constitui o marcă. Acelaşi regim se aplică şi reprezentărilor grafice care aparŃin organizaŃiilor internaŃionale interguvernamentale din care fac parte una sau mai multe Ńări ale Uniunii de la Paris (art. o floare. care conŃine unele indicaŃii privind un produs. blazoane aparŃinând Ńărilor Uniunii (art. se admit totuşi literele şi cifrele care au o formă originală ori sunt notorii.formând un cuvânt fără semnificaŃie cunoscută. 6ter al ConvenŃiei de la Paris. reprezintă un act de concurenŃă neloială. un triunghi sau un pătrat. fotografii. dreptul privativ va include şi denumirea respectivă.5. portrete. Vinieta este un ansamblu de figuri. cum ar fi un cerc. nu pot constitui mărci. care seamănă izbitor cu un portret adoptat anterior ca marcă. un clopot. peisaje. Cu caracter de excepŃie. sigilii. embleme de stat. literele şi cifrele nu sunt acceptate ca mărci. etichete. viniete. desene. lit. lit.2. care simbolizează o anumită idee. peceŃi. blazoane. ele nu pot fi protejate. reprezentând un obiect real sau imaginar. fără a fi necesară asocierea cu elemente grafice speciale. o ancoră. o dispoziŃie de linii sau un desen. în principiu. În măsura în care emblema prezintă un caracter distinctiv în sine. drapele. În temeiul dispoziŃiilor art. Elemente figurative Elementele figurative cuprind o multitudine de forme: embleme. însemne. În unele sisteme de drept. se consideră că sunt inexpresive. Pentru a fi protejată ca marcă. mărcile care cuprind reproduceri sau imitaŃii de steme. De exemplu. liziere. k). Emblema este un semn figurativ simplu. 5. Legea română din 1998 menŃionează în mod expres literele şi cifrele. vinieta se lipeşte pe produs. Eticheta este o hârtie sau un carton de mărime redusă. emblema trebuie să aibă o formă specială sau caracteristică. marca trebuie să prezinte o formă distinctivă. 5. Imaginile pot forma. Emblema are rolul de a individualiza o societate comercială sau industrială. l) În ceea ce priveşte figurile geometrice simple. se prevede că nu pot fi protejate. Întrucât cifrele nu sunt distinctive în sine. În cazul în care mărcile sunt exclusiv formate din cifre. în absenŃa unei autorizaŃii din partea organelor competente. reliefuri. obiectul unei mărci. amprente. se consideră că folosirea de către o persoană a propriului său portret. cu sau fără un subiect precis. emblema formată dintr-o frunză de viŃă pentru vinuri sau emblema alcătuită dintr-o lămâie pentru citronadă nu este distinctivă. Figurile geometrice simple. 1. În practică.

expresive şi caracteristice. 5. forma ambalajului trebuie să aibă caracter distinctiv. În unele legislaŃii. ReticenŃele faŃă de folosirea unei singure culori ca marcă sunt determinate de numărul limitat al culorilor şi de imposibilitatea consumatorului de a distinge cu claritate nuanŃele. protejarea ca marcă a formei ambalajului este condiŃionată de însoŃirea de alte semne. Pentru a fi apropriat ca marcă. expresive şi caracteristice.2. Mărcile sonore sau auditive trebuie să fie clare. o culoare sau mai multe culori. De altfel. care este impusă de natura produsului sau este necesară obŃinerii unui rezultat tehnic sau care dă o valoare substanŃială produsului. limitate. Majoritatea legislaŃiilor la care s-a aliniat şi legea română nu recunosc mărcile sonore. h din Regulamentul de aplicare a Legii nr. alin. O singură culoare nu poate constitui o marcă. e că nu pot fi protejate mărcile constituite exclusiv din forma produsului. 1. ReticenŃa manifestată faŃă de marca auditivă a fost determinată de absenŃa unei legături directe cu produsul şi de imposibilitatea realizării unui depozit material. 2. Înregistrarea ca marcă a unei singure culori ar genera un risc de monopolizare. Legea română precizează în art. Prezentarea sonoră se asociază de obicei cu un serviciu sau un produs. etichete. un aranjament propriu. cât şi forma ambalajului pe care se aplică.2. CombinaŃiile de culori sunt folosite. 84 din 1998 prevede posibilitatea ca solicitantul să revendice.6.7. cum ar fi inscripŃii. 17 . ca element distinctiv al mărcii. Forma produsului şi forma ambalajului Forma produsului este admisibilă ca marcă dacă nu este necesară sau de natură să producă un rezultat industrial. Această soluŃie permite să fie înregistrată atât marca. 1. sticlele de Coca-Cola.1. Prezentarea sonoră ConŃinutul unei mărci poate fi alcătuit şi din semnale sonore sau melodii simple. regula 9. Valabilitatea mărcilor sonore a fost admisă în dreptul american. Ele vor însoŃi comercializarea produsului. lit. Mărcile sonore sau auditive trebuie să fie clare. fără a se limita la publicitate. ca marcă.8. Doctrina admite totuşi că o singură culoare poate fi şi un element esenŃial al mărcii. Culoarea produsului sau a ambalajului Mărcile pot fi formate din combinaŃii de culori ale produsului sau ambalajului. fără rezerve sau obiecŃiuni. De exemplu. din această cauză. lit.2. Ele trebuie numai să prezinte un aspect caracteristic. menŃiuni. individualizându-se printr-o dispoziŃie specială sau prin aplicarea pe unele părŃi ale produsului. flacoanele pentru parfumuri Guerlaine. Mărcile constând în forma produselor sunt într-o oarecare măsură descriptive şi. Înregistrarea lor se efectuează prin depozitul de discuri fonografice.

2. prin aplicarea ei pe produsele pe care le vinde. 1. Marca de fabrică se foloseşte de producător sau fabricant. Alteori. iar restaurantele aplică marca pe veselă şi tacâmuri. În acest fel.1.mărci de servicii care indică servicii ce nu sunt legate de anumite produse. Admisibilitatea protecŃiei ca marcă este condiŃionată de caracterul distinctiv al desenului. ParticularităŃile mărcilor combinate permit alegerea celor mai adecvate mijloace de publicitate comercială. desenul nu trebuie să aducă atingere drepturilor autorului. În funcŃie de natura serviciului.9. marca poate fi aplicată pe documentaŃia care se întocmeşte la prestarea de servicii sau pe ambalajul produsului pentru care se efectuează serviciul. semnele necesare sau banale devin particulare.2. . Mărcile de fabrică şi mărcile de comerŃ au acelaşi regim juridic. În cazul în care beneficiază de protecŃia dreptului de autor. Mărcile de fabrică şi mărcile de comerŃ În funcŃie de destinaŃia lor economică. Clasificarea mărcilor Mărcile se pot grupa în mai multe categorii.3. putându-se folosi ca mărci. regimul juridic al unei mărci este configurat de încadrarea ei într-o anumită categorie. ele formează categoria mărcilor de produse. agricole. mărcile se împart în mărci de fabrică şi mărci de comerŃ. CombinaŃiile de semne Prin combinarea elementelor.mărci de serviciu care se aplică pe produse sau sunt ataşate produselor pentru a indica pe autorul serviciului prestat. în domeniul activităŃii industriale. Mărcile de serviciu se întrebuinŃează pentru a deosebi serviciile unei persoane fizice sau juridice de cele prestate de către alte persoane. societăŃile de transport aplică marca pe vehicule.10. mărcile de servicii sunt de două feluri: .2. 1. Marca de comerŃ este utilizată de comerciant sau distribuitor. fabricate sau naturale. 1. Între semnul distinctiv şi serviciu trebuie să existe o legătură nemijlocită. 18 . Marca de fabrică diferenŃiază produsele unei persoane fizice sau juridice de alte produse similare. se disting mărcile de produse şi mărcile de servicii.3.1. Mărcile de fabrică şi mărcile de comerŃ se aplică şi identifică anumite produse. 1. marca se foloseşte în mod direct sau indirect. Astfel. În conformitate cu serviciile susceptibile de a fi protejate.3. meşteşugăreşti şi artizanale. În mod corespunzător. Desenul Desenul este un semn care poate fi folosit ca marcă. Marca de comerŃ arată că distribuirea produselor se face de o societate comercială. Mărcile de produse şi mărcile de servicii Din punctul de vedere al obiectului.

În dreptul român. Ńările Uniunii au obligaŃia să admită la depunere şi să protejeze mărcile colective aparŃinând unor grupuri colective a căror existenŃă nu este contrară legii Ńării de origine. dintre care numai unele au caracter distinctiv. ProtecŃia va putea fi refuzată.3. În consecinŃă. Spania şi Statele Unite ale Americii. mărcile pot fi individuale şi mărci colective. Mărcile combinate se împart în mărci compuse şi mărci complexe. o literă. Dacă unele semne au un caracter esenŃial. aparŃin şi se utilizează de o anumită persoană fizică sau juridică. De exemplu. efectul distinctiv al mărcii va fi determinat de dispoziŃia lor caracteristică. fiind o garanŃie a calităŃii sau originii produsului. un nume. Mărcile simple sunt formate dintr-un singur semn. Marea Britanie. anumite produse trebuie să fie marcate. private sau ordinare.4. 84 din 1998 prevede că marca colectivă este destinată a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei asociaŃii de produsele sau serviciile aparŃinând altor persoane. Mărcile colective sunt supuse regimului mărcilor individuale dacă. 3. Mărcile colective se folosesc în comun de mai multe persoane juridice. Mărcile simple şi mărcile combinate Sub aspectul numărului semnelor utilizate. Mărcile individuale şi mărcile colective Având în vedere titularul dreptului. dacă marca colectivă este contrară interesului public. contrafacerea va fi sancŃionată numai când se reproduc toate elementele mărcii. art. mărcile se împart în mărci facultative şi mărci obligatorii. În sistemul mărcii facultative.1. De obicei.3. 1. În mod obişnuit. Mărcile individuale. Potrivit art. utilizarea mărcii. Caracterul facultativ este configurat de funcŃiile îndeplinite de marcă.3. mărcile colective se aplică împreună cu marca individuală. Mărcile facultative şi mărcile obligatorii łinând seama de natura normelor care le reglementează. ele pot fi înregistrate împreună cu marca. Mărcile combinate sunt alcătuite dintr-un număr de semne diferite. GaranŃia unor produse de calitate implică funcŃiile de organizare a vieŃii economice şi de reclamă.5. Mărcile colective sunt reglementate şi în unele legislaŃii naŃionale. Marcarea reprezintă un mijloc de control administrativ. chiar dacă aceste grupuri colective nu posedă o întreprindere industrială sau comercială. În forma sa iniŃială. Germania. nu se prevede altfel. Italia. Grecia. prin dispoziŃiile legii. ConvenŃia de la Paris a reglementat numai mărcile individuale. 7bis. precum şi produsele pe care se aplică semnul distinctiv. d din Legea nr. 1. o denumire. Canada. marcarea se aplică produselor executate din metale preŃioase şi produselor a căror fabricare constituie monopol de stat. În sistemul mărcii obligatorii.3. lit. Marca compusă este constituită din semne diferite. 19 . verbale sau figurative. legislaŃiile din Belgia. Dacă semnele nu sunt esenŃiale. adică ansamblul mărcii. există mărci simple şi mărci combinate. se hotărăşte de producător sau comerciant. De exemplu.

forma produsului sau forma ambalajului reprezintă o marcă tridimensională. lit. Mărcile figurative se împart în mărci bidimensionale. conform art. Aşadar. protecŃia acordată mărcilor notorii nu este condiŃionată de formalitatea unei înregistrări naŃionale sau internaŃionale. Notele sau sunetele trebuie să producă un efect sonor caracteristic. Prevederile ConvenŃiei de la Paris nu se ocupă şi de situaŃia când un terŃ foloseşte o marcă notorie pentru produse diferite. identificarea cu întreprinderea sau ideea de calitate. Ele sunt identice cu mărcile figurative. protecŃia mărcilor notorii este prevăzută de Legea nr. cifre sau sloganuri. Mărcile notorii sunt protejate prin art. Mărcile verbale sunt formate din semne scrise. 6bis din ConvenŃia de la Paris. sau plane. Ele pot fi cuvinte. având o valoare internaŃională. În dreptul român. marca defensivă. Marca notorie se caracterizează printr-un renume deosebit. 6. Ele sunt formate din semne verbale. Mărcile sonore sunt compuse din sunete. Mărcile auditive sunt verbale sau sonore. Înregistrarea unei mărci va fi refuzată. intensitatea publicităŃii. contrafacerea poate fi şi parŃială. Prin urmare.8. Mărcile vizuale urmăresc să scoată în evidenŃă un aspect sau o imagine. în 20 . prin reproducerea unui singur element. marca de rezervă. mărcile sunt verbale. mărci notorii cunoscute sunt Adidas. 1. 1.3. ori de folosire. d. Omega. Referitor la această problemă. lit. figurative şi sonore. dacă este identică sau similară cu o marcă notorie în România pentru produse sau servicii identice sau similare.3. Notorietatea este o problemă de fapt. Coca-cola. Mărcile intelectuale sugerează o anumită idee. Samsung. vizuale şi intelectuale. c. mărcile vizuale şi mărcile intelectuale După efectul sau impresia produsă asupra cumpărătorilor. Philips. Mărcile verbale. 84 din 1998. Mărcile speciale Din această categorie fac parte marca notorie. Astfel. mărcile se divid în auditive.3. litere. Mărcile auditive. Ford. Potrivit art. marca telle quelle şi marca naŃională.Marca complexă este alcătuită din semne diferite.6. Notorietatea se apreciază în funcŃie de condiŃiile proprii sau locale. Mărcile figurative sunt alcătuite din reprezentări grafice. care au caracter distinctiv prin ele însele. sau plastice. marca notorie este semnul larg cunoscut în România la data depunerii unei cereri de înregistrare a mărcii sau la data priorităŃii revendicate în cerere. ProtecŃia acordată este însă limitată la sfera produselor identice sau similare. ConŃinutul intelectual al mărcii presupune detaşarea semnului distinctiv de ideea preconizată. marca agentului. 1. mărcile figurative şi mărcile sonore În funcŃie de natura lor. De exemplu. şi mărci tridimensionale. 3. Mărcile auditive sunt destinate să atragă atenŃia prin intermediul unui sunet. Determinarea notorietăŃii Ńine seama de vechimea mărcii.7. figurative sau sonore.

În consecinŃă. Marca defensivă sau de obstrucŃie este dependentă de o altă marcă. marca reprezentantului. unele drepturi vor fi recunoscute titularului mărcii. afară de cazul în care agentul sau reprezentantul va aduce o justificare faptelor sale. Datorită anteriorităŃii lor în străinătate. În literatura juridică. faŃă de care se deosebeşte prin unele schimbări de amănunt. Marca agentului este marca folosită sau înregistrată de distribuitorul unor produse importate şi expediate cu marca producătorului. care se degradează. Marca agentului sau reprezentantului este prevăzută de art. Înregistrarea poate fi totuşi efectuată cu consimŃământul expres al titularului mărcii notorii. Datorită celebrităŃii sale. În dreptul nostru. sau dacă legea Ńării îngăduie aceasta. 6. 84 din 1998 se referă expres la o asemenea situaŃie. Prin art. marca de mare renume are o valoare independentă de calitatea şi originea produsului. 6septies. 6septies din ConvenŃia de la Paris. să ceară transferul înregistrării în favoarea sa. lit. 21 . Marca agentului reprezintă o derogare de la principiul teritorialităŃii. se stabileşte că o marcă este refuzată la înregistrare dacă este identică sau similară cu o marcă notorie în România pentru produse sau servicii diferite de cele la care se referă marca a cărei înregistrare este cerută şi dacă. împiedicând înregistrarea de către terŃi a unor mărci asemănătoare. cu acordul acestuia. fără autorizaŃia acestui titular. marca defensivă asigură protecŃia mărcii principale. dacă el nu a autorizat această folosire. înregistrarea pe propriul său nume a mărcii respective în una sau mai multe Ńări. fără autorizarea titularului. În conformitate cu dispoziŃiile art. în detrimentul uzurpatorului local. dispoziŃiile Legii nr. e.practică. titularul mărcii va avea dreptul să se opună folosirii mărcii de către agentul sau reprezentantul său. Sub rezerva acestor prevederi. s-a apreciat că terŃul profită pe nedrept de prestigiul mărcii. pentru produse diferite. FuncŃia de reclamă fiind primordială. dacă agentul sau reprezentantul celui care este titularul unei mărci într-una dintre Ńările Uniunii va cere. Fără a fi folosită. prin folosirea nejustificată a acesteia din urmă. Mărcile defensive sunt admise în legislaŃia japoneză şi lovite de nulitate în dreptul elveŃian. pe numele său. când titularul nu intenŃionează să le utilizeze. marca de mare renume trebuie să fie protejată şi împotriva folosirii ei de către un terŃ. În alte cazuri însă. contrafacerea mărcii de mare renume presupune existenŃa unei reproduceri servile sau apropiate de original. ori această folosire ar putea produce prejudicii titularului mărcii notorii. Pentru a beneficia de o protecŃie sporită. s-ar putea profita de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii notorii. agentul local al unei întreprinderi străine poate înregistra. mărcile notorii sunt deosebite de mărcile de mare renume sau celebre. titularul va avea dreptul să se opună înregistrării cerute sau să reclame radierea ei. urmărind prelungirea contractului de reprezentare. agentul poate înregistra marca. prin consolidarea soluŃiei adoptate de jurisprudenŃă.

Marca telle quelle este consacrată de ConvenŃia de la Paris. calitatea. 1. Diversificarea şi multiplicarea modelelor. locul de origine al produselor sau data producŃiei. în celelalte Ńări ale Uniunii. Marca naŃională individualizează produsele care provin dintr-o anumită Ńară. înregistrată reglementar în Ńara de origine. în comerŃ. sau când ele au devenit uzuale în vorbirea curentă sau practica comercială cinstită şi constantă din Ńara în care se cere protecŃia.4. cantitatea. FuncŃia de diferenŃiere a produselor prezintă două aspecte distincte. valoarea. orice marcă de fabrică sau de comerŃ. marca nu mai este dependentă de provenienŃa produsului. Fiind un indicator al produsului. constituind o garanŃie de calitate şi provenienŃă.4. ori de natură să înşele publicul. Prin intermediul mărcii se asigură individualizarea produselor existente pe piaŃă.Marca de rezervă se depune cu intenŃia de a fi folosită în viitor pentru anumite produse sau servicii. Marca naŃională este o marcă oficială a statului. FuncŃiile mărcii FuncŃiile mărcii sunt configurate de condiŃiile economice şi sociale. Principalele funcŃii îndeplinite de marcă sunt următoarele: funcŃia de diferenŃiere a produselor. întocmai aşa cum este ea.6quinquies. ci şi a mărcilor. FuncŃia de concurenŃă FuncŃia de concurenŃă a mărcii se bazează pe sistemul de atragere a clientelei. 1. va fi admisă la depunere şi protejată. tipurilor şi culorilor a realizat nu numai o diferenŃiere a produselor. pentru a indica felul. marca naŃională este reglementată de normele dreptului administrativ. destinaŃia.2. marca permite fixarea clientelei. existenŃa mărcii de rezervă nu este condiŃionată de o marcă principală.4. Marca telle quelle se caracterizează prin faptul că în alte state este protejată în forma înregistrată în Ńara de origine. Marca telle quelle constituie o excepŃie de la principiul teritorialităŃii. Spre deosebire de marca defensivă. iar producătorul este apărat de actele de concurenŃă neleală. 22 .1. Aplicându-se produselor care se exportă. marca este contrară moralei sau ordinii publice. Datorită valorii care o dobândeşte pe piaŃă. FuncŃia de diferenŃiere a produselor Marca permite diferenŃierea produselor şi serviciilor care sunt identice sau similare. funcŃia de organizare a pieŃei şi funcŃia de monopol. Semnele care pot fi înregistrate ca marcă vor fi examinate în conformitate cu dispoziŃiile legii de origine şi nu ale legii de importaŃiune. ProtecŃia mărcii depuse reglementar în Ńara de origine va putea fi refuzată în următoarele cazuri: marca este de natură să aducă atingere anumitor drepturi câştigate de terŃi în Ńara în care se cere protecŃia. funcŃia de concurenŃă. Potrivit art. 1. FuncŃia de concurenŃă a mărcii se realizează prin diferenŃiere şi publicitate. marca este lipsită de orice caracter distinctiv sau este compusă exclusiv din semne sau indicaŃii putând să servească.

1. FuncŃia de organizare a pieŃei Prin corelarea cererii cu oferta. Folosirea propriilor mărci de comerŃ şi de servicii reflectă tendinŃa vânzătorilor de a-şi asigura exclusivitatea mărcii producătorului. se limitează eficacitatea seriilor mari şi diferenŃierea devine exclusiv subiectivă. Diversificarea mărcii în cadrul aceleiaşi întreprinderi constituie un fenomen artificial. Întrucât marca se vinde singură. la metode violente şi invadatoare sau obsesive.5.3. publicitatea a evoluat de la forme persuasive. decât cele decurgând din creaŃiile noi.1. Datorită acestui fenomen. Originalitatea reprezintă o condiŃie de validitate. 1. Legea română prevede cerinŃa obligatorie a caracterului distinctiv în art. Un semn are caracter distinctiv dacă nu este necesar. cu caracter de informare. mărcile de automobile sau mărcile de detergenŃi.1. Printr-un număr sporit de variante. Originalitatea reprezintă o condiŃie de validitate.5. funcŃia de garanŃie a calităŃii produsului este înlocuită cu o funcŃie de protecŃie a cumpărătorului. Vânzarea produselor prin intermediari presupune cheltuieli suplimentare şi o desfacere mai lentă. iar noutatea o condiŃie de 23 .4. Aceeaşi marcă este folosită pentru o gamă variată de modele. marca reprezintă un mijloc de organizare a pieŃei. uzual sau descriptiv.5. Distinctivitatea este o problemă de fapt. 3. comercianŃii recurg la propriile lor semne distinctive.4. De exemplu. FuncŃia de organizare a mărcii îşi exercită influenŃa asupra formelor distribuŃiei. care împiedică progresul producŃiei. originalitatea nu este absolută în timp şi spaŃiu. lit. 1. Datorită progresului tehnic. 1. Distinctivitatea ProtecŃia ca marcă a unui semn este condiŃionată de existenŃa caracterului distinctiv.4. în procesul de organizare a distribuŃiei produselor. de disponibilitate a semnului ales ca marcă. Marca asigură realizarea vânzărilor şi reducerea cheltuielilor de desfacere. iar noutatea o condiŃie de apropriere. În literatura juridică s-a arătat că distinctivitatea cuprinde două elemente: originalitatea şi noutatea. Drepturile care iau naştere sunt mai puŃin complete. CondiŃii privind protecŃia mărcilor 1. CondiŃii de fond 1. Un fenomen de frânare a producŃiei reprezintă şi exclusivitatea distribuŃiei. Abuzul de publicitate determină ca diferenŃierea obiectivă să devină o diferenŃiere subiectivă. care se răsfrânge asupra producŃiei. În materia mărcilor. FuncŃia de monopol DiferenŃierea mărcilor şi exclusivitatea distribuŃiei are ca rezultat transformarea concurenŃei într-un instrument de monopol. a.Publicitatea mărcii diferenŃiate determină o creştere a vânzării.

semnele din această categorie sunt uzuale. În lipsa caracterului distinctiv intrinsec. În dreptul nostru. În conformitate cu art. Cu toate că diferenŃierea este dificilă.5. care evocă anumite calităŃi ale produsului. 11. Recunoaşterea unui drept exclusiv ar însemna admiterea unui monopol asupra produsului. prin drept anterior protejat se înŃelege: a) o marcă identică sau similară. marca descriptivă este deosebită de marca aluzivă. semnul este distinctiv dacă poate fi recunoscut de către cei cărora le este adresat. În dreptul român. anteriorităŃile sunt prevăzute de Legea nr. marca aluzivă poate fi admisă la înregistrare. dacă la data înregistrării acestei mărci sau la data de prioritate. AbsenŃa unei asemenea menŃiuni se explică prin faptul că semnele generice şi semnele uzuale constituie o singură categorie. înregistrarea poate fi totuşi admisă dacă se obŃine consimŃământul expres al titularului mărcii anterioare. Cu caracter derogatoriu. Prevederile legii române nu se referă şi la semnele generice. Fiind o noŃiune relativă. În raport de produsul sau serviciul la care se aplică. 5. de disponibilitate a semnului ales ca marcă. lit. generice sau necesare. Cauzele de indisponibilitate se referă la drepturile personale nepatrimoniale ale terŃilor şi la actele anterioare de apropriere. Anterioritatea poate proveni dintr-un depozit anterior ori dintr-o folosire anterioară. nu pot constitui o marcă semnele simple şi semnele descriptive. o marcă este refuzată la înregistrare dacă este identică cu o marcă anterioară. distinctivitatea se apreciază de instanŃele judecătoreşti în funcŃie de situaŃia concretă. În absenŃa caracterului distinctiv concret. Aprecierea caracterului distinctiv are în vedere aptitudinea intrinsecă sau concretă a semnului de a identifica un anumit produs. putând servi în comerŃ pentru a desemna specia. înregistrată în România pentru produse sau servicii identice sau similare. care constituie anteriorităŃile propriu-zise. în cadrul aceleiaşi categorii. 12. Disponibilitatea Un semn poate fi apropriat ca marcă dacă nu aparŃine unei alte persoane. 1 din 24 . Distinctivitatea intrinsecă se determină în abstract. alin.. Potrivit reglementării actuale.apropriere. Datorită unei folosiri generalizate. lit. destinaŃia. Indisponibilitatea unui semn este generată de existenŃa unor drepturi anterioare. 84 din 1998 dispune că nu pot fi înregistrate mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicaŃii. art. cantitatea.2. alin. în temeiul art. 2 şi al art. valoarea. 1. iar produsele sau serviciile pentru care a fost cerută înregistrarea mărcii sunt identice cu cele pentru care marca anterioară este protejată. 84 din 1998. d din Legea nr. În literatura de specialitate. calitatea. originea geografică sau timpul fabricării produsului ori prestării serviciului sau alte caracteristici ale acestora. Dreptul asupra mărcii este un drept de ocupaŃie şi nu de creaŃie. 6. a. nu pot forma o marcă semnele vizibil uzuale.1.

b şi c). În baza regulii specialităŃii. dacă există o convenŃie internaŃională sau semnele sunt distinctive ori notorii. O marcă identică sau similară se poate folosi în două state diferite. noua marcă înregistrată nu va fi confundată cu marca abandonată. 6. ProtecŃia mărcilor se poate realiza şi în alte state. Marca identică sau similară cu o marcă anterioară şi destinată a fi aplicată unor produse sau servicii identice sau similare nu poate fi înregistrată. AnteriorităŃile sunt parŃiale şi relative. Numai în cazul în care. să nu existe o intenŃie de fraudă. cât timp dreptul titularului nu s-a stins prin abandon sau decădere. b) o marcă identică sau similară. Ele privesc numai domeniul economic şi comercial. în mod expres. durata abandonului să permită uitarea vechiului semn distinctiv. Principiul teritorialităŃii nu asigură protecŃia mărcii şi în străinătate. care nu mai constituie o anterioritate. se urmăreşte o fraudă. c din lege. În acest fel. O marcă abandonată de către titular poate fi folosită pentru produse identice sau similare. Pe de altă parte. Riscul confuziei fiind înlăturat de deosebirea dintre produse. aceeaşi marcă poate fi folosită în ramuri sau industrii diferite. incluzând şi riscul de asociere cu marca anterioară ( art. lit. Utilizarea mărcii de către o altă persoană presupune îndeplinirea următoarelor condiŃii: abandonul mărcii să fie cert. anteriorităŃile sunt limitate profesional. c) un drept al unei personalităŃi cu privire la imaginea sau la numele său patronimic. o marcă poate fi înregistrată pentru alte categorii de produse. dacă există un risc de confuzie pentru public. titularul ei are o acŃiune în concurenŃă neloială. prin înregistrarea unei mărci străine anterioare. DispoziŃiile legii române din 1998 admit. Noutatea mărcii se referă numai la produsele pentru care a fost creată. 25 . d) o indicaŃie geografică protejată. în care semnul a constituit obiectul unei aproprieri anterioare. Aprecierea diferită a anteriorităŃilor în această materie. De la această regulă există două excepŃii. principiul specialităŃii mărcii. în timp şi în spaŃiu. orice drept de proprietate industrială dobândit anterior datei depozitului naŃional reglementar al unei mărci. lit. a permis elaborarea regulii specialităŃii mărcii. 3.lege. e) un desen sau un model industrial protejat. Limitele anteriorităŃii în spaŃiu se referă la faptul că o marcă este protejată pe întregul teritoriu al Ńării unde a fost înregistrată. Limitele anteriorităŃii în timp se referă la faptul că un semn protejat anterior ca marcă nu poate fi utilizat de o terŃă persoană. considerată notorie în România conform art. Limitele profesionale ale anteriorităŃilor se referă la faptul că marca nu trebuie să fie unică în raport cu toate semnele distinctive înregistrate anterior. este anterioară datei depozitului naŃional reglementar al mărcii pentru care se cere înregistrarea. f) un drept de autor.

pe imprimatele prin care se oferă produsele sau serviciile. ilegale sau imorale. configurată de specialitatea capacităŃii lor de folosinŃă. iniŃialelor sau denumirilor organizaŃiilor internaŃionale interguvernamentale din care fac parte una sau mai multe Ńări ale Uniunii. a stemelor. De exemplu. CondiŃii de formă CondiŃiile de formă ale protecŃiei mărcilor sunt distincte de modul lor de dobândire. Mărcile ilegale sau imorale nu pot fi protejate. deoarece urmăresc să inducă în eroare pe consumatori.5.5. În conformitate cu principiul conexităŃii mărcii. lit. Întrucât marca formează obiectul unui drept exclusiv şi distinct. reclame. 84 din 1998 dispune că nu pot fi înregistrate mărcile care sunt de natură să inducă publicul în eroare cu privire la originea geografică. Liceitatea Pentru a constitui o marcă.. 1. Ele se referă la modul de folosire a mărcii. întrucât aduc atingere ordinii sociale şi politice. fie ca mărci. lit. se poate ridica o problemă. cataloage. art. Astfel. Subiectul dreptului la marcă Dreptul la marcă poate fi dobândit de orice persoană fizică sau juridică. Ńările Uniunii convin să refuze sau să invalideze înregistrarea şi să interzică prin măsuri corespunzătoare folosirea. fără autorizaŃia organelor competente.1. indicaŃia mătase naturală. 26 . 6ter alin. În dreptul român. Mărcile deceptive sau frauduloase nu pot fi validate. iliceitatea sau imoralitatea produsului nu se răsfrânge asupra mărcii. un semn trebuie să nu cuprindă indicaŃii false sau înşelătoare. calitatea sau natura produsului sau a serviciului. De exemplu. 1. a fost refuzată la înregistrare marca Yankee pentru produse care nu erau originare din S. ori să nu fie contrar ordinii publice sau bunelor moravuri. în 1925.1.A. Mărcile mai pot fi utilizate în orice alt mod potrivit. drapelelor şi altor embleme. a şi b din ConvenŃia de la Paris. 1. atunci când produsul este un amestec de mătase naturală şi mătase vegetală. Folosirea mărcii se realizează prin aplicare sau ataşare. anunŃuri. în forma revizuită la Haga. precum şi a oricăror imitaŃii de blazoane. a semnelor şi sigiliilor oficiale de control şi de garanŃie adoptate de către ele. prospecte. pe insigne.2. drapelelor şi a altor embleme de stat ale Ńărilor Uniunii. 5. facturi şi. sau marca Menthol pentru Ńigări ce nu conŃineau mentol. În literatura juridică s-a pus problema caracterului ilicit sau imoral al produsului pe care se aplică sau ataşează marca. Aplicarea sau ataşarea se poate face pe fiecare produs în parte. Aceste dispoziŃii se aplică şi stemelor. titularul dreptului trebuie să aibă capacitatea de a exercita o activitate industrială sau comercială. f din Legea nr.6. pe ambalaje. în general.U. precum şi documentele care însoŃesc produsele. fie ca elemente ale acestor mărci. ExigenŃele relaŃiilor comerciale exclud de la protecŃie mărcile deceptive.3. Pentru persoanele juridice. pe orice documente ale titularului. Semnele contrare moralei şi ordinii publice sunt prevăzute de art.

de producători. Dreptul la marca colectivă aparŃine persoanelor juridice care nu exercită nemijlocit o activitate comercială sau industrială. Actul de folosire a mărcii este determinant şi independent de orice depozit.7. Aceste persoane juridice sunt legal abilitate să exercite controlul în ceea ce priveşte calitatea. Dreptul la marca de certificare aparŃine persoanelor juridice care exercită controlul produselor sau al serviciilor. condiŃiile care trebuie îndeplinite pentru a deveni membru al asociaŃiei. efectuarea depozitului nu reprezintă o condiŃie pentru dobândirea dreptului asupra mărcii. constitutiv sau formalist. de comercianŃi. 1.7.Dreptul la marca individuală poate aparŃine unei persoane fizice sau juridice. precizia ori alte caracteristici. garantate pentru regulamentul de folosire a mărcii. dualist sau complex. de dobândire a dreptului la marcă. Elementele caracteristice ale sistemului declarativ sunt efectuarea unui prim act de folosire a mărcii şi efectul declarativ al depozitului. Depozitul mărcii are un caracter declarativ. condiŃiile de folosire a mărcii. de prestatori de servicii indică numai persoanele autorizate să folosească marca colectivă. Sistemul declarativ În sistemul declarativ. Sisteme de dobândire a dreptului la marcă 1. celui care foloseşte cel dintâi semnul distinctiv în mod legitim. Coproprietatea asupra unei mărci se caracterizează prin comunitatea de folosinŃă şi consimŃământul tuturor copărtaşilor pentru actele de administraŃie sau de dispoziŃie. Din momentul adoptării de către un comerciant sau producător. Regulamentul de folosire a mărcii colective va indica persoanele autorizate să folosească marca colectivă. poate fi autorizată să folosească marca de certificare sub condiŃia respectării prevederilor regulamentului de folosire a mărcii. dreptul la marcă aparŃine primului ocupant. În sistemul priorităŃii de folosire. Ele se pot grupa în trei categorii: sistemul declarativ sau realist. În sistemul declarativ. depozitul dă 27 . Cu toate acestea. marca individuală poate fi folosită în comun de mai multe persoane fizice. furnizor de produse ori prestator de servicii. dreptul la marcă se dobândeşte prin prioritate de folosire. depozitul este cerut numai pentru revendicarea semnului distinctiv. AsociaŃiile de fabricanŃi.1.1. sistemul atributiv. În unele cazuri. Titularul mărcii de certificare va autoriza persoanele îndreptăŃite să folosească marca pentru produsele sau serviciile care prezintă caracteristicile comune. importă sau vând produse ori prestează servicii.7. Nu pot solicita înregistrarea unei mărci de certificare persoanele juridice care fabrică. materialul. modul de fabricaŃie a produselor sau prestare a serviciilor. motivele pentru care această utilizare poate fi interzisă unui membru al asociaŃiei. precum şi sancŃiunile care pot fi aplicate de asociaŃie. Dobândirea dreptului la marcă Reglementările naŃionale consacră sisteme diferite. Orice persoană fizică sau juridică. marca nu mai poate fi utilizată de o altă persoană pentru a deosebi produsele de aceeaşi natură. sistemul mixt. Marca fiind adoptată şi nu depusă. 1.1. altele decât cele de control în domeniul calităŃii.

dacă marca a fost dobândită de la primul posesor. într-o dovadă definitivă a dreptului titularului mărcii depuse. Procedura de înregistrare a mărcii Înregistrarea unei mărci se efectuează în mai multe etape. 1. fără ca actele sale să-i fie opozabile ca anteriorităŃi. determină o prezumŃie de proprietate asupra mărcii. Caracterul declarativ al depozitului produce şi un număr de consecinŃe juridice. organul competent nu efectuează un examen de fond al mărcii. În sistemul avizului prealabil. În acest sistem. poate fi transmisă. efectuarea depozitului nu conferă deponentului nici un drept dacă marca nu este susceptibilă de apropriere. În unele legislaŃii. Ele sunt în număr de trei. Ele constau în următoarele: posesorul unei mărci dobândite prin prioritate de folosire poate să constituie ulterior depozitul. depozitul constituie o etapă a procedurii. examinarea formală a cererii de înregistrare. Sistemul atributiv În sistemul atributiv. depunătorul este înştiinŃat de către organul administrativ competent de opunerile la înregistrarea mărcii. marca adoptată.3. În dreptul român.7. după o anumită perioadă de timp. examinarea de fond a cererii de înregistrare. se utilizează sistemul atributiv amânat. Efectuarea formalităŃilor stabilite de lege are un caracter atributiv. În sistemul priorităŃii de înregistrare. se admite publicarea mărcii. Sistemul atributiv amânat se caracterizează prin existenŃa publicităŃii şi controlului preventiv.1. Dreptul la marcă aparŃine persoanei care înregistrează prima un anumit semn distinctiv. 4. dreptul la marcă se dobândeşte prin prioritate de înregistrare.2. de dobândire a dreptului la marcă. În sistemul provocator. permite exercitarea acŃiunii penale în contrafacere şi are semnificaŃia unui act de apropriere a mărcii.7. Cu toate că există anteriorităŃi la cererea depunătorului.7. dreptul asupra mărcii este dobândit şi protejat prin înregistrarea acesteia la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci.1. Sistemul avizului prealabil este consacrat în dreptul elveŃian. 84 din 1998 a consacrat sistemul priorităŃii de înregistrare. depozitul se transformă. După verificarea formală a depozitului. şi anume: depozitul naŃional reglementar. dar nedepusă.naştere la unele efecte juridice. 28 . Sistemul atributiv amânat este practicat în dreptul englez. resortisanŃii Uniunii de la Paris au un drept de prioritate pentru efectuarea depozitului aceleiaşi mărci în orice altă Ńară membră. Sistemul mixt Sistemul mixt îmbină trăsăturile celor două moduri. urmând ca depozitul să fie efectuat ulterior de cesionar. 1.2. Legea nr. în măsura în care nu s-a efectuat înregistrarea lor. Actele anterioare de folosire nu sunt opozabile. 1. sistemul provocator sau sistemul avizului prealabil. declarativ şi atributiv. depozitul reprezintă un mijloc de publicitate. După constituire. organul administrativ înregistrează marca. În conformitate cu dispoziŃiile art.

7. acordându-i un termen de 3 luni în care să-şi prezinte punctul său de vedere ori să-şi retragă cererea. potrivit art. 10. aria geografică de utilizare a mărcii notorii în România. condiŃiile prevăzute la art. durata şi întinderea utilizării în România a mărcii notorii în legătură cu produsele şi serviciile pentru care o marcă se solicită a fi înregistrată. Depozitul naŃional reglementar Depozitul naŃional reglementar al mărcii se constituie. în condiŃiile în care aceasta conŃine toate elementele prevăzute de lege. 29 . 5. pe un formular-tip. 1 şi 2. Examinarea cerinŃelor de formă se efectuează în termen de o lună de la data primirii cererii. 6. 1. lit. 1 şi art. Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci va notifica solicitantului lipsurile constatate. În situaŃia în care cererea nu îndeplineşte condiŃiile pentru înregistrarea mărcii. Examinarea motivelor de refuz prevăzute la art. Atunci când cererea nu îndeplineşte cerinŃele pentru constituirea depozitului naŃional reglementar. cererea se respinge. 1 al Legii nr. Examinarea de fond a cererii de înregistrare În urma constituirii legale a depozitului naŃional reglementar şi înscrierii în Registrul NaŃional al Mărcilor.2. reproducerea mărcii. Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci transmite solicitantului un aviz de refuz provizoriu.d şi e se face potrivit unor criterii. dacă se invocă o prioritate şi motivele de refuz prevăzute la art. Cererea va trebui să conŃină datele de identificare a solicitantului.1. Cererea de înregistrare a mărcii se redactează în limba română şi are ca obiect o singură marcă. 1. prin depunerea unei cereri de înregistrare la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci.2. alin.3. Dacă solicitantul completează lipsurile în termen de 3 luni de la notificare.2.7. g. gradul de cunoaştere a mărcii notorii pe piaŃa românească de către segmentul de public căruia i se adresează. iniŃială sau dobândită a mărcii notorii în România. 3. 13. 6. cum ar fi: gradul de distinctivitate. lit. conform art.7. alin. Cererea se întocmeşte într-un singur exemplar. cererea de înregistrare se examinează de Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci din punct de vedere al îndeplinirii condiŃiilor stabilite pentru constituirea depozitului naŃional reglementar. data depozitului va fi aceea la care toate aceste elemente au fost comunicate Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci . existenŃa unor mărci identice sau similare pentru produse sau servicii identice sau similare. Data depozitului naŃional reglementar este data la care a fost depusă la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci cererea de înregistrare a mărcii. Examinarea cererii se efectuează de Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci în termen de 6 luni de la data plăŃii taxei de înregistrare şi examinare a cererii. durata şi întinderea publicităŃii mărcii notorii în România. cererea de înregistrare a mărcii este supusă examinării de fond. precum şi indicarea produselor sau serviciilor pentru care înregistrarea este cerută. În caz contrar. alin.2.1. 84 din 1998. Examinarea formală a cererii de înregistrare După depunere. aparŃinând altor persoane decât aceea care pretinde că marca sa este notorie. Legea din 1998 stabileşte că Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci va examina calitatea solicitantului.

84 din 1998. 29. Modificarea înregistrării mărcii În conformitate cu art. 1 al Legii nr. precum şi titularul unui drept anterior cu privire la imaginea sau la numele patronimic. 35. Aceste modificări trebuie să fie neesenŃiale şi să nu afecteze imaginea de ansamblu a mărcii. titularul acesteia poate solicita Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. Reînnoirea înregistrării nu poate aduce mărcii modificări esenŃiale. pe durata protecŃiei mărcii. Reînnoirea înregistrării mărcii Înregistrarea unei mărci poate fi reînnoită. adresa sau sediul titularului în Registrul NaŃional al Mărcilor. În tot cursul perioadei de protecŃie a mărcii.3. În termen de 2 luni de la data rămânerii definitive a deciziei de înregistrare a mărcii. titularul poate solicita la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci introducerea de modificări ale unor elemente ale mărcii. alin. potrivit art.5. Certificatul de înregistrare conŃine menŃiuni cu privire la marca înregistrată. 1.4. Reînnoirea înregistrării mărcii se poate cere înainte de expirarea duratei de protecŃie în curs. 1. 84 din 1998. conform art. în termen de 6 luni de la depunerea cererii de reînnoire la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. alin.7. 1. 84 din 1998. denumire. înscrierea modificărilor intervenite cu privire la nume. Decizia Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci de înregistrare a mărcii sau de respingere a cererii de înregistrare a mărcii este comunicată solicitantului în termen de maximum 5 zile de la luarea acesteia. cu condiŃia plăŃii taxei prevăzute de lege. Dar titularul are posibilitatea de a cere reînnoirea înregistrării mărcii. Durata de protecŃie a mărcii Înregistrarea mărcii conferă titularului său. titularul unei mărci anterioare sau al unei mărci notorii. 1 al Legii nr.În cazul în care cererea îndeplineşte cerinŃele de constituire a depozitului naŃional reglementar. precum şi orice altă persoană interesată pot face opoziŃie la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci cu privire la marca publicată. Împlinirea termenului de protecŃie determină stingerea dreptului la marcă. În termen de 3 luni de la data publicării mărcii. marca se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. 2 al Legii nr. precum şi celelalte condiŃii prevăzute de lege. 33. Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci eliberează titularului certificatul de înregistrare. 30 . la împlinirea fiecărui termen de 10 ani. Modificările înscrise în Registrul NaŃional al Mărcilor se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.7. un drept exclusiv asupra mărcii.ProtecŃia dreptului exclusiv asupra mărcii este asigurată pe o perioadă de 10 ani de la data depozitului naŃional reglementar. cu plata taxei prevăzute de lege. înscrise în Registrul NaŃional al Mărcilor. În termen de 2 luni de la data deciziei de înregistrare. Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci decide înregistrarea mărcii şi o înscrie în Registrul NaŃional al Mărcilor.7. dar nu mai devreme de 3 luni înainte de expirarea acestei durate. Reînnoirea înregistrării mărcii se înscrie în Registrul NaŃional al Mărcilor şi se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. alin.

1.7.6. Înregistrarea internaŃională a mărcilor 1.7.6.1. Regimul înregistrării internaŃionale Înregistrarea internaŃională a mărcilor, conform art. 1, alin. 1 şi 2 şi art. 2 ale Aranjamentului de la Madrid, din 14 aprilie 1891, revizuit la Stockholm în 1967 şi modificat în 1979, se poate face de cetăŃenii Ńărilor care fac parte din Uniunea specială şi de persoanele asimilate lor. Sunt asimilate resortisanŃilor, persoanele care nu fac parte din Uniunea specială, dar au domiciliul sau întreprinderi industriale sau comerciale pe teritoriul uneia din Ńările contractante. Înregistrarea internaŃională se efectuează la Biroul internaŃional al proprietăŃii intelectuale. Înregistrarea naŃională constituie pentru înregistrarea internaŃională o înregistrare de bază. Legătura între înregistrarea internaŃională şi marca naŃională înregistrată în Ńara de origine durează 5 ani. În această perioadă, înregistrarea de bază trebuie să rămână neschimbată. Înregistrarea internaŃională a unei mărci produce efecte pentru o perioadă de 10 ani. În condiŃiile stabilite de lege, înregistrarea va putea fi reînnoită. 1.7.6.2. Procedura înregistrării Cererea de înregistrare internaŃională, potrivit art. 3 al Aranjamentului de la Madrid, se adresează administraŃiei Ńării de origine, în formele prevăzute de legislaŃia naŃională. AdministraŃia Ńării de origine prezintă Biroului internaŃional o cerere, în dublu exemplar redactată în limba franceză. În situaŃia în care cererea de înregistrare internaŃională este incompletă sau neregulată, Biroul internaŃional va amâna înregistrarea. Depunătorul sau mandatarul este înştiinŃat că viciile sau lipsurile cererii trebuie îndepărtate sau completate în termen de 6 luni. Dacă rectificările sau completările necesare nu se produc în termenul acordat, cererea se consideră abandonată. După înregistrarea mărcii, Biroul internaŃional eliberează un certificat de înregistrare internaŃională. Certificatul de înregistrare internaŃională este transmis administraŃiei Ńării de origine, care îl înmânează titularului mărcii sau mandatarului său. Înregistrarea internaŃională se notifică şi administraŃiilor Ńărilor interesate. Mărcile înregistrate internaŃional se publică în publicaŃia lunară Les Marques Internationales. 1.7.6.3. Efectele înregistrării internaŃionale De la data înregistrării internaŃionale, protecŃia mărcii în fiecare din Ńările contractante interesate, potrivit art. 4, alin. 1 al Aranjamentului de la Madrid, va fi aceeaşi ca şi în cazul când marca ar fi depusă direct în Ńara respectivă. În Ńările Uniunii speciale, cu excepŃia Ńării de origine, înregistrarea internaŃională creează efectele unui depozit naŃional. Examenul de fond al înregistrării internaŃionale se face de administraŃia naŃională. Potrivit art. 5 al Aranjamentului de la Madrid, examinarea se efectuează în termenul prevăzut de legea naŃională, fără a se depăşi un an de la data înregistrării

31

internaŃionale a mărcii sau a cererii de extindere teritorială a protecŃiei. AdministraŃia naŃională are posibilitatea de a refuza protecŃia mărcii pe teritoriul Ńării sale. 1.7.6.4. Reînnoirea înregistrării internaŃionale Înregistrarea internaŃională, conform art. 7 al Aranjamentului de la Madrid, poate fi mereu reînnoită pentru perioadă de 10 ani, socotită de la expirarea perioadei precedente. Printr-un aviz oficios, Biroul internaŃional reaminteşte titularului mărcii şi mandatarului lui, cu 6 luni înainte, data exactă a expirării termenului de protecŃie. 1.8. Transmiterea dreptului la marcă 1.8.1. ModalităŃi de transmitere În conformitate cu dispoziŃiile art. 39 al Legii nr. 84 din 1998, drepturile asupra mărcii pot fi transmise, prin cesiune sau prin licenŃă, oricând în cursul duratei de protecŃie a mărcii. 1.8.1.1. Cesiunea Marca se poate transmite de titular în temeiul unui contract de cesiune. Cesiunea este guvernată de prevederile Codului civil. În mod concret, cesiunea cu titlu oneros este supusă dispoziŃiilor referitoare la vânzare, iar cesiunea cu titlu gratuit, dispoziŃiilor privitoare la donaŃie. În funcŃie de situaŃia concretă, drepturile cu privire la marcă se vor ceda total sau parŃial. În cesiunea totală, transmiterea drepturilor cu privire la marcă este integrală. Cesionarul dobândeşte toate drepturile titularului mărcii, iar cedentul devine un simplu terŃ. În cesiunea parŃială, transmiterea drepturilor este fracŃionată, iar transmiterea se realizează numai pentru unele din serviciile sau produsele pentru care este folosită marca. Datorită subrogării în drepturile cedentului, cesionarul poate exercita acŃiunea în contrafacere. Tot cesionarul, prin aplicarea reglementărilor din materia vânzării, beneficiază şi de garanŃia pentru vicii ascunse. În literatura de specialitate s-a arătat că executarea silită nu poate să aibă ca obiect numai marca. Executarea silită numai a mărcii permite producătorului să fabrice în continuare produsele sale, dar fără a le marca. În acest fel, cesiunea forŃată separată a mărcii contravine scopului reglementării juridice. Pe de altă parte, jurisprudenŃa a acceptat cesiunea forŃată a mărcii ca accesoriu al întreprinderii producătoare sau al fondului de comerŃ. Validitatea cesiunii forŃate separate a mărcii este o problemă de fapt. SoluŃionarea ei are în vedere asigurarea protecŃiei consumatorilor. Raporturile dintre părŃi sunt configurate de principiul autonomiei de voinŃă. FaŃă de terŃi, transmiterea dreptului devine opozabilă de la data înscrierii cesiunii în Registrul NaŃional al Mărcilor. Forma obişnuită de transmitere a mărcii o constituie cesiunea voluntară. Dacă transmiterea intervine cu ocazia executării silite sau exproprierii, cesiunea este forŃată.

32

1.8.1.2. LicenŃa Transmiterea mărcii, prin intermediul contractului de licenŃă, a fost impusă de cerinŃele practicii. Cu toate că a fost contestat, întrucât presupune libertatea mărcii, contractul de licenŃă cunoaşte o dezvoltare deosebită. Contractul de licenŃă este supus normelor dreptului comun. În absenŃa unei stipulaŃii exprese, se vor aplica dispoziŃiile cu privire la locaŃiune. LicenŃa de exploatare este specifică mărcilor. Beneficiarul licenŃei are dreptul să aplice marca transmisă şi să fabrice produsele respective. LicenŃa de folosire constă într-o autorizare de aplicare sau ataşare a mărcii pe produsele livrate de licenŃiator. LicenŃa de reclamă implică autorizarea folosirii unei denumiri care constituie obiectul unui drept personal al altei persoane. În funcŃie de întinderea drepturilor care se atribuie, licenŃele pot fi exclusive, neexclusive şi reciproce. Prin licenŃa exclusivă, licenŃiatorul renunŃă la posibilitatea de a mai acorda alte licenŃe, iar licenŃiatul are un drept exclusiv de utilizare a mărcii. Prin licenŃa neexclusivă, licenŃiatorul are dreptul de a utiliza sau transmite marca, iar licenŃiatul de a folosi semnul distinctiv în condiŃiile convenite. Prin licenŃa reciprocă, părŃile contractante îşi acordă reciproc dreptul de a fabrica un produs, care va fi pus în circulaŃie cu aceeaşi denumire. Fiecare parte îşi păstrează dreptul asupra mărcii sale. După caracterul lor, licenŃele se împart în două categorii: nelimitate şi limitate. În licenŃa nelimitată, licenŃiatul beneficiază de exclusivitate pe toată durata de valabilitate a contractului. LicenŃiatul poate acorda sublicenŃe. În licenŃa limitată, dreptul de folosire a mărcii, deşi este exclusiv, prezintă unele îngrădiri în conformitate cu art. 42 alin. 1 al Legii nr. 84 din 1998. Prin contractul de licenŃă se transmite numai dreptul de folosire a mărcii. LicenŃiatorul are obligaŃia să asigure libera folosinŃă a mărcii, precum şi obligaŃia de garanŃie împotriva evicŃiunii şi viciilor ascunse. Pe durata contractului de licenŃă, licenŃiatul este obligat să folosească numai marca ce face obiectul contractului de licenŃă, având libertatea de a aplica pe produsele fabricate semne indicând că el este fabricantul lor. LicenŃiatul este Ńinut să exploateze marca, să plătească preŃul licenŃei stabilit sub formă de redevenŃe şi să menŃină calitatea produselor fabricate sau a serviciilor furnizate în baza contractului. Printr-o clauză de minimum garanŃi, licenŃiatul poate fi obligat să realizeze o anumită cifră de vânzare. LicenŃiatorul poate exercita acŃiunea în contrafacere împotriva persoanelor care tulbură folosirea mărcii de către beneficiar. Dacă acŃiunea în contrafacere a fost pornită de către titular, oricare dintre licenŃiaŃi poate să intervină în proces, solicitând repararea prejudiciului cauzat prin contrafacerea mărcii, conform art. 43, alin. 3 din Legea nr. 84 din 1998. Beneficiarul licenŃei nu poate introduce în justiŃie o acŃiune în contrafacere fără consimŃământul titularului mărcii, dacă în contractul de licenŃă nu este stipulat altfel. Titularul unei licenŃe exclusive poate intenta o acŃiune în contrafacere, după ce a notificat actele de contrafacere de care a luat cunoştinŃă şi titularul mărcii nu a acŃionat în termenul solicitat de licenŃiat (art. 43, alin. 1 şi 2 din Legea nr. 84 din 1998). Tot beneficiarul licenŃei are şi dreptul de a exercita o acŃiune în concurenŃă neleală.

33

1.8.2. Înscrierea transmiterii dreptului la marcă Transmiterea drepturilor cu privire la marcă, potrivit art. 41, alin. 2 şi art. 42, alin. 4 ale Legii nr. 84 din 1998, se înscrie în Registrul NaŃional al Mărcilor şi se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. Efectele transmiterii dreptului la marcă se produc între părŃi din momentul realizării acordului de voinŃe. FaŃă de terŃi, transferul produce efecte de la data înscrierii în Registrul NaŃional al Mărcilor. Înscrierea transmiterii se face de către Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci, la cererea persoanei interesate. 1.8.3. Transmiterea mărcilor înregistrate internaŃional ConvenŃia de la Paris reglementează transmiterea mărcilor, sub forma cesiunii. Cesiunea mărcii se notifică Biroului internaŃional, potrivit art. 9bis, alin. 1 şi 2 al Aranjamentului de la Madrid, din 1891, de administraŃia Ńării cedentului. Biroul va înscrie transmiterea ei în registrul internaŃional, dacă cesionarul are dreptul să depună o marcă internaŃională. Cesiunile de înregistrări internaŃionale prezintă mai multe forme. Ele pot fi totale sau părŃile, precum: transmiteri totale, în ceea ce priveşte Ńările Uniunii şi produsele sau serviciile; transmiteri totale, din punctul de vedere a Ńărilor Uniunii, şi parŃiale, în ceea ce priveşte produsele sau serviciile; transmiteri parŃiale, din punctul de vedere a Ńărilor Uniunii, şi totale, în ceea ce priveşte produsele sau serviciile; transmiteri parŃiale, în ceea ce priveşte Ńările Uniunii şi produsele sau serviciile. 1.9. Stingerea dreptului la marcă 1.9.1. Cauzele de stingere a dreptului la marcă 1.9.1.1. Abandonul mărcii Abandonul constituie o renunŃare tacită a titularului la marcă. IntenŃia titularului trebuie să fie clară şi să rezulte din fapte pe durată şi publice. Abandonul este o problemă de fapt. În absenŃa unei reglementări exprese, existenŃa abandonului se va aprecia de instanŃele judecătoreşti. În practică, s-a considerat ca abandon faptul titularului de a înceta fabricarea produsului pe care se aplica marca, în măsura în care oprirea este irevocabilă. Pe de altă parte, nu poate fi socotit abandon neutilizarea mărcii depuse, nereînnoirea depozitului unei mărci care se foloseşte în continuare de titular sau tolerarea folosirii mărcii de către terŃi. Efectele abandonului constau în căderea mărcii în domeniul public sau în transformarea mărcii într-un semn liber. În funcŃie de urmarea concretă, marca va deveni uzuală sau necesară, ori va fi susceptibilă de apropriere. 1.9.1.2. Expirarea duratei de protecŃie a mărcii Împlinirea termenului de ocrotire a mărcii, fără să se efectueze formalităŃile de reînnoire a înregistrării, constituie o cauză de stingere a dreptului titularului. În caz de neîndeplinire a condiŃiilor prevăzute de art. 29, alin. 5 al Legii nr. 84 din 1998, înregistrarea mărcii rămâne fără efect de la data expirării ultimei perioade de

34

protecŃie. În ceea ce priveşte expirarea duratei de protecŃie, Legea nr. 84 din 1998 are în vedere atât marca înregistrată naŃional, cât şi marca înregistrată internaŃional. 1.9.1.3. RenunŃarea titularului mărcii Titularul poate să renunŃe la marcă, potrivit art. 44, alin. 1 al Legii nr. 84 din 1998, pentru toate sau numai pentru o parte dintre produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată. RenunŃarea titularului mărcii la drepturile sale trebuie să fie expresă şi să se facă printr-o declaraŃie scrisă, care se adresează Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. 1.9.1.4. Nulitatea mărcii Nulitatea reprezintă o cauză de invalidare a mărcii şi nu de stingere, având un efect retroactiv. Legea română din 1998 dispune, prin art. 48, alin. 1, că orice persoană interesată poate cere Tribunalului Municipiului Bucureşti anularea înregistrării mărcii pentru oricare dintre următoarele motive: înregistrarea mărcii s-a făcut cu nerespectarea dispoziŃiilor art. 5, alin. 1; înregistrarea mărcii s-a făcut cu nerespectarea dispoziŃiilor art. 6; înregistrarea mărcii a fost solicitată cu rea-credinŃă; înregistrarea mărcii aduce atingere dreptului la imagine sau numelui patronimic al unei persoane; înregistrarea mărcii aduce atingere unor drepturi anterior dobândite cu privire la o indicaŃie geografică protejată, un desen sau un model indu]strial protejat sau un alt drept de proprietate industrială protejat ori cu privire la un drept de autor. În situaŃia în care înregistrarea mărcii a fost solicitată cu rea-credinŃă, acŃiunea în anulare poate fi introdusă oricând în perioada de protecŃie a mărcii. Pentru celelalte motive, anularea înregistrării mărcii poate fi cerută în termen de 5 ani. Acest termen curge de la data înregistrării mărcii. 1.9.1.5. Decăderea din dreptul la marcă Legea din 1998 prevede în mod expres, decăderea titularului din drepturile conferite de marcă. În conformitate cu textul art. 45, cauzele de decădere constau în următoarele: a. fără motive justificate, marca nu a făcut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul României într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani, pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost înregistrată; b. după data înregistrării, marca a devenit, ca urmare a acŃiunii sau inacŃiunii titularului, uzuală în comerŃul cu un produs sau cu un serviciu pentru care a fost înregistrată; c. după data înregistrării şi ca urmare a folosirii mărcii de către titular sau cu consimŃământul acestuia, marca a devenit susceptibilă de a induce publicul în eroare, în special cu privire la natura, calitatea sau la provenienŃa geografică a produselor sau a serviciilor pentru care a fost înregistrată; d. marca a fost înregistrată de o persoană neavând calitatea prevăzută la art. 3 lit. g.

35

pronunŃarea unei hotărâri de invalidare a mărcii de către autorităŃile competente.1. titularul unei mărci anterioare sau al unei mărci notorii. 8). c. Potrivit art. 1. notificată Biroului internaŃional. prin decizii motivate. la indicaŃie geografică protejată. în fapt şi în drept. ca organ administrativ de specialitate.alin. cu modificările ulterioare. Apărarea dreptului la marcă Drepturile cu privire la marcă sunt apărate prin mijloace de drept administrativ. 23. folosirea trebuie să fie reală şi serioasă.1. ca urmare a refuzului Ńării noului titular de a-şi da consimŃământul sau pentru că a fost făcută în favoarea unei persoane care nu avea dreptul să ceară o înregistrare internaŃională (art. 9bis. din 1891. pot fi formulate opoziŃii.2. d. Mijloace de drept administrativ În urma examenului de fond. 1. Radierea înregistrării internaŃionale În conformitate cu prevederile Aranjamentului de la Madrid.2. 3). ContestaŃia Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. în legătură cu operaŃiunile privind protecŃia mărcilor.10. 8bis).10. 1 al Legii 84 din 1998. Constituind un mod de conservare dreptului la marcă.1. de drept civil şi de drept penal.10. la cererea titularului. dispune. b. printr-o declaraŃie remisă administraŃiei Ńării sale. precum şi orice altă persoană interesată pot face opoziŃie la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci cu privire la marca publicată.1. la orice alt drept de proprietate industrială protejat sau la un drept de autor. neplata taxelor în termenele stabilite (art. care o va notifica Ńărilor la care se referă renunŃarea (art. Deciziile pot fi de admitere sau de respingere.Exploatarea mărcii implică folosirea ei efectivă. care poate oricând să renunŃe la protecŃie în una sau mai multe dintre Ńările contractante. 36 . un desen sau un model industrial protejat. mărcile înregistrate internaŃional pot fi radiate în următoarele situaŃii: a. decizia Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci de înregistrare a mărcii sau de respingere a cererii de înregistrare a mărcii este comunicată solicitantului. OpoziŃia În urma examenului de fond.10. decizia Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci de înregistrare a mărcii sau de respingere a cererii de înregistrare a mărcii este comunicată solicitantului. 1. precum şi titularul unui drept anterior cu privire la imaginea sau la numele patronimic. transmiterea mărcii nu poate fi înscrisă în registrul internaŃional. alin. pentru a fi comunicată Biroului internaŃional. 1. În termen de 3 luni de la data publicării mărcii admisă la înregistrare în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. 1.9.

se soluŃionează de către comisia de reexaminare. Contrafacerea mărcilor Contrafacerea mărcilor este prevăzută de Legea nr. de titularul mărcii. Contrafacerea în înŃeles restrâns şi folosirea mărcii contrafăcute Contrafacerea constă în reproducerea unei mărci care aparŃine altei persoane.1. Orice alte persoane interesate pot formula contestaŃii împotriva deciziilor privind înscrierea cesiunii sau a licenŃei în Registrul NaŃional al Mărcilor.1. precum şi repararea prejudiciilor cauzate prin folosirea ilegală a mărcilor se soluŃionează de către instanŃele judecătoreşti. pe care instanŃa o apreciază prin prisma unor reguli distincte: Contrafacerea se apreciază Ńinându-se seama de asemănări şi nu de deosebiri. 1.Împotriva deciziilor Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci se pot face contestaŃii. IntenŃia delictuoasă a făptuitorului fiind prezumată. independent de orice act de folosire. 37 . împotriva deciziilor privind înregistrarea mărcii.10. ContestaŃiile se fac de către solicitantul înregistrării mărcii sau.10. AcŃiunea civilă se judecă în conformitate cu dispoziŃiile Codului de procedură civilă. În cazul în care reproducerea este completă. Contrafacerea trebuie să creeze o confuzie. Contrafacerea poate fi o reproducere servilă sau brutală.1. Mijloace de drept civil Litigiile privind încetarea faptelor care aduc atingere dreptului de folosire a mărcilor. fără a fi necesar să se realizeze în mod concret. 1. imitarea sau folosirea fără drept a unei mărci în scopul introducerii în eroare a publicului asupra calităŃii produselor sau serviciilor la care se referă marca se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. formulată în conformitate cu cerinŃele legale. reproducerea trebuie să fie realizată cu scopul de a se folosi pentru produse sau servicii identice sau similare.2. Elementele esenŃiale şi caracteristice ale mărcii vor fi supuse de către instanŃă unei aprecieri analitice.3. Se cere numai ca inducerea în eroare a consumatorilor să fie posibilă. acŃiunea civilă poate fi o acŃiune în daune sau o acŃiune negatorie. În conformitate cu dispoziŃiile art. Contrafacerea implică existenŃa unui risc de confuzie. marca reprodusă este de natură a induce în eroare pe cumpărător. 84 din 1998. contrafacerea. 2. ContestaŃia. 83. după caz. lit.3. Pentru existenŃa contrafacerii. în cauză este suficientă simpla dovadă a actului de contrafacere. Contrafacerea nu necesită dovada relei-credinŃe. 1.10. ContestaŃia se face în scris şi va fi însoŃită de probele pe care se bazează susŃinerea părŃii şi de dovada achitării taxei de contestaŃie. sau cu amendă de 15 milioane. Acest risc se examinează în funcŃie de reacŃia unui consumator obişnuit sau mijlociu. a.10. contrafacerea are un caracter evident.3. Mijloace de drept penal 1. ExistenŃa contrafacerii este o problemă de fapt. Datorită destinaŃiei sale. care este un organ administrativ jurisdicŃional. alin. În funcŃie de situaŃia concretă.

Imitarea frauduloasă poate fi prin asemănare vizuală. Imitarea este frauduloasă dacă se săvârşeşte cu intenŃie şi are ca scop inducerea publicului în eroare asupra calităŃii produselor sau serviciilor. Asemănările se stabilesc prin examinarea aspectelor generale ale elementelor constitutive.1. se consideră. traducerea unei mărci într-o limbă străină.3. orice fapte de natură să creeze o confuzie cu întreprinderea. 86. afirmaŃiile false în exercitarea comerŃului.10. În cazul folosirii mărcii imitate fraudulos.10. cu privire la provenienŃa produselor ce prezintă o anumită marcă. Aplicarea frauduloasă a mărcii altuia Aplicarea frauduloasă a mărcii altuia înseamnă că o marcă străină care se găseşte în posesia unei persoane este aplicată pe produse de origine diferită.1. cum ar fi Soleil în raport cu Sun. În caz contrar. se aseamănă cu o altă marcă înregistrată. 1. orice utilizare a mărcilor. Imitarea prin asemănare intelectuală se realizează prin analogie. normele aplicabile vor fi aceleaşi ca la utilizarea unei mărci contrafăcute. indicaŃiile sau afirmaŃiile a căror utilizare. b. marca Miss Rouge este o imitaŃie prin analogie a mărcii Miss Blanche.2. Ńinând seama de pregătirea şi atenŃia unui cumpărător obişnuit. 1 al Legii nr. reprezintă o imitare prin echivalent. în exercitarea comerŃului. În mod obişnuit. marca La vache serieuse constituie o imitaŃie prin contrast a mărcii La vache qui rit. ca fiind acte de concurenŃă neloială următoarele: a. produsele sau activitatea industrială ori comercială a unui concurent. se utilizează timbrul.2. alin. la modul de fabricaŃie sau la caracteristicile mărfurilor. care nu observă concomitent cele două mărci. De exemplu. care încalcă obligaŃia de lealitate în exercitarea profesiunii sale. contrară practicilor loiale în activitatea industrială sau comercială. c. Imitarea frauduloasă a mărcii altuia şi folosirea mărcii imitate Imitarea constituie realizarea unei mărci care. fonetică şi intelectuală. 84 din 1998. 1. Producând o confuzie în rândul clienŃilor. ConcurenŃa neloială AcŃiunea în concurenŃă neloială are ca fundament conduita criticabilă a pârâtului. imitarea va fi ilicită. În accepŃiunea art. constituind un act de concurenŃă neleală sau un fapt ilicit civil ExistenŃa imitării frauduloase se determină în funcŃie de asemănări şi nu de deosebiri.3. Aplicarea frauduloasă a mărcii altuia se realizează prin folosirea formelor materiale care reprezintă un anumit semn distinctiv. sigiliul sau ambalajul care constituie marca unei alte persoane. 86. constituie un act de concurenŃă neloială. în mod special.1.3. cu produsele sau cu activitatea industrială sau comercială a unui concurent. în scopul de a induce în eroare consumatorii. 38 . Potrivit art. echivalent şi contrast. aplicarea frauduloasă este asimilată contrafacerii. prin impresia de ansamblu. pot induce în eroare publicul cu privire la natura. InstanŃa va recurge la o apreciere sintetică şi nu analitică. de natură să discrediteze întreprinderea.10.3.

colectiv. o reputaŃie sau alte caracteristici pot fi în mod esenŃial atribuite acestei origini geografice.1. reputaŃia ori alte caracteristici. nu justifică protecŃia indicaŃiei geografice. Anexa 1C (TRIPS). 1. un 39 . cererea se depune direct de solicitant sau prin mandatar autorizat. 70 al Legii nr. INDICAłIILE GEOGRAFICE ŞI NUMELE COMERCIAL SecŃiunea 1 .2. care desfăşoară o activitate de producŃie în zona geografică. indicaŃiile geografice care: nu sunt conforme dispoziŃiilor prevăzute de lege. Simplul fapt că produsul la care se referă denumirea este originar dintr-o anumită regiune. contravin bunelor moravuri sau ordinii publice. III. în cazurile în care o calitate. Sunt excluse de la protecŃie şi nu pot fi înregistrate. sau se trimite prin poştă. în Ńara noastră. 84 din 1998. IndicaŃiile geografice pot fi folosite numai de persoanele care produc sau comercializează produsele pentru care indicaŃiile au fost înregistrate. pentru produsele indicate în cerere.CAP. originii. potrivit art. 84 din 1998. DefiniŃia dată de legea română este preluată din Acordul de la Marrakech privind constituirea OrganizaŃiei Mondiale de ComerŃ. alin. 84 din 1998. regiune sau localitate a unui stat. care conferă un drept de folosinŃă. Cererea de înregistrare poate fi depusă la Registratura generală a Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. conŃinând elementele prevăzute de Regulamentul de aplicare a Legii nr. CondiŃii privind indicaŃiile geografice În conformitate cu art. Dobândirea dreptului asupra indicaŃiilor geografice Înregistrarea unei indicaŃii geografice se poate solicita de asociaŃia de producători. reprezintă denumiri generice ale produselor. cu domiciliul în Ńara noastră. Pentru acordarea protecŃiei. recomandat. inalienabil şi imprescriptibil. 67. modului de obŃinere şi calităŃii produselor. potrivit legii sau convenŃiilor internaŃionale la care România este parte. între produsele la care se referă indicaŃia geografică şi locul de origine a acestora. trebuie să existe o legătură strânsă. în ceea ce priveşte calitatea. La cerere se vor anexa următoarele documente: un caiet de sarcini. O indicaŃie geografică înregistrată pe numele unei asociaŃii de producători poate fi înregistrată. induc publicul în eroare asupra naturii. prin înregistrarea la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. indicaŃiile geografice ale produselor sunt protejate. 1 al Legii nr. încheiat la 15 aprilie 1994. 1. de orice altă asociaŃie. Pentru înregistrarea unei indicaŃii geografice. în aceleaşi condiŃii. Dreptul asupra indicaŃiei geografice este teritorial. IndicaŃia geografică reprezintă un semn distinctiv.IndicaŃiile geografice IndicaŃia geografică este denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o Ńară.

84 din 1998. Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci va decide înregistrarea indicaŃiei geografice în Registrul NaŃional al IndicaŃiilor Geografice şi acordarea asociaŃiei de producători solicitante a dreptului de utilizare. Dacă îndeplineşte condiŃiile prevăzute de lege. Cererea de reînnoire va fi însoŃită de o confirmare din partea Ministerului Agriculturii şi AlimentaŃiei referitoare la menŃinerea caracteristicilor produselor şi de dovada achitării taxei prevăzute de lege. alin. alin. perioada sa de protecŃie este nelimitată. 1 şi 3). Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci va decide respingerea cererii de reînnoire. expirarea perioadei de utilizare a indicaŃiei geografice. 2 şi 3). Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci va radia indicaŃia geografică din Registrul 40 . 79. înregistrarea indicaŃiei geografice poate fi reînnoită nelimitat. Orice persoană interesată poate cere. 1. Drepturile conferite asupra indicaŃiilor geografice Prin înregistrarea unei indicaŃii geografice. pe întreaga durată de protecŃie.certificat de conformitate a produselor cu elementele prevăzute în caietul de sarcini. În termen de 3 luni de la publicare.3. alin. În măsura în care condiŃiile privind dobândirea dreptului se menŃin. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se comunică la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci de către persoana interesată. 78 ale Legii nr. fără a se efectua formalităŃile de reînnoire a dreptului acordat (art. alin. decăderea din drepturile conferite de indicaŃia geografică (art.4. 84 din 1998). dacă este cazul. procura de reprezentare a solicitantului cererii. 71. Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci publică indicaŃia geografică şi lista persoanelor autorizate s-o utilizeze în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. dovada achitării taxei de înregistrare a indicaŃiei geografice. 79. Tribunalul Municipiului Bucureşti va anula înregistrarea indicaŃiei geografice. Aceste drept nu poate să reprezinte obiectul nici unei transmiteri (art. Încetarea drepturilor asupra indicaŃiilor geografice În conformitate cu dispoziŃiile Legii nr. 1. 2 şi art. În termen de 2 luni de la luarea deciziei de înregistrare. anularea înregistrării indicaŃiei geografice. eliberat de Ministerul Agriculturii şi AlimentaŃiei. Dreptul de folosire a indicaŃiei geografice înregistrate aparŃine membrilor asociaŃiei înscrişi în lista comunicată la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. Solicitantul obŃine un drept de utilizare a indicaŃiei geografice pentru o perioadă de 10 ani. În lipsa acestor documente. 2 şi 3). orice persoană interesată poate formula o declaraŃie de opoziŃie la înregistrarea indicaŃiei geografice pentru nerespectarea dispoziŃiilor legale. Dacă dreptul de folosire a fost dobândit cu nerespectarea dispoziŃiilor legale. 74. drepturile asupra unei indicaŃii geografice pot înceta în următoarele cazuri: anularea înregistrării indicaŃiei geografice (art. Durata de protecŃie începe să curgă de la data depunerii cererii de înregistrare a indicaŃiei geografice la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci.

în scopul de a induce în eroare consumatorii constituie act de concurenŃă neloială. 83. textul art. 84 din 1998). Punerea în circulaŃie a produselor care poartă indicaŃii geografice care indică sau sugerează că produsul în cauză este originar dintr-o regiune geografică. Ministerul Agriculturii şi AlimentaŃiei poate solicita instanŃei judecătoreşti competente să dispună măsura confiscării şi. alin.5. a oricărui mijloc care indică sau sugerează că produsul în 41 . alta decât locul adevărat de origine. 22 din Acordul TRIPS stabileşte că Membrii OrganizaŃiei vor prevedea mijloace juridice care să permită părŃilor interesate să împiedice: utilizarea. 1. Apărarea drepturilor asupra indicaŃiilor geografice Deciziile Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci privind indicaŃiile geografice se iau de Directorul general sau împuternicitul acestuia. 84 din 1998).6. atunci când se consideră că există un risc de încălcare de către terŃi a drepturilor cu privire la indicaŃia geografică protejată. Anexa 1C – TRIPS din 1994. 84 din Legea nr. cum ar fi de genul sau de tipul. 89 şi 90 ale Legii nr. contrară practicilor loiale în activitatea industrială sau comercială. după caz. constituie act de concurenŃă neloială. indicaŃia este utilizată în traducere ori indicaŃia este însoŃită de expresii. Utilizarea unei indicaŃii geografice. Regimul internaŃional Pe plan internaŃional.NaŃional al IndicaŃiilor Geografice şi va publica hotărârea în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală. Persoanele autorizate pot să interzică folosirea unei indicaŃii geografice de către o altă persoană. contrară practicilor loiale în activitatea industrială sau comercială. în scopul inducerii în eroare a publicului cu privire la originea geografică a produsului constituie infracŃiune. lit. 87. a distrugerii produselor care poartă asemenea indicaŃii geografice. Ministerul Agriculturii şi AlimentaŃiei poate solicita instanŃei judecătoreşti să dispună luarea unor măsuri asigurătorii. 1. pentru vinuri sau pentru produse spirtoase care nu sunt originare din locul menŃionat prin denumire. în desemnarea sau prezentarea unui produs. în scopul de a induce în eroare consumatorii. Ele pot fi atacate în justiŃie. precum şi a materialelor şi echipamentelor care au servit nemijlocit la comiterea infracŃiunii (art. protecŃia indicaŃiilor geografice este asigurată de Acordul de la Marrakech privind constituirea OrganizaŃiei Mondiale de ComerŃ. AcŃiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Tot Ministerul Agriculturii şi AlimentaŃiei poate solicita autorului încălcării dreptului informaŃii imediate despre mărfurile care poartă indicaŃii geografice ( art. 88. c şi art. chiar în cazurile în care originea adevărată a produsului este menŃionată expres. Utilizarea unei indicaŃii geografice. 1. potrivit procedurii contenciosului administrativ. Definind indicaŃiile geografice. Acest drept se exercită fără a fi necesar să se dovedească inducerea în eroare a consumatorului sau producerea unor acte de concurenŃă neloială.

SecŃiunea 2 . Numele comercial poate fi format dintr-un nume propriu. în sensul art. 42 . într-un mod care să inducă publicul în eroare cu privire la originea geografică a produsului.cauză este originar dintr-o regiune geografică. orice utilizare care constituie un act de concurenŃă neloială. numele unui terŃ sau o denumire de fantezie. dispoziŃiile art. ProtecŃia este asigurată pentru denumirile recunoscute şi protejate în Ńara de origine şi înregistrate la OrganizaŃia Mondială a ProprietăŃii Intelectuale. alta decât locul adevărat de origine. În cadrul ConvenŃiei de la Paris pentru protecŃia proprietăŃii industriale din 1883. 2. Taxa de înregistrare internaŃională este unică. Prin Aranjamentul de la Lisabona a fost creată o Uniune restrânsă. Tot prin Acordul TRIPS se prevede şi protecŃia suplimentară a indicaŃiilor geografice pentru vinuri şi produse spirtoase. pseudonim. cât şi la denumirile de origine. Ńările membre se obligă să nu admită la vânzare ori să nu facă publicitate pentru produsele ale căror indicaŃii de provenienŃă sunt false sau înşelătoare. Prin Ńară de origine se înŃelege Ńara al cărei nume sau Ńara în care este situată regiunea ori localitatea al cărei nume a dat produsului notorietatea sa. funcŃii Firma este numele sau denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerŃul şi sub care semnează.Numele comercial Numele comercial este denumirea sub care o întreprindere este cunoscută şi îşi desfăşoară activitatea. 1. s-a încheiat la Madrid un Aranjament privind reprimarea indicaŃiilor de provenienŃă false sau înşelătoare. fără a fi necesară o procedură de reînnoire. Statele membre ale Aranjamentului de la Lisabona se obligă să protejeze pe teritoriul lor denumirile de origine ale produselor din Ńările Uniunii restrânse. la 14 aprilie 1891. ProtecŃia pe care o asigură înregistrarea internaŃională are o durată egală cu aceea prevăzută în Ńara de origine. Denumirile de origine se înregistrează la Biroul InternaŃional al OrganizaŃiei Mondiale a ProprietăŃii Intelectuale. Prin Aranjamentul de la Madrid. Înregistrarea internaŃională este valabilă pe toată perioada de protecŃie. Firma poate fi individuală sau socială. Statele vor lua măsuri de sancŃionare. 10bis al ConvenŃiei de la Paris (1967). Reglementările ConvenŃiei de la Paris cu privire la indicaŃiile de provenienŃă se aplică şi denumirilor de origine. s-a încheiat un Aranjament pentru protecŃia denumirilor de origine şi înregistrarea lor internaŃională. 2 se referă atât la indicaŃiile de provenienŃă. Firma individuală este proprie comerciantului persoană fizică. prenume. La ConferinŃa de la Lisabona. Statele contractante sunt constituite într-o Uniune restrânsă. din 31 octombrie 1958.1. produsele fiind confiscate sau interzise la import. alin. În cadrul Uniunii de la Paris. iar firma socială identifică societatea comercială. Compunere.

funcŃia de credit. alin. 30. care înscrie o firmă în registrul comerŃului. Aprecierea noutăŃii are în vedere numai firmele concurente. Firma unei societăŃi cu răspundere limitată se compune dintr-o denumire proprie. Legea nr. şi nici nu este identică sau similară cu alte firme înregistrate anterior în registrul comerŃului. 26 din 1990). 26 din 1990). CondiŃii de fond şi formă Pentru a se efectua înregistrarea în registrul comerŃului. 3 că firmele vor fi scrise în primul rând în limba română. cu menŃiunea privind forma juridică a societăŃii. nu se poate înregistra o firmă care ar încălca o dispoziŃie imperativă a legii privind ordinea publică sau bunele moravuri. şi anume: funcŃia de identificare a comerciantului. numele inclus în firma socială trebuie să fie a unui asociat comanditat (art.3. de natură a o deosebi de firma altor societăŃi şi va fi însoŃită de o menŃiune referitoare la forma juridică a societăŃii. 31. scrisă în întregime. Dacă societatea este în comandită simplă. alin. Pentru societatea pe acŃiuni sau în comandită pe acŃiuni se aplică principiul libertăŃii firmei. în general. sistemul atributiv. Noutatea este relativă şi nu absolută. prin înregistrarea ei anterioară în registrul comerŃului. prin alin. Tot condiŃia liceităŃii presupune că firma trebuie să respecte.2. Firma unei societăŃi de persoane se compune din numele a cel puŃin unuia dintre asociaŃi. (art. Verificarea anteriorităŃii se face de către Oficiul registrului comerŃului. 32 şi 33 din Legea nr. în funcŃie de obiectul social şi de aria geografică de activitate a firmei. şi va fi însoŃită de o menŃiune privind forma juridică a societăŃii. Liceitatea înseamnă că. va beneficia de un drept de folosinŃă exclusivă. 36 din Legea nr. cercetarea anteriorităŃii se face prin prisma regulii specialităŃii. 43 . 26 din 1990). În această materie.Firma unui comerciant persoană fizică se compune din numele comerciantului. firma îndeplineşte mai multe funcŃii. Legea din 1990 privind registrul comerŃului consacră. 2. Disponibilitatea înseamnă că o firmă este susceptibilă de a fi apropriată de un comerciant. funcŃia de semnare a angajamentelor. firma trebuie să fie disponibilă. 26 din 1990 stabileşte prin art. în virtutea principiilor generale. funcŃia de raliere a clientului. 1 din Legea nr. 4 al art. limitele concurenŃei loiale. 35 din Legea nr. În relaŃiile comerciale. atunci când nu aparŃine unei alte persoane. 26 din 1990). 30. scrisă în întregime sau prin prescurtare (art. distinctivă şi licită. transmitere Dreptul la firmă se dobândeşte prin prioritate de înregistrare. la care se adaugă numele unuia sau mai multor asociaŃi. Dobândire. Prin distinctivitate se înŃelege că denumirea firmei trebuie să nu fie necesară sau generică. Persoana. scrisă în întregime sau prin prescurtare (art. ori să fi devenit uzuală. Firma unei societăŃi de capitaluri se compune dintr-o denumire proprie. care implică efectuarea unor anumite formalităŃi. 2. scris în întregime sau din numele şi iniŃiala prenumelui. În ceea ce priveşte condiŃiile de formă. prin personalul propriu. pentru acelaşi obiect social şi aceeaşi arie teritorială de activitate.

Oficiul registrului comerŃului eliberează dovada rezervării acesteia. 2. Regimul internaŃional Numele comercial este ocrotit de ConvenŃia de la Paris din 1883 pentru protecŃia proprietăŃii industriale. 2. Dacă se solicită verificarea şi rezervarea firmei pe raza mai multor judeŃe sau la nivel naŃional.OperaŃiunea verificării se face de către Oficiul registrului comerŃului. radierea poate interveni şi în situaŃia înregistrării unei firme. el poate intenta o acŃiune în contrafacere.4. Cercetarea disponibilităŃii firmei se efectuează pe baza cererii solicitantului. Dacă cerinŃele legale nu au fost respectate. Prin dispoziŃiile art. producerea în orice mod. înainte de întocmirea actelor constitutive. Comerciantul prejudiciat prin înregistrarea unei firme poate intenta o acŃiune în concurenŃă neloială. fără obligaŃia de depunere sau înregistrare. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurenŃei neloiale. Reclamantul nu trebuie să facă dovada realizării unei confuzii şi nici a relei-credinŃe. ProtecŃia firmei este asigurată şi de Legea nr.5. 5. a şi b. sunt sancŃionate următoarele acte: întrebuinŃarea unei firme de natură a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant. punerea în vânzare sau vânzarea unor mărfuri purtând menŃiuni false cu privire la numele producătorului sau comerciantului. 44 . ExistenŃa contrafacerii se apreciază în funcŃie de asemănări şi nu de deosebiri. lit. indiferent de faptul dacă el face sau nu parte dintr-o marcă de fabrică sau de comerŃ. a dreptului la numele comercial în Ńara de origine şi folosirea în statul unde se solicită protecŃia. cererea se soluŃionează de către Oficiul NaŃional al Registrului ComerŃului. În situaŃia în care drepturile comerciantului au fost uzurpate. În cazul în care firma pentru care s-a solicitat verificarea disponibilităŃii îndeplineşte condiŃiile legii. în raport cu firmele anterior înregistrate la Oficiul registrului comerŃului în judeŃul la care s-a depus cererea. Mijloace de apărare Oricine se consideră prejudiciat printr-o înmatriculare sau printr-o menŃiune în registrul comerŃului are dreptul să ceară radierea ei. exportul. Aplicarea acestor dispoziŃii presupune dobândirea. cu modificările ulterioare. 8 din ConvenŃia de la Paris. în scopul de a induce în eroare pe ceilalŃi comercianŃi şi pe beneficiari. care este o acŃiune în responsabilitate civilă. depozitarea. numele comercial va fi protejat în toate Ńările Uniunii. Potrivit art. importul. AcŃiunea se exercită cu respectarea condiŃiilor prevăzute de dreptul comun. în mod valabil.

instalaŃii. inclusiv produsele intermediare. Din acest punct de vedere. constituŃie sau structură.2. Având caracter abstract. fiind protejată prin acordarea unui titlu specific. proprietăŃilor sau efectelor tehnice ale produsului. 1. o idee inventivă. se consideră că invenŃiile sunt aplicaŃii industriale ale descoperirilor ştiinŃifice. un produs trebuie să se diferenŃieze de orice alt obiect prin compoziŃie.1. Activitatea inventivă este determinată de dezvoltarea ştiinŃei şi tehnologiei. Rezultatele nu pot fi brevetate. ca urmare a calităŃilor. BREVETELE DE INVENłII 1. 1. organe sau elemente de legătură dintre acestea.CAP. c. Pot fi brevetate numai produsele industriale. rezultatele sunt ansambluri de avantaje. Pentru a constitui o invenŃie brevetabilă. d. mijloace şi aplicaŃiuni noi de mijloace cunoscute. maşini-unelte. dispozitive.1. Între creaŃia intelectuală şi descoperirile ştiinŃifice există o strânsă legătură. e.1. În literatura juridică se face distincŃie între produs şi rezultat. circuite electrice. NoŃiuni generale privind brevetele de invenŃie InvenŃia reprezintă rezultatul unei activităŃi de creaŃie intelectuală. amestecuri fizice sau fizico-chimice definite prin elementele componente. b. InvenŃii brevetabile şi invenŃii nebrevetabile În funcŃie de brevetabilitatea lor invenŃiile sunt de două categorii. Procesul de realizare a unei invenŃii presupune o contribuŃie originală. Rezultatele invenŃiei nu se prezintă sub o anumită formă. echipamente. IV. cum ar fi subansambluri.1. care nu pot forma obiect de proprietate industrială. cu proprietăŃi determinate. 45 . definite tehnic prin părŃile lor constructive. substanŃe chimice. aparate şi altele care se referă la mijloace de lucru. pneumatice sau hidraulice. descoperirea ştiinŃifică reprezintă o primă etapă. InvenŃii de produse şi invenŃii de procedee Raportarea la obiect are în vedere împărŃirea fundamentală a invenŃiilor în produse. De cele mai multe ori. nu şi cele naturale. obiecte materiale. jurisprudenŃa a adăugat şi combinaŃia nouă de mijloace cunoscute. în cadrul activităŃii de creaŃie intelectuală. O altă soluŃie ar permite monopolizarea lor şi implicit imposibilitatea obŃinerii aceluiaşi rezultat prin mijloace diferite. La această grupare. InvenŃiile nebrevetabile sunt excluse de la protecŃia juridică. Produsele ca obiect al unei invenŃii pot fi: a. Produsele reprezintă obiecte materiale sau corpuri cu forme şi caractere specifice. InvenŃiile brevetabile întrunesc condiŃiile speciale stabilite de lege pentru a fi protejate juridic. Constituie invenŃie creaŃia care îndeplineşte anumite condiŃii de brevetabilitate.

sub formă de combinaŃie. întrucât proprietăŃile tehnice ale ansamblului sunt proprii mijloacelor utilizate. 1. În comparaŃie cu aplicarea nouă. FaŃă de aplicaŃie. De exemplu. fiind realizări de o valoare excepŃională. iar în lipsa unei adaptări speciale rezultatul nu este comun. se obŃin anumite efecte tehnice. Deosebirea dintre aplicaŃia nouă şi întrebuinŃarea nouă de mijloace cunoscute se apreciază după criteriul activităŃii inventive. Ele se individualizează prin formă. În cazul în care mijloacele acŃionează fiecare independent. Elementul de noutate îl constituie raportul de la mijloc la rezultat prin adaptarea mijloacelor cunoscute la scopul urmărit. întrebuinŃarea nouă de mijloace cunoscute nu reprezintă o invenŃie brevetabilă. Juxtapunerea nu poate fi brevetată. Mijloacele sau procedeele se împart în mijloace complet noi şi mijloace cunoscute aplicate sau combinate. După forma pe care o prezintă. InvenŃiile principale sunt invenŃii pionier şi invenŃii obişnuite. dar prin funcŃia îndeplinită. Prin modul de a pune în aplicare şi de a combina elementele chimice şi mecanice.3. AplicaŃiile noi de mijloace cunoscute implică folosirea unui mijloc cunoscut şi obŃinerea unui rezultat necunoscut anterior. invenŃia combinei de cereale. De exemplu. organele (mijloace mecanice) sau procedeele(succesiuni logice de etape sau faze) prin intermediul cărora se obŃine un produs sau un rezultat. De exemplu. Mijloacele pot fi materiale sau imateriale. iar mijloacele generale sunt considerate ca abstracte. aplicaŃie şi funcŃie. creionul cu gumă. De 46 .1. constituie un mijloc. FaŃă de soluŃiile cunoscute pe plan mondial. CombinaŃia nouă de mijloace cunoscute reprezintă gruparea unor elemente distincte. realizată după un procedeu determinat şi având un efect tehnic distinct. de a obŃine o flacără. mijloacele pot fi speciale sau generale. Mijloacele imateriale sunt procedeele sau operaŃiunile. InvenŃiile pionier soluŃionează pentru prima oară o problemă tehnică într-un anumit domeniu. întrebuinŃarea nouă de mijloace cunoscute nu implică modificări sau adaptări speciale. care determină un rezultat de ansamblu nou sau superior.Mijlocele sunt agenŃii (mijloacele chimice). bricheta este un produs prin ea însăşi. Ele pot fi aplicate în mod independent. într-un mod nou. Mijloacele materiale sunt produsele în sine. Mijloacele speciale au o formă de realizare determinată. Considerarea mijlocului material are în vedere funcŃia pe care o îndeplineşte efectul tehnic realizat. Între efectul tehnic şi mijloacele utilizate trebuie să existe un raport funcŃional indisolubil. InvenŃii principale şi invenŃii complementare InvenŃiile principale au o existenŃă de sine stătătoare. invenŃiile pionier se caracterizează printr-o noutate absolută. De exemplu. operaŃiunea de sudare. Modificarea de formă sau de structură trebuie să determine un rezultat diferit. soluŃia este o juxtapunere de mijloace cunoscute.

distincte. Noutatea unei invenŃii brevetabile se stabileşte în funcŃie de conŃinutul revendicărilor şi al domeniului de aplicare precizat în descriere. InvenŃiile complementare aduc îmbunătăŃiri altor soluŃii. în stadiul existent al tehnicii. invenŃia trebuie să întrunească anumite condiŃii speciale: noutatea. NoŃiunea de noutate îmbracă aspectul concret al unor elemente tehnice. Brevetabilitatea invenŃiilor Brevetabilitatea reprezintă aptitudinea creaŃiei intelectuale aplicabile în industrie de a fi protejată prin brevete de invenŃii. Persoana nu trebuie să fie neapărat un specialist. activitatea inventivă şi aplicabilitatea industrială.2. CunoştinŃele făcute publice pot proveni dintr-o descriere scrisă sau orală. InvenŃiile obişnuite reprezintă soluŃii noi pentru anumite probleme tehnice. care fac ca soluŃia propusă a fi nouă să se deosebească de alte soluŃii tehnice cunoscute.1. invenŃiile complementare nu pot fi aplicate fără o altă invenŃie principală sau complementară. iar stadiul tehnicii reprezintă toate cunoştinŃele care au devenit accesibile publicului oriunde în lume. Noutatea invenŃiei este apreciată în funcŃie de stadiul tehnicii mondiale. Noutatea InvenŃia propusă spre brevetare trebuie să se deosebească de alte soluŃii tehnice cunoscute. ci şi din punct de vedere al efectelor tehnice ce pot fi realizate datorită acestor elemente tehnice distincte şi proprii noii soluŃii. CondiŃia de noutate a soluŃiei propuse se apreciază prin intermediul efectelor tehnice ce pot fi realizate. O invenŃie este nouă. şi care ar putea difuza informaŃii. dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii. caracteristice. nu numai din punct de vedere constructiv. În practică. În examinarea soluŃiei tehnice pentru care se solicită protecŃia. metodelor şi procedeelor. funcŃional sau al succesiunii fazelor într-un proces tehnologic dat. InvenŃii simple şi invenŃii complexe InvenŃiile simple au ca obiect un singur produs sau mijloc.4.exemplu. invenŃia primului rulment sau invenŃia magnetofonului. Prin public se înŃelege orice persoană. Pentru a fi ocrotită de lege.1. prin eliberarea unui brevet. InvenŃiile complexe sau de combinaŃie au ca obiect un produs sau procedeu realizat prin folosirea conjugată a mai multor mijloace sau elemente. regula sau metoda utilizată este nouă faŃă de nivelul cunoscut de tehnica mondială.2. 1. 1. Întrucât perfecŃionează sau completează o soluŃie anterioară. până la data depozitului cererii de brevet de invenŃie sau a priorităŃii recunoscute. prin aplicarea soluŃiei. 1. se obŃine un efect tehnic care nu a fost prevăzut înainte. 47 . neconstrânsă la confidenŃialitate. prin folosire ori prin orice alt mijloc. majoritatea invenŃiilor sunt obişnuite şi formează principala categorie a invenŃiilor principale. În măsura în care. fără a prezenta un aport creator deosebit. Prin tehnica mondială se înŃelege totalitatea regulilor. efectul tehnic nou prezintă un caracter material obiectiv.

criteriul de apreciere este reprezentat de un profesionist. o persoană normal competentă într-un domeniu industrial. Întrucât specialistul nu trebuie să fie de referinŃă. Aplicabilitate industrială O invenŃie este susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul său poate fi realizat sau utilizat cel puŃin în unul dintre domeniile industriale. a şi b din Legea nr. datorită publicităŃii.S. În dreptul german este folosită condiŃia nivelului inventiv. Legea exclude de la protecŃie ca invenŃii. invenŃia va fi evidentă în cazurile în care un om de meserie o poate realiza exclusiv cu ajutorul cunoştinŃelor profesionale. în temeiul căreia obiectul unui brevet este considerat invenŃie dacă. 1. prin simple operaŃiuni de executare. organizată în statele părŃi la tratatele şi convenŃiile internaŃionale la care România este parte. se dispune că divulgarea invenŃiei nu este luată în considerare dacă a intervenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă rezultă direct sau indirect ca urmare: a unui abuz evident în privinŃa solicitantului sau a faptului că solicitantul a expus invenŃia într-o expoziŃie internaŃională oficială sau oficial recunoscută.Mai face parte din stadiul tehnicii conŃinutul cererilor depuse la O. şi să fie publicate la sau după data respectivă. ea nu rezultă în mod evident in cunoştinŃele cuprinse în stadiul tehnicii. Pentru a stabili dacă invenŃia rezultă sau nu. pentru o persoană de specialitate.2. din stadiul tehnicii. şi al cererilor internaŃionale sau europene desemnând România. 9. aplicarea şi rezultatul invenŃiei.2. Activitatea inventivă se apreciază în raport cu problema pe care o rezolvă invenŃia şi cu soluŃia revendicată. Potrivit opiniilor exprimate. lit. Prin textul art. dacă se situează în domeniul industriei. PoziŃiile adoptate de doctrină şi jurisprudenŃă admit. inclusiv în agricultură. creaŃia estetică. CondiŃia aplicabilităŃii industriale se referă la obiectul. O invenŃie este industrială în aplicarea sa când aparŃine realizărilor industriale. că terŃii nu sunt obligaŃi să fie mai vigilenŃi decât autorul. printr-o interpretare strictă. În absenŃa aplicaŃiunii 48 . în majoritatea lor. în conformitate cu care invenŃia trebuie să atingă un anumit nivel inventiv şi să depăşească cunoştinŃele şi posibilităŃile medii ale unui specialist. că omul de meserie este un profesionist. InvenŃia este industrială prin obiectul ei. Aceste cereri trebuie să aibă o dată de depozit sau de prioritate recunoscută. s-a considerat. anterioară celei menŃionate. 64 anul 1991. În legătură cu divulgarea s-a pus şi problema publicităŃii frauduloase a invenŃiei de către un terŃ. Astfel.2.I. o persoană normal competentă într-un domeniu industrial. În dreptul englez se utilizează noŃiunea de neevidenŃă. raportarea activităŃii inventive trebuie să se facă la omul de meserie. înainte de data depozitului nu era evident pentru un om de meserie având în vedere stadiul tehnicii.3. invenŃia nu mai este nouă.M. cu evidenŃă. Activitatea inventivă O invenŃie este considerată ca implicând o activitate inventivă dacă. Chiar dacă terŃul a surprins secretul soluŃiei. conform legii. 1.

calitatea de autor o poate avea numai persoana fizică. pentru protecŃia proprietăŃii industriale. ConvenŃia de la München privind brevetul european sau Tratatul de la Washington de cooperare în domeniul brevetelor. 64 din 1991. prezentările de informaŃii. Brevetare invenŃiilor în străinătate În temeiul art. 1. cu înştiinŃarea solicitantului şi acordarea unei compensaŃii materiale acestuia de către instituŃia care a atribuit caracterul secret de stat. următoarele: descoperirile. InvenŃia este industrială prin rezultatul său. precum şi programelor de calculator. regională sau internaŃională. 64din1991 brevetarea în străinătate a invenŃiilor create de persoane fizice române pe teritoriul României se face numai după înregistrarea cererii de brevet de invenŃie la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. CreaŃii nebrevetabile ca invenŃii Nu sunt brevetabile invenŃiile care contravin ordinii publice şi bunelor moravuri. alin. 13. 1. De asemenea. invenŃia este rezultatul unei activităŃi comune. 43. nu pot fi protejate ca invenŃii ideile. principiile şi metodele în exercitarea de activităŃi mentale. Această invenŃie va fi industrială şi în obiectul şi aplicarea ei. Corespunzător intereselor solicitantului. 1. Acest caracter încetează numai prin hotărârea aceloraşi instituŃii.alin. brevetarea în străinătate a invenŃiilor declarate secrete se face cu aprobarea instituŃiilor care le-au atribuit caracterul de secret de stat. teoriile şi principiile. dacă produce efecte industriale. un aport creator la rezolvarea unei probleme. cărora li se atribuie acest regim de către instituŃiile în drept pentru apărarea naŃională şi pentru păstrarea siguranŃei naŃionale. În condiŃiile prevăzute de legislaŃiile naŃionale şi de convenŃiile internaŃionale.3. Coautoratul se caracterizează prin următoarele trăsături: participarea mai multor persoane la o activitate creatoare.2 din Legea nr.4. inventatorii români pot folosi o cale naŃională. teoriile ştiinŃifice şi metodele matematice. Coautoratul voluntar rezultă din convenŃia părŃilor. Brevetarea invenŃiilor secrete În conformitate cu art. 1 din Legea nr. InvenŃia poate fi creată de una sau mai multe persoane. Coautoratul poate prezenta două forme: voluntar şi legal. în materie de jocuri sau în domeniul activităŃilor economice. invenŃia va fi brevetată pe baza prevederilor ConvenŃiei de la Paris. 42.practice. 1. invenŃia realizată trebuie să aibă un obiect unitar.6. 64din1991 constituie secret de stat conŃinutul cererilor de brevet de invenŃie create pe teritoriul României.5. descoperirile. planurile. În majoritatea cazurilor. alin. 49 . Subiectele protecŃiei juridice a invenŃiilor InvenŃia fiind rezultatul unei activităŃi de creaŃie intelectuală. ProtecŃia în străinătate a invenŃiilor româneşti se poate obŃine prin mai multe modalităŃi. creaŃiile estetice. Nu sunt considerate invenŃii în temeiul art. precum şi realizările ce nu constituie soluŃii ale unor probleme tehnice. 1 din Legea nr.

în lipsa unor prevederi contractuale contrare. Această parte din invenŃia comună poate fi separată sau utilizată independent.1. Dacă obiectul este divizibil. dreptul la brevetul de invenŃie aparŃine salariatului. Titlurile de protecŃie a invenŃiilor 1. care asigură titularului dreptului exclusiv de exploatare. Denumit şi mic brevet. LegislaŃiile naŃionale consacră brevetul de invenŃie fie ca titlu unic. 4 din ConvenŃia de la Paris pentru protecŃia proprietăŃii industriale. fie în domeniul activităŃii unităŃii.7. art. cuprinde toate formele de brevete industriale admise în legislaŃiile Ńărilor Uniunii. Această soluŃie se aplică şi în situaŃia în care aportul coautorilor nu poate fi individualizat. Certificatul de utilitate asigură protecŃia invenŃiilor. b. invenŃii realizate în executarea unei misiuni inventive – pentru invenŃiile realizate de salariat în executarea unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă încredinŃată în mod explicit care corespunde funcŃiei sale.7. dreptul la brevetul de invenŃie aparŃine unităŃii care a comandat cercetarea. fie cu ajutorul material al acesteia. 64din1991 distinge mai multe ipoteze: a. 5 din Legea nr. fie împreună cu alte forme de protecŃie juridică. Coautoratul legal se referă la situaŃia de excepŃie când se depun mai multe cereri de brevet pentru aceeaşi invenŃie. prin cunoaşterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale unităŃii sau ale datelor existente în unitate. Când obiectul este indivizibil. În cazul în care inventatorul este salariat. c. potrivit art. în lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase a salariatului. dreptul la brevetul de invenŃii aparŃine unităŃii. În contractul de cercetare poate fi inclusă o clauză. pentru invenŃiile de importanŃă redusă. invenŃii realizate de inventatorul salariat – pentru invenŃiile realizate de salariat fie în exercitarea funcŃiei sale. Obiectul unitar al invenŃiei poate fi divizibil sau indivizibil. Unitatea care a comandat cercetarea este distinctă de unitatea de cercetare al cărei salariat este inventatorul. Brevetul de invenŃie este un titlu de protecŃie specific. fără să existe între solicitanŃi o înŃelegere sau activitate comună. Certificatul de utilitate produce aceleaşi efecte ca brevetul de invenŃie. Categorii de titluri de protecŃie NoŃiunea de titluri de protecŃie.ÎnŃelegerea lor poate interveni înainte de începerea activităŃii ori se desprinde din realizarea în comun a invenŃiei. 50 . în lipsa unei clauze contrare.1. 1. fiecare persoană are calitatea de coautor pentru întreaga invenŃie şi de autor al părŃii care reprezintă rezultatul activităŃii sale personale. prin care dreptul la eliberarea brevetului de invenŃie să aparŃină unităŃii care a comandat cercetarea sau unităŃii de cercetare ori ambelor unităŃi. certificatul de utilitate se acordă. mai ales. care nu sunt supuse procedurii prealabile de obŃinere a unui aviz documentar. fiecare persoană are calitatea de coautor pentru întreaga invenŃie. invenŃii realizate la comandă – pentru invenŃiile care rezultă dintr-un contract de cercetare. alin.

a cărei durată este stabilită de lege. În sistemul examenului mixt. Regula perioadei maxime este admisă în majoritatea legislaŃiilor naŃionale (Algeria. În cea de a doua etapă.7. Aceasta a fost determinată de considerente sociale. Examenul prealabil presupune verificarea îndeplinirii atât a condiŃiilor pentru constituirea depozitului reglementar. brevetul european se eliberează printr-o procedură unică de Oficiul European de Brevete. 1.7. Consacrat de ConvenŃia de la München din 1973. care intervine la cerere sau din oficiu. 51 . Sisteme de acordare a titlurilor de protecŃie LegislaŃiile naŃionale consacră mai multe sisteme de acordare a titlurilor de protecŃie. Brevetul de importaŃiune este reglementat în legislaŃiile din Chile. întinderea protecŃiei şi dreptul la calitatea de titular sunt stabilite de ConvenŃie. se verifică elementele de existenŃă a invenŃiei şi se publică descrierea depusă. sistemul examenului de fond. brevetul se acordă.Certificatul adiŃional se acordă pentru invenŃiile complementare. asigurându-se titularului o protecŃie provizorie. brevetul european reprezintă un fascicul de brevete naŃionale. 1. titlurile de protecŃie au un caracter temporar. se cunosc mai multe sisteme legislative: sistemul examenului de formă. De la data eliberării. pentru a permite progresul economic şi tehnico-ştiinŃific. condiŃiile de brevetabilitate. se examinează constituirea depozitului reglementar şi se publică cererea de brevet. În prima etapă.2. pe riscul şi pericolul inventatorului. în funcŃie de obiectul invenŃiei. procedura de eliberare a brevetului este formată din două etape.3. brevetul se acordă fără examinarea noutăŃii. Durata de valabilitate a titlurilor de protecŃie În legislaŃiile naŃionale. Brevetul de importaŃiune se acordă pentru o invenŃie brevetată într-o altă Ńară. Belgia. sistemul examenului mixt. cât şi a condiŃiilor pentru existenŃa invenŃiei brevetabile. Astfel. titlurile de protecŃie pentru invenŃii au o durată diferită. precum şi sancŃiunile de legislaŃiile naŃionale. În sistemul examenului de formă sau neexamenului prealabil. Turcia şi Tunisia. brevetul se eliberează pe baza verificării noutăŃii invenŃiei. Fiind limitate în timp. Durata maximă de valabilitate a unui brevet este de 20 de ani. În funcŃie de reglementările existente. sistemul examenului amânat. iar drepturile şi obligaŃiile titularului. Acest titlu de protecŃie se solicită de titularul brevetului principal. Organul de stat competent constată numai dacă cererea de brevet îndeplineşte condiŃiile legale pentru constituirea depozitului reglementar. În sistemul examenului amânat sau examenului întârziat. pe baza unui examen de fond ori a unui examen de formă. În sistemul examenului de fond sau examenului prealabil. prin folosirea liberă şi gratuită a invenŃiei după trecerea în domeniul public. Brevetul european are un regim juridic dublu. Sistemul mixt îmbină examinarea condiŃiilor de formă pentru constituirea depozitului reglementar cu cele de fond pentru existenŃa invenŃiei brevetabile. Iran. acordându-se brevetul definitiv.

FranŃa. Prin depozit naŃional reglementar se înŃelege cererea de brevet de invenŃie însoŃită de descrierea invenŃiei. în procedurile în faŃa Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci.a. cu caracter de unicat. brevetul este un act atributiv de drepturi. Danemarca. care au luat naştere anterior prin realizarea unei invenŃii brevetabile. Solicitantul brevetului de invenŃie poate fi reprezentat. 1. printr- 52 . eliberat de către stat. Brevetul de invenŃie Brevetul este un act oficial prin care se atestă instituirea protecŃiei juridice asupra unei invenŃii. după expirarea duratei de protecŃie. ElveŃia. se consideră că solicitantul este persoana îndreptăŃită la eliberarea titlului de protecŃie. În toate procedurile de brevetare. Titlul se acordă. confirmă calitatea de inventator a persoanei fizice care a creat invenŃia. 1. protecŃia instituită este limitată în timp şi spaŃiu. se consideră că brevetul este un contract sinalagmatic şi aleatoriu. Brevetul de invenŃie se caracterizează prin următoarele particularităŃi: reprezintă un titlu de protecŃie specific. invenŃia trece în domeniul public şi poate fi exploatată de orice persoană interesată. FuncŃia externă realizează protecŃia comerŃului internaŃional şi a cooperării economice internaŃionale prin obŃinerea de brevete în mai multe state. care conferă titularului său un număr de drepturi. Brevetul de invenŃie este un act administrativ unilateral şi solemn. Irlanda. Suedia. Brevetul de invenŃie confirmă calitatea de autor a inventatorului. conferă titularului anumite drepturi. După o primă opinie. care nu este şi inventator.8. dar brevetul exprimă manifestarea de voinŃă a unui organ al administraŃiei de stat şi produce efectele pe care legea le stabileşte. FuncŃia internă asigură protecŃia proprietăŃii industriale prin interzicerea folosirii invenŃiei de către terŃi. se eliberează de către organul administrativ de stat. Procedura de brevetare a invenŃiei Aproprierea publică a invenŃiei necesită îndeplinirea unor formalităŃi. la cererea inventatorului ori a succesorului său în drepturi. aprecierea naturii juridice a brevetului de invenŃie a determinat exprimarea unor opinii divergente. Brevetul de invenŃie îndeplineşte două funcŃii: una internă şi alta externă. România. Procedura de eliberare a brevetului de invenŃie se declanşează la solicitarea inventatorului. Germania.1. s. titlul de protecŃie conferă un drept exclusiv de exploatare a invenŃiei. care este organul de stat specializat în materia proprietăŃii intelectuale. Brevetul este un titlu de protecŃie a invenŃiei. După o opinie diferită. care atestă protecŃia unei invenŃii.m. În literatura de specialitate.Canada. dacă este cazul de desene explicative. care se încheie între societate şi inventator. după verificarea îndeplinirii condiŃiilor prevăzute de lege. Italia. După o altă opinie. Brevetul nu creează. brevetul este un act juridic declarativ de drepturi. Pentru titularul brevetului.). revendicări şi.8.d. de către Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. ci numai constată anumite drepturi.

c. Această cerinŃă se desprinde din principiul unităŃii invenŃiei. desemnarea inventatorului. g. întocmirea unui raport de documentare. care să fie publicat odată cu cererea. 53 . prezentarea problemei tehnice. Cererea de brevet trebuie să se refere la o singură invenŃie. f. desenele explicative nu sunt obligatorii.un mandatar autorizat. Cererea în formă imprimată va conŃine o listă indicând numărul total de pagini. într-o formă clară şi concisă a obiectului invenŃiei. e. Cererea de brevet se întocmeşte în scris pe hârtie sau sub o altă formă. cercetarea documentară şi examinarea invenŃiei revendicate. revendicărilor şi desenelor. i. Descrierea invenŃiei va conŃine următoarele menŃiuni: a. următoarele proceduri de brevetare accelerată: publicarea cererii de brevet de invenŃie într-un termen mai scurt decât cel de 18 luni. expunerea invenŃiei. denumirea altor documente anexate şi numărul figurii din desene. considerat a fi util pentru înŃelegerea. h. Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci înscrie data depunerii sau primirii. În cererea de brevet de invenŃie se pot indica. care este consilier în proprietate industrială. indicarea modului în care invenŃia poate fi exploatată industrial. Spre deosebire de celelalte documente care însoŃesc cererea de brevet. Prin descriere se pune în evidenŃă noutatea faŃă de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale. care desfăşoară legal această activitate. în raport cu stadiul tehnicii. d. precizarea stadiului tehnicii. în mod excepŃional. prezentarea pe scurt a fiecărei pagini din desenele explicative. precizarea domeniului tehnic în care poate fi aplicată invenŃia. iar un exemplar al cererii completat cu precizările necesare se returnează de îndată solicitantului. pe care o rezolvă invenŃia. titlul invenŃiei. b. cu indicarea locului de muncă la data realizării invenŃiei. Profesia de consilier poate fi exercitată numai de persoana fizică specializată în acordarea de asistenŃă în domeniul proprietăŃii industriale. prezentarea detaliată a obiectului invenŃiei. Revendicările sunt suportul dreptului conferit prin brevet. dacă acesta este acelaşi cu inventatorul. Cererea trebuie să cuprindă următoarele menŃiuni: solicitarea explicită a acordării unui brevet de invenŃie. Desenele explicative contribuie la înŃelegerea invenŃiei şi a elementelor ei de noutate. chiar dacă ideea propusă prezintă mai multe soluŃii tehnice noi. prezentarea avantajelor invenŃiei revendicate. Descrierea invenŃiei cuprinde prezentare completă şi corectă a obiectului invenŃiei. Desenele constituie materiale grafice. indicaŃiile necesare pentru stabilirea identităŃii solicitantului. Obiectul cererii de brevet va conŃine rezolvare a unei singure probleme. În cerere. examinarea de fond a cererii de eliberare a brevetului de invenŃie. titlul invenŃiei. dacă există. Depunerea sau primirea cererii de brevet de invenŃie este confirmată solicitantului de către Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. Rezumatul indică titlul invenŃiei şi conŃine o prezentare pe scurt a descrierii. În conformitate cu revendicările formulate se determină întinderea protecŃiei acordate.

Publicarea cererii de brevet de invenŃie poate fi însoŃită de un raport de documentare.15. 26 al Legii nr. potrivit art. să pară a fi o descriere a invenŃiei. indicaŃii care să permită stabilirea identităŃii solicitantului sau care să permită contactarea acestuia de către Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. cu o lună înainte de data publicării. se publică de către Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. în termen de 18 luni de la data la care s-a solicitat examinarea. Pe baza raportului de examinare. Examinarea cererii de brevet de către Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci implică. 2 din Legea nr. nu s-a luat o hotărâre de respingere sau retragere a cererii ori nu este considerată ca fiind retrasă. Data publicării cererii este data apariŃiei Buletinului Oficial de Proprietate Industrială în care a fost menŃionată. Dacă în urma examinării depozitului cererii de brevet de invenŃie şi documentelor anexate. 54 . în următoarele condiŃii: a. unitatea invenŃiei. data priorităŃii. După constituirea depozitului naŃional reglementar. au fost achitate taxele de publicare şi. după caz. se hotărăşte potrivit art. acestea se notifică solicitantului acordându-i-se un termen de răspuns. precum şi invocarea unor priorităŃi convenŃionale sau de expoziŃie. La cererea solicitantului. 64din1991. alin. verificarea următoarelor prevederi: îndeplinirea cerinŃelor de formă. Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci constată neregularităŃi privind îndeplinirea condiŃiilor prevăzute de lege şi de regulament. De la data publicării cererii de brevet de invenŃie. pentru care s-a constituit depozitul naŃional reglementar. obiectul cererii nu este brevetabil. în tot sau în parte. potrivit art. condiŃiile de existenŃa unei invenŃii brevetabile. Depozitul cererii de brevet conferă solicitantului un depozit de prioritate. acordarea brevetului de invenŃie sau respingerea cererii de brevet ori a obiectului acesteia. Examinarea cererii de brevet de invenŃie poate fi cerută la data depozitului sau.64din1991. cu luarea în considerare a materialelor documentare accesibile din stadiul tehnicii. Cererea de brevet de invenŃie depusă pe cale naŃională. Constituirea depozitului naŃional reglementar declanşează procedura de eliberare a brevetului. Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci întocmeşte şi publică raportul de documentare. alin. Cererea de brevet de invenŃie este analizată de Comisia de examinare de specialitate din cadrul Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. Respingerea cererii de brevet de invenŃie.1 din Legea nr. de la data publicării cererii până când o hotărâre de acordare a brevetului de invenŃie a rămas definitivă şi irevocabilă. fiind un element constitutiv de drepturi. au fost înregistrate la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci următoarele: o cerere care să conŃină solicitarea explicită sau implicită a acordării unui brevet de invenŃie. 64din1991.Data depozitului naŃional reglementar este data la care. Acest drept începe din momentul constituirii depozitului sau priorităŃii recunoscute sau invocate. cererea de brevet de invenŃie este supusă unei analize. la prima vedere. o parte care. la deschiderea fazei naŃionale ori în termen de 30 de luni de la una din aceste date. Comisia va hotărî. Aceste drepturi sunt recunoscute provizoriu solicitantului. solicitantul beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi titularul brevetului. 28.

1. durata de protecŃie a unui brevet de invenŃie este de 20 de ani. Brevetul de invenŃie are un caracter temporar. MenŃiunea hotărârii de acordare a brevetului de invenŃie sau de respingere a cererii de brevet de invenŃie se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. cât şi trecerea creaŃiei în domeniul public. sau dacă în perioada de revocare la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci sunt identificate documente de natură a determina modificarea acestora. Hotărârile pot fi revocate până la comunicarea lor. s-a solicitat respingerea cererii de brevet de invenŃie. Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci poate proceda din oficiu la revocarea hotărârilor sale privind cererile de brevet de invenŃie. d.2. au acelaşi conŃinut şi semnificaŃie. Brevetul de invenŃie este eliberat de către Directorul general al Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. titularului de brevet ori unităŃii netitulare titlului de protecŃie. de examinare ori. e. de depunere a revendicărilor sau a desenelor ori a părŃii lipsă din descriere. Revocarea se poate face dacă hotărârile conŃin greşeli sau pentru omisiuni. Taxa legală trebuie plătită în termen de 12 luni de la data publicării hotărârii. 7 au fost considerate retrase. 1.8. a taxei de desemnare în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege. ori pentru erori materiale privind numele. 1 al Legii nr. 31. 29.8. Prin limitarea duratei de valabilitate a brevetului de invenŃie se asigură atât protecŃia juridică a invenŃiei. conform legii. solicitantului sau titularului. 1. adresă. cifre. 64 din1991. c. Drepturile personale nepatrimoniale Drepturile personale nepatrimoniale recunoscute inventatorului. Potrivit art. nu s-a solicitat examinarea cererii de brevet de invenŃie în vederea acordării brevetului în termenele prevăzute la art. Ele aparŃin inventatorului.2. neplata taxelor de înregistrare. solicitantul altul decât inventatorul nu a făcut dovada în cadrul termenului de la art. 25. Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci certifică validitatea brevetului în Ńara noastră. dacă sunt luate cu neîndeplinirea condiŃiilor legale.b. g. h. de deschidere a fazei naŃionale. Eliberarea se produce în temeiul hotărârii de acordarea titlului de protecŃie. de publicare. depăşirea termenului de deschidere a fazei naŃionale pentru cererile înregistrate internaŃional. calitatea autorului. alin. Inventatorul beneficiază 55 . titular sau nu al brevetului de invenŃie. Drepturile şi obligaŃiile privind invenŃiile Crearea unei invenŃii dă naştere la anumite drepturi. după caz. f. cererea de brevet de invenŃie nu îndeplineşte condiŃiile prevăzute de lege. Brevetul de invenŃie se eliberează după publicarea menŃiunii privind hotărârea de acordare a brevetului în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială şi plata de către titular a taxei legale pentru tipărirea şi eliberarea brevetului.alin. scurgerea termenului de 12 luni de la data la care cererile prevăzute de alin. Pentru brevetul european. 2 că este îndreptăŃit la acordarea brevetului. în termen de 60 de zile.

3. inalienabil şi imprescriptibil. Dreptul de a da publicităŃii invenŃia InvenŃia fiind rezultatul unei activităŃi creatoare.8. Dreptul la nume Dreptul la nume al autorului unei invenŃii are două acepŃiuni. la solicitarea expresă a inventatorului. având o dată de depozit sau de prioritate ulterioară. el va beneficia doar de o prioritate ştiinŃifică.8. dreptul de a da publicităŃii invenŃia revine moştenitorilor săi. 17 al Legii nr. Dacă autorul invenŃiei decedează. În literatura de specialitate se face o distincŃie între autorul invenŃiei nebrevetate şi autorul invenŃiei brevetate. dreptul de a da publicităŃii invenŃia. Această solicitare este supusă plăŃii taxei legale. comunicarea publică a soluŃiei preconizate. Dreptul la calitatea de autor Dreptul la recunoaşterea calităŃii de autor al invenŃiei decurge din aportul concret la soluŃionarea unei probleme. După brevetare.1. dreptul la nume. dreptul la calitatea de autor nu este limitat teritorial. dreptul la prioritate şi dreptul la eliberarea unui titlu de protecŃie. eventual. 1. absolut. iar titularul brevetului de invenŃie va dispune de un drept exclusiv de exploatare.2. devenind 56 . prioritatea ştiinŃifică este perpetuă. În sens larg. 1.1.2. Acest drept al autorului implică înregistrarea invenŃiei şi.2.8. Dreptul de prioritate constă în recunoaşterea faptului că autorul soluŃiei propuse a fost primul care a realizat invenŃia. 64 din 1991.4. În calitate de autor al unei soluŃii tehnice noi.de următoarele drepturi personale nepatrimoniale: dreptul la calitatea de autor. dreptul la nume reprezintă dreptul la calitatea de autor al invenŃiei sau dreptul de fi desemnat ca autor al invenŃiei pe titlul de protecŃie şi pe orice alte documente privind invenŃia. numele şi prenumele său nu se publică. Dreptul de prioritate Depozitul reglementar al cererii de brevet asigură autorului invenŃiei un drept de prioritate. autorul soluŃiei dobândeşte calitatea de inventator. Dreptul la calitatea de autor al unei invenŃii este personal. Fiind dependentă de inventator. Spre deosebire de drepturile patrimoniale. Până la brevetare. aducerea ei la cunoştinŃa publicului se hotărăşte de către autor. exclusiv. Pentru a fi recunoscută.1. Astfel. autorul soluŃiei poate avea o singură revendicare. dreptul la nume este dreptul de a da invenŃiei numele autorului. prioritatea ştiinŃifică este dependentă de creaŃia autorului invenŃiei.8.2. Prioritatea ştiinŃifică nu se identifică cu dreptul de prioritate.1. Potrivit art. Dreptul de care vor beneficia moştenitorii inventatorului apare ca o derogare de la netransmisibilitatea drepturilor nepatrimoniale. 1. depozitul cererii conferă un drept de prioritate faŃă de orice alt depozit privind aceeaşi invenŃie. dacă sunt îndeplinite prevederile legale. În sens restrâns. Astfel. 1.1. Acest drept reprezintă o confirmare a activităŃii creatoare a autorului invenŃiei. Exercitarea dreptului la nume este guvernată de principiul disponibilităŃii.2.

Prioritatea de expoziŃie poate fi invocată într-un termen de 6 luni de la data expunerii produsului în expoziŃie. alin.1 al Legii nr. Dreptul exclusiv conferă titularului de brevet posibilitatea de a exploata personal invenŃia şi de a transmite prerogativele sale altor persoane.2. de a acorda. 1. 57 .opozabilă. Ele se justifică prin acte de prioritate.8. Titularul brevetului de invenŃie poate să fie şi o altă persoană decât inventatorul independent. Dreptul exclusiv de exploatare a invenŃiei poate fi încălcat prin fapte ale terŃelor persoane. pentru punerea în aplicare a invenŃiei. Dreptul exclusiv de exploatare a invenŃiei este opozabil erga omnes. prioritatea poate fi convenŃională sau de expoziŃie.1. 1. Datorită trăsăturilor sale. autorul are dreptul la eliberarea unui titlu de protecŃie. asistenŃa tehnică pe bază de contract. cu inventatorul şi cu terŃii ce beneficiază de dreptul de folosinŃă a invenŃiei. ObligaŃiile inventatorului salariat sunt următoarele: de a informa unitatea în scris asupra cercetării şi stadiului realizării invenŃiei. ObligaŃiile inventatorului independent sunt prevăzute de contractul de cesiune a dreptului la eliberarea brevetului de invenŃie. Termenul de invocare a priorităŃii convenŃionale este de 12 luni. de a formula prima ofertă pentru încheiere a unui contract de licenŃă sau de cesiune cu unitatea. Prioritatea convenŃională şi prioritatea de expoziŃie se invocă odată cu depunerea cererii de brevet de invenŃie. Dreptul la eliberarea unui titlu de protecŃie Pentru ocrotirea drepturilor sale. titularul brevetului de invenŃie are obligaŃiile de exploatare a invenŃiei şi de plată a taxelor. cum ar fi încetarea din viaŃă a inventatorului intervenită înainte de eliberarea brevetului. În materia invenŃiilor. Aceste situaŃii sunt determinate de diferite cauze. În raporturile cu Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. prioritatea ştiinŃifică trebuie adusă la cunoştinŃa publicului. potrivit art. calculat de la data de depozit a primei cereri. titlul propriu de protecŃie este brevetul. dreptul exclusiv de exploatare al invenŃiei mai este denumit drept de monopol sau monopol de exploatare. În funcŃie de scopul urmărit. 33. cesiunea voluntară a dreptului de a cere eliberarea brevetului de invenŃie sau cesiunea legală pentru invenŃiile de serviciu. ObligaŃiile titularului de brevet sunt configurate de raporturile pe care le stabileşte cu Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. 64 din 1991 se asigură titularului un drept exclusiv de exploatare.5. Faptul priorităŃii ştiinŃifice se poate stabili prin orice mijloace de probă. de a se abŃine de la orice divulgare. titularul brevetului are posibilitatea de a cere instanŃei judecătoreşti repararea daunelor suportate prin folosirea fără drept a invenŃiei.2. Drepturile patriomoniale Prin eliberarea brevetului de invenŃie.8.2. la cererea titularului de brevet. În această situaŃie.

În legislaŃia actuală. Cu respectarea cerinŃelor prevăzute de lege. aeriene. Potrivit art. 1. 64 din 1991 admite următoarele limite speciale: dreptul de folosinŃă a invenŃiei brevetate în construcŃia şi funcŃionarea vehiculelor terestre. dreptul de a folosi invenŃia în scop personal. Potrivit art. invenŃia brevetată să fie folosită exclusiv pentru nevoile mijloacelor de transport. Cu toate acestea. navele şi aeronavele să aparŃină statelor membre ale tratatelor şi convenŃiilor internaŃionale privind invenŃiile la care România este parte. fără a constitui. în absenŃa unei autorizaŃii prealabile. se dispune că nu constituie o încălcare a dreptul exclusiv de exploatare a invenŃiei folosirea invenŃiilor în construcŃia şi funcŃionarea vehiculelor terestre.8. renunŃarea titularului la protecŃia invenŃiei. fără caracter comercial. nu constituie o încălcare a dreptului exclusiv de exploatare a invenŃiei efectuarea oricăruia dintre actele prevăzute la art. lit. 2 de către o persoană care a aplicat obiectul brevetului de invenŃie sau cel al cererii de brevet. 33. vehiculele terestre. În spaŃiu. 1. independent de titularul acesteia. exclusivitatea comportă unele limitări care pot fi generale sau speciale.2. b din Legea nr. epuizarea dreptului asupra obiectului invenŃiei.1. Dreptul de a folosi o invenŃie brevetată în construcŃia şi funcŃionarea mijloacelor de transport necesită respectarea următoarelor condiŃii: vehiculele terestre. Limitele generale ale dreptului la exclusivitatea exploatării invenŃiei privesc durata protecŃiei şi întinderea teritorială a protecŃiei. alin. dreptul de posesiune anterioară şi personală. invenŃia poate fi folosită de terŃi. se asigură aceeaşi protecŃie şi drepturilor decurgând din brevetul european. la care România este parte. dreptul exclusiv de exploatare a invenŃiei este limitat la durata de valabilitate a brevetului de invenŃie. aeriene şi navale. fiind opozabil celorlalte persoane. precum şi la bordul navelor sau la dispozitivele pentru funcŃionarea acestora. cu condiŃia ca această folosire să se facă exclusiv pentru nevoile vehiculelor sau navelor. pătrunderea mijloacelor de transport pe teritoriul statului nostru să fie temporară sau accidentală. dreptul exclusiv de exploatare este limitat la teritoriul statului care acordă brevetul de invenŃie. 64 din anul 1991. când aceste vehicule sau nave pătrund pe teritoriul Ńării noastre. Durata de protecŃie oferită începe de la data constituirii depozitului naŃional reglementar. ori a luat măsuri efective şi serioase în vederea producerii sau folosirii lui cu bună-credinŃă pe teritoriul României. 1 din Legea nr. Limitele dreptului exclusiv de exploatare a invenŃiei Dreptul de exploatare al titularului de brevet este exclusiv. alin.3. cât şi înainte de constituirea unui depozit 58 . 35. art. 35 al Legii nr. dreptul de posesiune ulterioară şi personală. 35. 64 din anul 1991. 64 din 1991. drepturile asupra unei invenŃii sunt recunoscute şi aparate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet de invenŃie. În timp. aşa cum a fost publicată. a din Legea nr. o încălcare a dreptului exclusiv de exploatare a titularului de brevet. Prin art. În condiŃiile prevăzute de lege. lit. navele şi aeronavele să utilizeze în construcŃia sau funcŃionarea lor mijloace sau produse brevetate în Ńara noastră. aparŃinând statelor membre ale tratatelor şi convenŃiilor internaŃionale privind invenŃiile. alin. temporar sau accidental.

dobânditorul poate fi acŃionat în contrafacere de către titularul de brevet. 2 exclusiv în cadru privat şi în scop necomercial. se recunoaşte totuşi celuilalt inventator un drept asupra invenŃiei. pus în circulaŃie sau vândut anterior de către titularul de brevet ori cu acordul său expres. în volumul existent la data de depozit sau a priorităŃii recunoscute. admiterea acestei excepŃii permite revânzarea unui produs brevetat. actele ulterioare de comercializare sau oferire spre vânzare pe teritoriul Ńării noastre nu constituie infracŃiune. nu constituie o încălcare a dreptului exclusiv de exploatare a invenŃiei comercializarea sau oferirea spre vânzare. fiind reglementate de dreptul brevetelor. d din Legea nr. 1. lit. aceeaşi invenŃie. alin. care au fost vândute anterior de titularul de brevet sau cu acordul său expres. efective şi serioase. invenŃia poate fi folosită în continuare de acea persoană. În acest caz. în volumul existent la data publicării menŃiunii revalidării. alin. Potrivit art. titularul pierde prerogativele sale. de folosire a invenŃiei de către terŃi în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet şi revalidarea brevetului. după caz. şi dreptul la folosire nu poate fi transmis decât cu patrimoniul persoanei care utilizează invenŃia ori cu o fracŃiune din patrimoniul care este afectat exploatării invenŃiei. dreptul exclusiv aparŃine celui care a înregistrat primul o cerere de brevet. 35. Cu caracter derogator. că vânzarea unui produs brevetat este însoŃită de un contract de licenŃă tacită.naŃional reglementar privind invenŃia sau înainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscută. lit. 1. într-o abordare diferită. 35. nu constituie o încălcare a dreptului exclusiv de exploatare a invenŃiei folosirea cu bună-credinŃă sau luarea măsurilor. Aşadar. obiect al invenŃiei. 35. dreptul titularului de brevet se epuizează. şi dreptul la folosire nu poate fi transmis decât cu patrimoniul persoanei ori cu o fracŃiune din patrimoniul afectat exploatării invenŃiei. prin punerea în circulaŃie a produsului protejat. lit. c din Legea nr. În acest caz. alin. a acelor exemplare de produs. În conformitate cu art. 1. Având dreptul de a interzice utilizarea şi comercializarea produsului protejat. În dreptul francez se susŃine. 59 . Acest drept poartă denumirea de posesiune anterioară şi personală. e din Legea nr. invenŃia poate fi folosită în continuare de acea persoană. În situaŃia în care doi inventatori au realizat. nu constituie o încălcare a dreptului exclusiv de exploatare a invenŃiei efectuarea oricăruia dintre actele prevăzute la art. În dreptul german se consideră că. alin. pe teritoriul României. Prin dublarea contractului de vânzare. Întrucât vânzarea produsului brevetat presupune cesiunea dreptului exclusiv de exploatare. precum şi producerea sau. 33. În legislaŃia noastră. folosirea invenŃiei exclusiv în cadru privat şi în scop necomercial. clauzele limitative privind utilizarea obiectului îşi păstrează eficacitatea. Conform art. independent unul de altul. 64 din 1991. 64 din 1991. 64 din 1991.

de a relua brevetul. cesiunea poate fi totală sau parŃială. întinderea în spaŃiu sau perioada de timp. la expirarea duratei de valabilitate. 64 din 1991. Această cesiune are natura juridică a unei vânzări cu pact de răscumpărare. Transmiterea drepturilor privind invenŃiile Drepturile asupra invenŃiilor se pot transmite. pe baza unei declaraŃii scrise. 1. Principalele obligaŃii ale cedentului sunt de a preda obiectul contractului şi de a garanta pentru vicii ascunse şi evicŃiune. În conformitate cu art. pentru acte posterioare cesiunii. În sfera de cuprindere. dacă cedentul nu transmite ansamblul drepturilor conferite de brevet. Limitarea se poate referi la drepturile transmise. alin. Cesionarul are. preŃul poate fi fixat într-o sumă proporŃională cu beneficiile obŃinute sau sub forma unei redevenŃe proporŃională cu volumul producŃiei. Această limită specială constituie o consecinŃă a renunŃării titularului la brevet. în total sau în parte.9. se prevede că nu constituie o încălcare a dreptului exclusiv de exploatare a invenŃiei exploatarea de către terŃi a invenŃiei sau a unei părŃi a acesteia la a cărei protecŃie s-a renunŃat. aplicaŃiile posibile. cesiunea ia sfârşit la expirarea duratei de valabilitate a brevetului. cedentul îşi rezervă dreptul. 35. dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg din brevet. PreŃul cesiunii poate fi stabilit în sumă fixă sau proporŃional cu sumele realizate. 1. Contractul de cesiune Prin contractul de cesiune. În situaŃia în care brevetul de invenŃie este expirat sau nul. Cesiunea poate fi definitivă sau temporară. Efectele contractului se concretizează prin drepturile şi obligaŃiile părŃilor. 47. lit. 60 . în principal. Cesiunea este parŃială. În mod obişnuit. contractul fiind fără obiect. Obiectul contractului de cesiune îl constituie dreptul asupra unui brevet existent. Contractul de cesiune încetează prin convenŃia părŃilor.9. De asemenea. InvenŃia sau partea din aceasta la a cărei protecŃie s-a renunŃat poate fi liber exploatată de către terŃi. cesiunea se desfiinŃează.1. pot fi transmise dreptul la brevet. transmite dreptul său asupra titlului de protecŃie unei alte persoane. şi dreptul la acŃiunea în contrafacere. adică a totalităŃii drepturilor transmisibile. f din Legea nr. ObligaŃia de predare a obiectului contractului implică acceptarea actelor de exploatare a invenŃiei de către cesionar. Cesionarul dobândeşte dreptul asupra brevetului. alin. 1 al Legii nr. obiectul cesiunii nu este valabil. Cesionarul va dobândi toate drepturile titularului de brevet şi pentru tot teritoriul pe care invenŃia este protejată. în tot sau în parte. cedentul. Cesiunea este totală dacă cedentul transmite brevetul în întregul său. cesionar. 64 din1991. 1. fără posibilitatea de a depăşi perioada de protecŃie a invenŃiei. obligaŃiile de a plăti preŃul cesiunii şi de a exploata invenŃia. în tot sau în parte. În cazul cesiunii temporare. În cazul în care brevetul este anulat. titularul brevetului. Cesiunea poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.Prin art. Cesiunea parŃială implică un regim de coproprietate asupra brevetului de invenŃie. unei alte persoane.

LicenŃa obligatorie are ca izvor legea. Contractul de licenŃă încheiat pe durată determinată încetează la expirarea termenului convenit de părŃi. licenŃele se împart în două categorii: nelimitate şi limitate. comutativ şi cu executare succesivă.2. cantitatea de obiecte produse. invenŃia trecând în domeniul liberei concurenŃe. În calitate de titular al brevetului. Contractul de licenŃă Prin contractul de licenŃă. Contractele de licenŃă pot fi clasificate după mai multe criterii. În licenŃa nelimitată. loială şi efectivă. LicenŃiatorul are şi obligaŃia de garanŃie pentru vicii.9. 61 . Prin licenŃa exclusivă. care autorizează folosire a unei invenŃii fără consimŃământul titularului de brevet. iar licenŃiatul de a folosi invenŃia în condiŃiile convenite. ConŃinutul şi efectele licenŃei sunt reglementate de legea contractului. Prin analogie. dreptul său exclusiv de exploatare. Obiectul contractului de licenŃă îl formează autorizarea sau acordarea dreptului ca o invenŃie brevetată să fie folosită de către partener. să plătească şi taxele legale. precum şi împotriva evicŃiunii. raporturile contractule dintre părŃi sunt supuse dispoziŃiilor dreptului comun.1. intuitu personae. în principiu. titularul unui brevet. după cum licenŃiatorul renunŃă sau nu la folosirea obiectului contractului. în schimbul plăŃii unui preŃ. se consideră că licenŃa voluntară are valoarea unui contract de locaŃiune. LicenŃiatul poate acorda licenŃe simple sau sublicenŃe. licenŃiat. În funcŃie de întinderea drepturilor care se atribuie prin contract. Drepturile licenŃiatului pot fi limitate cu privire la modul de aplicare a invenŃiei. care se determină de către părŃi în conformitate cu principiul autonomiei de voinŃă. Contractul de licenŃă este bilateral. Legea privind brevetele de invenŃie nu conŃine prevederi referitoare la contractul de licenŃă. iar licenŃiatul are un drept exclusiv de utilizare a invenŃiei. licenŃiatul beneficiază de exclusivitate pe toată durata de valabilitate a brevetului. dreptul de folosire a invenŃiei prezintă unele îngrădiri. preŃurile de vânzare. LicenŃa exclusivă poate fi atenuată şi absolută. Contractul de licenŃă produce în sarcina părŃilor un număr de drepturi şi obligaŃii. După caracterul lor. licenŃiatorul. În funcŃie de izvorul lor. licenŃa este de două feluri: exclusivă sau neexclusivă. LicenŃiatorul are obligaŃia de a remite obiectul contractului şi obligaŃia de garanŃie. LicenŃa voluntară are ca izvor voinŃa părŃilor. serioasă. perioada de timp. LicenŃiatul are obligaŃia de exploatare a licenŃei şi obligaŃia de plată a preŃului. Exploatarea invenŃiei trebuie să fie personală. cu titlu oneros. utilizarea obiectului contractului. în tot sau în parte. licenŃele se pot grupa în licenŃe voluntare şi obligatorii. Dacă licenŃa este acordată pe o durată nedetermintă. consensual. transmite unui beneficiar. Prin licenŃa neexclusivă licenŃiatorul are dreptul de a utiliza sau transmite brevetul. În absenŃa unei reglementări speciale. licenŃiatorul renunŃă la posibilitatea de a mai acorda licenŃe. În licenŃa limitată. el este Ńinut. întinderea în spaŃiu. contractul încetează la expirarea perioadei de validitate a brevetului.

ProtecŃia unei invenŃii are caracter limitat în timp. Pentru a preveni abuzurile care ar putea să rezulte din exercitarea acestui drept. Cererea de renunŃare se face în scris. Încetarea drepturilor privind invenŃiile 1. socotindu-se termenul care expiră cel mai târziu. În acest fel. nu s-a ajuns la o înŃelegere cu titularul brevetului privind condiŃiile şi modalităŃile de utilizare a invenŃiei. 1. expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau de 3 ani de la acordarea brevetului. şi prin succesiune legală ori testamentară. 1. d. Transmiterea succesorală a drepturilor asupra invenŃiilor Prin textul art. nu vor fi atacate drepturile dobândite de terŃi asupra invenŃiei.1. precum şi al invenŃiilor realizate de salariaŃi fără misiune inventivă. Dacă brevetul a făcut obiectul unui contract de licenŃă. create pe teritoriul Ńării noastre. Înainte de expirarea duratei normale de protecŃie a invenŃiei. În sistemul legislaŃiei actuale. se poate renunŃa la brevet numai cu acordul instituŃiilor care le-au atribuit un asemenea caracter. 64 din 1991 se dispune că dreptul la brevet. alin. În consecinŃă. LicenŃele obligatorii Dreptul exclusiv conferit de brevet poate fi acordat unei alte persoane în baza unei hotărâri judecătoreşti. pentru care brevetul a fost eliberat unităŃii. renunŃarea este posibilă numai cu acordul beneficiarului licenŃei. Stingerea drepturilor ce decurg din brevetul de invenŃie Drepturile ce decurg din brevetul de invenŃie se sting la expirarea duratei de protecŃie sau prin renunŃarea titularului la brevet. 2 al Legii nr.9. acordarea unei licenŃe obligatorii implică îndeplinirea următoarelor condiŃii: a. 48 din Legea nr. b. instituirea licenŃei obligatorii asigură respectarea obligaŃiei de exploatare a invenŃiei. 64 din 1991. orice persoană interesată poate cere Tribunalului Bucureşti acordarea unei licenŃe obligatorii. invenŃia trece în domeniul public. invenŃia nu a fost aplicată sau a fost insuficient aplicată pe teritoriul Ńării noastre. în tot sau în parte.10.4. când a intervenit o cesiune. În conformitate cu alin. 47. c. Tot titularul.10. titularul brevetului de invenŃie nu poate să-şi justifice inacŃiunea. titularul brevetului este obligat să comunice inventatorului intenŃia sa de renunŃare. dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg din brevet pot fi transmise.1 şi 2 ale art.1. În situaŃia invenŃiilor declarate secrete. După împlinirea perioadei legale de protecŃie. fără a fi necesară o anumită formalitate. la brevet. invenŃia poate fi utilizată de orice persoană în mod liber.3. În cazul invenŃiilor de serviciu.9. la cererea inventatorului. trebuie să-i transmită dreptul asupra brevetului. RenunŃarea de către titular la drepturile conferite de brevet se face prin înregistrarea unei cereri la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. 62 . titularul poate renunŃa. în tot sau în parte.

la cererea oricărei persoane interesate.3. titularul brevetului poate cere la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci revalidarea brevetului. în temeiul art. Decăderea are ca efect pierderea drepturilor titularului de brevet. ŞedinŃa de soluŃionare a contestaŃiei sau a cererii de revocare se desfăşoară cu ascultarea părŃilor. preşedintele rezumă opŃiunile posibile în legătură cu hotărârea şi le supune la vot. menŃinerea în vigoare a titlurilor de protecŃie pentru invenŃii neexploatate. 63 . în principiu.2. 1. 1 al Legii 64 din 1991. titularul are obligaŃia de a plăti taxele de menŃinere în vigoare a brevetului. care este exprimat în prezenŃa tuturor membrilor 1. se pot face cereri de revocare în termen de 6 luni de la data publicării menŃiunii hotărârii de acordare. Decăderea este totală şi se produce numai pentru viitor. Comisia de reexaminare este un organ cu atribuŃii administrativ-jurisdicŃionale. se pot introduce contestaŃii. Împotriva hotărârilor Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci privind cererile de brevet de invenŃie. 40 al Legii nr.2. Decăderea intervine la expirarea termenului de 6 luni în care taxa poate fi plătită cu majorări. Cererea se judecă de către Tribunalul Bucureşti. şedinŃele de audiere sunt publice.10. Brevetul de invenŃie poate fi anulat în tot sau în parte. 64 din 1991.10. În conformitate cu art. Dacă anularea brevetului este parŃială. Pentru motive justificate. se sancŃionează prin anularea titlului de protecŃie. se produce o restrângere sau o limitare a revendicărilor. În principiu.11.1.11. în termen de 3 luni de la comunicare. După încheierea deliberărilor. În cazul în care brevetul este anulat în totalitate. alin. Decăderea titularului din drepturile conferite de brevet Pe întreaga perioadă de valabilitate a brevetului de invenŃie. în termen de 6 luni de la data publicării decăderii. Apărarea drepturilor privind invenŃiile 1. ContestaŃia sau cererea de revocare va fi soluŃionată în termen de 3 luni de la înregistrare la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. Plata anuală a taxelor evită. Nulitatea brevetului se va invoca pe cale principală sau pe cale reconvenŃională. Anularea brevetului de invenŃie Neîndeplinirea condiŃiilor pentru existenŃa unei invenŃii brevetabile. Neplata taxei legale de menŃinere în vigoare a brevetului de invenŃie se sancŃionează cu decăderea titularului din drepturile ce decurg din brevet. Cererea de anulare se poate face în tot cursul duratei de valabilitate a brevetului. 1. Mijloace de drept administrativ Mijloacele administrative de apărare a drepturilor privind invenŃiile sunt contestaŃia şi cererea de revocare. se consideră că titlul de protecŃie nu a fost niciodată acordat.1. 62. la data înregistrării cererii de brevet. Mijloace de drept civil Litigiile privind încălcarea drepturilor asupra invenŃiilor se judecă de către instanŃele de drept comun. Împotriva hotărârilor Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci de acordare a brevetului de invenŃie. de către o comisie de reexaminare din Departamentul de apeluri.11.

Prin exercitarea acŃiunii în justiŃie se apără drepturile personal-nepatrimoniale şi patrimoniale asupra invenŃiilor. Contrafacerea prin fabricare constă în reproducerea materială a unui obiect protejat sau utilizarea unui procedeu brevetat.11. Fără a fi necesară întrebuinŃarea obiectului contrafăcut. Subiectul infracŃiunii poate fi orice persoană fizică.litigiile date în competenŃa instanŃelor judecătoreşti privesc următoarele: calitatea de inventator. a calităŃii de inventator.1.1 Însuşirea fără drept a calităŃii de inventator În conformitate cu art. executarea obligaŃiei de informare şi asistenŃă tehnică.11. Contrafacerea prin punerea în circulaŃie constă în vânzarea sau expunerea spre vânzare de obiecte contrafăcute. Mijloacele de drept penal Drepturile privind invenŃiile sunt apărate şi prin incriminarea unor fapte ca infracŃiuni. ParticipaŃia penală este posibilă numai sub forma instigării şi complicităŃii. adică să prezinte un caracter industrial. constituie infracŃiune însuşirea fără drept. 64 . 64 din 1991. constituie infracŃiunea fabricarea.2. drepturile născute din brevetul de invenŃie. 1. 1. intenŃia este prezumată până la proba contrară. alin. nu poate exercita acŃiunea în contrafacere. a obiectului unui brevet de invenŃie sau orice altă încălcarea a drepturilor conferite conform art. AcŃiunea civilă poate fi intentată de inventator ori de titularul brevetului de invenŃie. Cel care utilizează obiectul contrafăcut va răspunde chiar dacă a fost fabricat de o altă persoană. folosirea sau punerea în circulaŃie. Datorită regimului de publicitate care se aplică invenŃiilor brevetate. drepturile patrimoniale ale inventatorului rezultând din contractele de cesiune şi licenŃă. spre deosebire de cesionar. fără drept. 57 al Legii 64 din 1991. întrucât se acŃionează fără drept. Titularul dreptului încălcat are deschisă şi calea acŃiunilor în răspundere civilă delictuală şi contractuală. InfracŃiunea se săvârşeşte cu intenŃie directă sau indirectă. Contrafacerea obiectului unui brevet de invenŃie În sensul Legii nr.11. 33. AcŃiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a părŃii vătămate.3. 1. ce nu are nici un drept la calitatea de inventator. beneficiarul unei licenŃe.3. în orice mod. dacă aceste încălcări au fost săvârşite după data publicării cererii de brevet de invenŃie. de titular de brevet. Contrafacerea prin folosire constă în utilizarea sau întrebuinŃarea obiectului invenŃiei. InfracŃiunea se realizează prin acŃiunea de însuşire a calităŃii de inventator. AcŃiunea de folosire este independentă de fabricare. Principalele reglementări în materie sunt consacrate de Legea privind brevetele de invenŃie şi de Codul penal. Dacă drepturile privind invenŃia au fost transferate altor persoane. Contrafacerea trebuie să fie săvârşită cu intenŃie. actul fabricării trebuie să fie complet.3. AcŃiunea civilă se soluŃionează potrivit dispoziŃiilor Codului de procedură civilă.

11. 1. 301 din Codul penal. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari.3. oferirea spre vânzare sau vânzarea unor mărfuri sau servicii purtând menŃiuni false privind brevetele de invenŃie. în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalŃi comercianŃi şi pe beneficiari. Regulile fundamentale ale ConvenŃiei de la Paris privind protecŃia proprietăŃii industriale formează un drept comun uniform al Uniunii.11. Divulgarea datelor privind cererile de brevet Potrivit art. persoana prejudiciată este în drept să solicite despăgubiri. documentarea şi examinarea cererilor de protecŃie a invenŃiilor. divulgarea materialelor care formează obiectul examinării să se facă în perioada cuprinsă între data depunerii şi data publicării cererii de brevet. adică să nu corespundă realităŃii. Potrivit art. NoŃiuni introductive ProtecŃia internaŃională a invenŃiilor a fost consacrată de ConvenŃia de la Paris din 1883. datele cuprinse în cererea de brevet să fie confidenŃiale. care să producă efectele unui depozit naŃional reglementar. lit.1. constituie infracŃiune de concurenŃă neloială producerea în orice mod. de către personalul Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. 1. În situaŃia în care fapta de concurenŃă neloială cauzează daune patrimoniale sau morale. ConcurenŃa neloială Faptele de concurenŃă neloială sunt sancŃionate de către Codul penal şi Legea privind combaterea concurenŃei neloiale. ProtecŃia internaŃională invenŃiilor 5. Pentru a facilita protecŃia invenŃiilor în alte state. Tratatul de la Washington din 1970 a instituit un nou sistem de brevetare. până la publicarea lor. inducerea în eroare a celorlalŃi comercianŃi şi a beneficiarilor. reprezintă infracŃiune aplicarea pe produsele puse în circulaŃie de menŃiuni false privind brevetele de invenŃie. Elementul intenŃional se caracterizează prin scopul urmărit. precum şi de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invenŃiile. Sistemul adoptat de Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor se caracterizează prin unificarea procedurii privind depozitul. g din Legea nr. InfracŃiunea de divulgare se comite cu intenŃie directă sau indirectă. MenŃiunile aplicate trebuie să privească brevetele de invenŃie şi să fie false. 5. InfracŃiunea de concurenŃă neloială se săvârşeşte cu intenŃie. 11din1991 privind combaterea concurenŃei neloiale.12. 1.3. alin. exportul. constituie infracŃiune divulgarea. ExistenŃa infracŃiunii de concurenŃă neloială presupune întrunirea a două cerinŃe esenŃiale. ExistenŃa acestei infracŃiuni presupune îndeplinirea următoarelor condiŃii: să fie depusă la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci o cerere de brevet de invenŃie. a datelor cuprinse în cererile de brevet. În conformitate cu art. 61 al Legii 64 din 1991.1. importul. cu modificările ulterioare.4.12. 65 . Fapta divulgării se comite fără acordul inventatorului ori succesorului său în drepturi. depozitarea.3.

4 al ConvenŃiei de la Paris. fără ca faptele săvârşite între timp să-i fie opozabile (art. 1.1 din ConvenŃia de la Paris). Oficiile naŃionale au rolul de oficiu receptor pentru cererile de brevet european. 66 . prioritatea primului depozit naŃional reglementar să fie invocată în mod expres. Cererea internaŃională poate cuprinde o declaraŃie prin care se revendică prioritatea uneia sau a mai multor cereri anterioare depuse în sau pentru oricare stat parte la ConvenŃia de la Paris pentru protecŃia proprietăŃii industriale.12. brevetul european are aceleaşi efecte şi este supus aceluiaşi regim ca şi un brevet naŃional.52-57) . Pentru a fi brevetabile. documentarea internaŃională şi examinarea preliminară internaŃională. Sistemul Tratatului de la Washington Sistemul de brevetare instituit de Tratatul de la Washington cuprinde trei elemente principale: cererea internaŃională. Fiecare cerere internaŃională este supusă unei documentări internaŃionale. Documentarea internaŃională are ca obiect să descopere stadiul tehnicii pertinente şi se efectuează pe baza revendicărilor. alin.4. brevetul european se eliberează de către Oficiul European de Brevete pentru unul sau mai multe state contractante. Sistemul ConvenŃiei de la München În sistemul ConvenŃiei de la München.Brevetul european reprezintă un fascicol de brevete naŃionale. 1.2. CondiŃiile şi efectele unei revendicări de prioritate sânt prevăzute de art. Brevetele europene se eliberează pentru orice invenŃii.12. Invocarea priorităŃii unioniste presupune îndeplinirea următoarelor condiŃii: efectuarea unui prim depozit într-o Ńară membră a Uniunii de la Paris. în toate domeniile tehnologiei.4. Sistemul ConvenŃiei de la Paris In sistemul clasic al ConvenŃiei de la Paris. de desene.12. Ńinând seama de descriere şi. să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibile de aplicabilitate industrială (art. primul depozit să aibă valoarea unui depozit naŃional reglementar.3. care se efectuează de un oficiu naŃional sau o organizaŃie interguvernamentală. Depunătorul poate efectua în celelalte Ńări ale Uniunii depozite cu acelaşi obiect. revendicarea priorităŃii să se facă într-un termen de 12 luni de la data depozitului primei cereri. La terminarea procedurii internaŃionale începe faza naŃională. Primul depozit se poate constitui în Ńara de origine a resortisantului sau întro altă Ńară a Uniunii de la Paris. Regularitatea primului depozit se determină după regula locus regit actum. resortisantul care a depus într-o Ńară membră a Uniunii o cerere de brevet de invenŃie beneficiază de un drept de prioritate. pentru care este eliberat. In fiecare stat contractant. depozitul ulterior să fie depus în una din Ńările membre ale Uniunii de la Paris. depozitul ulterior să aibă ca obiect aceeaşi invenŃie ca şi primul depozit. invenŃiile trebuie să fie noi. când este cazul. lit.A. 1.

de la data priorităŃii. cererea de brevet european se publică şi înaintea expirării acestei date. după expirarea unei perioade de 18 luni de la data depozitului sau. o cerere de brevet european se poate transforma în vederea eliberării unui brevet naŃional (art.99-105). In termen de 9 luni de la publicarea menŃiunii de eliberare a brevetului european în Buletinul european de brevete. Cererea de brevet european este publicată de Oficiul European de Brevete. Opunerea va fi considerată ca înregistrată numai după plata taxei de opunere (art.135-141) . una sau mai multe revendicări. orice persoană poate transmite Oficiului European de Brevete o opunere la brevet. cât de repede posibil. Prin dispoziŃiile ConvenŃiei de la München. o descriere a invenŃiei. 67 . un rezumat. cererea de brevet european se publică simultan cu publicaŃia fascicului de brevet european. La intervenŃia solicitantului.Cererea de brevet european trebuie să conŃină următoarele: o cerere de eliberare a unui brevet european. desenele la care se fac referiri în descriere sau în revendicări. Dacă hotărârea de eliberare a brevetului european devine efectivă înaintea datei de expirare a perioadei stabilite. Cererea se întocmeşte cu respectarea condiŃiilor prevăzute de Regulamentul de aplicare. dacă a fost revendicată prioritatea.

modelele de utilitate sunt denumite şi mici invenŃii. DESENELE ŞI MODELELE INDUSTRIALE SecŃiunea 1 . SecŃiunea 2 . modelele de utilitate prezintă forma unui produs corporal. MODELELE DE UTILITATE. Ca forme de creaŃie intelectuală. In unele legislaŃii. DispoziŃii privitoare la modelele de utilitate există în Brazilia. modelul sau culoarea unui obiect util.3. Germania.1. Desenele şi modelele industriale concretizează 68 .Modelele de utilitate 1. 1. examinarea noutăŃii este limitată la stadiul naŃional al tehnicii. Modelele de utilitate sunt reglementate în puŃine legislaŃii. 2 al ConvenŃiei de la Paris privind protecŃia proprietăŃii industriale. Italia.CAP. cum ar fi dispozitive. În orientarea cererii consumatorului şi creşterea valorii comerciale a produsului un rol important îl are estetica industrială. Având vocaŃia de a fi reproduse prin mijloace industriale sau artizanale. 1. Spania. Modelele de utilitate nu presupun o activitate inventivă. desenele şi modelele industriale contribuie la dezvoltarea industriei şi mărirea eficienŃei economice a întreprinderii. ProtecŃia modelelor de utilitate CondiŃiile privind protecŃia juridică a modelelor de utilitate sunt similare cu cele ale invenŃiilor. NoŃiuni introductive Modelele de utilitate sunt creaŃii tehnice care prin forma construcŃiei sau asamblarea unui produs au un rol utilitar. alin. mecanisme sau obiecte utile. Constituind o varietate de invenŃii. Obiectul protecŃiei industriale cuprinde şi modelele de utilitate. AnteriorităŃile au un efect distructiv de noutate. 1. V. Noutatea modelelor de utilitate se stabileşte Ńinând seama de nivelul tehnicii pe plan mondial. Regimul internaŃional Modelele de utilitate sunt menŃionate de art. desenele şi modelele se numesc industriale.2. care permit individualizarea produselor industriale printr-un element estetic sau ornamental. modelele de utilitate se diferenŃiază de invenŃii. Japonia. NoŃiuni introductive Desenele şi modelele industriale reprezintă creaŃii de formă. Elementul estetic poate consta în forma. Cu toate acestea. De obicei.Desenele şi modelele industriale 2. progresul tehnologic fiind limitat.1. Portugalia.

cât şi de Legea din 11 martie 1957 privind proprietatea literară şi artistică. 2. CreaŃiile industriale propriu-zise se aplică în industrie şi au importanŃă numai prin utilitatea lor. 2. prezentând un caracter specific. 2. Prin aplicarea lor pe un articol sau produs industrial. Natura juridică Desenele şi modelele industriale fiind la răscrucea dintre artă şi industrie au o dublă natură. arta propriu-zisă nu poate fe separată de arta aplicată.1. Sisteme de protecŃie Sistemele de protecŃie adoptate prezintă o mare diversitate . Acest aspect este independent de orice scop utilitar. De exemplu. desenele şi modelele industriale aparŃin drepturilor de proprietate industrială. se creează un efect decorativ nou. având o funcŃie utilitară. CreaŃiile artistice pure se individualizează.3. se por distinge trei sisteme principale: sistemul cumulului de protecŃie. aparenŃa pe care o prezintă un articol. Din această categorie fac parte desenele şi modelele industriale. Definirea obiectului protecŃiei Desenele sunt ansambluri de linii şi culori. SoluŃia cumulului de protecŃie se explică prin teoria unităŃii artei. Prin design se înŃelege ansamblul caracteristicilor sau elementelor vizuale ale unui obiect. Scopul protecŃiei constă în stimularea elementului de desen sau model în producŃie.4. Obiectul protecŃiei este format din desenul sau modelul industrial. imprimându-le noi elemente de formă. în principal. 2. 69 . care se realizează pe suprafeŃe plane. prin elementul estetic.sau personalizează aspectul unor produse cunoscute.4. care se personalizează printr-o înfăŃişare estetică. Desenele şi modelele industriale sunt reglementate atât de Legea specială din 14 martie 1909. Elementul de creaŃie priveşte forma artistică încorporată sau adăugată obiectului utilitar. ornamentarea unei Ńesături sau dispoziŃia firelor unei Ńesături. desenele şi modelele industriale se mai numesc opere de artă aplicată sau creaŃii industriale. desenele şi modelele industriale fac parte din drepturile de autor. Datorită naturii dualiste. Cele mai importante creaŃii tehnice sunt invenŃiile. sistemul cumulului parŃial şi sistemul protecŃiei specifice. Sistemul cumulului de protecŃie Sistemul cumulului de protecŃie este consacrat de dreptul francez.2. Din punct de vedere al destinaŃiei şi modului de reproducere. Datorită imposibilităŃii de a găsi un criteriu obiectiv de apreciere. În conformitate cu particularităŃile acestor creaŃii. care se aplică sau încorporează într-un produs. În funcŃie de efortul creator. impresia pe care o produce asupra celui ce-l observă. Forma produsului corespunde unor cerinŃe de ordin funcŃional.

Sistemul cumulului parŃial Sistemul cumulului parŃial este tradiŃional în dreptul german. la alegere. Prin excluderea totală a cumulului. acŃiunea în contrafacere implică o procedură mai simplă în sistemul dreptului de autor. În situaŃia în care desenul sau modelul industrial prezintă un anumit nivel artistic se acordă o dublă protecŃie.4. teoria unităŃii artei nu este acceptată. Sistemul protecŃiei specifice Sistemul protecŃiei specifice este adoptat de dreptul italian. care pot fi protejate în cadrul dreptului de autor. Desenele şi modelele industriale se apropie prin aspectul estetic de dreptul de autor. care nu exclude protecŃia conferită prin alte dispoziŃii legale privind proprietatea intelectuală. 70 . ProtecŃia acordată nu este condiŃionată de valoarea artistică a desenului sau modelului. alternativă. În funcŃie de caracterul elementului artistic. perioada de protecŃie este mai mare în cadrul dreptului de autor.2. AparŃinând dreptului de proprietate industrială. 2. desenele şi modelele industriale propriu-zise sunt deosebite de operele de artă aplicată. iar sancŃiunile sunt mai severe. care condiŃionează obŃinerea protecŃiei. desenele şi modelele industriale beneficiază de o protecŃie specifică prin Legea nr. 2. desenele şi modelele industriale au o autonomie relativă. 129 din 1992. Desenele şi modelele industriale sunt protejate numai în cadrul reglementării speciale. Autorul unui desen sau model industrial poate opta pentru o protecŃie cumulativă ori. dar şi dreptului de autor. În dreptul nostru. Desenele şi modelele industriale sunt denumite creaŃii ornamentale. Până la această dată. Desenele sau modelele industriale şi dreptul de autor Desenele şi modelele industriale pot fi protejate şi în cadrul dreptului de autor. Această soluŃie este posibilă prin admiterea cumulului de protecŃie.5.4. dreptul creatorului poate fi valorificat în sistemul dreptului de autor. Dacă cerinŃa nivelului artistic nu este realizată. desenele şi modelele industriale beneficiază de un regim de protecŃie unic. 2. CorelaŃia desenelor şi modelelor industriale cu alte drepturi intelectuale Datorită legăturii cu celelalte drepturi de proprietate intelectuală.Principalele avantaje ale cumulului de protecŃie constau în următoarele: în absenŃa efectuării unui depozit. protecŃia desenelor şi modelelor prezintă importante dificultăŃi. DistincŃia dintre desenele şi modelele industriale şi operele de artă aplicată se întemeiază pe criteriul nivelului artistic. stabilite prin Decretul din 25 august 1940.3. se va aplica numai protecŃia specifică.1. Cu toate că se admite cumulul de protecŃie. prin aspectul utilitar şi tehnic de brevetele de invenŃie iar prin modul de folosire de mărci. De altfel. Regimul lor juridic este la fel cu cel al modelelor de utilitate. desenele şi modelele industriale erau susceptibile de protecŃie în cadrul dreptului de autor. 2.5.

Potrivit art.Legea Model a OrganizaŃiei Mondiale a ProprietăŃii intelectuale pevede că protecŃia stabilită de lege nu exclude protecŃia prin altă ramură a legii. Subiectele protecŃiei 2. originalitatea este rezultatul unei activităŃi de creaŃie intelectuală. distincŃia dintre elementele tehnice şi elementele estetice ale unui produs este greu de precizat. Dreptul de autor se naşte din momentul realizării operei. între desene sau modele industriale şi mărci este posibil un cumul de protecŃie. cât şi o invenŃie brevetabilă. trebuie întrunite condiŃiile de brevetabilitate. Reglementarea specială din Ńara noastră. În practică. În măsura în care legătura dintre forma şi efectul tehnic al produsului este indisolubilă.6. acelaşi produs poate constitui atât un desen sau model industrial. Înregistrarea nefiind necesară. Pentru ca desenul sau modelul industrial să beneficieze de protecŃie prin brevet.5. proba se poate face prin orice mijloc. În domeniul dreptului de autor. opera de artă aplicată trebuie să fie originală. forma prezintă importanŃă doar în măsura în care determină aplicarea unor noi cunoştinŃe tehnice.3. 3 al Legii nr. În alte legislaŃii. protecŃia durează tot timpul vieŃii autorului şi se prelungeşte 50 de ani după moartea sa. 8. 2. care reflectă personalitatea sau individualitatea autorului. 129 din 1992 permite cumulul de protecŃie. Desenele şi modelele industriale şi brevetele de invenŃie În multe situaŃii. cumulul de protecŃie pentru desene şi modele industriale cu mărcile. reglementarea specială a desenelor şi modelelor industriale nu exclude protecŃia acordată prin alte dispoziŃii legale. fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalităŃi. În dreptul nostru. 129 din 1992 dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare aparŃine autorului desenului sau modelului industrial ori succesorului său în drepturi.5. În comparaŃie cu ele. Se consideră ca fiind creat în mod independent desenul sau modelul industrial care nu a fost realizat ca urmare a unor contracte cu misiune creativă sau de către salariaŃi. 2. 2. Durata protecŃiei operelor de artă aplicată este de 25 de ani de la data creării lor. elementul tehnic şi funcŃia obiectului pot condiŃiona forma produsului.6. referitoare la brevete de invenŃie. Autorul independent În conformitate cu art. Desenele sau modelele industriale şi mărcile Pentru identificarea unor anumite produse.1. Cu toate că distincŃia prezintă unele dificultăŃi. în special prin legea dreptului de autor. Mai mult. Pentru a beneficia de protecŃie.2. dată de Legea nr. desenele şi modelele industriale pot constitui semne distinctive. Creatorul operei de artă aplicată desfăşoară o activitate de 71 . se va aplica regimul brevetelor de invenŃie. 129 din1992 admite prin art. Legea nr. Calitatea de autor al desenului sau modelului industrial este recunoscută numai unei persoane fizice. 8. în cadrul atribuŃiilor de serviciu.

succesorului în drepturi a autorului.6. În cazul în care mai multe persoane au creat împreună un desen sau model industrial. fără să existe o altă prevedere contractuală. e. încredinŃate explicit şi există o prevedere contractuală de atribuire creatorului a titlului de protecŃie. CondiŃiile de fond ale protecŃiei Desenul sau modelul industrial potrivit art.3.6. încredinŃate explicit. 2. f. să fie nou. în cadrul atribuŃiilor de serviciu. în împrejurarea în care desenul sau modelul industrial a fost realizat în exercitarea atribuŃiilor sale de serviciu. 9. să aibă caracter individual. alin.2. autorului salariat. dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare aparŃine unităŃii angajatoare. Conform unei a doua ipoteze. cu excepŃia unor prevederi contractuale contrare. pentru desenul sau modelul industrial care este rezultatul unui contract cu misiune creativă. 129 din 1992 poate fi înregistrat în măsura în care îndeplineşte cumulativ următoarele condiŃii: să constituie un desen sau model industrial. Titularul certificatului de înregistrare În conformitate cu dispoziŃiile Legii nr. în cazul în care desenul sau modelul industrial a fost creat de o persoană fizică. autorilor în comun. 72 .7. 1 a Legii nr. Autorul salariat Desenele sau modelele industriale pot fi realizate de un autor în cadrul organizat al unei întreprinderi.creaŃie intelectuală. în mod independent. g. cu excepŃia unor prevederi contractuale contrare. 2.129 din 1992 dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial aparŃine următoarelor persoane: a. d. Potrivit unei prime ipoteze. autorului individual. dreptul la certificatul de înregistrare aparŃine persoanei care a comandat realizarea desenului sau modelului. c. 2. dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare le aparŃine în mod egal. în situaŃia în care mai multe persoane au creat împreună un desen sau model industrial. b. desenul sau modelul industrial care este realizat de către un salariat în cadrul atribuŃiilor sale de serviciu. unităŃii angajatoare în cazul în care desenul sau modelul industrial a fost realizat de un salariat. cesionarilor dreptului la eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial. persoanei care a comandat realizarea desenului sau modelului industrial ca urmare a unui contract cu misiune inventivă. neexistând o prevedere contractuală de atribuire către autor a dreptului la eliberarea titlului de protecŃie. fiind subiectul exclusiv al protecŃiei juridice.

Procedura de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale ProtecŃia specifică a desenelor şi modelelor industriale presupune îndeplinirea unor formalităŃi de înregistrare. b.8. Doctrina a optat pentru criteriul noutăŃii subiective.2. rămâne vizibilă pe durata utilizării normale a acestuia. 2. partea componentă.7. înaintea datei de prioritate. o dată încorporată în produsul complex.3. iar aprecierea lor depinde de particularităŃile care le diferenŃiază de formele anterioare. 12). De asemenea.1. un desen sau model industrial este considerat că are un caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model industrial făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare. Noutatea În domeniul desenelor şi modelelor industriale. 2. se Ńine seama de nivelul creator al autorului. Un desen sau un model industrial este considerat nou dacă nici un desen sau model industrial identic nu a fost făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare. caracteristicile vizibile ale părŃii componente îndeplinesc ele însele condiŃiile privind noutatea şi caracterul individual. procedura de 73 .7. Desenele şi modelele excluse de la protecŃie DispoziŃiile Legii române din 1992 prevăd două categorii de creaŃii care nu pot fi protejate ca desene sau modele industriale: desenele sau modelele industriale ale căror destinaŃie şi aspect contravin ordinii publice sau bunelor moravuri (art. Formele noi au legătură cu cele existente. sau dacă a fost revendicată prioritatea. În legislaŃiile naŃionale. un desen sau un model industrial este considerat că are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă 2. desenul sau modelul industrial care este determinat exclusiv de o funcŃie tehnică(art. 11). noutatea nu este absolută. În stabilirea originalităŃii. Caracterul individual Potrivit reglementării în vigoare. înainte de data de prioritate. va fi considerat nou. va avea caracter individual numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiŃii: a. care trebuie să fie superior posibilităŃilor mijlocii ale unui industrial designer.9. noutatea se apreciază prin referire la un criteriu obiectiv. constituind o parte componentă a unui produs complex. În dreptul român. Noutatea desenelor şi modelelor industriale decurge din originalitatea combinaŃiei unor elemente cunoscute. Dacă un desen sau model industrial este aplicat la un produs sau încorporat într-un produs.7. Caracterul industrial Potrivit reglementării în vigoare. sau dacă a fost revendicată prioritatea. 2.2.

Solicitantul certificatului de înregistrare Persoanele îndreptăŃite să solicite eliberarea certificatului de înregistrare sunt autorul desenului sau modelului industrial ori succesorul său în drepturi.3. lipsurile nu sunt acoperite. într-un exemplar. Depozitul poate fi reînnoit de două ori. Efectuarea depozitului este condiŃionată de îndeplinirea cerinŃelor de formă şi de fond. Depunerea cererii de înregistrare Cererea de înregistrare a unui desen sau model industrial.9. Această prezumŃie poate fi combătută de titularul unor drepturi anterioare. Depozitul se efectuează fără examinarea condiŃiilor de fond şi fără a cunoaşte dacă depunătorul este adevăratul autor. Dacă în termen de două luni de la depunere. indicarea produselor în care este încorporat desenul sau modelul industrial. reprezentările grafice pot fi însoŃite de specimene. datele de identificare a solicitantului. primul depunător beneficiază de o prezumŃie de proprietate. reprezentările grafice ale desenului sau modelului industrial în 3 exemplare. pentru perioade consecutive de 5 ani. 2. că autorii au renunŃat la dreptul de a fi menŃionaŃi în cerere şi publicaŃiile desenului sau modelului industrial. Ele se înscriu între reglementările privind depozitul declarativ şi depozitul atributiv. descrierea elementelor noi. Pentru perioada anterioară depozitului. numele autorilor sau o declaraŃie pe răspunderea solicitantului.1. persoana îndreptăŃită beneficiază de dreptul la o acŃiune în revendicare.înregistrare prevede examinarea formală a unei cereri pentru un desen sau model industrial. 2.2. prin proba contrară. datele de identificare a solicitantului şi reprezentările grafice sau specimenele. 2. 74 . însoŃite de reprezentările grafice ale desenului sau modelului industrial.9. Efectele constituirii depozitului naŃional reglementar Efectele formalităŃilor de depozit sunt diferite. cererea de înregistrare se respinge.9. potrivit art. prevăzute în mod expres. Efectele depozitului se produc timp de 5 ani. aşa cum apar în reprezentările grafice. numărul de desene sau modele industriale pentru care se solicită protecŃia. Cererea va fi înregistrată dacă sunt depuse minimum următoarele: o cerere care să conŃină solicitarea de înregistrare a desenului sau modelului industrial.4. caracteristice desenului sau modelului industrial pentru care se aplică protecŃia. În cazul desenului industrial. În sistemul depozitului declarativ. 129 din 1992 trebuie să cuprindă următoarele: solicitarea de înregistrare a desenului sau modelului industrial.9. 2. 13 al Legii nr. dacă este cazul. Data depozitului naŃional reglementar Depozitul naŃional reglementar este constituit din cererea de înregistrare şi descriere. precum şi de un drept de posesiune anterioară şi personală. dreptul privativ al depunătorilor se constituie prin faptul înregistrării. În sistemul depozitului atributiv.

depozitul naŃional reglementar asigură solicitantului un drept de prioritate. În termen de 3 luni de la data depunerii cererii.9. în culori. Aceste materiale suplimentare pot fi returnate. Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial este clasificată în conformitate cu Aranjamentul de la Locarno. Constituirea depozitului este supusă unei examinări de formă şi fond. îndeplinirea condiŃiilor prescrise pentru reprezentările grafice. îndeplinirea condiŃiilor prescrise pentru celelalte documente sau acte anexate la cerere. Pe fiecare cerere şi pe celelalte documente se înscriu indicii de clasificare. fotografia sau orice reprezentare grafică a acestuia se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – SecŃiunea Desene şi Modele Industriale. 22. analiza cererii de înregistrare trebuie să evidenŃieze următoarele: îndeplinirea condiŃiilor de formă ale cererii. Prioritatea convenŃională şi prioritatea de expoziŃie trebuie invocată o dată cu depunerea cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial. Publicarea cererii de înregistrare Datele bibliografice ale cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial. Solicitantul primului depozit va fi recunoscut singurul titular al dreptului asupra desenului sau modelului industrial. 2. la cerere. 1 al Legii nr. reglementarea privind desenele şi modelele industriale a optat pentru caracterul atributiv al depozitului. OpoziŃia persoanelor interesate Persoanele interesate pot face opoziŃii scrise la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci privind înregistrarea desenului sau modelului industrial. dreptul exclusiv de exploatare al titularului decurge din faptul înregistrării desenului sau modelului industrial. 2. 129 din 1992. În cazul în care cererea conŃine alte date suplimentare sau este însoŃită de alte documente ori materiale decât cele stabilite.9. la cererea şi pe cheltuiala solicitantului. Solicitantul va depune opoziŃia direct la Registratura generală a Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci sau prin fax cu confirmare prin poştă în următoarele 7 zile. prioritatea invocată se confirmă prin acte oficiale. Examinarea preliminară a cererii de înregistrare În conformitate cu art.7. De altfel.În dreptul român.5. 18 al Legii nr. alin. achitarea taxelor în termenul şi cuantumul prevăzut de lege. Acest drept începe de la data constituirii depozitului. verificându-se îndeplinirea condiŃiilor prescrise de lege. în alb-negru sau. 129 din 1992.6. cererea va fi examinată fără a fi luate în considerare elementele suplimentare. precum şi reproducerea. Publicarea se face în termen de maximum 6 luni de la data constituirii depozitului reglementar. 75 . OpoziŃia la înregistrare se poate face în termen de 3 luni de la data publicării desenului sau modelului industrial.9. faŃă de orice alt depozit ulterior privind acelaşi desen sau model industrial. 2. Potrivit art.

altele decât cele menŃionate în art. alin. 2. lit. . precum şi menŃiunile privind cererile la care s-a renunŃat se comunică solicitantului ori succesorului său în drepturi. 1 al Legii nr. . Revocarea se face de aceeaşi Comisie de examinare care a pronunŃat hotărârea. cererile de înregistrare a desenelor sau modelelor industriale se examinează de către Comisia de examinare de desene şi modele industriale. Acest raport se înaintează Comisiei de examinare şi se transmite solicitantului cererii şi opozantului. în conformitate cu dispoziŃiile art. Examinarea de fond a cererii de înregistrare În termen de 12 luni de la publicare. f.9. 129 din 1992.9.În conformitate cu art. Examinatorul va stabili dacă desenele sau modelele industriale îndeplinesc următoarele condiŃii de fond: . 3. alin. h. 2. Acest raport face 76 .9. respinge cererea. . Comisia poate proceda la revocarea hotărârii numai pentru neîndeplinirea condiŃiilor de fond ale protecŃiei desenelor şi modelelor industriale. d. Eliberarea certificatului de înregistrare Comisia va lua hotărârea de acordare a certificatului de înregistrare pe baza unui raport de examinare şi în conformitate cu prevederile legale. 2. alin. Revocarea din oficiu Până la comunicarea lor. 25. în cazul nerespectării art. d. 11 şi 12.9. întocmind un raport. lit. 6ter din aceeaşi convenŃie. În termen de maximum 60 de zile.obiectul cererii se încadrează în prevederile art. Comisia de examinare poate lua următoarele hotărâri: admite cererea total sau parŃial. desenul sau modelul industrial contravine ordinii publice sau bunelor moravuri. Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci comunică opoziŃia solicitantului şi îi cere să-şi prezinte punctul de vedere în maximum 30 ori 60 de zile.desenul sau modelul industrial este nou şi are caracter individual. Ele se înscriu în Registrul naŃional de desene şi modele industriale înregistrate şi se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – SecŃiunea Desene şi Modele Industriale. 2. hotărârile luate de Comisia de examinare. opoziŃia se poate face pentru următoarele motive: desenul sau modelul industrial nu are noutate. 129 din 1992. solicitantul nu este persoana care a depus cea dintâi cererea.10.8. Comisia de specialitate poate admite sau respinge opoziŃia. 25. 24. OpoziŃia se soluŃionează de o Comisie de specialitate.obiectul cererii este un desen sau model industrial conform art. 1 al Legii nr. 6ter al ConvenŃiei de la Paris sau o utilizare abuzivă a emblemelor şi stemelor. ia act de renunŃarea totală sau parŃială la cerere sau de retragerea acesteia. după cum au domiciliul sau sediul în Ńara noastră sau în străinătate. formată dintr-un preşedinte şi 2 membri.cererea de înregistrare constituie o utilizare improprie a oricăruia dintre obiectivele menŃionate în lista cuprinsă în art. hotărârile Comisiei de examinare privind cererile de desene şi modele industriale pot fi revocate din oficiu.

2. 33 al Legii nr. alin. Conform Legii române. titular al certificatului de înregistrare a desenului sau modelului.10. dreptul de a decide aducerea creaŃiei la cunoştinŃa publicului. 129 din 1992. alb-negru sau color. Potrivit Legii române. 129 din 1992. astfel cum au fost publicate în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – SecŃiunea Desene şi Modele Industriale. 38. desenul sau modelul industrial poate fi divulgat prin orice mijloace. 129 din 1992. perioada de valabilitate a unui certificat de înregistrare a desenului sau modelului industrial este de 10 ani. 129 din 1992. prioritatea poate fi ordinară. În funcŃie de efectul recunoscut. Dreptul exclusiv de exploatare Pe întreaga sa perioadă de valabilitate.parte integrantă din dispozitivul hotărârii.10. certificatul de înregistrare. 2. Durata maximă de protecŃie a unui desen sau model industrial este de 25 de ani. fiind transmisibile unei alte persoane. Cererea de înregistrare va cuprinde datele bibliografice. Dacă desenul sau modelul industrial constituie o realizare colectivă. Dreptul de a da publicităŃii un desen sau model industrial se decide prin voinŃa autorului. dreptul la prioritate. convenŃională sau de expoziŃie. 35 al Legii nr. 2. Drepturi şi obligaŃii 2. alin. Dreptul de prioritate prezintă mai multe aspecte. dreptul exclusiv de exploatare nu se exercită în următoarele situaŃii: 77 .9. 1 al Legii nr.11.1. De altfel. Dreptul exclusiv reprezintă un adevărat monopol.10. înregistrarea desenului sau modelului industrial asigură titularului recunoaşterea şi protecŃia dreptului său. 2. potrivit art. autorul. Durata de valabilitate a certificatului de înregistrare Potrivit art. dreptul asupra operei comune aparŃine coautorilor. Drepturile patrimoniale ale titularului certificatului de înregistrare Drepturile patrimoniale au un conŃinut economic. beneficiază de următoarele drepturi patrimoniale: dreptul exclusiv de exploatare şi dreptul la despăgubiri. Dreptul la eliberarea unui titlu de protecŃie specific este prevăzută expres de Legea nr.3. În funcŃie de aprecierea sa. Acest drept este recunoscut exclusiv creatorului. autorul beneficiază de următoarele drepturi personal nepatrimoniale: dreptul la calitatea de autor. cu dată certă. Dreptul exclusiv de exploatare se naşte în momentul eliberării certificatului de înregistrare. Această perioadă începe să curgă de la data constituirii depozitului naŃional reglementar. 129 din 1992. 3. Perioada de valabilitate poate fi reînnoită pe trei perioade succesive de 5 ani. Drepturile personal nepatrimoniale ale autorului Drepturile personal nepatrimoniale sunt legate de persoana autorului. 2.10. Dreptul la calitatea de autor a desenului sau modelului industrial este consacrat de art. descrierea desenului sau modelului industrial şi reprezentările grafice. dreptul la eliberarea unui titlu de protecŃie. 1 al Legii nr. conferă titularului un drept exclusiv de exploatare a desenului sau modelului industrial. dreptul la nume. Conform art.

4. aplicându-se regulile dreptului comun în materie de vânzare. În absenŃa unei reglementări speciale.11. 2. alin. alin.actelor efectuate exclusiv în scop personal şi necomercial. Cesiunea este totală dacă se referă la totalitatea drepturilor conferite de certificatul de a. atunci când acestea intră temporar pe teritoriul României. folosirii sau luării măsurilor efective şi serioase de folosire a desenelor sau modelelor industriale de către terŃi. 78 . b. Obiectul transmiterii îl formează numai drepturile personal nepatrimoniale. cesiunea poate fi totală sau parŃială.38.10. cedentul îşi rezervă dreptul. 129 din 1992. În cazul în care taxele anuale nu sunt plătite. 2. 1 al Legii nr. Conform art. înregistrate într-o altă Ńară. 2. se consideră că cesiunea este o formă de vânzare. 2 al Legii nr. Cesiunea poate fi definitivă sau temporară. titularul va fi decăzut din drepturi (art. 2. Transmiterea drepturilor privind desenele şi modelele industriale Drepturile asupra desenelor şi modelelor industriale pot fi transmise altor persoane. în perioada de valabilitate a certificatului de înregistrare. experimental de cercetare sau învăŃământ. Contractul de cesiune În conformitate cu art. folosirii desenului sau modelului industrial cu bună-credinŃă. 41. în perioada cuprinsă între termenul vizat la art. El are dreptul de a interzice terŃilor să efectueze. Dacă cesiunea este limitată în timp. 2. 129 din 1992 se admite transmiterea drepturilor asupra desenelor şi modelelor industriale. cu condiŃia ca aceste acte să nu prejudicieze exploatarea normală a desenelor sau modelelor industriale şi să se menŃioneze sursa. 129 din 1992). dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial. ori importul de piese de schimb şi accesorii în scopul reparării acestor vehicule sau al executării de reparaŃii pe aceste vehicule. ObligaŃiile titularului certificatului de înregistrare Titularul certificatului de înregistrare are obligaŃia de plată a taxelor de menŃinere în vigoare a titlului de protecŃie. În conformitate cu sfera de cuprindere. echipamentelor aflate pe vehicule de transport maritim sau aerian. fără consimŃământul său anumite acte. în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului şi revalidarea certificatului.4 al Legii nr.10.1. alin. după o anumită perioadă de a relua certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial. d. Transmiterea se poate face prin acte între vii sau prin acte pentru cauză de moarte. precum şi drepturile născute din certificatul de înregistrare eliberat sunt transmisibile în tot sau în parte. 41.5. Dreptul la despăgubiri Desenul sau modelul industrial poate fi exploatat personal de către titularul certificatului de înregistrare. c.11. 31 şi data publicării dreptului restabilit.

cesionarul este obligat să exploateze obiectul cesiunii şi să evite decăderea sa din drepturi prin neplata anuităŃilor. după cum licenŃiatorul renunŃă sau nu şi la folosirea obiectului contractului. fără consimŃământul titularului certificatului de înregistrare. LicenŃa totală sau nelimitată se referă la totalitatea drepturilor transmise pe toată durata de valabilitate a certificatului de înregistrare.11. LicenŃiatul are un drept exclusiv de utilizare. În mod obişnuit. łinând seama de întinderea drepturilor care se atribuie prin contract. LicenŃiatorul nu garantează pentru rentabilitatea exploatării sau valoarea comercială a licenŃei. Formalitatea înregistrării reprezintă o condiŃie de opozabilitate. Efectele contractului se produc în momentul realizării acordului de voinŃă. care se încheie intuitupersoane. În cazul în care preŃul este stabilit sub formă de redevenŃă proporŃională cu volumul producŃiei. Limitarea poate privi întinderea în spaŃiu. Având în vedere caracterul lor. Îngrădirile pot privi întinderea teritoriului. Contractul de cesiune încetează prin ajungerea la expirarea duratei de la valabilitate a certificatului de înregistrare. Beneficiarul nu poate transmite dreptul dobândit. ObligaŃiile cedentului sunt de a preda obiectul contractului. preŃul licenŃei se stabileşte sub formă de redevenŃe. LicenŃa exclusivă poate fi absolută sau atenuată. 2. LicenŃa este exclusivă când licenŃiatorul se obligă să nu mai transmită drepturile cu privire la exploatarea desenului sau modelului industrial altor persoane. licenŃele sunt exclusive şi neexclusive. Înregistrarea transmiterii reprezintă o condiŃie de opozabilitate faŃă de terŃi şi nu de validitate. licenŃele pot fi totale sau parŃiale. Contractul de licenŃă încetează la expirarea perioadei de valabilitate a certificatului de înregistrare sau prin ajungerea la termenul stabilit de părŃi. Prin licenŃa neexclusivă. Cesionarul are obligaŃia de a plăti preŃul cesiunii. LicenŃiatorul are obligaŃia de a remite obiectul contractului şi obligaŃia de garanŃie pentru vicii ascunse şi evicŃiune. durata exploatării sau natura activităŃii pentru care se acordă. Contractul de licenŃă se înregistrează la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. Contractul de licenŃă LicenŃa este un contract consensual şi cu titlu oneros. care nu afectează validitatea contractului. PărŃile nu pot depăşi perioada maximă de protecŃie a desenului sau modelului industrial. licenŃitorul îşi conservă un drept de exploatare a desenului sau modelului industrial. LicenŃa parŃială se referă numai la o parte din drepturile conferite de certificatul de înregistrare. contractul de licenŃă poate înceta în cazul anulării certificatului de înregistrare ori decăderii titularului din drepturi. aplicaŃiile posibile sau conŃinutul drepturilor transmise. LicenŃiatul are obligaŃia de plată a preŃului.înregistrare.2. de a garanta pentru vicii ascunse şi evicŃiune. Înainte de termen. 79 . Obiectul contractului îl reprezintă drepturile ce rezultă din certificatul de înregistrare. Cesiunea este parŃială dacă se referă numai la o parte din drepturile conferite de certificatul de înregistrare.

Mijloace de drept administrativ 2.13. OpoziŃia Persoanele interesate pot face opoziŃii scrise la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci privind înregistrarea desenului sau modelului industrial. Termenul de prescripŃie a acŃiunii este de 3 ani de la data la care persoana interesată a cunoscut sau trebuia să cunoască existenŃa cauzei de nulitate. 2. 2. eliberat de Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci. Încetarea drepturilor asupra desenelor şi modelelor industriale 2. 2.12. dacă se constată.12.3.2. 2. Decăderea titularului din drepturi Pe întreaga durată de valabilitate a certificatului de înregistrare. RenunŃarea se face pe baza unei notificări scrise adresate Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci – Serviciul de desene şi modele industriale.2. RenunŃarea titularului certificatului de înregistrare Titularul poate renunŃa la drepturile ce decurg din certificatul de înregistrare. că nu erau îndeplinite condiŃiile privind acordarea protecŃiei.1. în tot sau în parte.12. OpoziŃia trebuie formulată în termen de 3 luni de la data publicării desenului sau modelului industrial în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – SecŃiunea Desene şi Modele Industriale. în tot sau în parte. Cererea se judecă de către Tribunalul Bucureşti. Certificatul de înregistrare va fi anulat.13. 80 . În absenŃa unei obligaŃii de exploatare. Neplata taxelor legale de menŃinere în vigoare şi pentru reînnoirea certificatului de înregistrare atrage decăderea titularului din drepturile ce decurg din înregistrarea desenului sau modelului industrial. Expirarea perioadei de valabilitate După împlinirea duratei de protecŃie.3. Apărarea drepturilor asupra desenelor şi modelelor industriale Drepturile asupra desenelor şi modelelor industriale pot fi apărate prin mijloace de drept administrativ. Durata drepturilor şi limitele lor teritoriale vor fi prevăzute de legea specială. Anularea certificatului de înregistrare Orice persoană interesată poate cere anularea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial. titularul este obligat la plata taxelor de menŃinere în vigoare a titlului de protecŃie. în care taxa trebuia plătită.12.13.1.1. desenul sau modelul industrial trece în domeniul public şi poate fi utilizat de orice persoană fără acordul autorului. În situaŃia unui depozit multiplu. Decăderea intervine la expirarea termenului de 6 luni. solicitantul poate să renunŃe. la desenele sau modelele industriale ce fac obiectul cererii. renunŃarea nu poate fi prezumată.1. de drept civil şi de drept penal.4.11. numai pe perioada de valabilitate a titlului de protecŃie. Transmiterea succesorală a drepturilor Transmiterea prin succesiune legală sau testamentară a drepturilor patrimoniale asupra desenelor sau modelelor industriale este supusă dispoziŃiilor dreptului comun. 2. la data înregistrării cererii. 2.12.

vânzarea. În soluŃionarea contestaŃiei. Mijloacele de drept civil După eliberarea titlului de protecŃie pot surveni litigii cu privire la calitatea de autor al desenului sau modelului industrial.2.13.1. În aprecierea contrafacerii se Ńine seama de asemănări şi nu de deosebiri. Mijloace de drept penal 2. oferirea spre vânzare. 2. a desenului sau modelului industrial în scopul fabricării de produse cu aspect identic. pe nedrept.2. constituie infracŃiune însuşirea fără drept. Subiect al infracŃiunii poate fi orice persoană fizică. precum şi a instigării sau complicităŃii.3. Actele care constituie infracŃiune de contrafacere se pot grupa în două categorii. o atingere adusă drepturilor titularului şi un element intenŃional.3.2.13. fără acordul titularului certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial. respingerea contestaŃiei şi menŃinerea hotărârii împotriva căreia a fost formulată contestaŃia. declinarea competenŃei organului în drept. ParticipaŃia poate prezenta forma coautoratului. a calităŃii de autor al desenului sau modelului industrial. folosirea sau stocarea unor astfel de produse în vederea punerii în circulaŃie ori folosirii. 129 din 1992. Prin textul art. luată de Comisia de examinare cu privire la cererile de înregistrare a desenului sau modelului industrial. în orice mod. InfracŃiunea de contrafacere se realizează cu intenŃie directă. 2. 2. fabricarea. 49 al Legii nr. potrivit regulii 41. ContestaŃia Hotărârile privind cererile de înregistrare a desenului sau modelului industrial pot fi contestate pe cale administrativă. care poate soluŃiona cererea. 129 din 1992. constituie infracŃiune de contrafacere a desenului sau modelului industrial reproducerea. 6 al Regulamentului de aplicare a Legii nr. fără drept. care a obŃinut. se prevede că aceste litigii sunt de competenŃa instanŃelor judecătoreşti. InfracŃiunea se poate realiza prin reproducerea. Ele privesc contrafacerea propriu-zisă şi fapte asimilate contrafacerii. Însuşirea fără drept a calităŃii de autor Potrivit art.13. importul. Comisia poate hotărî următoarele: admiterea contestaŃiei şi transmiterea dosarului Serviciului de desene şi modele industriale în vederea punerii în aplicare a hotărârii.3. 129 din 1992. alin.1. calitatea de titular al certificatului de înregistrare şi drepturile patrimoniale născute din contractele de cesiune sau licenŃă. 81 . 46 al Legii nr. 51.13. calitatea de autor. a desenului sau modelului industrial în scopul fabricării de produse cu aspect identic. AcŃiunea penală se pune în mişcare l plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu. dacă se constată că nu este competentă să soluŃioneze contestaŃia cu care a fost sesizată Comisia. Contrafacerea desenului sau modelului industrial În conformitate cu art. în perioada de valabilitate a acestuia. fără drept. alin. 129 din 1992. potrivit dreptului comun. InfracŃiunea de contrafacere implică un certificat de înregistrare valabil.13. 1 al Legii nr.2. ContestaŃiile pot fi formulate împotriva hotărârilor de respingere sau de admitere parŃială.

alin. În sistemul ConvenŃiei de la Paris. 2 al ConvenŃiei. 1 din ConvenŃia de la Paris).3. reşedinŃa stabilă ori o întreprindere industrială sau comercială efectivă şi serioasă cu sediul pe teritoriul unei părŃi contractante.2. Acordul TRIPS are la bază cele mai importante prevederi ale ConvenŃiei de la Paris pentru protecŃia proprietăŃii industriale şi ConvenŃia de la Berna pentru protecŃia operelor literare şi artistice. resortisanŃii beneficiază de principiile tratamentului naŃional şi dreptului de prioritate. Anexa 1C. ConvenŃia de la Berna ConvenŃia de la Berna pentru protecŃia operelor literare şi artistice din 1886 cuprinde în enumerarea din art. la 15 aprilie 1994. 2. orice resortisant al unui stat. Tot ConvenŃia de la Berna consacră principiul reciprocităŃii legislative. 82 . Acordul de la Marrakech În vederea punerii în aplicare a unui sistem comercial multilateral integrat.14. 2. conŃine Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerŃ (TRIPS). 2. Prin asimilare. Acordul privind constituirea OrganizaŃiei Mondiale a ComerŃului. Potrivit art. ProtecŃia internaŃională a desenelor şi modelelor industriale 2. dispune.4. şi operele de artă aplicată. este limitată teritorial la Ńările contractante ale Uniunii de la Haga. Aranjamentul de la Haga În cadrul ConvenŃiei de la Paris. 2. ResortisanŃii Uniunii de la Paris beneficiază în celelalte state membre de aceleaşi avantaje pe care legile interne le acordă naŃionalilor. alin. cu revizuirile ulterioare. 1. 1 a operelor protejate.1. mai viabil şi mai durabil. alin. Înregistrarea internaŃională produce aceleaşi efecte ca acordarea protecŃiei desenului sau modelului industrial în baza legislaŃiei părŃii contractante desemnate.14.14. are dreptul să depună o cerere internaŃională. În conformitate cu Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga din 2 iulie 1999. desenele şi modelele industriale au constituit obiectul unor înŃelegeri speciale. resortisanŃii se vor bucura de aceeaşi protecŃie ca naŃionalii şi de aceleaşi mijloace legale de apărare (art. alin. 2.14.2. ProtecŃia asigurată. 2. Ńările membre ale Uniunii de la Berna au posibilitatea de a reglementa câmpul de aplicare a legilor privind operele de artă aplicată. 2. care este parte contractantă ori al unui stat membru al unei organizaŃii interguvernamentale. indicate de solicitant. precum şi desenele sau modelele industriale şi condiŃiile lor de protecŃie. s-a încheiat la Marrakech. ConvenŃia de la Paris ConvenŃia de la Paris pentru protecŃia proprietăŃii industriale din 1883. că în obiectul protecŃiei proprietăŃii industriale se includ şi desenele sau modelele industriale. care este parte contractantă sau orice persoană care îşi are domiciliul.14. care face parte din înŃelegerea globală. prin art. prin înregistrarea internaŃională.

studiile. 8 din 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. NoŃiuni introductive Dreptul de autor asupra unei opere literare. cursurile universitare. 5. în condiŃiile prezentei legi (art. (art. 7 al Legii nr. oricare ar fi modalitatea de creaŃie. Opera comună şi opera colectivă este creată de mai mulŃi coautori. prin simplul fapt al realizării ei. prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale. gravură. 1.2. litografie. artistic sau ştiinŃific. scenografie. f) operele fotografice. DREPTURILE DE AUTOR 1. manualele şcolare. 8 din 1996). modul sau forma concretă de exprimare şi independent de valoarea şi destinaŃia lor. conferinŃele. precum şi asupra altor opere de creaŃie intelectuală este recunoscut şi garantat prin intermediul prevederilor art. dată fiind natura operei. cum ar fi: comunicările. g) operele de artă grafică sau plastică. 1 din Legea nr. 8 din 1996). precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei. 2 al Legii nr. 2 din Legea nr. tapiserie. în colaborare. cum sunt: a) scrierile literare şi publicistice. arta monumentală. pot beneficia de protecŃia acordată autorului persoanele juridice şi persoanele fizice altele decât autorul. alin. Acest drept este în strânsă legătură cu persoana autorului şi comportă atribute de ordin moral şi patrimonial.1. artistice sau ştiinŃifice. scrise sau orale. fără a fi posibil. 2 din Legea nr. Obiectul dreptului de autor În temeiul art. dramatico-muzicale. e) operele cinematografice. c) compoziŃiile muzicale cu sau fără text. În cazul operei comune. VI. chiar neterminată. 1 din Legea nr. să se atribuie un drept distinct vreunuia dintre coautori asupra ansamblului operei create (art. precum şi programele pentru calculator. operele coregrafice şi pantomimele. pledoariile. 8 din 1996 constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaŃie intelectuală în domeniul literar. contribuŃiile personale ale coautorilor formează un tot. predicile. d) operele dramatice. În conformitate cu art. plastica sticlei 83 .3.CAP. Subiectul dreptului de autor Autorul unei opere de creaŃie intelectuală poate să fie persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera. proiectele şi documentaŃiile ştiinŃifice. 8 din 1996 în cazurile expres prevăzute de lege. Opera de creaŃie intelectuală este recunoscută şi protejată. ceramică. 6. alin. dreptul de autor asupra operei comune aparŃine coautorilor acesteia. între care unul poate fi autorul principal. pictură. alin. b) operele ştiinŃifice. 1. 8 din 1996). independent de aducerea la cunoştinŃa publică. În cazul operei colective. precum şi orice alte opere audiovizuale. 3. alin.1. cum ar fi: operele de sculptură.

în ce mod şi când va fi utilizată opera sa. astfel încât să poată fi accesată în orice loc şi în orice moment ales. inclusiv prin punerea operei la dispoziŃia publicului. 84 . dacă este cazul. direct sau indirect a operei. 12. pe titularii drepturilor de utilizare. e) dreptul de a retracta opera. inclusiv planşele. Obiect al dreptului de autor sunt şi operele derivate. artistice sau ştiinŃifice. care au fost create pornind de la una sau mai multe opere preexistente. hârtiile şi desenele din domeniul topografiei. c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinŃa publică. despăgubind. constituie creaŃii intelectuale. g) radiodifuzarea operei. de către public. aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opere literare. d) închirierea operei.şi a metalului. 1. geografiei şi ştiinŃei în general. design. şi anume: a) traducerile. e) împrumutul operei. 8 din 1996 ). prejudiciaŃi prin exercitarea retractării. adaptările. prin alegerea sau dispunerea materialului. adnotările. Autorul unei opere are următoarele drepturi morale: a) dreptul de a decide dacă. după opera. precum şi oricărei atingeri aduse operei. protejate ori nu. cum ar fi: enciclopediile şi antologiile. ale autorului de a autoriza sau de a interzice: a) reproducerea operei. desene. c) importul în vederea comercializării pe piaŃa internă a copiilor realizate. precum şi alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice. b) distribuirea operei. inclusiv de a consimŃi la utilizarea operei de către alŃii. b) culegerile de opere literare. Utilizarea unei opere dă naştere la drepturi patrimoniale. în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinŃa publică. machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură. care. 10. în mod individual. Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă. dacă prejudiciază onoarea sau reputaŃia sa. prin orice mijloace. h) operele de arhitectură. distincte şi exclusive. b) dreptul de a pretinde recunoaşterea calităŃii de autor al operei. cu consimŃământul autorului. 13 al Legii nr. ConŃinutul dreptului de autor Dreptul de autor cuprinde drepturile morale şi drepturile patrimoniale (art. i) lucrările plastice. d) dreptul de a pretinde respectarea integrităŃii operei şi de a se opune oricărei modificări. inclusiv bazele de date. artistice sau ştiinŃifice care reprezintă o muncă intelectuală de creaŃie. lucrările documentare. f) comunicarea publică.4. colecŃiile sau compilaŃiile de materiale sau date.

amplasată permanent în locuri publice. filmotecilor. 8 din 1996. iar după moartea acestuia se transmit prin moştenire. în cadrul instituŃiilor de învăŃământ sau de ocrotire socială. b) utilizarea de scurte citate dintr-o operă. e) reproducerile specifice realizate de către biblioteci accesibile publicului. Limitele exercitării dreptului de autor Limitele dreptului de autor sunt prevăzute de dispoziŃiile art. pe o perioadă de 70 de ani. parlamentare sau administrative ori pentru scopuri de siguranŃă publică. potrivit legislaŃiei civile. destinate exclusiv învăŃământului. Astfel. 1 al Legii nr. artă plastică. 85 .h) retransmiterea prin cablu a operei. cu condiŃia ca acestea să fie conforme bunelor uzanŃe. comentariu sau critică ori cu titlu de exemplificare. precum şi reproducerea pentru învăŃământ. În conformitate cu dispoziŃiile art. în măsura justificată de scopul urmărit. 33. în cadrul bibliotecilor. 8 din 1996 drepturile patrimoniale prevăzute la art. muzeelor. fără consimŃământul autorului şi fără plata vreunei remuneraŃii. distribuirea sau comunicarea către public a imaginii unei opere de arhitectură. Dacă nu există moştenitori. c) utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere în publicaŃii. 1. sunt permise.5. de către instituŃii de învăŃământ sau muzee ori de către arhive. 13 si 21 durează tot timpul vieŃii autorului. în lipsa unui mandat. alin. i) realizarea de opere derivate. de articole izolate sau de scurte extrase din opere. d) reproducerea pentru informare şi cercetare de scurte extrase din opere. în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri. al deteriorării grave sau al pierderii exemplarului unic din colecŃia permanentă a bibliotecii sau a arhivei respective. din domeniul respectiv de creaŃie. următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoştinŃa publică. cu excluderea oricăror mijloace care vin în contact direct cu opera. fonotecilor. fotografică sau artă aplicată. f) reproducerea. în cazul distrugerii. 25 al Legii nr. în scop de analiză. care nu sunt realizate în scopul obŃinerii unui avantaj comercial sau economic direct ori indirect. pentru înlocuirea acestuia. în măsura în care folosirea lor justifică întinderea citatului. să nu contravină exploatării normale a operei şi să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare: a) reproducerea unei opere în cadrul procedurilor judiciare. organismului de gestiune colectivă cu cel mai mare număr de membri. distribuiri sau comunicări şi dacă este utilizată în scopuri comerciale. care funcŃionează fără scop lucrativ. reproducerea integrală a exemplarului unei opere este permisă. oricare ar fi data la care opera a fost adusă la cunoştinŃa publică în mod legal. arhivelor instituŃiilor publice culturale sau ştiinŃifice. în emisiuni de radio sau de televiziune ori în înregistrări sonore sau audiovizuale. exerciŃiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectivă mandatat în timpul vieŃii de către autor sau.

comercial sau economic: a) de scurte extrase din articole de presă şi reportaje radiofonice sau televizate. In toate cazurile prevăzute la alin. al târgurilor. în cazul utilizării de natură necomercială în beneficiul persoanelor cu handicap. c. 3 din Legea nr. Sunt exceptate de la dreptul de reproducere.6. e. în cadrul unei reŃele între terŃi. 1. i şi la alin. în mod expres. 2 trebuie să se menŃioneze sursa şi numele autorului. dar numai în măsura justificată de scopul informării. ca mijloc de promovare a evenimentului. Drepturile patrimoniale ale autorului sau ale titularului dreptului de autor se pot transmite prin cesiune exclusivă ori neexclusivă. sau utilizarea licită a unei opere ori a altui obiect protejat şi care nu au o semnificaŃie economică de sine stătătoare (art. 8 din 1996 transmiterea drepturilor de autor se poate realiza printr-un contract de cesiune. însuşi titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza opera în modalităŃile. cu excepŃia cazului în care acest lucru se dovedeşte a fi imposibil. În cazul cesiunii exclusive. distribuirea. fără un avantaj direct sau indirect. pentru un anumit teritoriu şi pentru o anumită durată. pe 86 . alin. De asemenea. fotografică sau de arhitectură trebuie să se menŃioneze şi locul unde se găseşte originalul.g) reprezentarea şi executarea unei opere în cadrul activităŃilor instituŃiilor de învăŃământ. radiodifuzarea sau comunicarea către public. 33. a imaginilor operelor prezentate în cadrul expoziŃiilor cu acces public sau cu vânzare. în cadrul informaŃiilor privind evenimentele de actualitate. de către un intermediar. cât şi accesul publicului să fie fără plată. rezervată. în cazul utilizării exclusiv pentru ilustrare în învăŃământ sau pentru cercetare ştiinŃifică. 1 lit. actele provizorii de reproducere care sunt tranzitorii sau accesorii şi constituie o parte integrantă şi esenŃială a unui proces tehnic şi al căror scop unic este să permită transmiterea. cu excepŃia celor pentru care o astfel de utilizare este. f. alocuŃiunilor. în conditiile prevăzute la art. e) de opere. excluzând orice utilizare comercială. d) de opere. pledoariilor şi ale altor opere de acelaşi fel. Transmiterea dreptului de autor În temeiul prevederilor Legii nr.1 al art. în scopul informării asupra problemelor de actualitate. care sunt direct legate de acel handicap şi în limita cerută de handicapul respectiv. sunt permise reproducerea. Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi limitată la anumite drepturi. b) de scurte fragmente ale conferinŃelor. 33. cu condiŃia ca aceste utilizări să aibă ca unic scop informarea privind actualitatea. h) utilizarea operelor în timpul celebrărilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de o autoritate publică. c) de scurte fragmente ale operelor. exclusiv în scopuri specifice şi cu condiŃia ca atât reprezentarea sau executarea. licitaŃiilor publice de opere de artă. b. 33. 1. i) utilizarea. alin. în scopuri publicitare. 8 din 1996). în condiŃiile prevăzute la alin. În cazul operelor de artă plastică. care au fost exprimate oral în public.

termenul şi pentru teritoriul convenite cu cesionarul şi nici nu mai poate transmite dreptul respectiv unei alte persoane. alin. Prin contractul de editare. dreptul de a reproduce şi de a distribui opera (art. Cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul său unei alte persoane decât cu consimŃământul expres al cedentului.1 al Legii nr. 8 din 1996). după caz. 8 din 1996). titularul dreptului de autor cedează unei persoane fizice sau juridice dreptul de a reprezenta ori de a executa în public o operă actuală sau viitoare. 8 din 1996). În cazul încălcării unor drepturi recunoscute şi protejate prin prezenta lege.1 al Legii nr. Titularii ale căror drepturi au fost încălcate pot solicita instanŃelor de judecată sau altor organisme competente. 139. Caracterul exclusiv al cesiunii trebuie să fie expres prevăzut în contract. Prin contractul de reprezentare teatrală ori de execuŃie muzicală.7. Apărarea dreptului de autor Încălcarea drepturilor recunoscute şi garantate prin prezenta lege atrage răspunderea civilă. 87 . muzicală. literară. în schimbul unei remuneraŃii. potrivit legii (art. 1 al Legii nr. 48 alin. 1. contravenŃională sau penală. în schimbul unei remuneraŃii. alin. dramatico-muzicală. după caz. iar cesionarul se obligă să o reprezinte ori să o execute în condiŃiile convenite. după caz. (art. Titularii de drepturi pot solicita instanŃei judecătoreşti ordonarea unor măsuri de asigurare a dovezilor sau de constatare a unei stări de fapt. În cazul cesiunii neexclusive. 58. titularii acestora pot cere instanŃei de judecată sau altor organe competente potrivit legii să dispună de îndată luarea unor măsuri pentru prevenirea producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea reparării acestora. titularul dreptului de autor poate utiliza el însuşi opera şi poate transmite dreptul neexclusiv şi altor persoane. recunoaşterea drepturilor lor şi constatarea încălcării acestora şi pot pretinde repararea prejudiciului calculat potrivit normelor legale. coregrafică ori o pantomimă. dramatică. titularul dreptului de autor cedează editorului. atunci când există un risc de încălcare a drepturilor prevăzute de prezenta lege şi dacă există un risc de distrugere a elementelor de probă.

Bucureşti.64 din 11 octombrie 1991 privind brevetele de invenŃie. Editura Junimea. 1984. volumul I. Editura UniversităŃii „Alexandru Ioan Cuza”. Editura UniversităŃii „Alexandru Ioan Cuza”. Dreptul proprietăŃii intelectuale. Iaşi. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Ioan Macovei. Bucureşti. Legea nr. volumul II. Bucureşti.129 din 29 decembrie 1992 privind protecŃia desenelor şi modelelor industriale. Iaşi. Legea nr. Editura Lumina Lex. 1994. republicată în 2002. Legea nr. Ioan Macovei. ProtecŃia creaŃiei industriale. Iaşi. Ioan Macovei. 2002. 1982. 2001. 2005. 3 volume. 1983. Dreptul de autor. Dreptul proprietăŃii intelectuale. Ioan Macovei. Bucureşti. Editura All Beck. 2004. Viorel Roş. Dreptul proprietăŃii intelectuale. Editura Academiei. Editura Global Lex. 88 . Legea nr. 1984. republicată în 2002. Yolanda Eminescu. Dreptul proprietăŃii intelectuale.BIBLIOGRAFIE - Yolanda Eminescu. Tratat de proprietate industrială. 84 din 15 aprilie 1998 privind mărcile şi indicaŃiile geografice.