Hanul este o aşezare tipică unde călătorii poposesc şi pot beneficia de cazare, masă şi băutură.

Cuvântul han este de origine persană şi înseamnă "casă de găzduit şi ospătat călătorii contra plată". În limba română termenul a pătruns în jurul secolului XVI, odată cu accentuarea influenţei otomane asupra provinciilor româneşti dar şi a intensificării relaţiilor comerciale cu Imperiul Otoman. Hanurile româneşti vechi sunt în general clădiri în formă de patrulater, cu ziduri groase în jurul unei curţi interioare în care se intră printr-o singură poartă. La parter se găsesc prăvăliile şi pivniţele iar la etaj camerele de locuit cu ferestre spre curte. De jur împrejurul clădirii, pe interior, este un pridvor cu coloane şi arcade. Hanul Manuc (sau Hanul lui Manuc), este o clădire veche din Bucureşti, important obiectiv turistic şi monumet istoric. Întemeietorul său, Manuc Bei (Manuc Mârzaian), s-a născut în 1769 la Rusciuc. În vremea sultanului Mustafa al IV-lea obţine demnităţile de dragoman şi bei. În anul 1808 este numit Bei al Moldovei.

Cuprins
[ascunde]
• •

• • • •

1 Construirea hanului 2 Soarta hanului după moartea lui Manuc o 2.1 Cutremurul din 1838 o 2.2 Hanul la mijlocul secolului XIX o 2.3 Hotel "Dacia" 3 Evenimente importante 4 Bibliografie 5 Legături externe 6 Vezi şi

[modificare] Construirea hanului

dar moare în împrejurări incerte la 20 iunie 1817. Distanţa mare îl impiedica acum să mai tragă toate foloasele de pe urma hanului. Începe să facă demersuri pentru vânzare la sfârşitul anului 1816. Între faţada dinspre Dâmboviţa şi râu se costruise un chei de piatră. lângă această faţadă s-au mai adăugat câteva prăvălii. Terenul pe care este construit a aparţinut. averea este . lat de peste un metru. astfel că hotărăşte să îl vândă. zece magazii. Brobodeţ. deoarece Manuc dorea ca hanul său să nu aibă alura de fortăreaţă a celor din secolul al XVIII-lea. Mudurgan. Bolasca. pomenite în testamentul său din 1815. până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Trămudeasca. la parter existau 23 de prăvălii. două saloane mari. Manuc ajunge în capitala Ţării Româneşti. Mai târziu. Hagi-Gheorghe. arhitectura sa era destul de inovativă. ce va fi terminată în 1808. şi este silit să se stabilească aici pe termen lung din pricini legate de războiul ruso-turc. din descrierile de la începutul secolului al XIX-lea reiese că la subsol se aflau 15 pivniţe boltite. înainte de a găsi un cumpărător. La vremea aceea. după ce Dâmboviţa a fost canalizată pentru deschiderea Halei de Carne. Arhitectura exactă a hanului în configuraţia sa iniţială nu se cunoaşte. Curtea Veche. [modificare] Soarta hanului după moartea lui Manuc După terminarea războiului ruso-turc. Manuc se mută cu familia sa la moşia Hînceşti. Popeşti. Giuleşti. În a doua jumătate a aceluiaşi an începe construcţia hanului. Odată cu acest teren Manuc Bei mai cumpără şi alte moşii: Dragomireştii din Vale. posibil printr-un accident de călărie. însă. camere de servitori. Cuhneşti. Etajul dispunea de 107 odăi. Curţii domneşti. Dragomireştii din Deal. Deoarece toţi copii săi erau minori la acea vreme. bucătării şi un tunel în care încăpeau cam 500 de persoane.Manuc Bei În 1806. şi altele. cele mai multe folosite pentru oaspeţi. În curtea interioară exista o cafenea şi o mică grădină cu fântână arteziană.

împărţită egal celor trei copii. se formează o comisie care. acum moştenitor cu drepturi depline. Contractul de arendă nu cuprindea toate încăperile hanului. şi timp de mai mulţi ani. Dedu şi Nicolae Alexiu. până în 1841. plecându-să într-o parte cu vreo trei ţoluri din a lor cumpănire. în asociere cu alte două persoane. Murat. [modificare] Cutremurul din 1838 La 11 ianuarie 1838 are loc un cutremur care afectează destul de serios structura clădirii. Faiser. Desen de M. are loc un şir de jalbe. de cereri. În data de 15 ianuarie.administrată de o epitropie. raportează Sfatului Oraşului: „Cercetând starea Hanului lui Manuc am văzut că la partea dinspre Dâmboviţa zidurile sau zmintit. deoarece presiunile pentru reparaţii erau foarte mari. şi avea o . pentru aceia dar supui aceasta în cunoştinţa cinstitului Sfat ca să binevoiască fără întârziere a face cuvenita punere la cale ca să să îndatoreze chiriaşii acei părţi a eşi din lăcuinţele lor spre depărtarea primejdii ce-i ameninţă starea cea proastă a pomenitelor ziduri. după ce inspectează clădirea recomandă dărâmarea şi reconstrucţia unei mari părţi a acesteia. lăsându-şi averea prin testament. Murat decide să vândă hanul. de ameninţări şi expertize ce au ca obiect reparaţiile la han. fiul lui Manuc. În decembrie 1827. inclusiv hanul. nu este de acord cu această soluţie. arhitectul-şef al Bucureştiului. '[1]” Ca rezultat al acestei constatări. În cele din urmă. sunt luate în arendă de Dimitrie D. Cea mai mare parte a averii se afla în Ţara Românească şi era greu de administrat. aşa că epitropii moştenitorilor decid să arendeze toate proprietăţile. toate averile din Ţara Românească. iar costurile ar fi făcut din păstrarea hanului o afacere neinspirată. Aceştia continuă să exploateze hanul până în 1860. [modificare] Hanul la mijlocul secolului XIX Hanul Manuc la 1841. când îl dau în arendă lui Milan Lomovici. în 1841 sau 1842. Dimitrie moare în 1854. Bouquet Hanul este cumpărat de pitarul Dimitrie Iconomidis (Economu).

.[. S-a păstrat neatinsă prima sa fizionomie. dar curioşii. de această dată proprietar devenind Lambru Vasilescu. cât şi ceilalţi chiriaşi anuali ai hanului. În însemnările sale notează: "Oamenii cu nervii delicaţi. ceea ce nu ar costa prea mult.." Pictorul francez Auguste Lancelot vizitează pe la 1860 Bucureştiul şi cu această ocazie imortalizează imaginea unei zile obişnuite la Hanul Manuc. cu pielea subţire. destul de atipică pentru acele vremuri: "Se îndatorează dumnealui a se purta cu toată ceruta complezenţă. doritorii de a cunoaşte trecutul. D. Începând cu iarna anului 1878 în aceste săli au început să fie organizate spectacole de teatru de către I. foarte elegantă. vor avea ce să vadă. care a atras o mare mulţime. atât către pasageri.]" [modificare] Hotel "Dacia" În 1861 sau 1862 stabilimentul este vândut din nou. sub un chioşc cu acoperiş ţuguiat şi cu căpriori ieşeţi afară sunt împodobite cu stâlpi şi cu balustrade de un gust frumos şi cu fineţe lucrate. întunecată din nenorocire de necurăţenie. Sub ochii tuturor. De trei ori pe săptămână aveau loc baluri mascate. Dintre clauzele acestui contract se remarcă una. ca prin acest mijloc să nu se smintească reputaţia hanului. fiecare face ca la el acasă. datorat în mare parte violonistului Ludovic Wiest. scara cea mare care serveşte cele două caturi. Acesta dispunea acum de două săli mari. Ionescu.[. ar merita să fie restaurat. şi ele de un real succes. şi să i se dea o destinaţie mai bună. Cele două rânduri de galerii care leagă între ele patru mari corpuri de case. care conducea orchestra.] Galeriile în care se deschid odăile servesc de loc de plimbare şi de săli comune. Acesta investeşte în reparaţia clădirii şi îi schimbă numele în "Marele Hotel Dacia" ("Grand Hotel de la Dacie"). În 1879 la Hotelul Dacia a avut loc spectacolul susţinut de iluzionistului american James Lwone..valabilitate de patru ani. [modificare] Evenimente importante . Am putea zice că e un palat de lemn. vor face bine să nu intre în acest han.. care în curând au început să fie folosite pentru petreceri ale lumii bune a Capitalei şi pentru diferite evenimente mondene. dând fiecăruia onoarea ce merită. cu termen la 23 aprilie 1864.

1966-1970. 2006 Hanul a găzduit pe demnitarii care au purtat negocierile de pace ce aveau să pună capăt războiului ruso-turc (1806-1812). el se află în comuna Tupilați din județul Neamț. 1991– 1992 si 2009. Hanul Ancuței De la Wikipedia. enciclopedia liberă Salt la: Navigare. 1863. Octavian Goga. Ca localizare. precum şi convorbirile preliminare. Hanul Ancuței a devenit celebru prin plasarea aici a acțiunii din volumul Hanu-Ancuței (compus din 9 povestiri).) Cădirea a fost supusă unor restaurări importante în anii: 1848. Hanul Ancuței este un vestit han turistic situat de-a lungul unuia din principalele drumuri europene ce străbat România (E85). în anii de dinaintea primului război mondial.Ograda Hanului Manuc. Sala Dacia a găzduit. Nicolae Filipescu ş. publicat în anul 1928 de marele scriitor român Mihail Sadoveanu (1880-1961). căutare Hanul Ancuţei. înspre Suceava și la 350 km de București. Barbu Ştefănescu Delavrancea. întâlnirile politicienilor care doreau intrarea în război şi unirea Ţării Româneşti cu Transilvania şi Bucovina (Take Ionescu. Cuprins • • 1 Istoric 2 Imagini .a. la o distanță de 27 km de municipiul Roman.

În partea din dreapta erau camerele de dormit pentru călători. În volumul său de povestiri intitulat Hanu-Ancuței și publicat în anul 1928. după cum este înscris pe placa amplasată la intrarea în han). iar intrarea beneficia de o arcadă dublă. 20 metri și o lățime de 15. În forma sa originară. era pentru mâncare. care cuprindea un inventar al moșiei Tupilați. În cuprinsul lui se puteau oploși oameni. cu intrări separate. două camere de odihnă și grajdul. Într-un document din anul 1876.900 lei. o odaie pentru crâșmari. În anul 1920. iar în stânga erau cârciuma. În anul 1819. construită din piatră de râu și având lungime de 11 metri și lățime de 4 metri. Carele erau așezate lângă poarta de ieșire. Casa Rurală a vândut hanul pentru 12. iar ferestrele erau mici și zăbrelite.• • 3 Note 4 Bibliografie [modifică] Istoric Aflat la intersecția drumurilor care duc spre Piatra Neamț și Roman. [1] Lângă han. El oferea loc de popas pentru negustorii ce călătoreau spre Roman. când proprietarii l-au demolat în cea mai mare parte pentru că nu puteau plăti impozitele și nici nu avea posibilitatea materială de a-l întreține. Hanul era zidit pe temelie de piatră. spre Suceava sau spre Iași.“ [3] Hanul Ancuței a fost preluat de Casa Rurală. vornicul Ștefan Catargiu a obținut printr-un hrisov dreptul de a înființa târguri și iarmaroace. Sub cârciumă se afla intrarea în pivnița boltită. cu arhitectură de pilaștri. vite și căruțe și nici habar n-aveau dinspre partea hoților. Hanul avea două porți din lemn de stejar. care va servi și ca stație de poștă. Sala comună sau birtul. era trecut și "rateșu de la Ancuța". iar zidurile sale de cărămidă erau de 70 cm grosime. birtul și locuința hangiului. Clădirea avea o fațadă simplă. Deși s-a propus ca să fie preluat de Oficiul . Porțile din stejar tare erau ferecate cu zăvoare duble și drugi masivi de fier. [2] Hanul dispunea de patru odăi pentru musafiri. una prin care intrau carele și alta prin care ieșeau.70 metri. Hanul Ancuței a fost construit la începutul secolului al XVIII-lea (anul 1718. pe un teren plan aflat lângă apa Moldovei. cu mese lungi. Hanul Ancuței a existat până în anul 1943. avea o lungime de 36. una pentru hangiu. marele scriitor român Mihail Sadoveanu descrie astfel hanul: „Trebuie să știți dumneavoastră că hanul acela al Ancuței nu era han – era cetate! Avea niște ziduri groase de ici până colo și niște porți ferecate cum n-am văzut în zilele mele. taifas și adesea pentru chef cu lăutari. având lângă clădirea hanului un loc pentru depozitarea nutrețului. în contul unor datorii pe care le avea Nicolae Calimachi Catargi. încununată de un fronton clasic. se desfășura iarmarocul de la Tupilați. Hanul se afla la în marginea unui sat care s-a strămutat pe moșia boierilor Catargi de la Tupilați (astăzi în județul Neamț)... aici construindu-se un han nou.

care a descris în opera sa Hanul Ancuței. în luna noiembrie. Fie să rămână loc de vrăjit popas și desfătare sufletească pentru toți călătorii pământeni sau veniți de pe alte meleaguri“. În perioada 1957-1960. el căpătând o înfățișare autentic românească. în partea dinspre drumul național. o perioadă. acad. În fața hanului. precum și de obiecte din ceramică sau din lemn. a fost expropriat în beneficiul statului. Hanul Trei Sarmale De la Wikipedia. În fiecare an. a avut loc o expoziție de produse culinare cu specific moldovenesc și un concert susținut de orchestra "Rapsozii Botoșanilor". chiar lângă ușă. În prezent. care respecta linia tradițională și de arhitectură specifică secolului al XVIII-lea și care a căpătat aceeași destinație de han. care avea inițial o suprafață construită de 164 mp. Imediat după expropriere. dr. hanul se află în proprietatea societății Turoag Roman SA. 639 din 29 iunie 1967. a fost demolat în întregime. [4] Astfel. prof. cinstindu-se slova românească a marelui Sadoveanu. Prin Decretul de Expropriere nr. din cauza războiului. Bustul a fost realizat de sculptorul romașcan Florin Zaharescu. fiind improvizate aici mici expoziții de costume populare specifice zonei. [5] Cu tot cu soclul. nu s-au găsit fondurile necesare. în locul hanului au existat doar niște ziduri în ruină și pivnița. are loc aici Festivalul de Creație Literară "Mihail Sadoveanu". păstrându-se din vechiul han numai podeaua și beciul. enciclopedia liberă Salt la: Navigare. căutare . bustul are o înălțime de 4. Pe locul vechiului han a fost ridicată o nouă construcție.5 m. În partea dreaptă a intrării. Cu această ocazie. a fost amplasată o placă de marmură pe care scrie următorul text: „Pe locul vechiului han ce s-a ridicat în anul 1718 și risipit cu ani în urmă s-a clădit. a fost amplasat bustul din piatră al marelui povestitor Mihail Sadoveanu. dezvelit la 10 noiembrie 2002 în prezența ministrului culturii și cultelor. autoritățile au dispus reconstrucția hanului după planurile existente la Arhivele Statului din Iași. cu scopul reconstruirii vechiului Han al Ancuței. Răzvan Theodorescu și sfințit de PS Ioachim Băcăuanul.Național de Turism pentru a-l transforma în loc de popas pentru tineretul pornit în drumeție pe Valea Moldovei. noua construcție. hanul. tocmai pentru conservarea spiritului sadovenian moldovenesc. arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Hanul a fost restaurat din nou în anul 1999.

dar şi din alte podgorii. hanul a trecut în posesia mai multor proprietari. Legea secularizării averilor mănăstireşti. clădirea a fost trecută în administrarea Oficiului Naţional de Turism (ONT). demolându-l în 1970 şi . În decursul timpului. se află un act de judecată din perioada anilor 1675-1680 prin care doi negustori armeni ajunşi în faţa preotului-paroh dezbăteau tocmai arendăşia hanului "Trei Sarmale" [2]. popicărie şi alei de plimbare. lumină electrică. Conducerea urbei l-a vândut lui Anton Andriescu prin actul nr. l-a vândut în august 1919 fraţilor Teodor C.Hanul Trei Sarmale. Luca [3]. În anul 1969. [modificare] Istoric Între documentele găsite la Biserica Armenească din Iaşi de către istoricul Nicolae Iorga. cu plite. Acesta. şi Dumitru C. hanul a fost naţionalizat de către autorităţile comuniste ale României. la rândul său. Erau servite aici bucate alese şi vinuri din Podgoria Bucium. elaborată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1863. a fost condamnat la 6 ani închisoare. contra sumei de 2. iar Dumitru Luca. Hanul Trei Sarmale este un vestit han turistic din municipiul Iaşi. a scos hanul din stăpânirea Mănăstirii Socola. 522 din 28 octombrie 1892. iar din secolul al XVIII-lea el s-a aflat în stăpânirea Mănăstirii Socola. ultimul proprietar. trecându-l în cea a Primăriei municipiului Iaşi. În anul 1948. frigări cu motoare. aflat de-a lungul Şoselei Bucium. Denumirea hanului provine de la faptul că trecătorii intraţi în han erau serviţi cu trei sarmale [1]. în acel moment hanul aflându-se în ruină. Nu exista instalaţie de iluminat. Fraţii Luca l-au extins şi modernizat după 1930.505 lei. încălzirea era asigurată cu sobe şi se impunea înlocuirea stâlpilor de susţinere putrezi şi a învelitorii de carton. ONT a investit sume importante în reabilitarea hanului [4].

patronul SC "M and Co. Hanul este vestit prin faptul că a fost frecventat de-a lungul timpului de personalităţi ale epocii. Cu toate acestea. Mihai Codreanu. După Revoluţia din decembrie 1989.care aminteşte într-o scenă din "Sânziana şi Pepelea" de la hotel. . Emanoil Bardasare . obiecte de artizanat. de 2. luându-l ca avocat pe fostul ministru al justiţiei. cerând restituirea hanului [6]. hotărârea de retrocedare devenind definitivă şi irevocabilă [8].V. Printr-o hotărâre judecătorească din 28 noiembrie 2005.000 mp. Tribunalul Iaşi a stabilit punerea în posesia Magdei Chiosac şi a lui Rodica şi Grigore Luca (copiii lui Dumitru Luca) a Hanului "Trei Sarmale" şi a terenului din jur. Mihai Eminescu . SC Turism Moldova SA (aflat în propprietatea omului de afaceri ieşean Dănuţ Prisecariu) a înaintat recurs. Octav Băncilă . Costinescu. hanul a devenit proprietatea SC Turism Moldova SA. Pragul hanului a fost trecut deseori de: • • • • • • • Vasile Alecsandri .care l-a pictat într-un tablou din 1883. Lucrările de renovare s-au efectuat după planurile arhitectului I.reconstruindu-l la o dimensiune de trei ori mai mare decât cel anterior [5]. Urmaşii ultimului proprietar au acţionat în instanţă societatea sus-amintită. motiv pentru care poliţia a închis localul [9]. la 26 iunie 2007.care a imortalizat într-un tablou chipul hangiţei Safta DimitriuLuca (tabloul se află astăzi la Pinacoteca din Iaşi) şi a expus aici la 1 mai 1920 tabloul Muncitor frângând spada. unde salutaţi în faţa vechiului han de Constantin Ion Parhon şi de alţi militanţi de stânga [10]. '93" SRL [7]. SC Turism Moldova SA a închiriat hanul lui Vasile Sârbu. Pe pereţii hanului sunt atârnate măşti din cârpe şi din lut. Valeriu Stoica. macrameuri. În anul 1999. demonstraţiile muncitoreşti de 1 mai ajungeau până la Bucium. în perioada interbelică.care l-a caracterizat pe Dimitrie Petrino cu apelativul de Baron de trois sarmaux. Păstorel Teodoreanu. hanul redeschizându-şi porţile în vara anului 1971. De asemenea. judecătorii Curţii de Apel Iaşi au respins recursul. la Trei Sarmale Ion Creangă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful