MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA Academia de Studii Economice din Moldova Facultatea „Finanţe”

PROIECT DE SPECIALITATE

ÎMBUNĂTĂŢIREA POZIŢIEI FINANCIARE A BĂNCILOR COMERCIALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Chişinău, 2011

CUPRINS INTRODUCERE............................................................................................................3 Capitolul 1. DETERMINĂRI TEORETICE ŞI METODOLOGICE ALE CONCEPTULUI DE STABILITATE FINANCIARĂ A BĂNCII............5 1.1 Aspecte teoretice şi metodologice privind poziţia financiară a băncii comerciale................................................................................................5 1.2. Metode moderne de analiză şi supraveghere a poziţiei financiare.......15 Capitolul 2. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A BĂNCII COMERCIALE „VICTORIABANK”................................................................................31 2.1. Analiza financiara a sistemului bancar in Republica Moldova..............31 2.2 Analiza pozitiei financiare a băncii comerciale „Victoriabank”.............36 2.3. Recomandări de îmbunătăţire a poziţiei financiare................................44 CONCLUZII................................................................................................................47 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................50

2

INTRODUCERE Actualitatea temei de cercetare. Datorită rolului crucial pe care băncile îl deţin în cadrul sectorului financiar, această teză se concentrează în mod specific asupra sectorului bancar, ca segment indispensabil al ansamblului economic, fără de care economia modernă nu-şi poate exercita rolul şi funcţiile, fiecare ţară, şi implicit şi Republica Moldova, fiind interesată în crearea unui sistem bancar solid, care să permită asigurarea unui cadru organizatoric corespunzător extinderii relaţiilor băneşti din economie. Sistemele bancare stabile sunt acelea capabile să-şi menţină eficienţa în situaţii neprevăzute şi să genereze stimulente şi informaţii credibile tuturor participanţilor financiari. Economia de piaţă nu poate funcţiona fără bănci profitabile, bine consolidate, astfel că odată cu relansarea economiei şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din Moldova, sistemul bancar a cunoscut o dezvoltare accelerată - mult mai accentuată decît a celorlalte sectoare economice - atît din punct de vedere cantitativ, cît mai ales din punct de vedere calitativ. În contextul provocărilor induse de globalizare, internaţionalizarea activităţii bancare, ca o consecinţă a diminuării barierelor comerciale dintre ţări şi a deschiderii pieţelor financiare pentru investitorii străini, nu poate fi realizată fără existenţa unui sistem bancar performant, care să facă faţă concurenţei acerbe dintre ţările lumii. Deaceea, analiza eficienţei gestiunii profitului băncilor comerciale din Republica Moldova echivalează cu studierea viabilităţii întregului sistem bancar moldovenesc şi prin urmare, cunoaşterea aportului pe care sistemul bancar autohton îl are în dezvoltarea economiei naţionale.

3

Scopul lucrării constă în analiza stabilităţii sistemului bancar al Republicii Moldova, în fundamentarea direcţiilor de bază privind stabilizarea sistemului bancar autohton şi menţinerea siguranţei acestuia în condiţiile aderării la UE. Scopul propus este concretizat în următoarele sarcini ale cercetării: aprofundarea conceptelor fundamentale referitoare la capitalul bancar, stabilitatea aprofundarea problematicii privind supravegherea capitalului bancar şi influenţa Obiectul cercetării cuprinde sistemul bancar al Republicii Moldova, inclusiv Banca Naţională a Moldovei şi băncile comerciale din republică; băncile centrale şi autorităţile de supraveghere financiară din statele UE. Scopul şi sarcinile investigate au condiţionat structura proiectului, după cum urmează: introducerea, două capitole, concluzii, bibliografia. În Introducere este specificată actualitatea temei, sunt determinate scopul şi sarcinile, este menţionat suportul teoretico-metodologic al tezei, importanţa practică a lucrării. În capitolul 1 sunt reflectate esenţa şi abordarile teoretice ale sistemului, studiu privind rolul financiar al băncilor comerciale şi analiza sistemului bancar al Republicii Moldova. Capitolul 2 este centrat asupra cercetării esenţei stabilităţii bancare şi a metodelor contemporane de evaluare a acesteia, o analiză a băncii comerciale Victoiabank SA, atenţie se acordă abordării rolului ce îi revine supravegherii şi reglementării sistemului bancar pentru asigurarea stabilităţii acestuia. Compartimentul concluzii cuprinde rezultatele de bază ale studiilor efectuate şi inserează concluziile, efectuate drept rezultat al cercetărilor şi recomandările, care, în opinia autorului, reprezintă măsuri şi direcţii de consolidare şi stabilizare a sistemului bancar autohton în condiţiile contemporane. şi siguranţa bancară; acestuia aspra stabilităţii băncii.

4

Capitolul 1. DETERMINĂRI TEORETICE ŞI METODOLOGICE ALE CONCEPTULUI DE STABILITATE FINANCIARĂ A BĂNCII. 1.1 Aspecte teoretice şi metodologice privind poziţia financiară a bancii

comerciale. Poziţia finaciară refelectă structura bilanţului ce punce în evidenţă elementele de activ şi de pasiv ale bancii la încheiere exerciţiului financiar precum şi relaţia care există între acestea. Pentru evaluarea activităţii ,inclusiv performanţelor băncii ,este utilizat un sistem de indicatori financiari. Utilizarea indicatorilor comportă diverse nunanţe : -exprimarea cifrică a nivelului anumitor indicatori ce oferă o imagine sintetică şi în acelaşi timp cuprinzătoare ,dar în nici un caz o imagine completă a rezultatelor activităţii băncii; -calculul în dinamică al indicatorilor performanţei bancare oferă posibilitatea de a compara nivelurile acestora ,raportându-le anumite perioade de referinţă şi de a stabili tendinţa de evoluţie a activităţii bancare.Ei pot cuprinde analize pertinente şi relevante în legătură cu factorii ce au influenţat evoluţia ,în sensul pozitiv sau negativ al indicatorilor în cauza . Sistemul de indicatori financiari cuprinde un set de indicatori ,fiind grupaţi în : -indicatori de profitabilitate -indicatori de adecvare a capitalului -indicatori de lichiditate -indicatori de calitate a activelor

5

adica un bun management al activelor şi pasivelor . 6 . Dar o marjă de dobînzi ridicatî poate fi obţinută pe seama angajării în activităţi riscante .Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuielile mari ale dobînzilor. Rpn = Pn *100 Vt unde:Rpn-rata profitului net Pn-profit net Vt-venioturi totale 1. Maximizarea indicatorilor se realizează pentru un animit nivel al ratei dobînzii. Sistemul de indicatori de profitabilitate bancară include . Av-activele valorificate. Mărimea acestui indicator depinde întîi de toate .deci un venit net cît mai mare la acelaşi nivel al activelor .3 Rata utilizării activelor este un indicator al performanţei bancare asociate cu rata profitului.2 Rata profitului net se calculează în domeniul bancar ca expresie a raportului dintre profitul net şi veniturile totale. prin ponderea creşterii activelor care aduc cele mai mari venituri.Mărimea acestui indicator depinde de mărimea dobînzilor pe piaţă şi de structura activelor bancare.exprimaă o activitate profitabilă .dar şi o atitudine mai prudentă a bancii .Activele valorificate reprezintă activele băncii care aduc venit. Dp-dobînzi plătite .care conduce la venituri din dobînzi mai mici.de raportul dintre veniturile şi cheltuielile bancare.1 Rata veniturilor din dobînzi exprima raportul dintre venitul net din dobînzi şi activele valorificate . 1.rata rentabilităţii financiare .O valoare mare a acestui indicator .efectul de pîrghie etc. Db − Dp *100 Av unde:Rvd-rata veniturilor din dobînzi.în principal:rata veniturilor din dobînzi .-alţi indicatori (rate de gestiune etc. Dar mai depinde şi de structura şi costurile bancare. Rvd = 1.rata profitului net . Db-dobînzi bonificate .) 1.rata utilizării activelor .

At-activele totale. în condiţiile unui volum dat al resurselor. Este cel mai relevant indicator al eficienţei bancare.4 Rata rentabilităţii economice (ROA) este un indicator ce reflectă capacitatea managerialaă de a utiliza resursele băncii pentru a obţine profit. Rua = Vt *100 At unde: Rua-rata utilizării activelor . At –activele totale . Rata utilizării activelor redă ponderea veniturilor din activitatea bancară în totalul activelor bilanţului. Vt-veniturile totale . Pn-profit net.deci creşterea ponderii lor determină şi creşterea riscului bancar. Este cea mai semnificativă expresie a profitului . 1. Este de dorit ca rata renatbilităţii financiare sî fie mai mare decît rata medie a dobînzii pe piatţî pentru a face atractive acţiunile bîncii şi a creşte cursul lor bursier. deoarece exprima rezultatul profitului net în funcţie de modul specific al procesului intermedierii bancare de optimizarea a operaţiunulor active.Dar aceste active sunt şi cele mai riscante. 1.5 Rata renatbilităţii financiare (ROE)este un indicator sintetic care exprima raportul dintre profitul net şi capital. Rf = Pn *100 C unde:Rf-rata rentabilităţii PN-profit net C-capital acţionar 7 . Re = Pn *100 At unde:Re-rata rentabilităţii economice. care măsoară rezultatele managemuntului bancar în ansamblu şi indicaă prentru acţionari eficienţa investiţiei.

2.1. ce va cauza falimentbancar.în condiţii în care banca nu deţine suficiente resurse propri. banca se va confrunta cu riscul de solvabilitate. Cu cît ponderea capitalului este mai mare. rata capitalului social.6 Efectul de pîrghie exprimă raportul dintre activele totale şi capital. rata capitalului de bază.şi invers . Acest indicator variază invers proporţional cu ponderea capitalului în totalul pasivelor bancare. Este un indicator de structură care exprimă în unităţi de măsură absolute şi are în general valori mai mari de 10. dar are în portofoliul său active ce implică riscuri considerabile. Efectul de pîrghie reflectă gradul în care utilizarea unor resursesuplimentare serveşte creşterii rentabilităţii capitalului propriu. Efectele de pîrghie indică în ce masură utilizarea unor resurse suplimentare generează profit la nivel de bancă sau. ratainvestiţiilor străine în capitalul băncii. de asemenea.1. Coeficientul minim al suficienţei capitalului se calculează în felul următor: 8 . cu atît riscul bancar şi efectul de pîrghie sunt mai mici. cu cît dobînda plătită este mai mică decît dobînda încasată la plasarea aceloraşi resurse pe piaţă. Sistemul indicatorilor de adecvare a capitalului includ. O valoare mai mare a acestui coeficient determină suficienţa resurselor proprii deţinute de bancă pentru acoperierea riscurilor aferente operaţiunilor active. altfel spus. Coeficientul suficienţei capitalului ponderat la risc exprimă raportul dintre capitalul normativ total al băncii şi suma activelor ponderate la risc. Valoarea minimă stabilită de BMN este de 12%. în principal:coeficientul sufucienţei ponderat la risc. o pondere mică a capitalului semnifică un risc bancar şi un efect de pîrghie mai mare Ep = At *100 Cp unde:Ep-efectul de pîrghie At-active totale Cp-capital propriu 2.

4.I-capitalul de gradul I CNT-capitalul normativ total al băncii 2. Rata capitalului de bază exprimăraportul dintre soldul capitalului de gradul I. Rata capitalului social se determină ca raportul dintre soldul capitalului social şi soldul capitalului normativ total al băncii. în principal.2.Acest indicator reflectă cota deţinută de investitorii străini şi autohtoni în capitalul băncii. RCB = Cgr. care serveşte drept capital de bază. RCI = IS *100 CS unde:RCI-rata investiţiilor străine în capitalul băncii 9 .CSC = CNT *100 APR unde:CSC-coeficientul suficienţeicapitalului ponderat la risc CNT-capitalul normativ total al bancii APR-suma activelor ponderate la risc 2. şi soldul capitalului normativ total. Rata investiţiilor străine în capitalul băncii se calculează ca raportul dintre valoarea capitalului în proprietatea investiţiilor străine şi capitalul social total al băncii.Micşorarea acestui indicator în dinamică reflectă o majorare a capitalului secundar al băncii care se constituie.Capitalul social este sursa principală a resurselor proprii fără de care banca nu-şi poate efectua activitatea operaţională. ca urmare a căreia este influenţată decizia şi conducerea supreamă a băncii.I *100 CNT unde:RCB-rata capitalului de bază Cgr. din valoarea datoriilor subordonate ale băncii şi valoarea acţiunilor preferenţiale cu dividend cumulativ şi parţial cumulativ.3. RCS = CS *100 CNT unde:RCS-rata capitalului social CS-soldul capitalului social CNT-capitalul normativ total 2.

amortizarea mijloacelor fixe. -valorile mobiliare . 3.IS-soldul investiţiilor străine în capitalul băncii CS-soldul capitalului social al băncii Acest indicator se analizează mai frecvent în cazul formării sau majorării capitalului băncii. -leasingul financiar cu termen de rambursare de 2 ani şi mai mult.1. Rata lichidităţii pe termen lung (principiul 1)se determină ca suma activelor pe termen de rambursare de peste 2 ani şi mai mult. -mijloace fixe: mijloace rezervate fondului de risc. rămaşi pînă la rambursare. -credite şi plăţi în avans acordate clienţilor al caror termen de rambursare reprezintă 2 ani şi mai mult. precum şi pentru a efectua dări de seamă către banca centrală.care nu trebuie să depăşească suma resurselor financiare.adică P1<1 . -cote de participare în capitalul agenţilor economici . rezerve pentru reevaluarea mijloacelor fixe. P1 = A Rf unde:P1-principiul 1 al lichidităţii A-activele băncii Rf-resursele financiare Activele băncii se constituie din : -credite acordate băncilor pe 2 ani şi mai mult. ca ulterior aceasta din urmă să facă nişte analize ale capitalului la nivel de sistem bancar. În categoria indicatorilor de lichiditate pot fi incluse:rata lichidităţii pe termen lung şi rata lichidităţii curente. ca urmare a devierii proporţiei dintre activele pe termen scurt şi lung cu structura pasivelor băncii.cu termen pîna la scadenţă de 2 ani şi mai mult. Indicatorii de lichiditate reflectă posibilitatea băncii de a-şi onora plăţile faţă de clienţi. 3. Resurse financiare se constituie din: 10 .

P2 = Al *100 At unde:P2-principiul 2 al lichidităţii. depozitele la BNM. -30%depozitele persoanelor fizice la vedere cu termenul de rambursare de pînă la 1an. Valoarea înaltă a indicatorului reflecta suficienţa activelor cu lichiditate înaltă şi banca în orice moment va avea posibilitatea să- 11 . Rata minimă acestui coeficient trebuie să fie de cel puţin 20% conform reglementărilor prudenţiale stipulate de BNM. -50%din pasivele obţinute de la bănci şi pasivele obţinute de la clienţi(exluzînd depozitele persoanelor fizice ) cu termenul de rambursare de la 1 pînă la 2 ani. Activele cu lichiditate înaltă sunt reprezentate de numerar şi metale preţioase. Al-active lichide.-valoarea capitalului normativ total al băncii. 3. -obligaţiunile în circulaţie şi alte valori mobiliare emise de bancă cu scandeţa de 2 ani şi mai mult. At-active totale. -60%din rezervele pentru pensii funcţionarilor bancii. valorile mobiliare de stat. -10%din depozitele la vedere obţinute de la clienţi(exluzînd depozitele persoanelor fizice) .2 Rata lichidităţii curente (principiul 2)se determină prin raportul activelor cu lichiditate înaltă şi soldul activelor totale. -60% depozitele persoanelor fizice cu termenul de rambursare de la 1 pînă la 2 ani. -50%din obligaţiunile în circulaţie şi alte valori mobiliare emise de bancă cu scandeţa de pînă la 2 ani.credite şi împrumuturi interbancare nete cu termen de rambursare de pînă la o luna.conform autorizaţiei deţinute. -pasivele obţinute de la bănci şi pasivele obţinute de la clienţi(exluzînd depozitele persoanelor fizice )cu termenul de rambursare de 2 ani şi mai mult.depozitele persoanelor fizice cu termen de rambursare de 2 ani şi mai mult.

rata creditelor din active. rata indicatorului va fi minimă. rata acestui indicator va fi mare. Indicatorul de calitate a activelor includ. Rata activelor generatoare de dobîndă exprimă cota activelor în urma cărora banca acumulează venituri aferente dobînzilor din total active. iar în cazul cînd bancile promovează o politică de efectuare a serviciilor bancare bazate pe comisioane. 4.şi onoreze datoriile faţă de depunători. Agd-activele generatoare de dobîndă At-total active 12 . calitatea portofoliului de credite. În cazul cînd băncile plasează resursele în principal în credite. 4. rata activelor generatoare de dobîndă. RAgd = Agd *100 At unde:Ragd-rata activelor generatoare de dobîndă.1. 4.rata de corelare a depozitelor cu activele.rata creditelor nefavorabile etc. deoarece activele cu lichiditate înaltă nu aduc venituri şi banca nu va putea să-şi acopere toate cheltuielile operaţionale (inclusiv achitarea dobînzilor la depozite). RDC = Dpf + Dpj *100 At unde:RDC-rata de corelare a depozitelor cu activele Dpf-depozite persoane fizice Dpj-depozite persoane juridice At-total active Dacă banca va utiliza doar depozite ca resurse de investire.2.Dar. Rata de corelare a depozitelor cu activele va determina proporţia de utilizare a depozitelor în total active şi se va determina ca raport dintre valoarea depozitelor persoanelor fizice şi juridice raportată la soldul activelor totale . aceasta se va confrunta ce problema profitabilităţii. în cazul care banca deţine un coeficient al lichidităţii curente destul de înalt. în principal .valoarea acestui indicator va fi maximă.

Rata creditelor nefavorabile se exprimă ca raportul creditelor clasifiacte în categoria substandard. 13 . de asemenea. RCPC = FR *100 Ct cheltuieli suplimentare pentru pierderilor la credite . Valoarea înaltă a acestui indicator reflectă formarea portofoliului de active al băncii în special din credite. Grupul altor indicatori de performanţă bancară se axează pe ratele de expoatare. 4. Cu cît este mai evidentă înrăutăţirea situaţiei portofoliului decredite cu atît banca este nevoită să-şi formeze provizioane intr-o valoare mai mare. RCN = Cs + Cd + Cc *100 Ct unde:RCN-rata creditelor nefavorabile. Ct-total credite. respectiv să suporte înrăutăţirea calităţii portofoliului de credite. At-total active. dubioase şi compormis şi total credite. Astfel. din care banca îşi acumulează majoritatea venitului. 4. RCA = Ct *100 At unde:RCA-rata creditelor din active.de structură şi de gestiune. redă calitatea portofoliului de credite. 5. Rata creditelor din active exprimă soldul creditelor acordate din totalul de active.3. At-total active. Cs-credite substandard Cd-credite dubioase Cc-credite compromise Acest indicator.5.4. majorarea cotei acestui indicator redă unde:RCPC-rata creditelor din active. Ct-total credite.4. Rata calităţii portofoliului de credite estedeterminată de raportul creditelor acordate şi soldul reyervelor pentru acoperirea pierderilor la credite(fond re risc).

O rată înaltă a costului mediu al depozitelor reflectă schimbări în structura pasivelor sau poate sugra probleme de lichiditate.utilizînd diverşi indici: -costul mediu al depozitelor ce se exprimă ca raport dintre cheltuieli aferente dobînzior şi volumul mediu al depozitelor.2.5. Dî-dobînzi încasate Vmc-volumul mediu al creditelor -marja credite/depozite se exprimă ca diferenţa dintre randamentul mediu al creditelor şi costul mediu al depozitelor. înseamnă că bancii îi este specific un risc înalt al portofoliului de credite. RmC = Di VmC unde:RmC-randamentul mediu al creditelor. ChD-cheltuieli aferente dobînzilor. Aceste rate pot fi calculate în mod similar şi pentru operaţiunile interbancare şi anume pentru fondurile împrumutate. Comisia Bancară Franceză face un şir de reconadări referitoare la calculul ratelor de exploatare. Ratele de exploatare au ca obiect evaluarea resurselor bancare şi a randamentului utilizării lor. -randamentul mediu al creditelor se explică ca raportul între dobînda încasată şi volumul mediu al creditelor. Ratele de structură se referă la veniturile provenite din prestarea de servicii în produl net bancar: C m io n o is a e V n unde:Vn-venit net bancar 14 . CmD = ChD VmD unde:CmD-costul mediu al depozitelor. 5. Dacă această rată este destul de înaltă. în cazul cînd băncile procuraă lichiditîţi la preţuri mari. VmD-volumul mediu al depozitelor.1.

Metode moderne de analiză şi supraveghere a poziţiei financiare. Ratele de gestiune apreciază calitatea gestiunii unei bănci privind aspectele ce ţin de productivitatea activităţii băncii. Asigurarea stabilităţii financiare este posibilă prin analiza.2. -rata de productivitate pe agent utilizează ca element de bază personalul efectiv al băncii.) . din gradul lor de pregătire în prestarea serviciilor comunităţii. Acest lucru necesită o monitorizare sistematică a părţilor individuale ale sistemului financiar şi a economiei reale (casa de susţinere. gestionarea şi controlul tuturor surselor generatoare de instabilitate enumerate mai sus. Credite Nr. firme.filiale ect. factorii de decizie politică trebuie să ia în considerare domeniul iniţial de extindere al vulnerabilităţilor şi potenţialul impactul a acestora asupra sistemului financiar în ansamblu.3. Situaţia în sistemul bancar este evaluată reieşind din criteriul siguranţei băncilor.Tot în cadrul ratelor de structură avem şi raportul alte cheltuieli decît cele din dobînzi şi alte venituri decît cele din dobînzi: A h ltu li ltec e ie A vn r lte e itu i 5. filiale Depozite Nr. filiale Venitnet Nr. 15 . profitabilitatea reală a acestora. 1.Există mai multe modalităţi de expresie a aceste rate: Credite Personal Depozite Personal Venitnet Personal -ratele de productivitate pe agenţie utilizează ca element de bază volumul operaţiunilor în conformitate cu numarul reprezenaţilor băncii(agenţii.Cele mai generale rate sunt ratele de productivitate pe agent şi ratele de productivitate pe agenţie. Suplimentar. filiale În ansamblu acest sistem de indicatori financiari redau poziţia financiara a unei banci. sectorul public).

ulterior.raportul între datoria netă şi a veniturile obţinute de bancă. monitorizarea stabilităţii să fie asigurată atît la nivel de bancă comercială atît şi la nivel de sistem bancar. un eşec bancar sau faliment a unei mari societăţi nefinanciare şi.poziţiile valutare deschise. 16 . . Pentru a preveni situaţii de acest gen e necesar ca gestiunea.mărimea riscului de contrapartidă. de lichiditate şi de calitate a activelor (cum ar fi creditele neperformante). . Aceşti indicatori formează o imagine generală privind stabilitatea bancară. precum şi alte aspecte ale activităţii băncilor care permit analiza mai aprofundată a stabilităţii bancare. nivelul lichidităţii bancare. . la nivel macroeconomic. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a elaborat un set Indicatori de Stabilitate Financiară. cum ar fi datele furnizate de bilanţul bancar. şi riscului aferent. În acest sens.Stresul financiar poate apărea la nivelul micro. prin expunerile interbancare. Analiza poziţiei financiare se bazează pe indicatori standard. . .indicatori ce redau performanţele bancare. după cum urmează: . .indicatori ce redau calitatea creditelor.indicatori ce redau lichiditatea băncii. probabil. însă pentru o apreciere fundamentată a stabilităţii bancare este necesară utilizarea unui set de indicatori care să redea. cu ajutorul cărora poate fi stabilit: . de exemplu. a incertitudinii şi riscului de piaţă. . Indicatorii de Stabilitate Financiară propuşi de FMI pot fi grupaţi în şase categorii.indicatori ce redau sensibilitatea la riscul de piaţă. o atenţie specială acordându-se aici gradului de diversificare a riscului de credit după diferite criterii.indicatori ce redau suficienţa capitalului bancar. poate fi răspândit prin intermediul sistemului financiar. .mărimea expunerilor pe sector.indicatori ce redau compoziţia activelor. în mod clar.

3.raportul capital net şi active bancare (1.2.) Pentru evaluarea stabilităţii financiare prin prisma compoziţiei activelor bancare se utilizează indicatorul distribuţia pe sector a creditelor (ca procentaj din totalul creditelor). relaţia de calcul este: K5 = Capital_ net *100% Total _ active (1.) P o r t o _f do el_ icur e d i t e Aprecierea indicatori: calităţii creditelor poate fi efectuată prin intermediul următorilor . respectiv ramura sau ramurile economiei cele mai profitabile şi mai sigure din punct de vedere al plasării resurselor băncii în aceste direcţii.CNT de gradul I raportat la active ponderate la risc (1.2. .2.norma Cook. respectiv cîţi lei capital net se utilizează pentru crearea unei unităţi de activ bancar.4.) 17 . a cărui relaţia de calcul este: K6 = V o l u _mr eu sl u r s_ ep ll oa rs _ai n_e r a m _ i r a t u *1 0%0 (1. relaţia de calcul este: K7 = CNT *1 0 0 % P o r to fol liu e_ c r e d _ b r u t _d it (1. acest raport redă ponderea pe care o deţine capitalul reglementat de gradul I în volumul total al activelor ponderate la risc.Din categoria indicatorilor ce redau gradul de suficienţă a capitalului bancar pot fi enumeraţi aşa indicatori cum sunt: .).2.1).2.) acest indicator redă ponderea pe care o deţine capitalul net în activele bancare. relaţia de calcul a acestuia este: K4 = C a p i_t ra el g l e mt _ d et_ag r a _dI en *1 0 % 0 A c t i_v pe o n d e _r laa_ er i s c t (1.1.4.2. El indică în ce mărime capitalul reglementat acoperă portofoliul de credite format.) . Acest indicator redă structura portofoliului de credite al băncii comerciale după ramurile economiei creditate.2.2. acest indicator redă gradul de protecţie al băncii la eventualele pierderi la credite.2.CNT ca procentaj din portofoliul de credite brut (1.

2. măsoară profitabilitatea din perspectiva acţionarilor (prin rata de recuperare a investiţiei acţionarilor în bancă) şi se determină prin raportul procentual dintre profitul net şi capital (propriu).) ce redă ponderea creditelor cu o probabilitate mai mare de a genera pierderi băncii în volumul brut al creditelor acordate. Ea reflectă capacitatea băncii de a controla structura activelor purtătoare de dobînzi şi de a urmări asigurarea finanţării cu resurse purtătoare de dobînzi cît mai mici.) .8.2.) .2.rentabilitatea capitalului propriu (1.rentabilitatea activelor (1.exprimă raportul dintre venitul net din dobînzi (diferenţa dintre dobînzi încasate şi dobînzi plătite) pe de o parte şi activele valorificate (profitabile). Este cel mai relevant indicator al eficienţei bancare.).) .2. Arată acţionarilor eficienţa cu care echipa managerială le utilizează capitalul investit în bancă.5. care redă efectul capacităţii manageriale în utilizarea eficientă a resurselor băncii şi exprimă venitul net generat de fiecare leu plasat.marja netă din dobânzi (1. deoarece exprimă profitul net în funcţie de modul specific al procesului intermedierii bancare de optimizare a operaţiunilor active.7..5.).) Indicatori ce redau performanţele bancare şi pot utilizaţi pentru aprecierea stabilităţii financiare sunt: . Relaţia de calcul al acestui indicator este: K8 = C red ite ne perform a _ nte *1 00 % P o rto fo liu de _ credite l_ (1.2.2. pe de altă parte.7. Relaţia de calcul este: ROE = Pr ofit _ bancar *100% Capital_ actionar (1. Relaţia de calcul este: ROA= Pr ofit _ bancar(net / brut) *100% Active_ totale (1.2.raportul dintre creditele neperformante la total credite brute (1. în condiţiile unui volum dat al resurselor.6. Este de dorit ca rata rentabilităţii financiare să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piaţă şi a inflaţiei pentru a face atractive acţiunile băncii şi a creşte cursul lor bursier.6. Relaţia de calcul a acestui indicator este: 18 .

2. relaţia de calcul este: K9 = C h e ltu ie d e_ p e r s o n a l _ li *1 0 0 % C h e ltu ie nie a fe r e n teo b in z ilo r _l _d (1.2.) .rentabilitatea activelor reflectă eficienţa cheltuielilor făcute de managementul băncii.N IM= V e n it n e t_ d in_ d o b in z i _ *1 0 0 % A c tiv e le p r o fita b il _ e (1. a riscurilor şi asigurării funcţionării băncii. . aflate în posesia băncii în casierie şi în tezaur. este un indicator a cărui relaţie de calcul este: K 10 = Active_ lichide *100% Total_ active (1. Necesarul este estimat şi planificat în funcţie de volumul plăţilor şi încasărilor zilnice de numerar. redă cota activelor bancare ce pot fi imediat sau într-un timp scurt transformate în lichidităţi.rentabilitatea capitalului propriu redă eficienţa utilizării resurselor proprii băncii. parţial.8.10. Indicatorii Stabilitate Financiară propuşi de FMI ce redau nivelul de lichiditate a băncii comerciale sunt: . 19 . surprinde diferite aspecte ale eficienţei astfel: .2.9.) Fiecare indicator din indicatorii de performanţă enumeraţi mai sus.).raportul dintre activele lichide la total active. care reprezintă monedele metalice şi bancnotele.marja netă din dobînzi reflectă capacitatea managementului de a investi în active care aduc cîştig. .cheltuieli de personal ca procentaj din cheltuieli neaferente dobînzii (1.) În cadrul activelor lichide se includ: .2. acest indicator redă cota pe care o deţin cheltuielile legate de remunerarea personalului băncii în volumul total al cheltuielilor aferente dobînzii. aferente gestionării resurselor şi plasamentelor.9.numerarul.

raportul de pasive în valută străină la totalul pasivelor.evaluează lichiditatea curentă a băncii şi anume capacitatea băncii de a-şi onora obligaţiile curente.11. . cu scadenţă mai mică de o lună.11. . în valută. care reprezintă sumele în tranzit în sistemul bancar. Pozitiv se apreciază valoare mai mare sau egală cu unu.raportul poziţiei de activ brut în instrumente financiare derivate la capital. . în acest caz banca nu se confruntă cu insuficienţa de lichidităţi.raportul expunerilor mari la capital.. respectiv.) Pasivele curente sunt valoare sumară a depozitelor fără dobîndă. .raportul poziţiei de pasiv brut în instrumente financiare derivate la capital. . În condiţiile crizei financiare mondiale examinarea stabilităţii bancare este oportună. care reprezintă depozitele la vedere la băncile comerciale.2.).2. .raportul dintre venituri tranzacţionate la venitul total.sume de încasat de la alte bănci. .raportul dintre activele lichide şi pasivele pe termen scurt (1. hîrtiilor de valoare vîndute cu răscumpărare ulterioară şi a împrumuturilor overnight. păstrate în conturile deschise la BNM. . Relaţia de calcul este: K 11 = Active_ lichide *100% Pasive_ curente (1. depozitelor la termen.disponibilul în contul de rezervă la banca centrală-rezerva minimă obligatorie. . .raportul poziţiei nete deschise în valută străină la capital.raportul de capital la active.disponibilul în contul curent la alte bănci. îndeosebi prin aplicarea instrumentelor cum sunt: Indicatori de Stabilitate Financiară utilizaţi de Fondul Monetar 20 .raportul de poziţie deschisă netă în acţiuni la capitalul. valoarea instrumentelor de plată. Indicatorii ce redau sensibilitatea băncii la riscul de piaţă încurajaţi de către FMI sunt: . care reprezintă disponibilităţile în lei.

Mai întîi de toate menţionăm că. în primul rînd. În acest capitol vom estima metodele utilizate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM) în cadrul Programului comun de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP . Aceşti indicatori constituie diverse abordări. începînd cu a. cum ar fi: expunerea băncii la eventuale riscuri. analiza situaţiei fiecărei bănci în parte din cadrul acestui sector. Sectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din întreaga societate.1944 FMI şi BM au înfiinţat sistemul Bretton Woods cu scopul dirijării sistemului economic european după cel de-al doilea război mondial şi protejării ţărilor în promovarea stabilităţii ratelor mondiale de schimb.Internaţional şi Banca Mondială pentru evaluarea stabilităţii financiare în cadrul Programului de Evaluare a Sistemului Financiar. Importanţa acordată capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt intermediarii financiari ce nu-şi folosesc decât într-o măsură foarte mică propriile resurse. determinarea condiţiilor care cauzează riscuri. Această analiză urmează să includă evaluarea punctelor forte şi a instabilităţilor. Pentru asigurarea stabilităţii sectorului bancar. Metodele de analiză abordate în prezentul capitol au fost elaborate de organizaţiile financiare internaţionale nominalizate cu scopul estimării cît mai eficiente a stabilităţii sectorului financiar-bancar şi au la bază experienţa internaţională în domeniul stabilităţii financiare.Financial Sector Assestment Program). În practica financiară internaţională sînt utilizate diverse metode de analiză a stabilităţii sistemului bancar. gradul de pregătire al băncii în confruntarea cu pierderile posibile etc. este necesară. veniturile băncii. Sistemul în cauză urma să îndeplinească trei funcţii de bază: regulatorie . iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări. precum şi pentru asigurarea controlului asupra mişcării capitalului.de administrare a 21 . dar care se completează reciproc în procesul de evaluare a stabilităţii financiare şi care reflectă stabilitatea curentă a instituţiilor financiare din ţară.

O iniţiativă importantă în domeniul asigurării stabilităţii financiare internaţionale şi prevenirii crizelor a FMI şi BM este Programul de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP). financiară – de asigurare a ofertei de lichidităţi suplimentare membrilor ce se confruntă cu deficit al balanţei de plăţi. Aceşti indicatori includ date agregate ale instituţiilor individuale şi indicatorii caracteristici pentru piaţă în care funcţionează instituţiile financiare şi sînt destinate estimării şi supravegherii punctelor forte şi vulnerabilităţilor sistemului financiar.regulamentelor ce guvernează valorile valutare şi convertibilitatea. prin lansarea diverselor iniţiative în scopul diminuării frecvenţei apariţiei şi costurilor crizelor financiare şi întreprinderea măsurilor pentru majorarea transparenţei sistemelor financiare ale ţărilor membre. Indicatorii de Stabilitate Financiară (Financial Soundness Indicators . Scopul major actual al FMI şi BM nu diferă de cel de pe timpurile Bretton Woods. destinate pentru analiza riscurilor macroprudenţiale ale sistemelor financiare sînt: analiza tendinţelor Indicatorilor de Stabilitate Financiară şi efectuarea testărilor stres care demonstrează în ce mod vor „reacţiona” indicatorii ce reflectă stabilitatea financiară (de ex. realizat nu doar în ţările industrial-dezvoltate. suficienţa capitalului şi profitabilitatea) la diverse şocuri. optimizării politicilor economice şi asigurării unei discipline oportune pe piaţă.FSI) reprezintă parametrii ce reflectă stabilitatea curentă a instituţiilor financiare din ţara examinată. precum şi evaluarea surselor de apariţie a riscurilor. lansat în luna mai 1999.exprimată prin asigurarea forumului pentru cooperare dintre guverne. consultativă . Acest program. ci şi in cele în curs de dezvoltare are ca scop determinarea punctelor forte şi a vulnerabilităţilor în sectoarele financiare ale diferitor ţări. Instrumentele „diagnostice” de bază ale FSAP. Indicatorii de Stabilitate Financiară reflectă starea “sănătăţii” financiare curente şi 22 . În prezent organizaţiile nominalizate îşi îndreaptă eforturile spre asigurarea stabilităţii sistemelor financiare internaţionale şi spre integrarea comercială şi financiară crescîndă.

unde”1” reprezintă nivelul cel mai performant. în conformitate cu reglementările bancare în vigoare. − M : calitatea managementului băncii (Management quality). În acest sens autorităţile bancare ale fiecărei ţări dezvoltă un sistem de monitorizare a activităţii şi aprecierii rezultatelor băncilor. − A : calitatea activelor (Asset quality). În funcţie de evaluările obţinute. În final. cuprinse între „1” şi „5”. fiecare bancă se clasifică la unul din cele cinci nivele de rating. care să asigure realizarea stabilităţii şi valabilităţii întregului sistem bancar. − L : lichiditatea băncii (Liquidity). fapt prin care şi se explică rolul major al acestora în estimarea stabilităţii pieţei financiare dintr-o ţară. corelat cu riscul pe care acestea şi-l asumă în desfăşurarea operaţiunilor specifice şi în contextul investiţiilor financiare pe care le realizează îl oferă sistemul de rating. Sistemul se bazează pe evaluarea a cinci componente. ale cărui valori sunt. Federal Depozit Insurance Corporation din SUA evaluează băncile cu ajutorul unor categorii de performanţă înglobate în sistemul numit CAMEL. care reflectă în manieră uniformă şi cuprinzătoare condiţia financiară a unei bănci. de asemenea.siguranţa instituţiilor financiare dintr-o ţară. 23 . − E : nivelul veniturilor (Earning). iar „5” cel mai scăzut. Rolul major al autorităţii de supraveghere este acela dea preveni riscul sistemic prim promovarea unei supravegheri bancare eficiente. se determină un rating compozit pentru activitatea generală a băncii. Fiecare dintre cele 5 componente ale sistemului este evaluat pe scară cuprinsă între „1” şi „5”. în funcţie de punctajul total acordat de către indicatorii ce definesc componentele CAMEL. CAMEL este un acronim format pe baza principalelor elemente componente ale procesului de examinare şi evaluare a activităţii băncilor din sistem: − C : adecvarea capitalului băncii (Capital adequancy). O analiză mult mai complexă asupra nivelului de performanţă al instituţiilor bancare.

datorită cărui fapt considerăm 24 . PATROL (Italia). Indicatorii de apreciere ai eficienţei activităţii băncilor sînt utilizaţi în primul rînd pentru evaluarea importanţei managementului băncilor şi în scopul asigurării stabilităţii şi siguranţei acestora. Indicatorii din această categorie monitorizează calitatea creditelor şi concentrărilor expunerilor din portofoliul activelor băncilor. deoarece acestea indică abilitatea lor de a absoarbe pierderile fără a apela la capital. BAKIS (Germania). Calificările CAMEL sunt secrete. Chiar şi membrii consiliilor de administraţie ale băncilor sunt încurajaţi să nu le publice sau să le comenteze. astfel. Se consideră că avantajele evidente pentru informarea pieţelor nu sunt suficiente pentru a justifica creşterea riscului concurenţial şi chiar panica bancară. RATE (Marea Britanie). vom recurge şi la analiza FSI de bază. CAMPL(România).1 al tezei). în evaluarea stabilităţii sistemului bancar al RM (punctul 2. Venituri şi Profitabilitatea (Earnings). a acelor bănci care prezintă insuficienţe sub aspect financiar şi operaţional sau care manifestă trenduri adverse. creşterea rapidă a veniturilor în acelaşi timp poate expune banca unor riscuri excesive. Calitatea Activelor. Siguranţa Managementului. Aprecierea lichidităţii permite determinarea activelor lichide disponibile ale unei bănci în cazul unor pierderi generate de riscul de piaţă şi de retragerea depozitelor. deoarece autoritatea bancară nu le publică. evaluarea lichidităţii demonstrează abilitatea sistemului bancar de a absorbi şocurile fluxurilor de numerar. Pe fundamente similare au fost construite sisteme de rating precum ORAP (Franţa). cea de-a doua categorie a Indicatorilor de Stabilitate Financiară este calitatea activelor. Ţinînd cont de faptul că riscul de solvabilitate al instituţiilor financiare deseori reiese din calitatea insuficientă a activelor. într-o fază incipientă. Datele cu privire la venituri şi cheltuieli se utilizează pentru evaluarea veniturilor şi profitabilităţii băncilor. CAMELS (Moldova) (cadrul CAMELS: Suficienţa Capitalului. Totodată. Lichiditatea. De menţionat că. Sensibilitatea la riscul de piaţă).Prin utilizarea lui se urmăreşte identificarea. pe lîngă altele.

Băncile centrale. care implică un număr de autorităţi cu diferite perspective şi responsabilităţi. Concomitent. scopul primordial al fiecărei bănci centrale şi ale autorităţilor de supraveghere din diferite ţări constă în asigurarea stabilităţii sistemului bancar prin implementarea standardelor internaţionale elaborate de Comitetul Basel pentru Supraveghere Bancară (CBSB) . Asigurarea stabilităţii financiare este un scop multiopţional. limitarea expunerilor unui singur debitor. cît şi căile general acceptate de asigurare a stabilităţii sectorului bancar merită o deosebită atenţie în contextul temelor abordate în prezenta lucrare. determinarea normelor prudenţiale (controlul asupra solvabilităţii. supraveghetorii din toată lumea se conformează Principiilor de bază ale Comitetului Basel (25 de principii. asigurarea alocării optime a resurselor. elaborate în a. astfel. Obiectivul principal al asigurării stabilităţii bancare constă în limitarea riscului sistemic prin protejarea sectorului bancar de faliment şi vulnerabilităţi. Ca rezultat. Aceste principii au ca scop limitarea influenţei negative a vulnerabilităţilor macroeconomice asupra stabilităţii sectorului financiar. în contextul problematicii abordate este necesară estimarea prevederilor acestora. în exercitarea funcţiilor sale. formarea provizioanelor pentru 25 .Atît metodele moderne de analiză a stabilităţii financiare. 1998 şi modificate printr-un nou document al Comitetului Basel în 2006). avînd ca scop asigurarea stabilităţii sistemului bancar. formarea provizioanelor pentru pierderi la credite etc. precum şi agenţiile specializate promovează politici active în domeniul reglementării şi supravegherii bancare bazate pe standardele general acceptate. Conformitatea cu documentele nominalizate constituie obiectivul de bază al autorităţilor respective. în cadrul Programului FSAP. Mai mult ca atît.Principiile de Bază pentru Supraveghere Bancară Efectivă şi Acordul cu privire la Capital Basel II. stabilitatea sistemului bancar este evaluată reieşind din corespunderea cu Principiile de Bază pentru Supraveghere Bancară Efectivă ale CBSB. prin determinarea unor exigenţe faţă de suficienţa capitalului. lichidităţii şi impunerii cerinţelor minime faţă de capital.).

50%. Reglementarea şi supravegherea sistemului bancar reprezintă singura modalitate de a transpune în viaţă politici monetare şi valutare ale băncii centrale. Descrierea principalelor directive ale UE aferente pieţei bancare şi evaluarea corespunderii legislaţiei bancare autohtone cu prevederile acesteia sînt prezentate în Anexa 1. sistemele de control intern etc. formarea resurselor bancare este reglementată atît de actele normative interne. Acordurile Basel au fost elaborate de Comitetul Basel. prin introducerea unor reguli cu caracter normativ în vederea măsurării adecvării la nivel de capital. Acesta are ca obiectiv principal asigurarea unui cadru mai flexibil 26 . comitet care îşi are sediul la Banca Internaţională de Decontare (Bank for International Settlements) din Basel.Acordurile Basel. precum şi de convenţii şi legislaţia internaţională .pierderi la credite. Basel II. insolvabilităţii. Elveţia. publicat în 1988 de Comitetul de la Basel. Acordurile au drept scop protecţia băncilor şi a altor instituţii financiare ce desfaşoară activităţi de depozitare. Ca exemplu. Basel I. concentrarea activelor. În vederea asigurării siguranţei sistemului bancar. Reglementarea bancară este reprezentată de mai multe legi şi acte normative care urmează a fi respectate de către bănci pentru ca politica monetară şi valutară a băncii centrale să fie efectiv aplicată. putem menţiona Directivele bancare ale UE. transparenţei. înfiinţat de băncile centrale ale ţărilor din G10. pe baza activelor ponderate cu patru mari categorii de riscuri: 0%. pe parcursul ultimelor decenii pe plan internaţional a fost elaborat un număr considerabil de norme în domeniul sistemelor de plăţi. care conţin principii de bază. Neajunsurile acordului au creat necesitatea unui nou acord. 20%. condiţii şi proceduri în domeniu şi creează premisele necesare pentru funcţionarea efectivă a unei pieţe bancare unice. iar autoritatea de supraveghere este responsabilă pentru verificarea gradului de corespundere a activităţii băncilor normelor stabilite. combaterii spălării banilor etc. care a apărut la sfîrşitul anului 2003. prevede calcularea indicatorilor de solvabilitate ai băncilor şi ratele de adecvare ale capitalului. contabilităţii şi auditului. managementul riscului. 100%. lichiditatea. Astfel.

Basel II întăreşte şi sistemul de guvernanţă corporativă şi transparenţa. Chiar dacă managerii băncilor sunt interesaţi de elaborarea unor tehnici alternative de management al riscului. pentru a reuşi să opereze într-o perioadă de dificultate. Ultimul document consultativ. şi disciplina de piaţă. pe de altă parte. Scopul reglementării bancare şi recomandărilor Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel pe lângă Banca Internaţională a Reglementărilor (Comitetul Basel) privind principiile reglementării este apropierea maximală posibilă a sumei capitalului bancar de suma riscurilor asumate de bancă. întăreşte perspectivele macroeconomice în supraveghere şi. în funcţie de gradul de risc. printr-o mai strânsă cooperare între băncile comerciale şi private. propune două direcţii de îmbunătăţire a estimării suficienţei capitalului ponderat la risc: . Anume. dezvoltă un sistem de management al riscului. pe de o parte şi între bănci şi supraveghetori. adecvat profilului de risc al instituţiilor de credit şi crearea premiselor pentru stabilitatea sistemului financiar. cel mai important aspect. . care reprezintă rezultatul conlucrării Comitetului Basel cu mai mult de 350 de bănci din 40 de ţări ale lumii. impunând băncilor să-şi programeze capitalul pe termen lung. care întăreşte strategiile de solvabilitate. au fost propuse metode detaliate de evaluare şi management al riscului în băncile comerciale. care presupune nu numai cerinţele faţă de capitalul minim.pentru stabilirea cerinţelor de capital.sporirea substanţială a sensibilităţii cerinţelor minimale faţă de capital. 27 . Basel II reprezintă o adevărată revoluţie în reglementarea financiară. urmând acest scop. Potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a Spaniei.dezvoltarea cadrului de reglementare a capitalului. dar şi controlul organelor de supraveghere. De asemenea. ei sunt obligaţi să respecte actele normative elaborate de organele de supraveghere şi reglementare.

riscul de piaţă şi riscul operaţional. Metoda de calcul al activelor totale ponderate la risc este menită să asigure calitatea estimării riscurilor asumate de bănci şi. Exigenţele minime faţă de capitalul băncilor stabilit de legislaţia băncilor statelor membre ce au aderat la UE începînd cu 2004. din partea băncilor. după părerea lor. nivelului de dezvoltare a băncii şi infrastructurii financiare locale. activele ponderate la risc. a suficienţei capitalului şi supravegherii acestui proces din partea organelor respective. Noul Acord asupra Capitalului acord se bazează pe trei piloni (Anexa 2): Cerinţele faţă de capitalul minim. Supravegherea asupra suficienţei capitalului. care accentuează necesitatea aprecierii. Cerinţele faţă de capitalul minim total conţin trei elemente de bază: capitalul normativ total. Din contra. şi ţările CSI sunt prezentate în Anexa 3.Aceste modificări sunt îndreptate spre stimularea dezvoltării practicilor de administrare a riscurilor şi perfecţionarea continuă a capacităţilor băncilor de a estima riscurile asumate. Al doilea pilon al noului Acord reprezintă un set de principii. să ridice însemnătatea indicatorului de suficienţă a capitalului. abordările propuse de Basel II diferă prin gradul de sensibilitate faţă de risc. a statelor candidate pantru aderare. Comitetul Basel nu insistă asupra vreunei metode concrete. ceea ce permite băncilor şi organelor de supraveghere bancară locale să selecteze metodele care. Inovaţia cea mai semnificativă a noului acord constă în propunerea a trei metode alternative pentru calcularea riscului de creditare şi trei metode pentru riscul operaţional (Anexa 4). în cea mai mare măsură. raportul minim dintre capitalul normativ total şi activele ponderate la risc. Noul Acord propune calcularea suficienţei capitalului minim total pentru acoperirea a trei grupuri de risc: riscul de creditare. ca urmare. 28 . corespund.

permite evaluarea riscurilor aferente obligaţiilor băncilor. Metoda de determinare a suficienţei capitalului. banca are două alternative. preferînd calitatea şi nu volumul acestora. . fie să-şi majoreze capitalul în funcţie de creşterea riscului. care prevede utilizarea metodelor interne pentru aprecierea cerinţelor faţă de capital. . propusă de Comitetul de la Basel. Este dificil de a determina cu exactitate mărimea capitalului propriu gestionat de sistemul bancar.contribuie la majorarea activităţii neriscante a băncii. administrării acestora precum şi riscului aferent lor. în acest caz suficienţa capitalului depinde de calitatea activelor.permite analiza strategiilor bancare şi refuzul sporirii creditelor în condiţii de capital minim. se va îmbunătăţi managementul riscului şi stabilitatea financiară a băncilor. . limitează reglementării de stat a activităţii bancare. stabilind volumul capitalului necesar. implică următoarele trăsături: . De altfel. fie să investească acest capital în active neriscante. . majorîndu-se elementelor de autoreglementare.caracterizează capitalul „real” al băncii. formarea resurselor bancare este reglementată şi de un cadru legislativ intern: Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc: 29 . Ca urmare. Pe lîngă Acordul Basel ce reglementează suficienţa capitalului.Disciplina de piaţă.permite compararea băncilor din diferite ţări. Comitetul Basel este convins că această dezvăluire este extrem de importantă în condiţiile noului Acord. Comitetul propune ridicarea nivelului de disciplină de piaţă prin stabilirea unui set de cerinţe privind dezvăluirea informaţiei în scopul de a asigura accesul partenerilor băncii la informaţia-cheie cu privire la structura riscurilor asumate de banca şi nivelul de capitalizare al ei.

stipulează determinarea coeficientului suficienţei capitalului ponderat la risc. Menţinerea coeficientului suficienţei capitalului ponderat la risc permite băncii activitatea continuă în cazurile unor vulnerabilităţi financiare şi survenirii unor pierderi neaşteptate. Funcţionarea unui sistem bancar stabil. de principiile Comitetului de la Basel (Anexa 5) pentru o supraveghere bancară eficientă. sporirea capacităţii acestora de a satisface necesităţile economiei naţionale. Promovînd continuu consolidarea sistemului bancar prin perfecţionarea mecanismului de supraveghere şi ţinînd cont de practica internaţională generală acceptată. precum şi de alţi factori cu impact direct asupra situaţiei financiare a băncilor.impune anumite cerinţe băncilor privind mărimea minimă a capitalului normativ total pe care trebuie să menţină pentru a desfăşura activitatea financiară. . BNM a întreprins măsuri orientate cu prioritate spre creşterea gradului de siguranţă în activitatea băncilor. Investirea băncilor cu capital influenţează direct stabilitatea şi siguranţa acestora. care urmează să fie menţinut de bancă. de starea actuală a sectorului bancar. capabil să presteze servicii moderne şi competitive. 30 .. este unul din factorii de importanţă majoră pentru dezvoltarea economiei naţionale.

sucursalele băncilor străine. La fel.1 Analiza financiară a sistemului bancar al RM Sistemul bancar al RM este constituit din două nivele: Banca Naţională a Moldovei (nivelul I) şi băncile autorizate de BNM (nivelul II). Sectorul bancar este unul dintre cele mai fragile elemente ale economiilor în tranziţie. indicatorii de capitalizare şi de expunere la risc se încadrează în cerinţele minime stabilite de BNM. la creditelor rîndul manifestă atestă o un tendinţă de ceea său. după cum se poate de observat din evaluările efectuate în prezentul subcapitol. fapt demonstrat de rezultate pozitive şi o consolidare continuă. îmbunătăţire. bănci cu proprietate privată. băncile aflate în proprietate străină. din băncile autorizate de BNM fac parte băncile în care statul are participaţiuni.Capitolul 2 ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A BĂNCII COMERCIALE VICTORIABANK 2. Astfel. management 31 . contribuind la sporirea încrederii deponenţilor în sectorul bancar. activitatea de creditare este în expansiune. Totodată. La rîndul său. în cazul sistemului bancar al RM s-a creat o situaţie favorabilă. fapt ce poate fi demonstrat prin creşterea considerabilă a volumului depozitelor pe parcursul perioadei analizate. iar calitatea ce.

cum sînt rentabilitatea activelor. Îmbunătăţirea performanţelor sectorului bancar este posibilă doar în condiţiile unei reglementări şi supravegheri continue prin care este urmărit scopul evitării survenirii unor instabilităţi ce ar putea submina siguranţa băncilor. lei.1 mil. de inregistrarea la unele bănci a pierderilor legate preponderent de completarea rezervelor pentru acoperirea riscurilor de credit. Totodată.A. Astfel. ratele dobînzilor la credite stabilite de către băncile autohtone înregistrează nivele înalte depăşind media europeană. În acelaşi timp. fapt ce poate constitui un eventual obstacol în procesele de integrare. pe parcursul anilor s-a înregistrat o descreştere în astfel de indicatori. În conditiile dificile de 32 . Pe parcursul anului 2009 sistemul bancar din Republica Moldova a înregistrat tendinţe generale involutive. capitalul de gradul I trebuie să fie de cel putin 100 de milioane MDL.). condiţionate. de asemenea.a. de incertitudinea prognozării de catre agenţii economici a activităţii lor pe termen mediu. Descreşterea capitalului de gradul I a fost determinată de retragerea licenţei BC "Investprivatbank" S. în continuare este abordată necesitatea reglementării şi supravegherii bancare pentru promovarea unui sistem bancar stabil şi sigur. în acelaşi context. în mare parte.îmbunătăţit al riscurilor etc. de criza financiară globală şi. capitalul de gradul I pe sistem s-a micşorat cu 2. al altor active s.. indicatorul în cauza depaşeste valoarea minimă reglementată şi reflectă în continuare capacitatea de rezistenţă a acestora la riscurile asumate (riscul creditelor neperformante. Conform cerinţei BNM. care denotă abilitatea mai scăzută a băncilor de a genera profituri. rentabilitatea capitalului şi marja netă a dobînzilor. La toate băncile.4 la suta pâna la 6453. Astfel.

lei.cu 16.8 la sută pîna la 6052. în condiţiile de existenţă a unui potenţial sporit de creditare. mai mult comparativ cu începutul anului şi exprimă majorarea capitalului social din contul investiţiilor acţionarilor nerezidenţi. Media suficienţei capitalului ponderat la risc pe sistem a fost la sfârsitul anului de 32. care reflectă prioritatăţile 33 . Necesitatea de a acoperi eventualele pierderi cauzate de creditele sus. acest indicator micşorându-se cu 0. în condiţiile activităţii restrânse a agenţilor economici.cu 66. s-au micşorat mijloacele datorate de BNM . au crescut pe parcursul anului trecut cu 2. Aceasta creştere a fost determinată.5 p. numerarul . Astfel. nivelul minim necesar fiind de 12 la suta.9 la sută pîna la 20264. lei. de cresterea obligaţiunilor cu 3.3 mil. prin emisiuni suplimentare de acţiuni în sumă de 290.p.cu 99. activele totale. Ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor s-a majorat cu 10.3 mil.3 la suta.7 la sută la sfirşitul anului.4 la sută. Concomitent. faţă de începutul anului. Tot la capitolul credite vom menţiona şi administrarea riscurilor.9 mil.4 la sută pâna la 2179.p. Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor a constituit 77. mijloacele datorate de bănci şi mijloacele overnight net .3 p. unii acţionari au acordat băncilor o susţinere financiară.8 la sută pâna la 1943. pe parcursul perioadei 2009 băncile au fost mai prudente şi mai rezervate în asumarea riscurilor de creditare.6 la sută sau cu 3.menţionate a condus la majorarea ponderii reducerilor pentru pierderi la credite în portofoliul total cu 4.p.criză. lei.4 p. iar creditele şi leasingul financiar net . lei. lei. în contextul destinaţiei creditării.9 la sută pîna la 5465. Totuşi. până la 9.p. În structura activelor s-au majorat: valorile mobiliare nete .cu 13. constituind la sfârsitul acestuia 16.2 la sută pâna la 39915 mil.3 la sută.5 mil.cu 145.2 mil. Menţinerea la nivel înalt a acestui indicator conferă activităţii băncilor siguranţa. lei.1 mil. comparativ cu luna noiembrie 2009 s-a profilat o dinamică pozitivă neinsemnată.7 p. Un alt indicator financiar important. în special. lei.

Soldul creditelor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii la sfârşitul anului a însumat 7540. Evoluţia în cauza. Gradul de lichiditate conform principiului II (active lichide/total active nu trebuie sa fie mai mic de 20.8.9 mil. Depozitele persoanelor juridice au crescut cu 4.9 mil. au exprimat o capacitate satisfăcătoare a băncilor de aşi onora atât obligaţiunile curente.0 la sută) a consemnat 38. lei. Capitalul de gradul I.6. În anul 2010 sistemul bancar din Republica Moldova a înregistrat tendinţe de dezvoltare pozitive.3 la sută pînă la 1656.12. Gradul de lichiditate conform principiului I (activele cu termenul de rambursare mai mare de doi ani nu trebuie să depasească resursele financiare cu termenul potenţial de retragere mai mare de doi ani) a constituit 0.8 mil. construcţii şi dezvoltare . rentabilitatea activelor şi cea a capitalului acţionar au avut valori negative la sfârşitul anului : (-0. urmate de cele acordate agriculturii şi industriei alimentare .15.12. bancile şi-au revizuit într-o anumită măsură politicile. caracterizată prin reduceri de salarii.3 la sută.8 mil. la situaţia din 31. indicatorul financiar determinant al solvabilităţii băncilor şi al nivelului de consolidare a acestora.5 la sută şi creditele de consum . soldul creditelor de consum. în raport cu 34 . lei. ponderea cea mai mare în totalul portofoliului de credite la au deţinut-o creditele acordate industriei şi comerţului .9 la sută până la 8011.5 mil.5 mil. Astfel. lei. lei. care.0 mil. pe parcursul perioadei 2009. În situaţia economică dificilă.8 la sută faţă de începutul acestuia. în descrestere cu 16.51.2 la sută până la 6758. lei. acordate în marime de pînă la 700 mii lei s-a micşorat fata de începutul anului cu 35. acestea s-au micşorat cu 2. inclusiv depozitele persoanelor fizice .cu 3. Cît priveste situaţia depozitelor. lei. Un aspect pozitiv prezintă în continuare indicatorii lichidităţii pe sistemul bancar.7 la sută pină la 16465. pentru a-şi minimiza riscurile de creditare cu destinaţie de consum.4) la sută şi respectiv (-2.1) la sută.9 la sută până la 26416. cât şi cele pe termen lung.9 la sută creditele acordate pentru imobil. Ţinând cont că în perioada 2009 sistemul bancar a înregistrat pierderi în suma de 145.economiei naţionale.6 la sută. lei.2010 a crescut cu 5. Astfel.7 la sută.

9 la sută. ponderea creditelor nefavorabile în capitalul normativ total s-a micşorat respectiv cu 6. lei. lei.0 la sută pâna la 4155.p. Astfel.12. lei. Reducerea acestuia cu 2. valorile mobiliare net .12. ponderea creditelor nefavorabile (substandard. constituind 13.1 la sută (nivelul minim necesar fiind de 12 la sută). lei. În contextul administrării riscurilor. fata de finele anului 2009.2010. alte active net – cu 7.3 mil.cu 9.6 mil. dubioase si compromise) în totalul creditelor s-a redus cu 3.7 la sută până la 2384. lei. alcătuind 30. constituind 49.p.descreşterea consemnată în anul 2009 cu 2. la situatia din 31. indică performanţa sistemului în depaşirea crizei.1 p.3 la sută la 31.0 p. pe parcursul anului 2010. Activele totale. au crescut: creditele şi leasingul financiar net cu 15.12. faţă de sfârşitul anului 2009 vădeste o avansare a băncilor în valorificarea potenţialului lor de efectuare a operaţiunilor de credit. în creştere faţă de sfârsitul anului 2009 cu 5.2010 au totalizat 42302.9 mil. ca urmare a majorării capitalului social din contul investiţiilor acţionarilor rezidenţi. în perioada analizată. de asemenea. fiind cu 0. Concomitent. Cota investitiilor străine în capitalul băncilor a constituit 77.p. lei.5 p. un indicator ce vizează dezvoltarea extensivă a sistemului bancar.6 p. Pe parcursul anului 2010 s-a îmbunatăţit. Totodata.5 la sută la 31. Ponderea cea mai mare a creditelor şi leasingului financiar net . mai mult comparative cu finele anului 2009 .5 la sută până la 1994. la 31.2010.2 mil. s-au micsorat mijloacele datorate de bănci şi mijloacele overnight net cu 24.5 mil.1 mil.8 la suta.55.p.2010. lei şi numerarul – cu 8.3 la sută pâna la 23350.2 mil.0 la sută pâna la 3767.0 la sută.indică o redistribuire a activelor în favoarea componentei menţionate şi deci o înviorare a acestei direcţii de activitate.6 p. mai mica în comparaţie cu sfârsitul anului 2009..9 la sută până la 6651. În structura activelor. fără a-şi periclita siguranţa financiară.2 la sută sau cu 4.p.12. ponderea cea mai mare 35 . calitatea portofoliului de credite. mijloacele datorate de BNM – cu 22. Media suficienţei capitalului ponderat la risc pe sistem e situată în continuare la un nivel înalt.

36 .2 la sută.12. depozitele s-au majorat cu 8.5) la sută consemnate în anul 2009.4 la sută.5 mil. Rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului acţionar la 31. inclusiv depozitele persoanelor fizice . credite interbancare nete cu termenul de pâna la o lună / total active × 100% _ 20 la sută) a alcatuit 34.5) la sută şi (2. lei. la situaţia din 31. Analiza poziţiei finaciare a BC „Victoriabank”.12. depozite la BNM. lei.9 la sută. lei sau cu 6. urmate de cele acordate agriculturii şi industriei alimentare – 14.4 la sută până la 18174.cu 10.5 mil. hârtii de valoare de stat.2. Pentru anul 2010 venitul net pe sistemul bancar a însumat 219.0 la sută faţă de valorile negative (-0. creditele pentru imobil. calitatea activelor.4 la sută.2010 au constituit respective 0.0 mil. cum ar fi: suficienţa capitalului. Valorile indicatorilor lichidităţii relevă existenţa surselor adecvate pentru susţinerea plăţilor aferente obligaţiunilor şi determină nivelul redus de vulnerabilitate al băncilor. Lichiditatea pe termen lung pe sistemul bancar (active cu termen mai mare de doi ani/ resurse financiare cu termen potential de retragere mai mare de doi ani) a înregistrat un coeficient de 0. Determinarea stabilităţii băncii comerciale se efectuează prin intermediul analizei unui şir de indicatori ce reflectă activitatea instituţiei financiare respective.5 la sută si 3. lei faţă de pierderile de 172.3 mil. lei înregistrate în anul 2009. 2.1 mil. În structura acestora. lichiditatea şi profitabilitatea băncii.3 la sută şi creditele de consum – 8.1 la sută mai mult faţă de sfârşitul anului 2009. Obligaţiunile totale.în totalul portofoliului de credite au deţinut-o creditele acordate industriei şi comerţului – 51.2010. Lichiditatea curentă pe sistem (active lichide. drept reflectare a credibilităţii în crestere a sistemului bancar după depaşirea crizei financiare.7 la sută până la 28718.7. exprimate prin numerar. construcţii şi dezvoltare – 12. au înregistrat 35013.

“VICTORIABANK” S.md.Pe parcursul anului 2009-2010 sistemul bancar din Republica Moldova a înregistrat tendinţe generale involutive. cât şi pe termen lung. “VICTORIABANK”S. Astfel.22 222.1.32 256.32 25.39 38.01 5.38 179.79 2009 0. a.42 5.72 34.87 3.65 4.19 7.82 38.29 3.a.3.69 4.A.71 33.72 12.63 35. lichiditatea pe termen lung (activele cu termenul de rambursare mai mare de 2 ani/resursele financiare cu termenul potenţial de retragere care depăşeşte 2 ani trebuie să fie mai mic ca 1) la situaţia din 31 decembrie 2010 a constituit 0. Respectarea de către bănci a indicatorilor lichidităţii relevă existenţa surselor adecvate de finanţare pentru acoperirea necesităţilor potenţiale atât pe termen scurt.76 199.41 Sursa:Raportul privind activitatea financiară a B.24 6.36 5.11 2007 0.C.59 1.00 2008 0.42 4.55 31.6.condiţionate. de criza financiară globală şi de incertitudinea prognozării de către agenţii economici a activităţii lor pe termen mediu. 2005 .2009 INDICATORI Coeficientul lichidităţii pe termen lung (PI) Coeficientul lichidităţii curente (PII) Rentabilitatea activelor (%) Rentabilitatea capitalului acţionar (%) Marja neta a dobânzii (%) Indicele eficienţei (%) Credite nefavorabile/total credite (%) 2006 0.70 11.91 3. 2005-2009 //www.C. EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI DE ACTIVITATE AI B.74 28.51 2010 0.victoriabank. Tabelul 2.A.86 249.a. 37 .87 6. a. în mare parte.16 6.52 40.

Fig. Din datele tabelului 2. Diagrama evoluţiei coeficientului lichidităţii pe termen lung a B. depozitele la BNM.Sursa:Raportul privind activitatea financiară a B.md. că BC „Victoriabank” S. Lichiditatea curentă (activele lichide exprimate prin numerar.0 la sută) la finele anului 2010 a consemnat 38. “VICTORIABANK” S. creditele interbancare nete cu termenul de până la o lună/total active X100% să fie mai mare de 20. este evident .1. valorile mobiliare de stat.3.1.C.a.A.A.3. 2. 2005-2009 //www.C.3 la sută. a. a respectat indicatorii lichidităţii pe parcursul perioadei analizate cu toate că 38 .A. “VICTORIABANK” S.victoriabank.

C.Sursa:Raportul privind activitatea financiară a B. că la BC „Victoriabank” S.C.a.A. Situaţia creată este favorabilă băncii prin faptul că are lichidităţi suficiente pentru a face faţă cererii. “VICTORIABANK” S.victoriabank.3.).A la sfârşitul anului 2009 a înregistrat cel mai înalt nivel 0.md.3. iar la sfârşitul anului 2009 a atins nivelul de 38. coeficientul lichidităţii pe termen lung a BC „Victoriabank” S. Acest lucru ne vorbeşte despre faptul. a.59 la sută. Sursa:Raportul privind activitatea financiară a B. Coeficientul lichidităţii curente a înregistrat cel mai apropiat nivel de normativ la sfârşitul anului 2007 – 22. totodată.C.A. cu toate că se află în limita normativului(vezi figura 2. a crescut ponderea activelor lichide în totalul activelor băncii.01 la sută. 2.a. Astfel.2. apare dezavantajul neutilizării în cel mai avantajos mod a resurselor de care dispune BC „Victoriabank” S. 2005-2009 //www. a. mărimea lor a fost diferită de la un an la altul. Fig.3.2.A. Considerăm că acest lucru se datorează faptului că banca nu vrea să investească resursele pe perioade mai mari de un an pentru a se proteja de riscul de credit şi.82. 2005-2009 39 . cel de lichiditate care ar putea să apară în condiţiile de incertitudine contemporane în care activează. “VICTORIABANK” S. respectiv . “VICTORIABANK” S.).A.A. ce constituie o valoare aproximativ de două ori mai mare comparativ cu normativul stabilit de banca centrală (vezi figura 2.1. chiar în valoare mult mai mare decât cerinţele Băncii Naţionale a Moldovei în acest sens. Diagrama evoluţiei coeficientului lichidităţii curente a B.

dar şi cu un grad sporit de risc. şi anume.md. Acest lucru ne vorbeşte despre gradul scăzut al eficienţei de utilizare a investiţiilor acţionarilor băncii şi nu este altceva decât evitarea investiţiilor cu un nivel mai înalt de rentabilitate.2010 la nivelul de 7. dacă la sfârşitul anului 2008 rentabilitatea activelor constituia 5.victoriabank. la sfârşitul anului precedent.39%.2.2008.91%.36%. Fig. ajungând la 31. apoi pe parcursul următorilor doi ani a crescut.3. constituia 25.3.12. “VICTORIABANK” S.19%.a. 40 .C.A. Rentabilitatea capitalului acţionar a BC „Victoriabank” S.A.A.A. avem legătura directă dintre nivelul de lichiditate şi cel de rentabilitate al activelor băncii analizate. a înregistrat o evoluţie foarte diferiră de la un an la altul. atingând nivelul de 38. EVOLUŢIA VOLUMULUI ŞI STRUCTURII CAPITALULUI ACŢIONAR AL B.3. “VICTORIABANK” S. dacă la sfârşitul anului 2006 rentabilitatea capitalului acţionar ai BC „Victoriabank” S. ca mai apoi să înregistreze o scădere drastică.A. apoi la 31.12. şi în special. este evident că în ultimii doi ai au înregistrat o tendinţă negativă.//www. în a. 2005-2009 //www. Diagrama evoluţiei rentabilităţii activelor şi rentabilităţii capitalului acţionar a B.a.C. rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului acţionar ai BC „Victoriabank” S. Referindu-ne la evoluţia principalilor indicatori de rentabilitate. Deci.INDICATORI 2006 32 000 0 32 000 10 250 4 800 0 222 975 270 025 2007 32 000 0 32 000 10 250 4 800 0 330 148 377 198 2008 32 000 0 32 000 10 250 4 800 0 510 292 557 342 2009 32 000 0 32 000 10 250 4 800 0 560 578 607 628 2010 32 000 0 32 000 10 250 4 800 0 801 645 848 695 Acţiuni ordinare plasate Acţiuni preferenţiale plasate Total acţiuni in circulaţie Surplus de capital Capital de rezervă Rezerve privind reevaluarea activelor Profit nedistribuit Total capital acţionar Sursa:Bilanţul contabil al B.12.2010 a atins nivelul de 1. Astfel.md. a.C. 2005 –2009 (mii lei) . 2.A. “VICTORIABANK” S. Aşa dar.victoriabank. Tabelul 2.24% la 31.

A. elementul cu ponderea principală în capitalul acţionar al BC „Victoriabank” S. iar la 31.4. 2.3.victoriabank. “VICTORIABANK” S. 41 .Analizând evoluţia volumului şi structurii capitalului a BC „Victoriabank” S. Fig.3.12.C. 2006-2010//www. După cum e şi firesc să fie.A. lucru care semnifică că profitul încasat de bancă ca rezultat a exerciţiului financiar este suficient pentru acoperirea cheltuielilor necesare şi o parte a lui este capitalizat.4%. reprezintă profitul nedistribuit.2006 cota profitului nedistribuit în capitalul acţionar constituia aproximativ 98%.A.a. Diagrama structurii capitalului acţionar al B.C. 2.A. anul 2010 //www. putem afirma. “VICTORIABANK” S. Acţiuni ordinare plasate Surplus de capital Capital de rezervă Profit nedistribuit Sursa:Bilanţul contabil al B.A. “VICTORIABANK” S. că majoritatea componentelor capitalului acţionar al băncii au înregistrat o valoare constantă pe parcursul anilor analizaţi 2005-2009. “VICTORIABANK” S. Majorarea capitalului acţionar al băncii din contul profitului nedistribuit reprezintă cea mai avantajoasă şi optimă sursă pentru BC „Victoriabank” S.13.C.5.C.A. Diagrama evoluţiei profitului nedistribuit şi capitalului acţionar al B. Acţiuni ordinare plasate Surplus de capital Capital de rezervă Profit nedistribuit Sursa:Bilanţul contabil al B.md.2009 aproximativ 94.md.. a. care constituie la 31. Fig.victoriabank.A.

150 0 24.victoriabank. 2006-2010 //www. “VICTORIABANK” S. Capitalul normativ total al BC „Victoriabank” S.2006 valoarea capitalului normativ total al BC ultimilor cinci ani.3.A. EVOLUŢIA CAPITALULUI B.210 841.259 774.150 552.A.C. Dacă Sursa:Raportul privind activitatea financiară a B.3.A. Fig.a. Diagrama evoluţiei capitalului normativ total al B.765 0 22.A.12. “VICTORIABANK” S.C.md.Tabelul 2.C. “VICTORIABANK”S.57 28.a.259 0 0 28. 2. 2006 .3.2010 (mii lei) INDICATORI 2006 2007 372.C.765 372.md. a.a.210 841.714 Capitalul de gradul II 0 Suficienţa capitalului ponderat la risc (%) 19.23 2009 2010 Capital normativ total (CNT) 266.714 Capitalul de gradul I 266. în a. este constituit integral din capitalul de gradul unu şi a înregistrat o creştere constantă pe parcursul la 31.83 774.00 2008 552.victoriabank.lei) 42 . a. //www.A.6. “VICTORIABANK” S. 2006 –2010 (mil.02 Sursa:Raportul privind activitatea financiară a B.

2006 – 2010. ce a constituit o creştere de aproximativ 3.3.A.2 ori. 43 .A.lei.lei.Sursa:Raportul privind activitatea financiară a B.md.A. constituia 226.08% faţă de 31.2010 la 28.3mil.2009 când a atins mărimea 28.57%.7 mil. 2. a. corespunde cerinţelor pentru desfăşurarea activităţilor financiare. Diagrama evoluţiei suficienţei capitalului ponderat la risc la B.a. în a.C.victoriabank.7. Chiar şi în condiţiile creşterii cerinţelor privind capitalizarea BC „Victoriabank” S.12. atunci la 31.12. 2006-2010 //www. “VICTORIABANK” S. (%) „Victoriabank” S. Nivelul suficienţei capitalului ponderat la risc este mult mai mare decât normativul stabilit de Banca Naţională a Moldovei a crescut continuu pe parcursul perioadei analizate. Fig.2010 a atins marimea de 841.C. “VICTORIABANK” S.A.12. înregistrând totuşi o micşorare la 31.a.

a.8. “VICTORIABANK” S.C. Fig. dispune de un volum mare de active lichide.Sursa:Raportul privind activitatea financiară a B.A. În baza datelor prezentate şi a analizei efectuate este evident că BC „Victoriabank” S.A. Diagrama evoluţiei indicatorului calităţii creditelor la B.3.41%. (%) Analizând datele tabelului 2. observăm că indicatorul calităţii creditelor BC „Victoriabank” S. a.A.51% iar la sfîrşitul lui 2010 constituia 12.1 şi fig.8. factor determinat al nivelului riscului de credit. lucru ce ar influenţa pozitiv evoluţia indicatorilor de rentabilitate.victoriabank. 2006-2010 //www. Considerăm. BC 44 . pe care ar putea să le folosească pentru investiţii mai rentabile. 2006 – 2010. Acest indicator denotă faptul că în 2010 s-a înrăutăţit calitatea portofoliului de credit al BC „Victoriabank” S.C. 2.A.3. pentru a nu-şi pune în pericol stabilitatea financiară în condiţiile economice contemporane.A. că banca a adoptat această strategie de activitate în scopul protejării sale împotriva riscului de credit.Dacă la sfîrşitul anului 2008 cota creditelor nefavorabile în totalul creditelor constituia doar 3. 2. “VICTORIABANK” S. în a. Totodată.a.79% atunci în 2009 a ajuns la 4. a avut o evoluţie diferită de la un an la altul.md.3.

astefel la sfîrşitul anului 2008 cota creditelor nefavorabile în totalul creditelor constituia doar 3. Aceste data denotă faptul că în 2010 s-a înrăutăţit calitatea portfoliului de credite. În pofida faptului că BC „Victoriabank” S. un prestigiu mai înalt al bancii şi o pozişie financiară mai bună. 2.79%. îşi menţine o poziţie stabilă pe piaţă. Din punct de vedere financiar BC „Victoriabank” S.A deţine un loc de virf in clasamentul bancilor comerciale din RM fiind cu un pas înainte încă de la înfiinţare(22 decembrie 1989) implementînd noi tehnologii precum operarea cu carduri bancare.atunci în 2009 a ajuns la 4. BC „Victoriabank” S. lucru demonstrat şi de indicatorii prezentaţi în lucrare.3.A dar şi pentru toate bancile din RM ar fi dezvoltarea şi perfecţionarea tehnologiilor informaţionare ce ar face ca transferurile de informaţii sa fie mult mai rapide fără erori elementare. pentru ca acestea să nu ajungă în categoria celor dubioase. O altă imbunătăţire ar fi pregătirea personalului la un nivel înalt ce ar duce la o îmagine mai bună.Ridicarea profitabilităţii prin acordarea creditelor mai performante.La această situaţie sunt bine venite unele propuneri pentru îmbunătăţirea portofoliului de credite: . Găsirea modalităţilor de conlucrare cu clientul ce i-ar permite clientului băncii de a rambursa creditul restant fără a recurge la utilizarea fondului de risc. iar la sfîrşitul lui 2010 constituia 12.„Victoriabank” S. 45 . Recomandări de îmbunătăţire a poziţiei financiare. are totuşi nevoie de unele îmbunătăţiri care vin odata cu dezvoltarea tehnologiilor informaţionale.A. O imbunătăţire ce ar fi benefică nu doar pentru BC „Victoriabank” S.41%.A îţi menţine o poziţie stabilă pe piaţa cu unele devieri cum ar fi calitatea portofoliului de credite care a a avut o evoluţie diferită de la un an la altul. bancomate şi alte servicii inovative.51%.A este o bancă de succes. dezvoltarea economiei ect.

Comform datelor prezentate în analiză este evident că BC „Victoriabank” S.. Printr-o colaborare strînsă cu clienţii băncii comerciale vom ajunge la nivelul dorit al lichidităţii şi profitabilităţii şi prin respectarea strictă a cerinţelor ce sunt 46 .A dispune de un volum mare de active lichide. . .Strategii mai eficiente pentru obţinerea profitului mai mare din creditul acordat.În cazul în care banca deţine un coeficient al lichidităţii curente destul de înalt .Găsirea punctului optim dintre profitabilitate şi riscul acceptat de bancă la acordarea creditelor.Verificarea garanţiilor şi monitorizarea calităţii şi valorii acestora. . aceasta se va confrunta cu problema profitabilităţii. .Lucrul intensiv cu clientul care a solicitat un credit mare spre a exclude expunerea la un risc major.Promovarea unei politici de creditare eficiente.de aceea vin cu propunerea ca banca să folosească o parte din activele lichide pentru investiţii mai rentabile.Perfecţionarea gradului de specializare a lucrătorilor bancari pentru a exclude riscurile în procesul de acordare a creditelor. . lucru ce ar influenţa pozitiv evoluţia indicatorilor de renatbilitate. -Realizarea controalelor permanente la sediul clientului şi o monitorizare mai eficientă a creditelor .Supravegherea continuă până la finele rambursării creditului. . deoarece activele cu lichiditate înaltă nu aduc venituri şi banca nu va putea să-şi acopere toate cheltuielile operaţionalte (inclusiv achitarea dobînzilior la depozite). . .Colaborarea cu birourile de credit în alegerea clienţilor fără istorii de creditare dubioase.Atingerea unui portofoliu performant prin intermediul aplicării unor noi tehnologii informaţionale în domeniul bancar prin selectarea celor mai buni debitori.

înaintate de autoritatea monetară în Republica Moldova vom putem avea o bancă de cel mai perfrmant nivel. Astfel. deoarece funcţionează din contul mijloacelor atrase şi prestează servicii financiare de intermediere a fluxurilor mijloacelor băneşti din economia unei ţări. asigurarea stabilităţii sistemului bancar şi siguranţei fiecărei 47 .Băncile sunt instituţii „specifice”. CONCLUZII În baza investigaţiilor efectuate referitor la aspectul sistemului băncilor. pentru asigurarea stabilizării şi sporirii siguranţei activităţii bancare în Republica Moldova. putem formula următoarele concluzii: .

-În practica bancară. în continuare. -Formele esenţiale ale capitalului bancar. la rîndul lor. este oportună majorarea. venitul din plasamente. venitul din plasamente. Băncile. -Pentru sporirea nivelului de competitivitate a băncilor autohtone. rezerve.bănci în parte. trebuie să compenseze instabilitatea mediului economic şi a sistemului bancar prin asigurarea nivelului de capital. astfel încît acesta să fie comparabil cu exigenţele stabilite de directivele europene. lipsa vulnerabilităţilor şi efectelor adverse în activitatea desfăşurată de instituţiile financiare etc. de regulă sub capital se subînţelege resursele. sunt: acţiunile comune şi preferenţiale. scopul principal al căreia este asigurarea stabilităţii sistemului bancar. la rîndul său. credite interbancare. rezerve pentru cheltuieli neprevăzute şi soldul profitului nedistribuiţi în cea mai mare parte din resursele atrase de bănci sub diferite plasamente şi împrumuturi. -Protejarea intereselor deponenţilor prin aplicarea schemelor de garantare a depozitelor în sistemul bancar reprezintă o importanţă majoră pentru asigurarea stabilităţii sectorului bancar. fiind chiar mai înalt decît nivelul cerinţei stabilite de către banca centrală. în primul rînd. în scopul protejării intereselor deponenţilor. a cerinţei faţă de capitalul minim necesar. deoarece însuşi funcţionarea acestora contribuie la: 48 . -Mărimea capitalului băncilor comerciale şi structura acestuia este gestionată de Banca Naţională. nivelul de dezvoltare a sistemului bancar precum şi politica Băncii Centrale. valori mobiliare. menţinerea unui nivel înalt de credibilitate a participanţilor în sistem. constituie obiectivul de bază al oricărei bănci centrale. depuse de beneficiari şi care constă. -Un sistem bancar stabil presupune. -Formarea bazei de resurse a băncii este influienţată de situaţia economică a ţării şi a regiunii în care activează banca. asigurarea exercitării neîntrerupte a tranzacţiilor de intermediere financiară. situaţia pieţei financiare. obligaţiuni sau împrumuturi subordonate. în principiu din capitalul statutar. depozite. utilizate în prezent.

Rezumând. reducerea cheltuielilor băncilor şi a statului pentru „reanimarea” sistemului bancar în perioada de criză. în condiţiile unui mediu macroeconomic stabil. ceea ce poate fi realizat prin implementarea în practica autohtonă a ghidărilor de asigurare a stabilităţii sectorului bancar. faptul că un agent economic.) demonstrează. o reglementare şi supraveghere prudenţială corespunzătoare. presupune. un nivel înalt de transparenţă. tendinţe de consolidare pe parcursul ultimilor ani. -Evaluarea indicatorilor reflectă stabilitatea sistemului bancar autohton (capitalul. un management eficient al riscurilor caracteristice activităţii instituţiilor financiare. promovarea principiilor de guvernare corporativă. stimularea atragerii mijloacelor băneşti pe termen lung. după foarte puţin timp de la realizarea investiţiei.menţinerea credibilităţii sistemului bancar. general principali acceptate. în general. precum şi neimplicarea statului în activitatea băncilor etc. promovarea mecanismului de evitare a crizelor de lichiditate. care elaborate de Comitetul Basel. activele. -Asigurarea şi menţinerea stabilităţii şi siguranţei sistemului bancar. asigurarea alocării optime a resurselor. principala problemă actuală cu care se confruntă Băncile esta instabilitatea şi incoerenţa legislativului. poate fi pus în situaţia de a fi privat de toate facilităţile oferite de regimul de 49 . care a investit în bancă o sumă considerabilă de mijloace baneşti. -Obiectivul principal al asigurării stabilităţii bancare constă în limitarea riscului sistemic. determinarea regulilor prudenţiale. protejarea sectorului bancar de faliment şi de vulnerabilităţi. lichiditatea etc.

Plasarea bună în raport cu facilităţile de plasament necesar. Menţinerea/ înbunătăţirea facilităţilor la depunerile populaţiei. În concluzie. Planificarea şi conducerea bună. prin adoptarea unor noi legi care va schimba clauzele condiţionate iniţial.bancă iniţial. BIBLIOGRAFIE 50 . condiţiile de succes ale băncilor sunt: O legislaţie fermă în domeniu. aceasta este prima problemă care trebuie soluţionată. Un sprijin eficient din partea Organelor statale.

1999. – 224p. Iliadi G.bancare. – Bucureşti: Editura Universitară. R. Operaţiuni bancare.. 7. Grigoriţă. 6. – Nr.. Instrumente şi tehnici de plată.11. 11. WP/99/54. – Chişinău: Editura ASEM.. – 249p. Nr. V. Aspectul stabilizării şi sporirii funcţionării sistemului bancar al Republicii Moldova în contextul integrării în Uniunea Europeană. 1/2. 2. C. C. A. – 251p. 51 . – 149p. D. M.03).. – IMF Working Paper. Mistrean L. 130 (cu modificarea şi completarea din 13. Cucu. Tudorache. 2007. Legea Republicii Moldova privind societăţile pe acţiuni. Păun. 8. 9. Regulament cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc. Basno. Deposit Insurance: A Survey of Actual and Best Practices. Lucrări ştiinţifice 4. Activitate bancară. bănci. 38-39/332. 550-XIII din 21 iulie 1995 // Monitorul oficial – 1996. 10.I. Nr. II. Caraganciu. Cartier. Hartulari. – Bucureşti: Editura ASE. 269 din 17 octombrie 2001 // Monitorul oficial – 2003. Analiza. R. Operaţiuni bancare: Concepte. 2004. credit. 2006.. G. Cociug. Monedă. – 512p. – Chişinău: Editura ASEM.A.–M. Acte normative şi reglementorii 1 Legea instituţiilor financiare. C. 1134-XIII din 02 aprilie 1997 // Monitorul oficial – 1997. T. Pîrjol. 2005. Păun. 2001. M. 2005. 5. – 418p. –Chişinău: ediţia a III-a. – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. – Nr. 2005. Dardac N. Nr.. Monedă şi credit. scheme.. Teză de doctor. 3. Gillian. –Chişinău: ASEM. aplicaţii. – 192p. – 268p. diagnoza şi modelarea sistemelor financiar. – Nr.

statistica.worldbank.md 3. www.bnm. www. www.md 52 . www.md 4.eu 5. www.moldova.org 17. Resurse Internet 1.org 2.victoriabank.IV. www.europa.