P. 1
Info Autism Nr2 Martie 2004

Info Autism Nr2 Martie 2004

|Views: 30|Likes:
Published by Gheorghe Virginia

More info:

Published by: Gheorghe Virginia on May 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2011

pdf

text

original

Anul I, Numarul 2 Martie 2004

www.autism.ro

Info autism
Publicatie lunara, destinata parintilor si persoanelor care interactioneaza cu copii cu afectiuni din spectrul autist

Nevoia de informatie
Dupa ce in primul numar ne-am concentrat atentia in principal asupra descrierii autismului si a altor afectiuni din spectru si a prezentarii unui curriculum de program pentru eficientizarea lucrului cu copiii autisti, numarul de fata intra putin mai in detaliu in descrierea criteriilor de diagnostic. Intrucat incercam sa punem accent cat se poate de mult pe latura practica, in acest numar puteti gasi, alaturi de setul de instrumente psihologice pentru evaluarea copiilor, si un model de aplicare a unui astfel de instrument: testul Portage. In continuare, articolul “Dezvoltarea abilitatilor de comunicare expresiva/intentionata pentru copiii cu autism nonverbali” va ofera elemente necesare atat pentru determinarea abilitatilor curente de comunicare ale copilului, cat si principii pentru dezvoltarea unui program eficient de interventie pentru copiii non verbali. Incepand cu numarul urmator ne propunem sa parcurgem un domeniu, credem noi, de mare interes: terapii. Incepand cu trecerea in revista a metodelor terapeutice utilizate, si, pe rand, detalierea fiecareia cu accent pe latura practica a aplicarii / posibilitatii de aplicare in Romania. In numarul urmator: Analiza Comportamentala Aplicata (Applied Behavior Analysis –ABA).

Din cuprins:
• Autismul si afectiuni din spectrul autist: - Criterii de diagnostic pentru afectiuni din spectrul autist.pag 2 - Sindromul Asperger vs. Autismul inalt functional …….........pag 4 • Setul de Instrumente Psihologice pentru Expertizarea si Evaluarea Copiilor/Elevilor in Vederea Orientarii Scolare………………...…..……………..pag 5 • Aplicatie: evaluarea folosind fisa de dezvoltare psihomotrica PORTAGE……………………….…pag 6 • Dezvoltarea abilitatilor de comunicare expresiva / intentionata pentru copiii cu autism nonverbali)…………………..…...pag 8 • Carte de vizita: Federatia Organizatiilor pentru Persoanele cu Dizabilitati Intelectuale din Romania: INCLUZIUNE ROMANIA………………………..pag 13

Noutati, studii
Rezultatele cercetarilor pot furniza instrumente pentru determinarea gradului de severitate pentru indivizii cu autism. Conform unui studiu realizat la Yale, cand persoanelor cu autism li se prezinta o situatie sociala, ei isi concentreaza atentia de doua ori mai mult asupra gurii si corpului personajelor decat asupra ochilor. Cercetatorii au urmarit miscarile globului ocular pentru a stabili pe ce zone are loc focalizarea atentiei indivizilor cu autism la vizionarea filmului “Cui i-e frica de Virginia Woolf?”. Filmul a fost ales pentru numarul mare de scene incluzand comunicare verbala si non verbala intre protagonisti, intr-un mediu relativ sarac in stimuli distractori. Studiul a aratat ca subiectii au urmarit filmul in moduri diferite, de exemplu: in scena in care R. Burton si Liz Taylor se infrunta (prim plan, fata in fata) privirea non-autistului se muta intentionat cautand ochii personajelor, pe cand indivizii autisti focalizeaza atentia asupra gurii celor doua personaje. (...continuare in pag 14)

cuburi etc. de ex. Dificultati de comunicare 2.a. radiou. privitul la televizor. probleme in interactiunea in grup/ colectiv si in a urma regulile “cooperative” ale jocurilor) 1. Limbaj neobisnuit sau repetitiv (repeta ceea ce spun altii – ecolalie.a. are minim interes (chiar deloc) pentru jocurile sociale ca “Podul de piatra” sau “Mi-am pierdut o batistuta” etc. daca vorbeste totusi. minima utilizare a gesticii in timpul comunicarii. relatii de prietenie doar cu adultii sau cu copiii mai mari ori numai cu alti membri ai familiei. topica neobisnuita a frazei etc..a.d. parca studiat – un fel de “mic profesor”) 2. in genul “monologului”. dificultatea de a “trece peste”.b Dificultatea de a intretine o conversatie (probleme in a incepe. nu le ofera alinare) 2.c. dificultati in a aprecia cat de aproape poate sa stea de ceilalti. implinirile sau oricare alte interese cu ceilalti (preferinte pentru diferite activitati solitare. “pare surd”.b. Vorbirea deloc sau putin folosita (nici un cuvant pana la varsta de 2 ani. prefera sa foloseasca jucariile intr-o maniera concreta. utilizeaza un limbaj pedant. sens special doar pentru el. Joaca lui nu este adecvata varstei (putine scenarii in jocurile simbolice cu jucarii. relatii bazate numai pe anumite interese speciale. jocurile de unul singur. Comportamente. raspunde doar la intrebari care ii sunt adresate direct. mimica saraca sau absenta.) 2. de genul “vreau apa”. nu imaginativa. pare indiferent la prezenta celorlalti. de ex. in detrimentul altora. putine arii de interes 3. Dificultati in a stabili interactiuni sociale 1. in diverse combinatii si cu diferite grade de severitate: Foloseste tonalitati sau inflexiuni ale vocii nepotrivite Nu constientizeaza pericolul Poate evita contactul vizual Poate prefera singuratatea Aparenta insensibilitate la durere Poate refuza sa fie tinut in brate Desfasoara timp indelungat activitati repetitive sau neobisnuite.) 3. rareori pretinde ca un obiect este altceva. de a ignora o activi- O persoana cu autism poate manifesta unele din urmatoarele comportamente. nu observa cand ceilalti sufera sau sunt suparati. fara incercarea de a implica si alte persoane) 1. a intretine si/ sau a termina un dialog. utilizeaza cuvintele gresit gramatical. sintagme. activitati repetitive. Reactii minime in a impartasi bucuriile. sa construiasca cu lego. impedimente in a raspunde la comentariul altora. academic. repeta secvente auzite la TV. din carti sau clipuri publicitare in momente nepotrivite si in afara contextului. Absenta reactiilor sociale sau emotionale de reciprocitate (nu raspunde celorlalti. Abilitati fizice / verbale inegale Pagina 2 Info autism .Autismul si afectiuni din spectrul autist Criterii de diagnostic pentru afectiuni din spectrul autist 1. Dificultati/ lipsa interesului in a dezvolta relatii de prietenie cu copiii de aceeasi varsta (prieteni putini sau deloc. tendinta de a evita privirea celorlalti. tendinta de a vorbi incontinuu. Dificultati in a utiliza limbajul/ comportamentul nonverbal (probleme in a-i privi pe ceilalti in ochi. fraze care au un inteles. nici o propozitie simpla pana la varsta de 3 ani. nu-i observa pe ceilalti.d. ton sau inflexiune a vocii nepotrivite) 1. dificultatea de a vorbi despre subiecte care nu intra in aria lui de interese) 2. Interes intens doar pentru anumite subiecte (interes doar pentru anumite subiecte. utilizeaza cuvinte. ca banana poate fi telefon.c.

Un copil diagnosticat cu autism.c Ticuri motorii. pupat. conform definitiei apartinand DSM-IV (vezi Info Autism nr. nejustificata. are deficiente in trei arii de dezvoltare: interactiune sociala. dar copilului dumneavoastra ii place sa fie alintat. devine foarte anxios. interese restranse si comportamente repetitive. O alta conditie pentru un diagnostic sigur este ca cel putin una dintre deficiente trebuie sa fi aparut inainte de implinirea varstei de trei ani. de ex. pentru obiecte neobisnuite).. si varsta la care a survenit cel putin una dintre deficiente). se supara usor chiar si atunci cand apar schimbari minore in rutina. atunci copilul dumneavoastra va fi diagnosticat cu autism. schimbarea drumului de intoarcere de la scoala acasa. Acest lucru nu inseamna ca micutul dumneavoastra a fost diagnosticat incorect.. este interesat de anumite calitati ale obiectelor. chiar atasament.d Preocupare pentru parti ale obiectelor (folosirea obiectelor intr-un mod neobisnuit. ii place sa miroasa ori sa priveasca de foarte aproape obiectele etc. manifesta interes. suparat. inchide si deschide ochii papusilor. se cuibareste la pieptul dumneavoastra. Pentru a hotari daca are un simptom. nevoia de a fi avertizat despre orice schimbare. Astrofizica etc.). sa inchida si sa deschida usa intr-o ordine specifica. de ex.b. Copilul diagnosticat cu autism va trebui sa aiba cel putin doua simptome in domeniul "interactiunii sociale". excelenta memorie pentru detalii. de ex. el/ ea trebuie sa prezinte unul sau mai multe din comportamentele asociate simptomului respectiv (descrise intre paranteze dupa fiecare simptom numit). ati auzit probabil ca un copil cu autism nu este afectuos. in a urma o anumita rutina familiara (vrea sa faca anumite activitati in exact aceeasi ordine. violent daca rutina/ ritualurile nu sunt urmate intocmai) 3. copilul dumneavoastra trebuie sa prezinte cel putin sase din cele 12 simptome prezentate mai sus. In cazul in care copilul intruneste aceste criterii (numarul simptomelor. Nu toti copiii diagnosticati cu autism prezinta fiecare din simptomele descrise in tabel. isi flutura degetele prin fata ochilor etc. pe care le percepe cu ajutorul simturilor. de obicei doar pentru subiectele din aria de interes) 3. Insistenta nerezonabila. Dificultati in interactiunea cu alti copii Dificultati in exprimarea nevoilor. Poate folosi gesturi Repeta cuvinte sau propozitii (echolalie) Atasament neobisnuit fata de anumite obiecte Rezistenta la schimbare Roteste obiecte sau se roteste el insusi Raspunde neadecvat (sau nu raspunde) la stimuli auditivi Info autism .) 3. interes pentru subiecte neobisnuite pentru varsta lui. Pentru a intruni criteriile pentru autism. nu exista nici un comportament particular pe care sa-l prezinte obligatoriu orice copil cu autism. arii restranse de interes". Pagina 3 comunicare. Ceea ce inseamna ca ati fi putut intalni simptome care sa nu se regaseasca in cazul copilului dumneavoastra. 1). de altfel.tate sau un subiect din aria lui de interese. invarte rotile jucariilor. de ex.. de ex. prefera obiectele care se misca/ in miscare. De exemplu. activitati motorii repetitive (bate din palme atunci cand este bucuros sau suparat. inchide si deschide usile masinutelor de jucarie. tipul de simptome asociate celor trei domenii. cel putin un simptom in domeniul "comunicarii" si cel putin un simptom in domeniul "comportamente repetitive.

ca sa se poata stabili un diagnostic de Autism Inalt Functional sau Sindrom Asperger. ciudat etc). Retardul mintal co-apare in autism in aproximativ 75% dintre cazuri. cat si celelalte tulburari autistice sunt cel mai bine vazute ca afectiuni ce se deosebesc prin persistenta neadaptarii sociale. in aceeasi perioada de viata. in general. daca IQ-ul persoanei depaseste limita care indica un retard mintal. 3. precum si abilitatea de folosi limbajul vorbit. De asemenea. cei mai multi specialisti considera ca diagnosticul de Sindrom Asperger trebuie acceptat din motive medicale.Not Otherwise Specified) este cel mai potrivit. intre Sindromul Asperger si Autismul Inalt Functional s-au observat o multime de asemanari. si la copiii cu Sindrom Asperger pot fi intilnite particularitati ale vorbirii si ale dezvoltarii limbajului. Nu acelasi lucru se poate spune despre copiii diagnosticati cu Autism Inalt Functional sau autism. vocabularului. restrictive ca si indivizii cu autism. Persistenta autistica Anumiti cercetatori au obiectat la utilizarea unor diagnostice precise pentru o tulburare care oricum reprezinta doar un punct pentru "persistenta autistica". In practica. care poate sa difere in functie de gradul de deficienta in ariile cunoasterii. nu toti copiii se "potrivesc" in caracterizarile de Sindrom Asperger. Sindromul Asperger mai poate fi diferentiat in baza atasamentului copilului fata de parinti la virste mici. 4. Comunicarea. copiii cu Sindrom Asperger manifesta normalitate in atasamentul fata de parinti si in incercarile de a se apropia fata de altii (desi modul in care se fac acestea este inadecvat. "merg afara") pana la 3 ani. Autismul Inalt Functional Cum se stabileste diagnosticul de Autism Inalt Functional? Acest termen-diagnostic este folosit pentru o categorie de copii cu autism (si ei prezinta deficiente in toate cele trei arii de dezvoltare) care au capacitatea de a gandi. in viziunea multora. Info autism . asa cum sint definite de Asociatia Americana de Psihiatrie. in consecinta. relatiilor sociale. pot fi diagnosticati cu PPDNOS. In primul rand pentru ca multi parinti accepta mai usor un diagnostic Sindrom Asperger decat autism (care. definita in general cu un scor IQ peste 70. indivizii cu SA prezinta aceleasi deficiente in domeniul interactiunii. se verifica daca sunt indeplinite manifestarile/simptomele specifice pentru autism si. In Sindromul Asperger. abilitatea de folosi limbajul vorbit va fi conform varstei cronologice. atat la nivelul gramaticii. Sindromul Asperger vs. multi copii cu forme mai usoare de autism ar fi lasati fara diagnostic si. repetitive. Totusi. in afara de dezvoltarea normala a limbajului. de aceea in metoda de Pagina 4 diagnosticare prin DSM-IV exista si criterii pentru a diagnostica copii care nu manifesta retard mintal. Astfel. cu exceptia faptulul ca un copil cu SA nu prezinta deficiente semnificative in cea de-a doua categorie. In "copilaria timpurie". Indiferent de varsta lor. ticuri. 1. diagnosticul de Tulburare Pervaziva de Dezvoltare . activitatile solitare. spre deosebire de acestia din urma. daca nu s-ar recunoaste diagnosticul de Sindrom Asperger. prefera non-interactiunea. Cel putin un sfert. cat si al pronuntiei. un IQ mai mic. simptomele sunt aceleasi cu cele prezentate pentru tulburarile din spectrul autist. fraze simple (de genul "mingea mea". miscarile (motricitatea) neindemanatice sunt mai des intilnite in Sindromul Asperger. s-a observat ca legaturi ereditare exista mai degraba in cazul copiilor cu Sindrom Asperger (in special la tatii lor) decit in cazul celor cu Autism Inalt Functional. Prin comparatie cu Sindromul Asperger. Apoi. autism Inalt Functional sau Autism. IQ-ul vorbire este mult mai mare decit IQ-ul performanta.). spre o treime. 5. pe cind in Autismul Inalt Functional apar mai degraba miscarile stereotipe. In plus.Nespecifica (PPD-NOS de la Pervasive Developmental Disorders . care nu sint intotdeauna exacte. Cand un copil prezinta tulburari de dezvoltare pervazive (adica in mai multe domenii). Cum majoritatea cazurilor de Sindrom Asperger sint diagnosticate in general peste virsta de 7 ani. De altfel. dar. este inteligenta normala. dar cu discrepante mici in raportul IQ Vorbire/IQ Performante. dintre copiii diagnosticati cu autism fac parte din subgrupul asa-numit "Inalt Functional".Sindromul Asperger vs. este asociat cu necomunicare extrema. Criteriul potrivit caruia diferentierea intre Sindrom Asperger si Autism Inalt Functional se face in baza deficientelor de vorbire sau absenta limbajului ramine controversat. este un fapt specific pentru copiii diagnosticati cu SA ca vorbirea lor se dezvolta normal. totodata. informatiile privind dezoltarea mai timpurie a limbajului depind in mare masura de relatarile parintilor. nu ar beneficia de terapiile sau serviciile necesare recuperarii lor. dar studii de data recenta sugereaza ca numarul acestora ar fi chiar mai mare. Astfel. copiii care prezinta caracteristici care ar putea duce la persistenta autistica. care. Un al doilea criteriu pentru a stabili un diagnostic de Sindrom Asperger. comportament dezatruos etc. spun cuvinte simple inainte de implinirea varstei de 2 ani. 2. relativ normale (ei pot sa vorbeasca aproape de nivelul asteptat pentru varsta lor). de a invata (nu prezinta retard mintal). limbajului si motricitatii. In cazul copiilor cu Sindrom Asperger (SA). Totusi. persoanele cu SA nu au acelesi deficiente legate de limbajul vorbit. indivizii cu Autism Inalt Functional au. precum si in cel al comportamentelor repetitive. Autism Inalt Functional Totusi. dar nu prezinta spectrul tulburarilor pentru Sindrom Asperger. Altii au ajuns la concluzia ca atat Sindromul Asperger. Cu alte cuvinte. Intarzierile si deficientele in dezvoltarea limbajului sint mai severe in cazul Autismului Inalt Functional decit in Sindromul Asperger.

g) test de sinkinezie a membrelor superioare. F.Bender-Santucci (7-11 ani) – etalonat de T.. g) testul casa-arbore-om. A. Head. k) testul Head (mina. c) Bender-Santucci. b) proba Wartegg. R. Evaluarea nivelului intelectual: Goodenough. A. Corman.S. Stambak. Info autism . de H. publicata in Monitorul Oficial. Partea I nr. 3. j) testul Columbia. 4. atentia: a) proba Toulouse-Pieron. d) desenul familiei. Rey pe baza de cuvinte. Kulcsar. Gertsmann. afectivitatea: a) testul de frustratie Rosenzweig. b) matricele progresive StandardRaven. 218 din 7 martie 2002. c) testul frenaj vointa. c) TAT. Zazzo. 2. (R. d) fraze absurde. c) proba Collin (completarea lacunelor dintr-un desen). testul tematic de aperceptie. Probe pentru evaluarea activitatii psihice: A. proba de perseverare. d) probe de flexibilitate asociativa. Examinatea psihologica a personalitatii: a) chestionare de personalitate.E. h) proba de motricitate digitala. b) proba A. scara Wechsler-Bellvue. ureche). b) Gesell. m) Portage. d) Lucher. 204 din 26 martie 2002 1. b) completarea de povestiri. limbajul: B. b) testul de orientare spatiala.Santucci (4-6 ani) . B. H. Rey. Rey. d) evaluarea capacitatii de discriminare a identicului de simetric in structurile grafice: R. C. f) proba pentru sinkinezia membrelor superioare. j) Freiburg. m) testul cu 20 de propozitii neterminate (eu sunt) (TST). c) testul figurilor complexe. c) asociere de cuvinte. f) domino.M. D. e) ce vede in imaginile Rorschach. c) proba Bourdon-Amfimov. Teste de inteligenta globala: a) W. h) testul arborelui. b) probe de evaluare a capacitatii de orientare si structurare spatiala: Kohs-Goldstein (adaptat de Santucci si etalonat de V. Rey adaptata. testul culorilor. A. triunghi). Zazzo si colaboratorii) – noua scara metrica a inteligentei. Probe de inteligenta specifica: a) probe de evaluare a functiei perceptiv-motorie: . C. e) ce s-a schimbat 1. Santucci. testul de aperceptie pentru copii. a) testul figurilor complexe. c) scara Odette Brunet si Irene Lezine.I. scara Wechsler-Bellvue. c) probe de inteligenta pentru desen: Pagina 5 a) proba A.L. 218 din 7 martie 2002) Textul de mai jos este reproducerea partiala a Hotararii Guvernului Romaniei nr. k) STAI I.P. d) proba Pieron. j) proba Piaget-Head (orientare in spatiu). b) proba de evaluare a capacitatii cititului. l) STAI II. Rey. E. e) Binet-Simon (de reetalonat) f) N. M. scara Wechsler-Bellvue. b) WISC. A. d) fabulele DUSS. Evaluarea motricitatii si psihomotricitatii: a) proba Ozeretski-Guillmain. i) probe de asamblare (patrat. de Goldstein. Preda). perceptia: A.I.Setul de Instrumente Psihologice pentru Expertizarea si Evaluarea Copiilor/ Elevilor in Vederea Orientarii Scolare (aprobate prin Hotararea Guvernului Nr. l) Denver. g) proba de discriminare perceptiva. e) WISC (proba de memorie). d) proba de lateralitate Harris.A. d) Kaufman (inteligenta globala si stiluri cognitive).V. Paunescu. b) CAT. a) scara de dezvoltare a limbajului. c) WAIS. Teste de inteligenta generala: a) matricele progresive ColorateRaven. proba pulsiunilor. e) Szondi. f) completarea lacunelor.R. f) Catell si R. i) testul Rorschach. memoria: C.P. Zazzo. e) labirinte.S. i) testul caramizilor. d) proba Praga. Rey. e) A. e) testul pentru gnozia digitala. g) cuburile Kohs pentru adulti.E. imaginatia: a) proba de desen liber. b) proba de dublu baraj. scara de dezvoltare. c) Dearborn. ochi. h) cuburile Kohs pentru copii. Lobrot (Bovet). f) ce s-a schimbat 2. Rey pe baza de figuri geometrice.

b) a 2-a varianta este cea in care copilul nu executa decat 2-3 cerinte de la palierul de varsta superior si atunci dvs trebuie sa considerati palierul de varsta unde el nu reuseste decat 50% ca fiind palierul maxim pentru el in acest moment si sa considerati evaluarea pe acea sectiune ca fiind diviziune la palierul respectiv (de exemplu: ati remarcat ca puteti raspunde pozitiv la 90% din intrebari pe fiecare palier de varsta la sectiunea COGNITIV pana la palierul 3-4 ani si ca aici nu poate executa decat 5060% din cerinte si nu poate executa decat cateva cerinte din palierul 4-5 ani – in acest caz. si.test nu urmareste ca dvs sa va impacati tie de stadiul normal de dezvoltare al cu gandul ca micutul are o problema.acolo – in acest caz considerati ca varsarea neincercuita a intrebarii respecsta mentala a copilului dvs la sectiunea tive. care reprezinta varsta biologica. executa cam 30-50 % din cerintele de iar raspunsul negativ se traduce prin la. cel de al doilea concept. 4 -5 matorul palier de varsta. Acestea sunt: fel incat. proprii fiecarei varste. se va COGNITIV raspunde la fiecare intrebare incepand MOTOR cu intrebarea nr. daca copilul are 4 ani si intrebarea 1 se Aici exista doua variante: refera la o varsta de 0 – 1 an). bari pe fiecare palier de varsta la sectifaceti o proba cu copilul si apoi incerunea COGNITIV pana la palierul 3-4 ani cuiti sau nu raspunsul la intrebarea resi ca aici nu poate executa decat 50Pagina 6 60% din cerinte. Raspunsul a) trecand la palierul de varsta imeafirmativ se traduce prin incercuirea diat superior.respectiva este intreaga la palierul de trebari de genul : “face copilul dvs varsta unde nu executa decat 50% din asta ?” …raspunsul nu poate fi decat da cerinte (de exemplu : ati remarcat ca sau nu .care raspunsurile dvs pozitive sunt sub marul 1 de la fiecare sectiune (chiar 50% -60% din intrebari va opriti .5 ani Varsta mentala a copilului va fi media aritmetica intre cele cinci sectiuni . dar poate executa si 30% din palierul 4-5 ani – in acest caz dvs o sa treceti ca are o varsta mentala la aceasta sectiune de 4 ani ) .care ajungeti la un palier de varsta la buie raspuns incepand cu intrebarea nu. daca ii vom face o evaluare la fiecare 2-3 luni. La sfarsit veti avea o situatie care va arata cam asa (sa presupunem ca varsta cronologica a copilul dvs este de 5 ani si 3 luni = 5. inclusiv testul Portage.une. vom avea o imagine mult mai exacta despre evolutia copilului. MerAUTOSERVIRE gand mai departe cu evaluarea. ceea ce ne poate da o imagine destul de exacta asupra zonelor pe care copilul nu le acopera si unde acesta are nevoie de ajutor Aceasta evaluare ne va crea un mare avantaj in timp astfel incat. intrebari pozitive la un palier de varsta in proporimpartite pe paliere de varsta de la 0 – tie de 90% din intrebari. 2 . In testul Portage (ca la marea majoricel mai corect este sa dati un raspuns tate a testelor de evaluare ) exista 5 negativ la intrebarea respectiva.6 ani . Atunci cand raspunsurile dvs sunt bari la care trebuie raspuns. 1 de la fiecare sectiFiecare sectiune are un numar de intre. In grila de evaluare tre. In conditiile in care nu sunteti puteti raspunde pozitiv la 90% din intresigur ca executa in mod uzual o sarcina. Cum se completeaza/interpreteaza testul Portage ? spectiva.4 ani . treceti la ur1 an . De aici pleaca conceptul de “varsta mentala”. daca o face doar din cand in cand.8 ani Autoservire – 3 ani Cognitiv – 2.5 ani ) .25 ani): Socializare – 3. b) o a doua directie este evaluarea efectiva a copilului la o anumita varsta. 1 .5 ani Limbaj – 1. In general. toti copiii au anumite cunostinte si o anumita dezvoltare in cateva zone. in momentul in ani . 5 .2 ani . remarcati ca totusi copilul numarului intrebarii pe grila de evaluare. astunui copil . dvs o sa treceti ca are o varsta mentala la aceasta sectiune de 3. care reprezinta in fapt un cumul al tutor cunostintelor / aptitudinilor / comportamentelor / limbajului pe care un copil le are la o anumita varsta. Toate intrebarile din test sunt in. 3 . Acest sectiuni care cuprind intrebari in func.Aplicatie: evaluarea folosind fisa de dezvoltare psihomotrica PORTAGE Portage este un test de evaluare a copiilor mici (cu varste de pana la 6 ani) care poate fi de ajutor in doua mari directii : a) testul Portage are avantajul ca prin intrebari ne poate crea o idee asupra aptitudinilor si stadiului la care ar trebui sa se afle copilul la o anumita varsta si unde anume este copilul in mod real in momentul evaluarii. le ia in considerare : varsta cronologica a copilului. va trebui sa fiti cat mai obiectivi LIMBAJ in momentul in care il completati . atunci cand vrea el si in marea majoritate a timpului nu o face.3 ani . reInfo autism . desi cateodata este foarte SOCIALIZARE greu. De cele mai multe ori un parinte are tendinta sa spuna “copilul meu evolueaza” …problema apare atunci cand parintele este intrebat : cat/cum a evoluat ? Exista doua concepte pe care orice test de evaluare.5 ani Motor – 4. De asemenea. varsta mentala a copilului sau varsta la care este copilul din punct de vedere al dezvoltarii in momentul evaluarii.

6 1. se observa si cresteri pe socializare si cognitiv.06 ani .Q.25 3. IQ-ul la ultima evaluare se afla in partea superioara a zonei de granita.Superior Mediu Mediu . desi copilul face progrese intre doua evaluari. avand evaluarea pe sectiuni. acesta ar putea obtine un punctaj (IQ) mai scazut la a doua evaluare. unde copilul a ramas pe palierul de 1. nu s-au regasit variatii pozitive importante.12 6 4. Exemplul prezentat este pur teoretic.8 3. De retinut ca idee faptul ca.25 ani)x100 = 0.5 3.ro Varsta Mentala = (Socializare + Limbaj + Autoservire + Cognitiv + Motor) / 5 I.8 4. Interpretare: 130 + 120-129 110-119 90-109 80-89 70-79 55-69 40-54 30-39 Sub 30 Exceptional Foarte bun Mediu . si.5 4.8 3 2. desi ca evolutie pe 4 din cele 5 sectiuni exista cresteri (exceptie limbajul.29 la 58. Fisa de dezvoltare psihomotrica PORTAGE o puteti descarca in format pdf de pe site-ul www.6 4.6 2.2 5. cu exceptia motricitatii. avand ca scop familiarizarea cu metoda de evaluare.9 2.5 3. Evaluarile succesive vor arata evolutia per ansamblu si pe sectiuni. a treia evaluare (Iul_03) prezinta deja imbunatatiri la capitolul limbaj si un salt destul de mare pe autoservire.54 5.6 3.58 X 100 = 58 pct.2 6 4.06 ani / 5.1 4. = (Varsta Mentala / Varsta Cronologica) x 100 Exemplu de evolutie obtinuta in urma evaluarilor folosind testul PORTAGE: Data Ian_03 Apr_03 Iul_03 Oct_03 Ian_04 Socializare Limbaj Autoservire Cognitiv Motor Varsta mentala Varsta cronologica 3.8).88 6.spectiv 3.7 4.7 4.5 1.5 = 15. se poate structura programul de lucru al copilului cu accent pe directiile in care scorul este mai mic.lnferior Zona de granita Retard usor Retard moderat Retard sever Retard profund Utilitatea principala a testului o reprezinta faptul ca. Aceasta provine din faptul ca intre cele doua evaluari (interval de 3 luni).8 3.8 5 3.2 2.autism.5 + 1. IQ-ul prezinta o evolutie usor descendenta ( de la 58. Dupa cum se poate observa in exemplul prezentat. un exemplu putand vedea in graficul de mai jos.25 IQ 58 58 61 68 78 Pagina 7 Info autism .06 5.1 2.5 + 4.7 5. mai ales daca evaluarile se fac la intervale mari si varsta copilului este mica. ca urmare a imbunatatirii comunicarii.8 +3 + 2.6 3. intre prima si a doua evaluare.18 puncte).3 care trebuie impartita la 5 si veti avea o varsta mentala de 3. Evaluarea a a 4-a (Oct_03) confirma evolutia pozitiva pe limbaj. Cu speranta ca toate acestea or sa va ajute va doresc succes. Mergand mai departe in exemplul nostru . Scorul (sau IQ) pe care il veti calcula va fi varsta mentala de impartit la varsta cronologica X 100 adica (3. in evolutia pe cele 5 sectiuni.9 5.75 3.

si pot suferi cand nu reFace copilul dovada unei comunicari usesc. dorinta sau intentia de a comunica sunt adesea absente. Cand interactionezi cu un copil cu intentionate? autism. Vorbirea/verbalizarea devin comunicare atunci cand exista o dorinta sau o intentie de a transmite un mesaj altcuiva. a indrepta de- Intentia de a comunica este indicatorul dorintei de a comunica a copilului. Sunt incluse comportamentele verbale si nonverbale. copilul arata catre. comunicarea si abilitatile sociale. calizare. voile si dorintele prin ei insisi in orice mod posibil. In. pentru a atrage atentia altei persoane asupra lui). stari interne. un copil da un desen al unei linii oscilante. Sa ofere: 1) intrebari cheie de care trebuie tinut seama pentru a determina abilitatile de comunicare curente ale copilului. sau nu sunt interesati de acestia. nu e surprinzator ca o comunicare eficace este in mod semnificativ subrezita la acesti copii. sunt strans intrepatrunse si interdependente. indiferent de forma (ex. etc. “prea tare” pentru a indica ca nivelul zgomotului din mediu il deranjeaza). copilul scrie. Cand coIn ce fel comunica copilul? pilul anticipa un efect al comunicarii sale. In schimb. pentru a comunica (ex. Prin plans. concentrarea privirii (ex.). inclusiv plansul.Dezvoltarea abilitatilor de comunicare expresiva / intentionata pentru copiii cu autism nonverbali Ce este comunicarea ? Comunicarea reprezinta o gama de comportamente care sunt folosite cu intentie in cadrul structurii interactiunii sociale. Deoarece relatiile sociale sunt aria principala de dificultate la copiii cu autism. Intrebari cheie de care trebuie folosi comunicarea pentru a obtine ceva. observatii. De aceea dezvoltarea abilitatilor de comunicare nu poate fi delegata ca responsabilitate numai in sarcina logopedului. 8) Scrisa: folosirea cuvintelor printate sau frazelor pentru a comunica (ex. actiuni sau evenimente pentru asi comunica dorintele). De aceea nu orice voAcest articol are doua scopuri. copilul mana unei persoane si a o impinge catre obiectul dorit. actiuni. sau evenimente (ex. Aceasta definitie accentueaza faptul ca o comunicare are loc intr-un context social. o arie de dificultate semnificativa pentru copiii cu autism. Este care plange. 2) informatii cu privire la dezvoltarea unui program de interventie in comunicare bazat pe nevoile de comunicare ale copilului. pentru a transmite informatii. un copil spune “ah-ah-ah”. 5) Folosirea obiectelor: copilul da un obiect unei alte persoane pentru a comunica (ex. un copil se uita sau arata catre un obiect dorit si apoi isi schimba privirea concentrand-o catre o alta persoana. o dovada a anticiparii efectului.unei persoane sau a unui obiect (ex. In plus. in felul acesta cerand acel obiect -actul comunicarii prin care cere). Ei incearca sa-si satisfaca nepilului. sau pentru a cauza schimbari in mediul din imediata apropiere. Aceste doua arii. 3) Vocalizarea: folosirea sunetelor. este important sa fii capabil sa Este important de stabilit daca el face distingi intre suparare si dorinta de a dovada unei comunicari intentionate. vorbire. a lua se la adult si uitandu-se la obiect. 4) Limbajul semnelor: comunicare cu un sistem conventional de limbaj prin semne. uitandu. getul catre. copilul nu important sa tii seama de care dintre a facut dovada unei comunicari intenurmatoarele forme de comunicare se tionate. el demonstreaza intentia. tiv. copilul da o ceasca parintelui sau pentru a indica “bea”). atata timp cat se poate deduce o intentie. o poate face Exemplu: un parinte raspunde unui copil folosind forme si moduri variate. intentia de a comunica 1) Motrica: manipularea fizica directa a a fost demonstrata. este important de stabilit daca Pagina 8 Info autism . dorinta de a comunica este legata de dezvoltarea relatiilor sociale. Un copil cu autism. Ei nu inteleg ca pot 1. pentru a indica ca vrea sa se dea in leagan). 6) Folosirea fotografiilor: folosirea unor fotografii pentru a comunica (ex. 7) Pictoriala: folosirea desenelor care reprezinta obiecte. care a demonstrat gesturi. In acest moment. se uita la parinte. Totusi daca el continua sa foloseste copilul: planga. de verbalizare si gesturi. 2) Prin gesturi: a arata. tinut seama pentru a determina abili. dar comunicarea trebuie folosita continuu de catre toti cei care vin in contact cu copilul.comunica. a da o ceasca unui ingrijianticipa ca va obtine obiectul dorit. tor pentru a indica “vreau lapte”). comunicare intentionata. pentru a determina daca el tentia de a transmite un mesaj distinge face dovada unei comunicari intentiocomunicarea de discursul noncomunicanate. Deoarece acesti copiii adesea nu sunt constienti de altii. si apoi se uita la un obiect dorit. pot fi considerate ca fiind comportament de comunicare intentionata. sau chiar vorbire. Acesta poate furniza directii si strategii de urmat. sau da fotografii cu obiecte variate. parintelui.sau sa determine pe cineva sa faca ceva tatile de comunicare curente ale copentru ei.

nu intermina interactiunile sociale.se da in spectacol (ex. Aceste seamna ca si invata sa comunice. Folointeractiuni sociale comunicative includ: sind initial actiuni si obiecte motivante. Copilul gaja in interactiuni de comunicare decat foloseste comunicarea pentru a cere/ daca sunt motivati sa o faca. Exemplu: un copil isi gaseste mama in alta camera. sau tema a unui act de comunicare. eveniment. In acest exemplu copilul initiaza comunicarea in bucatarie (contextul) pentru a cere mancarea dorita (scopul). unde ii pune mana pe manerul frigiderului.comentariul (ex.3) Atentia participativa: aceasta este cea mai dificila functie a comunicarii de dezvoltat la copiii cu tulburare autista. maniera sau forma de comunicare si scopul sau functia comunicarii. Pagina 9 Info autism . Un copil se uita la parintele sau si arata spre cer la un avion de deasupra capului. interactiunea sociala si atentia partici. Copilul practica Raspunde si/sau initiaza copilul interactiunile de comunicare? “datul in spectacol” in timpul jocurilor.. Este important de notat ca toate soana: “am fost la targ seara trecuta”) cele trei functii ale comunicarii se dezCopilul are un motiv ca sa comunice? volta pana la varsta aproximativa de 12 luni. unul cate unul.sara.este evident sau stiut de cealalta perpativa. tru a comunica? atragand atentia altcuiva asupra acestui obiect) Cercetarile au aratat ca un copil cu au. imbracatului. raspunde la. tism isi foloseste limbajul pentru a Copilul intreaba pe altcineva “unde te comunica pentru o gama restransa sau limitata de scopuri sau functii. De aceea e important de stabilit daca copilul cu autism este capabil pe de o parte sa inteleaga. sau pentru a-si satisface nedaca copilului ii place sa se legene. mentine. este important sa te asiguri de contextele/situatiile particulare. Astfel. etc.furnizarea de informatii altora ( ex.pentru formarea unui vocabular de baza portari comunicative care sunt folosite poate insemna eventual. sau autism. A invata o suma de cuvinte 2) Interactiunea sociala: tipuri de com.cere avionul dar comenteaza asupra lui. Ca si la mai putin sociala la cea mai sociala: 1) Regularizarea comportamentala: copiii cu o dezvoltare tipica a limbajului. si pe de alta parte sa participe la comunicare. Regularizarea com. si au tendinta de a fi mai buni la a invata sa raspunda. atunci acestea sunt . depinzand de context si situatie sau de tipul de comunicare dorit. folosind o forma de comunicare motrice si prin gesturi. copilul poate folosi un mod de comunicare motrica (a lua mana unei persoane si a o impinge catre obiectul dorit) pentru a cere un obiect. Buna/la revedere) printr-o varietate de strategii de inva. si Este important de stabilit ce il mosunt listate in ordine ierarhica de la cea tiveaza pe copil. sa se joace cu coarda sau prefera portamentala include: anumite mancaruri. De exemplu. Copilul da informatii despre ceva care nu jului: regularizarea comportamentala. . angajezi intr-o interactiune sociala. orice fel de strategii de reparare a comunicarii atat pentru a primi cat si pentru a transmite mesaje.cererea de actiuni faca parte din planul de interventie. 1) Esecuri in comunicarea receptiva (ascultator): Deoarece copiii cu autism au dificultati semnificative in intelegerea limbajului. Copilul cere tare. atentie asupra sa strigandu-i pe altii) . copiii cu autism pot avea frecvente esecuri in comunicare si ca vorbitori (exprimarea comunicarii) si ca ascultatori (cand li se cere sa raspunda). Sunt trei duci”) functii principale sau scopuri ale limba. la copiii cu o dezvoltare normala. Totusi acelasi copil poate folosi o vocalizare (plansul) pentru a respinge un obiect/o actiune.cererea de obiecte actiunile/obiectele care ar trebui sa . in timp ce te forma de comunicarea folosita de copil variaza. Cand stabilesti daca el initiaza sau raspunde la orice interactiune de comunicare.cererea de asistenta Este vital sa incorporezi activitati si . . avand ambele roluri in interactiunile ce implica comunicare? Exemplu: un copil nonverbal poate initia o interactiune de comunicare cu parintele prin vocalizare pentru a atrage atentia.). Este capabil copilul sa foloseasca strategii “de reparare” cand au loc esecuri in comunicare? Datorita semnificativelor lor dificultati in a comunica cu succes. De aceea e important de stabilit daca el si-a dezvoltat. Acelasi copil poate raspunde prin aratarea unei imagini a mancarii dorite cand parintele il intreaba “ce vrei sa mananci?” Copiii cu autism au de cele mai multe ori dificultati in a initia comunicarea cu altii.protest/respingere de actiuni sa-si dezvolte intentia/dorinta de a comunica.cererea de rutine sociale copilul va invata cu adevarat scopurile si .saluturi (ex. Actele de comunicare ce tin de atentia participativa includ: . aceasta este cea mai usoara si cea mai copiii cu autism. sau pentru a protesta. sau e capabil sa foloseasca. sa voile fizice imediate. vocabularul poate fi extins . inainte de a dezvolta un plan de interventie in limbaj. Comunicarea implica atat initierea cat si raspunsul la informatie. pana cand copilul indica prin expresie faciala si corporala ce produs doreste. Comunicarea este folosita pentru a directiona atentia altcuiva asupra unui obiect. A cere sa fie functiile comunicarii. nu se vor antimpurie functie a comunicarii. pentru copilul cu pentru a initia. numai sa puna etichete. o ia mana si o duce pana in bucatarie.cererea comfortului (ex.protest/respingere de obiecte obiecte motivante cand ii ajuti pe copii . Odata ce copilul a tinut cand e suparat) invatat asta. in general. Mama deschide frigiderul si incepe sa scoata produse.cererea de informatii de la altii (ex. protesta. Copilul nu Cum isi foloseste copilul limbajul pen.cererea de atentie (ex. si apoi sa arate pentru a cere un obiect dorit.

adecvata de a comunica: tere pe un scaun pentru a lua o prajitura Dupa stabilirea formei prin care copilul de pe tejghea. si dorinta). O strategie de reparare a comunicarii care poate fi folosita in aceste situatii este sa prezinti informatia care a fost gresit inteleasa.). cum ar fi suflatul de baloane de dorit. Dezvoltarea unui program de inter. deoarece asigura de reprezentare vizuala. este important de inteles daca copilul se foloseste de vreuna din strategiile de reparare urmatoare: a) Repeta aceeasi incercare de comunicare: este persistent. trebuie luat in calcul un mod mai sapun. pot stabili comportatare vizuala care este cel mai bine inmente anticipative la copil. Intotdeauna trebuie tinut seama de abilitatea copilului de a intelege si de a raspunde la informatia verbala (ca fiind opusa informatiei vizuale) pentru a stabili cauza esecului in comunicare. dar adultul tot nu intelege (un esec in comunicare). Urmarind instalarea unor abilitati fiindca scopul programului de intervenprelingvistice cum ar fi obtinerea si tie este dezvoltarea abilitatilor de mentinerea contactului vizual. seze nevoilor de comunicare ale copilului. Aceasta parte a procesului de jenul”. este important de apreciat daca poate fi folosita o forma mai eficienta pentru a 2) Activitati comune de rutina (copil exprima aceleasi functii ale limbajului. pe masura ce adultul ia fiecare obiect de pe raft si il arata copilului pentru a vedea care e cel dorit. tiei de a comunica. umflatul unui balon si eliberarea eficient de “a cere” acele obiecte lui.rutine. ca ascultatori. atunci copilul poate alege o imagine din caietul sau de comunicare pentru a-si clarifica cererea. cand aceasta e prezentata verbal si vizual. Un alt rezultat pozitiv al bali: folosirii activitatilor de rutina este faptul ca ele il invata pe copil ca poate imDupa ce am luat in considerare intreba. 2) Strategii de reparare a esecurilor in comunicarea expresiva (vorbire): Cand au loc esecuri in exprimarea comunicarii. o alta sa se intample. Aceste esecuri transpar cand copilul nu intelege. in ordine ieinvatarea printr-o caracteristica foarte rarhica.pot avea loc multe esecuri in comunicare. strategie de invatare foarte eficienta In continuare sunt prezentate sisteme pentru copiii autisti. b) Arata persoanei ce incearca el sa-i comunice: un copil poate sa duca un adult la frigider. Realizarea unor activitati 1) Sisteme de reprezentare vizuala: comune de rutina permite copilului si a) obiecte reale: copilul foloseste adultului sa se angajeze in interactiuni obiecte reale variate pentru a comunica de comunicare cu sens.parti experientele cu altii prin introducerea comunicarii in cadrul acestor rile anterioare. 2. De exemplu copilul arata in mod repetat catre un raft la care nu poate ajunge.activitati. Chiar daca cauza/efect ajuta la dezvoltarea inten.adultul poate ca stie ce vrea copilul. de la cel mai concret la cel mai puternica a autismului. Abilitatea teles de copil (obiecte. si b) folosirea acestei informatii bile asigura intelegerea cauza/efect. in mai multe feluri: 1) Gandirea cauza/efect: gandirea sa astepti ca el sa comunice. cum interventie este impartita in doua: a) ar fi lapte cu cacao.punct de vedere social. deoarece il invata pe este foarte important sa amane indecopil ca daca face o actiune poate cauza plinirea dorintelor si nevoilor copilului. etc. rutina de a face o mancare. jocul de gadilat “uite vine paiandorite.sene exacte.comunica (motrica. pentru a stabili un sistem de comunicare Imbinarea activitatilor de rutina este o alternativ cat mai adecvat. printr-o a-si putea indeplini dorintele si nevoile. Multi copiii cu autism pot fi usor etichetati ca fiind “neascultatori” atunci cand nu raspund la informatia verbala. intentie. plus adult): activitati de rutina foarte De exemplu: daca copilul sare/topaie predictibile care includ miscari de ruentuziasmat in apropierea obiectului tina. este important de tinut minte tia de a comunica. naturale din Pagina 10 Info autism . rutina unui joc cu determinarea sistemului de reprezenjucarii simple. sa fie recompensat pen.scrise).comunicare cu sens (scop. varietate de experiente. Ar trebui sa includa urmatoarele elemente de comu. decopilului de a anticipa rezultatele aces. In acest mod se poate determina daca el nu raspunde adecvat (esec in comunicare) fie datorita faptului ca informatia e data verbal. astfel reparand esecul din comunicare. etc. sau raspunde inadecvat la informatia verbala. prin gesturi. pentru copil.dorintele/nevoile anticipate: cu timpul sar putea sa fie usor de anticipat si nicare esentiale: raspuns la dorintele si nevoile copilului Dezvoltarea intentiei de a comunica: nonverbal. daca el arata catre un raft de mai multe ori. tru anumite comportamente. de exemplu. Este foarte impor. cuvintele tor activitati de rutina foarte predicti. un copil autist nonverbal poate fi invatat inten. sa se ca. preferinta penabstract. Totusi. desenul stilizat. 3) Amanarea raspunsurilor pentru la acest nivel preverbal. in mod vizual (copiii cu autism proceseaza in general informatia vizuala mai usor decat informatia auditiva).astfel incat el sa se afle in situatia de a tant pentru copil sa-si dezvolte o intrebui sa interactioneze cu altii pentru telegere a gandirii cauza/efect. sa deschida usa si sa se intinda catre un raft pe care se afla laptele. cum ar fi sa se A stabili un mod/forma eficienta si joace cu jucarii muzicale ce sunt activate prin apasarea unui buton. chiar daca copilul nu foloseste comunicare intentionata. tru rutina. fotografii. c) Foloseste un mod alternativ de a comunica acelasi mesaj: in exemplul anterior. poate fi dezvoltat un program de interventie care sa se adre. prin rutina unei ventie pentru copiii cu autism nonver. demonstrand ca doreste lapte. fie pentru ca nu intelege informatia.

Nu pentru a fi dezvoltate si extinse in rela. interventia ar trebui sa includa: .aceea trebuie sa evaluam pe o baza privitul la obiectele dorite: copilul isi tiva: obisnuita ce e motivant pentru copil prin scutura capul “nu”. f) desen stilizat: copilul intelege ca un desen simplu de linii.ocazii de a protesta la actiuni sau de a Exemplu: este stiut ca un copil este tiile comunicarii. dovedesc abilitati literare. pot fi asupra obiectelor sau evenimentelor (ex. Aceste activitati ar trebui . d) fotografiile: copilul intelege ca fotografia unei actiuni sau a unui obiect este reprezentarea obiectului. (ex. pe care copilul poate sa-l si vada. dezvoltate activitati de interventie pen. sau continuarea jocurilor sau rutinelor . tati folosita pentru a stabili o activitate de c) Indicarea unei imagini: copilul folo. de-a v-ati ascunselea. decupate pe contur: conturul simbolului. programul de foarte multe din aceste informatii imface cu mana pentru a saluta. Programul PECS are mai multe faze sau nivele. c) imaginile unor obiecte reale. verbale sau nonverbale .ocazii de a practica comportari de salut. actiunii sau evenimentului real. schite.terapeutica. pot servi ca punct de plecare schimb de obiecte se bazeaza pe capaci. copilul isi dezvolta o intelegere concreta a faptului ca comunicarea reprezinta un schimb de informatii. 2) Sisteme de comunicare alternativa: viduale ale copilului. a scoate jucarii noi dintr-o bajului pentru a dezvolta modul in care sacosa de carpa. e) desene: copilul intelege ca un desen al unei actiuni sau obiect este reprezentarea obiectului. plecand de la lucruri concrete pana la notiuni abstracte 2) Pentru a dezvolta functia de interactiune sociala. fie nonverbal. d) Sistem de comunicare prin schimb de imagini (Picture Exchange Communication System –PECS): permite copilului sa initieze spontan o interactiune de comunicare prin schimbul de reprezentari vizuale cu o alta persoana. Parintii pot furniza parte pentru a protesta sau respinge. al unei actiuni sau obiect este reprezentarea obiectului. actiunii sau evenimentului real.barea (ex. (fotografii. Activitatile. actiunii. Un sistem prin bajului: reglarea comportamentului. si capacitatilor de invatare indinalt al abilitatilor).ocazii (sau nevoia) de a folosi gesturi Dupa ce s-a stabilit cum isi foloseste sau vocalizari pentru a atrage atentia copilul limbajul pentru a comunica. desene. schimbul unei solicitari – una din func. furnizeaza telor. actiunii sau evenimentului real. sau de a urmarii atentia Este important sa-l inveti pe copil sa concentrata a altcuiva comunice pentru o varietate de scopuri. al carei scop este de a-l seste un sistem de reprezentare vizuala invata pe copil comunicarea intentionata. g) cuvant scris: copilul intelege ca un cuvant scris este reprezentarea obiectului.) pilului. chiar si cei nonverbali. Urmatoarea lista a) Prin gesturi: acesta este un sistem descrie oportunitatile de comunicare ce Motivatia de a comunica: de comunicare alternativ important de ar trebui folosite la copilul cu autism Copiii cu autism nu sunt intotdeauna mostabilit la copiii autisti nonverbali. cum ar fi satisreprezentare vizuala.ocazii de a comenta asupra evenimenca si activitatile de joc. pentru ca multi copii cu autism. a efectua actiuni inun copil isi foloseste limbajul pentru a teresante cu obiectele) comunica. a se uita pe fereastra. Pagina 11 Info autism .“evaluari intarite”. sau evenimentului real.ocazii de a se da in spectacol in timpul jocurilor (ex. b) obiecte reale in miniatura: copilul intelege ca un obiect in miniatura reprezinta obiectul real (ex.).3) Atentia participativa. etc. Imbinarea activitatilor de rutina. De exemplu daca copilul respinge obiecte foarte motivat de saritul pe o minge mai vrea lapte intinde cana catre adult .ocazii sau nevoia de a cere asistenta rutina familiara. Aceasta minge este atunci pentru a indica aceasta solicitare. etc.a se uita la carti.tivati de elementele care ii motiveaza pe necesita nici un fel de sistem de tie cu cele trei functii primare ale limcopiii dezvoltati normal. cuvinte imprimate) pentru a comunica. intre doua sau mai multe persoane. obiectele motib) Schimbul de obiecte: un sistem de .1) Pentru a dezvolta reglarea comporta. Astfel. chemandu-i pe altii sau cerand confort (alinare) .ocazii (sau nevoia) de a da sau transscopuri ale comunicarii: fera obiecte. sa-l si simta. etc.ocazii de a alege dintre mai multe alin a-l invata pe copil functiile comutatea copilului de a da un obiect in ternative nicarii. o ceasca in miniatura reprezinta o ceasca adevarata).. la propriu.ocazii de a cere jocuri sociale sau rutine. impinge ceva mai de. Programul de interventie ar trebui sa includa: Extinderea gamei de functii sau . a merge la gradina zotru a extinde scopurile comunicarii coologica. fie verbal. . prin schimbul fizic de imagini (copilul chiar inmanand de ex poza persoanei cu care comunica). interventie include: portante. infactia intriseca sau lauda sociala. si mentelor de comunicare. nesau lamuriri (pentru copiii cu un nivel ivoilor. Cuvantul scris ar trebui sa insotesca toate sistemele de reprezentare vizuala. De gesturi poate include aratatul si/sau teractiunea sociala si atentia participa. introducand noutatea si schimoportunitati de invatare naturala a lim. aduce parintelui pantofi pentru a arata ca vrea afara). se pare ca il ajuta pe copil sa inteleaga mai repede sistemul de reprezentare bidimensional.ocazii de a cere mancare sau obiecte vante.ocazii sau nevoia de a cere informatii dezvoltate pe baza motivatiilor.ocazii de a cere incetarea unei activi..ocazii sau nevoia de a atrage atentia asupra sa. in timpul imbracatului. .

incearca sa raspunda in mod expresiv) c) Foloseste propozitii scurte si simple tand alegerea sa vizuala. manipulare fizica. Exemplu: in timpul de joaca. de competenta a comunicarii. Adultul verbalizeaza “Arata-mi”. nu va fi motivat sa persiste in repetarea acestui mesaj. Dupa ce copilul comunica un mesaj neclar. etc. b) “Arata-mi”: dupa ce copilul invata sa fie persistent.cesa7. tati semnificative in a invata sa Dezvoltarea de strategii pentru a raspunda la comunicarea verbala. Partenerul de comunicare intre- folosind orice forma de comunicaregesturi. Daca abiliuni de comunicare spontana cu altii. care il vor ajuta in a repara cu succes esecurile din exrutina familiara. Copilul trebuie incurajat sa repete mesajul. imagini/ desenul de linii. care a fost dezvoltat ca luat in considerare inainte de a a-l invata sa-l invete pe copil sa initieze interactisa raspunda la comunicare.us/sped/autism/nonverbal/ non11. strigandu-l pe nume. suflatul baloanelor de primarea comunicarii. daca initial. arata catre aria clasei indicata de copil. la repararea esecurilor din comunicare printr-un canal de procesare pe care il atunci cand primeste informatie: intelege cu usurinta. daca abilitatea copilului de a procesa informatia vizuala este puterLa copiii autisti nonverbali pot apare nica. decat sa te concentrezi doar pe dezvoltarea abilitatilor verbale. demonstreze mai intai comunicare intentionata. sau “ spune-mi inca o data” insotit de un gest ce exprima aproximativ acelasi lucru (ridicatul din umeri). vocalizeaza tare si se uita la o regiune specifica a clasei. este tatea copilului de a procesa informatia o alta metoda de a-l invata pe copil auditiva este saraca. adecvat la interactiunile de comunicare. sau prin contact fizic (de ex. Pagina 12 Info autism . Susan Stokes. partenerul de comunicare poate raspunde cu “ nu inteleg”. odata ce a avut loc un esec in comunicare). tieze o interactiune prin comunicare. sau sa-l ajute pe copil situatiile care apar in mod natural. si apoi il duce pe copil catre acea arie pentru a-l incuraja sa “arate”. in activitatea de ru. oferindu-i-se un minim ajutor daca e nevoie. inainte de a-l invata strategii de reparare. partenerul de comunicare nu intelege. o carte de joc care are doua imagini. si la procesare pentru a-l invata sa raspunda exprimarea mesajelor. Exemplu: a fost stabilita o activitate de “strategii de reparare”. acesta este primul pas in dezvoltarea unui program adecvat de interventie in comunicare pentru copilul autist nonver- bal.rupe rutina. este critic pentru copil sa aiba un mod efectiv de a comunica. La acest nivel. d) Redu cantitatea de informatie audi2) A initia comunicarea: ar trebui create tiva oferita situatii de comunicare. care vor mentine interesul copilului de a continua interactiunea de a comunica. Exemplu: un copil abordeaza un adult. ar trebui sa invete sa raspunda la “arata-mi” si apoi sa se dea un model de limbaj adecvat daca asta are succes. Copilul raspunde adecvat la intrebare aratand sau selec. Apoi partenerul intreaba verbal b) Monitorizeaza semnele ca a inteles (copilul efectueaza actiuni adecvate sau “pe care o vrei?”. daca copilul nu este foarte motivat sa comunice ca vrea la baie. din cauza existentei unei a stabili o activitate de rutina familiara. 1) Esecuri in primirea comunicarii: urmatoarele strategii pot fi folosite pentru a Copilul ar trebui invatat sa raspunda in preveni esecurile. el va avea dificulaceasta abilitate de a comunica. atingandu-i umarul) vizual. Aceste abilitati (a invata sa vorbeasca) se pot dezvolta in combinatie cu folosirea sistemelor de comunicare alternative.k12. pentru de a repeta. preverbal. folosind lucruri e) Da copilului timp sa raspunda inainte care sunt motivante pentru copil. chiar daca a aparut un esec (de ex. un partener a) Asigura atentia copilului inainte de a de comunicare prezinta copilului in mod comunica. consultant autism http://www.intelege mesajul dat. Trebuie luate in considerare si sisteme de comunicare alternative pentru acesti copii. cu 2) Esecuri in exprimarea comunicarii: copilul cu autism poate fi invatat scopul de a reinstala rutina. Aceasta abilitate trebuie invatata prin folosirea unor activitati foarte motivante. rutina este sparta pentru suport vizual pentru a te asigura ca el a creea o stimulare a copilului ca sa ini. Astfel este creata o stimulare a copilului pentru a initia interactiunea de Dezvoltarea abilitatii de a raspunde la a comunica ca vrea “mai multe baloane”.f) Foloseste o varietate de strategii de tina familiara. Copilul trebuie sa sapun. Strategiile de reparare a esecurilor din exprimarea comunicarii. includ: a) Persistenta: a-l invata pe copil sa repete incercarea sa de a comunica.htm Concluzie: Daca ai o buna intelegere a nivelului curent de competenta in comunicare al copilului. si de a initia comunicarea: 1) A raspunde la informatii: modul cum Sistemul de comunicare prin schimbul de proceseaza copilul informatia trebuie imagini (PECS). posibile intarzieri in procesarea inforOdata ce copilul anticipa o schema de matiei auditive raspuns predictibil.wi. ar trebui folosit acest mod de esecuri in comunicare si la primirea. inchizand capacul sticlei foarte bine si punand sticla in fata copilului. In repara esecurile din comunicare: schimb. topaie.

bl. nr. * Sprijinirea asociatiilor membre în vederea protejarii drepturilor civile. et. 20. nr. str. bl. X3. nr. nr. et. G.dntcj. ap. Timisoara Tel: 0256/190245. Avram Iancu. Milton Lehrer. 47. ap. 17. 0264/414022 E-mail: handineuro@mail. Fax: 0256/228473 E-mail: pentruvoi@pentruvoi.ro Fundatia „Pentru Voi” Reprezentant: Laila Onu Str. nr. 12. 3. Fax: 0241/618694 Asociatia „Down Sindrom” Reprezentant: Malnassy Francisc Str. UE etc. 1. 6/6. ap. Dacia. Bistrita Tel: 0263/218615. Fagului. C. 40. ap. 18. Fax: 0241/618694 Fundatia Copiii Marii Reprezentant: Luiza Rosentzveig Aleea Hortensiei. Bucuresti Tel: 021/6190400.dnttm. 9. Cluj-Napoca Tel: 0264/120863. nr. Cetatii. II. ap. 11. Bucuresti Tel: 021/2400897.ro www. bl. Activitati: * Lobby pentru implementarea Strategiei Nationale privind Protectia Speciala si Integrarea Sociala a Persoanelor cu Dizabilitati. ap. Craiova Tel: 0251/154561 Asociatia Handicapatilor Neuropsihici Reprezentant: Constantin Tranca Str. Fax: 0260/661838 Asociatia „Sfântul Calinic” Reprezentant: Paula Stefanescu Str.Sector 1 Bucuresti. Daniel Filipas Str. bd.com Asociatia „Cascada” Reprezentant: Petrica Grobnic Micro 18. 17. 13/A. Ion Vidu. jud. Fax: 0260/661838 Tel: 0241/614356. Banu Manta. nr. 9. Constanta Tel: 0241/614356. Intrarea Ciresului. Baia Mare Tel: 0262/206084. nr. M12. parter. ap. Aleea Hortensiei. sc. bl. B. Rafiei Tel: 021/2124892 Asociatia pentru Protejarea si Ajutorarea Handicapatilor Neuro-Psihici Reprezentant: Ilies Ana Mariana Str. Lugoj Tel: 0256/351152. Salaj Tel: 0260/650389 Pagina 13 Info autism .intermeding. int. bl. et.com/speranta Asociatia Lacrima Reprezentant: Arnold Szorenyi Str. Str. 6. nr. sc. Fax: 0256/195005 E-mail: fas@mail.pentruvoi. Fagului. lui Novac. Constanta Tel: 0260/661837. lui Novac. Ioan Slavici. nr. * Advocacy la nivel national pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale * Promovarea serviciilor pe baze comunitare * Reprezentarea intereselor asociatiilor membre la tratativele cu institutii guvernamentale din tara si strainatate: UNICEF. bl. 6.ro Asociatia „Esperando” Reprezentant: Andrada Craciun. sc. Luterana.ro/romania_inclusiva. nr.com Web: www. nr. D40.ro Web: www. bl. Fax: 0262/206085 E-mail: asesperando@yahoo. 021/2234347.com Fundatia „MAYA” Reprezentant: Voichita Chis Str. 20.ro Societatea Româna Speranta Reprezentant: Lia Cojan Str. nr. sc. Timisoara Tel: 0256/195005. parter Zalau Tel: 0260/661837. 10. 18.Carte de vizita: Federatia Organizatiilor pentru Persoanele cu Dizabilitati Intelectuale din Romania: INCLUZIUNE ROMANIA Scop: Cresterea calitatii vietii persoanelor cu handicap mental si familiilor lor. Fax: 0263/226850 Asociatia „Special Olympics Oltenia” Reprezentant: Lengyel Ionescu Mariana Str. 31.htm Membri: Centrul de Abilitare Speranta Reprezentant: Letitia Baba Str. PM 52. 253 ARPEHAM Reprezentant: Ana Draghici Str. Fax: 0256/201152 E-mail: societatearomanasperanta@yahoo. Fax: 0269/214955 Asociatia „Îngerii Sperantei” Reprezentant: Ioan Valcan Str. Cosbuc. sociale si a demnitatii persoanelor cu dizabilitati în fata institutiilor guvernamentale si neguvernamentale Contact: Incluziune România. Smighilski. Câmpia Libertatii. Fax: 0256/355456 E-mail: ingerii_sperantei@hotmail. nr. 1. 31. sc. sector 1. Doja. Galati Tel: 0236/444226 Asociatia „Prietenii la nevoie” Fundatia Caritatea Reprezentant: Pop Mircea Reprezentant: Luiza Rosentzveig Cartier Bradet. sector 3. X3. bl. nr.pentruvoi. 2. 1. A. Zalau 31. Tel / fax: 021/3132301 E-mail: dizabiltati@dnt. Br. II. 17. sc. Gh. Timisoara Tel: 0256/228062. B. Sibiu Tel: 0269/238647. 51. Cehu Silvaniei. ap. Craiova Asociatia Handicapatilor Psihic Reprezentant: Ana Lupea Str. 26. ONU. G2. Fax: 021/2400897 Asociatia Nationala pentru Copii si Adulti cu Autism din România Reprezentant: Georgeta Crisu Str. 35IV A1.

sarcasam.ro. intrucat copiii au facut progrese considerabile in toate ariile de dezvoltare. Lia Kaderoglou.nichd. Conform Dr Klin. June 11. Incepe sa topaie pe varfuri si sa dea repede-repede din manute. pare sa fie eficace in cazul copiilor cu autism inalt functional. Nu urca si nu coboara singura scarile. 2002. Focalizarea puternica a atentiei asupra gurii – si prin extensie. html . care au IQ in zona normala.Noutati. la adresa: In alta scena.ro/forum Pagina 14 Info autism . TEACHH. esti prietenul ei pe cu tucani. glume). ochi. “Experiment of. Conform autoarei studiului. cu ciocul lui caraghios si disproportionat. cele mai multe persoane www. pe cand autistul nici nu l-a privit pe R. Cititi studiul in intregime pe internet. corelarea pozitiva intre focalizarea atentiei asupra gurii si socializare ar putea sugera ca indivizii cu autism. Cand e copil.uk/abstracts/ papers_k/kaderglou_1. Interventia timpurie in programe aplicate acasa—studiu Studiul examineaza implementarea unui program. “Uite cat e de dragut!”. in special pe cognitiv si limbaj. Informatiile cuprinse in acest numar sunt preluate de pe acest website. e!”. isi concentreaza atentia numai asupra cuvintelor (gurii). Burton. Publicatie editata la initiativa si prin eforturile moderatorilor forumului gazduit de www. Efectele aplicarii programului. dupa un an de la incepere. Am zburat. unul dintre autorii studiului. merge numai pe varfuri. S-au masurat duratele de timp in care atentia a fost focalizata pe patru regiuni: gura.gov/autism/projects. Un studiu ulterior a inclus 15 barbati cu autism. eu Zambea asa de frumos… “Mami.vizitati: www. studii (continuare din pag 1) transmit in principal starile mentale (intentii.edu/opa/v31. Studiul mai arata ca. “Dintre indivizii autisti supusi studiului. Burton este undeva pe fundal. in timp ce R.Yale Bulletin&Calendar. alcatuit dintr-un mix de metode (printre care Loovas. daca nu se precizeaza altfel. cei care au focalizat mai mult atentia asupra gurii sunt si cel mai bine integrati social. Detectia timpurie si interventia la varste fragede sunt esentiale in eforturile de recuperare a copiilor cu autism. Nu stiu de ce dintre toate conteaza daca suntem in mijlocul orasupasarile a ales tucanul.isec2000. dar se pare ca nici nu percep multa informatie atunci cand o fac. care includ parintii in procesul educational. Mara are 4 ani. si ca urmare pierd elemente sociale transmise atat verbal cat si non verbal.htm Studii in derulare Daca sunteti interesati in a vedea ce studii sunt in derulare in momentul de fata. Povestiri Cum a invatat Mara sa zboare aminteste sau cand vede vreo imagine Daca iti plac tucanii. atentia persoanelor non-autiste descrie un triunghi urmarind expresiile celor trei personaje.autism.yale. Deoarece abilitatile sociale.n8/story15. pierzand astfel multe indicii non-verbale transmise prin intermediul ochilor si a expresiei fetei. nu viata. stitute of Child Health&Human Development—NICHD) in domeniul autism.cfm fers look through eyes of autism”. cu cat focalizarea atentiei se realizeaza mai mult catre obiecte. PECS). Azi dimineata s-a trezit foarte fericita. au fost incurajatoare. emotii) prin intermediul ochilor.org. “Mama. asupra cuvintelor. “Ce dragut lui sau in cada de baie. Copiii care au participat la studiu au fost apropiati ca varsta cronologica si mentala. Pentru ca n-am putut sa merg bine…” Acesta a fost primul vis pe care mi l-a povestit. corp si obiecte. “Ei nusi concentreaza atentia de loc asupra personajelor. in care Taylor flirteaza cu G. sponsorizate de Institutul National pentru Sanatatea Copilului si Dezvoltare Umana USA (National Inhttp://www.autism. cum ar fi privitul preferential catre ochi mai degraba decat catre gura se formeaza in primele luni de viata. si nici ochii personajelor din prim-plan. Acest studiu are si un potential aplicativ in detectia timpurie a autismului. ceea ce a constituit o surpriza pentru ca ne asteptam ca persoanele care focalizeaza atentia mai mult asupra ochilor sa stea mai bine din punct de vedere al socializarii” declara Ami Klin. cu IQ normal si un grup de control. cu atat indivizii autisti stau mai slab la capitolul socializare. eu sunt vreau sa fiu tucan! Vreau sa zbor!” De fiecare data se entuziasmeaza cand isi tucan. de la Universitatea din Atena. aceasta tehnica ar putea fi folosita pentru a detecta din timp aceasta caracteristica chiar la copiii foarte mici. Pentru mai multe informatii: www. The New York Times. aceste stari putand fi in contradictie cu exprimarea verbala (de exemplu ironie. poate fi o modalitate de a compensa lipsa elementelor sociale pe care ei nu le pot intelege pentru ca nu pot “citi” privirea vorbitorului.nih. Rezultatele sugereaza ca indivizii cu autism nu numai ca se uita mult mai putin la ochi. Segal. In general. de interventie timpurie pentru un grup de sapte copii cu autism inalt functional. interventia timpurie prin programe aplicate acasa.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->