Riscurile în afaceri

Cuprins
Introducere – Capitolul 1Burtea Leonard..................................3 Burtea Leonard

1. Riscul.....................................................................................................................4 1.1. Factorii generatori de risc...................................................................................5 1.2 Riscul – din perspectiva afacerilor......................................................................5 1.3 Riscul si factorul uman........................................................................................6 Capitolul 2 2. Managementul riscului2.1 Clasificarea riscurilor într-o afacere2.2 Riscuri interne şi riscuri externeCapitolul 3 3. Abordarea si gestionarea riscului in afaceri .......................................................12 3.1 Monitorizarea şi controlul riscului3.2 Abordarea riscului3.3 Strategii de reducere a riscurilorStudiu de caz ConcluziiRosca Stefan ...................................12 Rosca Stefan....................................13 Burtea Ionut.....................................14 Burtea Ionut........................................7 Silter Manuela....................................9 Silter Manuela....................................9

Burtea Leonard, Burtea Ionut, Rosca Stefan, Silter Manuela....15 Burtea Leonard.................................27

Bibliografie..............................................................................................................28

2

fie ca un lucru necesar în creşterea oportunităţilor pentru caştig şi/sau ca o serie de provocări care duc la creşterea valorii afacerii respective. aceasta este lipsită de valoare daca nu are la baza ei importanţa factorul uman. Pentru a întelege mai bine riscului în afaceri. ignorate sau subapreciate. 3 . Cel mai important lucru privind riscul este judecarea acestuia într-un mod pozitiv. un proiect.Introducere Este esenţial a înţelege faptul că pentru a conduce o afacere. Înţelegerea riscului începe cu factorii de risc în planificarea strategică. mai întâi trebuie văzut ce este riscul. este foarte importantă abordarea acestuia: interogând totul dintr-un punct de vedere obiectiv şi identificând oportunităţile şi provocările acolo unde recompensa depăşeşte net costurile şi riscurile. riscul în afaceri. Nimic mai simplu şi în acelaşi timp ceva mai complex de identificat şi mai ales de controlat. În opinia mea. Riscurile ar trebui considerate elementele esenţiale ale planificării strategice. Iar esenţa oricărei afaceri este riscul în sine şi asumarea riscului. De aceea. Lucrarea de faţă este o încercare de a înţelege riscurile în afaceri.Abordarea sistematică a proceselor afacerii poate duce la descoperirea mijloacelor necesare pentru a corecta deciziile greşite sau neadecvate(capitolul3). managemetul riscului este o îmbinare între artă şi ştiinţă menită să elimine pe cât posibil pierderile de orice fel şi să potenţeze câştigurile. Capitolul II identifică pe larg managementului riscului dar si riscurile . pentru a înţelege o afacere şi procesele pe care aceasta le implică trebuie mai întâi cuantificate posibilele riscuri cu care aceasta se poate confrunta. natura acestora şi implicatiile directe pe care le au acestea. o clasificare a generatorilor de risc într-o afacere dar si riscul din perspectiva afacerilor(capitolul I). În ceea ce priveşte riscul. deoarece numai o sistematizare extrem de riguroasă şi constantă a tuturor elementelor unei afaceri poate conduce la un control eficient asupra acesteia şi la reducerea factorilor de risc. Aceasta este motivaţia pentru care am ales tema. Oricât de elaborată poate părea o strategie de management de risc. un sistem este nevoie nu numai de fler şi de intuiţie dar şi de ştiinţă. pot provoca pierderi imense indiferent de ramura de activitate. Cuvântul cheie al managementului riscului este sistematic. Dar poate cel mai interesant lucru este faptul real că riscurile.

1. în care nu eşti obligat să te implici. Consecinţele greşelilor sunt enorme. Cel de al cincilea tip de risc este cel pe care nu-ţi permiţi să nu ţi-l asumi. şi. umane. Riscul este indisolubil legat de recompensă. Prin urmare următoarele lucruri trebuie reţinute: Riscul ne afectează pe toţi în aceeaşi măsură. costul eşecului este foarte mic. De aceea. Oricare ar fi misiunea. Problema nu se pune dacă să-ţi asumi sau nu riscuri. Nu-ţi poţi permite să pariezi întreaga ta viaţă pe o singură speculaţie. Costurile pot fi destul de ridicate.Riscul Riscul este inerent fiecărui proces sau sistem. nici un om. nici un lucru. mai ales. Al doilea tip de risc este riscul care nu este necesar. politice. Te angajezi într-un risc nenecesar când acţionezi fără informaţii suficiente sau fără să-ţi rezervi timp să te gândeşti liniştit. Cel de al patrulea tip de risc este riscul pe care nu-ţi permiţi să ţi-l asumi. aparent nesemnificativ. El poate duce la oportunităţi extraordinare pentru cei care ştiu cum să îl folosească. În aceste cazuri. Alteori un risc. valorile sau standardele. reflectînd variaţiile distribuirii rezultatelor 4 . nici un sistem. riscul nu trebuie înţeles ca fiind întotdeauna un element distrugător. Îţi asumi riscuri ori de câte ori te aventurezi în necunoscut. Urmărind o nouă pistă. Fără să conştientizezi. şi managementul acestuia. unde probabilităţile şi posibilităţile nu pot fi exact determinate. Riscul există în esenţa tuturor lucrurilor. Concluzionând. viziunea. este inerent în realizarea tuturor acestora. Prin urmare. angajându-te într-un nou proiect şi explorând o nouă oportunitate sunt riscuri pe care îţi permiţi să ţi le asumi. Primul este cel mai simplu. Este vorba de decizia pe care nu trebuie să o iei. Este riscul care nu-ţi apartine. scopurile. nici o acţiune umană nu este lipsită de risc. Este adevărat că există riscuri diferite şi metode de gestionare a acestora diferite. sociale. riscul. General şi neştiinţific putem vorbi de mai multe feluri de ricuri. este un lucru fundamental uman. Important este să-ţi asumi riscul potrivit în funcţie de recompensă. o definiţie a riscului ar putea fii următoarea: „Riscul se defineşte drept un element incert dar posibil ce apare permanent în procesul evenimentelor tehnice. Mai mult. un eveniment nesemnificativ atrage după sine alt eveniment care declanşează un altul şi tot aşa. este riscul pe care îţi permiţi să ţi-l asumi. poate cauza un eveniment ce duce la o catastrofă. Ideea este cât de abil şi cât de încrezător eşti în asumarea riscului potrivit pentru urmărirea scopului sau obiectivului potrivit. Al treilea tip de risc. dar câştigurile sunt nemaipomenite şi pentru acest lucru merită să-ţi asumi acest risc. în timp ce recompensa este foarte mare. obiectivele.

Totuşi. Aş putea spune chiar unilateral. O afacere înseamnă risc în esenţa lui cea mai pură. având efecte posibil păgubitoare şi ireversibile”. de recompensă.2 Factori generatori de risc Câţi decidenţi. ci evitarea riscurilor care nu pot fi înţelese. Dintr-o altă perspectivă. Definiţia de dicţionar a riscului este: „ riscul este posibilitatea de a suferi pierderi”. constructivă. care de altfel este imposibil. impun tratarea riscului dintr-o perspectivă mult mai optimistă. tehnicile de comunicare. atâtea opinii. respectiv. nu se poate alcătui. De aceea o listă completă cu cei mai importanţi factori generatori de risc. controlate şi monitorizarea. creşterea cunoştinţelor tehnologice la cumpărători Factori de natură umană: cunoştinţele. responsabilitatea 5 . Riscul în afaceri este indisolubil legat de caştig. de planificare sau de prospectare au ca obiect încercuirea şi minimalizarea riscurilor legate de incertitudine. Soluţia nu este evitarea completă a riscului. elementele comune ar fi: Factori de natură tehnologică: dezvoltarea sistemelor software. O astfel de abordare a riscului în afaceri ar avea cu siguranţa efecte devastatoare. Toate tehnicile de gestionare previzională. Realizările de performanţă au impus asumarea unor riscuri deosebite. Noile abordări. 1. 1.1 Riscul – din perspectiva afacerilor Riscul din pespectiva afacerilor este oarecum diferit de studiul riscului general.”. utilizarea riscurilor rămase în scopul succesului. indiferent de afacere.posibile. O astfel de definiţie are cu siguranţă conotaţii negative. „riscul este ameninţarea prin care o organizaţie sau companie nu-şi poate atinge obiectivele prestabilite”. Un risc mai mare poate conduce la un cîştig mai mare. Afacerile de valoare se concentrează pe un cîştig de calitate prin evaluarea corectă şi tot mai sofisticată a raportului dintre risc şi cîştig utilizînd tehnologia informaţiei. probabilitatea de apariţie cu valorile subiective şi obiective. Evitarea riscurilor este o cale sigură către eşec. O definiţie a riscului din perspectiva afacerilor o dă dicţionarul de termeni economici: „Caracteristica permanentă a universului în cadrul căruia evoluează afacerea. Gestiunea riscului este însă necesara pentru a reduce întâmplările şi accidentele.

în special. etc. dacă sunt în contradicţie sau opuse cu cele stabilite formal. 1. diferenţa dintre politicile de guvernare a diferitelor state Factori organizaţionali: schimbările continue în structura organizaţiilor. În succesul unei afaceri. răspunsul rapid la schimbare Factori de ordin legal: complianţa cu cele mai noi legi în vigoare. nu pasive sau neglijente. viziunea şi valorile companiei. Oricât de bine ar fi pusă la punct o strategie de management de risc. atitudinea clienţilor şi 6 . aşteptând ca în schimb. dobanda. aceasta ar putea deveni lipsită de valoare daca nu se înţelege importanţa capitală pe care o are factorul uman. cursul valutar. Factori economici: schimbările de standard reflectate în puterea de cumpărare. Factori financiari: profitul. indatorarea Factori comerciali: pretul. o importanţa capitală o are motivaţia şi morala. la sfârşitul zilei. Factori de ordin autoritar: legislaţia sănătăţii şi siguranţei populaţiei.Factori ce vizează mediul: nevoile mereu crescânde de protejare a mediului.cunoştinţele cumpărătorilor despre importanţa mediului. Oamenii înţeleg riscul şi oportunitatea. taxele vamale. Echipa de conducere depune un efort extraordinar pentru a stabili un set de valori comune. Fără acestea două. În strânsă legătură cu acestea sunt percepţia investitorului. În timp ce conştiinţa riscului ar trebui să fie atât intuitivă cât şi conştientă. Oamenii fac alegeri informate. dacă sunt destul de puternice şi. S-au facut eforturi pentru a defini misiunea. diferenţele dintre partidele politice. logistica. riscul va creşte şi va avea consecinţe mult mai mari decât absenteismul motivat sau migraţia de personal. Acesta este un risc major care nu ar trebui neglijat în nici o afacere. subculturile pot sabota şi cel mai bun plan de management. Multe companii au încercat să stabilească o cultură organizaţională dezirabilă. conştiinţa investitorilor dar si cutremure. influenţa campaniilor media Factori politici: EU-Membrii şi restul Europei. inundatii. Totuşi. taxele si impozitele. în organizaţii prea puţin înţelese din acest punct de vedere. caştigul pe termen lung să depăşeaşcă costurile şi riscurile. inflatia. se restabilesc uşor. Procesul începe cu filozofia misiunii şi culturii organizaţionale. valorile dominante de până atunci. incendii. Uneori. deciziile trebuie să fie proactive.3 Riscul şi factorul uman Factorul de risc începe şi se termină cu oamenii.

facilitând implementarea. managementul riscului este multidisciplinar. In esenţă. evoluţia şi revizuirea strategiei. Dintr-un alt punct de vedere procesul managementului de risc include patru paşi: evaluare. Afacerile prospere sunt concentrate pe caştiguri de calitate prin evaluarea corectă a balanţei risc-caştig utilizând tehnologia informaţiei. Care sunt alegerile pe care le putem face? Care sunt recompensele potenţiale? Care sunt riscurile potenţiale? Deciziile informate duc la procese obiective. control. Înţelegerea riscului este de asemenea fundamentală pentru o strategie diferenţială. experienţa proprie şi cea acumulată. MP=managementul proiectelor 7 . transfer şi minimizarea sau limitarea pierderilor. se poate concluziona că managementul riscului în afaceri însumează totalitatea metodelor şi mijloacelor prin care este gestionat riscul în scopul îndeplinirii obiectivelor afacerii având incertitudinea ca bază majora a factorilor de risc. toate influenţate de capacitatea de a descoperi şi judeca riscurile. riscul este fundamental planificării şi implementării în orice organizaţie. Cu alte cuvinte. Managementul afacerii este arta de a îmbina cu succes managementul riscului şi managementul prin proiecte: MA Afacere MP MR1 La baza managementul riscului stau trei elemente fundamentale: evaluarea riscurilor. Realizările de performanţă au impus asumarea unor riscuri deosebite. În fiecare zi structura organizatorică din care facem parte este abordată direct sau indirect de diverse riscuri. în parte bazate pe îndemânarea managerială. 1 MA=managementul afacerii. Evitarea riscurilor este o cale sigură către eşec. MR=managementul riscului. planificarea răspunsului la factorii de risc. 2. monitorizarea şi controlul riscurilor.marca. Un risc mai mare poate aduce un cîştig mai mare. MANAGEMENTUL RISCULUI Orice activitate are un anumit grad de risc. astfel încât ar trebui să fie un lucru inextricabil vieţii afacerii. sîntem supuşi la diverse riscuri. Totodată şi noi ca persoane fizice. Înţelegând toate acestea.

controlul riscului începe cu alegeri şi decizii manageriale bine informate. Este la fel de sigur că şi un top management poate să-şi asume responsabilitatea riscului. care ia în calcul alegerile conştiente de consecinţe. Controlul riscului începe cu un management strategic de calitate. cu alte cuvinte. a căilor de comunicare între elementele componente. • Monitorizarea şi controlul riscurilor – Implementarea strategiilor de răspuns şi monitorizarea efectelor pe care aceste schimbări le pot aduce în cadrul evenimentului analizat. deciziile făcute de oameni împuterniciţi. a modificării scopurilor evenimentului sau a specificaţiilor ce intervin asupra rezultelor finale stabilite. să implementeze şi să îmbunătăţească toate procesele afacerii Să evalueze şi să controleze riscul Să măsoare şi să monitorizeze performanţa. Strategiile de control ale riscului trebuie însă ajustate în funcţie de efectele pe care le produc. • Planificarea răspunsului la factorii de risc – Identificarea fiecărui risc în funcţie de tipul şi gradul său de gravitate pentru evenimentul analizat şi găsirea unei strategii adecvate de răspuns pentru fiecare caz în parte. De aceea. factorul de risc este valoarea incrementală concretizată în a avea un plan strategic flexibil. având grijă ca toate părţile implicate în derularea evenimentului să fie de acord cu aceste modificări. Managementul riscului este parte integrantă a managementului unei afaceri. prin procese în continuă îmbunătăţire. Deci. Ce ar trebui să facă un manager general? Care ar fii punctul de plecare al acţiunii acestuia? Schema ar trebui să coţină următoarele: • • • • • • • Să creeze un plan de strategie adaptabil Să facă alegeri informate Să decidă asupra investiţiilor de afaceri şi asupra dezvoltării afacerii Să împuternicească angajaţii Să conceapă.• Evaluarea riscurilor – Căutarea sistematică a factorilor de risc în interiorul evenimentului de realizat. Multe organizaţii consideră că pot delega factorul de risc. Strategiile de răspuns conţin schimbări în ceea ce priveşte responsabilităţile în cadrul evenimentului. o funcţie de conducere. 8 . având ca suport sisteme excelente de informaţii.

tehnic: incompatibilitatea între tehnologiile vechi şi noi.2. la mediul în care lucrăm. În fiecare zi structura organizatorică din care facem parte este abordată direct sau indirect de diverse riscuri. Uneori însă. Riscuri interne • • • • Riscuri legate de ambiguitatea obiectivelor sau a priorităţilor. de producţie. De obicei. • Riscul de produs/industrial: Abordează următoarea problemă: ce se întămplă dacă produsul respectiv nu mai e la modă sau dacă cererea scade din alte motive. la partenerii cu care lucrăm. dar cu siguranţă le putem atenua. lăsând timpul necesar trecerii la un alt domeniu. modul de manifestare şi mărimea acestora. neprevăzutul se întâmplă şi atunci afacerea cade peste noapte. pentru fiecare dintre acestea îmbrăcând forme particulare. Riscurile apar în cadrul tuturor activităţilor socio-economice. Totodată şi noi ca persoane fizice.1 Clasificarea riscurilor într-o afacere Riscul este un partener normal şi de nedespărţit al oricărei activităţi având efecte directe şi puternice asupra rezultatelor activităţii respective. • Riscuri în gestionarea resurselor umane 9 . Implementarea unui sistem de management al riscului devine prin urmare un important obiectiv pentru orice structură organizatorică cît şi pentru o persoană fizică.2 Riscuri interne si riscuri externe Astfel o clasificare realizată de către manageri este de tipul : riscuri interne şi riscuri externe companiei. Riscul tehnologic. Orice activitate are un anumit grad de risc. sau pe tiparul „ciclului de viaţă al produsului”. fie că ne place sau nu? Probabil că nu în întregime. sîntem supuşi la diverse riscuri. Putem oare contracara efectele negative ale unor asemenea evenimente aleatoare care apar fie ca vrem sau nu. 2. inovaţie-modernizare. Riscuri datorate incoerenţei caietelor de sarcini. Riscuri legate de imprecizia definirii unor responsabilităţi/activităţi concrete în cadrul companiei. această schimbare se produce gradual. aplicarea greşită a rezultatelor inovatoare de modelare–simulare folosind tehnologia informaţiei. în funcţie de tipul. Trăim într-o lume a riscurilor. Aceste riscuri se referă la bunurile care sînt la dispoziţia noastră.

a focus grupurilor şi înţelegerea puterii media pot pentru multe organizaţii să influenţeze abilitatea de a înţelege. 10 . granturile. Aici se pot evidenţia următoarele: riscul de preţ. • Riscul de firmă/companie. de cultură tehnologică la nivelul celor care iau decizii politice. pe de o parte şi necesitatea asigurării confidenţialităţii şi autentificării datelor la calculatoare şi reţele. deficit de formare profesională. riscul de transfer valutar. • • Riscuri de logistică. În primul rând dezvoltarea tehnologiei într-un ritm atât de alert a redus timpul de acţiune al schimbărilor competitive. În al doilea rând. concurenţial. Optimismul politic se loveşte de inerţii de mentalitate sau de acţiune. de implantare. de diferenţa dintre dorinţa oamenilor de afaceri de a pune în practică politica şi legislaţia privind dezvoltarea afacerilor şi societatea reală. sănătate/mediu şi siguranţă. Riscuri externe Factori externi de risc: Competiţia este cel mai important factor extern. risc de impozit. naţionalizare/expropriere etc. Legea lui Murphy spune că „dacă ceva merge rău. schimbările foarte rapide în trenduri şi modă. planifica şi gestiona riscurile competitive. De altfel. modul de angajare de personal. a sondajelor. acesta va merge din ce în ce mai rau”. • Riscuri politice Schimbările frecvente ale regimului politic şi ale structurii guvernului sunt fapte care duc la nesiguranţă în afaceri. neîndeplinirea strategiei propuse de guvern. de obicei. la adaptarea greoaie la competitivitate. convertibilitatea şi schimbul valorii monetare.• Riscuri în gestionarea resurselor materiale. Riscurile politice includ: modul de impozitare. rata de interes. riscul valutar.comunicaţii interne şi externe companiei. risc de aplicare TVA. Riscuri financiare Aceste riscuri conduc. apariţia unor puternici factori de risc în momentul în care decalajul dintre "imaginea ghid" şi efectul în plan imediat devine incontrolabil. folosirea demografiei. Riscul operaţional. Mulţi manageri de risc operational consideră că Murphy a fost un optimist. risc conjunctural se combină producînd riscul de firmă/companie. tarifele şi alte bariere de comerţ. etc. pe de altă parte. diversificarea poate fi o strategie salvatoare în unele cazuri. licenţe/monopoluri. Există o contradicţie aparentă între nevoia de comunicaţii şi conectivitate. aprovizionare şi desfacere.

care se îndreaptă către servicii. Riscurile adiţionale inerente în tranzacţiile cu un stat. urmărirea şi arestarea infractorului. de la arme profesionale pînă la aparatele de filtrare a apei. • Riscul de piaţă În cea mai simplă formă acest fel de risc înseamnă expunerea la o schimbare bruscă. lasând de cele mai multe ori pierderi ireparabile. anulări de autorizaţii de import Riscuri de mediu Riscuri sociale Conflicte sociale în ţară. blocade economice Riscuri comunitare – întreruperea serviciilor esenţiale – apă.nivelul costurilor. riscul de suveranitate al statului sau alte afaceri în străinătate. Elementul esenţial este conştientizarea schimbărilor care se impun la adaptarea sistemului economic concurenţial globalizat. adversă în preţ sau valoare a ceva în care sunt făcute tranzacţiile sau în investiţii. Forme ale riscului de piaţă: riscul de inventar. reticenţa de a anunţa organele abilitate să efectueze cercetarea. Tendinţele sunt influenţate de mărirea sentimentului de nesiguranţă al oamenilor. se întâmplă foarte repede. embargouri. riscul de lichidităţi. al materialelor neprelucrate. • • Riscul în utilizarea tehnologiei informaţiei Riscul de ţară. produse şi comportamente care să le ofere o anumită siguranţă cumpărând produse de apărare şi prevenire. trecerile şi schimbările de piata.• • • • • Riscuri comerciale . 11 . pentru că numai o informaţie din partea victimei permite investigarea faptei comise. inflaţie si de transfer financiar. modificări frecvente ale structurilor statale şi condiţiilor social politice în care se desfăşoară activităţile unui proiect. risc dat de instabilitatea legislaţiei. unde riscul de piaţă este devine factor principal. Acest lucru implică calcularea profitului sau a pierderilor în preţuri de piaţă curente. regimul neclar al investiţiilor. etc. este practica marketingului de piaţa. Riscul penal (criminal risk) Riscul economic – influenţat de riscul financiar. Oricum. cu fluctuaţii potenţiale mari în activitate. al crizelor economice. O disciplină importantă. Economia este ciclica. incertitudinea îmbunătăţirii semnificative a educaţiei populaţiei privind combaterea criminalităţii economice. electricitate Riscuri de reglementare – interdicţii la transferuri valutare. urmat de schimbarea mentalităţilor. • • • Riscuri juridice: problemele legislative care trebuie soluţionate sunt cele legate de asigurarea securităţii muncii şi partajarea costurilor.

revizuirea permanentă a planului. riscul este analizat. Începând cu managementul strategic al afacerii. Presupunând că toţi factorii de risc.1 Abordarea riscului Orice afacere sau organizaţie are la baza ei o strategie. 4. Accesul la informaţie/Circulaţia informaţiei: obţinerea de informaţii relevante în timp util din întreaga organizaţie. Pentru fiecare ţară trebuie luat în considerare: -riscul politic. continua îmbunătăţire a calităţii 3. specifici unei afaceri. astfel încât acesta să includă experienţa situaţiilor anterioare şi îmbunătăţirile făcute . incluzând controlul schimbului sau alte restricţii aplicate repatrierii/remiterii de profit. Planificarea (acţiunea) împotriva factorilor de risc. capital sau alte plăţi -stabilitatea economică şi socială -costurile şi timpul alocate vizitelor în străinătate. este planul integrat în planificarea generală a organizaţiei. incluzând integrarea acestora în planul tactic al afacerii: există un plan în caz de riscuri. maximizarea profitului. Strategia de risc perfect integrată în strategia organizaţională 2. Educaţie şi trainning: simularea situaţiilor de risc. Cei 8 factori sunt: 1. 12 . au fost identificaţi. şi angajării de personal local -alegerea unui agent sau reprezentant local de încredere. Abordarea si gestionarea riscului in afaceri A aborda şi a gestiona riscul în afaceri este o funcţie a conducerii oricărei afaceri. trainning pentru însuşirea strategiilor de gestionare a riscurilor. iar posibilele lui efectele negative sunt controlate Beneficiile gestionării riscului se traduc prin bunul mers al afacerii: produse şi servicii mai bune. -conceperea informaţiei computerizate pentru a înlesni interpretarea -adaptarea rapidă a informaţiei la noile circumstanţe Fluxul informational se traduce prin indivizi cheie care au acces rapid la informaţia privind managementul riscului.Riscul de ţară implică o multitudine de factori. următorul pas este implementarea unei strategii anti risc. este acest plan documentat. mai puţină risipă. 3. includerea în plan a scopurilor. 3. necesară pentru a face deciziile cele mai bune şi in cel mai scurt timp. obiectivelor şi deadline-urilor.

Asigurarea riscului -existenţa auditului specializat pe probleme de risc şi managementul acestuia . situaţii ce pot produce mari perturbaţii atât în cadrul activităţilor estimate cât şi a rezultatelor finale aşteptate. O astfel de strategie este utilizată de obicei atunci când probabilitatea de apariţie a unei categorii de riscuri este foarte mică şi/sau consecinţele acestora pentru derularea ulterioară a activitatii sunt nesemnificative. 13 .relaţia dintre funcţia de audit şi procesul de management de risc.5. baza de date a cazurilor specifice Scopul bazelor de date continand categorii de riscuri. Evenimente precedente care implică riscul. se are în vedere cum trebuie gestionat riscul când lucrurile nu se desfăşoară conform planului şi cum organizaţia îşi asumă riscurile atât înainte. Tot astfel. cât şi după apariţia incidentelor. 7. astfel încât aceasta să poată fi uşor accesată de către management -necesitatea unui consultant intern/extern pe probleme de risc -alegerea persoanelor potrivite pentru identificarea şi gestionarea riscurilor 6. este acela de a îmbunătăţii 3. sunt cinci categorii de strategii distincte de reducere a riscurilor: 1. Este important de menţionat în cadrul acestui paragraf că minimizarea riscurilor nu înseamnă evitarea asumării unor decizii manageriale. sau excluderea riscului din cadrul proiectului. deopotrivă împreună cu consecinţele estimate ce decurg de aici şi ia decizia de a nu acţiona pentru îndepărtarea acestuia. Această strategie este utilizată în general în situaţia schimbarii scopului. 2. Procesul şi structura planurilor de risc: proiectarea structurii afacerii in aşa fel încât să suporte procesele de gestionare a riscurilor: -existenţa unei structuri formale de gestionare a riscului. Acceptarea riscurilor – se referă la modul în care managerul înţelege riscul şi probabilitatea sa de realizare. sau anularii unei părţi a unui proiect.2 Strategii de reducere a riscurilor În funcţie de situaţiile caracteristice în care pot fi aplicate. Gestionarea riscului Este vorba de procesul de decizie prin care se stabileşte dacă riscul ar trebui să fie rezolvat în interiorul afacerii sau transferat unui al treilea partener. recunoaşterea şi minimizarea riscurilor în timp cât mai scurt. 8. în aceste situaţii considerându-se un act de înţelepciune din partea managerului evitarea riscului de a accepta astfel de modificări ce pot conduce către probleme deosebite. Evitarea riscurilor – reprezintă cea de-a doua strategie utilizată în anumite condiţii în cadrul minimizării riscurilor.

fiind aceea de combinare a lor în scopul utilizării unei strategii complexe. pe de altă parte. In această categorie poate fi inclusă planificarea deficitară a accesibilităţii mijloacelor critice de funcţionare. prin pregătirea unei strategii de răspuns înainte de manifestarea acestora 4.3. Factorii de risc strategic. 3. înregistrarea acestora şi inspectarea periodică a evoluţiei lor pe baza controalelor de rutină. Strategiile de monitorizare şi control ale riscurilor includ identificarea magnitudinii de producere a riscurilor pe baza calculelor probabilistice. Planurile pentru situaţiile imprevizibile au apărut ca o alternativă la situaţiile de risc. 14 . „Modelele reprezintă incertitudinea asociată cu fiecare factor strategic de risc care indică cum şi care este gradul de influenţă ponderată. obiectivul este evaluarea probabilităţii de distribuţie pentru fiecare factor. În fiecare din cele două cazuri. Aceste modele pot fi integral cantitative. sunt aceia care trebui trataţi prin efectuarea de cheltuieli substanţiale şi/sau schimbare în direcţia strategică.3 Monitorizarea şi controlul riscului Controlul riscurilor reprezintă o componentă importantă distinctă a procesului de management a riscului. ocupându-se atât de monitorizarea cât şi de identificarea unor noi riscuri. De obicei. bazâdu-se aproape integral pe experienţa cumulată. bazându-se strict pe date numerice. capabile să furnizeze în timp util un răspuns adecvat. Reducerea sistematică a riscurilor – reprezintă practic un complex de metode şi strategii menite să diminueze în mod sistematic riscurile până la stabilirea acestora în cadrul unui prag acceptabil. este preferabilă asigurarea acestora la instituţii de profil specializate în asigurări. cea mai uzitată formă. Modelele care folosesc atât imput-uri cantitative cât şi calitative oferă cel mai mare potenţial de modelare a riscurilor la care structura organizatorică/compania ar putea fi expusă – cel puţin până când abilitatea mediului economico-social de a produce noi date se concretizează. Transferul şi distribuţia riscurilor În cadrul activităţilor care implică riscuri deosebite sau utilizează tehnologii foarte costisitoare. în scopul prevenirii sau minizării lor. sau integral calitative. O altă componentă a activităţii manageriale în cadrul controlului riscului o reprezintă elaborarea unei strategii de permanentă identificare a unor noi categorii de riscuri ce pot interveni. Monitorizarea riscului şi pregătirea planului pentru situaţii imprevizibile Aceast proces are la bază alegerea unui set de indicatori şi urmărirea evoluţiei acestora pe întreaga durată. Riscurile gestionabile sunt acele riscuri pe care organizaţia le poate aborda făcând uz de propriile mijloace. 5. Riscurile strategice necesită un model de analiză mai detaliat. deşi au fost abordate în mod distinct. aceste strategii de diminuare a riscurilor sunt utilizate arareori individual.

este important a ştii dacă riscurile sunt suficient de mari pentru a te îngrijora. Dar acest lucru nu este suficient. musique du monde etc. este o substituţie pentru a păstra anonimatul.4. reggae. clubul a reuşit să-şi contureze o identitate bine definită şi să-şi câştige un public fidel. De asemenea. clubul promovează produse culturale alternative sau underground: expoziţii.fiind format în cea mai mare parte din studenţi  . Numele clubului este binecunoscut publicului fiind situat in centrul orasului . soft. ragga. Descriere generală Bar-clubul Evolution există pe piaţă românească de aproximativ 5 ani de zile. festivaluri de film etc Descrierea afacerii: 15 . Cred că acest lucru este definitoriu pentru succesul oricărei afaceri. dub. ska. pop. la momentul actual în România. Public ţintă . Totodată. Misiune şi viziune: Clubul promovează muzică românească şi străină care nu beneficiază de heavy-rotation pe posturile radio şi TV. consumatori de produse culturale -preocupaţi de actualitatea culturală sau "sub-culturală". public de concerte. STUDIU DE CAZ Un lucru fundamental în managementul riscului este să ştii riscul la care te expui. clubul promovează muzica unor trupe insuficient cunoscute în acest moment în România. Cu alte cuvinte Evolution doreşte să promoveze o alternativă muzicală solidă în contrast cu non-valorile susţinute public.cumpărători de muzică. unde reprezinta un adevărat centru de greutate al petrecerilor. apariţii editoriale. Studiul de caz se bazează pe analiza factorilor de risc într-un IMM pe specific de divertisment. acidjazz. Între genurile abordate amintim: rock. Dincolo de muzică.18. Este vorba de analiza factorilor de risc a unui bar club din Gura Humorului şi transformarea acestora în factori strategici de potenţarea a oportunităţii afacerii. site-uri web etc. Evolution. happening-uri. Printr-o promovare susţinută în media şi pe web. dacă poţi face ceva pentru a te proteja şi cât va costa să reduci sau să te aperi împotriva riscurilor.studii medii şi superioare .30 de ani. Numele clubului.

dintre care 100 de locuri la mese. alti colaboratori Riscurile afacerii În orice afacere riscurile sunt prezente în fiecare structură sau acţiune umană. terase etc. Evolution funcţionează în timpul zilei în regim de bar. să te poziţionezi cumva distinct. Riscurile în această afacere sunt multiple. Această afacere. dornic de a încerca lucruri noi. se încadreaza în piaţa de divertisment. a căpătat amploare în ultimii ani. Însă avantajul cel mai mare al acestui tip de afacere este faptul că piaţa nu este încă saturată. În ciuda ofertei extrem de variate şi cuprinzătoare targetul acestui gen de divertisment (18-30 ani) este în mare parte nefidelizat. Piaţa afacerilor mici în Romania este de dată recentă. Are un număr de 16 angajaţi permanenţi şi alţi câţiva colaboratori (în funcţie de evenimente) încadrându-se la secţiunea: „Microintreprinderi”. datorită accelerării concurenţei şi a dezvoltării mijloacelor de comunicare. Majoritatea managerilor intreprinderilor mici îşi conduc afacerile bazându-se pe „simţuri”. Unele dintre ele sunt generale. În ultimii ani. Sunt cei care au înfiinţat afacerea şi o conduc în toate aspectele ei. De aceea. doi DJ. sase chelneri. 16 . 2 persoane la curatenie. tot mai mulţi manageri au început să simtă aceste lipsuri şi să acţioneze în consecinţă. Părerea mea este că particularitatea managementului IMM-urilor constă într-o abordare a afacerilor din perspectivă emoţională. funcţionarea unui bar-club. altele sunt specifice acestei afaceri. iar începând cu ora 21 în regim de club. având un public definit. foarte multe greşeli tactice au drept cauză lipsa experienţei unei pieţe occidentale şi lacune în teoria managerială. încadrându-se în gen. cluburi. în mintea consumatorului. doi ajutori de barmani. Oferta este variată şi complexă. „pe fler”. De multe ori. Financiar contabil: Firma de contabilitate angajată Angajaţi : doi barmani . Piaţa divertismentului. Este destul de greu să te afirmi pe această piaţă fără o strategie bine definită şi realistă. şi mă refer aici la toată gama de baruri. Clubul are o capacitate maximă de 400 de persoane. managerii IMM-urilor se confruntă cu riscuri pe care nici măcar nu le definesc sau conştientizează.În acest moment. cafenele. doi bodyguarzi. Structura organizaţionala: Managementul: Acesta este reprezentat de cei doi manageri-patroni. Încă nu există o cultură managerială bine conturată pe acest segment.

1. motivare şi recompensă. gestionarea conflictelor angajat-patron Politica faţă de clienţi: definirea politicii faţă de clienţi prin reguli bine stabilite. metoda şi cerinţele angajării. primul lucru care trebuie făcut este o evaluare critică a afacerii în toate procesele ei. disponibilitatea. consumabile. dotări tehnice şi logistice: calculator. incluzând aici tehnicile de evaluare B. evaluarea. -continua îmbunătăţire: managementul calitaţii Management financiar: analiza cifrei de afaceri. experienţa. A. gestionarea conflictelor Activitaţi adminstrative: toate activităţile interne specifice care reglementează buna funcţionare a activităţii barului: gestionarea stocurilor de marfă. managementul aprovizionării. consecinţe ale riscurilor B. planul şi controlul situaţiilor de criză. Evaluarea riscurilor. condiţii de producere. gestionarea bunei funcţionări a barului. Realizarea unei astfel de liste a riscurilor identificate are la bază principiul consultării persoanelor implicate în conducere: în acest caz. Strategii pentru dezvoltarea oportunităţilor şi creşterea efectelor pozitive C. gestionarea conflictelor între angajaţi. pregătirea personalului. supravegherea cheltuielilor şi investiţiilor. stilul de conducere Procesul de management: planificarea afacerii. gestionarea angajaţilor. elaborarea unei strategii specifice afacerii. în funcţie de activităţile specifice sunt: • Sistemul de management care cuprinde: Managerul: -activităţile specifice managerului: pregătirea. inovaţiile dezvoltarea şi adaptarea strategiei conform noilor cerinţe ale pieţei. experienţa. sonorizare etc.Metoda dupa care am făcut analiza riscurile are următoarea componentă: A. planul de afaceri. Monitorizarea şi controlul riscului. respectarea politicii de către angajaţi. Trebuie analizate şi dezvoltate procesele specifice acestei afaceri. Categoriile esenţiale. Planificarea răspunsului la factorii de risc: definirea riscurilor. muzică. Evaluarea: Pentru a identifica riscurile existente sau posibile. împărţirea şi 17 . respectarea şi aplicarea strategiei. cultura organizaţională. studierea concurenţei. cei doi manageri-proprietari ai afacerii. aprovizionarea. bilanţul contabil • Activităţile specifice afacerii: Personalul: gestionarea activităţilor specifice angajaţilor.

studiul constant al concurenţei. Acest fel de risc nu poate fii evitat dar. greşelile pot fii identificate. astfel încât se pot învăţa sau însuşi modalităţi de contracarare a riscurilor având drept bază experiente anterioare. în relaţia cu terţe părţi (distribuitori. echivalentul unor mici baze de date. Chiar dacă planificarea iniţială nu este corectă. încercându-se diminuarea efectelor negative ale acestuia. 2. Lipsa de experienţă a managerului: în afacere. Prin monitorizarea activităţilor. în cazul în care se produce trebuie aplicată o strategie de reducere sistematică a riscurilor pentru minimizarea pe cât posibil a efectelor negative. relaţia cu furnizorii. relaţia cu media. negocierea parteneriatelor • Alte activităţi B. programarea şi organizarea evenimentelor. aplicarea şi controlul strategiei de promovare. organe ale statului etc). cheltuielilor. Este un risc asumat. Insuficienta planificare a afacerii Condiţii de producere: Existenţa acestui risc este dată de lipsa de experienţă şi pregatire în cadrul afacerii a managerilor. Pierderea nu poate fii stopată de la început dar. costuri suplimentare. gestionarea imaginii. pe parcurs se ajunge la o învăţare metodică a modului de reacţie şi acţiune. Se crează astfel precedente. asigurarea şi procurarea tuturor resurselor necesare • Marketing. Strategie de gestionare: Un astfel de risc există în orice afacere unde managerul nu este experimentat îndeajuns. investiţiilor. relaţia cu autorităţile şi vecinii. Le-am grupat pe categoriile analizate. în relaţia cu angajaţii. care nu poate fii evitat. strategia de promovare. 18 . se poate proceda printr-o monitorizare foarte strictă a activităţilor.asumarea responsabilităţilor. relaţia cu sponsorii şi partenerii de afaceri. cheltuieli neplanificate. promovare şi PR: stabilirea unui program de divertisment competitiv. negocierea de contracte Condiţii de producere: Acest lucru este posibil datorită faptului că cei care au pornit afacerea şi o conduc în prezent sunt foarte tineri şi nu au o experienţă de viaţă prea bogată. Consecinţe: Consecinţele acestui risc pot fii investiţii mult mai mari decât cele iniţiale. Riscuri de management şi riscuri de activităţi specifice afacerii: 1. Planificarea răspunsului la factorii de risc: Din analiza structurii şi activităţilor afacerii reies următoarele riscuri.

În caz de nevoie. 3. Lipsa de experienţă se traduce în greşeli de orice fel şi la toate nivelele. Strategie de gestionare: Un astfel de risc poate fii gestionat prin transfer. Lipsa autorităţii managerului: Condiţii de producere: Este o consecinţă tot a lipsei de experienţă. Managerii ar trebui să pună bine la punct o metodă personală viabilă pentru conducerea afacerii. Strategie de gestionare: Acest risc trebuie acceptat aşa cum este. de această dată o reprezentare greşită a relaţiei patron-angajat. În cazul în care se produce. aceştia pot găsi metode şi idei inovative salvatoare pentru afacere. În ambele cazuri. 5. patron-alte persoane Consecinţe: Greutate în impunerea punctul de vedere şi acţiunea în faţa angajaţilor sau a altor persoane. consecinţele se traduc prin investiţii mult mai mari decât cele preconizate. fie în cazul unor investiţii neprevăzute până atunci.Consecinţe: Efectele negative pot apărea în orice activitate a afacerii. Previziunea incorectă a investiţiilor: Condiţii de producere: Datorită lipsei de experienţă a managerului. În cazul în care această metodă nu poate fi aplicată din motive diverse (lipsa de astfel de profesionişti. Nesupravegherea atentă a cheltuielilor şi investiţiilor: Condiţii de producere: Nefamiliarizarea cu practicile specifice de supraveghere şi condiţionare a cheltuielilor. soluţia este o strategie de reducere sistematică a lui prin: contorizarea fiecărei investiţii în plus sau greşite. 19 . Consecinţe: Pierderile pot fii semnificative. lipsa încrederii etc) ar mai exista o metodă. Transferul de responsabilităţi şi sarcini unor profesionişti în domeniu. Pot apărea fie în cazul unor investiţii mai mari decât cele prevăzute. Strategie de gestionare: Acest risc poate fii evitat printr-o nouă abordare a funcţiei de conducere: adoptarea unui alt stil managerial de conducere mult mai apropiat şi mai potrivit personalităţii managerului. banii necesari pot fii împrumutaţi sau reinvestiţi din profit (cea mai bună metodă). La acest palier funcţionează credinţa: „ţin minte” sau „notez mâine” Consecinţe: Rapoarte de cheltuieli insuficiente. nerealizate la timp primordiale analizei pentru identificarea/diminuarea pierderilor şi creşterea profitului. Există o oportunitate aici: datorită faptului că încă managerii nu sunt angrenaţii în rutina care vine o dată cu timpul. Evident. lipsa de timp şi nedisponibilitate sau oboseala. lipsa de experientă. 4.

Înţelegerea târzie a cerinţelor financiare ale unei afaceri în curs de dezvoltare Condiţii de producere: Datorită lipsei de experienţă în gestionarea fondurilor Consecinţe: Cheltuieli curente mai mari decât cele preconizate. Condiţii de producere: Datorită faptului că managerul îşi asumă mai multe responsabilităţi şi sarcini decât poate duce. Strategie de gestionare: Crearea unui plan strategic de lansare a produsului. Consecinţe: Diminuarea profitului. Procesul decizional: amânarea luării deciziilor şi a aplicării acestora. 7. care apare datorită nedisponibilităţii managerului. trebuie întotdeuna să existe fonduri de back-up pentru situaţii neprevăzute. Însă.Strategie de gestionare: Cea mai bună metodă de contracarare a acestui risc. pentru o mai mică vizibilitate a acestui lucru. într-o afacere. procedând sistematic în fiecare proces al afacerii. Deci. un element strategic favorabil. Lipsa lichidităţilor: Condiţii de producere: O gestionare greşită a fondurilor. 9. În cazul în care acest risc este inevitabil. Preţurile mici stabilite iniţial. monitorizarea lui şi schimbarea elementelor nereale fără întârziere. Strategie de gestionare: Un astfel de risc poate fii evitat. pot fii crescute până ating un prag optim. dar nu brusc. implicit diminuarea profitului. poate deveni un risc în cazul în care. dar şi influenţa asupra calităţii clientelei. Consecinţe: Lipsa de lichidităţi poate avea efecte negative strategice pentru afacere. cheltuielile nu mai pot fii acoperite eficient pentru că profitul se diminuează. 20 . ulterior. număr de clienţi. Lipsa lichidităţilor mai poate avea drept consecinţă pierderi de imagine. în loc să le delege. 6. politica de preţuri joase. în permanenţă. cheltuielilor. ci treptat.Stabilirea preţurilor prea joase: Condiţii de producere: În mod normal stabilirea preţurilor joase face parte din politica de lansare a unui produs (aici barul). Consecinţe: Întârzierea punerii în practică a unor proiecte şi activităţi necesare. Pierderile se pot cuantifica în pierderi monetare până la o posibilă blocare a întregii afaceri. să gestioneze balanţa cheltuieli-profit. 8. investiţiilor şi priorităţilor de plată. Strategie de gestionare: Acest risc poate evitat prin angajarea unei persoane cu experienţă. soluţia ar fii fonduri monetare păstrate special pentru acest fel de situaţii. este numirea unei persoane care să se ocupe cu astfel de rapoarte şi care. Trebuie notat tot ceea ce intră şi tot ceea ce iese.

efort susţinut de instruire a altor oameni şi lipsa încrederii în angajaţi. cât mai eficient şi mai clar posibil. Strategie de gestionare: Acest risc nu poate fii evitat complet însă poate fii redus sistematic. caştigul este şi mai mare. 10. Motoda este tratarea angajaţilor cu mult respect şi crearea unui mediu de lucru foarte plăcut şi 21 . angajaţii sunt foarte tineri. poate fii mult mai uşor de educat decât unul cu experienţă. fraudă sau furt). Strategie de gestionare: Pentru a gestiona un astfel de risc. cred că cel mai bun lucru ar fii o deschidere din ambele părţi şi o comunicare cât mai fluentă. părerile. Mulţi dintre cei angajaţi consideră munca de bar ceva temporar sau auxiliar. distruibuţia sarcinilor etc. iar responsabilitatea sarcinilor este direct proporţionala cu vechimea în muncă. pentru că prin acesta îţi poţi fideliza angajaţii sau îi poţi îndepărta de tine. Pierderi de imagine. Un lucru bun ar fii şedinţe periodice (stabilite în funcţie de gravitatea lucrurilor) în care toţi să-şi expună punctele de vedere. De aceea. Condiţii de producere: Datorită neînţelegerilor provocate de orizonturi diferite de aşteptare. Consecinţe: Neînţelegeri în echipa de lucru. În principal. nivel de instruire. merită asumat. Riscuri de personal 1. Deficienţe în comunicarea: manager-angajat şi invers. Mai important este faptul că desi riscul e mare(activitate defectuoasă. Un angajat fără experientă. personalităţi diferite. Consecinţe: Migraţie de personal mare. Lipsa de experienţă şi responsabilitate a personalului: Condiţii de producere: Datorită metodelor de angajare. nu au experientţă în câmpul muncii. 2. Strategie de gestionare: Alegerea unui personal fără specializare este un risc asumat.Strategie de gestionare: Cred că cel mai eficient lucru pentru evitarea unui astfel de risc este folosirea obsesivă a unui reminder de orice fel de tip. Este foarte important procesul de instruire. fapt care duce la lipsa de eficienţă a angajaţilor. Consecinţe: Îngreunarea activităţilor şi nerealizarea unor sarcini. Pentru ca aceste riscuri să fie pe cât posibil diminuate soluţia cea mai eficientă este un superviser. Lipsa motivaţiei de promovare şi carieră a angajaţilor: Condiţii de producere: Datorită faptului că majoritatea posturilor (în afară de cele de Superviser sau Event Organiser) nu oferă posibilitatea unei cariere.

(clienţii) alegerea personalului este foarte importantă. Într-un anumit fel. Gestionarea greşita a imaginii: Condiţii de producere: Se poate datora. lipsei de preocupare faţă de problemă. În concluzie. ignorarea importanţei acesteia. lipsa personalului specializat pe imagine etc. Între timp. Cele două elemente combinate nu exclud acest risc. Însă acest lucru este anevoios pentru faptul că un om de încredre este foarte greu de găsit. Riscuri de marketing. Cele două elemente au maximum de efect pe angajaţii fără experienţă. atât finaciare cât şi de imagine. Împreună cu aceasta. sarcinile sunt preluate de manager sau delegate către angajaţii deja existenţi.mulţumitor. Primul este oferirea unui mediu de lucru foarte plăcut. care în cazul afacerii de faţă. Este esenţial modul în care angajaţii tratează clienţii. cald. Inxistenţa unor posturi cheie gestionate în prezent ineficient de manager: Condiţii de producere: Lipsa de personal specializat pe piaţa muncii şi mai ales lipsa încrederii în personal. Strategie de gestionare: Acest risc poate conduce la pierderi importante. Consecinte: Mesaje negative sau eronate despre propria imagine care ajung la actualii şi potenţialii clienţi. Aceştia sunt uşor de modelat şi fidelizat. neînţelegerii importanţei imaginii brandului. De aceea acest risc rămâne deschis. angajaţii sunt. Reducerea numărului de clienţi şi implicit diminuarea profitului. este substanţial. Consecinţe: Rezultate nesatisfăcătoare în domeniile respective. pierderi de imagine. Îţi poţi motiva angajaţii în două moduri. 3. Gestionarea greşită a fondurilor pentru publicitate 22 . Al doilea lucru este salariul atractiv. promovare şi PR 1. într-o astfel de afacere care implică contactul permanent cu oamenii. 2. însă îl diminuează foarte mult. până la găsirea personalului respectiv. as putea spune. Soluţia evidentă este angajarea unor astfel de persoane. prietenos care sa potenţeze insuşirile angajatului. financiare şi timp irosit. poate unul dintre cele mai importante lucruri ale afacerii. De aceea comportamentul şi motivarea lor sunt punctele cheie. “cartea de vizită” a unui bar. o remuneraţie consistentă este foarte importantă.

promovare şi relaţii publice şi existenţa unui personal specializat pentru acest gen de activităţi. Pentru a gestiona astfel de riscuri este foarte important să înţelegem puterea imaginii şi identităţii unui produs (aici bar). Toate acestea sunt indispensabile oricărei afaceri în condiţiile economiei de piaţă şi a concurenţei mereu crescânde. intuiţie greşită asupra targetului real. managerul poate aloca bugetul necesar mediatizării şi promovării clubului. Riscuri externe 23 . De asemenea. investirea în metode de promovare neeficiente sau supravegherea redusă a cestora. 5. organizarea şi promovarea deficitară a evenimentelor Condiţii de producere: Lipsa de personal specializat Consecinţe: Evenimetele gestionate greşit se traduc prin pierderi la nivelul imagii. pot duce la plafonarea afacerii şi într-un final chiar la faliment. Planificarea. Delimitarea incorectă a targetului Condiţii de producere: Greşeli de planificare strategică. a reputaţiei şi evident pierderi de bani. Lipsa unui PR Manager sau Event Superviser Condiţii de producere: Interesul prea puţin acordat acestui domeniu sau lipsa de persoane capabile pentru aceste sarcini. Primul lucru: managerul trebuie să înţeleagă importanţa practicilor de publicitate. imagine de brand neadecvată în raport cu imaginea dezirabilă. 3. necunoaşterea specificului afacerii.Condiţii de producere: Importanţa minoră acordată tehnicilor de promovare şi publicitate. Înţelegând importanţa publicităţii. ele reprezentând surse sigure de pierdere a profitului. Consecinţe: Limitarea clientelei la fani şi neacapararea de noi clienţi. Afacerile sunt în plină dezvoltare iar o gestionare bună a imaginii este o condiţie necesară succesului. în consecinţă pierderi şi diminuări de profit. sau lipsa de fonduri investiţionale. 4. Strategia de gestionare: Promovare. În acest caz. evenimentele nu sunt utile. Consecinţe: Gestionare ineficientă a imaginii brandului. orice produs trebuie să aibă un target bine definit. a credibilităţii. Consecinţe: Lipsa vizibilităţii pe piaţă. atât existent cât şi potenţial. publicitate. PR.

Managementul calităţii trebuie să fie un punct de pornire în orice strategie de adaptare la piaţă şi de evitare a riscului concurenţei. evenimetelor sau sărbătorilor etc. Există riscul ca oamenii să nu fie interesaţi de orice concurs sau manifestare. cât băneşti. Nici un manager nu trebuie să se plafoneze datorita succeselor obţinute. sau de tot. În cazul în care o astfel de strategie dă greş. concerte mari. cel mai important. evenimente de tot felul. Concurenţa: Condiţii de producere: Existenţa şi apariţia cluburilor pe acelaşi specific şi target Consecinţe: Se crează o împărţire a potenţialilor consumatori iar procesul de fidelizare se îngreunează.1. A doua. perioada vacanţelor şi a concediilor). fiind în domeniul divertismentului. adică „fii cu un pas înaintea concurenţei tale”. aşa că planificarea ei trebuie să fie foarte minuţioasa. acţiuni contrare pentru a atrage publicul pro sau contra. pe parcursul verii. să gândească strategii noi. sărbători. sunt influenţate de mai mulţi factori: vacanţe. Evident mediatizarea puternică este o condiţie. eficiente. în funcţie de un calcul al rentabilităţii (cheltuieli versus profit) clubul se poate închide parţial. De aceea. alte manifestări publice sau private. Un alt factor de risc foarte important şi de neevitat este sezonalitatea acestei afaceri. bazată pe cercetare. În mare parte aceşti factori de risc nu pot fii evitaţi şi nici reducerea lor nu este întotdeuana eficientă. O astfel de strategie trebuie foarte bine gândită. Soluţia de limitare a acestui risc este proactivitatea. scăzând până aproape de 0 vara (vara. Este importantă cunoaşterea periodicităţii acestor evenimente pentru a ştii la ce să te aştepţi şi cum să acţionezi. de sezon. Prima. afacerea devine mai vulnerabilă în aceste perioade necesitând eforturi suplimentare. trebuie 24 . manifestări artistice sau culturale publice etc. el doar poate fii redus procedând sistematic. Strategia de gestionare: Activitaţile de bar-club. Aici există două metode care pot fii aplicate. 2. de sărbători. Altfel spus. Un bar-club funcţionează la capacitate maximă pe timpul anotimpurilor reci. adaptabile pieţei care are un ritm galopant de dezvoltare. sistematică şi. să fie reală. aplicarea unei strategii de promovare si acţiune (în principal concursuri specifice verii) care să menţină un trafic constant de clienţi. Strategia de gestionare: Riscul concurenţei nu poate fii evitat în nici un gen de activitate. concurenţa este o oportunitate. bar-clubul poate organiza acţiuni specifice acestuia sau din contră. atât materiale. Numai aşa poţi face faţa concurenţei. Consecinţe: Activitatea scade foarte mult pe parcursul lunilor calde. el trebuie mereu să inoveze. În funcţie de respectivul eveniment cu potenţial de risc. este chiar necesară.Activitate corelată cu evenimente periodice: Condiţii de producere: Activităţi legate de schimbările atmosferice. vacanţe.

Calamităţi naturale: Condiţii de producere: Necontrolabile. O inovaţie în domeniu. Consecinţe: Proportionale cu gravitatea accidentului: de la pierderi financiare minore până la pierderea întregii afaceri. Riscul de tara: mediu legislativ instabil şi ostil afacerilor mici. o diversificare a afacerii. Acest risc se poate atenua prin transferul către o instituţie specializată: companie de asigurări. Risc penal Condiţii de producere: Existenţa mai multor factori de natură diferită. Piaţa e în continuă mişcare. ostile micilor afaceri.1. De aceea. Aceasta este opţiunea pe care o are acest club. B.avut în vedere un plan de back-up: înlocuirea cu o nouă strategie sau suport financiar pentru sistarea activitaţii pe timpul verii. iar transformarea şi adaptarea la cerinţele pieţei este o condiţie esenţială funcţionării oricărei afaceri. care în timp. 3. Cu toate acestea. spre deosebire de profilul artistic pe care îl au majoritatea cluburilor pe acest specific. În principal. Numai că. cu 25 . Nu poate fii controlat decât prin respectarea legilor în vigoare. cutremure etc. oportunitatea întrezărită aici este transformarea unui bar-club. într-un club de afaceri. Evolution are o nouă oportunitate. De aceea. Strategia de gestionare: Aceste riscuri nu pot fii controlate decât în mică măsură: luarea măsurilor de siguranţă minime pentru a evita catastrofele. este asigurarea acesteia că va merge mai departe şi va scăpa de cel mai mare risc posibil: rigiditatea. Consecinţe: Pierderi din patrimoniu Strategia de gestionare: Acest risc poate fii evitat prin angajarea unui personal de supraveghere şi paza suficient. Poate fii vorba despre incendii. inundaţii. ca alternativă culturală şi cu un target aparte. Strategii pentru dezvoltarea oportunităţilor şi creşterea efectelor pozitive A dezvolta o afacere înseamnă a o extinde către alte domenii. unele dintre ele nu pot fii împiedicate indiferent de masurile de siguranţă luate. un bar-club. lipsa personalului de supraveghere. Decizia de a porni o afacere trebuie să aibă la bază o minimă cunoaştere a normelor în vigoare şi să existe conştiinţa faptului ca România este o societate cu legi instabile şi. Strategia de gestionare: Este un risc inerent oricărei afaceri. în mare parte.

departamentele şi riscurile vor fi un pic diferite. monitorizare şi control) fără de care nici o afacere nu poate avea succes şi. Am abordat atât riscurile manageriale. profitul planificat. Cea mai buna metoda prin care o afacere rezistă în timp este efortul susţinut şi continuu de a o adapta la noile cerinţe ale pieţei. Noua afacere îşi schimbă un pic structura faţă de cea veche. Concluziile studiului Prin analiza prezentată am evidenţiat factorii de risc existenţi într-o afacere de tip barclub. evident. însă pe timpul zilei să abordeze activităţi specifice întâlnirilor de afaceri. C. De aceea. 26 . O altă componentă a monitorizării şi controlului riscului este identificarea de noi categorii de riscuri ce pot interveni în cadrul derulării afacerii. Monitorizarea şi controlul riscului: După cum am arătat. Prin acest fel de analize nu se identifică numai riscurile sau efectele negative. poate nimeni nu se gândea până atunci. planificarea răspunsului la factorii de risc. Fructificarea oportunităţilor duce la creşterea afacerii şi a stabilităţii acesteia în timp. O astfel de analiză potenţează punctele tari şi scoate în evidenţă oportunităţi nebănuite. activitatea de managementul riscului este o activitate sistematică ce implica mai multe procese (evaluare. riscurile sunt multe şi în mare parte depind de strategia de management aplicată. Strategia aplicată mai sus a dezvăluit riscuri la care. astfel încât strategia. într-o afacere mică de tip bar-club. Este necesară însă şi o strategie de monitorizare şi control a riscurilor care implică o inspectare periodică a evoluţiei riscurilor identificate. Am propus soluţii şi strategii pentru evitarea sau minimizarea efectelor negative. cât şi cele legate de activităţile specifice de bar-club. poate deveni un mini-club de afaceri. în scopul prevenirii sau minimizării lor. Clubul să-şi păstreze programul de noapte.efort susţinut. Un manager trebuie să fie conştient de riscurile afacerii sale. Riscurile sunt multiple şi de mai multe feluri. Trebuie alcătuit un sistem de înregistrare a riscurilor în funcţie de severitatea şi probabilitatea lor de apariţie. O analiză de acest gen este o analiză eficientă a proceselor afacerii.

CONCLUZII Riscurile sunt prezente în orice afacere şi nu numai. în orice activitate. eşecul este rezultatul lipsei de viziune. Este mai degrabă o parte integrantă a acesteia. de planificare. A gestiona riscul înseamnă a lucra sistematic pe toate planurile afacerii. Acest risc este cel mai important pentru că. în care sunt implicaţi sute şi chiar mii de oameni. Soluţiile riscurilor nu sunt inepţii matematice sau statistici întortocheate pe care numai specialiştii le pot înţelege. Nici nu te poţi preface că ele nu există. Riscurile iau naştere o dată cu decizia pornirii afacerii şi o urmăresc pe parcursul întregii ei activităţi. Gestionarea riscului este principalul scop al managementului riscului. Iar oportunităţile duc la dezvoltarea afacerilor. A lucra haotic în economia concurenţială de astăzi este echivalent cu falimentul. Astfel. Este vorba de factorii de risc interni. în ultimă instanţă. riscul este de dorit. riscul devine un element esenţial în planificarea strategică. Orice risc implică un caştig. Riscul nu este numai o ameninţare pentru afacere. acele riscuri care depind de managerul unei afaceri. nici evitate. De cele mai multe ori. Managementul riscului nu este un proces izolat de restul afacerii. Deci riscul este esenţa câştigului în afaceri. producerea şi consecinţele lui depind de oameni. pot transforma riscurile în oportunităţi extraordinare. Este adevărat că organizaţiile mari nu pot exista fără departamente de managementul riscului. Riscul este direct proporţional cu posibilul câştig. A-ţi asuma riscuri conştient şi planificat într-o afacere. de organizare şi de evaluare a celui care conduce afacerea. poate avea ca rezultat recompense care depăşesc riscurile iniţiale. Lucrarea de faţă prezintă riscul şi categoriile de risc identificate în cadrul afacerilor. Riscul este privit dintr-o perspectivă pozitivă. asuma sau transforma. Dar acest lucru se întâmplă pentru ca vorbim de afaceri de proporţii uriaşe. evenimente lipsite de importanţă şi fără aparentă legatură între ele duc la catastrofe. eficienţa managementului riscului constă în abordarea riscul într-o manieră pozitivă. Acesta este genul de risc asupra căruia se răsfrânge şi are influenţă pozitivă acţiunea de management. De cele mai multe ori. De aceea. De altfel. Eşecul în afaceri nu este o urmare a întâmplărilor. ca oportunitate pentru dezvoltarea şi creşterea afacerii. mijloacele de gestionare a riscurilor sunt abordările sistematice şi strategice ale proceselor de management. Ele nu pot fii ocolite. Abordarea sistematică şi deciziile informate a riscurilor într-o afacere. El nu este numai un element negativ. o piesă importantă în puzzle. Într-o afacere nimic nu este la voia întâmplării. 27 . De aceea. Riscurile pe care am insistat sunt acelea pe care le poţi evita.

Alfa. Management. www. Ec.html www. Bucuresti. 1998 Nicolescu Ovidiu. trad. Ovidiu. 1991 Prof. 1997 Malcom. Verboncu Ion. Bucuresti 2004 Nicolescu. Rebecca.cfm www. Peter. MSc. F. Paraipan. Laura.risk-publications. Management Mistakes and Successes.. Merrill. Liliana. Asist. R.com/magazine. Opran. Victoria. Ioan. Expert..1999 Olaru. New York. M. Robert.com/library/rmStrategies.garp. Dobrescu.fmglobal. MSc. Managementul Riscului.co. John Wilis & Sons. Ing.Roger. Merrill R. Bucuresti. Etica liderului eficient sau conducerea bazată pe principii. Introducere în Management. Alternative.protectingvalue. Lotreanu. Dicţionar al economiei de piaţă. Bucuresti. Bucureşti. Bucuresti. Pell. Editura Economica. Badescu.clickmt. F. 2008 Covey.uk 28 . Editura Economica . Franc. 2000 Drucker. A. 1999 Hartley.com www. univ. Spicon. Iniţiere în managementul afacerilor mici şi mijlocii. Bucuresti.. Emilian.com www. Introducere în management. Editura Economică. Constantin. Stephen. 1993 Moldoveanu.Strategii manageriale de firma. Stan. Valeriu.. Sergiu. Ion. Managing for Results. univ. Dr. USA.BIBLIOGRAFIE Burciu Aurel. Editia III. Maria. Butterworth-Heinemann.