You are on page 1of 8

MASTER "PSIHOLOGIE APLICATA ÎN DOMENIUL SECURITATII NATIONALE" – OPORTUNITATE DE SPECIALIZARE

Ion Duvac* Dinamica accentuata a mediului contemporan de securitate la început de mileniu a determinat un val de reforme structurale si actionale în majoritatea statelor membre NATO1. Cea mai importanta resursa organizationala a institutiilor cu atributii în domeniul securitatii nationale din tara noastra ramâne pentru o lunga perioada de timp omul, chiar daca în deceniul trecut, dupa încheierea razboiului rece, unele structuri de acest gen din anumite state occidentale au considerat ca ar fi cazul ca prim-planul prioritatilor sa fie ocupat de catre resursele tehnologice. A trebuit sa apara terifiantul 11 septembrie 2001 pentru a se constata dupa îndelungi analize ca politicile de reformarea a sectorului de securitate din SUA în speta nu au valorizat corespunzator sursele si resursele umane în eficientizarea performantelor serviciilor de informatii. Concluziile analizelor referitoare la cauzele care au generat lipsa de reactie a serviciilor de informatii din SUA constituie pentru orice decident strategic o adevarata lectie scoala. Regândirea sistemului de securitate românesc în deplin acord cu evolutiile democratice din tara noastra si cu provocarile mediului contemporan de securitate presupune angrenarea plenara a tuturor resurselor intelectuale ale organizatiilor din domeniu, ale clasei politice si nu în ultimul rând ale societatii civile. În ceea ce priveste organizatiile din domeniul securitatii nationale implicarea specialistilor în stiintele sociale în general si a psihologilor în particular este o necesitate si în acelasi timp, o mare provocare pentru cei implicati. În acest context reformator, independent de acesta s-au produs mutatii semnificative si în procesul de reasezare a profesiei de psiholog acolo unde îi este locul dupa o perioada extrem de zbuciumata si de nefasta pe care aceasta a parcurs-o în ultimele decenii ale veacului trecut. Având în vedere coincidenta celor doua procese militam pentru implementarea unui management integrat al serviciilor psihologice din domeniul securitatii nationale ca o garantie a profesionalizarii depline a specialistilor din domeniu, ca o necesitate a unui management eficient al resurselor organizationale si pentru asigurare unui suport stiintific adecvat amplelor reforme din acest important sector al vietii sociale. Exercitarea profesiei de psiholog în organizatiile din domeniul securitatii nationale este o mare responsabilitate pentru orice specialist. Tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001 au determinat un profund proces de reformare a tuturor structurilor din domeniul securitatii nationale din majoritatea statelor democratice membre NATO, iar România nu a facut exceptie. În tot acest proces un loc aparte l-au avut si îl au psihologii ca principali specialisti în problemele umane si în proiectarile organizationale. În plan intern, în ceea ce priveste profesia de psiholog s-au produs mutatii semnificative prin aparitia Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog, cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România, a Normelor Metodologice de aplicare a acesteia, dezvoltându-se cadrul necesar redefinirii locului si rolului psihologului si al psihologiei în societatea româneasca în raport cu importanta acestora inclusiv în domeniul securitatii nationale. Aparitia Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România2 a constituit unul dintre cele mai importante momente din istoria psihologiei românesti. Repunerea în drepturi a profesiei de psiholog nu este un proces usor din mai multe

considerente. În primul rând pentru ca în perioada post-decembrista, datorita vidului legislativ existent si a absentei unui for profesional puternic, capabil sa apere si sa promoveze interesele psihologie românesti domeniul nostru a fost invadat de o multitudine de specializari conexe, de cele mai multe ori cu complicitate tacita a unor psihologi de marca. Asa cum subliniam si cu alt prilej, în profesia noastra media coeficientului de inteligenta este cu mult peste media altor profesii, iar orgoliile unor personalitati au facut ca interesele de breasla sa ocupe un loc secund în preocuparile domniilor lor. În al doilea rând remarcam un spirit critic pronuntat la unii colegi de-ai nostri aflat, de cele mai multe ori în raporturi invers proportionale cu gradul de implicare al acestora în a ajuta la functionarea Colegiului Psihologilor din România, stiut fiind faptul ca orice început este mai greu. Unul din marile merite ale legii 213/2004 îl constituie faptul ca legiuitorul, în întelepciunea sa, a considerat de cuviinta sa includa în rândul comisiilor de specialitate Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala3, ca fiind "structura organizatorica de specialitate ale caror atributii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna"4 care "desfasoara procedurile prevazute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi si propune Comitetului director eliberarea atestatului în domeniile de specializare corespunzatoare"5 . De asemenea, Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala "elaboreaza norme si proceduri de control si supervizare profesionala în domeniile proprii, aprobate de catre Consiliul Colegiului, asigurând pregatirea persoanelor cu atributii de control"6 . Aceasta comisie de specialitate, ca si celelalte "este condusa de un birou constituit din presedinte, vicepresedinte, secretar si dispune de un secretariat tehnic"7 . Trebuie mentionat ca este singura profesie liberala din tara noastra care are o astfel de comisie de specialitate, ceea ce ne face sa consideram acest fapt ca fiind în primul rând o recunoastere a importantei pe care psihologul si psihologia o au în institutiile cu atributii în domeniul securitatii nationale, dar si respectul cuvenit pentru meritele unor psihologi militari care de-a lungul timpului si-au adus contributia la promovarea si recunoasterea profesiei în tara noastra. Pe aceeasi linie s-a înscris si Hotarârea de Guvern privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România8 în care se dezvolta atributiile Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala. Potrivit acesteia Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare în vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor în urmatoarele specialitati: a) psihologie aplicata în domeniul securitatii nationale; b) psihologie judiciara – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf."9 În aliniatul al treilea al aceluiasi articol se stipuleaza faptul ca “psihologul atestat în specialitatea psihologie aplicata în domeniul securitatii nationale are si toate competentele psihologului atestat în specialitatea psihologia muncii si organizationala, pe trepte similare de specializare". Psihologul cu specialitatea psihologie aplicata în domeniul securitatii nationale are urmatoarele competente10 în functie de treapta de specializare dobândita (psiholog practicant, care poate fi în supervizare în primul an de activitate în specialitate, psiholog specialist si psiholog principal): a) evaluare si selectie profesionala: - cunoasterea profilului psihologic al candidatilor la ocuparea unor functii/posturi; - raportarea profilului psihologic al candidatilor la cerintele psihologice ale postului; - avizarea psihologica a candidatilor; b) analiza psihologica a activitatii; c) analiza si prevenirea accidentelor de munca; d) identificarea si gestionarea factorilor de risc si a vulnerabilitatilor psihologice

individuale si de grup, în scopul prevenirii fenomenelor de inadaptare profesionala; e) cunoasterea si asistenta psihologica a personalului; f) asistenta psihologica a persoanelor care executa pedepse privative de libertate si a altor categorii de persoane, conform legislatiei în vigoare si competentelor profesionale; g) diagnoza si interventie organizationala; h) managementul stresului; i) managementul situatiilor de criza si negocierea; j) asigurarea psihologica a situatiilor operative; k) asigurarea suportului psihologic al misiunilor si activitatilor specifice; l) cercetarea metodologica; m) formarea si (re)orientarea pe ruta profesionala; n) formarea profesionala a psihologilor în domeniul de specialitate. Psihologul care obtine atestarea în specialitatea psihologie judiciara - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf are, în functie de treapta de specializare dobândita, urmatoarele competente profesionale11: a) evaluarea sinceritatii unor persoane banuite de implicarea în activitati antisociale indiferent de gen; b) verificarea sinceritatii depozitiei persoanelor cuprinse în procesul judiciar; c) verificarea loialitatii persoanelor fata de obiectivele organizatiei în care îsi desfasoara activitatea; d) verificarea sinceritatii unor persoane implicate în anchete administrative; e) evaluarea sinceritatii persoanelor în cadrul selectiei de personal; f) activitati de cercetare stiintifica folosind tehnica poligraf; g) formarea profesionala în domeniul de specialitate; h) stabilirea profilului psihologic al infractorului dupa modificarile pe care acesta le realizeaza în câmpul infractional; i) efectuarea de noi examinari, în cazul existentei unor contestatii, numai în cadrul unor comisii. Competenta în specialitatea Psihologie judiciara – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf poate fi obtinuta, potrivit normelor de aplicare a legii 213 din 2004 si de catre absolventii facultatilor de drept cu conditia completarii studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotarâre a Comitetului director, precum si formarii complementare în conformitate cu cerintelor acelorasi norme12. În conformitate cu Normele metodologice de aplicare a legii 213/2004 (art. 24) obtinerea atestatului de libera practica prin procedurile specifice Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala este obligatorie în tara noastra pentru: a) psihologii care desfasoara unele sau toate activitatile prevazute la art. 5 din lege în ministerele si institutiile cu atributii în domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale; b) psihologii care, în conditiile legii, avizeaza psihologic persoanele care solicita permis de arma; c) persoanele care desfasoara activitati de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf. Având în vedere caracterul clasificat al majoritatii activitatilor psihologice desfasurate de catre psihologii din structurile cu atributii informative în cadrul acelorasi norme de aplicare a legii se stipuleaza urmatoarele: "Controlul profesional, metodologic si deontologic pentru psihologii care îsi desfasoara activitatea în institutiile din domeniul sigurantei nationale se realizeaza numai de catre membrii comisiei aplicative de specialitate"13 care trebuie sa detina autorizatie de acces la informatiile clasificate de nivel strict secret (art. 25 din respectivele norme). În opinia noastra cadrul legislativ existent reclama punerea în acord cu acesta a normelor interne de specialitate pentru structurile de psihologie din institutiile cu atributii în domeniul securitatii nationale. Credem ca în aplicarea principiilor de baza ale profesiei de psiholog în institutiile din domeniul securitatii nationale (principiul

independentei profesionale, principiul responsabilitatii profesionale si principiul confidentialitatii actului psihologic) responsabilitatea este deopotriva atât a fiecarui psiholog cât si a angajatorului care trebuie sa implementeze normele profesiei de psiholog la specificul organizational fara a se crea conflicte normative. Din aceasta perspectiva credem ca se impune ca la nivelul fiecarei institutii sa se gaseasca formulele organizationale cele mai potrivite pentru asigurarea unui management integrat al serviciilor psihologie14 oferite în cadrul acestora. Opinam ca modelele oferite de organizarea corpului medical sau al juristilor din Ministerul Apararii Nationale si din alte institutii cu atributii în domeniul securitatii nationale ar putea constitui un bun exemplu pentru breasla psihologilor. Pentru a întelege mai bine aceasta varianta de organizare credem ca se cuvine sa precizam faptul ca suntem adeptii coordonarii unitare a activitatii profesionale a psihologilor din fiecare institutie, chiar daca sunt dispersati în diverse structuri ai caror manageri ar trebui sa aiba numai responsabilitatea administrativa. Principiul responsabilitatii profesionale are o semnificatie deosebita pentru psihologul care îsi desfasoara activitatea în domeniul securitatii nationale date fiind misiunile pe care urmeaza sa le îndeplineasca majoritatea beneficiarilor serviciilor sale, iar eventualele greseli în îndeplinirea unor sarcini de serviciu pot avea urmari tragice. Psihologul care a ales sa-si desfasoare activitatea într-o institutie cu atributii din domeniul securitatii nationale are responsabilitati sporite fata de sine, fata de profesie, fata de organizatie si mai ales fata de beneficiari. Confidentialitatea actului psihologic trebuie sa fie litera de lege pentru orice psiholog indiferent de locul sau de munca. Pentru psihologul care îsi desfasoara activitatea profesionala în acest domeniul mai aparte problema respectarii confidentialitatii profesionale trebuie privita ca normalitate chiar daca o lunga perioada de timp acesta era privit ca o anexa a colegilor de la resurse umane sau din alte compartimente. Apreciem ca se cuvine regândirea modului de implementare a acestui principiu în concordanta deplina cu aplicarea principiului "need to know", iar cea mai buna solutie consta în clarificarea raporturilor cu principalii beneficiari ai activitatii sale. Credem ca beneficiarii activitatii psihologului ar putea fi, în functie de natura atributiilor sale, subiectii evaluati, managerii subiectilor evaluati, structurile de resurse umane si atunci când este cazul structurile de securitate (mai ales în identificarea si gestionarea eventualelor vulnerabilitati psihologice sau factori psihologici cu grad ridicat de risc pe linie de securitate). Toate aceste aspecte se cuvin a fi temeinic reglementate prin normele interne, iar subiectii evaluati trebuie sa-si dea acordul scris pentru exploatarea unor informatii psihologice obtinute la beneficiarii mentionati, fara ca psihologul sa fie acuzat ca a încalcat principiul confidentialitatii actului psihologic ("Rezultatele evaluarilor psihologice pot fi prezentate unei terte persoane, numai cu acordul persoanei evaluate si cuprind informatii relevante în raport cu scopul urmarit, fara a se motiva concluziile, potrivit prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica"15). Printre cele mai importante argumente pentru o astfel de organizare a psihologilor din institutiilor cu atributii în domeniul securitatii nationale mentionam urmatoarele: - coordonarea profesionala a psihologilor din organizatie se realizeaza de catre specialisti; - acest mod de organizare asigura un statut mai ridicat profesiei de psiholog; - permite o mai buna aplicare a principiului independentei profesionale prin faptul ca evaluarea profesionala se realizeaza numai de catre specialisti pe cale ierarhica, iar psihologul dislocat în alte structuri, chiar daca ocupa functia de consilier al comandantului poate sa-si exercite mult mai bine atributiile fara a fi supus presiunilor determinate de procesul de elaborare a aprecierilor de serviciu; - se clarifica în mod benefic atributiile profesionale ale psihologului în acord cu solicitarile organizationale si competentele profesionale dobândite; - asigura o coordonare unitara a formarii profesionale interne prin forme specifice în raport de cerintele organizatiei si reglementarile Colegiului Psihologilor din România; - determina eliminarea efectului de "halo" creat în jurul psihologilor care îsi desfasoara

activitatea în mod solitar în diverse structuri si nu sunt coordonati sau verificati profesional de catre alti specialisti pe cale ierarhica; - rezolva într-un mod mai eficient raporturile dintre conducerea de specialitate, nevoile firesti de supervizare profesionala în diverse activitati si coordonarea administrativa a psihologilor dislocati în alte structuri din organizatie; - permite o mai buna utilizare a resurselor psihologice în raport de prioritatile organizatie din anumite etape de evolutie; - permite acreditarea cabinetelor psihologice din structura centrala de psihologie conform standardelor Colegiului Psihologilor din România si considerarea cabinetelor de psihologie din alte unitati din organizatie ca fiind puncte de lucru ale acesteia. Aprecierea de serviciu a psihologilor dislocati în alte structuri va trebui sa vizeze distinct cele doua componente, profesionala si administrativa, responsabilitatea realizarii acesteia ramânând în sarcina sefilor pe linie profesionala si a structurilor de profil. În functie de specificul activitatii fiecarei institutii se impune clarificarea locului si rolului psihologiei si al psihologului în sensul dimensionarii structurilor si numarului de posturi în functie de nevoile organizatiei. Daca cerintele unui post exced competentelor psihologului cu specialitatea psihologie aplicata în domeniul securitatii nationale atunci psihologii sunt obligati sa-si obtina si specializarile necesare sau institutia este obligata sa încadreze psihologi care au deja specializarea complementara necesara. Nu în ultimul rând credem ca este de datoria angajatorului de a asigura conditiile optime de spatiu, dotare materiala, dotarea cabinetului de profil cu teste psihologice acreditate de catre Colegiul Psihologilor din România si acces la literatura de specialitate a fiecarui psiholog. Cabinetul psihologului, indiferent de specificul activitatii pe care acesta o desfasoara în structura din care face parte trebuie sa creeze un confort psihologic sporit atât pentru specialist, dar mai ales pentru subiectii care ajung la acesta, stiut fiind faptul ca de cele mai multe ori întâlnirile cu un psiholog sunt prin ele însele puternic stresante prin consecintele directe pe care rezultatele obtinute le-ar putea avea asupra carierei proprii. Formarea profesionala continua este o obligatie a fiecarui psiholog care se respecta. Colegiul Psihologilor din România reglementeaza sistemul de creditare al fiecarei modalitati de formare profesionala si necesarul pentru obtinerea unei specializari sau trecerea într-o treapta superioara profesionala, inclusiv a sistemelor interne de pregatire. Din aceasta perspectiva institutia are obligativitatea sustinerii formarii psihologului în functie de prioritatile sale organizationale16. Credem ca nu este lipsit de interes faptul ca pentru prima data în România conducerea Facultatii de Psihologie si stiintele Educatiei din Universitatea Bucuresti, cu sprijinul neconditionat al regretatului profesor universitar doctor Mielu Zlate – seful catedrei de psihologie, a decis înfiintarea unui master de Psihologie aplicata în domeniul securitatii nationale17 ca forma academica de pregatire unitara a specialistilor din acest institutii. Acest master se adreseaza în primul rând psihologilor care îsi desfasoara activitatea în organizatiile din domeniul securitatii nationale si celor care ar dori sa aspire la un asemenea post. Curricula acestui master a tinut cont atât de principalele atributii ale psihologilor care îsi desfasoara activitatea în organizatiile din domeniul securitatii nationale cât si de necesitatea cresterii standardelor de calitate în exercitarea actului psihologic în aceste institutii. Cursurile acestui master asa cum au fost aprobate de catre conducerea Universitatii Bucuresti sunt: a. Managementul serviciilor psihologice din domeniul securitatii nationale – vizeaza promovarea principiilor privind exercitarea profesiei de psiholog în aceste organizatii, propune o noua abordare a locului si rolului psihologiei si al psihologului în cadrul acestora în deplin acord cu reformele profunde care au loc în acest sistem; b. Modele de cercetare si analiza statistica a datelor – este singurul curs care se întinde pe durata a doua semestre atât datorita complexitatii materiei de parcurs cât mai ales

din dorinta de asigura absolventilor acestui master deprinderile de cercetare si un aparat metodologic adecvat; c. Psihologia personalului în domeniul securitati nationale – vizeaza prezentarea strategiilor de selectie si evaluare psihologica a personalului din institutiile cu atributii în domeniu; d. Diagnoza si interventie organizationala în domeniul securitati nationale – prezinta posibilitatile de aplicare a metodelor si tehnicilor specifice în aceste institutii. A fost ultimul curs sustinut de marele profesor Mielu Zlate; e. Psihologia militara – prezinta aplicarea psihologiei în mediul militar, psihologia luptatorului etc; f. Inteligenta emotionala – vizeaza cunoasterea si aplicarea de catre psihologi a tehnicilor specifice în organizatiile din domeniul securitatii nationale; g. Psihologia Intelligence-ului – prezinta locul si rolul psihologului si al psihologiei în domeniul sigurantei nationale, analiza psihologica a tintei, formarea abilitatilor de pofiler; h. Psihologia teroristului – vizeaza abordarea din perspectiva profesiei noastre a teroristului contemporan: recrutare, motivare, metode psihologice de pregatire etc.; i. Negociere si conflict – sunt prezentate strategii de negociere, negocierea în situatii de criza, managementul conflictelor; j. Asistenta si interventie psihologica – prezinta organizarea asistentei psihologice în organizatiile din domeniul securitatii nationale, managementul stresului, interventia psihologica în situatiile de criza; k. Pregatirea psihologica a personalului din domeniul securitatii nationale – vizeaza forme si metode de pregatirea psihologica a personalului din aceste organizatii; l. Psihoterapii de scurta durata – asigura formarea teoretica si practica în strategii terapeutice de scurta durata necesare în îndeplinirea atributiunilor de serviciu; m. Managementul perceptiei în domeniul securitatii nationale – prezinta rolul psihologului si al psihologiei în razboiul informational, operatiile psihologice, dezinformarea etc.; n. Psihologia judiciara – sunt prezentate aspecte privind victimologia, preventia infractionalitatii, psihologia infractorului etc.; o. Psihopatologie militara – prezinta simptomatologia psihopatologica specifica mediului militar cu incidenta în situatii de pace, criza si post-criza. În dezvoltarea masterului au fost angrenate atât cadre didactice de prestigiu din Facultatea de Psihologie si stiintele Educatiei a Universitatii Bucuresti cât si psihologi de renume din institutiile cu atributii în domeniul securitatii nationale, care, împreuna, au menirea de a da consistenta formarii practic aplicative a celor care au optat pentru aceasta specializare. Nu este mai putin adevarat ca în proiectarea acestui program de formare masterala am tinut cont de nivelul ridicat al implicarii psihologului si psihologiei în organizatiile din domeniul securitatii nationale, de sarcinile deosebite pe care acestea le au în procesul de reformare institutionala si de cadrul legislativ si normativ existent referitor la profesia noastra.

Bibliografie 1. Legii 213 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România; 2. Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România; 3. Regulamentul de organizare si functionare a C Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala; 4. Procedurile de atestare specifice Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine

publica si siguranta nationala; 5. Codul deontologic al profesiei de psiholog; 6. Codul de procedura disciplinara al profesiei de psiholog; 7. Duvac, Ion – "Implicatii ale aderarii tarii noastre la NATO asupra dezvoltarii psihologiei militare românesti", Revista de Psihologie Organizationala, vol. IV, nr. 3 – 4, 2004, pag. 155 – 159; 8. Duvac, Ion – "Managementul serviciilor psihologice din domeniu securitatii nationale în contextul noilor provocari geopolitice" în România în contextul politicii de securitate europeana, vol. III, Editura ANI, Bucuresti, 2006. Resurse web: 1. www.copsi.ro ; 2. www.apsi.ro ; 3. www.pse.unibuc.ro .

* Psiholog dr., profesor asociat Universitatea Bucuresti, titular al cursului Intelligence si securitate nationala din cadrul Masterului "Studii de securitate” organizat de Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, coordonator al Masterului "Psihologie aplicata în domeniul securitatii nationale” organizat de Facultatea de Psihologie si stiintele Educatiei în cadrul caruia este titular al cursurilor Managementul serviciilor psihologice din domeniul securitatii nationale si Psihologia intelligence-ului; vicepresedintele Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din Colegiul Psihologilor din România 1 Duvac, Ion - "Implicatii ale aderarii tarii noastre la NATO asupra dezvoltarii psihologiei militare românesti”, Revista de Psihologie Organizationala, vol. IV, nr. 3 - 4, 2004, pag. 155 - 159 2 publicata în Monitorul Oficial nr. 492 din data 06/01/2004 3 Art. 35 alin 1) lit. a) din legea 213/2004 4 Art. 35 alin 1) lit. b) din legea 213/2004 5 Art. 36 alin 1) lit. a) din legea 213/2004 6 Art. 38 din legea 213/2004 7 Art. 37 din legea 213/2004 8 www.copsi.ro 9 art. 18 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România (aprobate prin HG. 788/2005), publicata in M. Of. 721/2005. 10 art. 4 din Procedurile de atestare specifice Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala ( www.copsi.ro ) 11 art. 5 din Procedurile de atestare specifice Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala ( www.copsi.ro ) 12 art. 18 alin. 3) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România 13 Art. 26 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România 14 Duvac, Ion - "Managementul serviciilor psihologice din domeniu securitatii nationale în contextul noilor provocari geopolitice” în România în contextul politicii de securitate europeana, vol. III, Editura ANI, Bucuresti, 2006 15 Art. 9 alin (2) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România 16 Art. 44 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea

profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România 17 www.pse.unibuc.ro