ARGUMENT

Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea formei, dimensiunilor si pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat in structurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad de maturizare minim pentru decofrare. Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a componentelor cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri monolite. Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton armat si beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct de vedere economic. Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot reprezenta 15%§30% din costul elementului de beton armat monolit. De aceea se cauta realizarea unor sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate, de cofrare, care sa conduca la cresterea productivitatii si la reducerea costurilor.

Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai: a). tipizarea si modularea lor; b). mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare; c). extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor sisteme noi; d). modul de baza in constructii 30 cm; e). submoduli: 5 cm; 10 cm;

1

NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTII
Constructiile sunt destinate a crea conditii optime pentru adapostirea si desfasurarea activitatii si vietii, tinand seama de conditiile naturale ( teren, clima etc.) impuse de natura sau mediul inconjurator in mijlocul caruia se amplaseaza. Factorii principali care determina conceptia, alcatuirea si modul de executie ale constructiilor sunt in general urmatorii: omul, care necesita anumite conditii fizico ± igienice de temperature, umiditate, lumina etc. in vederea asigurarii celor mai bune conditii de munca, odihna si sanatate; activitatea omeneasca pentru care este destinata constructia si care determina cerintele functionale sau procesul functional, adica modul de distribuire ( forme, dimensiuni ) si de legatura pe orizontala si pe verticala a spatiilor si volumelor constructiilor; natura, care exercita asupra constructiilor actiuni mecanice, fizice, chimice si biologice, variabile in functie de amplasamentul constructiilor, relief, seismicitate, clima, vant, fauna etc.

-

-

CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR In constructii se folosesc diverse clasificari, in functie de obiectivele urmarite.Se folosesc, in general, urmatoarele criterii de clasificare: clasificarea functionala sau dupa destinatie; clasificarea dupa calitate; clasificarea dupa structura de rezistenta; clasificarea dupa gradul de rezistenta la foc ( incendiu ) etc. a.Clasificarea functionala sau dupa destinatie.Prin aceasta clasificare se grupeaza constructiile asemanatoare privind cerintele functionale si amplasamentul.Din acest punct de vedere constructiile se impart in cladiri si in constructii ingineresti. Cladirile reprezinta constructiile care adapostesc oameni sau alte vietuitoare, activitatea omeneasca si produsele muncii lor, facand posibila adaptarea omului la mediul inconjurator atat de variat si cu clima atat de diferita. In functie de scopul si destinatia lor, se face clasificarea functionala a cladirilor, care este urmatoarea: -cladiri civile, in care intra: cladiri de locuit individuale sau colective, cladiri publice si administrative ( judiciare, comerciale, de administratie etc.), cladiri social culturale ( teatre, cinematografe, unitati de invatamant, biblioteci, constructii sportive etc); -cladiri industriale, in care intra: cladiri de productie ( uzine, fabrici, ateliere), cladiri pentru deservirea productiei ( magazii , rezervoare, centrale, silozuri etc); - cladiri agrozootehnice, in care intra: cladiri pentru adapostirea animalelor, constructii legumicole ( sere, rasadnite etc.), cladiri pentru adapostirea inventarului agricol, a produselor agricole ( ateliere, remize, magazii etc.).

2

Elementele de finisaj au rolul de a proteja elementele de constructie ( asigurand durabilitatea lor ) si de a le da un aspect estetic. buncare. etc. 3. -structuri speciale ± considerate astfel dupa modul de alcatuire. linii de transport al energiei electrice etc. cosuri industriale de fum. viaducte).Elementele de inchidere si compartimentare separa incaperile intre ele si. zidarii diverse. tamplaria. stalpii. inaltime si volum. instalatii. grinzile. c.Clasificarea dupa calitate. -cerintele de exploatare referitoare la normele de suprafata. b. constructii hidrotehnice. inclusive rezistenta la foc. tunerluri.Elementele de rezistenta asigura rezistenta si stabilitatea constructiei. dificultati de proiectare. calitatea lucrarilor de finisaj.durabilitatea si gradul de rezistenta. constructiile ingineresti si cladirile se impart in trei clase de calitate dupa cum satisfac: cerinte ridicate. canal. zidurile( peretii ) portante. durata de serviciu etc. conducte de apa. finisaj. turnuri de televiziune. ale principalelor elemente de constructie. castele de apa. -structuri cu alcatuire mixta. 3 . cu acoperisul suspendat pe cabluri sau se pot intalni la silozuri. lucrari de arta ( poduri. 2. la gradul de confort. zugravelile.sau beton prefabricat ± panouri mari.Asemenea structuri sunt numeroase si se pot realiza cu arce. izolatii si instalatiile aferente.Aceasta calsificare este determinate de: . Din acest punct de vedere. asigurand si confortul necesar. medii sau obisnuite. Din aceasta grupa fac parte: tencuielile. gaze. turnuri de racire etc. placi curbe subtirim. materiale utilizate. vopsitoria. interiorul cladirii de mediul inconjurator. respectiv.Clasificarea dupa structura de rezistenta.Constructiile ingineresti cuprind toate celelalte constructii care nu se incadreaza in categoria cladiriilor. dotari. rezervoare. cosuri de fum. sarpanta acoperisului si scarile. pardoselile.Din acest punct de vedere constructiile sunt alcatuite din : -structuri cu pereti portanti realizati din : lemn . -structuri cu schelet portant ( cadre ) realizat din beton armat monolit. cum sunt: cai de comunicatie. beton armatdiafragme.. etc. beton armat prefabricat sau schelet metallic. inchidere si compartimentare. 1. mod de executie. ALCATUIREA GENERALA SI ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNEI CLADIRI Principalele elemente de constructie sunt: elementele de rezistenta. Ansamblul acestora constituie structura de rezistenta a cladirii. placile.Aceste elemente sunt: fundatiile. destinatie. realizate din cadre si diafragme.

Structura constructiei cuprinde totalitatea elementelor de rezistenta. mecanice. sa fie durabila. Structura unei constructii este alcatuita din doua parti principale: a) infrastructura este partea de structura care este aflata sub cota zero si care cuprinde fundatiile si in cazul cladirilor cu subsoluri si elementele acestora. sa prezinte siguranta contra incendiilor. CONDITII TEHNICO-ECONOMICE CONSTRUCTIILE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA In constructii nu se admit rebuturi. sa fie rezistenta si stabila. variatii de temepratura. sa aiba un aspect placut ( sa fie estetica ). plansee. 4 . caldura.Suprastructura preia incarcarile permanente si utile.4. canalizare. fizico ± igienice si economico ± organizatorice. corespunzator procesului de productie ce se desfasoara in ea.Din aceasta grupa fac parte instalatiile: de alimentare cu apa. Acest ansamblu de conditii sau cerinte tehnico-economice se poate grupa in patru mari categorii de conditii: capitale. o constructie trebuie sa intruneasca un complex de conditii. precum si cele provenite din seisme. zapada.Izolatiile au rol de protectie a elementelor de constructie impotriva unor agenti naturali ca apa. gaze. si frigul sau impotriva unor agenti artificiali provocati de diverse procese tehnologice ce se desfasoara in constructia respectiva. etc. sa nu dauneze mediului inconjurator. sa asigure un mediu interior confortabil.vant. etc si le transmite infrastructurii. iar pentru rezistenta nu exista clase de calitate. electrice. sarpanta acoperisului. grinzi.Toate acestea impugn ca prescriptiile tehnice sa fie integral si riguros respectate pe tot parcursul realizarii unei constructii in proiectare si in executie ± aplicandu-se cu strictete normele tehnice si tehnologiile de executie prevazute. Partea de constructie care asigura rezistenta si stabilitatea acesteia se numeste structura sau schelet de rezistenta. combustibil.Instalatiile asigura functionalitatea cladirii in conditiile de confort cerute. 5. incalzire. Pentru a indeplini in conditii bune rolul ce-i revine. b) suprastructura este partea de structura situata deasupra cotei zero si este alcatuita din : pereti. ventilatii. sa fie igienica ( sa corespunda regulilor sanitare ). si anume: sa satisfaca functiunea pentru care a fost destinata. stalpi. usor de intretinut si sa poata fi adaptabila unei viitoare necesitati.

² cofraje rulante. respectiv un schelet de rezistenta alcatuit din piese verticale numite popi. sa asigure redarea corecta a formei. stilpi. exista cofraje pentru fundatii. 5 . metal sail combinate etc. in intregime sau pe portiuni foarte mari. Cofrajele sint alcatuite din: ² elemente in care se toarna betonul. care formeaza cofrajul propriu-zis si care sint alcatuite din panouri. sa fie astfel alcatuite incit sa asigure o decofrare usoara. clesti. pot fi deplasate in pozitii succesive. precum si sustinerea acestora pe timpul intaririi betonului. rezervoare.COFRAJE. aceste cofraje au un domeniu de utilizare restrins. pe masura turnarii betonului. plansee. cofrajele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii tehnice. din piese orizontale numite spraituri si traverse si din piese oblice numite contrafise. adica sa fie etanse. cosuri de fum. fara a fi desfacute. baraje etc. rame. care sint executate la fata locului. turnuri de racire. din cauza consumului mare de lemn si forta de munca. piloni. in raport cu elementele de constructie la a caror executie se folosesc. bolti etc. ² elemente de solidarizare. provizorii. sa poata prelua greutatea si impingerea laterala a amestecului proaspat de beton si a incarcarilor care apar in procesul de executare a lucrarilor. castele de apa. care se deplaseaza pe orizontala si se intrebuinteaza !a constructii cu lungime mare (tuneluri. armat. prin contravintuiri inclinate sau orizontale (moaze. Din punctul de vedere al destinatiei lor. cit si in sens transversal. sa fie usor de manipulat la transport si montaj. cladiri cu multe etaje cu pereti de beton. juguri ( caloti ).). arce si bolti (cintre) si cofraje pentru alte elemente de constructii. rigidizari si asamblari care se monteaza si demonteaza cu ocazia fiecarei utilizari: ² cofraje mobile. distantieri. din cherestea. sa corespunda din punctul de vedere al conditiilor de tehnica a securitatii muncii. si anume: sa permita o executie cit mai simpla. Ele permit obtinerea formei si a dimensiunilor proiectate ale elementelor de beton. Pentru a corespunde rolului pe care-l au. clesti). pina la obtinerea rezistentelor mecanice necesare. care sint executate din panouri prefabricate tipizate (de placaj. care se deplaseaza pe verticala cu ajutorul unor verine hidraulice si se folosesc la constructii de inaltime mare. in care se toarna be-tonul proaspat. ² cofraje demontabile. ² elemente care sustin.) si elemente auxiliare (metalice) de inventar pentru sustineri. sa nu permita scurgerea laptelui de ciment prin rosturi. sprijina si transmit incarcarile la teren sau la constructii le existente. cu pereti in general verticali si sectiune orizontala de diferite forme (celule de silozuri. dimensiunilor si amplasarii partilor constructiei una fata de alta. sa fie stabile si rezistente. Dupa modul de confectionare si gradul de reutilizare exista: ² cofraje fixe. care sint executate sub forma de ansamfoluri de inventar care. grinzi. Se deosebesc doua tipuri de cofraje mobile: ² cofraje glisante sau cofraje alunecatoare.). Aceste elemente formeaza esafodajul. numai pentru constructii mici de forma speciala. totul fiind solidarizat atat in sens longitudinal.GENERALITATI Cofrajele sint constructii auxiliare. care mentin panourile in pozitia din pro-iect si le solidarizeaza ² chingi. pereti.

-grinda telescopica de 6. ELEMENTELOR DE COFRAJ ESAFODAJE MONTAREA.00 (fig. c). Fiecare tronson este prevazut cu o pie-sa de sprijin 1 la capatul de rezemare.3. 4.ALCATUIREA COFRAJELOR. 6 . -grinda extensibila de 4. . 4. 5. care culiseaza una in alta. . 4. b).00 m (fig. blocarea facinduse cu o pana.00 .Tronsoanele de capat au forma constructive de grinzi cu inima plina. .00 .00m.1. Tehnologia de montare a po-pilor extensibili comporta mai multe faze. Pentru exemplificare se prezinta in continuare fazele de montare in cazul utilizarii popilor extensibili cu inaltimea maxima de 3 100 mm. a). alcatuita dintr-un tronson principal 2 si un tronson de prelungire 3 care culiseaza in in-teriorul tronsonului principal. Popul se asaza pe un dulap (dispozitiv de reglare cu doua limitatoare la lungimea ne-cesara H ) si se culiseaza tronso-nul superior in eel inferior.1.00 . iar eel de mijloc al unci grinzi cu zabrele. .1. una superioara si alta inferioara. Popii metalici extensibili sunt de tipul PE 3 100 R. 4. In faza a 3 -a se monteaza doi popi care se leaga intre ei la partea inferioara cu teava de schela metalica fixata cu ajutorul unui semicolier cu surub. . Popii pot fi asezati fie direct pe pardoseala din beton. . c).00 . Tipul de grinzi si de popi se alege in functie de incarcari si inaltimea la care este cofrajul. DEMONTAREA SI CONSERVAREA Esafodajele sint formate din grinzi extensibile sustinute de popi metalici. 5 100 R si PU 3 100. b). In faza 1 se efectueaza re-glarea bruta. Se regleaza din inaltimea popilor cu ajutorul piulitelor. Grinzile extensibile cele mai utilizate sint: ² grinda extensibila de 3. . alcatuiti in principal din doua tevi. 4. In faza a 2 -a se traseaza pozitia popilor.00 m (fig. alcatuita din doua tronsoane de capat 4. 9..3. Se monteaza primul pop care trebuie asigurat in pozitie verti-cala pina la montarea urmatori-lor trei popi si a contravintuirilor necesare (fig. 5.3. 4. Se tin in pozitie verticala cei doi popi pina cind se monteaza un alt rind de popi si se contravintuiesc pe cele doua directii (fig. care pot culisa in tronsonul de mijloc. in cazul cind rezemarea trebuie sa se faca direct pe teren. alcatuita in mod asemanator cu grinda extensibila de 3. astfel ca introducerea boltului cu inel sa se poata face la dimensiunea cea mai apropiata posibil de inaltimea necesara H (fig. fie pe dulapi de lemn. a).6.

de asemenea. rigidizarea esafodajului este asigurata cu ajutorul diagonalelor prevazute la capetele esafodajului si in dreptul elementelor de contravintuire. ea fiind in functie de incarcarea maxima ce poate fi preluata de fiecare pop in parte ( ~ 4500 DaN) Esafodajele metalice tip E 75. alcatuind astfel esafodajul. 4.4) sint alcatuite din panouri plane de forma triunghiulara. Reglajul inaltimii esafodajelor. 7 . In faza a 6 -a se fixeaza cu ajutorul unor bride grinzile de lemn cu capetele popilor si se asaza pe acestea grinzile extensibile. Accesul la platforma de lucru a esafodajului se face prin interiorul esafodajului. Distanta intre popi se stabileste prin proiectul tehnologic de executie a lucrarilor.3. pe panourile prevazute cu trepte de scara. Aceste esafodaje (fig. In faza a 5 -a se contravintuiesc popii cu teava de schela metalica. care se asambleaza intre ele prin suprapunere cu stut si cep. se monteaza teava de schela pentru contravintuire la partea superioara a popilor si grinzile de lemn pe capetele acestora (fig. Aceste elemente sint asigurate cu lanturi pentru a nu cadea in timpul manipularii esafodajelor cu macaraua. imbunarile fiind asigurate cu zavoare. cit si reglajul verticalitatii esafodajelor se face cu elemente de reglaj superior si respectiv inferior. De asemenea. La partea inferioara esafodajul este rigidizat cu bare de legatura. 4. d).In faza a 4 -a se monteaza doua rinduri de popi si se contravintuiesc cu teava de schela la partea inferioara pe cealalta directie.

b). tip D de 1 000 X 1 000 mm. ² f aza a 3 -a ² montarea barelor de legatura 2 si a diagonalei 4 (fig. placi din beton. 4. tip C de 1 000 X 1 500 mm.5. Principalele caracteristici ale esafodajului E 75 sint: inaltimea maxima (15. Tehnologia de montare a esafodajului E 75 cuprinde urmatoarele faze: ² f aza 1 ² trasarea pozitiei picioarelor esafodajului. functie de dimensiunile in plan: Tip A de 1 000 X 1 000 mm. 8 .00 m.00 m). pe care s-au asezat in prealabil date din beton. trotuare din beton sau asfalt. Picioarele esafodajului (elementele de reglaj inferior) se pot aseza pe pardoseli de beton. 1 000 daN corespunzatoare inaltimii de 10. ² f aza a 2 -a ² montarea elementelor de reglaj inferior 1 (picioare) in locurile marcate prin trasaj (fig.5. B si C.00 pentru tipul D) si incarcarea maxima (1 500 daN corespunzatoare inaltimii de 15.00 m pentru tipurile A. 12. a). sau pe pamint pregatit in prealabil prin nivelare si compactare. tip B de 1 500 X 1 500 mm. dulapi sau traverse din lemn. 4.Esafodajele sint de 4 tipuri.

Esafodajul astfel montat se poate manipula si aseza la alt punct de lucru cu macaraua. la care diagonala 4 se asaza invers fata de cea de jos.² f aza a 4 -a ² montarea primului tronson de panouri 3 si a panoului cu treapta de scara (fig. 4. 4. iar pentru inaltimi cuprinse intre 6. Distanta intre esafodajele E 75 se stabileste prin proiectul tehnologic de executie a lucrarilor. ² transportul si asezarea panourilor de cofraj pe locurile trasate ² asamblarea si sustinerea lor provizorie.00 si 15. ² f aza a 6 -a ² montarea tronsoanelor curente de panouri si a ultimului tronson. placi etc. ² incheierea.5.5.00 contravintuirea se executa intr-o singura sec-tiune. 4.6. pereti. grinzi.6.). panourile sint placate pe o singura fata si au scheletul rigidizat prin distantieri dispusi intre riglele longitudinale. tiranti. Pentru inaltimi ale esafodajului cuprinse intre 12. c). . COFRAJE DIN PANOURI DE PLACAJ Panourile de cofraj se folosesc la cofrarea elementelor de constructii din beton monolit sau prefabricat (fundatii.). care se asigura prin legare cu lanturi. e). 4. ² f aza a 7 -a ² executarea contravintuirilor 6 (schema din fig. zavoare. Cofraje pentru fundatii. panourile 9 . . In cazul unei exploatari corespunzatoare. ² trasarea pozitiei cofrajelor. alcatuind astfel ansamblul esafodajului de sustinere. panourile de cofraj pot fi utilizate de 20 . fiind in functie de incarcarea maxima ce o poate prelua fiecare in parte. panourile de cofraj se asaza cu latura lunga pe orizontala (fig. 25 ori. Cu ajutorul unor bride se fixeaza grinzile extensibile pe capetele picioarelor esafodajului.5.00 m contravintuirea se executa in doua sectiuni. Ultimul tronson de panouri se incheie cu montarea elementelor de reglaj superior. Pentru blocuri de fundatii izolate. juguri. Pentru cofrarea fundatiilor continue si In general a celor care au inaltime mica. d).00 m. la interval e de 60 cm (fig. stilpi. a). In general. legarea si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor-anexa de montare (caloti. contravinturi etc. ² f aza a 5 -a ² montarea tronsonului 2 de panouri (fig. b). Pentru inaltimi pina la 6. 4. distantieri. spraituri.00 si 12. ² verificarea pozitiei cofraielor fiecarui element de constructie si fixarea lor in pozitie corecta. Tehnologia de montare a panourilor de cofraj pentru orice element de constructie cuprinde urmatoarele operatii: curatirea si nivelarea locului de montaj. esafodajul nu se contravintuieste.

Tehnologia de montare a panourilor de cofraj cuprinde urmatoarele faze: y y y faza 1 ± trasarea axelor peretilor si conturului lor. cu latura lunga pe orizontala. fata de ea se traseaza pozitiile interioare ale panourilor de cofraj.de cofraje se asaza. se inseamna mijlocul fiecarei laturi. ca si la fundatiile continue. montantii se bat in pa-mint (de o parte si de alta a fundatiei). urmarindu-se alinierea pe axele sirurilor de stalpi. 4. sa fie in acelasi plan vertical. verificandu-se in prealabil pozitia corecta. fiecare panou de cofraj se 10 .6. pe ambele fete ale peretelui. faza a 2 a ± fixarea talpilor de rezemare si trasare. panourile se pot aseza cu latura lunga in pozitie verticala (fig. In cazul fundatiilor continue. proptele etc. iar de ei se fixeaza panourile de cofraj cu proptele.Pentru realizarea peretilor de beton. incepand cu panoul de colt.Cofrajele se incheie complet sip e muchia lor de sus. dar cind fundatiile sint mici. . Cofraje pentru pereti. In cazul fundatiilor izolate pentru stilpi.Fixarea lor se realizeaza . de aseme-nea. c). faza a 3 a ± montarea panourilor de cofraj pentru o fata a peretelui. pentru a le centra pe amplasamentul respectiv. se traseaza doua axe perpendicular pentru fiecare fundatie in parte. Dupa trasare. cu montanti. distantieri etc. se traseaza axa longitudinals a fundatiei pe fundul santului (sapaturii respective). panourile de cofraj se aseaza ca rosturile dintre ele. montajul se executa pe ambele laturi concurente in acel colt al incaperiil pe masura ce se executa montajul.

Imbinarea cofrajului stilpului cu cofrajul grinzilor se realizeaza astfel incit cofrajul grinzilor sa reazeme pe capul cofrajului stilpilor. f aza a 6 -a ² montarea panourilor de cofraj pe a doua fata a peretelui. sipcile triunghiulare pentru inchiderea rostu-rilor cofrajului si tesirea munchiilor stilpului. 11 . o data cu fiecare panou de cofraj de pe fata a doua a peretelui. iar decofrarea stilpului se poate realiza inaintea grinzilor. capacul sau fereastra pentru curatarea cofrajului pe una din laturile stilpului. Indiferent de forma. 4. y y y y faza a 4 a ± montarea armaturii peretelui. fiecare cofraj de stilp cuprinde: rama de trasare. ² f aza a 2 -a ² fixarea ramei de trasare. ceea ce permite o asamblare usoara si corecta. calotul de scinduri la baza. sub forma de panouri asezate pe verticals si fururi pe orizontala (fig.asambleaza de cel anterior montat cu cleme din otel-beton. f aza a 1 0 -a ² verificarea vertiealitatii cofrajelor cu ajutorul nnui dispozitiv cu fir de plumb si spraituirea lor la pozitia definitiva. f aza a 5 -a ² fixarea cutiilor si a ramelor pentru go run. f aza a 8 -a ² montarea panourilor de cofraj de usa si a ramelor pentru cofrarea golurilor de usa in locurile unde este prevazut gol in perete. Panourile se dispun cite doua. cu completari. de mod de montare si asamblare a panourilor de cofraj. sprijinindu-se provizoriu de proptele. iar la celalalt cajat cu zavoare de blocare. simetric si se fixeaza in caloti din bare drepte legate la papete cu tiranti prevazuti la un capat cu placute de ancoraj. ² f aza a 3 -a ² fixarea cu cuie a sipcii triunghiulare pe fetele panourilor de cofraj. fata in fata. y y y Cofraje pentru stilpi. acestea avind nevoie de un timp mai mare de as-teptare in stare cofrata. f aza a 9 -a ² montarea perechilor de moaze si fixarea lor cu tiranti cu zavor. Tehnologia de montare a panourilor de cofraj pentru stilpi cuprinde urmatoa-rele faze: ² f aza 1 ² trasarea axelor perpendiculare si con-turul stilpului. f aza a 7 -a ² montarea distantierelor prin care se introduc si se fixeaza provizoriu tirantii.8). Aceste cofraje sint alcatuite din panouri modulate.

precum si a modului de asezare a popilor pe talpile de reazem.9). ² f aza a 7 -a ² montarea panourilor de cofraj pentru partile late-rale. curatarea interiorului cofrajului de aschii si eventuale gu-noaie si montarea definitive a ferestrei de control. Distanta dintre fetele cofrajelor este asigurata prin distantieri din PVC prin care tree tirantii. ² f aza a 9 -a ² scoaterea ferestrei de control.² f aza a 4 -a ² montarea panourilor de cofraj pentru trei laturi. Calotarea grinzilor se realizeaza cu ajutorul unor juguri formate clin . ² f aza a 3 -a ² verificarea rezemarii dintre grinzile extensibile si popii telescopici. iar la partea inferioara se bat pe traversele de pe grinzile extensibile scin-iurile de aliniere care au si rolul sa stringa cofrajul grinzii la partea r. ² f aza a 5 -a ² verificarea pozitiei traverselor de pe grinzile extensie pe care urmeaza a se aseza cofrajul grinzii. ² f aza a 6 -a ² montarea provizorie a ferestrei de control pe latura a patra. consolidindu-se intre ele. ² f aza a 8 -a ² se monteaza calotii metalici si se string cu tiranti prevazuti cu placuta de ancoraj si zavor. ² f aza a 6 -a ² montarea panourilor de cofraj pentru fundul grinzilor. iar la celalalt capat. avind la un capat placute de ancoraj. tevi dreptunghiulare care se leaga intre ele cu tiranti din otel-beton ( 0 10 mm). zavoare de blocare. ² f aza a 4 -a ² verificarea contravinturilor popilor. Aceste cofraje sint alcatuite din panouri de cofraj modulate si completari. ² f aza a 2 -a ² se verifica pozitia in plan orizontal si vertical a grinzilor extensibile fata de cotele din proiect. Cofraje pentru grinzi si nervuri (fig. ² f aza a 1 0 -a ² montarea calotului de baza din scindura si a calotului metalic care imbraca rostul la partea superioara a ferestrei de control. 12 . Tehnologia de montare a panourilor de cofraj pentru grinzi si nervuri cuprinde urmatoarele faze: ² f aza 1 ² trasarea axei grinzilor si a latimii lor.ierioara. legate cu chingi batute in cuie. ² f aza a 7 -a ² continuarea cofrarii laturii a patra cu panouri de cofraj. ² faza a 5 ±a ± montarea armaturii. la rosturi cu chingi batute in cuie. 4. sprijinindu-se provizoriu.

Demontarea panourilor de cofraj (decofrarea). ² faza. scoaterea moazelor si asezarea lor in zone Recirculate. desfacerea scindurilor de aliniere. chingilor si a panourilor de cofraj trebuie facuta cu mijloaee si scule adecvate. Acestea. curatirea si ungerea lor. ² La decofrarea peretilor se executa: desfacerea zavoarelor si scoaterea tirantilor. la rindul lor. demontarea panourilor de cofraj. clestilor si montantilor. demontarea ramei de trasare. demontarea panourilor de cofraj a fetelor laterale. demontarea panourilor de cofraj de fund. demontarea panourilor de cofraj. reazema cu capetele pe popi telescopici. tarusilor. Cofraje pentru placi. Aceste cofraje sint alcatuite din panouri de latimi astfel alese incit sa acopere intreaga suprafata de co-frat. demontarea panourilor de cofraj. Ultimele trei operatii sint. precum si modul de asezare a popilor pe talpa de rezemare. Tehnologia de montare a panourilor de cofraj pentru placi cuprinde urmatoarele faze: ² faza 1² trasarea. proptelelor. ² faza a 3-a ² verificarea rezemarii dintre grinzile extensibile si popii telescopici. executarea unui esafodaj de lucru pentru demontarea panourilor de cofraj. primele se pot executa o data cu decofrarea elementelor de constructie verticale. desfacerea chingilor. astfel ca sa nu se produca degra-dari nici cofrajelor si nici betonului. demontarea panourilor de cofraj. demontarea contravinturilor simultan cu demontarea grinzilor extensibile si a popilor. Ordinea operatiilor de demontare este in general inversa ca la montare. 13 . descintrarea din filet a popilor extensibili. ² faza a 6-a ² verificarea din nou a cotei finale a partii supe-rioare a cofrajului care reprezinta cota intradosului placii. a 4-a ² verificarea contravinturilor popilor extensibili.²f aza a 8 -a ² montarea jugurilor si stringerea cu tiranti cu zavor care trec prin distantierii din PVC si au rolul sa mentina la distanta fixa fetele laterale ale cofrajului. curatirea si ungerea lor. ² faza a 7-a ² verificarea orizontalitatii cofrajului. rezemate pe grinzi extensibile. curatirea si ungerea lor. desfacerea chingilor de legatura. in general. ² faza a 2-a ² verificarea pozitiei in plan vertical a sistemului de sustinere ² grinzi extensibile si popi. curatirea si ungerea lor. ² faza a 5-a ² distributia panourilor de cofraj pe suprafata placii si ccmpletarea spatiilor ramase libere cu panouri de completare. curatirea si ungerea lor.. demontarea contravinturilor simultan cu demontarea grinzilor extensibile si a popilor. scoaterea scindurilor de aliniere. ² La decofrarea stilpilor se executa: demontarea jugurilor. ² La decofrarea fundatiilor se executa: demontarea spraiturilor. Desprinderea scindurilor. curatirea si ungerea lor. executate mai tirziu. ² La decofrarea grinzilor se executa: desfacerea jugurilor. ² La decofrarea placilor se executa: descintrarea din filet a popilor.

Fetele cofrajului se realizeaza din placi de placaj special de cofraj tip P de 15 mm grosime sau din panouri pentru cofrai din placaj.B2 = 1196 mm. care sint cu surub sau cu pana. ² intinzatoarele cu filet IF.00 X 4. fundatii. Piesele principale ale cofrajului sint (fig. care se realizeaza din teava dreptunghiulara de tabla subtire de 70 X 40 X 2. si anume: B1 = 596 mm.10): ² barele B. ² placutele E. 4. Principalele caracteristici ale acestui cofraj sint: dimensiunile curente ale panoului de cofraj (4. B5 = 5996 mm.. B3 = 1196 mm. stilpi cu latura mai mare de 90 cm. grinzi si piaci. B6 = 2996 mm.00 m).80 m). inaltimea maxima de turnare a betonului intr-o repriza (1. B4 = 3996 mm. ² menghinele M . ² coltarele C 1 si chingile C 2 si C3. prevazute cu gauri cu diametrul de 18 mm la 5 cm interax. prin care trec tirantii T. suprafata acoperita de un set de cofraj (500 m2). Acestea sint de sase ti-puri cu lungimi diferite. colturilor. tip MEFMC Tehnologia de montare a panourilor de cofraj la pereti euprinde urmatoarele faze: 14 .COFRAJUL MIXT USOR ( CMU ) Cofrajul mixt usor se foloseste pentru turnarea betonului in pereti drepti sau curbi. pentru prinderea spraiturilor de scheletul metalic.5 mm. ² placutele metalice U. ² consola pentru podina KP.Cu aceste bare se realizeaza coaste verticale si moaze orizontale fixate intre ele prin menghine. pentru realizarea rezalitelor etc. ² talpile de sprait ST si spraiturile S 1 si S 2 .

4. tirantii distantieri. Pentru cofrarea placilor se folosesc panouri CMU asamblate la sol si rezemate direct pe grinzi extensibile (fig. se traseaza gaurile de trecere a tirantilor folosindu-se ca sablon panoul fata I care are déjà gaurile executate. Cu ajutorul intinzatorului cu filet se trece la intinderea tirantilor si deci. conurile de capat si blocajele cu pana BP incepand de sus in jos in ordinea indicate in figura. panoul fata II se ridica § 15 cm cu macaraua si se asaza pe dulapii de trasaj fixati in pozitia definitiva. 4. se monteaza placutele U.11) ² cu ajutorul macaralei si a dispozitivului de manipulare. fixindu-se la verticala prin spraituri: talpa spraiturilor se lesteaza cu cite doua dale hexagonale.12. Imbinarea moazelor pe orizontala se face prin petrecere cu placute U montate in pozitii inversate una fata de cealalta. panoul de cofraj (fata I) se asaza pe dulapii de trasaj in pozitia de turnare. se desprind mufele de agatare a panourilor folosindu-se o scara care se sprijina pe spatele panoului de cofraj. ² faza a 2-a panoul de cofraj (fata II) se aduce cu macaraua. 4. 15 . Dupa terminarea montarii tirantilor. Cofraj ele pentru stilpi se realizeaza din panouri tip MEFMC (v. si se asaza intr-o pozitie provizo-rie la § 50 m fata de pozitia finala pe dulapii de trasaj ajutatori: se fixeaza talpile spraiturilor. a ) . se desprinde panoul din cirligele dispozitivului de manipulare.² faza 1 (fig. la asamblarea definitiva pentru turnare. asamblate cu elementele de cofraj CMU (caloti din bare B si tiranti). fie prin suprapunere cu minimum doua suruburi. se executa gaurile de trecere a tirantilor prin panoul fata II. Coastele se imbina pe verticala fie prin eclisare cu minimum 2 X 2 suruburi. se monteaza balustrada podinei folosindu-se podina de lucru a panoului si o scara pentru accesul pe podina. fig. a).7.

Demontarea cofrajului mixt usor se efectueaza executind in mod invers operatiile de la montare. Decofrarea elementelor de beton se realizeaza prin demontarea panourilor de cofraj cu macaraua. b se prezinta schema de cofrare a unui stilp cu sectiunea de 1. 16 . Dupa folosire. chituite si etansate la rosturile fetelor. si unse cu decofrol.00 X 1.12.). tiranti etc. prin agatare cu grinda de manevra dupa desfacerea elementelor de legatura (zavoare.In figura 4. panourile de cofraj trebuie curatite cu spaclu si peria.00 m.

si anume: calot de baza scurt C2. calot intermediar lung C3. In etape de maximum 1. avind latimea de 500 mm si inaltimea de: 1 190.20 m. calotii de baza. . 590. Pe laturile de 500 mm panourile sint prevazute cu 10 gauri 0 14 mm. 7.80 m inaltime. intermediari si de capat. pilnia de turnare. Caracteristicile cofrajului CMS sint: inaltimea maxima a stilpului cofrat. calot de capat scurt C5. calot intermediar scurt Ci. 17 . sint de tip C1 . Panourile de cofraj sint de tip P 1 . Astereala panourilor este realizata din tabla de 2 mm grosime. clestele si elementele de legatura dintre panouri.P 3 si P 4 . fScind legatura dintre un rind de panouri inferior si unul superior. 4. calot de capat Ce. Pe calotii lungi se monteaza cite doua panouri de cofraj alaturate. 300 m2. la 50 mm interax. C6.13). la 50 mm interax. talpa-sprait. Calotii. . prinse intre ele prin clestii K . in alcatuirea cofrajului intra numai panouri de tipul P 2 . . . spraiturile.cand betonul se toarna cu pompa. calot de baza lung C4. Din caloti intermediari bolturile ies in sus si in jos. 390 si 100 mm. . . toate fiind confectionate din metal (fig. P4. 150 . prevazuti cu bolturi 0 12 mm.COFRAJUL METALIC PENTRU STILP (CMS) Principalele elemente componente ale cofrajului sint: panourile de cofraj. suprafata acoperita de un set. Calotii de baza si de capat sint prevazuti cu bolturi care ies numai intr-o singura parte (in sus si respectiv in jos). betonul se toarna in mod curent cu bena.

Pentru montarea cofrajului CMS se utilizeaza esafodajul E 75.14.14.14. a) ² nivelarea terenului si trasarea cofrajului. e) ² montarea rindului II de caloti intermediari. a calotilor de capat si a liniei de turnare si verificarea verticalitatii stilpului cu nivela cu bula de aer si firul cu plumb. ² faza a 10-a (fig. ² faza a 5-a (fig. g ) ² montarea panourilor de completare P3 si P4. 4. c) ² montarea primului rind de panouri. b) ² montarea calotilor de baza. 4.14. ² faza a 7-a (fig. ² faza a 6-a (fig. 4. raminind o fereastra de curatire.14. e) ²montarea rindului I de panouri P1. preeum si a spraiturilor S. Se niveleaza o zona mai mare decit laturile stilpului si apoi se traseaza pe teren laturile stilpului. Demontarea cofrajului se efectueaza in ordinea inversa montarii.14.. si a calotilor intermediari.Tehnologia de montare a panourilor de cofraj CMS euprinde urma-toarele faze: ² faza 1 (fig.14. ² faza a 9-a (fig. 4. g ) ² montarea talpilor-sprait si a spraiturilor. 4.Pe una din laturi nu se monteaza un panou P2.14. 4. ² faza a 3-a (fig. 4. 4. ² faza a 8-a (fig. 18 . ² faza a 2-a (fig. 4. ² faza a 4-a ± montarea randului I de caloti intermediari. g ) ² montarea ultimului rind de panouri P 1 sau P 2 si a ultimului rind de caloti intermediari. g ) ² montarea alternativa a panourilor P1 si P 2 .14.

fundatiior. innadirea montantilor si fixarea panourilor de podina pe longrina (fig. consolele metalice de calaj. elementele de podina (consolele si longrinele metalice. cu sectiunea in forma de T.15). pocllna din lemn). rezervoareJor si zidurilor de sprijin. elementele de aliniere din teava dreptunghiulara. dispozitivele metalice cu pana pentru fixarea panourilor si tevilor de aliniere pe montanti. Principalele elemente ale cofrajului CP 100 sint: montantii metalici tip I si il. balustrada din teava metalica. canalelor si tunelurilor. 19 .COFRAJUL PASITOR ( CATARATOR ) CP 100 Cofrajul pasitor CP 100 se utilizeaza la cofrarea: peretilor. panouri cu schelet metalic si astereala din placaj de lemn. 4. tirantii metalici. panourile metalice curente. stalpilor cu latura mai mare de 95 cm.

0 32 mm).50 . Verinele se amplaseaza deasupra jugurilor. In cazul celulelor curbe (de exem-piu silozuri) se monteaza panourile interioare. Preluarea impingerii betonului se realizeaza prin tiranti filetati (0 14 mm). in principal. Pentru turnarea peretilor de peste 2. Tehnologia de montare a cofrajului glisant cuprinde urmatoarele faze: ² f aza 1 ² montarea panourilor. platformele de lucru. Ele sustin dispozitivele de ridicare ale cofrajului glisant. Cind nivelul impus partii superioare a peretelui nu permite imbinarea montantilor prin innadire. 4.b si c).80 m. Verinele se catara pe tijele de sustinere. in cazul constructiilor cu pereti drepti.18. suprapunerea panouriior peste betonul turnat anterior fiind de minimum 50 mm. e si f). apoi armaturile si in final panourile exterioare si cele ale stelutelor (fig.8 cm. 4. ² f aza a 2 -a ² montarea jugurilor. 20 . se toarna trei tronsoane de fe: 0.Tehnologia de montare a cofrajului CP 100 la pereti consta in principiu in pasirea panourilor de cofraj pe montanti. Cofrajul propriu-zis este format din panouri asezate fata in fata. . dispozitivele de ridicare. Podina este alcatuita din dulapi de lemn cu grosimea minima de 3. Dispozitivele de ridicare sint verinele (prese) actionate hidraulic cu ajutorul unor pompe electrice. Tijele de sustinere sint bare din otel rotund (0 25 . Pentru acoperirea inaltimii de 2. din urmatoarele parti (fig. mon-tati la baza si la capatul montantilor. cu una sau doua traverse orizontale.17): cofrajul propriu-zis. jugurile. instalatii diverse. dispuse alternant (in sah). care reazema pe elementul de beton armat de la nivelul de unde incepe glisarea. d. 1. montantii se innadesc pe verticala prin intermediul unor dispozitive cu pene metalice. . cit si in interiorul acest'eia. Dupa turnarea fiecarui tronson si dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 4 daN/cm2. .8 m.18 a. . tijele de sustinere. panourile sint montate (pasitej in vederea turnarii tronsonului urmator. COFRAJUL GLISANT Cofrajul glisant se compune. se procedeaza la imbinarea acestora prin supra-punere (petrecere). cadrele pentru depozitarea armaturilor. ² faza a 3-a ± montarea platformei superioare de lucru. Jugurile sint cadre metalice rigide.00 m fiecare. alcatuite din cite doi montanti verticali. asigurind astfel miscarea (glisarea cofrajului). care se asambleaza astfel incit sa cuprinda conturul in plan al elementelor de rezistenta ale constructiei. Se continua apoi cu celelalte panouri interioare si in final se monteaza cele exterioare (fig. alcatuite fiecare dintr-o astereala montata pe un schelet de rezistenta rigid. ² f aza a 4 -a ² montarea cadrelor de deasupra jugului care sustin armaturile si instalatiile. Fixarea pe montanti a panourilor se face astfel incit dispozitivul de fixare sa fie asezat la cel mult 150 mm de capatul panoului (coltarului). corespunzatoare montantilor de tip /. 4. se monteaza panourile interioare ale ca-merelor. dupa care se monteaza armaturile in pereti. fiind legate solidar cu ele. Platformele de lucru superioare si inferioare au latimea de 70 si 120 cm si se monteaza atit in exteriorul constructiei.

cu ajutorul macaralei. de aceea se executa numai in timpul zilei de catre personal instruit in mod special. Demontarea cofrajului glisant este o operatie dificila si periculoasa. fiind executata la mare inaltime. ² f aza a 6 -a ² montarea dispozitivelor de ridicare si a instalatiilor (alimentare cu apa. curatirea cofrajului. ² f aza a 7 -a ² sprijinirea provizorie a panourilor de cofraj. in cazul folosirii unui sistem de vase comunicante si a firelor cu plumb. Demontarea se efectueaza in doua faze.). ² f aza a 2 -a ² demontarea cofrajului propriu-zis (panouri. semnalizare etc. Sprijinirile provizorii se indeparteaza cu putin timp inainte de efectuarea primei ridicari (smulgeri) a cofrajului glisant. 21 . si anume: ² f aza 1 ² demontarea partilor de cofraj care se afla deasupra platformei superioare.).² f aza a 5 -a ² montarea retelei de nivel. spalarea acestuia si pregatirea in vederea inceperii turnarii betonului. platforme etc. telefon.

22 . in vederea montarii liniei ferate inguste. un cofraj rulant este alcatuit din urmatoarele parti prin-cipale (fig. elementele verticale de sustinere. Apoi se monteaza cintrul care reazema prin intermediul cadrului metalic pe carucioare. In general. Decofrarea consta in coborirea esafodajului cu ajutorul instalatiei de ridicare-coborire. 30 ori. scripeti sau cricuri hidraulice. care actioneaza asupra cadrului sau a popilor telescopici. se ung cu o solutie speciala si se depoziteaza in spatii ferite de intemperii. Inainte de inceperea montarii cofrajului rulant. carucioarele de rulare. esafodajul (cintrul). Utilizarea unor asemenea cofraje este rationala numai daca se pot folosi in stare asamblata pe acelasi amplasament de 20 . instalatia de ridicare (cricul) si troliul. 4. Dupa decofrare partile componente ale tuturor tipurilor de cofraje se curata. dupa care se deplaseaza tot sistemul in traveea urmatoare. calea de rulare. . Betonarea se respectindu-se regulile de turnare. dupa care se asambleaza fata cofrajului. se verifica daca suprafata pe care urmeaza a fi montat este nivelata (plana).19): fata cofrajului. pina ce permite libera trecere a cofrajului. Ridicarea sau coborirea cofrajului in pozitia de turnare se realizeaza cu ajutorul unei instalatii alcatuite din trolii manuale.CO FRA JE RUL AN TE Cofrajele rulante sint cofrajele mobile care se deplaseaza pe ori-zontala intre doua pozitii succesive de turnare. executa pe travee. .

executate in afara perimetrului platformei de lucru si prevazute cu balustrada si bordura.7 m. Sustinerile si cofrajul trebuie demontate numai cu aprobarea conducatorului tehnic al luerarilor si cu respectarea stricta a succesiunii operatiilor indicate in proiectul de executie a luerarilor. 23 . Cind peretii de beton armat se executa in cofraje demontabile. grinzilor secundare. este interzisa depozitarea materialelor provenite de la demontare pe podinele de lucru. montajul cofrajului se realizeaza de pe scari duble numai pina la inaltimea de maximum 5 m de la sol (planseu). pe schelele de sustinere. Urcarea pe platforma superioara sau coborirea pe cea inferioara. bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda. Pentru stilpii sau grinzile la care unele laturi cad in exteriorul constructiei. Suspendarea cofraj elor trebuie astfel realizata. montajul se executa de pe schele mobile avind la partea superioara. podinele de lucru de pe care se monteaza trebuie construite in trepte cu latimea de cel putin 0. grinzilor principale.40 m. Accesul personalului muncitor pe platforma de lucru se va reaiiza pe scari de acces asezate . Toate uneltele de mina vor fi verificate cu atentie la inceputul schimbului de lucru. sa fie imprejmuite cu balustrade de 1 m inaltime si cu scinduri de margine de minimum 15 cm inaltime. precum si a panourilor mari de cofraj pentru elementele plane. tunelurilor. trebuie sa se construiasca in ambele parti podine de lucru imprejmuite. centuri de siguranta bine prinse de partile fixe solide ale constructiei. Podinele trebuie sa aiba latimea de 0. este interzisa prin agatarea de tirantii sau cablurile cofrajului glisant. Cind se executa un cofraj inclinat. care trebuie ridicate la inaltime si care se aduc la locul de montare cu ajutorul macaralelor. balustrade de protectie de 1 m inaltime si scinduri de margine de minimum 15 cm inaltime. 8 m. cofrajele se monteaza de pe schele in consola.MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI DE PREVENIRE Si STINGERE A INCENDIILOR Sculele si uneltele de mina trebuie confectionate numai din materiale corespunzatoare operatiilor ce vor fi executate. trebuie sa fie asamblate perfect si sa aibii elementele componente bine consolidate intre ele. boltilor. La exeeutarea luerarilor la inaltime. . Daca se lucreaza la o inaltime de 5 . in jurul podinei de lucru. prevazute cu balustrada si scinduri de margine. In cazul executarii peretilor de beton armat. uneltele de mina se pastreaza in genti rezistente si se fixeaza bine pentru a nu provoca accidente prin cadere. de cate ori lucreaza la inaltime. incit sa excluda posibilitatea deplasarii sau balansarii lor. fiind interzis sa se lucreze cu ele inainte de a fi verificate de catre electrician. iar cele care nu corespund conditiilor normale de lucru se inlocuiesc cu altele corespunzatoare. Cozile si minerele uneltelor de mina vor fi netede. Ansamblurile care alcatuiesc cofrajele pentru turnarea stilpilor. Se interzice personalului muncitor care se afla pe platformele cofrajului glisant sa se rezeme sau sa se urce pe parapetele de protectie ale platformelor. Uneltele de mina actionate electric trebuie sa corespunda prevederilor de tehnica a securitatii muncii privind instalatiile si echipamentul electric. Toti muncitorii vor folosi in mod obligatoriu. . Inclinarea scarilor nu va fi mai mare de 60°. Cofrajele se monteaza la inaltime de pe podina de lucru asezata pe schele de sustinere..

la inceputul fiecarui schimb de lucru si cel putin o data in timpul schimbului. in ceea ce priveste legarea ei la pamint si starea de functionare corespunzatoare 24 .Instalatia electrica de lumina si forta trebuie sa fie verificata de electricianul de serviciu.

Masuri de tehnica a seeuritatii muncii. Golurile ramase in plansee dupa decofrare se astupa imediat cu panouri din scinduri simple sau cu grinzi si legaturi. Pe traseele de trecere de sub cofraje. Pentru montarea si demontarea la inaltime a cofrajelor. O atentie deosebita trebuie data operatiilor de ridicare de la pamint a materialelor si a elementelor de cofraj gata incheiate si grele. dulgherul trebuie sa fie asigurat cu centura de siguranta. Daca se lucreaza cu unelte mecanice electrice portative. operatiile de descintrare si demontare se realizeaza pe baza planului de organizare a acestor lucrari. piesele de solidarizare si contravintuirile popilor se realizeaza astfel incit sa lase o trecere libera cu inaltimea minima de 1. panourile sau piesele gata confectionate se depoziteaza astfel incit sa nu se poata rasturna sau rostogoli. La lucrari de cofraje grele. Pentru a nu se produce accidente trebuie respectate regulile de alcatuire a schelei si de circulatie pe ea. cintre de cupole sau bolti. izolarea si buna lor functionare. Cuiele ramase in scinduri dupa decofrare. Materialele pentru lucru. demontarea si decofrarea se executa dupa un plan aprobat. Trebuie respectate toate regulile de tehnica a securitatii muncii la lucrul cu unelte si masini-unelte. nu mecanic.8 m. precum si scoabele trebuie scoase afara. nu se permite sa se lucreze pe aceeasi verticala si la inaltimi diferite. cind aceasta operatie se executa manual. sau la descarcarea din camioane si asezarea lor pe pamint. inainte de a se incepe lucrul cu ele. Pentru a se preveni accidentele ce s-ar produce din cauza caderii unor materiale sau unelte de pe podinele de lucru. Montarea. trebuie verificate toate legaturile electrice ale utilajelor. 25 .

BIBLIOGRAFIE Davidescu. Pe ti anu.. Editura Didactic i Pedagogic .. I. Bucure ti. manual pentru licee industriale cu profil de construc ii clasa a XI-a i coli profesionale. Pop. Tehnologia lucr rilor de construc ii. Puicea. A. I.. R. Editura Didactic i Pedagogic . Bucure ti. 1993.. C. Tologea. Editura Didactic i Pedagogic . 1981. Utilajul i tehnologia lucr rilor de construc ii. manual pentru clasa a IX-a i a X-a. . Ro oga. S. Bucure ti.A. 1993. C. 1981 Mihul. 26 . manual pentru clasa a XI-a i a XII-a. licee industriale cu profil de construc ii i coli profesionale.. Editura Didactic 1979. S. Utilajul i tehnologia lucr rilor de construc ii. C.. licee industriale cu profil de construc ii i coli profesionale. Îndrum torul constructorului. Construc ii. Bucure ti. Editura Tehnic . Bucure ti. i Pedagogic ... Ro oga. i colectiv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful