You are on page 1of 15

ASPECTE GENERALE PRIVIND SISTEMUL COOPERATIST

Asist.univ.drd. C T LIN DEATCU
catalin_artifex@yahoo.com

. coala Superioar de Studii Cooperatiste s-a transformat în Academie de Studii Cooperatiste.istorie i actualitate ‡ Decembrie 1919 se înfiin eaz Academia de Studii Cooperatiste . 707. institu ie autonom . Academia de Studii Cooperatiste se transform în coala Superioar de Studii Cooperatiste ‡ 1946 Prin Legea nr.Universitatea ARTIFEX din Bucure ti . parte a sistemului de înv mânt na ional (recunoscut prin lege în anul 1920) ‡ Prin Legea pentru organizarea coopera iei din anul 1929.

în cadrul c ruia func ionau urm toarele facult i: Economie General . Coopera ie (începând din anul 1950 i reorganizat un an mai târziu în Facultatea de Comer Coopera ie) ‡ 1967 Institutul de tiin e Economice i Planificare din Bucure ti se transform în Academia de Studii Economice Bucure ti. Planificare i Administra ie Economic . Finan e.Universitatea ARTIFEX din Bucure ti . cu ase facult i diferite. se înfiin eaz Academia de Studii Comerciale i Cooperatiste . din care îns nu a mai f cut parte i Facultatea de Comer Coopera ie (au fost îns p strate unele cursuri specifice înv mântului cooperatist la celelalte facult i ale Academiei) .istorie i actualitate ‡ 1947 prin decret regal. respectiv Facultatea de tiin e Comerciale i Facultatea de tiin e Cooperatiste ‡ 1948 Academia de Studii Comerciale i Cooperatiste se transform în Institutul de tiin e Economice i Planificare din Bucure ti. cu dou facult i distincte.

Marketing ‡ Specializarea Management acreditat ‡ Specializarea Marketing acreditat ‡ Specializarea Economia Comer ului. 133/2005.Universitatea ARTIFEX din Bucure ti .istorie i actualitate ‡ 1992 se înfiin eaz i este recunoscut oficial Universitatea ARTIFEX din Bucure ti Academia de Înalte Studii Cooperatiste. Turismului i Serviciilor autorizat provizoriu . conform c reia în cadrul acesteia au fost recunoscute urm toarele facult i i specializ ri: ± Facultatea de Finan e i Contabilitate ‡ Specializarea Finan e i B nci acreditat ‡ Specializarea Contabilitate i Informatic de Gestiune autorizat provizoriu ± Facultatea de Management . v zuta ca i continuatoarea înv mântului superior cooperatist ‡ 2005 Universitatea ARTIFEX din Bucure ti este acreditat prin Legea nr.

B nci i Pie e de Capital Management Organiza ional Marketing Strategic Management Financiar Bancar i de Asigur ri Managementul Întreprinderilor Mici i Mijlocii Marketing i Comunicare în Afaceri ‡ 2010 în urma unei noi evalu ri institu ionale. Turismului i Serviciilor . sunt acreditate i specializ rile Contabilitate i Informatic de Gestiune. respectiv Economia Comer ului. respectiv: ± ± ± ± ± ± Finan e.istorie i actualitate ‡ 2008 în cadrul Universit ii ARTIFEX sunt înfiin ate i acreditate ase programe universitare de studii de masterat (conform procesului Bologna).Universitatea ARTIFEX din Bucure ti .

Sistemul cooperatist în lume ‡ Societatea cooperativ este o asocia ie autonom de persoane fizice i/sau juridice. ‡ Cooperativele sunt întreprinderi ce pun în prim plan oamenii i nu capitalul. in conformitate cu principiile cooperatiste. sociale i culturale ale membrilor cooperatori. constituit pe baza consim mântului liber exprimat de acestea. în lume sunt înregistra i peste 800 milioane de membrii cooperatori . ‡ La ora actual . în scopul promov rii intereselor economice. dup caz. fiind de inut in comun i controlat democratic de c tre membrii s i.

Sistemul cooperatist în lume .

Sistemul cooperatist în lume ‡ Argentina 17.7 milioane membrii cooperatori în cadrul sectorului cooperatist se produc peste 72% din cantitatea de grâu. 39% din cantitatea de lapte. 21 % din cea de cafea etc ‡ Canada una din trei persoane lucreaz în cadrul sistemului cooperatist . 43% din cea de soia.933 societ i cooperative cooperativele din sectorul farmaceutic de in o cot de pia de 19.1 milioane membrii cooperatori ‡ Belgia 29.5% ‡ Brazilia 5.941 societ i cooperatiste / 9.

8% din popula ie) 6. 43% din cea de soia.3 milioane membrii cooperatori (cca.462 societ i cooperative realizeaz aproximativ 5. 39% din cantitatea de lapte.Sistemul cooperatist în lume ‡ Columbia 3.25% din PIB societ ile cooperative din domeniul s n t ii publice asigur servicii pentru 15.5% din popula ia rii Cipru societ ile cooperative din sectorul financiar bancar de in o cot de pia de 30% societ ile cooperative din agricultur realizeaz circa 35% din produc ia rii Danemarca cooperativele de consum de in o cot de 37% din pia în cadrul sectorului cooperatist se produc peste 72% din cantitatea de grâu. 21 % din cea de cafea etc Germania una din patru persoane lucreaz în cadrul sistemului cooperatist (20 milioane de membrii) ‡ ‡ ‡ .

Sistemul cooperatist în lume ‡ Ungaria cooperativele de consum de in o pondere de 14.4% din vânz rile de produse alimentare i nealimentare ‡ Japonia una din trei familii are o leg tur direct cu sistemul cooperatist societ ile cooperative din agricultur realizeaz venituri anuale de 90 miliarde USD i înglobeaz peste 91% din num rul total al fermierilor ‡ Kenya 6 milioane de membrii cooperatori (1 din 5) / 20 milioane de persoane au o leg tur direct cu acest sistem societ ile cooperatiste genereaz 45% din PIB i de in 31% din num rul total de depozite bancare ‡ India 239 milioane de membrii cooperatori .

8.5% din exportul de pe te.Sistemul cooperatist în lume ‡ Singapore 50% din popula ie este încadrat în sectorul cooperatist cooperativele de consum de in o pondere de 50% din volumul tranzac iilor efectuate în supermarketuri i au încad ri anuale de aproximativ 700 milioane USD Norvegia în cadrul societ ilor cooperatiste activeaz una din trei persoane societ ile cooperative realizeaz 99% din produc ia de lapte. 76% din valoarea total a veniturilor din industria forestier Suedia cooperativele de consum de in o cot de pia de 18% ‡ ‡ ‡ Marea Britanie 10 milioane de membrii cooperatori cea mai important agen ie de turism este organizat sub form de societate cooperatist .

Sistemul cooperatist în lume ‡ Statele Unite ale Americii 25% din popula ie este încadrat în sectorul cooperatist 30 de societ i cooperatiste au venituri anuale de peste 1 miliard USD primele 100 societ i cooperatiste au încasat peste 117 miliarde USD 30% din activit ile agricole se desf oar în societ i cooperative ‡ China 180 milioane membrii cooperatori .

se consider c : ± Coopera ia este o punte de leg tur între for ele gloaliz rii i activitatea economic local ± Coopera ia reprezint o modalitate de a stimula inventivitatea în conceptul economic actual. nu au nici o sansa sa se integreze cu adevarat in Comunitatea Europeana fara a dispune de un sector cooperatist puternic . un cadru legislativ stimulativ pentru cooperatie este o necesitate obiectiva ± O serie de state. dar i o cale de a promova resursa uman în cele mai diverse sectoare de activitate ± Pentru toate statele europene dar mai ales pentru statele aflate in procesul de aderare la Uniunea Europeana. printre care si Romania. Astfel. Uniunea European recunoa te importan a sectorului cooperatist.Pozi ia Uniunii Europene privind sectorul cooperatist ‡ Conform rezolu iei adoptate în anul 2009.

se consider c : ± Continua dezvoltare a cooperatiei reprezinta factorul esential al strategiei de supravietuire intr-un climat tot mai concurential ± Cooperatia europeana. Astfel. preintampinand aparitia unor mari discrepante in dezvoltarea locala sau regionala ± Comisia Europeana recunoaste cooperatia ca o componenta viabila a cadrului economic si social european actual . in consens cu intreaga cooperatie mondiala. s-a demonstrat a fi un factor de balansare a dezvoltarii. Uniunea European recunoa te importan a sectorului cooperatist. sa constituie un model de onestitate in raport cu toti beneficiarii ± Cooperatia. prin eliminarea oricarei forme de discriminare sociala.Pozi ia Uniunii Europene privind sectorul cooperatist ‡ Conform rezolu iei adoptate în anul 2009. Acest lucru definit cu claritate. principiile si valorile cooperatiste unanim recunoscute trebuie promovat la toate nivelurile ± Cooperatia trebuie sa isi asume rolul de promotor al unei activitati economice echitabile . se defineste prin transparenta. confesionala sau de sexe. in societatile moderne. prin democratie.

V MUL UMESC PENTRU ATEN IE! .