OBSERVAŢII ŞI PROPUNERI REFERITOARE LA PROIECTUL

DE LEGE A SECURITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

Nr.
TEXTUL ADOPTAT OBSERVAŢII ŞI PROPUNERI PROPUNERI DE TEXT
crt.
Propunem ca titlul să aibă
CAPITOLUL I
- denumirea de “DISPOZIŢII
Securitatea României
GENERALE”.
1. Alin.(1) este realizat prin preluarea integrală Este necesară preluarea
ART. 1 (1) Securitatea naţională a României a textului referitor la “securitatea naţională definiţiei conceptului de
este starea naţiunii, a colectivităţii sociale, a a României” din “Doctrina Naţională a securitate (siguranţă)
cetăţenilor şi a statului, fundamentată pe Informaţiilor pentru Securitate” –adoptată prevăzut de art.1 din Legea
prosperitatea economică, legalitate, echilibru şi în anul 2004 de către Consiliul Suprem de nr.51/1991, care şi-a dovedit
stabilitate socio-politică, exprimată prin Apărare a Ţării, în şedinţa din 23.06.2004. viabilitatea şi utilitatea,
ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de Definiţia propusă este confuză, neavând în evidenţiind cu claritate valorile
natură economică, politică, socială, juridică, vedere claritatea necesară în determinarea de securitate naţională care se
militară, informaţională şi diplomatice, în concretă a conceptului. impun a fi protejate.
scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi Considerăm necesare următoarele precizări: În acest sens:
libertăţilor cetăţeneşti, şi prin manifestarea - textul adoptat în cuprinsul “doctrinei” are "Art.1 - Securitatea naţională a
deplină a libertăţii de decizie şi de acţiune a scopul de furniza cadrul conceptual al României constă în starea de
statului, a atributelor sale fundamentale şi a activităţii specifice; legalitate, de echilibru şi de
calităţii de subiect de drept internaţional. - vorbim despre S.N. ca o stare asigurată prin stabilitate socială, economică şi
“acţiuni”, context în care precizăm că, politica necesară existenţei şi
siguranţa naţională este o valoare socială dezvoltării statului naţional roman,
fundamentală, strict legată de unul din ca stat suveran, unitar,
atributele fundamentale ale statului român - independent şi indivizibil,
suveranitatea României, ca stat indepndent; menţinerii ordinii de drept, precum
- pentru claritate se impune reformularea tezei şi climatului de exercitare
finale în sensul de completa textul, deoarece, neîngradită a drepturilor,
siguranţa naţională se realizează ca urmare a libertăţilor şi îndatoririlor
exercitării de către statul român a atributelor fundamentale ale cetăţenilor,
 sale fundamentale. potrivit principiilor şi normelor
democratice statornicite prin
Constituţie".
2. Apreciem că: O altă variantă este reformularea
- securitatea naţională are o singură tezei finale a alin.(1) astfel:
dimensiune – aşa cum rezultă şi din “… în scopul exercitării … şi al
însăşi termenul – NAŢIONALĂ; manifestării depline a
- securitatea naţională se realizează libertăţii de decizie şi
prin “acţiuni” interne şi externe, chiar acţiune a statului în
dacă aceasta, prin utilizarea unei exercitarea atributelor sale
terminologii neadecvate, poate fi fundamentale şi a calităţii
(2) Securitatea naţională a României înţeleasă ca având două dimensiuni – de subiect de drept
cuprinde două dimensiuni: una internă şi una externă; internaţional.”
- în cazul “dimensiunii interne” –
a) cea internă, care se referă exclusiv la exclusiv de competenţa instituţiilor şi
instituţiile implicate, la politicile şi programele realizată prin politici şi programe
implementate de acestea în scopul unei implementate pentru administrarea Este necesară eliminarea
administrări eficiente a stării de securitate pe eficientă a stării de securitate – textului alin.(2).
plan intern . apreciem că, pentru concordanţa cu O altă variantă este reformularea
ideea de bază a alin.(1) – textului astfel:
b) cea externă care integrează securitatea EXERCITAREA NEÎNGRĂDITĂ A “(2) Securitatea naţională a
internă a cetăţenilor români în contextul DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR României se realizează atât la
internaţional. FUNDAMENTALE – apreciem absolut nivel intern cât şi internaţional
necesar să se aibă în vedere şi prin acţiunile menţionate la
introducerea unei sintagme din care alin.(1). În temeiul obligaţiei
să rezulte şi obligaţiile corelative ce de fidelitate faţă de ţară,
revin cetăţenilor români în cetăţenii români contribuie la
REALIZAREA SECURITĂŢII NAŢIONALE realizarea securităţii naţionale
A ROMÂNIEI, ca principali beneficiari a României.”.
ai acesteia;
- în opinia noastră, securitatea
naţională nu poate fi “o stare” ce
 vizează exercitarea neîngrădită a
drepturilor şi libertăţilor
fundamentale, fără implicarea
cetăţenilor români;
- se impune completarea
corespunzătoare a textului, prin
menţionarea obligativităţii cetăţenilor
de a asigura şi participa la realizarea
securităţii naţionale.
(3) Securitatea naţională a României De asemenea:
vizează următoarele elemente: - SN reprezintă condiţia fundamentală
a) asigurarea respectării drepturilor şi a existenţei naţiuniii şi a statului
libertăţilor fundamentale ale omului, în român, având ca domeniu de
conformitate cu constituţia, legile statului şi referinţă valorile, interesele şi
tratatele internaţionale la care România este obiectivele naţionale.
parte. - SN este un drept imprescriptibil care
rezultă din suveranitatea deplină a
b) utilizarea autorităţilor informative şi de popurului, se fundamentează pe
protecţie pentru detectarea, stoparea, sau ordinea constituţională şi se
evitarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa realizează în contextul securităţii
securităţii României şi a spionajului cât şi regionale, euro-atlantice şi globale.
pentru protecţia informaţiilor clasificate;
3. În cazul tezei iniţiale a acestui
c) implementarea politicilor de prevenire şi alineat sunt necesare următoarele
contracarare a riscurilor şi ameninţărilor la precizări:
adresa siguranţei publice şi a celor generate de - potrivit alin.(1), securitatea
criminalitatea organizată, într-un climat de naţională a României (SNR) este
respectare a drepturilor şi libertăţilor “starea …”asigurată prin categoriile
fundamentale ale omului, în conformitate cu de acţiuni menţionate expres;
Constituţia, legile statului şi tratatele - în acest context, SNR nu poate
internaţionale la care România este parte; “viza” genurile de mijloace, metode
d) pregătirea instruirea şi menţinerea sau activităţi incluse în alin.(3),
efectivelor militare şi civile la un nivel
operaţional corespunzător cu statutul României
de membru NATO, precum şi în
conformitate cu evoluţia strategiilor şi
politicilor privind securitatea şi apărarea la
nivelul Uniunii Europene;
e) implementarea politicilor de protecţie civilă
şi a măsurilor de pregătire a economiei
naţionale, teritoriului şi populaţiei pentru
situaţii de asediu şi urgenţă, cu implicarea
tuturor autorităţilor responsabile,
managementul situaţiilor de urgenţă,
operatorilor economici şi a cetăţenilor, în
conformitate cu prevederile legislaţiei în
vigoare;
f) protecţia infrastructurii critice, ca element al
mobilităţii şi circulaţiei în sistemul de
securitate a României;
g) asigurarea protecţiei şi îmbunătăţirii stării
mediului, atenuarea şi anihilarea efectelor
fenomenelor meteorologice extreme;
h) diplomaţia, ca instrument al cooperării şi
al izolării ameninţărilor prin eforturi
concertate.
i) activităţile economice strategice, menite să
consolideze cooperarea transfrontalieră;
deoarece definiţia noţiunii a fost dată
în alin.(1) al articolului;
- genurile prezentate în alin.(3) pot fi
considerate simple detalieri ale
categoriilor generice de “acţiuni de
natură economică, politică, socială,
juridică, militară, informaţională şi
diplomatice”;
Expresia “vizează următoarele
elemente” nu este de natură să
cu evidenţieze caracterul acestora,
având în vedere că, termenul
“vizează” indică ideea de scopuri sau
obiective, dar termenul “elemente”
conduce la ideea de “componente
sau părţi ale securităţii naţionale”.
În condiţiile în care textul alin.(1)
este considerat cuprinzător şi
caracteristic pentru definirea
noţiunii de SNR, propunem
eliminarea acestui alineat.
(4) Componentele securităţii naţionale a
României sunt:
a) apărarea naţională;
b) siguranţa naţională;
c) ordinea publică.

Textul trebuie reformulat, pentru a

se clarifica aspectele legate de
autoritatea informativă sau de
protecţie competentă în
materia “siguranţei naţionale”.
4. Textul alin.(4) constituie – în fapt - alături de explicitarea
preluarea şi sintetizarea textului termenilor de apărare
corespunzător din “Doctrina naţională şi ordine publică.

ART.2 – Securitatea naţională a României
este realizată, asigurată şi coordonată de
următoarele autorităţi publice: Parlamentul
României, Preşedintele României, Guvernul
României, Consiliul Suprem de Apărare a
Ţării, Comunitatea Naţională de Informaţii,
precum şi serviciile de informaţii, denumite
în continuare autorităţi informative.
Naţională a Informaţiilor pentru
Securitate”
Sunt necesare următoarele precizări:
- mai clar ar fi fost ca şi definiţiile
termenilor de apărare naţională,
siguranţă naţională şi ordine publică
să fie preluate integral CU
STABILIREA ŞI INDICAREA
AUTORITĂŢILOR INFORMATIVE SAU
DE PROTECŢIE COMPETENTE SĂ
ASIGURE REALIZAREA ACESTORA;
- de sesizat şi faptul că, pachetul
legislativ stabileşte competenţe în
domeniul “SNR” fără alte detalieri sau
specificaţii exprese. De exemplu, nu
rezultă instituţia competentă în
domeniul “siguranţei naţionale”.
Se impune reformularea textului.
Pentru claritate, textul trebuie
reformulat, pentru a preciza că,
realizarea, asigurarea şi coordonarea
SNR revine în mod diferit instituţiilor
şi autorităţilor menţionate în text.
O variantă de reformulare este:
"Domeniile …sunt:
a) apărarea naţională;
b) activitatea de informaţii,
contrainfomaţii şi protecţie;
c) ordinea publică;
d) managementul situaţiilor de
criză.
Se impune reformularea astfel:
ART… – (1) Securitatea naţională a
României este realizată şi coordonată,
după caz, de următoarele autorităţi
publice: Guvernul României,
Parlamentul României, Preşedintele
României, Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării, Comunitatea Naţională
de Informaţii, precum şi autorităţile
informative şi de protecţie, potrivit
competenţelor ce revin fiecăreia.
(2) Instituţiile şi autorităţile menţionate la alin.(1)
compun sistemul de securitate naţională a României.
 Propunem reformularea întregului
capitol. Art. 3 - (1) Constituie riscuri la
CAPITOLUL II adresa securităţii naţionale a
Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii României, orice acţiuni, inacţiuni,
României stări de fapt şi fenomene care
determină sau favorizează stări de
pericol la adresa securităţii
naţionale.
(2) Constituie ameninţări la adresa
securităţii naţionale a României
orice materializare a unui risc
dintre cele prevăzute la alin.
(1).
Art.4 - Constituie acţiuni,
inacţiuni, stări de fapt şi fenomene
în sensul art. 3 de competenţa
autorităţilor informative, cu
excepţia Direcţiei Generale de
Informaţii şi Protecţie Internă,
următoarele:
(1) Actele de terorism şi
faptele asimilate acestora,
susţinerea în orice mod a
activităţilor teroriste şi refuzul de a
pune la dispoziţia autorităţilor
competente informaţii referitoare
la activităţile entităţilor teroriste,
în mod special a celor care pot
contribui la prevenirea atacurilor
teroriste.
(2) Spionajul îndreptat
împotriva intereselor României sau
ale aliaţilor săi.
(3) Proliferarea armelor de
distrugere în masă, a vectorilor
purtători, a produselor şi
tehnologiilor cu dublă utilizare.
(4) Iniţierea, implicarea,
susţinerea - sub orice formă - a
traficului cu armament, muniţii,
explozivi, produse speciale şi
droguri de mare risc, migraţiei
ilegale şi traficului ilegal de
persoane, realizate de structuri
sau reţele de criminalitate
organizată transnaţionale, de
natură să pună în pericol
securitatea naţională a României.
(5) Provocarea, susţinerea şi
încurajarea conflictelor locale din
vecinătatea României.
(6) Punerea în pericol, sub
orice formă, a relaţiilor externe ale
României;
(7) Punerea în pericol a
ordinii constituţionale prin:
a) îngrădirea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale
cetăţeanului sau restrângerea
exerciţiului acestor drepturi, într-o
astfel de măsură încât să fie pusă
în pericol securitatea naţională a
României;
b) acte, acţiuni sau activităţi
care vizează suprimarea sau
afectarea atributelor fundamentale
ale statului român ori a funcţionării
instituţiilor statului;
c) iniţierea, constituirea şi
susţinerea de organizaţii care
militează în favoarea acţiunilor
rasiste, xenofobe, extremist –
subversive, antisemite şi anarhice,
inclusiv cele de factură revizionist
teritoriale şi secesionist –
separatiste;
d) acţiuni care urmăresc, sub
orice formă, afectarea relaţiilor
statului cu românii din afara
graniţelor ţării;
e) acţiunile de iniţiere,
organizare, constituire, sprijinire
sau aderare la structuri
informative sau paramilitare
ilegale, precum şi de
confecţionare, comercializare sau
folosire de echipamente,
dispozitive şi alte mijloace tehnice
de interceptare, bruiere şi
înregistrare a comunicaţiilor şi/sau
a comunicărilor, în afara cadrului
legal.
(8) Punerea în pericol a
securităţii informaţionale a
cetăţeanului, a societăţii şi a
statului român prin:
a) operaţiuni de agresiune
informaţională şi război
informaţional, cu scopul de a crea
conflicte sociale ori de a afecta
funcţionarea instituţiilor statului;
b) introducerea, modificarea,
alterarea, ştergerea sau
distrugerea, fără drept, de date
în/din sistemele informatice,
precum şi accesul neautorizat în
sisteme informatice ce prezintă
relevanţă pentru securitatea
naţională ori prin intermediul
cărora se pot crea prejudicii de
natură să afecteze stabilitatea
economică şi socială;
c) periclitarea obiectivelor,
politicilor şi strategiilor informative
şi contrainformative.
(9) Compromiterea ori
periclitarea, în orice mod, a
informaţiilor clasificate.
(10) Planuri şi acţiuni de
natură să afecteze capacitatea de
apărare a ţării ori securitatea
forţelor din Sistemul Naţional de
Apărare a României sau ale
aliaţilor, pe teritoriul naţional sau
în afara acestuia.
(11) Punerea în pericol a
securităţii economice prin:
a) periclitarea resurselor
economice vitale, precum şi
monopolizarea, diminuarea ori
blocarea accesului, fără drept, la
părţi substanţiale din acestea;
b) afectarea intereselor
financiare, economice şi
comerciale strategice ale
României;
c) gestionarea ilegală,
degradarea ori distrugerea
resurselor economice de interes
naţional.
(12) Fapte de corupţie ale
căror consecinţe sunt de natură să
afecteze interesele naţionale ori
exercitarea drepturilor cetăţenilor.
(13) Deturnarea fondurilor
destinate unor programe de
interes naţional, asigurate din
resurse bugetare naţionale şi/sau
comunitare.
(14) Punerea în pericol a
infrastructurii critice prin:
a) distrugerea, degradarea
sau aducerea în stare de
neîntrebuinţare a acesteia sau
neluarea măsurilor de înlăturare a
vulnerabilităţilor şi a factorilor de
risc la adresa acestora;
b) neconstituirea rezervelor
pentru necesităţi umanitare şi
intervenţie în situaţii de urgenţă,
de asediu, la mobilizare ori în caz
de război;
c) neînlăturarea
vulnerabilităţilor şi a factorilor de
risc reprezentate de activităţile cu
grad ridicat de pericol nuclear,
chimic, bacteriologic şi alte
asemenea, care pot determina
catastrofe ori dezastre.
(15) Atentatele la viaţa,
sănătatea, integritatea sau
libertatea demnitarilor români în
ţară şi străinătate, a demnitarilor
străini pe teritoriul României,
precum şi actele pregătitoare care
vizează comiterea unor astfel de
acţiuni.
(16) Punerea în pericol a
securităţii comunicaţiilor şi
sistemelor informatice de stat,
prin:
a) fapte sau atacuri de
neutralizare, anihilare, blocare sau
diminuare a funcţionalităţii sau
fiabilităţii instalaţiilor, sistemelor
tehnice de securitate şi protecţie
aferente reţelelor ori capacităţilor
tehnice de comunicaţie, a
amplasamentelor în care acestea
se regăsesc;
b) penetrarea, întreruperea
funcţionării şi distrugerea reţelelor
de comunicaţii de stat, precum şi
interceptarea comunicaţiilor în
aceste reţele;
c) pătrunderea fără drept în
spectrul de frecvenţe radio cu
utilizare guvernamentală şi
interceptarea comunicaţiilor din
acesta;
d) afectarea capacităţii
operaţionale a comunicaţiilor şi
sistemelor informatice de stat;
e) vulnerabilităţi şi riscuri
majore la nivelul sistemelor de
protecţie şi securitate ale
infrastructurilor de comunicaţii
electronice şi informatice
aferente unor instituţii,
domenii de interes strategic,
de natură să genereze situaţii
de insecuritate industrială cu
consecinţe macroeconomice
grave sau de perturbare a
funcţionării optime şi în
siguranţă a structurilor
necesare desfăşurării normale
a vieţii sociale şi economice;
 (17) Punerea în pericol a
securităţii ecologice prin:
a) degradarea, cu efect
major la nivel regional sau naţional
Precizăm că noul text al art.4 are la a mediului ambiant;
bază formularea propusă de iniţiator. b) generarea de schimbări
climaterice;
c) orice alte acţiuni sau
inacţiuni ce au ca efect degradarea
factorilor de mediu, cu consecinţe
majore la nivel naţional sau
regional.
(18) Punerea în pericol a
securităţii medicale prin:
a) distrugerea unor părţi ale
reţelei care oferă asistenţă
medicală;
b) Distrugerea conţinutului
depozitelor şi rezervelor de
materiale necesare pentru
asigurarea stării de sănătate a
populaţiei;
c) distrugerea mobilităţii şi
disponibilităţii resurselor medicale
care necesită deplasare în anumite
zone ale ţării, ca urmare a unor
situaţii de urgenţă, de asediu, la
mobilizare ori în caz de război;
d) generarea de epidemii,
pandemii sau epizootii.
Art.5 - Constituie acţiuni, inacţiuni,
stări de fapt şi fenomene în sensul
art. 3 de competenţa autorităţilor
informative şi a Direcţiei Generale
de Informaţii şi Protecţie Internă,
următoarele:
(1) Traficul cu armament, muniţii,
explozivi, produse speciale şi
droguri.
(2) Implicarea, şi susţinerea
criminalităţii transfrontaliere,
migraţiei ilegale şi a traficului de
persoane, ori nedivulgarea, în mod
deliberat, a informaţiilor despre
acestea.
(3) Ameninţări din domeniul
criminalităţii organizate prin:
a) acţiuni ale unor grupuri
infracţionale organizate care au ca
şi consecinţe încălcarea drepturilor
şi libertăţilor fundamentale ale
omului;
b) iniţierea, susţinerea ori
participarea la activităţi de
criminalitate organizată sau a
faptelor de mare corupţie care pot
genera compromiterea
programelor guvernamentale şi
aplicarea legii;
c) încălcări ale regimului armelor şi
muniţiilor, a materialelor
radioactive, chimice şi biologice,
 letale ori cu dublă utilizare;
d) includerea teritoriului ţării în
circuitul transnaţional al migraţiei
ilegale, traficului de persoane,
traficului ilicit de droguri,
armament, materiilor explozive,
substanţe toxice şi radioactive.
e) creşterea infracţionalităţii peste
limite, prin acţiuni violente cu grad
sporit de pericol, distrugeri şi
furturi săvârşite de grupuri
înarmate.

ART. 3 – Constituie riscuri la adresa

securităţii naţionale a României, prin
conţinutul lor dat de periculozitate,
vulnerabilitate şi impact, orice acţiune sau
situaţie, care produce sau ar putea genera Se impune eliminarea textului,
efecte, de natură să afecteze securitatea potrivit propunerii de mai sus.
naţională.

ART. 4 Constituie riscuri la adresa securităţii Se impune eliminarea textului,

naţionale a României, aflate în sfera de potrivit propunerii de mai sus.
competenţă a autorităţilor informative şi de
protecţie, cu excepţia Direcţiei Generale de
Informaţii şi Protecţie Internă , următoarele:
(1) Punerea în pericol a securităţii
informaţionale a cetăţeanului, a societăţii şi a
statului român prin:
a) alterarea conţinutului real al informaţiilor
cu scopul vădit de a crea panică ori induce
tensiuni ori conflicte sociale;
b) operaţiuni de agresiune informaţională
sau război informaţional cu scopul vădit de
a crea conflicte sociale ori pentru a pune în
pericol ordinea de drept;
c) periclitarea securităţii informaţiilor
clasificate a căror divulgare neautorizată
este de natură să producă daune de o
gravitate majoră securităţii naţionale
d) periclitarea obiectivelor, politicilor şi
strategiilor informative şi contrainformative
stabilite de Comunitatea Naţională de
Informaţii.

(2) Punerea în pericol a securităţii

economice prin:
a) periclitarea resurselor economice
vitale, prin distrugere cu intenţie sau din culpă
a unor elemente ale infrastructurii critice ori
monopolizarea, fără drept, a unei părţi
substanţiale din aceste resurse;
b) lipsirea de protecţie a intereselor economice
strategice ale României;
c) blocarea accesului la resursele strategice de
energie, alimentare, de apă potabilă şi alte
asemenea, necesare supravieţuirii, degradarea
ori distrugerea acestora;
d) subminarea intereselor financiar-bancare
strategice ale României;
e) acţiuni concrete pentru subminarea
economiei naţionale prin afectarea certă a
activităţilor economice cu caracter strategic.

(3) Punerea în pericol a infrastructurii

critice prin:
a) degradarea sau distrugerea reţelelor
magistrale de transport a resurselor
energetice şi de alimentare cu apă, a căilor
de comunicaţii, a lucrărilor şi
amenajărilor hidroenergetice, inclusiv a
sistemelor de protecţie împotriva
accidentelor şi calamităţilor;
b) neconstituirea rezervelor pentru
necesităţi umanitare şi intervenţie în situaţii
de urgenţă, de asediu, la mobilizare ori în
caz de război;
c) neînlăturarea vulnerabilităţilor şi a
factorilor de risc reprezentate de activităţile
cu grad ridicat de pericol nuclear, chimic,
bacteriologic şi alte asemenea, care pot
determina catastrofe ori dezastre.
d) disfuncţionalităţi grave existente la nivelul
sistemelor de protecţie şi securitate ale
infrastructurilor de comunicaţie electronice şi
informatice aferente unor instituţii domenii
de interes strategic, de natură să genereze
situaţii de insecuritate industrială cu
consecinţe macroeconomice grave sau de
perturbare a funcţionării optime şi în
siguranţă a structurilor necesare desfăşurării
normale a vieţii sociale şi economice;

(4) Punerea în pericol a securităţii ecologice

prin:
a) degradarea, cu efect major la nivel regional
sau naţional a mediului ambiant;
b) generarea de schimbări climaterice;

(5) Punerea în pericol a securităţii sociale prin:

a) deturnarea, cu efect major la nivel
regional sau naţional, a sumelor destinate
constituirii fondurilor sau realizării
prestaţiilor de securitate socială, în
conformitate cu legislaţia naţională;
b) limitarea capacităţii operaţionale a statului
român, în contextul asigurării şi afirmării
intereselor naţionale în domeniul protecţiei şi
inviolabilităţii dreptului la libera circulaţie a
persoanelor.

(6) Punerea în pericol a securităţii medicale

prin:
a) distrugerea unor părţi ale reţelei care oferă
asistenţă medicală;
b) distrugerea conţinutului depozitelor şi
rezervelor de materiale necesare pentru
asigurarea stării de sănătate a populaţiei;
c) distrugerea mobilităţii şi disponibilităţii
resurselor medicale care necesită deplasare în
anumite zone ale ţării, ca urmare a unor situaţii
de urgenţă, de asediu, la mobilizare ori în caz
de război;
d) generarea de epidemii sau pandemii.
(7) Punerea în pericol a siguranţei publice
prin:
a) provocarea sau organizarea de acţiuni
publice ilegale, cu scopul de a schimba
ordinea de drept ori care pun în pericol
ordinea constituţională;
b) constituirea organizaţiilor extremiste care
au ca scop înlăturarea statului de drept şi a
democraţiei sau tulburarea gravă a ordinii şi
siguranţei publice;
d) acţiuni îndreptate împotriva instituţiilor
fundamentale ale statului de drept cu scopul
de a compromite buna lor funcţionare;
e) desfăşurarea de acţiuni ostile, menite să
determine diminuarea încrederii populaţiei
în capacitatea de acţiune a forţelor de ordine
şi siguranţă publică;
f) tulburarea gravă a ordinii şi siguranţei
publice prin degenerarea unor tensiuni social
economice, confruntări între grupări
extremiste, precum şi între acestea şi
autorităţile statului român;
(8) orice materializare ori exprimare a
intenţiei de materializare, deliberată sau
accidentală, a unui risc la dresa securităţii
naţionale se constituie într-o ameninţare la
dresa securităţii naţionale a României.

Se impune eliminarea textului,

potrivit propunerii de mai sus.
ART. 5 - Constituie ameninţări la adresa
securităţii naţionale a României, aflate în sfera
de competenţă a autorităţilor de informative
cu excepţia Direcţiei Generale de Informaţii
şi Protecţie Internă , următoarele:
(1) Acte, acţiuni şi activităţi de natură să pună
în pericol ordinea constituţională prin:
a) îngrădirea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţeanului sau
restrângerea exerciţiului acestor drepturi,
într-o astfel de măsură încât să fie pusă în
pericol securitatea naţională a României;
b) acţiuni care subminează puterea de stat ori
alte fapte contra siguranţei statului
prevăzute de Codul penal sau alte legi
speciale;
c) spionajul împotriva României;
d) constituirea sau susţinerea de organizaţii
care militează în favoarea acţiunilor rasiste,
xenofobe, antisemite şi anarhice, inclusiv
cele de factură revizionist teritoriale şi
secesionist – separatiste;
(2) Acte, acţiuni şi activităţi teroriste,
susţinerea acestora sau refuzul de a pune la
dispoziţia autorităţilor competente informaţii
care pot contribui la prevenirea lor, precum şi
furnizarea cu bună ştiinţă de informaţii false
referitoare la acte, acţiuni şi activităţi
teroriste;

(3) Proliferarea armelor de distrugere în masă

şi a vectorilor purtători.
(4) Proliferarea produselor şi tehnologiilor
cu dublă utilizare, aşa cum prevede legislaţia
în vigoare referitoare la acestea.

(5) Provocarea, susţinerea şi încurajarea

conflictelor locale din vecinătatea României.

(6) Acte, acţiuni şi activităţi de natură să

pună în pericol capacitatea de apărare a ţării
prin:
a) elaborarea şi punerea în aplicare a unor
strategii, intenţii, planuri generatoare de
pericole care vizează apărarea naţională şi
securitatea forţelor Sistemului Naţional de
Apărare al României, generate de acţiuni ale
serviciilor adverse de informaţii, grupărilor sau
organizaţiilor sau structurilor militare ostile,
persoanelor, grupărilor sau organizaţiilor
teroriste sau criminale;

b) acţiuni ostile la adresa forţelor militare ale

României şi ale aliaţilor săi în teatre de
operaţii în afara teritoriului României;
c) scurgeri de informaţii cu caracter secret de
stat, documente clasificate referitoare la
strategii militare, planuri, hărţi, amplasamente,
manevre, efective, forţe şi mijloace,
armamente etc.;
(7 ) Atentate la viaţa, sănătatea, integritatea ori
libertatea persoanelor române sau străine care
îndeplinesc funcţii de demnitate publică.

(8) Acţiuni de natură să pună în pericol

securitatea ii comunicaţiilor speciale şi
guvernamentale prin:
a) fapte sau atacuri de neutralizare, anihilare,
blocare sau diminuare a
funcţionalităţii sau fiabilităţii instalaţiilor,
sistemelor tehnice de securitate şi protecţie
aferente reţelelor ori capacităţilor tehnice de
comunicaţie, a amplasamentelor în care
acestea se regăsesc;
b) penetrarea, întreruperea funcţionării şi
distrugerea reţelelor de telecomunicaţii
speciale, precum şi interceptarea comunicaţiilor
în aceste reţele;
c) pătrunderea fără drept în spectrul de
frecvenţe radio cu utilizare guvernamentală şi
interceptarea comunicaţiilor din acesta;
d) afectarea capacităţii operaţionale a
sistemului de comunicaţii speciale;
Art.6 – Constituie riscuri şi ameninţări la
dresa securităţii naţionale României, aflate în
sfera de competenţă a structurilor specializate
ale Ministerului Administraţiei şi Internelor,
Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public,
precum şi a celorlate autorităţi publice cu
atribuţii în domeniu, următoarele:
(1) Traficul cu armament, muniţii, explozivi,
produse speciale şi droguri.
(2) Implicarea, şi susţinerea criminalităţii
transfrontaliere, migraţiei ilegale şi a
traficului de persoane, ori nedivulgarea, în
mod deliberat, a informaţiilor despre
acestea.
(3) Ameninţări din domeniul criminalităţii
organizate prin:
a) acţiuni ale unor grupuri infracţionale
organizate care au ca şi consecinţe încălcarea
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului;
b) iniţierea, susţinerea ori participarea la
activităţi de criminalitate organizată sau a
faptelor de mare corupţie care pot genera
compromiterea programelor
guvernamentale şi aplicarea legii;
c) încălcări ale regimului armelor şi
muniţiilor, a materialelor radioactive,
chimice şi biologice, letale ori cu dublă
utilizare;
Art.5 - Constituie acţiuni, inacţiuni,
Se impune eliminarea textului, stări de fapt şi fenomene în sensul
potrivit propunerii de mai sus. art. 3 de competenţa autorităţilor
informative şi a Direcţiei Generale
de Informaţii şi Protecţie Internă,
următoarele:
Se impune a se avea în vedere şi că, (1) Traficul cu armament, muniţii,
MJ şi MP nu au în compunerea explozivi, produse speciale şi droguri.
acestora structuri specializate în (2) Implicarea, şi susţinerea criminalităţii
culegerea de informaţii relevante în transfrontaliere, migraţiei ilegale şi a
planul securităţii naţionale. traficului de persoane, ori nedivulgarea, în
În cadrul ANP funcţionează o mod deliberat, a informaţiilor despre
structură cu atribuţii limitate strict la acestea.
mediul penitenciar. (3) Ameninţări din domeniul criminalităţii
organizate prin:
De asemenea, în concordanţă cu a) acţiuni ale unor grupuri infracţionale
propunerile realizate la titlul organizate care au ca şi consecinţe
prezentului capitol, se impune încălcarea drepturilor şi libertăţilor
reformularea tezei iniţiale a acestui fundamentale ale omului;
articol, potrivit textului respectiv, b) iniţierea, susţinerea ori participarea la
reluat în coloana din dreapta. activităţi de criminalitate organizată sau a
faptelor de mare corupţie care pot genera
compromiterea programelor guvernamentale
şi aplicarea legii;
c) încălcări ale regimului armelor şi
muniţiilor, a materialelor radioactive,
chimice şi biologice, letale ori cu dublă
utilizare;
d) includerea teritoriului ţării în circuitul
d) includerea teritoriului ţării în circuitul transnaţional al migraţiei ilegale, traficului
transnaţional al migraţiei ilegale, traficului de persoane, traficului ilicit de droguri,
de persoane, traficului ilicit de droguri, armament, materiilor explozive, substanţe
armament, materiilor explozive, substanţe toxice şi radioactive.
toxice şi radioactive. e) creşterea infracţionalităţii peste limite,
e) creşterea infracţionalităţii peste limite, prin prin acţiuni violente cu grad sporit de
acţiuni violente cu grad sporit de pericol, pericol, distrugeri şi furturi săvârşite de
distrugeri şi furturi săvârşite de grupuri grupuri înarmate.
înarmate.

CAPITOLUL III

Componentele sistemului de securitate

naţională a României
Pentru respectarea dispoziţiilor Legii Textul va fi reformulat astfel:
nr.415/2002, se impune “Art.7 – (1) Securitatea
ART. 7 – Organizarea, coordonarea şi
reformularea textului. naţională a României se
planificarea strategică a activităţii
componentelor sistemului de securitate realizează în conformitate cu
naţională a României, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale
normele constituţionale, strategiile şi legilor ţării, precum şi cu
politicile de securitate şi cu dispoziţiile obligaţiile asumate de
legilor care reglementează în acest domeniu România prin tratatele
se exercită de către Consiliul Suprem de internaţionale la care este
Apărare a Ţării, Preşedintele României, parte.
Guvernul României, cu consultarea (2) Organizarea, coordonarea
Parlamentului României în probleme şi planificarea strategică în
stabilite prin lege specială, potrivit domeniul securităţii naţionale
prerogativelor constituţionale şi se exercită de către Consiliul
competenţelor conferite de lege. Suprem de Apărare a Ţării, cu
consultarea Parlamentului.
ART.8 – (1) Sunt autorităţi informative şi de
protecţie: Serviciul Român de Informaţii,
Serviciul de Informaţii Externe, Direcţia de
Generală de Informaţii a Apărării şi Direcţia
Generală de Informaţii şi Protecţie Internă
din cadrul Ministerului Administraţiei şi
Internelor şi Autoritatea Naţională pentru
Interceptarea Comunicaţiilor.
(2) Sunt autorităţi exclusiv de protecţie:
Direcţia de Protecţie şi Pază şi Direcţia de
Telecomunicaţii Speciale din cadrul
Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Remarcăm şi faptul că, activităţile

ART. 9 - Serviciul Român de Informaţii este
desfăşurate de Serviciul Român de Teza a II-a va fi reformulată astfel:
autoritatea informativă responsabilă, potrivit
Informaţii vizează prevenirea, "În realizarea atribuţiilor sale,
competenţelor stabilite prin lege, pentru
realizarea şi asigurarea securităţii naţionale a contracararea şi înlăturarea situaţiilor Serviciul Român de
României. În realizarea atribuţiilor sale, de natură a afecta SNR, deşi Informaţii derulează … în
Serviciul Român de Informaţii derulează articolele precedente instituie riscuri scopul identificării,
activităţi de informaţii, contrainformaţii şi şi ameninţări la adresa SNR, motiv cunoaşterii, prevenirii,
protecţie pe întreg teritoriul României cu pentru care, pentru unitate contracarării şi înlăturării
scopul prevenirii, contracarării şi înlăturării terminologică este necesară riscurilor şi ameninţărilor la
situaţiilor de natură a afecta securitatea utilizarea noţiunilor menţionate mai adresa securităţii naţionale a
naţională a României. sus. României.

În conformitate cu modul de realizare

a SNR (la nivel intern şi la nivel
ART.10 - (1) Serviciul de Informaţii Externe
internaţional), la care se adaugă
este autoritatea informativă responsabilă
 competenţa “externă” a SIE, se
impune reformularea textului în
pentru securitatea naţională a României,
mod corespunzător.
potrivit competenţelor stabilite prin lege.
De asemenea, va fi utilizată o
formulare similară cu art.8 – teza
iniţială, cu adaptarea
corespunzătoare a textului.

Alin.(2) şi alin.(3) se elimină

În acelaşi context, alin.(2) şi alin.(3) al
(2) Serviciul de Informaţii Externe desfăşoară acestui articol trebuie incluse în
activităţi de informaţii şi contrainformaţii proiectul de lege privind organizarea
pentru identificarea, cunoaşterea şi prevenirea şi funcţionarea SIE.
ameninţărilor externe la adresa securităţii
naţionale a României, asigurarea
comunicărilor cifrate cu misiuni diplomatice
ale României pentru instituţiile abilitate prin
lege să transmită prin cifrul de stat;
(3) Serviciul de Informaţii Externe avizează
accesul la informaţii clasificate, la cifrul de stat
şi la armament pentru personalul român care
desfăşoară misiuni de lungă durată în
exterior, organizează şi realizează transportul
corespondenţei diplomatice, precum şi
paza şi apărarea misiunilor diplomatice ale
României; reglementează, realizează şi
corelează activităţile de control privind
protecţia informaţiilor clasificate în cadrul
reprezentanţelor României din străinătate. Textul alin.(4) se referă la o altă
(4 ) Direcţia Generală de Informaţii a instituţie decât SIE, motiv pentru care
Apărării din cadrul Ministerului Apărării, se impune eliminarea acestuia şi
prin structura sa desemnată, este autoritatea includerea în textul art.11.
informativă militară cu competenţe în domeniul
apărării naţionale, în interiorul şi exteriorul
ţării.

ART.11 Ministerul Apărări este responsabil de

elaborarea strategiilor, politicilor şi
reglementărilor în domeniul informaţiilor
pentru apărare, în care sens planifică,
organizează şi desfăşoară activităţi de
informaţii, contrainformaţii şi protecţie militare,
pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război
şi asigură informaţiile necesare pentru luarea
deciziilor politice şi militare în domeniul
apărării naţionale.

ART. 12 – (1) Ministerul Administraţiei şi Se impune completarea textului alin.

Internelor prin Direcţia Generală de (1) cu menţiunea "personalul
Informaţii şi Protecţie Internă organizează şi propriu ministerului, cel
desfăşoară activităţile de informaţii şi poliţienesc şi militar, …", pentru a
contrainformaţii strict necesare realizării evita suprapunerile de
misiunilor, protecţiei informaţiilor clasificate, competenţă cu alte autorităţi
patrimoniului şi personalului propriu, precum informative.
şi alte activităţi în domeniul menţinerii De asemenea, textul final al alin(2) trebuie completat, în
ordinii şi siguranţei publice, conform partea finală, cu menţiunea "conform competenţelor
competenţelor stabilite prin lege. stabilite prin lege".
(2) Ministerul Administraţiei şi Internelor
prin Direcţia de Protecţie şi Pază şi Direcţia
de Telecomunicaţii Speciale realizează
măsurile de protecţie specifice.
 .
ART. 13 - (1) Ministerul Afacerilor Externe,
prin structurile sale specializate, elaborează
politica externă a statului român şi contribuie la
realizarea securităţii naţionale prin dezvoltarea
şi consolidarea relaţiilor României cu aliaţii
săi din cadrul Organizaţiei Tratatului
Atlanticului de Nord, cât şi cu alte state şi
organizaţii internaţionale.

(2) Ministerul Afacerilor Externe, prin

structurile sale specializate, informează
constant autorităţile competente cu privire
evoluţiile din mediul de securitate
internaţional. Structurile sale produc şi
transmit rapoarte cu privire la problemele
de securitate la nivel global şi la politica
externă şi de securitate a Uniunii Europene.

ART. 14 - (1) Direcţia de Protecţie şi Pază este

autoritatea responsabilă pentru protecţia
demnitarilor români, a demnitarilor străini pe
timpul şederii lor în România, a familiilor
acestora, precum şi pentru paza sediilor de
lucru şi a reşedinţelor acestora.
(2) Direcţia de Protecţie şi Pază este structură
departamentală în cadrul Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi este condusă de
un director general Funcţia de director
general al Direcţiei de Protecţie şi Pază se
asimilează din punct de vedere a salarizării,
cu funcţia de subsecretar de stat.
(3) Numirea sau eliberarea din funcţie a
directorului general al Direcţiei de Protecţie
şi Pază se face prin decizie a Primului-
ministru, la propunerea ministrului
administraţiei şi internelor.
(4) Activitatea Direcţiei de Protecţie şi Pază
este coordonată de Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării.

ART. 15 - (1) Direcţia de Telecomunicaţii

Speciale este autoritatea responsabilă pentru
protecţia comunicaţiilor speciale ale
autorităţilor publice şi ale altor utilizatori
prevăzuţi de lege.
(2) Direcţia de Telecomunicaţii Speciale este
structură departamentală în cadrul Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi este condusă de
un director general. Funcţia de director
general al Direcţiei de Protecţie şi Pază se
asimilează din punct de vedere a salarizării,
cu funcţia de subsecretar de stat.
(3)Numirea sau eliberarea din funcţie a
directorului general al Direcţiei de Protecţie
şi Pază se face prin decizie a Primului-
ministru, la propunerea ministrului
administraţiei şi internelor.
(4 ) Direcţiei de Telecomunicaţii Speciale
iniţiază, realizezaă şi implemetează politica de
securitate a sistemului de comunicaţii speciale
şi de cooperare între autorităţi publice cu
atribuţii în domeniul securităţii naţionale a
României.
 (5) Activitatea Direcţiei de Telecomunicaţii
Speciale este coordonată de Consiliul Suprem
de Apărare a Ţării.

CAPITOLUL IV
Controlul democratic al
sistemului de securitate
naţional

ART. 16 - (1) Sistemul de securitate naţională,

constituit de autorităţile şi structurile cu
atribuţii în realizarea şi asigurarea
securităţii naţionale a României şi legalitatea
activităţilor din cadrul său sunt supuse
controlului şi supravegherii, în condiţiile legii.
(2) Controlul şi supravegherea se realizează de
către:
a) Parlament prin Comisia comună
permanentă a Camei Deputaţilor şi senatului
pentru exercitarea controlului parlamentar
asupra autorităţilor informative şi de protecţie;
b) Curtea de Conturi;
c) Avocatul Poporului;
d) Structurile interne pentru controlul legalităţii
şi asistenţa juridică a activităţii de informaţii,
contrainformaţii şi protecţie;
e) Organele judiciare, în cazurile şi condiţiile
exprese prevăzute de lege.
(3) Autorităţile, instituţiile şi structurile
prevăzute la alin.(2) lit.b) – e) realizează
controlul şi supravegherea prevăzute la alin.
(1) în conformitate cu legile de organizare şi
funcţionare ori instrucţiunile proprii după
caz.

ART. 17 (1) Controlul parlamentar se Se impune reformularea textelor, ART.17 - (1) Activitatea
realizează de către Comisia comună potrivit propunerilor instituţiei autorităţilor informative şi de
permanentă a Camerei Deputaţilor şi noastre, având în vedere şi protecţie, precum şi a Comunităţii
Senatului pentru exercitarea controlului următoarele argumente: Naţionale de Informaţii este
parlamentar asupra autorităţilor informative - accesul integral şi de îndată a unor supusă controlului democratic şi
şi de protecţie a activităţii: persoane - chiar şi membri ai comisiei supravegherii Parlamentului, în
a) Comunităţii Naţionale de Informaţii parlamentare de control - la condiţiile legii.
b) Serviciului Român de Informaţii; totalitatea datelor şi informaţiilor (2) Controlul democratic şi
c) Serviciului de Informaţii Externe; culese în cadrul formelor de lucru ale supravegherea se realizează prin
d) Autorităţii Naţionale de Interceptare a activităţii informativ - operative, Comisia comună permanentă a Camei
Comunicaţiilor; încalcă principiul nevoii de a Deputaţilor şi senatului pentru exercitarea
e) Direcţiei de Protecţie şi Pază; cunoaşte, deoarece acestea nu pot fi controlului parlamentar asupra autorităţilor
f) Direcţiei de Telecomunicaţii Speciale; considerate ca fiind necesare informative şi de protecţie.
g) Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării; îndeplinirii atribuţiilor de serviciu;
h) Direcţiei Generale de Informaţii şi - accesul la datele şi informaţiile în ART.18 - (1) Membrii comisiei
Protecţie Internă cauză poate determina inclusiv prevăzute la art.17 alin.(2) trebuie
încălcarea unor obligaţii asumate prin să aibă o bună reputaţie
tratate internaţionale, având în profesională şi morală.
(2) Membrii Comisiei prevăzute la alin.(1) vedere că autorităţile informative (2) Membrii comisiei trebuie să
trebuie să aibă o bună reputaţie profesională deţină autorizaţii de acces la
gestionează şi folosesc inclusiv
şi morală. informaţii clasificate, nivelul de
informaţii NATO şi UE clasificate în
(3) Entităţile prevăzute la alin.(1), sunt secretizare strict secret de
cadrul formelor organizate de lucru,
obligate să pună la dispoziţia Comisiei importanţă deosebită, eliberate în
cu precizarea că una din condiţiile
comune permanente a Camerei Deputaţilor şi
puse de partenerii externi este "terţul condiţiile legii. În caz de
Senatului pentru exercitarea controlului
exclus" - nicio altă persoană sau neacordare/retragere a autorizaţiei
parlamentar asupra autorităţilor informative
şi de protecţie, integral şi de îndată, toate autoritate
datele şi informaţiilor solicitate.
nu pot cunoaşte
informaţiile aparţinând celor două
organizaţii;
- din studiul comparativ al legislaţiilor
naţionale ale statelor cu tradiţie
democratică, a rezultat că nu este
permis accesul membrilor
parlamentelor naţionale la datele şi
informaţiile din acţiunile aflate în
derulare;
- realizarea unor sinteze bilunare cu
informaţiile respective încarcă în mod
absolut inutil activitatea instituţiei,
inclusiv din perspectiva înfiinţării unor
structuri interne destinate exclusiv
aducerii la îndeplinire a acestui
demers, cu efecte şi din perspectiva
creşterii nejustificată a cheltuielilor
bugetare;
- realizarea sintezelor propuse de
iniţiatori are ca efect şi aducerea la
cunoştinţa altor persoane a unor date
şi informaţii care pot permite
formarea unei imagini cu privire la
interesele operative sau strategice
ale autorităţilor informative, ceea ce
poate genera, alături de certa
deconspirare a unor activităţi
specifice şi apariţia de riscuri
contrainformative;
- accesul la datele şi informaţiile
respective poate genera şi
de acces la informaţii clasificate
unui membru al comisiei, acesta
nu poate consulta documente
clasificate.
(3) Autorităţile informative şi de
protecţie sunt obligate să pună la
dispoziţia Comisiei comune permanente a
Camei Deputaţilor şi senatului pentru
exercitarea controlului parlamentar asupra
autorităţilor informative şi de protecţie,
integral şi de îndată, toate datele şi
informaţiile solicitate, potrivit
principiului „nevoii de a şti”, cu
excepţia celor referitoare la
operaţiuni aflate în derulare şi
identitatea surselor secrete de
informaţii. Informaţiile care provin
de la serviciile străine partenere
sau organizaţiile internaţionale nu
pot fi puse la dispoziţie.
(4) Documentele solicitate şi
primite, potrivit alin.(3) sunt
restituite autorităţilor informative
şi de protecţie controlate, după
consultare, în original, fără a se
putea reţine copii, reproduceri sau
extrase.
ART.19 - (1) În exercitarea
controlului parlamentar asupra
activităţii autorităţilor informative şi
de securitate, Comisia comună
deconspirarea unor acţiuni comune permanentă a Camei Deputaţilor şi
derulate cu parteneri externi, ceea ce senatului pentru exercitarea controlului
contravine oricăror principii ale parlamentar asupra autorităţilor
activităţii informativ - operative de informative şi de protecţie are dreptul să
realizare a securităţii în plan naţional controleze:
sau regional, precum şi obligaţiilor de a) respectarea Constituţiei şi a
cooperare asumate de autorităţile legilor în vigoare;
informative; b) concordanţa activităţii cu
- datele şi informaţiile respective nu strategia naţională de securitate,
sunt accesibile nici CSAT - în calitate precum şi cu politicile şi strategiile
de organ care coordonează de securitate aprobate;
activitatea autorităţilor informative; c) programele naţionale din
- este nejustificată includerea domeniul securităţii naţionale a
membrilor Consiliului Tehnic în României;
categoria celor care au acces la d) utilizarea resurselor financiare şi
datele şi informaţiile autorităţilor materiale alocate;
informative, deoarece nu se mai e) activitatea de reglementare
poate respecta principiul necesităţii internă;
de a cunoaşte, în sensul că f) diseminarea informaţiilor.
activităţile şi persoanele care (2) Pentru realizarea activităţilor
prezintă pericol pentru securitatea prevăzute la alin.(1), Comisia comună
naţională, respectiv informaţiile care permanentă a Camei Deputaţilor şi
prezintă interes pentru statul român senatului pentru exercitarea controlului
şi aliaţii săi ar putea fi cunoscute de parlamentar asupra autorităţilor
persoane aflate în afara autorităţilor informative şi de protecţie poate chema
informative. Precizăm că personalul la audieri orice persoană angajată
autorităţilor informative este în cadrul autorităţilor informative şi
permanent supus unui sistem riguros de protecţie.
de control intern. (3) Controlul parlamentar prevăzut
- creşterea numărului persoanelor la alin.(1) se exercită cu
care cunosc un secret determină respectarea prevederilor legale
sporirea corespunzătoare a riscului privind protecţia surselor,
 deconspirării. mijloacelor şi metodelor activităţii
Exemplificăm: de informaţii , contrainformaţii şi
1 Germania – Autoritatea de de securitate.
control (PKGR) se limitează strict la
operaţiunile serviciilor de informaţii ART.20 - Anual sau ori de câte ori
care au fost deja finalizate. Parlamentul României hotărăşte,
2 Italia – Comisia parlamentară autorităţile informative naţionale şi
pentru informaţii în domeniul cele de protecţie prezintă
securităţii (COPIS) deţine puterea de Parlamentului rapoarte referitoare
a obţine informaţii generale cu privire la modul şi gradul de îndeplinire a
la structurile şi activităţile atribuţiilor din prezenta lege.
organismelor informative, cu excepţia
celor referitoare la operaţiunile în
curs şi cele încheiate, când
dezvăluirea acestora din urmă ar
rezulta ca fiind periculoasă pentru
securitatea republicii.
Se impune reformularea textelor,
potrivit propunerilor instituţiei
ART. 18 - (1) În exercitarea controlului
noastre.
parlamentar asupra activităţii autorităţilor
informative şi de protecţie, Comisia comună
permanentă a Camerei Deputaţilor şi
Senatului pentru exercitarea controlului
parlamentar asupra autorităţilor informative
şi de protecţie are dreptul să controleze şi să
propună măsurile necesare ori să sesizeze
organele în drept, în legătură cu
următoarele:
a) respectarea Constituţiei României şi a
legilor în vigoare;
b) concordanţa activităţii cu strategia
naţională de apărare precum şi cu
 politicile şi strategiile de securitate
aprobate;
c) programele anuale şi naţionale din
domeniul securităţii naţionale a
României;
d)operaţiunile financiare şi alte acte
legate de finanţare;
e) utilizarea eficientă a resurselor alocate;
f) activitatea de reglementare internă;
g) lucrările, datele, documentele,
actele, acţiunile şi activităţile
informativ – operative;
h) aplicarea hotărârilor instanţelor şi ale
Parlamentului şi a măsurilor stabilite de
Comisia comună permanentă a Camerei
Deputaţilor şi Senatului pentru
exercitarea controlului parlamentar
asupra autorităţilor informative şi de
protecţie ;
i) diseminarea informaţiilor.
(2) Pentru realizarea activităţilor prevăzute la
alin. (1), Comisia comună permanentă a
Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru
exercitarea controlului parlamentar asupra
autorităţilor informative şi de protecţie pot
chema la audieri orice persoană angajată în
cadrul autorităţilor informative şi de protecţie.
(3) Controlul parlamentar prevăzut la alin.(1)
se exercită cu respectarea prevederilor
legale privind protecţia surselor, mijloacelor
şi metodelor activităţii de informaţii,
contrainformaţii şi de protecţie. Organizarea
şi funcţionarea Comisiei comune permanente
a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru
exercitarea controlului parlamentar asupra
autorităţilor informative şi de protecţie sunt
unt reglementate prin lege specială şi hotărâri
ale Parlamentului.

ART.19 – (1) La nivelul Comisiei comune

permanente a Camerei Deputaţilor şi Înfiinţarea acestui “Consiliul
Senatului pentru exercitarea controlului Tehnic“ se poate reglementa
parlamentar asupra autorităţilor informative prin dispoziţiile hotărârilor
şi de protecţie se constituie Consiliul Tehnic, Parlamentului de înfiinţare şi
structură de specialitate care asigură funcţionare a comisiilor de
expertiza necesară comisiei în vederea control.
realizării controlului parlamentar.

(2) Consiliul tehnic este încadrat cu

funcţionari parlamentari ce trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
a) să deţină certificat de securitate
pentru acces la informaţii clasificate strict În cazul lit.a) a alin.(2), textul va avea
secret de importanţă deosebită, eliberat de următorul conţinut:
Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor " … să deţină autorizaţii de acces
Secrete de Stat; la informaţii clasificate strict
b) să aibă bună reputaţie profesională şi secret de importanţă deosebită
morală. eliberate în condiţiile legii".
(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale,
Consiliul Tehnic emite rapoarte şi procese
verbale.
(4) La cererea oricărui membru al
comisiei parlamentare, Consiliul tehnic
solicită, primeşte, analizează şi verifică,
având acces liber şi neîngrădit, toate datele
şi informaţiile necesare aplicării dispoziţiilor Este necesară reformularea alin.(5)
art.17 alin.(1) lit.a) – i). astfel:
(5) Entităţile prevăzute la art.16, alin.(1) Se impune asigurarea corelării trimiterilor la “… Entităţile prevăzute la art…
sunt obligate să transmită din oficiu, de articolele anterioare, potrivit textelor propuse sunt obligate să transmită din
două ori pe lună, Comisiei comune de instituţia noastră. oficiu, semestrial, comisiei
permanente a Camerei Deputaţilor şi parlamentare de specialitate
Senatului pentru exercitarea controlului indicatori statistici ai
parlamentar asupra autorităţilor informative activităţilor aflate în
şi de protecţie lista completă a lucrărilor, desfăşurare.”
acţiunilor şi activităţilor operative în
desfăşurare, ori nou înfiinţate.
 Din conţinutul articolelor din acest
capitol rezultă că reglementează
lucrul cu informaţiile de SN, motiv
pentru care se impune
reformularea denumirii acestuia.
CAPITOLUL V
De asemenea, obiectul de
Securitatea naţională a României şi
reglementare al acestui capitol se
informaţiile de profil
încadrează în proiectul de Lege
privind activitatea de informaţii,
contrainformaţii şi protecţie.

Propunem folosirea unitară a

sintagmei "securitate naţională a
României”.
ART.20 - (1) Informaţia de securitate este un Precizăm necesitatea corelării
produs analitic, rezultat al activităţii noţiunilor “informarea
specializate de căutare, identificare, destinatarilor legali” şi
obţinere, prelucrare/procesare a datelor “înaintarea/transmiterea
referitoare la riscuri şi ameninţări la adresa informaţiilor către destinatarii
securităţii naţionale. Ea este emisă, destinată şi legali” utilizate în prezentul
circulată numai de organele competente. proiect de lege şi în cel al Legii
Vehicularea ei în afara sferei de privind activitatea de informaţii,
responsabilitate ori a destinatarilor legali contrainformaţii şi de protecţie.
pune în pericol securitatea naţională a Se impune reformularea art.20 prin
României. comasarea alin.(1) şi alin.(3),
(2) Sistemul de securitate este principalul pentru definirea unitară a
destinatar şi utilizator al informaţiei de “informaţiei” şi nu a
securitate. “informaţiilor de securitate
(3) Informaţiile de securitate sunt acele naţională.
cunoştinţe despre persoane, subiecte, fapte,
evenimente, fenomene, procese, obiecte,
situaţii şi idei exprimate în formă scrisă,
audiovizuală, acustică, electronică sau în altă
formă utilă pentru percepţia nemijlocită de
către om, care poate fi gestionată sau folosită
doar de organele competente şi a cărei
divulgare sau accesare de către orice persoană
neautorizată pune în pericol securitatea
naţională a României.
ART.21 - Activitatea de producere,
prelucrare şi transmitere a informaţiilor de
securitate are caracter secret de stat.
Informaţiile care au acest caracter pot fi
comunicate doar în condiţiile legii privind
protecţia informaţiilor clasificate. În caz
contrar, persoana responsabilă pentru
transmiterea unor informaţii de securitate
într-un context neautorizat, răspunde
administrativ, civil sau penal, după caz.
(2) Informaţiile de securitate se transmit de
îndată destinatarilor legali.
ART. 22 - (1) Destinatarii legali ai
informaţiilor de securitate sunt:
a) Preşedintele României;
b) Primul Ministru;
c) Preşedintele Senatului;
d) Preşedintele Camerei Deputaţilor;
e) Preşedinţii Comisiilor Parlamentare
De asemenea, se impune completarea
textului alin.(1) prin introducerea sintagmei
"… securităţii naţionale, precum şi cele
necesare promovării intereselor de securitate
naţională a României". În acest sens, avem în
vedere inclusiv precizări anterioare ale
iniţiatorului, potrivit cărora "diplomaţia" este
un instrument utilizat în acest sens, iar
informaţiile furnizate permit fundamentarea
unor decizii de politică externă şi nu numai.
Se impune reformularea şi
completarea textului, astfel:
"Activitatea de culegere,
procesare, stocare şi
transmitere a informaţiilor de
securitate naţională…”
Reiterăm precizările referitoare la
utilizarea unor temeni diferiţi pentru
aceeaşi categorie juridică: destinatari
legali – beneficiari – ai informaţiilor
referitoare la SNR.
 de Apărare şi Ordine Publică;
f) Preşedintele Comisiei comune
permanente a Camerei Deputaţilor
şi Senatului pentru exercitarea
controlului parlamentar asupra
autorităţilor informative şi de
protecţie;
g) Preşedintele Curţii de Conturi;
Pentru asigurarea caratcterului
h) Procurorul General al Parchetului de cuprinzător al textului, se impune
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi includerea în enumerare şi a
Justiţie; preşedintelui Consiliului Superior al
Magistraturii, precum şi a organelor
de urmărire penală, urmată de
i) Miniştrii al căror domeniu de resort eliminarea lit.o).
este vizat de informaţia de Se impune eliminarea lit.j), întrucât
securitate; această instituţie nu are atribuţii
în domeniul securităţii
j) Avocatul Poporului; naţionale a României.

k) Secretarii de stat, subsecretarii de

stat, directorii de departamente
direct implicaţi într-o situaţie care
necesită informaţia de securitate;
l) Consilierii Preşedintelui României
şi ai Primului Ministru pe probleme
de securitate naţională şi apărare;
m) Şeful Statului Major General;
n) Prefecţii, primarul general al
municipiului Bucureşti şi preşedinţii
Consiliilor Judeţene, în probleme
locale ce ţin de securitatea
 naţională a României;
o) Organele de urmărire penală şi
instanţele de judecată, atunci când
informaţiile de securitate se referă la
comiterea unei infracţiuni;
p) serviciile/structurile de
informaţii, contrainformaţii şi
protecţie ale statelor NATO ori
Uniunii Europene şi ale altor state
aliate sau prietene cu care
România are încheiate acorduri
multi sau bilaterale de cooperare,
schimb de informaţii în domeniu
sau de protecţie a informaţiilor
clasificate;
(2) Informaţiile care necesită adoptarea unor
măsuri urgente pot fi comunicate şi
înlocuitorilor delegaţi ai destinatarilor, în
măsura în care au autorizarea de acces, potrivit
prevederilor legale referitoare la protecţia
informaţiilor clasificate.
Se impune eliminarea instanţelor de
judecată din cadrul destinatarilor,
întrucât autorităţile informative
relaţionează cu instanţele de
judecată prin intermediul organelor
de urmărire penală.
La lit.p), este necesară eliminarea
expresiei "aliate sau prietene",
întrucât aceste situaţii sunt cuprinse
implicit în formularea referitoare la
acordurile încheiate cu alte state.
Pentru asigurarea eficienţei acestei
dispoziţii normative este absolut
necesară instituirea unor obligaţii
exprese:
- ce revin destinatarilor/beneficiarilor
de informaţii din domeniul SNR de a
dispune – de îndată – măsurile
necesare de înlăturare a
ameninţărilor la adresa SNR;
- de a dispune – de îndată –
informarea autorităţilor informative
de la care provin informaţiile de SN
cu privire la măsurile dispuse, iar
 ulterior, cu privire la rezultatul
acestora;
- de autorizare a accesului la
informaţii clasificate a persoanelor
respective de către instituţia
competentă, pentru a se evita
situaţia în care nu toţi destinatarii
deţin certificate de securitate sau
(3) Comunicarea informaţiilor şi conţinutul autorizaţii de acces la informaţii
buletinelor informative se aprobă şi se clasificate;
transmit de îndată de conducătorii
autorităţilor informative. După luarea la
cunoştinţă, acestea se restituie
emitenţilor.
CAPITOLUL VI
Informaţiile de securitate şi drepturile
omului
ART. 23 - Componentele sistemului de
securitate naţională îşi desfăşoară activitatea
pentru a garanta cetăţenilor români exercitarea
deplină a drepturilor şi libertăţilor
fundamentale, într-un climat de legalitate şi
stabilitate. Ele acţionează în folosul cetăţenilor.

ART. 24 - Activitate de culegere de informaţii

prin operaţiuni care implică restrângerea
temporară a exerciţiului unor drepturi sau
libertăţi constituţionale se realizează exclusiv
în baza unui act de autorizare emis de instanţa
competentă.
ART. 24 - Informaţiile de securitate sunt
utilizate pentru a proteja viaţa cetăţenilor şi
pentru a evita eventualele pericole la adresa
existenţei lor. Utilizarea lor eficientă contribuie
la consolidarea încrederii cetăţeanului în
instituţiile statului.

ART. 25 - Orice cetăţean care consideră că i s-a

îngrădit în vreun fel exercitarea unui drept
în contextul obţinerii de informaţii de
securitate, pe lângă exercitarea accesului
liber la justiţie, are dreptul de a se adresa
comisiilor permanente din Parlamentul
României, abilitate să gestioneze cazul său
CAPITOLUL VII Dispoziţii finale

Pentru asigurarea tuturor condiţiilor

aplicării dispoziţiilor legale
ART. 26 - (1) Prezenta lege intră în vigoare necesare aplicării dispoziţiilor
la 30 zile de la publicarea ei în Monitorul legale, se impune stabilirea unui
Oficial. termen comun de intrare în
vigoare a întregului pachet
legislativ, de cel puţin 90 de zile.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei
legi, se abrogă Legea nr.51/1991 privind
siguranţa naţională a României, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I
nr.163 din 07.08.1991, precum şi orice alte
dispoziţii contrare.

ART. 27 – (1) În termen de 180 de zile de la

data intrării în vigoare a prezentei legi,
entităţile prevăzute la art.17, alin.(1), sunt
obligate să transfere integral, cu titlu
gratuit, către arhivele naţionale toate arhiva
creată ori constituită înainte de 06 martie
1945.

(2) Arhivele Naţionale asigură accesul liber

şi neîngrădit la arhiva prevăzută la alin.(1).