You are on page 1of 7

Pa tele (latin pascha; ebraic , pronun at pessach; greac ) este o s rb toare religioas anual cu semnifica ii diferite, întâlnit în cre

tinism i iudaism. Unele obiceiuri de Pa ti se reg sesc, cu semnifica ie diferit , în antichitatea anterioar religiilor biblice.

Etimologie
Cuvântul Pa ti (acceptat i ca Pa te) provine în limba român din forma bizantino-latin Pastihae a cuvântul de origine evreiasc Pesah (trecere), mo tenit de evrei de la egipteni. Evreii numeau Paseha (Pa ti) ² sau s rb toarea azimilor ² s rb toarea lor anual în amintirea trecerii prin Marea Ro ie i a eliber rii lor din robia Egiptului (Ie ire XII, 27), care se pr znuia la 14 Nisan i coincidea cu prima lun plin de dup echinoc iul de prim var .

Termenul ebraic de Pa ti a trecut deci în vocabularul cre tin pentru c evenimentele istorice care sunt comemorate în s rb toarea cre tin , adic patimile, moartea altul decât al Pa tilor evreilor, între vechea s rb toare iudaic una de nume i de coinciden a cronologic .
[1]

i Învierea Domnului au coincis cu Pa tile i cea cre tin nefiind alt leg tur decât

evreilordin anul 33. Îns este de la sine în eles c obiectul sau motivul Pa tilor cre tine este cu totul

O alt interpretare, r spândit în secolele trecute la catolici, a fost aceea de pascha ± passione, de la passione ± suferin (în greac (páscho ± suf r), (páschei ± sufer ).

Unele limbi germanice numesc aceast s rb toare dup zei a Eostre:  german Ostern (das), germana superioar medieval : steren din vechea german superioar : starun, star n (form la plural)  englez Easter, dialect northumbrian: Eostre (În engleza medieval : ester, estre din englza veche: aster, astre. Alte denumiri ale Zei ei Mame a fertilit iar la romani Aurora. Românii au preluat ambele forme. Ambele denumiri, german [modificare]Pa i englez , provin din r d cina indo-european aus ² a str luci ii, reînvierii i zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zei a era numit Eos

tele cre tin

Pentru detalii, vezi: Pa tele cre tin.

Ou tradi ionale împistrite din Bucovina Calendarul s rb torilor Pascale cre tine 2000 .2020 Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 23 martie 12 aprilie 27 martie 16 aprilie 31 martie 20 aprilie Catolic 23 aprilie Ortodox 30 aprilie 15 aprilie 5 mai 27 aprilie 11 aprilie 1 mai 23 aprilie 8 aprilie 27 aprilie 19 aprilie 4 aprilie 24 aprilie .

Exist unele culte cre tine care nu s rb toresc Pa tele. care se celebreaz la 40 de zile de la Înviere. Învierea lui Iisus Hristos. [modificare]Durata Pa tele cre tin are o durat de 40 de zile. vezi: Calculul datei de Pa te.2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 8 aprilie 31 martie 15 aprilie 5 mai 20 aprilie 5 aprilie 27 martie 12 aprilie 1 mai 16 aprilie 1 aprilie 21 aprilie 12 aprilie 8 aprilie 28 aprilie 19 aprilie [modificare]Semnifica ie Pa tele reprezint una dintre cele mai importante s rb tori anuale cre tine. Data celebr rii Pa telui are la baz dou fenomene astronomice: echinoc iul de prim var luni pline dup echinoc iul de prim var . numit S pt mâna Patimilor. într-o zi de joi. [modificare]Modul de calcul pentru Sfintele Pa te i mi carea Pentru detalii. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare s rb toare. în a treia zi dup r stignirea Sa din Vinerea Mare. Ultima s pt mân din Postul Mare. începe în Duminica Floriilor. Data de început a Pa telui marcheaz începutul anului ecleziastic cre tin. Pa tele se serbeaz în duminica imediat urm toare primei s rb torilor pascale S rb toarea Pa tilor este precedat de o lung perioad de post. care comemoreaz evenimentul fundamental al cre tinismului. [modificare]Cronologia de rota ie a Lunii în jurul P mântului. când se s rb tore te intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim. i se sfâr e te în . considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile cre tine. Astfel. cuprinse între s rb toarea Învierii Domnului (prima duminic de Pa ti) i s rb toarea În l arii Domnului. în care se comemoreaz evenimentele premerg toare Învierii Domnului.

[2] Cu ocazia s rb torilor Pascale gospodinele prepar tradi ionale: pasc . Adventi tii de Ziua a [modificare]Pa tele evreiesc Pentru detalii. de i în prezent se vopsesc ou În folclorul românesc exist mai multe legende cre tine care explic de ce se înro esc ou de Pa ti de ce ele au devenit simbolul s rbatorii Învierii Domnului. vezi: Pesah. Una dintre ele relateaz c Maica Domnului. [modificare]Obiceiuri de Pa ti este obligatorie i i de alte culori (verzi. Anumite culte cre tine nu s rb toresc Pa tele. galbene etc. r stignirea i moartea Sa din Vinerea Mare. drob. Este s pt mâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus. ornamentat cu picturi ale colii lui Van Eyck Compara ie între calendarul lunar ebraic i calendarul solar gregorian Durata Perioada din Luna ebraic (în zile) calendarul gregorian Nisan 30 martie-aprilie Iyar 29 aprilie-mai Sivan 30 mai-iunie . Pa tele evreiesc. albastre. care venise s . a c ror prezen pe masa de Pa ti. facsimil al unei miniaturi dintr-o carte de rug ciuni din secolul al XV-lea. acestea sunt: Martorii lui Iehova.). a a ezat co ul cu ou lâng cruce i acestea au fost înro ite de sângele care picura din r nile lui Iisus. Biserica Mormon . cozonac.i plâng fiul r stignit. Unele obiceiuri asociate acestei s rb tori. Cel mai r spândit obicei cre tin de Pa ti este vopsirea de ou ro ii. cum ar fi iepura ul de Pa ti sau c utarea ou lor colorate s-au r spândit i printre necre tini.Sâmb ta Mare. i alte mânc ruri [modificare]Culte cre tine care nu s rb toresc Pa tele aptea [3] etc.

[modificare]Semnifica ie Pesah (Pa tele evreiesc) este o s rb toare religioas celebrat de evrei în amintirea eliber rii din robia egiptean i ie irii lor din Egipt (Exodul). dup calendarul gregorian). i anotimpurile. 6. Nisan. Calendarul ebraic este îns un calendar lunar. în loc de 12 luni. 14. care începe obligatoriu într-o duminic . Calendarul religios ebraic nu coincide îns cu cel civil. folosit lea. Dintre acestea primele i ultimele dou zile impun respectarea strict a regulilor religioase. care dureaz de la luna nou din martie pân la luna nou din aprilie. în perioada 15-22 Nisan. Pa tele iudaic . istoric [modificare]Data de început a Pa telui Pa tele evreiesc este o s rb toare anual fix din [modificare]Vechime Tammuz Av Elul Ti ri He van Kislev Tevet evat Adar Adar II 29 iunie-iulie 30 iulie-august 29 august-septembrie 30 septembrie-octombrie 29 sau 30 octombrie-noiembrie 30 sau 29 noiembrie-decembrie 29 decembrie-ianuarie 30 ianuarie-februarie 29 sau 30 februarie-martie 29 martie-aprilie calendarul iudaic. Dintr-un ciclu de nou sprezece ani. 11. Pentru ca Nisan i Pa tele s pice primavara. i nu în alt anotimp. s rb toarea Pa telui trebuie s cad primavara. pentru a se asigura corelarea cu calendarul solar [modificare]Durata Pa tele se celebreaz timp de opt zile. este prima lun a anului ecleziastic ebraic. se adaug câte o lun suplimentar i în prezent. sub conducerea lui Moise si pentru invierea lui Iisus. (Exodul 12. Spre deosebire de Pa tele cre tin. conform poruncii divine: Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lun . de aceea luna Nisan ar trebui s înceap cu 11 zile mai devreme în fiecare an solar.2). data de început a Pa telui evreiesc poate pica în orice zi a s pt mânii. Acest calendar stabil.reproducere dup Enciclopedia iudaic Conform tradi iei ebraice. care începe în ziua de 14 Nisan. . În calendarul religios. anii 3. ea va fi pentru voi cea dintâi lun a anului. Nisan este a aptea lun a calendarului civil evreiesc. 17 i 19 au câte 13 luni lunare. 8. a fost introdus în secolul al IV(numita Adar II) în anumi i ani.

2000:302 [116.ro (Jewish Education Network): Pesach i istoria acestuia .ro . 3598/12 aprilie 2006 Jet. ilustra ie din The Copenhagen haggadá. ^ Ellen Gould Harmon White (1882. Maryland. 1739  În câteva sate f g r ene.1945.Ou le ro ii.crestinortodox. tradi ie i semnifica ii 3. Seder. Hamburg/Altona.ro/paste/saptamana-patimilor/ Cânt ri de Pa ti: crestinortodox. [modificare]Note 1. Silver Springs. [modificare]Leg turi externe           DEX online: Pa ti S pt mâna Patimilor: crestinortodox.ro/paste/obiceiuri-traditii-paste/ Enciclopedia catolica: Pascua Catholic Encyclopedia: Easter Crestinul. White Publications. vezi: Plugarul (obicei). în lunea luminat [4] se s rb tore te cel mai harnic fecior din sat. prin obiceiul agrar Plugarul.ro: S rb torile la evrei Tesu Solomovici: Pa te Evreiesc 5766. ziarul Ziua. Pentru detalii. crestinortodox. ^ www.ro/paste/cantari-paste/ Obiceiuri de Sfintele Pa ti: crestinortodox.ro.[modificare]Cronologia Pa telui evreiesc Intrarea evreilor în Pesah este marcat printr-o mas ritual .ro: Pa tele Info-portal. [modificare]Obiceiuri de Pa ti ÄB rbat inând în mân pasc ´. 4. nr. 117]) Early Writings Ellen G. 2. autor Philip Isac Levy. ^ Lunea luminat este a doua zi a Sfintelor Pa ti. ^ Sfintele Pa ti.

  Cum se calculeaz data Pa telui Mielul de Pa te i tradi ia la români .