P. 1
P.S.4.1.4_faza_1

P.S.4.1.4_faza_1

|Views: 44|Likes:
Published by Mihai Ionescu

More info:

Published by: Mihai Ionescu on May 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/04/2013

pdf

text

original

ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

PLAN SECTORIAL
4.1.4.

Denumire proiect:

DIRECTOR DE PROIECT Dr.Ing. CUTOVA NICOLAE

Durata proiectului 2006-2010

CONTRACTOR: INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞI CAPRINELOR PALAS-CONSTAN A PARTENERIAT: STA IUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞI CAPRINELOR REGHIN. JUDE UL MUREŞ STA IUNEA DE CERCETAREDEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞI CAPRINELOR POPĂU I-BOTOŞANI .

CREŞTEREA PRODUC IEI DE LAPTE LA CAPRELE DIN RASELE AUTOHTONE PRIN ÎNCRUCIŞARE CU RASE SPECIALIZATE OB INEREA HIBRIZILOR DE DIFERITE GENERA II (F1.F2 ŞI R1) PRIN ÎNCRUCIŞAREA APILOR DIN RASA SAANEN CU CAPRE DIN RASA CARPATINĂ ŞI EVALUAREA ACESTORA ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE AMELIORARE A POPULA IILOR AUTOHTONE DE CAPRINE DIN DIFERITE ZONE PRIN ÎNCRUCIŞARE .

ACHIZI IONAREA APILOR AMELIORATORI DIN IMPORT .PLANUL DE REALIZARE A PROIECTULUI ANUL 2006 . CONTROLUL PRODUC IILOR.ETAPA a III-a – STABILIREA PERFORMAN ELOR PRODUCTIVE ALE EFECTIVELOR DE CAPRE APAR INĂND POPULA IEI LOCALE . STABILIREA METODOLOGIEI DE LUCRU ŞI DERULAREA CAMPANIEI DE REPRODUC IE ANUL 2007 -ETAPA a II-a – EVALUAREA REZULTATELOR FĂTĂRILOR.ETAPA I – ELABORAREA SCHEMEI DE AMELIORARE LA CAPRINE.STABILIREA INDICILOR DE REPRODUC IE REALIZA I. INTOCMIREA PLANULUI DE MONTĂ SI REALIZAREA MONTEI NATURALDIRIJATĂ .

STABILIREA INDICILOR DE REPRODUC IE ŞI A TEHNOLOGIEI DE CREŞTERE A HIBRIZILOR OB INU I ÎN URMA ÎNCRUCIŞĂRILOR. CALCULAREA INDICILOR DE REPRODUC IE. URMARIREA DEZVOLTĂRII CORPORALE A IEZILOR HIBRIZI F1.ETAPA a V-a – CONTROLUL PERFORMAN ELOR PRODUCTIVE ALE EFECTIVELOR DE CAPRINE. -ETAPA a VII-a – STABILIREA PERFORMAN ELOR PRODUCTIVE A EFECTIVULUI DE CAPRINE SI APLICAREA TEHNOLOGIEI DE AMELIORARE CONFORM SCHEMEI DE ÎNCRUCIŞARE . DINAMICA DEZVOLTĂRII CORPORALE A HIBRIZILOR F1 COMPARATIV CU CEA A RASELOR LOCALE.ANUL 2008 . CONTROLUL PRODUC IEI DE LAPTE . ANUL 2009 -ETAPA a VI-a – EVALUAREA REZULTATELOR FĂTĂRILOR. HRĂNIRE ŞI INTRE INERE. CONTROLUL PRODUC IILOR . APLICAREA TEHNOLOGIEI DE AMELIORARE.ETAPA a IV-a – EVALUAREA REZULTATELOR FĂTĂRILOR SI OB INEREA PRIMEI GENERA II DE HIBRIZI F1.

.ETAPA a VIII-a – OB INEREA LA PARTENERI A HIBRIZILOR F2 PRIN ÎMPERECHEREA ÎN SINE A POPULA IEI DE HIBRIZI F1 ŞI A HIBRIZILOR R1 PRIN ÎNCRUCIŞAREA FEMELELOR F1 CU API SAANEN . DEMONSTRAREA SOLU IEI PROPUSE ŞI DISEMINAREA REZULTATELOR.ANUL 2010 . F2 ŞI R1COMPARATIV CU LOTURILE MARTOR DIN POPULA IILE DE CAPRINE LOCALE.ETAPA a IX-a – TESTAREA PERFORMAN ELOR PRODUCTIVE ALE HIBRIZILOR F1.

2.3.ELABORARE STUDIU DOCUMENTAR -A1.ELABORAREA PROTOCOLULUI DE LUCRU ŞI A METODOLOGIEI CE VA FI APLICATĂ . . STABILIREA METODOLOGIEI DE LUCRU ŞI DERULAREA CAMPANIEI DE REPRODUC IE ACTIVITĂ I REALIZATE -A1.ACHIZI IONARE EFECTIVE CAPRINE .1. .ETAPA I ELABORAREA SCHEMEI DE AMELIORARE LA CAPRINE. .A1.

fecunditate – 98-100%.REZULTATE OB INUTE PARAMETRII MORFO-PRODUCTIVI AI PRINCIPALELOR RASE DE CAPRINE Caractere morfoproductive -cea mai răspândită rasă din RomâniaExterior caracteristic animalelor tardive (talie mijlocie. Durata lacta iei – 7-8 luni. corp alungit de tip dolicomorf .0 kg. .5-4.femele – 35-43 kg. . . şale înguste.prolificitate – 130-160%. Produc ia de lapte .240-260 litri.masculi – 50-60 kg. membre rezistente cu mase musculare slab dezvoltate) Greutate corporală .adul i .la naştere – 2. spinare ascu ită. piept strâmt. Indicii de reproduc ie . .

Durata lacta iei – 7-8 luni.5-4.la adul i . Greutate corporală . Produc ia de lapte – 200-900 litri.prolificitate – 180-200%. .0 kg. . . .Caractere morfoproductive -S-a format în zona Banatului prin încrucişarea caprelor din rasa Carpatină cu api din rasa Saanen şi Nobilă Germană.fecunditate – 97-99%. Indicii de reproduc ie .femele – 35-58 kg.la naştere – 3. .masculi – 50-70 kg. Conforma ia specifică animalelor de lapte – format dolicomorf.

Caractere morfoproductive -format corporal tipic animalelor de lapte. . datorită calită ilor sale deosebite a fost importată în multe ări.femele -50-55 kg. Greutate corporală . Produc ia de lapte – 600-1000 litri.masculi – 70-80 kg. Durata lacta iei – 9 luni. Indicii de reproduc ie .prolificitate – 150-170%. dar în mod deosebit în ările din estul Europei. . fiind utilizată pentru ameliorarea diferitelor populatii de caprine locale si formare de rase noi.S-a format în Elve ia. de unde.

masculi – 80-100 kg.Originară din Mun ii Alpi unde s-a format prin încrucişarea caprelor din rasele locale cu api din rasa Saanen şi selec ia riguroasă pentru ameliorarea şi consolidarea caracterelor morfoproductive. Prolificitate – 130-140%. Durata lacta iei – 8 luni. Produc ia de lapte – 500-600 litri. .femele – 50-70 kg. Este o rasă rustică. . Greutate corporală .

Produc ia de lapte – 400-500 litri.Este foarte răspândită în Elve ia şi s-a format prin selec ia unei popula ii locale de caprine. .femele – 45-50 kg. Rasa are o constitu ie mai robustă – decât rasa Saanen. Produc ia de lapte – 700 litri în 250 zile de lacta ie. Greutatea corporală . . Se creşte în Estul Elve iei şi în ările europene unde a fost exportată şi s-a adaptat foarte bine.masculi – 60-65 kg.

. Produc ia de lapte – 600-1000 litri în 300 zile de lacta ie. Rasa s-a răspândit rapid pe teritoriul Germaniei şi în ările din jur.femele – 48-54 kg. . participând şi la formarea rasei Albă de Banat. S-a format în Germania prin selec ia riguroasă a caprelor germane locale asociată cu condi ii optime de hrănire şi între inere. Greutate corporală .masculi – 70-80 kg.S-a format în Germania prin încrucişarea raselor locale cu api din rasa Saanen practicându-se şi o selec ie foarte riguroasă pentru caracterele morfo-productive dorite. Produc ia de lapte – 800-900 litri.

Turcia – S-a ini iat din anul 1961 un program de încrucişări cu rasa Saanen pentru ameliorarea rasei locale „KILIS”. restul fiind produşi de încrucişare între tipul local de caprine şi rasa Saanen şi Nobilă Germană Brună.Yener. Programul de creştere al caprelor în Croa ia s-a dezvoltat în două moduri. Rezultatul acestei încrucişări s-a concretizat în ob inerea unei capre de lapte numită în turceşte „AK KEÇI” (capra Albă) care a devenit cel mai popular genotip al acestei specii în Turcia. foarte productive. şi anume: creşterea unor rase pure de lapte în ferme familiale şi încrucişarea caprelor locale cu capre amelioratoare până la genera ia R2 sau absorb ia metişilor.M. Croa ia – 85% din efecitvul de capre îl reprezintă tipul local din zona Balcanilor (produc ii modeste). 1989) produşii s-au împerecheat între ei. După realizarea produşilor R1.STRATEGII APLICATE PENTRU AMELIORAREA PRODUC IEI DE LAPTE LA CAPRINE Multe ări fac eforturi pentru creşterea produc iei de lapte la caprine. . În general în acest sens se practică încrucişări cu rase specializate. rasa Saanen fiind una din cele mai folosite rase la încrucişări cu rasele locale. În Turcia şi în alte ări din zona Mediteraneană există programe guvernamentale de ameliorare genetică a efectivelor de caprine care utilizează ca practică generală distribuirea în mod controlat în crescătoriile de caprine a masculilor din rase pure ameliorate sau a unor metişi. care de in 75% gene de la rasa Saanen şi 25% gene de la rasa nativă (S.

2006). În multe ări din Europa în care este dezvoltată creşterea caprinelor sunt aplicate programe de ameliorare a acestei specii pentru produc ia de lapte. Dintre varietă ile rasei Alpine. Germania. caprele Saanen fiind cele mai productive comparativ cu alte rase (Timea Nemeth ş. Descenden ii animalelor importate au avut un nivel îmbunătă it al produc iei comparativ cu părin ii. Sistemele de evaluare genetică a caprinelor pentru lapte diferă de la ară la ară. Slovenia – Rasele Saanen şi Alpină au fost importate şi în Slovenia fiind folosite la încrucişări cu rasele locale.Ungaria – Importul unor rase de capre ameliorate a foat reluat la jumătatea anului 1990. Olanda) s-a constatat faptul că nivelul produc iilor la caprele importate a fost mai mic cu 20-35% fa ă de datele din ările de origine. Capra Alpină cu părul maro şi o linie neagră de-a lungul spinării este cea mai populară. O sinteză a sistemelor de evaluare genetică a caprinelor pentru lapte a fost făcută de Horia Grosu în anul 2006. Capra Saanen s-a adaptat foarte bine la condi iile din Ungaria devenind cea mai populară din rasele de capre importate. Primele capre importate au fost cele din rasa Saanen (Olanda 1994). urmând apoi alte 2 importuri în 1998 şi 2000. Începând din anul 1998 s-au adus din Germania şi capre din rasa Alpină.a. . Comparând rezultatele ob inute de caprele importate fa ă de cele înregistrate de respectivele rase în ările lor de origine (Fran a.

. În Polonia – Evaluarea genetică se realizează doar pentru caracterele produc iei de lapte: cantitatea de lapte. concentra ia de grăsime. În Canada – Evaluarea genetică a caprelor pentru lapte se realizează pentru cantitatea de lapte. performan a reproduc iei: ANARZ s-a implicat în elaborarea unor acte normative care să contribuie la îmbunătă irea situa iei existentă în domeniul creşterii caprinelor pentru produc ia de lapte. procentul de grăsime şi procentul de proteină. iar în anul 2000 a fost introdus modelul animal multivariat (pentru mai multe caractere analizate simultan). cantitatea de proteină şi pentru opt caractere de exterior. cantitatea de grăsime. cantitatea de proteină şi procentul de proteină. cantitatea şi calitatea laptelui. viteza de muls. Evaluarea pentru exterior a fost începută în anul 1995. cantitatea de grăsime.În Fran a – Evaluarea genetică a caprelor de lapte se realizează în principal pentru caracterele care vizează cantitatea şi calitatea laptelui. În România – Agen ia Na ională pentru Ameliorare şi Reproduc ie în Zootehnie a men ionat următoarele criterii de selec ie pentru caprele de lapte: conforma ia corporală. constitu ia şi dezvoltarea corporală. greutatea corporală la vârsta de 7-8 luni (indice al prolificită ii). cantitatea de proteină.

SCHEMA DE ÎNCRUCIŞARE UTILIZATĂ ÎN CADRUL PROIECTULUI Etap a I II I II I II Participant ICDCOC Palas-Constan a Conducător de Proiect SCDCOC Reghin – Partener 2 SCDCOC Popău i – Partener 3 Rasa maternă Carpatină – popula ie din Dobrogea F1 (50% Saanen. 25% Carpatină) F1 (50% Carpatină. 50% Carpatină) Produşi ob inu i F1 (50% Carpatină. 50% Carpatină) În această etapă s-a asigurat biologic necesar desfăşurării lucrărilor proiectului achizi ionându-se 250 capre gestante care împreună cu animalele existente la cei trei parteneri vor constitui loturile experimentale de capre care vor fi încrucişate cu api din rase amelioratoare Saanen. ra ii care au asigurat la ICDCOC Palas-Constan a 1. 50% Saanen) F2 (50% Saanen. 50% Saanen) F2 (50% Saanen. 50% Carpatină) F1 (50% Carpatină. .03 UNL şi un con inut de 81 g PDI. 50% Carpatină) Rasa paternă api – rasa Saanen api Saanen api – rasa Saanen F1 (50% Saanen.5 kg SU. 1. Materialul biologic utilizat în cadrul proiectului se află în perioada de gesta ie. în această perioadă cercetările efectuate s-au axat pe asigurarea condi iilor corespunzătoare de furajare şi între inere. 50% Saanen Carpatină) Rasa Carpatină din Podişul Moldovei F1 (50% Saanen. 50% Carpatină) api – rasa Saanen F1 (50 Saanen. 50% Saanen) R1 (75% Saanen. Au fost elaborate ra iile furajere pentru prima perioadă de gesta ie. 50% Carpatină) Rasa Carpatină din Podişul Transilvaniei F1 (50% Saanen.

03 81 Ra ia furajeră la ICDCOC palas-Constan a stabilită pentru prima perioadă de gesta ie s-a întocmit conform prevederilor noului sistem românesc de evaluare a furajelor şi stabilirea cerin elor de hrană la rumegătoare. acest sistem urmând să fie folosit pentru stabilirea ra iilor furajere pe toată durata derulării proiectului la to i partenerii. .5 1.5 1.Structura ra iei furajere administrată în prima perioadă de gesta ie Furajul Fân lucernă Paie orz Siloz tescovină Porumb ştiule i Sare Cretă Substan ă uscată UNL PDI UM Kg Kg Kg Kg G G Kg G Cantitate 0.0 0.6 0.3 10 10 1.

S-a efectuat un studiu documentar privind parametrii morfoproductivi ai raselor de capre pentru produc ia de lapte şi strategia ameliorării caprinelor pentru această produc ie în vederea realizării unei informări asupra stadiului preocupărilor manifestate pe plan na ional şi interna ional în acest domeniu. S-a definitivat protocolul şi metodologia de lucru în cadrul proiectului. stabilindu-se faptul că acestea au o bună consumabilitate. 1.5 kg SU. Au fost procurate materialele şi echipamentele necesare derulării lucrărilor proiectului. . S-au elaborat ra iile de hrană administrate în prima perioadă de gesta ie. ra ii ce asigură 1.03 UNL şi 81 g PDI. S-a realizat asigurarea materialului biologic necesar derulării proiectului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->