Scrisoarea a III –a De Mihai Eminescu -Apartenenta operei la genul epic, specia literara poem eroic – “ Scrisoarea III” de Mihai

Eminescu (15 ianuarie 1850- 15 iunie 1889) a fost inceputa inca din anii 1872-1873 si a avut mai multe variante de creatie pana la forma definitive, care a fost publicata abia in mai 1881. Poemul este, asadar, rodul unei indelungi perioade de elaborare si se inscrie in seria celor cinci “Scrisori”, care au ca tema conditia omului de geniu in raport cu timpul si societatea meschina, incapabila sa aprecieze valorile spiritual. Daca in “Scrisoarea I” si “Scrisoarea II” geniul este intruchipat de savant, respectiv de artist, in “Scrisoarea III” geniul este omul politic, reliefat prin antiteza: patriotul si viteazul Mircea cel Batran in opozitie cu politicianul patriotard si nedemn. Pasionat de istoria nationala, Mihai Eminescu nota intru-n manuscris: “Trecutul e in mine si eu sunt in trecut, Precum traieste cerul in marea ce-l respira.” Dragostea constanta pentru neamul romanesc, pentru trecutul zbuciumat al acestui popor vitregit este marturisita de poetul national intr-o scrisoare adresata lui G. Panu si publicata de acesta in volumul “Amintiri de la Junimea” : […] in lumea aceasta nu este nimic mai interesant decat istoria poporului nostrum, trecutul lui, tot-tot este un sir neintrerupt de martiri”. Tema poemului este istorica, poetul punand intr-o antiteza severa simbolul conducatorului iubitor de neam si tara, intruchipat in Mircea cel Batran si politicianul contemporan cu Eminescu, perfidy si preocupat numai de interese marunte. Opozitia dintre trecutul glorios si prezentul decazut este sugestiv exprimata in versurile cu care incepe ultimul tablou al poemului : “De-asa vremi se-nvrednicira cronicarii si rapsozii; Veacul nostru ni-l umplura saltimbancii si irozii…” Poemul “Scrisoarea III” este foarte amplu, fiind construit din doua parti: prima (194 de versuri) evoca in ritm de oda si pe parcursul a patru tablouri

asupra carora se revarsa sarcasmul si invectiva eminesciana. vine . Miscarea (imagine motorie) are valenta cinematografica si ocupa locul central al bataliei. Voievodul detine arta organizariisi conducerii actiunilor in lupta. Eroismul romanilor este comparabil doar cu fortele dezlantuite ale naturii. Alternarea permanenta a imaginilor auditive si vizuale cu cele motorii amplifica dramatismul si incrancenarea ostasilor pe campul de bataie: “codrul clocoti de zgomot”. Vitejia lui Mircea cel Batran are putere de exemplu pentru ostasii sai: “Mircea insusi mana-n lupta vijelia-ngrozitoare. pe care le risipesc. “zgomot”. Armata otomana este” cuprinsa de pieire si in fata si in coaste”. Prin comparatia hiperbolizata “ca potop ce prapadeste. calca totul in picioare. condusi de sultanul Baiazid. “roiesc”. “bucium”.”. in fruntea carora se afla Mircea cel Batran si turci. repeziciunea miscarii alterneaza cu efectele auditive amplificate la nivel cosmic. “plesnetul de ploaie”. “mii de coifuri lucitoare”.Dinamismul este realizat printr-o aglomerare de verbe cu mare putere de sugestie pentru viteza cu care se desfasoara lupta : “implu’”. “se rastoarna”. caracterizati succinct prin epietete metaforice : “mii de capete pletoase “. care vin “biruitoare”. Aliteratiile “vajaind ca vijelia “. Calaretii moldoveni “trec rupandu-si large uliti” printre “cetele pagane”. “cadeau”. ca o mare tulburata” se accentueaza victoria armatei lui Mircea asupra puhoiului turcesc. “suiera” si substantivele sonore “tropot”. “arcuri se intend in vant”. Constructia panoramic a tabloului de lupta are valente cinematografice. a carui infrangere este exprimata prin comparatia “e ca pleava vanturata”. Descrierea bataliei incepe cu o imagine auditiva impresionanta. “iau in fuga”. “striga”. idee sustinuta prin repetitia verbului “vine” si hiperbola “vijelia-ngrozitoare”. “caii se rastoarna” turcii fug inspaimantati si “li se pare ca se naruie tot cerul…”.momente sugestive pentru eroismul si patriotismul romanesc din glorioasa istorie nationala si partea a doua (88 de versuri). construita crescendo din substantive acustice:”freamat”. “se clatina”. “zbucium”. iar alungarea turcilor dincolo de Dunare instaleaza in Moldova mandria . “strigat” completeaza tumultul si tensiunea luptei. tehnica definitorie pentru arta eminesciana. dinamismul. \Care vine. “bat in scari”. “cadeau pedestrii”. iar victoria moldovenilor este marcata de steagurile tarii. “cad asabii”. “arme”. Imaginea vizuala infatiseaza miile de osteni moldoveni. vine . care este un pamflet virulent la adresa politicienilor contemporani . “calaretii implu campul”. verbele auditive “urla”. Tabloul al treilea din cadrul partii intai descrie lupta de la Rovine dintre moldoveni.

Intregul fragment se particularizeaza in cadrul poemului prin dinamismul verbelor de miscare. “grindeni”. Constantin Noica aprecia ca Mihai Eminescu este “un omo complet” al spiritualitatii nationale si afirma ca opera lui trebuie strabatuta in intregime pentru a ajunge la adevarul “ca te afli in fata omului deplin al culturii romanesti”. \ Iar in urma lor se-ntinde falnic armia romana”. epitete. toate aceste imagini fiind alcatuite din figure de stil cu mare forta de sugestie: metafore. numind termini militari specifici acelei perioade istorice. comparatii.si lexicale –“coifuri”. “lanci”. “asabi”. “suliti\large uliti”. repetitii. Prozodia se defineste prin ritmul de oda al acestui fragment. “nouri”. aliteratii. masura versurilor fiind de 16-17 silabe.patriotica a victoriei: “acea grindin-otelita inspre Dunare o mana. . Rima este imperechiata si adesea surprinzatoare prin licentele poetice: “grindeni\pretutindeni”. “arcuri”. prin puterea de vizualizare a frontului si prin vuietul bataliei. Expresivitatea limbajului poetic se distinge prin folosirea arhaismelor fonetice – “implu”. “pedestri”.