2 TEMĂ Se va elabora proiectul de diplomă intitulat: "Proiectarea unei şcoli generale P+1etaj din oraşul Brăila" Proiectul va conţine

: A.PIESE SCRISE. 1. Memoriu justificativ. 2. Amplasament. 3. Condiţii naturale generale. 3.1. Condiţii geomorfologice. 3.2. Condiţii geologice. 3.3. Condiţii hidrogeologice. 3.4. Condiţii climatice tectonice. 4. Stratificatia terenului. 5. Caracterizarea geotehnică a terenului de fundare. 6. Concluzii şi recomandări. 7. Calculul fundaţiilor. 8. Calculul la tasare. 9. Infrastructura. 10. Dimensionare stâlp. 11. Dimensionare riglă. 12. Dimensionarea armăturilor pentru secţiuni situate în zone plastice potenţiale la solicitări seismice. 13. Evacuare încărcări pe grindă. 14. Evacuare încărcări pe planşeu. 14.1. Planşeu peste parter. 14.2. Planşeu peste etaj. B. PIESE DESENATE. 1. PIan de situaţie. Amplasament. 2. Secţiune corp B. 3. Plan parter corp B. 4. Plan etaj corp B. 5. Plan detaliu fundaţie. 6. Stâlpi cofraje armare corp B. 7. Rigole longitudinale peste parter. 8. Rigole transversale peste parter. 9. Planşeu peste parter. 10. Rigole longitudinale peste etaj. 11. Rigole transversale peste etaj. 12. Planşeu peste etaj. Proiectul va conţine:

3 1. 2. 3. Fişa bibliografică. Listă de simboluri şi unităţi utilitate în proiect. Glosar de termeni.

4

CUPRINS

Cuprins Memoriu justificativ CAPITOLUL I – Studiu geotehnic 1. Amplasament 2. Conditii naturale generale 3. Stratificatia terenului 4. Caracteristica geotehnica a terenului de fundare 5. Concluzii si recomandarii CAPITOLUL II – Fundati si infrastructura 1. Calculul fundatiilor 2. Calculul la tasare 3. Infrastructura CAPITOLUL III - Suprastructura 1. Dimensionare stalpi 2. Dimensionare rigle 3. Dimensionare armaturilor pentru sectiuni situate in zone plastice potentiale la solicitari seismice 4. Evaluarea incarcarilor pe grinda 5. Evaluarea incarcari pe planseu CAPITOLUL IV – Protectia antiseismica 1. Determicarea incarcarilor seismice verticale 2. Aspecte specifice ale calculului structurilor la actiuni seismice BIBLIOGRAFIE Lista cu simboluri si unitati de masura Glosar de termeni

5 6 8 8 8 9 9 10 18 21 27 28 31 33 38 39 42 45 65 69 72 76 77 78

0 m adâncime.0 m. precum şi elementele sale componente respectă condiţiile de limitare a deplasărilor..256 kNm = 3. de rezistenţă şi deformabilitate.08 cm .5 m adâncime şi loess plastic vârtos. Grinda GM1 nu face parte din sistemul structural ce preia sarcinile seismice. sau după caz verificate la stările limită ultime (de rezistenţă şi stabilitate) în conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 precum şi cu cele ale „ Codului de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat NP 007-97" .5s) şi teren dificil de fundare.02 cm2=10.2) şi zona seismică de calcul „C" (Ks=0. Ele transmit încărcările verticale pe două direcţii la riglele de cadru adiacente.70 cm2.08 + 6.2. neconsolidate. Infrastructura este alcătuită din fundaţii de tip tălpi continui. terasa de S-E. am ales 2Ø14 = 3. diafragme monolite din beton armat monolit.. Corpul are un regim de înălţime P+1 etaj şi structură de rezistenţă din cadre de beton armat alcătuite dintr-un sistem de stâlpi.= 126 kNm = 126 x 106 Nmm ≥ Aa = 918 mm2 = 9.28 = 9. Toate elementele sistemului structural au fost dimensionate.28 cm2+4. Acestea sunt calculate la încărcări gravitaţionale. In bază se dezvoltă un orizont nisipos sub adâncimea de 10.Aceasta este calculată la încărcări gravitaţionale.Caracterul de teren de fundaredatorat naturii macroporice loessoide sensibile la umeyire impune adaptarea de măsuri speciale în conformitate cu normativul P7/92. La momentul M max = 3.0 m. Conform studiului geotehnic terenul de fundare din amplansamentul construcţiei reprezentat de un strat superficial de umpluturi heterogene.plastic consistent. până la adâncimea de investigare de 9. grinzi şi planşee monolite de beton armat.09=9. Pachetul de loess uscat în grosime mare este sensibil la umezire.37 cm2 La momentul pozitiv: M+=131 kNm = 131 x 106 Nmm ≥Aa(inf) = 910 mm2 = 9. urmat de un pachet loessoid galben macroporic alcătuit dintr-un praf argilos loessoid plastic vârtos pâna la 2. Structura în ansamblul său..5 MEMORIU JUSTIFICATIV Obiectivul este amplasat în zona istorică a municipiului Brăila.30 cm2 Planşeele din beton armat asigură condiţiile funcţionale. Am ales 2 Ø 20+2 Ø 16= 6. Riglele au fost dimensionate la solicitări seismice dimensionarea făcându-se în secţiunile de reazem la momentul negativ: M.10cm2 am ales 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 4.18cm2 am ales 2Ø14 + 2Ø20 = 3.02 + 5.256 x 106 Nmm ≥ Aa = 2. Tc=1.11 cm2 Stâlpul a fost dimensionat la starea limită de rezistenţă la compresiune excentrică. Calculul s-a efectuat cu încadrarea construcţiei în clasa a ll-a de importanţă (α=1. Nivelul pânzei freatice este situat la cca 12.

CAPITOLUL I . instrucţiunile şi prescripţiile în vigoare. Lucrările se vor executa cu strictă respectare a prevederilor legale privind protecţia muncii. La proiectare s-au respectat prevederile ultimelor normative privind calculul structurilor din beton armat în zone seismice şi fundate pe pământuri dificile La execuţie se vor respecta toate prevederile. infrastructura şi fundaţiile şi terenul de fundare. S-a urmărit să se realizeze efectul unei cuti rigide a întregii infrastructuri prin legarea etrierilor 06/20 din pardoseală de la cota -0.07. Fundaţiile sunt elemente structurale prin care se asigură reyemarea pe terenul de fundare a infrastructurii. Infrastructura este compusă din fundaţii de tip tălpi continui şi diafragme din beton armat.6 Preluarea şi transmiterea încărcărilor ce acţionează asupra construcţiei se face prin sistemul structural constituit din trei componente principale: suprastructura.

Corpul de clădire B parter şi etaj la bulevardul Panait Istrati spre corpul A şi imobilul proprietate particulară Pipera Constantin. . 1. 2. 2.STUDII EFECTUATE Pentru întocmirea prezentului studiu geotehnic. nivelul apelor subterane. de vârsta holocena. pe terasa de S-E. situat la adâncimi mai mari de 30 om. către lunca inundabilă.3. 2.6 cm la adâncimea de 9 m de la cota terenului şi un foraj de control la adâncimea de 3 m netulburate sub forma de monolit.1 Condiţii geomorfologice. Proiectul cu titlul „Proiectarea unei şcoli generale P+1etaj din oraşul Brăila" prezinta: natura şi stratificaţia terenului de fundare.7 STUDIUL GEOTEHNIC Obiectivul este amplasat în zona istorică a municipiului Brăila.CONDITII NATURALE GENERALE 2. zona studiată se situează pe terasa inferioară a fluviului Dunărea. au adâncimi de 100 . cunoscut sub denumirea de „pietrişurile de Frăţeşti".4 Condiţii climatice tectonice.2 Condiţii geologice Depozitele cuaternare.200 m şi cuprind depozite loessoide şi depozite pluviatile. adâncimea fundaţiei construcţiei. 2.10 m. uneori şi partea inferioară a pachetului loessoid. Amplasamentul este situat la intersecţia bulevardului Panait Istrati cu bulevardul Alexandru loan Cuza. condiţii de fundare pentru construcţia nouă propusă a se realiza.4 m.3 Condiţii hidrogeologice. în amplasamentul propus a fost executat un foraj geotehnic cu diametrul de 7. Relieful este plan.1 Apele freatice sunt cantonate în orizontul nisipos de la baza loessului. trecerea de la terasa luncă realizându-se printr-un taluzabrupt cu înălţimea de 8 .3. 2. alcătuit din pietrişuri sau nisip.2 Apele de adâncime sunt cantonate într-un orizont grosier. Din punct de vedere geomorfologic. Imobilul vechi este o construcţie cu regim de înălţime S+P+1etaj şi dimensiuni de circa 20 x 17. în apropiere de limita acesteia. 2.

2KN/cm2 în stare uscată... rezultă că limita inferioară a pachetului loessoid se situează în jurul adâncimii de 10 m..4. până la 2.15 daN/cm2.8 2.4. EP2=4...1% (natural). până la adâncimea de investigare de 9 m de la cota terenului.1. v=14..0. 4.92. precum şi din lucrările anterioare din zonă. plastic vârtos.. -greutatea volumică.. EP2i=7. -plasticitate.. -tasarea specifică suplimentară la umezire im3=3...CARACTERIZAREA GEOTEHNICĂ A TERENULUI DE FUNDARE Analizele de laborator efectuate asupra probelor de pământ prelevate. Din studiile consultate. γ=16.84. 2.18°.după care se dezvoltă un orizont nisipos. c=0.... -unghiul de frecare internă.. -coeziunea.6%. galben. alcătuit din pământ vegetal.. -porozitatea.... încadrează amplasamentul în zona seismică de calcul .20. au evidenţiat următoarele valori ale caracteristicilor fizico ..0 mm..10...8%.9 KN/m3 în stare naturală şi γd=14.4%. cu coeficinet Ks=0... după Normativul P100 .6 daN/cm2 (natural) şi M 2-3=47.. moluz până la 1.72.. e=0.2 Zonarea seismică a teritoriului României. iar adâncimea de îngheţ de 0. 5. Q=16.55 .. CONCLUZII Şl RECOMANDĂRI ...4.9.....17..6% (inundat iniţial).0 secunde.. n=45.. M 2-3=52....plastic consistent. -gradul de umiditate. cărămizi.7%..5 m adâncime şi loess argilos galben plastic vârtos.1 Temperatura medie anuala este de +11° C.E.5% (inundat iniţial) şi Ep3i=9.8 m adâncime urmat de un pachet de loessoid.90 m.. -modul de deformaţie edometric. executat în curtea şcolii a interceptat un strat superficial de umpluturi heterogene neconsolidate.C"...Nivelul pânzei freatice este situat la circa 12 m. -coeficienţii de trasare specifici. Forajul F2.2.. lp=14. Sr=0.7 daN/cm2 (inundat iniţial). -indicele porilor. Perioada de colt Tc=1..STRATIFICAŢIA TERENULUI Forajul geotehnic F1.după care nu a mai putut fi continuat. lc=0.mecanice ale terenului: -umiditatea naturala. a interceptat un strat de umpluturi heterogene neconsolidate până la adâncimea de investigare de 3 m. Vântul dominant suflă cu intensitate moderată dinspre N . 3. alcătuit din praf argilos loessoid.15.. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 40.

Nivelul pânzei de apă subterană este situat la adâncimea de 12 m de la cota terenului. întâlnit până la adâncimi de 1. până la interceptarea stratului de loess galben după care. macroporic alcătuit din praf argilos loessoid. Stratul superficial de umpluturi neconsolidate.. compresibilitate foarte mare. gropile rezultate se vor umple cu loess compact asigurându-se o greutate volumică în stare uscată a umpluturilor de minim γdmin=16 KN/m3. neconsolidate.. Pe timpul exploatării construcţiilor. Aceste caracteristici încadrează terenul de fundare din amplasamentul studiat în categoria terenurilor de fundare slabe.8. cu alcătuire heterogenă este impropriu pentru fundarea construcţiilor.peste 3 m. capabile de tasări suplimentare sub influenţa creşterilor de umiditate.8 m. este reprezentat de un strat superficial de umpluturi heterogene.. Se învadrează în categoria pământurilor macroporice.B". se vor respecta cu stricteţe prevederile normativului P7-29 privind proiectarea şi executarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire. o presiune convenţională pconv = 120 kPa la sarcini fundamentale aplicate centric. prin efectul de capilaritate. Pentru realizarea construcţiei noi. obligaţia urmăririi comportării în timp a exploatării şi întreţinerii instalaţiilor şi amenajărilor.3 m ceea ce denotă existenţa unor pierderi de apă din reţelele din zona amplasamentului. În baza pachetului loessoid. pentru decaparea în totalitate a stratului de umpluturi neconsolidate. alcătuit din pământ vegetal şi resturi materiale provenind din demolarea unor construcţii vechi. până la adâncimea de investigare de 9 m. loessul este mai uscat.plastic consistent.. În vederea asigurării stabilităţii în timp a construcţiilor. se vor lua măsuri de remediere în cel mai scurt timp. Stratul de loess prezintă umiditate ceva mai ridicată până la adâncimi de 2 . prezintă structură afânată.9 Terenul de fundare din amplasamentul studiat. cu regim de înălţime Sparţial+P+1etaj se recomandă fundarea directă pe stratul de loess galben luându-se în calcul pentru dimensionarea fundaţiilor. revine beneficiarului. Orizontul loessoid este sensibil la umezire. după caz... În zonele în care adâncimea stratului de umpluturi depăşeşte cota săpăturii generale.. se vor executa excavaţii locale. comform normelor în vigoare. urmat de un pachet loessoid galben. odată cu apropierea de nivelul pânzei freatice . plastic vârtos. Sub această adâncime. până la 7 . grupa.La apariţia celor mai mici defecţiuni la instalaţiile purtătoare de apa. sub adâncimea de 10 m se dezvoltă un orizont nisipos.. care ar putea conduce la umezirea terenului de fundare. . după care se umezeşte din nou. Se va prevedea realizarea în amplasament a unei excavaţii generale ia adâncimea de minim 1. până la 2.5 m adâncime şi loess argilos plastic vârtos.80 m cu taluze având pante 2:1 sau cu sprijiniri corespunzătoare.

Încadrarea terenurilor la săpătură. după realizarea săpăturii generale cu ajutorul unei reţele de sondaje şi penetrări dinamice. In proiectare şi execuţie. având lăţimea de 1. teren mijlociu. moloz. constructorul are obligaţia de a solicita prezenţa proiectantului geotehnician pe şantier. pământ vegetal sau alte materiale. -loess galben. se vor respecta prevederile normativelor C 29-88 privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee macanice. cât şi posibilitatea existenţei unor hrube. umpluturi neconsolidate. la atingerea cotei finale a excavaţiilor. teren uşor. Pe parcursul executării lucrărilor.10 Umpluturile peste fundaţii şi cele în jurul construcţiilor vor fi realizate din pământ loessoid. categoria a l-a. Se vor prevedea trotuare etanşe în jurul clădirii. C 56-85 privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente precum şi alte norme incidente. pentru verificarea naturii terenului de fundare şi ori de câte ori se constată neconcordanţe între prevederile studiului geotehnic şi dispunerea stratelor. categoria a ll-a. Având în vedere prezenţa în amplasament a stratului de umpluturi de grosime variabilă.5 m şi pante spre exterior. de astfel destul de numeroase în această zonă a oraşului este obligatorie verificarea de adâncime a naturii terenului în amplasament. . Sistematizarea verticală a terenului din jurul construcţiilor va asigura îndepărtarea apelor pluviale şi evitarea stagnării acesteia. lipsit de bulgări. compact la o densitate γdmin=16 KN/m3. conform indicativului Ts-81 este următoarea: -sol vegetal. a nivelului şi caracterului apelor subterane. a caracteristicilor terenului.

11 .

12 .

13 .

14 .

15 .

16 CAPITOLUL II .

conlucrând cu planşeele învecinate şi cu tălpile sau radierul fundaţiei.Condiţiile de fundare ale construcţiilor învecinate (dacă este cazul). tălpi continui. De obicei infrastructura este constituită dintr-un sistem de pereţi. unele cazuri. în acest caz.. 4 -Pondera încărcărilor seimice în stabilirea eforturilor de la baza constructei. interacţiunea celor trei componente este esenţială pentru înţelegerea corectă a comportării sistemului.. Fundaţiile sunt elemente structurale prin care se asigură rezemarea pe terenul de fundare a infrastructurii sau. 3 . condiţiile de alcătuire şi modelare a lor pentru calcul fac obiectul prescripţiilor specifice. Infrastructura se consideră acea componentă a sistemului structural care prezintă. direct asupra structurii.17 FUNDAŢII ŞI INFRASTRUCUTRĂ Preluarea şi transmiterea încărcărilor ce acţionează asupra unei construcţii se face prin sistemul structural constituit din trei componente principale: suprastructură. infrastructura se poate întinde şi pe înălţimea uneia sau mai multor niveluri de la partea inferioară a construcţiei. în cazurile în care există o infrastructură acestea conlucrează cu fundaţiile.. Acesată precizare este deosebit de importantă în cazul construcţiilor supuse predominant acţiunilor seismice întrucât. în totalitate. Principiile proiectării infrastructurii şi fundaţiilor. . . în unele situaţii. radiere) sau pe fundaţii de adâncime (piloţi).Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereţi structurali pe înălţimea subsolului sau. care conlucrează cu planşeele care îi mărginesc sau îi străbat. infrastructură şi/sau fundaţiile şi terenul de fundare. o creştere bruscă. în raport cu suprastructura. şi pentru dirijarea controlată a deformaţiilor plastice. 2 . formând o unică componentă structurală. Extinderea subsolului în plan şi adâncime.. Condiţiile care pot determina alegerea sistemului de fundare sunt considerate următoarele: 1 . Se recomandă realizarea unei infrastructurii rigide în special la construcţiile solicitate preponderent de acţiunile seismice (clădiri înalte şi cu dimensiuni reduse în plan. se pot lua în considerare următoarele soluţii: a . Funcţie de factorii enumeraţi. uneori şi a uneia sau mai multor niveluri niveluri de la partea inferioară a construcţiei. de rezistenţă şi de rigiditate.Natura terenului de fundare şi nivelul apei freatice. prin intermediul cărora reazemă pe teren. semnificativă. dispuşi pe înălţimea subsolului (sau subsolurilor). b . amplasate în zone cu seismicitate ridicată) sau a celor fundate în condiţiile dificile de teren.Fundare stâlpilor pe fundaţii directe de suprafaţă (fundaţii izolate.Dacă construcţia va fi sau nu prevăzută cu subsol.în.

cadre pentru construcţii parter. calculate. planşeul peste subsol iar la partea inferioară printr-un radier sau fundaţii continui şi placa armată legată de acestea. cu proprietăţi definite prin legi constitutive fidele comportării reale a elementelor care alcătuiesc fiecare din cele trei componente. forţele de legătură considerate în calculul infrastructurii sunt cele rezultate în calculul suprastructurii. pe unul sau mai multe niveluri concepute. În cazul acţiunilor corespund grupările fundamentale de încărcări.. cadre pentru construcţii etajate cu înălţime medie (P+5E.Structuri fără infrastructuri. Fundaţiile pot fi de suprafaţă sau adâncime. . cadre pentru construcţii etajate cu înălţime redusă (P+1E. Q. b . sisteme spaţiale de pereţi structurali.. În cazul clădirilor de înălţime medie sau înalte. la care rezemarea tuturir stâlpilor se realizează direct pe fundaţii. amplasate în zonele seismice AD se recomandă ca infrastructura să fie realzizată ca un sistem casetat alcătuit din pereţi de subsol. în aceste cazuri presiunile pe terenul de fundarese determină funcţie de caracteristicile de deformabilitate ale terenului şi a infrastructurii. se va ţine seama în calculul infrastructurii şi de eforturile preluate de la stâlpii care nu sunt în contact direct cu pereţii.Structuri sau infrastructuri la care sunt prevăzute între suprastructură (sistemul de stâlpi şi grinzi) şi fundaţii. N). Fundaţiile şi infrastructura se verifică la acţiunile corespunzătoare grupării fundamentale şi grupărilor specifice de încărcări. Calculul infrastructurii. alcătuite şi armate astfel încât să realizeze o creştere semnificativă de rigiditate şi rezistenţă..P+12E). Clasificarea structurilor în cadre de beton armat se face în funcţie de criterii care determină diferenţieri privind aplicarea prezentului Cod. în contact direct cu pereţii de la subsol şi fundaţiile aferente. solicitate la forţele de legătură cu suprastructura şi la presiunile care apar la nivelul tălpii fundaţiilor. Un model de calcul riguros implică considerarea ansamblului spaţial suprastructură-infrastructură-teren de fundare. Pe înălţimea infrastructurii pot exista şi stâlpi rezemaţi direct pe fundaţii. Planşeul (planşeele). După numărul de niveluri. cadre pentru construcţii civile. Pentru grupările speciale de încărcări (acţiuni seismice) se admite a considera că reacţiunile suprastructurii sunt asociate mecanismului structural de plastificare(M. Se admite în cazul construcţiilor etajate cu înălţimea redusă şi medie să se determine eforturile secţionale în elementele infrastructurii izolate ..în aceste situaţii de alcătuire (soluţii curente la clădiri cu subsol). după cum urmează: După destinaţia construcţiei. cadre pentru construcţii industriale.P+4E). izolate continui sau radier.18 Structurile în cadre de beton armat pot avea următoarele soluţii de alcătuire a infrastructurii şi fundaţiilor: a . constitue elemente structurale componente ale infrastructurii.

de regulă. Forţele tăietoare sunt asociate momentelor încovoietoare în secţiunile de la baza stâlpilor. Dimensionarea elementelor va urmări de regulă evitarea apariţiei deformaţiilor plastice la nivelul infrastructurii. planşee) se dimensionează/verifică la starea limită ultimă şi la starea limită de deformaţie. Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale structurii. . Forţele transmise de suprastructură cuprind şi eforturile transmise prin planşee. Condiţiile privind presiunile pe terenul de fundare şi de proiectare a fundaţiilor sunt cele precizate în normativul P10 . Dacă sub acţiuni din grupările speciale de încărcări. b. în acest scop momentele încovoietoare considerate în forţele de legătură cu suprastructura (în grupările speciale de încărcări) vor fi determinate cu considerarea suprarezistenţei armăturilor. se consideră conform prevederilor din prescripţiile de proiectare precizate în aliniatul precedent. infrastructura şi/sau suprastructura se verifică la efectele tasărilor inegale. Se va urmări ca prin dimensionarea adecvată a fundaţiilor. Infrastructura (elemente componente: pereţi. Pentru grupările speciale de încărcări.85 şi STAS 3300/2 .85. momentele încovoietoare transmise fundaţiilor sunt asociate momentelor capabile ale stâlpilor. Pentru cazurile generale când. Eforturile corespund mecanismului de plastificare a suprastructurii în cazul acţiunilor seismice. STAS 3300/1 . incluzând acţiunea seismică. corespunzător acţiunilor din grupările fundamentale de încărcări. Dacă infrastructura este în contact direct cu un singur planşeu (placa) se admite neglijarea rigidităţii la torsiune.19 cadre pentru construcţii etajate înalte (peste P+12E). Solicitările transmise la fundaţii. Planşeul peste subsol transmite la pereţii infrastructurii forţele de lunecare ca efect la reacţiunile orizontale ale stâlpilor şi ale forţei seismice corespunzătoare masei concentrate la acest nivel. la acţiunea cutremurelor de mare intensitate secţiunile de la baza stâlpilor se poate plastifica. să se evite dezvoltarea deformaţiilor plastice la nivelul terenului sau în elementele de beton armat ale fundaţiilor (mecanismul de disipare prin deformaţii plastice a energiei induse de cutremur să se dezvolte numai în suprastructură). eforturile transmise la fundaţii se determină astfel: a. terenul de fundare are deformaţii remanente.86. proprie a elementelor infrastructurii.

...05 x 1..1 x 6.........0 + 2 x 18.8 x 2 + 6...0 kN TOTAL GREUTATE INFRASTRUCTURA .......05 x 1.....25 x 1.50 x 5.2 m x 300 x 1.............3 x 0..................8 x 50 daN/m2 x 2 x 1.............5+ 4 x 17.....9 x 1.......9 x 4 + 5...8 x 1........45 x 3.....0 x 3) x 3.20 1..1 x 6 + 3..0 m2 x 732.....1...=17282 daN 2 x 8 x 0..............................5 + 19.=20270 daN 2 x 2 x 0.... CALCULUL FUNDAŢIILOR (în gruparea fundamentală de încărcări) Greutatea planşee greutate planşeu pod 362.............5 x 4 + 0...1 x 2500.......25 x 0......51 kN greutate proprie tălpii 175 m2 x 0.8=402.6..17 x 300 kdaN/m2x 1.50 x 2500 x 1.5 cm (1..........1 x 2500..........1 x 2500..=173918 daN de 12.. 8 x 2 + 1 7 .............=147696 daN Greutate rigle 2 x 12 x 0 .5 x 1........=8663 daN 2 x 0.0 x 1.05 x 1......30 x 0.........25 x 0...=345710 daN Greutate stâlpi (inclusiv tencuiala) 31 x 0..3 x 1....0 m2 x 955 daN/ m2.......... 6 x 6..2.. 3 x 0 ...........6 x 1.......=467 daN scad goluri: 1......6 + 5....1 x 2500....6) x 0..1=2453....3 x 200......=264984 daN greutate planşeu peste parter 362.....8 + 5 +19........0 x 1..05 x 1.0 daN/ m2..2....45 x 3..........6 x 2 + 3.....2 ...8 x 1..45 x 2500x1..1 x 2500.....45 x 3...=3888 daN de 25 cm: (19...........=974 daN Greutate zidărie de 30 decm: ( 1 9 .....05 x 1......34...8 x 20=64.....=33134 daN 2 x 7 x 0... 0 x 2 ) x 6.25 x 0.............77 kN greutate elevaţie (15...=32472 daN TOTAL GREUTATE SUPRASTRUCTURĂ G1=12916..=82328 daN 2 x 17 x 0.1 x 2500.....5 x 4 + 6.05 x 1...........05 x 1...........................8 x 2 +6.....8) x 3....=144792 daN greutate tâmplarie: 64.............50 x 2500 x 1.......=2063..64.8 467 ...........50 x 0......

.....2 ) x 2.375 ) x 2 = 17..3 ) x 2...57 + 17...=22738..3 +6.3 + 6............375 x 2 + 3.......125 +2.77 + 4516... 3.5 + 15...7 kN Sfund = Greutate totală/presiune Conform studiului geotehnic...=2980...43 m x 1650 daN/m3...3.. 2...( 0.3 .45 x 1...375 ) x 2.......57 ( 1... Terenul de fundare este un pământ care îndeplineşte 3 condiţii: 1...4 kN TOTAL GREUTATE PĂMÂNT..........7 m2 Aplicăm legea lui Bernoulli: .0 m2 Verificarea presiunii pe teren Construcţie – o lucrare inginerească capabilă să preia şi să transmită forţe.. Nu conţine componente degradabile Nu este influenţat de variaţiile de temperatură( înghet-dezghet) Este capabil să preia presiuni dar nu tensiuni...=25718.... presiunea pconv = 120 kPa S nec = Sef=170.....875+ 2........... Forţele se transmit pământului.375 )x 3..875 +3.......375) x 3...875....37m2 96..( 5.......9 kN GREUTATE TOTALĂ: 12916......63 + 16.....7-( 0..89 =200047.2+4. adică terenului de fundare...63 (6.(5....0 x 1650daN /m3..=4516 kN Greutate pământ pe fundaţii: (4....525 ..5 kN exterior: 20...........375 x 2 + 2...351 + 206........2 +5..67 + 29..67 2[(6.375) x 2.(3.0 17.375 x 2 + 3.2] = 29.7 . 166.........875 +3..0 = 96.2+4.55 + 4......0 + 2571..375 ) x 2.2 +5.07 x 2 x 0..37 5 x 2 + 2.2 = 15.............3 ) x 2....2 ) x 2............875 + 3..2 + 5.....325 = 16........92 = 17 ( 1.55 + 4...3 + 6......21 245..125 +2......37m2 x 1...

In popor tasarea se numeşte aşezare. De regulă aşezarea construcţiilor are loc în primul an de serviciu adică după ce construcţia trece prin cele patru sezoane.22 . Orice constructie trebuie să taseze. Terenul de fundare: 1.00 m. N – forta . – presiune. adică se spune că :”construcţia se aşază”. Calculul presiunii pe teren se face prin doua metode: Metoda exactă Metoda aproximativă Bernoulli – Navier Meyerhof Globală Locală(secţională) Coeziv – argilă Necoeziv – pietriş conv = 100 ÷ 200 kPa conv = 300 ÷ 400kPa Presiune conventionala valabilă la adâncimea h = 2. ştiind că terenul de fundare este obligatoriu un material deformabil.00 m si lăţimea de fundare b = Metoda exactă: Metoda aproximativă : Metoda Bernoulli – Navier . Legea lui Hooke Deformaţia specifică tasare deformaţia verticală de sus in jos Presiunea pe teren se masoară după tasarea terenului.

adică forţa cade pe conturul sâmburului central: max = (1 + 1) = 2 Metoda Meyerhof .23 excentricitatea forţei = e = W= A = ab max = = min La limită cand e = .

AV – temporare – pardoseli. 3. Atotal Aplicare Bernoulli ef Gtotal (CG) Evaluarea suprafeţei fundaţiilor = (kPa) CB – corecţie de lăţime CD – corecţie de adâncime II.24 e= e= Metoda aproximativă I. pereţi. Evaluarea acţiunilor de calcul: AP – planşee din beton. Metoda locală(sectională) . Metoda globală 1. AA – excepţionale – cutremur. Ntotal 2. oameni. zăpadă.

6 = 230.5 = 13.65 kPa Comform STAS 3300/2 – 85 conv = (1 daN/cm2) Corecţia de lăţime B ≤ 5 m.75kPa Planşee: 5 × 1.1 × 25 × 0.65 kPa Ntotal= q = 89. Total q = 89.35 = 48.05 Acţiuni permanente: Radier ngn ba 1.6 kPa K2 = 1.1 × (13.80 m CD = K2 × (Df – 2) = 1.25 kPa K1 = 0.00 = 6.5 = 18 kN/m3 = 100 + 1.12) = 6.25 + 129. b = 1.1 × 25 × 0.75 + 48.18 kPa.12 kPa npnpn = 6 × 1. Df = 6.05 = 542.85 kPa ef = 89. Acţiunea seismică = 0.65 × 6.6 kPa.2 × 3.05 Corecţia de adâncime CD Df > 2.25 m CB = K1(B – 1) = 100 × 0.25 – 1) = 1.65 kPa << = 230. ef = = 89.25 Aplicaţie numerică pentru secţiunea L – L Suprafaţa aferentă 6.00 m .0 = 21. CALCULUL LA TASARE .05 m2 hp = 1.85 kPa 2.5 × 18 × (6.38 kN.80 – 2) = 129.05 × (1.

.5 m(grosimea stratului de loess) .0 Β= = 0.2x(1+0.5 m I0 = [ 20 + 0. 2 x 5835= 1167 kNm β= 8Ø20 Transversal Q=200047.140 Aa=0.26 M max=± x 10..129 Aa=0.195 ≥ξ=0.4(L – 20)] = [ 20 + 0.2 β c=0.096 Aa=0.INFRASTRUCTURĂ .129x30x177.4(20.15 + 0.8.β=0.4.49% pentru fiecare ax transversal.6 cm2 3.6m M=± x x 8.7 kN L=17.5x = 14.62 = 5042 kNm.15 α = 0.1 m Mmax = ± x x x Io βc= β(α1 + α 2 ) α = 0.6% Hm=6.143=721.3 x 5835=1751 kNm β= Aa= ξbh0 x β= = 0.2>I0= I0= = = 8.0% ξ=9. 5042 x 0.26 Q=200047.6 cm2 6Ø25 + 2Ø20 Consider câte 20% pentru fundaţiile din şirurile A şi E 0 . Consider câte 14.130 ≥ξ=0.15 im3=3.15)=0.12 kNm Consider câte 30% pentru fundaţile din şirurile C şi D 0.10x177.2 cm2 = 0.5x = 23.5 – 20)] = 10.140x30x = 23.7 kN Longitudinal L> 20 m = 20.

C6/ 7.30m = 30.Sfundaţie.13m2 2.96 m2 2 x 1.2m = 6.53m =59.5 Tălpi fundaţii: 18.10 m Volum beton = Sfundaţiei Grosime beton egalizare Vbeton = 182.375m = 15. "L(m).40 .70 m2 x 0.875m = 11.70 x 0 .08 m3 182.125m = 11.14 m2 .49 m2 3 x 2 .13 m2 = 182.20m x 0.40m = 73.83m .99 m2 2.43 m2 2. Grosime(m)" 2 1x 15.375m = 59.95m x 3.375m = 15.27 Beton simplu în egalizări: .50m x 0. Beton C12/15 Tălpi fundaţii: 182.182.90 + 0.99 m2 4 x 17.70 m2 Suprafaţa fundaţiei = 182. 2 m x 2 .8m x 0.2m x 0.83m2 Scad goluri: 2.20m x 5.96 + 0.55m = 1.2m x 2.27 m3 Volum beton armat în fundaţii continue şi pereţi cu grosimea de 25 cm respectiv 30 cm .8m x 2.2m = 6. 0.10 m = 18.20m x 4.325m = 5.30m =21.36 = 58.90 m2 1 x 3.05 m2 2 x 2.70cm2 x 0.15m x 16.21 m2 2.99 + 21.55m x 16.80m =5.13 m2 364.16 m2 2.11m2 1.50m x 3.30m x 0.70 .93 m 6 x 17.02 + 59.70 m2 Grosime beton egalizare = 0.325m x 5.375m =24.02m2 3. 2 m = 14.12m2 Total goluri: 182.93 + 30.5 m2 2.125m = 9. 2 5 =3.55m = 1.86m2 5 x 2.11 + 5.54 m2 2.7m2 300.Grosimea tălpii Pereţi: buc L grosime.8m x 5.95m x 2.36 m2 3.52 m2 2.53m =300.30m = 0.30m = 0.80m x 4.08 m2 2.95m x 5.7 = 364.80m x 0.

30m = 10.70 m 6 x2.525m x 3.95 = 1.18 m2 5 x 2.95 =12.50m = 3.50m = 6.70m x 1.95 = 77.11 m 324.28 58.54 m2 Suprafaţa cofraje beton în fundaţii: .06 m2 2.60 m 8 x 2.98m2 x 0.525m x 4.0 m 2 x 3.4 m 4 x 1.80mx1.95 = 17.20m = 3.325 = 13.2m =206.375m = 86.91 m2 2.1 m3 Suprafaţa cofraje pentru beton în pereţi.25 = 49.875m = 16.95m = hp e r e t i ] Total =158.54 m2 Total = 574.80 m 392.43m = 83.45 = 22.96 m2 3.47m2 3.43m = hpereti ] 2 x 3.14 m3 [1.30m = 8.30m x4.5 3.90 m 4 x 12.30 = 1.30 m 2 x 1.80m = 142.2 = 26.89 m2 .24 m2 3.70m =31.40 m Total = 392.70 m 8 x2.63 m2 3.40 m 12 x 17.0 m 2 x 20.16 m2 2.08m = 40.375m = 22.30m = 11.70m x 3.70 m2 unde >392.20 = 17.80-pereţi şi 1.95 m Total = 324.3o x 0.80 = 22.11m x 0.0 m 6 x 12.15m = 36.hperete 4 x 33 x 0.40 m 6 x 2. Feţe pereţi x Lperete 2 x 15.875m = 13.50m = 162.875m = 17.88m3 [0.43 .525m x 6.09 m2 3.70m x 6.60 m 8 x 17.70m x4.14m2x 1.30 = 6.30m x 3.40 m 12x2.20m = 3.interior: buc m 2 x 11.exterior: buc m 2 x 18.06 m2 Armături în pereţi =7200 kg ( conform extrasului de armături ) Armături în pardoseală = 700 kg Volum beton C6/7.16 m .43m = 561.30m x 1.

4 = 251.04 m2 2 x 2 .80m = lăţimea cartonului 196.49 m2 Total = 278.78 m2 Hidroizolaţii carton sub pardoseală : 278.65 m2 2.82 m2 2 x 2.59 m2 Hidroizolaţie din carton şi bitum sub zidărie: 0.375m = 9.39 m2 251.4 bucăţi CAPITOLUL III .875m x 6.29 3.3m 6.375m = 21. 8 0 x 196.875m x 6.59 m2 Reperi mobili de tasare .375m = 36.4m =ziduri 0 . 7 m x 3 . 3 0 m = 17.39 x 2 (straturi) = 502.

0 m3 F.A .0.70m x 37.42 x 13.80 m3 -Glafuri: 1 g L 0.0. -stîlpi -nr.81 m3 -longitudinal : şir.23m = 0.24 m3 Total =18.14 m2 3.80m3 + 0.05m = 10.50m x 5.43 m2 1.68m x 18.35 m3 Total sumă = 3.90m3 + 18.13 m = 47.0.33m = 284.07m3 B .88 m3 ax 2 şi 3 : 0.12m x 0.25m x 0.25m x 0.0.43m = 1.65m = 1.5m = 2.31 m3 7 x 0.08m x 0.90m x 3.31 m3 -Planşeu peste parter: 17.74 m3 Scara .50m x 7.0.90m = 0.32m x 16.42m x 12.80m3 + 3.81m = 3.42m x 12.05m = 3.30 SUPRASTRUCTURA Volum beton armat în grinzi.7 m2 planşeu Grosime planşeu = 0.08m x 0.30m x 37.45m3 = 90.23m = 0.80 m3 -Masa grinzi: 1 g L 0.32m x 9.25m x 0.25m x 0.65m = 4.25m x 0.45m x 0.74 m3 C-D-E-3 x 0.43 m3 ax 5 şi 6 şi 7 : 3 x o.42m x 3.40m x 16.32m x 13.25m x 0.36m = 0.32m x 9.58 m2 Total sumă = 367. Buc diametru h (înălţime) 31 x 0.36 m3 Atic .45m x 3.stîlpi şi plăci.66 m3 ax 4 : 0.26 m3 .19m = 69.25m x 0.65m = 2.25m x 0.15m x 0.55 m2 0.45 m3 TOTAL SUPRASTRUCTURA 19.18m = 0.45m x 3.7 m2 x 0.31m3 + 47.13 m Total planşeu = 367.90 m3 -grinzi: 1 h L -transversal: ax 1: 0.5m = 1.07m x 76.17m = 1.17m = 19.25m x 0.32m x 3.1 o m3 0.35m = 1.25m x 0.

13m x 98m = 12.70 m2 -glafuri = 0.50m = 10.32m x 9.47 m2 3 x 2 x 0.75m = 15.42m x 12.17m x 5.30 = 11. stîlpi şi planşee : comform extraselor de armătură =10.40m x 37.45 m . .42m x 13.65m = 11.00 m2 -laterale planşeu = 0.18m = 5.45 + 0.45m x 3.35m = 19.planşeu = 367.42m x 12.43m = 8.89 m2 Popi metalici pentru susţineri planşeu : 367.65m = 21.42m x 3.01 m2 Total = 51.32m x 13.05m = 30.74 m2 -nas = 0.31 Cofraje pentru beton armat la olaci şi grinzi : -grinzi : (buc) feţe h L 2 x 0.37 m2 4 2 x 0.91 m2 2 x 0. DIMENSIONARE STALP Starea limită de rezistenţă Compresiune excentrică fără considerarea flexibilităţii.23m = 5.50m x 5.32m x 9.91 m2 3 x 2 x 0.23m = 2.90m = 1.97 m2 4 2 x 0.45 )x 3. Secţiuni pătrate armate simetric.88 m2 2 x 0.17 = 176.90 m2 1 x 0.25 m2 2 x 0.32m x 16.50 m2 7 x 2 x 0.45 m2 Cofraje pentru beton la slpi : 2 x 31 x (0.42m x 12.65m = 31.7m2 x 1 buc / m2 = 370 buc Armături ia grinzi.15 x 76.90m = 5.70 m2 2 x 2 x 0.60 m2 2 x 0.200 kg 1.

Aa . M .015 m Mc= M+Nxea Mc=141 + 169 x 0.6 kNm =143.088 =0.6 x 106 Nmm b= n= m= = =0.5 N/mm2 Oţel PC 52 Ra = 300N/mm2 a = 35mm => Secţiunea se află într-o zonă plastică potenţială.32 Se dau : b.095<0.095<0. Rc. Se cer :Aa. N .015 = 143.5 = 0.078 .40 e a= = 15 mm = 0. N = 169000 N => 169 kN M = 141x106 Nmm=>141KN/m Beton C12/15 Rc= 9.55 ξ=0. a/h =0. h0 =h =a h0 =450 .35 = 415 mm ξ= ξ= x 415 x 9.163 .55(pentru PC 52) ξ=0. m= . Ra.095 ξ=0.

509% x 45 x 100 = 1.151 x 450 x 450 x = 969 mm2 = 9.075) se scoate a=0.33 Din table 9B( =0.6 pmax=2% Verificarea stâlpilor .08 cm2 = 28.30cm2 2Ø20+2Ø16 4Ø16 2Ø20+2Ø16 Aa total = 4Ø20+8Ø16 = 12.69 cm2 Aleg 2Ø20+2Ø16 = 6.56cm2 + 16.02cm2 = 10.28 cm2 + 4.41% pmin=0.51 Aa= Aa=α bh Aa= Aa=0.64 cm2 p(peo latura) = p(total)= p(pe o latura)= p(total)= x 100% h x 100% x 45 x 100 = 0.

= 10.7l lf = 0.25 mm Verificarea stâlpilor la flambaj local al armăturii longitudinale de rezistenţă. Ncap = Aafa + Abfc = ( fc = 13 MPa Verificarea etrierilor la stâlpi × 300 + 30 × 60 × 13 MPa) × 102 = 3517. .25 mm.5l lf = 2l Lungimea de flambaj = distanţa dintre punctele de inflexiune.34 > p= Verificarea stabilităţii elastice (flambaj) = fenomen de îndoire la compresiune lf = l lf = 0.5 < 14 (limita de flambaj). Øetr = 8 mm > Ølong = 6.5 kN Øetr > Ølong Øetr = 6 mm > Ølong = × 25 = 6.

CONDIŢII DE ALCĂTUIRE A STÂLPILOR . A.N. =0 La cutremur avem compresiune excentrică cu mare excentricitate la stâlpi deoarece cutremurele acţionează orizontal.N.35 a ≤15d d – diametrul d = 25 mm a = 15 × 25 = 375 mm aef = 200 mm < 375 mm N = Abfc + Aafa emic < dominantă e compresiunea emare > dominantă e incovoierea Sâmburele central = locul geometric al punctelor de aplicaţie a forţei astfel încât A. să fie tangentă la contur.

sau la nivelul superior al infrastructurii ). La stabilirea formei şi dimensiunilor iniţiale ale secţiunii stâlpilor se vor avea în vedere următoarele aspecte: -De regulă stâlpii din faţade vor avea lăţime constantă pe toată înălţimea construcţiei şi retrageri numai la interior. 2. goluri de ferestre) să nu se ajungă la comportări specifice stâlpilor scurţi. Condiţile de rigiditate la forţele seismice de calcul sunt cele prevăzute în normativul P100-92. DIMENSIOARE RIGLE . În aceiaşi scop. modificând dimensiunile stâlpior şi/sauale riglelor.3 niveluri). pe înălţimea construcţiei se recomandă ca retragerile să nu fie prea dese (la 2 . stâlpii la care raportul dintre distanţa H 0 şi înălţimea secţiunii (h) este: <2. H= înălţimea secţiunii transversale a stâlpului. Măsurile privind asigurarea capacităţii de deformare post . Se consideră stâlpi scurţi.92 se va evita realizarea de proporţii specifice elementelor scurte (stâlpii scurţi). se va urmării ca prin modul de dispunere a zidăriei în panourile de cadru (pereţi. -Dimensiunile secţiunii transversale a stâlpilor se iau multiplu de 50 mm. -Pentru stâlpii construcţiilor amplasate în zonele seismice A . Retragerile (reducerea secţiunii) se recomandă să nu se facă concomitent pe ambele direcţii. În secţiunile potenţiale de apariţie a articulaţiilor plastice de la baza stâlpilor se recomandă ca armătura longitudinală aleasă să nu fie înădită prin petrecere sau sudură.plastică (ductilizare) se vor aplica secţiunile de încastrare a stâlpilor ( în fundaţii.Pentru respectarea condiţiilor de rigiditate şi rezistenţă la încărcările orizontale se va proceda prin încărcări. precum şi în zonele în carapar variaţii mari ale secţiunii pe înălţimea unui nivel (de exemplu la stâlpii halelor cu poduri rulante.E definite în normativul P100 . în dreptul grinzii de rulare). .36 Alcătuirea şi armarea stâlpilor se realizează în conformitate cu prevederile din STAS 10107/-90 şi din prezentul cod. Dimensiunea minimă admisă este 300 x 300 mm2 în situaţii justificate dimensiunea minimă se poate lua 250 x250 mm2 .

015 x 0. : 300 kg/m2 x 3. Planşeu peste parter.37 Evaluare încărcări pe rigle (sarcini normale în gruparea specială).6 daN/m Momentele şi forţele tăietoare sunt extrase din programul de calcul static dinamic al structurilor din cadre diafragme. c. 3.3m = 990 daN/m Total greutate rigle = 2101.5 daN/m -greutate zid de 30 cm din b. a. Rigla 44 şi 46: -greutatea proprie grindă: 0.ca.015 x 1.3m = 990 daN/m Total greutate riglă = 1883.25 x 0. DIMENSIONAREA ARMĂTURILOR PENTRU SECŢIUNI SITUATE ÎN ZONE PLASTICE POTENŢIALE LA SOLICITĂRI SEISMICE .0 daN/m -greutate zid de 30 cm din b.3 daN/m -din planşeu:590 x 3.9/6.6 ) 810.25 x 0.3 daN/M -greutate tencuială : 0.99 x 2500 kg/m3 = 37.55 x 2500 kg/m3 = 344 daN/m -din planşeu : 590 x 3.45 x 2500 kg/m3 =281.::300 kg/m x 3.6 daN/m -greutate tencuială : 0.09 x 2500 kg/m3 =46.1 daN/m Rigla 45 -greutateproprie grindă: 0.9/4 (2-3.9/4 = 575.

38 A. Dimensionarea armăturilor în secţiunile de reazem ale riglelor de cadru la moment negativ. Se dau: b, h, Rc, Ra, M; Se cer; Aa, Aa

Beton: C12/15 cazul c(Rc=9.5 N/mm2) Oţel: PC 52 (Ra=300 N/mm2) M - =126 kNm=126 x 106 Nmm M+=131 kNmm Grad seismic „B" (1) (2) (3) (4) (5) Se apreciază a. a=35 mm h0=h-a h0=550 - 35=515 mm Se apreciază a. a = 35 mm ha = h0 – a m = x 5152 x 9.5 = 0.200 ;

m = 126 x

mlim = 0.22 (corespunzător la ξ lim = 0.25) m < mlim ≥ Aa nu este necesară din calculul în ipoteza dată de încărcare. Aa se calculează ca pentru o secţiune simplu armată. ξ = 1ξ = 1= 0.225 Y = 1- = 1= 0.8875 Aa = n ξ bh0 sau Aa = Aa = 0.225 x 250 x 515 x 9.5/300 = 918 mm2 = 9.18 cm2

39

sau Aa = = 918 mm2 = 9.18 cm2

Aleg 2Ø14 + 2Ø20 = 3.08 + 6.28 = 9.37 cm2 Aa > Aa min ≥ Aa calculate este bun. Aa min 0.4 Aa = 0.4 x 9.37 cm2 = 3.80 cm2 A. dimensionarea armaturi pentru moment pozitiv: Aa(inf) = = 131 x x 300 = 910 mm2 = 9.10 cm2 Alerg 2Ø16 + 2Ø18 = 4.02 + 5.09 = 9.11 cm2 Aa(inf) > Aa min deci dicteaza armarea pentru momentul pozitiv.

2Ø14 + 2Ø20 2Ø16 + 2Ø18 Alcătuirea şi ramarea riglelor se realizează cu prevederile din STAS 10107/090. Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucrează cu suprabetonarea vor avea armăturile longitudinale dimensionate în situaţiile de alcătuire şi solicitare cele mai defavorabile. Armăturile transversale (etrierii) necesare pentru preluarea lunecărilor dintre prefabricat şi suprabetonare nu se îmsumează cu armătura rezultată din efectul forţei tăietoare, momentului de torsiune sau suspendarea încărcăturilor. Verificarea deschiderii fisurilor şi a deformaţiilor la grinzile prefabricate care conlucrează cu suprabetonarea va considera eforturile unitare în armăturile longitudinale suma eforturilor calculate pentru faza de montaj şi faza finală. La riglele solicitate şi la eforturi de întindere, armăturile longitudinale se vor calcula la întindere excentrică, iar elementul se va alcătui şi arma în consecinţă. Se recomandă ca momentele capabile în rigle să fie stabilite astfel încât, la acţiuni seimice de mare intensitate, distanţa între secţiunile de formare a articulaţiilor plastice (l-i) să respecte condiţia Ii=>5/6In- Unde lN=>distanţă între secţiunile în care se formează articulaţiile plastice de moment negativ, corespunzător celor două

40 sensuri ale acţiunii seismice. Condiţiile de alcătuire şi armare sunt diferenţiate între secţiunile curente şi zonele potenţial plastice. Se vor considera ca zone potenţial plastice secţiunile de la capetele tuturor riglelor indiferent de poziţia acestora în plan. Prevederile privind alcătuirea şi armarea în zonele plastice potenţiale se vor considera pe lungimile plastice din STAS 10107/0 - 90. Armăturile longitudinale să fie dimensionate şi dispuse astfel încât din acţiuni seismice de mare intensitate, secţiunile potenţiale de formare a articulaţiilor plastice, pentru cele două sensuri de acţiune, să coincidă. Riglele solicitate predominant din acţiuni seismice vor avea armăturile longitudinale realizate ca bare drepte ( nu se dispun bare înclinate). Dacă, ca efect al încărcărilor verticale importante (foarte concentrate mari) sunt necesare armături înclinate, acestea se vor dimensiona funcţie de eforturile corespunzătoare grupărilor fundamentale de încărcări şi se vor verifica în gruparea specială. Nu se admite dispunerea de armături înclinate la marginea secţiunii riglei. Dcaă în fazele intermediare de lucru ale grinzilor prefabricate care conlucrează cu suprabetonarea (decofrare, transport, manipulare şi montaj) nu se respectă condiţia: + < 0.7 Rt, etrierii se vor dispune ca în figura:

In situaţiile când se urmăreşte evitarea formării de articulaţii plastice din apropierea nodurilor, se recomandă dispunerea armăturilor longitudinal. În cazul riglelor prefabricate care realizează cu stâlpi noduri rigide se recomandă evitarea plastificării îmbinărilor. Dimensionarea riglei şi a îmbinărilor se va realiza la eforturi(M,Q) stabilite în funcţie de momentele capabile din secţiunile de apariţie a articilaţiilor plastice. 4. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR PE GRINDĂ CALCULUL GRINDA GM1

25 x 0.5 x = 2. zid 30 cm BCA 300 daN/m2 x 2.din planseu 1. tencuiala 0.3 = 16.85 m = M= B= = = 3256 daN/m = 0.gr.1 = 30 daN/m . pr.41 Evaluarea încărcărilor pe grindă .0824 x 25 x 41.45 x 2500 x 1.7 cm2 → 2Ø14 Aa = ξ x b x h a x Acf = 3.9 daN/m . grinda 0.0824 = 0.gr.5 x (2 – ) …….7 daN/m . secţiuni 1 – 1 .= 531.03 x 0.08 cm2 Verificarea grinzilor A × 10 .25 x 2 x 0.gr.079 → ξ = 0.45 x 1900 x 1. pr.

20% = pnec= 0.5 = 46.5% 100 = 9.valabilitatea teoriei încovoierii a lui Navier.8 ÷ 1.2)% < pmax Verificarea procentului de etrieri.4 % > pnec = 0.dominantă este încovoierea. dominantă .42 h0 = h – a = h – ( + p= Aa = 3 × b = 25 p= p’ = × 100 = 0.2)% 2. Verificarea condiţiei de bară – condiţia de flexibilitate.20% . × 100 = 1.81 % 100 = poptim = (0.5 cm.69% > poptim = (0. pecamp = 100 = × 100 = 0.20 % pereazem = a – distanţa dintre etrieri b – lăţimea grinzii Verificarea apareiajului: 100 = 0. dacă > era forţa tăietoare şi se schimba complet calculul.42 cm2 ) = 50 – (2.8 ÷ 1. .5 + ) = 50 – 3.

EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR PE PLANŞEU .25 mm . hp = 15 cm h = 50 cm b = 25 cm . cade în inimă (nu e 5.Condiţie satisfacută bp = b + 2 ≤ 6 hp = 6 × 15 = 90 cm bp = 25 + 90 = 115 cm p= = Aa – A’a = Aa(3Ø20) – A’a(4Ø25) < 0 bine).43 Verificarea efectului T (conlucrarea inimii cu placa).N.OK A. Verificarea diametrului etrierilor Norma cere ca Ø etrier > ¼ Ø long Ø etrier = 6 mm < ¼ Ø long = ¼ x 25 = 6.25 mm Ø etrier = 8 mm > ¼ Ø long = ¼ x 25 = 6.

1.44 5. Planşeu peste parter .

82 = -1137.82 = .026 q = 1118 daN/m2 x qa2 = x qa2 = x qa2 = x qa2 = x 1118 x 3. = mc1 = = 1.0 daNm x 1118 x 3.0 daNm x 1118 x 3.45 1. = = 1.69 q = 878 daN/m2 .0 daNm x 1118 x 3.82 = 399.1150.0 daNm mr1 = mc2 = mr2 = 2.82 = 407.

92 = 304 daNm x 878 x 3.52 = 139 daNm = mc1 = = 1.02 = 364 daNm x qa2 = .746 daNm x 878 x 3.878 x ql2 = = .92 = .6 – armare pe o singură direcţie mr = mc = 4.92 = 232. = .247 daNm x 878 1.2 daNm x 878 x 3.7 q = 878 daN/m2 x 878 x 3.92 = .835 daNm = = 2. x qa2 = x qa2 = x qa2 = x qa2 = x 878 x 3.46 mc1 = mr1 = mc2 = mr2 =3.

47 mr1 = mc2 = mr2 =5.02 = .815 daNm x 878 x 3.632 daNm = mc1 = = 1. = = 2. x qa2 = x qa2 = x qa2 = x 878 x 3.2 q = 878 daN/m2 – armare pe o singură direcţie .02 = 112.02 = .02 = .02 = -572.0 daNm x 1118 x 3.02 = 281.685.3 daNm x 878 x 3.02 = 140.0 daNm mr1 = mc2 = mr2 = 6.27 q = 1118 daN/m2 x qa2 = x qa2 = x qa2 = x qa2 = x 1118 x 3.7 daNm x 1118 x 3.0 daNm x 1118 x 3.

62 = .055 x qa2 = q = 1118 daN/m2 x 1118 x 3.62 = 440 daNm .62 = 129 daNm x 878 x 3.83 q = 878 daN/m2 x 878 x 3.658 daNm = mc1 = = 1.48 mc = mr = 7.62 = .650 daNm x qa2 = x qa2 = x qa2 = x qa2 = - mr1 = mc2 = mr2 =8.62 = 455 daNm x 878 x 3. = = = 329 daNm = .948 daNm x 878 x 3. = mc1 = = 1.

6 daNm x 878 x 3.62 = .62 = .650 daNm mr1 = mc2 = mr2 =- x qa2 = x qa2 = x qa2 = - 10.932 daNm x 878 x 3.83 x qa2 = q = 878 daN/m2 x 878 x 3.62 = 440 daNm x 878 x 3.650 daNm = mc1 = = 1. x qa2 = x qa2 = x qa2 = x 1118 x 3.62 = .62 = 109.62 = 109. .6 daNm x 1118 x 3.932 daNm x 1118 x 3.62 = .49 mr1 = mc2 = mr2 = 9.

3 daNm x 878 x 3. q = 878 daN/m2 x qa2 = x qa2 = x qa2 = x qa2 = x 878 x 3.32 = .32 = 534 daNm x 878 x 3.1138.783 daNm = = 1.32 = .32 = 159 daNm x 878 x 3.50 =2 mc1 = mr1 = mc2 = mr2 =11.15 q = 1118 daN/m2 .

055 → ξ = 0.9 cm2 Aa = 0.51 mc1 = mr1 = mc2 = mr2 = x qa2 = x qa2 = x qa2 = x qa2 = x 1118 x 3.044 → ξ = 0. Aa = 0.845 daNm x 1118 x 3.32 = .32 = .49 cm2 Aa = 0. B= Aa = ξbh B= = = 0.056 = 1.703 cm2 Aa = 0. B= = 0.0715 x 100 x 11 x B= = 0.651 daNm Unde: hplacă = 13 cm si h0 = 11 cm Pentru 1.32 = 294 daNm x 1118 x 3.98 cm2.0305 = 1.57 cm2 = 2.0857 x 100 x 11 x Pentru 2.0857 = 2.045 x 100 x 11 x B= B= = 0.06 cm2 Aa = 0.065 → ξ = 0.082 → ξ = 0.32 = 275 daNm x 1118 x 3.97 cm2 Aa = 0.0202 x 100 x 11 x Pentru 3.045 → Aa = 1.57 cm2 = 0.0202 = 0.02 → ξ = 0.0824 x 100 x 11 x = 0.0305 x 100 x 11 x B= = 0. B= = 0.044 → ξ = 0.045 = 1.056 x 100 x 11 x Pentru 4.03 → ξ = 0. .0715 = 2.079 → 0.0824 = 0.

0726 = 2.0243 x 100 x 11 x Pentru 6.42 cm2 Aa = 0.0377 = 1.0503 = 1.0534 x 100 x 11 x B= 0.989 cm2 Aa = 0.064 → ξ = 0.024 → ξ = 0.0503 .0121 x 100 x 11 x Pentru 5. B= = 0.16 cm2 Aa = 0.049 → ξ = 0.070 → ξ = 0.0377 x 100 x 11 x B= = 0.0284 x 100 x 11 x Pentru 7.069 → ξ = 0.0121 = 0.49 cm2 Aa = 0.75 cm2 Aa = 0.052 → ξ = 0.0284 = 0.0619 x 100 x 11 x B= = 0.06 → ξ = 0.0619 = 2.0726 x 100 x 11 x B= = 0.0243 = 0.3 cm2 Aa = 0.52 cm2 Aa = 0.0503 x 100 x 11 x B= = 0.31 cm2 Aa = 0.75 cm2 Aa = 0. B= = 0.52 B= = 0.846 cm2 Aa = 0.0662 = 2.028 → ξ = 0. B= = 0.86 cm2 Aa = 0.0766 → ξ = 0.0534 = 1.0317 → ξ = 0.012 → ξ = 0.0715 x 100 x 11 x B= = 0.0791 = 2.0715 = 2.0791 x 100 x 11 x B= = 0.049 → ξ = 0.0662 x 100 x 11 x B= = 0.

0471 = 1.15 % PC 52 .10 % OB 37 pmin= 0.64 cm2 Aa = 0.78 cm2 Aa = 0.0263 x 100 x 11 x Pentru 9.050 → ξ = 0.0294 = 1.026 → ξ = 0.0294 x 100 x 11 x B= = 0.916 cm2 Aa = 0.029 → ξ = 0.916 cm2 Aa = 0. B= = 0. Procentul de armare la încovoiere p= 100 ≥ pmin pmin=0.0294 x 100 x 11 x B= = 0.029 → ξ = 0.0513 = 1.0503 x 100 x 11 x Pentru 8.03 cm2 = 1.53 Aa = 0.0471 x 100 x 11 x B= = 0.0294 = 1.0263 = 0.75 cm2 Aa = 0.024 cm2 Aa = 0. B= = 0.0513 x 100 x 11 x Pentru 10.046 → ξ = 0.0263 x 100 x 11 x Verificarea procentului de armare la placă. B= = 0.0263 = 0.026 → ξ = 0.

n=6 Aa= × 6 =471 mm2 h0= hp.15 % STAS 10107/ 1990 – Eurocod 2 Verificarea consumului de armătură în câmp şi pe reazem: A.54 Conform plăcii R16: p= Aa= n hp=150 mm otel PC 52 marca 3 6ø 10 /m n – nr de bare / m.39 kg Indicele de consum al armăturii .a = hp-( + ) h0 = 150 – (15+ b = 1000 mm ) = 150 – 20 = 130 mm p= × 100 = 0.Câmpul plăcii La = nl = 2 × 6 × 1.36 % > p min = 0.0 = 12 m Ma = γ A l = 7850 kg/m3 × × 10-6 × 12 = 7.

Mat = Ma(6 ø 10) + Ma(9 ø 10) = 7.Reazemul plăcii. Pentru 6 ø 10 / m : La = 12 m Ma = 7.39 kg/m3 Pentru 9 ø 10 / m : La = 2 × 9 × 1.55 ia = = = 49.48 kg ia = = = 123.87 mm < 2a =6× = 471 mm2 nu e suficientă carne de beton.0 = 18 m Ma = 7850 kg/m3 × × 10-6 × 18 = 11.26 kg/m3 > ia min = 40 kg/m3 B. . ) = 2 × 20 = 40 mm Are loc o redistribuire de eforturi între beton şi armătură.2 kg/m3 > ia rec = 80 kg/m3 Verificarea capacităţii portante X= Aa = n 2 × (15 + = 10.39 + 11.09 kg.09 = 18.

6 kNm Calculul momentului efectiv.2 = 1.601. Mef = Mcap = 17.90 = 9.8 kN/m2 Greutatea utilă: 1.365 kNm Teoria generală a plăcilor a fost elaborată de matematicianul francez Sophie Germaine care a formulat ecuaţia: +2 + = .15 m = 4.90 kN/m2.8 + 3.82 kN/m2.088.3 × 4 × 0.56 Mz cap = 471 × 300 (130 – × ) = 17.85 Nmm = 17.75 = 3.12 kN/m2 n – coeficient de supraîncarcare AV actiuni variabile Greutatea moartă prin evaluare: 1.1 × 25 kN/m3 × 0.12 + 1.73 kNm Mef = = 6. q = 4.6 > = 12.50 kN/m2 × 1. q = g + p = nggn + nppn Evaluarea acţiunilor de calcul AP acţiuni permanente Greutatea proprie: g = ngn = 1.

y) 2.0 ÷0.y) = transversal POISSON = 0. pxlx4 = pyly4 px + px =p pz = .57 = sau Δ2w(x.D= .18) h = grosimea plăcii Practic h = 12 ÷ 15 cm Plăcile flexibile au h = 6 ÷ 10 cm Calculul simplificat – ingineresc .coeficientul contracţiilor Premise de calcul: 1. Condiţia geometrică de continuitate – Saint Venant – la mijloc: fx = fy f= .5 (beton µ = 0. µ . Condiţia statică: px + py = p(x.

0 0.5 0.5 0.025 Exista doua categorii de plăcii: Plăci cu dubla încovoiere 0.94 1.5 1.5 < <2 - Plăci cu simplă încovoiere sau încovoiere cilindrică .58 0 1 0.058 2.16 2 0.5 0.

5 % < 0.5 2.1 % ÷ 2. Procentul de armare p = 0. Evaluarea încărcărilor pe planşeu . Indicele de consum al armăturii ia = 50 ÷ 250 kg/m3 Costul total: Cost beton + cost armătură +cost manoperă + cost utilaj + cost transport + cost intreţinere(mentenanţă) Aparatele de termografie care dau temperatura la suprafaţa betonului şi informaţii de radiaţie termică depinde de starea de umiditatea şi de procesele chimice care au loc în beton.59 >2 Doua criterii de calcul: 1.

termoiz.1 x 1.3 x 1.0 daN/m2 Încărcări calcul gruparea fundamentală = 358 daN/m2 = 191.02 x 1900 = 38 0.4 Coeficient încărcări gr.02 x 1900 = 38 0.1 x 1. popi pane.13 x 2500 = 325 0.08 x 350 = 28 0. pardoseală gr.3 x 1.0 Încărcări normate gruparea specială 0.3 Şarpantă (inclusiv zăpadă) gr.3 x 1.02 x 1900 = 38 0.3 Coeficient încărcări gr.1 daN/m2 = 49 daN/m2 = 280 daN/m2 = 878. proprie placă gr. tencuială gr.4 x 75 = 50 = 441 Coeficient încărcări Încărcări calcul gruparea fundamentală = 358 daN/m2 = 191.3 x 1.07 x 2100 = 147 0. gr.4 x 400 = 160 = 670 Încărcări normate gruparea specială 0. utilă x 1. proprie placă gr.07 x 2100 = 147 0. utilă Coridoare x 1.1 x 1. tălpi(şarpantă) = 20 . pardoseală gr.1 daN/m2 = 49 daN/m2 = 520 daN/m2 = 1118 daN/m2 Încărcări calcul gruparea fundamentală = 358 daN/m2 = 49 daN/m2 = 37 daN/m2 = 105 daN/m2 = 549 daN/m2 gr.3 x 1. proprie învelitoare tablă + astereală + căpriori = 30 gr.60 Planşeu peste parter Săli de clasă Încărcări normate gruparea specială 0. utilă Planşeu peste etaj x 1.13 x 2500 = 325 0.13 x 2500 = 325 0. tencuială gr. tencuială gr. Vată min.4 x 200 = 80 =590. proprie placă gr.

8 x 180 x 1.275 ≥ 0.0.275 = 183. ce = 0.6 ye = 0.8 x 180 kg/m2 x 0.0 x 0.6 daN/m2 ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU Pentru construcţiile etajate cu înălţime medie şi pentru construcţiile înalte.1 daN/m2 732.4 =541.5 – 0.0 x 0.4 x ≥ 0.8.3 x 2.5 1.4 x 2.35 1.35 = 50.61 din zapadă pzn = czi x ce x gz czi = 1.amplasate în zonele seismice A+D (conform Normativului PIOO-92 ).3ya = 1. gz = 180 daN/m2 ya – 0. se .

U. proporţional cu masa şi echivalenţa forţelor orizontale dezvoltate în cadre.62 recomandă a se evita formele în plan neregulate sau complicate.planşeul face parte din infrastructură. Calculul planşeelor la încărcări orizontale Planşeele structurilor în cadre de beton se calculează -verifică la încărcări orizontale în cazul construcţiilor amplasate în zonele seismice A + D (conform Normativului P100-92 ) într-una din următoarele situaţii: . Se recomandă a se evita prevederea de goluri mari în planşee sau alte alcătuiri ale acestora care pot determina reducerea sensibilă a rigidităţii sau rezistenţei lor în plan orizontal. Scările şi pereţii de la golurile de ascensor se recomandă să fie alcătuite astfel încât să nu constitue elemente de rigidizare a structurii şi să nu realizeze interacţiuni defavorabile cu acesta. Se recomandă ca planşeele să fie astfel alcătuite încăt încărcările verticale să fie transmise pe două direcţii. pe lângă alcătuire adecvată a planşeelor. Încărcările orizontale pe planşee considerate ca diafragme orizontale (şaibe) determină acceptând următoarele ipoteze: a) şaibele realizate din planşee de beton armat monolit sau elemente prefabricate massive cu îmbinări de continuitate pe întrg perimetrul se consideră nedeformabile în planul lor. .dacă planşeele nu sunt din beton monolit (elemente prefabricate cu sau fără suprabetonare. Se recomandă ca rigidităţile structurii pe direcţiile principale să fie căt mai apropiate. . în cazurile în care asemenea alcătuiri nu pot fi evitate se vor lua măsuri pentru a se asigura planşeelor capacitatea de rezistenţă necesară preluării eforturilor generate de efectul de şaibă. T.dacă în planşeu sau goluri ale căror dimensiuni pe cel puţin o direcţie depăşesc 20% din dimensiunea corespunzătoare a planşeului.alte soluţii). de rezistenţă şi de deformabilitate. Planşeele structurilor în cadre pot fi realizate în orice soluţie constructivă care asigură condiţiile funcţionale. în acest scop se va urmări. Distribuţia stâlpilor în pianu! construcţiei se recomandă să fie căt mai uniformă. . b) încărcările orizontale corespund rorţelor capabile ale cadrelonse va considera acţiunea seismică pe direcţiile principale ale structurii ca sarcină c) distribuită liniar. Y cu aripi lungi. Grinzile în consolă sunt admise cu condiţia evitării unor inter-acţiuni necontrolate cu elemente structurale sau cu pereţii de umplutură din planuri perpendiculare pe axul consolei. L. care pot determina solicitări suplimentare în zonele de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune generală. realizarea unor structuri la care mărimile deschiderilor să fie apropiate de cele ale traveelor. pentru a se evita diferenţele mari de solicitări şi de dimensiuni între acestea. cum sunt construcţiile în formă de I.

solicitările de întindere de la marginile planşeului se vor considera concentrate în grinzile (riglele ) corespunzătoare. Eforturile secţionale semnificative pentru verificarea şaibelor sunt momentele încovoietoare şi forţele tăietoare.curţi de lumină etc. La verificarea planşeelor se vor considera eventualele goluri (scări.Verificarea planşeelor la eforturile secţionale determinate de efectul de şaibă se realizează diferenţial. în aceste cazuri de verificare a şaibelor de planşeu. In proiectarea antiseismică.planşee din elemente prefabricate etc). Planşeele din beton armat monolit se verifică similar cu grinzile. pereţi (dacă rezultă proporţii corespunzătoare ). Încărcările pe şaibe se determină corespunzător diferitelor etape de apariţie a articulaţiilor plastice în structură. prin: .63 d) la structurile calculate în domeniul neliniar de comportare al materialelor. CAPITOLUL IV PROTECŢIA ANTISEISMICĂ Protecţia antiseismică a construcţiilor se realizează: 1. ).funcţie de alcătuirea constructivă a acestora (planşee din plăci de beton armat monolit. Planşeele din elemente prefabricate se consideră în calcul ca fiind formate din elemente independente sau care conlucrează. funcţie de condiţiile de transmiterea lunecărilor în rosturile dintre acestea.se vor considera rezistenţele medii ale betonului şi armăturii. care pot determina concentrări semnificative de eforturi.

. prevederile prezentului normativ se diferenţiază pe baza următoarelor criterii: . cu degradări specifice.seismicitatea naturală a zonei amplasamentului ( valorile maxime ale acceleraţiilor terenului. în domeniul postelastic de deformare.introducerea în operă a unor materiale de calitatea celor prevăzute în proiect. - PRINCIPII DE PROIECTARE ANTISEISMICĂ 1. 2.alcătuirea de ansamblu a construcţiei astfel încât să se obţină o comportare favorabilă a acesteia sub acţiunea cutremurelor şi posibilitatea modelării ei clare pentru calcul.1 Conformarea generală favorabilă a construcţiei. hidrogeologice ) de amplasament.adoptarea de măsuri de exploatare şi de întreţinere care să asigure păstrarea nediminuată a capacităţii de rezistenţă a structurii. În execuţia construcţiilor.). . 4. prin: . Proiecatrea structurilor de rezistenţă la acţiunea cutremurelor cu o intensitate corespunzătoare nivelului de protecţie antiseismică oferit de aplicarea prezentului normativ are în vedere un răspuns seismic cu incursiuni. Proiectarea antiseismică a construcţiilor urmăreşte să realizeze: 2.importanţa construcţiei. prin: . stabilitate. 2. conform prevederilor prezentului normativ. . .condiţiile locale ( gelogice. In vederea realizării unui nivel de protecţie antiseismică corespunzător din punct de vedere tehnic şi economic. . . geotehnice. rigiditate şi ductilitate.2.respectarea pe şantier a detaliilor de alcătuire prevăzute în proiect. .atestată conform prevederilor legale.gradul de ocupare cu oameni a construcţiei.urmărirea în timp a stării construcţiei pentru detectarea promptă a eventualelor avarii şi eliminarea cauzelor acestora.intervenţii în caz de necesitate asupra construcţiei. . .64 alegerea unor amplasamente favorabile din punct de vedere al comportării la acţiunea seismică şi evitarea fundării pe terenuri nefavorabile.tipul şi caracteristicile structurii de rezistenţă a construcţiei. calitate .asigurarea structurii de rezistenţă a construcţiei cu proprietăţile necesare de rezistenţă.aplicarea unor tehnologii de execuţie corespunzătoare. . 3. Aceasta implică: . compoziţia de frecvenţe a mişcării seismice etc. In exploatarea construcţiilor.

răspunsul seismic la fiecare pas de timp la excitaţia seismică reprezentată prin accelerograme. a). se poate utiliza calculul static neliniar în varianta calculului biografic. a elementelor de construcţie nestructurale. funcţie de modul în care este modelată acţiunea seismică.2. între elementele structurale şi cele nestructurale. între tronsoanele de clădire alăturate. în două categorii principale. dinamic şi neliniar al comportării structurale. Metoda " B " se recomandă a se aplica la proiectarea construcţiilor de importanţă deosebită şi a celor de mare repetabilitate cu structura din beton armat sau din oţel. 2. 3.2. - PLANIFICAREA ŞI AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR 1. Metodele de proiectare antiseismică a structurilor de rezistenţă se clasifică. încât protecţia antiseismică să se realizeze în condiţii economice fără măsuri costisitoare. precum şi a echipamentelor şi instalaţiilor adăpostite de construcţii. 1. Alternativ. cu eventuale efecte defavorabile. cu anumite idealizări.2 Asigurarea unei rigidităţi suficiente la deplasări laterale în măsură să limiteze la valori admisibile atât deplasărilor absolute cât şi pe cele relative. Amplasarea construcţiilor 1. b).dispunerea şi conformarea corectă a elementelor structurale şi a structurii în ansamblul ei.1 Se recomandă alegerea amplasamentelor construcţiilor de aşa natură.2 Se va evita amplasarea construcţiilor pe maluri. de fidelitatea modelului de calcul în raport cu caracterul general. . .3 Obţinerea unui mecanism structural favorabil de disipare a a energiei (mecanism de plastificare) sub acţiuni seismice de intensitate ridicată.65 alegerea unor forme favorabile în plan şi pe verticală pentru construcţie şi pentru structura ei de rezistenţă. spaţial. În varianta cea mai perfecţionată. Metoda de proiectare curentă Această metodă este obligatorie pentru toate construcţiile ce fac obiectul prezentului normativ. Metoda stabileşte. Metoda de proiectare bazată pe considerarea proprietăţilor de deformare neliniară a structurii. râpe sau alte terenuri care prezintă pericol de alunecări sau surpări. . 2.evitarea interacţiunilor necontrolate. metoda se bazează pe utilizarea calculului dinamic neliniar. Metoda consideră în mod implicit şi simplificat aspectele comportării dinamice şi neliniare a structurii fără să poată evidenţia direct mecanismul de plastificare al structurii la acţiunea cutremurelor cu intensitate ridicată. precum şi modul concret în care sunt efectuate verificările ce privesc condiţiile de conformare antiseismică şi performanţele răspunsului seismic.

Se recomandă să se evite formele la care. staţii de pompieri . pentru a limita efectele nefavorabile ale excitaţiei asincrone a bazei structurii. Dacă recomandările menţionate nu pot fi îndeplinite se vor adopta modele şi procedee de calcul în măsură să reflecte cât mai fidel comportarea spaţială a structurii. în vederea limitării efectelor defavorabile de torsiune generală sub acţiunea seismică.unităţi de producere a energiei electrice din sistemul naţional . a căror funcţionalitate în timpul cutremurului şi imediat după cutremur trebuie să se asigure integral. CLASELE DE IMPORTANŢĂ A CONSTRUCŢIILOR Clasa I Construcţii de importanţă vitală pentru societate.C dimensiunile în plan să nu depăşească. de regulă. La clădirile etajate la care sunt necesare reduceri de gabarit la nivelurile superioare.3 In cazurile în care amplasarea construcţiilor pe terenuri nefavorabile nu poate fi evitată.spitale.66 1.B. cu rol de decizie în organizarea măsurilor de urgenţă după cutremure . .clădiri pentru unităţi administrative. compacte şi simetrice evitându-se disimetrii pronunţate în distribuţia volumelor a maselor şi a rigidităţilor în cadrul aceluiaşi tronson de clădire. acestea se vor realiza pe liniile elementelor portante verticale urmărinduse să nu se creeze disimetrii pronunţate pe ansamblul construcţiei. staţii de salvare. ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU A CONSTRUCŢIILOR Forma în plan şi elevaţie La stabilirea formei şi a alcătuirii de ansamblu a construcţiilor se vor alege. pentru anumite direcţii de acţiune seismică pot apărea suprasolicitări ale unor elemente verticale şi solicitarea dezavantajoasă a infrastructurii. Se recomandă ca la construcţiile înalte amplasate în zonele seismice de calcul A.clădiri pentru comunicaţii de interes naţional şi judeţean . se vor lua măsurile necesare pentru consolidarea terenurilor astfel încât acestea să poată asigura o bună comportare seismică a construcţiilor. Înălţimea construcţiilor se stabileşte pe considerente funcţionale şi de sistematizare. Se vor evita. clădirile cu forme în pian neregulate cu discontinuităţi în zone pot apărea eforturi suplimentare semnificative. contururi regulate în plan. de preferinţă. de regulă. centrale şi judeţene. 40m.

clădiri industriale care adăpostesc echipamente de mare valoare economic .: sere. construcţii parter. grădiniţe.clădiri şi instalaţii industriale care prezintă riscuri de incendii sau degajări de substanţe toxice .depozite cu produse de strictă necesitate pentru aprovizionarea de urgenţă a populaţiei Clasa III Construcţii de importanţă normală ( construcţii care nu fac parte din clasele I. cămine ( cu excepţia celor din clasa II) construcţii industriale şi agrozootehnice curente.şcoli. istorice. Clasa IV Construcţii de importanţă redusă : . VALORILE COEFICIENŢILOR DE IMPORTANŢĂ “α” CLASA DE IMPORTANŢĂ . centre comerciale importante .construcţii agrozootehnice de importanţă redusă ( de ex. Clasa II Construcţii de importanţă deosebită la carea se impune limitarea avariilor avându-se în vedere consecinţele acestora: .67 clădiri care adăpostesc muzee de importanţă naţională.celelalte clădiri din domeniul ocrotirii sănătăţii . ştiinţifice deosebite . diverse pentru creşterea animalelor şi păsărilor ) . biserici.clădiri care adăpostesc aglomeraţii de persoane : săli de spectacole artistice şi sportive. hoteluri. Ii sau IV clădiri de locuit.alte construcţii civile şi industriale care adăpostesc bunuri de mică valoare şi în care lucrează un personal restrâns. cămine pentru copii. parter şi etaj . handicapaţi. creşe.clădiri care adăpostesc valori artistice. bătrâni .construcţii de locuit.

8 1. tiranţi.0ks ± 1. încărcările seismice verticale se determină prin înmulţirea încărcărilor gravitaţionale de calcul ale elementelor respective cu coeficientul "cv".5ks ±2.0 IV – α = 0.5ks ±1.2 III – α = 1. .). .68 I – α = 1. Valorile coeficienţilor " cv" Tipul elementului Elemente cu eforturi axiale predominante Grinzi de cadru cu forţe tăietoare mari Grinzi cu încărcări verticale concentrate mari Planşee-dală rezemate Forţa tăietoare la direct pe stâlpi. structuri suspendate etc. din încărcări verticale concentrate mari şi / sau deschideri importante.5 k.elemente cu eforturi axiale predominante ( stâlpi. în secţiunile din vecinătatea stâlpilor încărcările concentrate Coeficientul cv ± ks ± 1. spaleţi de zidărie. DETERMINAREA ÎNCĂRCĂRILOR SEISMICE VERTICALE Verificarea la acţiuni seismice verticale este necesară pentru următoarele tipuri de elemente care fac parte din structura de rezistenţă : . rezemate direct de stâlpi ( fără grinzi).4 II – α = 1. fără rezemare pe stâlpi grinzi ( pentru verificarea la străpungere) Console cu deschideri încărcarea Încărcarea sau efortul care se modifică Efortul axial al elementului Forţa tăietoare provenită din încărcările gravitaţionale.planşee de tip dală. grinzi şi console cu forţe tăietoare mari provenind în principal.

05 B . . In condiţiile structurilor regulate la care sunt îndeplinite condiţiile : 1. centrele de rigiditate la diferitele niveluri sunt situate aproximativ pe aceeaşi verticală 2. Astfel. METODE DE CALCUL DE COMPLEXITATE SUPERIOARĂ In situaţiile în care se apreciază că sunt necesare date suplimentare faţă de cele furnizate de metoda curentă de calcul structural ( metoda statică echivalentă ) la încărcări seismice de calcul determinate se vor putea utiliza după caz. în măsură să ţină seamă de cuplarea între oscilaţiile de torsiune şi cele de translaţie. centrele maselor la diferitele etaje se află aproximativ unul deasupra altuia. una sau mai multe dintre metodele de calcul menţionate.075 B . la fiecare nivel punctul de aplicaţie al rezultantei încărcărilor seismice orizontale se află faţă de centrul de rigiditate la distanţa : e = e1 + e2 Rel (1) e.excentricitatea adiţională convenţională. . Se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare a efectului de torsiune generală pe baza unor modele structurale plane.la construcţii de tipuri curente cu distribuţie ordonată în plan a elementelor structurale . Metoda de calcul dinamic liniar Metoda constă în integrarea numerică a ecuaţiilor diferenţiale care exprimă echilobrul dinamic ia fiecare moment de tip al acţiunii seismice obţinându-se succesiunea în timp a răspunsului seismic elastic. 1.la construcţii având în plan o distribuţie a elementelor de rezistenţă defavorabilă din punctul de vedere al preluării torsiunii generale. Excitaţia seismică este reprezentată prin accelerograme înregistrate pe amplasament sau prin accelerograme care. e2 . sunt caracteristice pentru zona amplasamentului. care introduce efectul caracterului nesincron al mişcării seismice în lungul dimensiunii respective a construcţiei. pentru excentricitatea e2 se vor adopta următoarele valori : 0.excentricitatea centrului maselor în raport cu centrul de rigiditate . prin utilizarea în calcul a unui model structural tridimensional adecvat.şi 0.69 mari gravitaţională totală Efectul de torsiune generală Efectul de torsiune indus de acţiunea seismică va fi luat în considerare în general. prin conţinutul de frecvenţe al mişcării.

în concordanţă cu dezvoltarea deformaţiilor plastice şi a degradărilor structurale. Indicaţii pentru stabilirea acestor date de bază se dau în instrucţiuni de calcul specifice.deplasare pentru fiecare element al structurii precum şi legea de mişcare a bazei. Metoda de calcul dinamic neliniar permite determinarea principalelor caracteristici ale răspunsului seismic ai structurii pe durata de acţiune a cutremurului. reprezintă o metodă de verificare în sensul că se aplică unor structuri la care capacităţile secţionale de rezistenţă şi de deformare pot fi evaluate. 3. Grupări de încărcări şi scheme de încărcare . Metoda constă într-un calcul biografic considerând încărcările gravitaţionale constante iar încărcările orizontale aplicate static şi monoton crescătoare. ASPECTE SPECIFICE ALE CALCULULUI STRUCTURILOR LA ACŢIUNI SEISMICE 1. Metoda reprezintă un instrument prin intermediul căruia se poate dirija dezvoltarea unui mecanism structural de plastificare favorabil. Aplicarea metodei se recomandă în cazul structurilor cu alcătuire mai puţin ordonată sau cu regimul de înălţime superior celui obişnuit. 5. 2. bazată pe integrarea ecuaţiilor de echilibru exprimat ia paşi de timp suficient de mici. în evaluarea acestor caracteristici se utilizează valori ale rezistenţelor materialelor apropiate de valorile medii. dar variabile de la un pas de timp la altul. 2. inclusiv determinarea explicită a cerinţelor de ductilitate în diferite zone ale structurii. succesiunea formării articulaţiilor deplasările capabile ale structurii şi forţele orizontale asociate. Metoda de calcul static neliniar Această metodă se situiază la un nivel intermediar de complexitate între metoda de calcul static echivalent şi cea de calcul dinamic neliniar.70 La dimensionarea structurii ordonatele diagramelor de eforturi în momentele de solicitate maximă vor fi reduse în raportul dintre valoarea forţei seismice de calcul determinată. Metoda evidenţiază pentru această ipostază de încărcare. distribuite după mai multe legi posibile care vor avea în vedere ponderi diferite ale modurilor proprii de vibraţie. Metoda de calcul dinamic neliniar Această metodă ca şi cea prezentată la pct. în completarea calculelor inginereşti obligatorii pe carea le presupune metoda curentă de proiectare. Aplicarea metodei presupune cunoscute relaţia efort . a trimite caracteristicile de rigiditate ale structurii constante pe durata fiecărui interval de timp.8. Metoda de calcul dinamic neliniar.3.

evitării unor deplasări laterale prea mari ale construcţiilor. B.limitării deformării sau degradării unor echipamente cu destinaţii speciale adăpostite de construcţii. . de regulă.evitării coliziunilor între tronsoanele de construcţii în vecinătate. . 2. datorate procesului tehnologic. In consecinţă nu se includ. în special la etajele superioare. cvasiperrnanent. podurile rulante etc. Calculul Ia starea limită de deformare se face în scopul: . ca şi elementele nestructurale a căror avariere poate avea urmări grave.încărcările seismice se consideră încărcări excepţionale şi intervin ca atare în grupări speciale conform prevederilor STAS 10101/01.evitării amplificării exagerate a efectelor seismice asupra lichidelor cu nivel liber din rezervoarele situate la înălţime. Controlul degradărilor elementelor . La calculul elementelor de construcţii la care intervin concentrări defavorabile de eforturi din acţiunea seismică sau la care nu se poate conta pe o ductilitate satisfăcătoare la unele solicitări. eventual prin evidenţierea degradărilor de rigiditate şi de capacitate de rezistenţă pe care o permite aplicarea unora din programele de calcul automat.evitării degradării excesive a unor elemente nestrucrurale supuse deformaţiilor provocate de către oscilaţiile seismice ale structurii de rezistenţă: . Se vor verifica toate componentele structurilor de rezistenţă. Condiţii de calcul A. Asigurarea capacităţii de deformare în domeniul post elastic a structurii se face indirect prin respectarea unor reguli de alcătuire a secţiunilor şi elementelor precizate în prescripţiile de proiectare specifice diferitelor materiale sau structuri. încărcări cum sunt cele orizontale produse de acţiunea vântului.71 . Metoda curentă de proiectare Calculul structurilor de rezistenţă la acţiuni seismice se face la stări limită în conformitate cu principiile generale de verificare a siguranţei construcţiilor prezentate în STAS 10100/0-75. In categoria încărcărilor neseismice care intervin în grupările speciale împreună cu încărcările seismice se iau în considerare numai încărcările de provenienţă gravitaţională şi alte înărcări cu caracter static. . Calculul la stările limită de rezistenţă şi de stabilitate se va face pentru toate categoriile de construcţii. într-o manieră explicită. eforturile rezultate din calculul la acţiunea seismică se multiplică cu coeficienţii supraunitari. Metoda bazată pe considerarea proprietăţilor de deformare neliniară a structurii Metoda permite dirijarea. Controlul degradărilor în elementele structurale pentru cutremurul de proiectare se face prin evaluarea deformaţiilor postelastice. a formării mecanismului de plastificare a structurii.

Se interzice unităţilor din construcţii . semifabricatele şi prefabricatele care corespund proiectelor şi normelor tehnice în vigoare. respectându-se întocmai prevederile şi normele tehnice în vigoare. asociate mecanismului de plastificare al acestuia. Betonarea elementelor de construcţii se va face numai sub supravegherea conducătorului tehnic al lucrării. fundaţiilor structurii de rezistenţă etc. pe întreg parcursul realizării lucrărilor. stabilitatea sau siguranţa în exploatare. Executanţii vor verifica calitatea materialelor elementelor de construcţii. Pentru corelarea capacităţilor de rezistenţă ale suprastructurii.montaj să efectueze modificări la soluţiile tehnice din proiectele de execuţie care ar putea să afecteze rezistenţa. se comportă elastic sau suportă deformaţii postelastice mici. Se va efectua recepţia distinctă a terenului de fundare. sau dacă sub acţiunea unui cutremur cu intensitate superioară cutremurului de calcul. Lucrările de fundaţie vor fi începute numai după verificarea şi recepţionarea naturii terenului. această metodă de proiectare permite. Se vor utiliza numai materialele. şi după retrasarea elementelor geometrice a tuturor fundaţiilor. De asemenea . se stabilesc pe baza eforturilor dezvoltate Ia baza suprastructurii. întocmind procese verbale pentru lucrările ascunse. infrastructurii. a săpăturilor. a fundaţiilor şi a structurii de rezistenţă. O atenţie specială se va acorda calităţii betoanelor puse în operă. care va consemna mersul lucrărilor în condica betoanelor. Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile de contracţie se va asigura păstrarea umidităţii betonului în primele zile după turnare . să se verifice dacă structura solicitată de un cutremur cu intensitate inferioară celei a cutremurului de calcul dar având o perioadă de revenire mai scurtă. CONDIŢII PRIVIND EXECUTAREA LUCRĂRILOR Executarea lucrărilor de construcţii se va face cu o grijă deosebită . asigurânduse realizarea mărcii de beton prevăzută în proiect şi obţinerea elementelor de beton fără defecţiuni din turnare. fără a se obţine acordul prealabil scris al proiectantului. fundaţiilor şi terenului de fundare se vor utiliza rezistenţei ale materialelor apropiate de valorile medii. în situaţiile în care este necesar.72 nestructurale se face prin intermediul valorilor deplasărilor relative de nivel calculate pe baza săgeţilor maxime. ca şi valorile presiunilor pe teren şi distribuţia acestora. structura nu-şi pierde stabilitatea. Starea de eforturi în elementele infrastructurii şi în fundaţii.

astfel încât contactul să se realizeze pe toată suprafaţa de rezemare. procentele stabilite prin proiect. Compactarea betonului din îmbinări se va face de regulă prin vibrare. spălării de ploaie etc. Montarea elementelor prefabricate se va face în ordiea şi în pozţiile prevăzsute în proiect. Decofrarea elementelor de beton se va face numai atunci când rezistenţa betonului a atins. La imbinările la care rezemarea şi transmiterea eforturilor se face prin piese metalice. este obligatoriu a se asigura planeitatea şi paralelismul feţelor prevăzute a veni în contact.73 prin protejarea suprafeţelor libere şi menţinerea betonului în stare umedă timp de circa 7 zile. îngheţului. faţă de marcă. obligatoriu. . luându-se măsuri ca în orice moment toate elementele montate să se găsească în situaţia de a respecta condiţiile de stabilitate prevăzute în proiect. sau la termenele prevăzute " Normativ pentru executarea lucrărilor de beton armat ". În cazul unor defecte importante remedierea acestora se va face numai pe baza soluţiilor tehnice acceptate de proiectant. După decofrarea oricărei părţi de construcţie se va proceda la o examinare amănunţită a tuturor elementelor de rezistenţă ale structurii. măsuri speciale de protejare a betonului împotriva uscării. Fixarea construcţiei şi executarea îmbinărilor definitive de montaj se vor face după verificarea poziţiilor în plan şi elevaţie a elementelor construcţiei şi a corespondenţei lor cu cotele din proiect. După betonarea imbinărilor se vor aplica .

beton.încărcări date de zăpadă.1997 .92 . P7 .Teren de fundare. C28 .87 . NP .încărcări tehnologice din explotare pentru construcţii civile. STAS 10101/20 . P100 . industriale şi agrozootehnice.90 . STAS 10101/21 .90 . STAS 10101/2 A1 .2000 .Cod de proiectare în cadre din beton armat.2006 . agrozootehnice şi industriale.007 .Planşee din beton armat şi beton precomprimat.Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel . STAS 3300/1 .Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton armat şi beton precomprimat.1983 .BIBLIOGRAFIE STAS 10107/0 .85 . .Normativ privind fundarea construcţiior pe pământuri sensibile la umezire.Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social culturale.90 .încărcări date de vânt. STAS 10107/1 . Principii generale de calcul.

80665) g c γ M V F p kNm m3 N Pa Pa Coeziunea Greutatea volumetrica Momentul Volumul Forta Presiunea .Lista cu simboluri si unitati de masura utilizate in proiect A L I CG E G h m2 m m Aria Lungimea Latimea Central de masa sau greutate m kN m Pa Pa Excentricitatea Greutatea Inaltimea Efortul unitar normal Efortul unitar tangential Acceleratia gravitationala(terestre = 9.

. Mentenanta – interventia periodica pentru pastrarea performantei structurale.probabilitatea unui amplasament de a resimti efectele unui cutremur de pamant. Fiabilitate –incredere Hazard seismic.Glosar de termeni Consolidare – interventiile asupra unei constructi existente pentru sporirea performantelor ei structurale.

cu frecventa mare.Risc seismic – probabilitatea obtinuta prin produsul dintre hazardul seismic si vulnerabilitatea seismica . Cofraj – tipar de lemn sau de metal in care se toarna betonul pentru a se intari in forma prevazuta . Beton –piatra artificiala compusa din agregat liant si apa. Grinda – bara supusa la incovoiere. Seism – modelare a cutremurului in scop ingineresc (stiintific). Vibratie – miscare periodica alternativa. Vulnerabilitatea seismica – probabilitatea de avarie a unei constructii situate intr-o zona seismica. Cutremur – miscare a scoartei pamantului comparabila cu valurile marii. Statica –stiinta repausului. Beton armat –material compozit alcatuit din beton si otel. Etaj – nivel structural. . Rezistenta –stiinta care se ocupa cu eforturile unitare in bare din actiuni statice sau dinamice. Planseu –componenta structurala de compartimentare orizontala. cu frecventa mica. Infrastructura – parte inferioara a unei constructii care o sustine si o fixeaza de teren. Oscilatie – miscare periodica alternativa. Amplasament – locul pe care se ridica o constructie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful