You are on page 1of 8

Planimetrul polar mecanic (fig.

3) se compune din dou bra e metalice: bra ul polar i bra ul port c rucior (bra trasor sau bra urm ritor). Bra ul polar are o lungime fix , în timp ce bra ul port c rucior se lunge te sau se scurteaz în func ie de scara la care se fac determin rile. Bra ul polar este fixat într-un cap t de greutatea polar , iar în cel lat cap t de c ruciorul planimetrului. Greutatea polar se fixeaz într-un punct care trebuie s r mân fix pe toat durata m sur torii, în timp ce c ruciorul planimetrului se deplaseaz odat cu bra ul trasor i înregistreaz mi carea acestuia pe plan sau hart . Bra ul trasor este prev zut la un cap t cu un stil (stilet sau ac trasor) cu ajutorul c ruia se urm resc contururile suprafe elor de determinat, iar la cel lalt cap t este fixat de c rucior. Este divizat în milimetri sau prezint mai mul i indici corespunz tori sc rilor uzuale. Pozi ia bra ului trasor pe c rucior pentru diversele sc ri este specificat într-un tabel care înso e te cutia aparatului. C ruciorul planimetrului (dispozitivul de înregistrare) se compune din urm toarele p r i: o roti înregistratoare (ruleta), divizat în 100 de p r i egale, notate din 10 în 10; vernierul, cu zece diviziuni pentru citirea exact a grada iilor de pe rulet ;

care înregistreaz num rul de ture pe care îl face ruleta. gradat în zece p r i egale.un înregistrator de ture (disc). 2 .

C ruciorul poate culisa pe bra ul trasor. ruleta înregistratoare (mobil ) i stiletul (mobil). 2. unul de presiune i altul de reglaj fin. ce corespund cu anumite sc ri înscrise în tabelul planimetrului. Fig. În timpul lucrului planimetrul se sprijin pe trei puncte i anume: greutatea polar (punct fix). Fixarea lui se face prin intermediul a dou uruburi. Planimetrul polar digital SOKKIA . la diferite repere de pe bra .

Modul de lucru cu planimetrul. C ruciorul planimetrului se fixeaz pe bra ul trasor. Greutatea polar se fixeaz într-un punct de pe . în dreptul diviziunii care corespunde sc rii planului pe care se lucreaz .

Stiletul trebuie condus cu foarte mult aten ie. pân ce revine la punctul de plecare. în timp ce la suprafe ele mari în interior. se noteaz citirea la dispozitivul de înregistrare. înainte de începerea contur rii suprafe ei aducem dispozitivul de înregistrare la valoarea zero. În cazul suprafe elor mici polul se plaseaz în afara lor.plan. încât stiletul bra ului trasor s poat descrie cu u urin conturul figurii. atunci ultima citire ne va da num rul generator. care se alege în a a fel. dup care se începe. conturarea suprafe ei de planimetrat. Suprafe ele mari se i pot descompune în altele mai mici i apoi planimetra cu polul în afar . în a a fel încât vârful lui s urmeze în mod riguros linia de contur. când se face o nou citire la dispozitivul de înregistrare. Diferen a dintre ultima i prima citire reprezint num rul generator. Dac . f r ca bra ele planimetrului s fac între ele unghiuri prea mari sau prea mici. Planimetrul fiind fixat se duce stiletul în unul din punctele conturului. care înmul it cu num rul constant. corespunz tor sc rii planului (notat în tabelul planimetrului) ne d aria suprafe ei conturate de stiletul bra ului trasor. . în sensul acelor de ceasornic.

.

urm toarele dou cifre (sutele i zecile de unit i) se citesc pe ruleta înregistratoare pân la valoarea zero a vernierului. .3 Num rul generator este format întotdeauna din patru cifre: prima cifr (miile de unit i). ultima cifr (unit ile) se cite te pe vernier. se cite te pe înregistratorul de ture (disc).

pentru planimetrarea cu polul în exterior. din media citirilor rezultând num rul generator. se face astfel: se alege o suprafa de pe hart a c rei arie este cunoscut (la h r ile topografice la scara 1:50 000 i 1:25 000 un p trat de caroiaj reprezint în teren 2 o suprafa de 1 km ). care 2 reprezint de fapt 1 km pe harta respectiv . toate suprafe ele care vor fi planimetrate pe harta respectiv vor rezulta din împ r irea numerelor 2 generatoare la num rul generator de un km (1). În cazul când nu se cunoa te constanta planimetrului pentru o anumit scar i nici pozi ia c ruciorului pe bra ul trasor pentru acea scar . Dac între cele dou planimetr ri exist o diferen prea mare. etalonarea aparatului la scara dat . Planimetrarea unei suprafe e se face de cel pu in dou ori.În fig. . 3 num rul generator este 5720. se va face o a treia planimetrare. Media dintre cele dou rezultate mai apropiate d num rul generator definitiv. se planimetreaz de 5-6 ori aceast suprafa .