CONCEPTUL INTOARCERII LA EXPERIENTA (LE RETOUR D' EXPERIENCE)

IN MANAGEMENTUL DE SECURITATE DIN INDUSTRIA DE PETROL SI GAZE

Dr. ing Ion Irimia ZECHERU

Expert ISO/ CEN

Conceptul de “Le retour d’expérience-RETEX” acoperă o gamă largă de abordări şi

obiective. Iniţial dezvoltat în domeniul riscului industrial şi tehnologic, RETEX este
adesea asimilat unei informari detaliate in decursul unei situatii de criza.
- RETEX este abordarea unei analize “a posteriori” de gestionare a unui
eveniment real sau fictiv (un exerciţiu) sau a unui ansamblu de evenimente
comparabile;
- RETEX se bazează pe analiza informaţiilor colectate în urma evenimentelor
tehnice, precum şi valorificarea de experimente individuale din experienţa
colectivă;
Acesta are ca scop de a învăţa din greselile evenimentelor si de a promova sau de a
elabora proceduri şi recomandări din perspectiva de prevenire a riscului şi de
îmbunătăţire a reacţiei sistematice post-criză (figura nr.1) .

Figura nr.1 Definirea etapelor crizei evenimentului

(Sursa: Dr. ing. Ion Irimia ZECHERU, ABORDAREA CYNDINIQUES A REGULII TRIUNGHIULUI DE AUR A
REGLEMENTĂRII, in Monitorul de petrol si gaze, iulie 2007, SIPG Bucuresti)

Definiţiile RETEX: Termenul este aplicat la o varietate de abordari - metode de

investigare, ansamblul mijloacelor de colectare a informaţiilor, a abordărilor analitice -
astfel încât definiţia termenului a devenit mai extinsa.
Există multe definiţii ale RETEX-ul, din care s-au selectat urmatoarele:

- Le retour d’expérience in materie de fiabilitate a sistemelor industriale,

obiectivul principal de a aduna informaţii referitoare la frecvenţa de apariţie a
 defectarilor, modurilor de defectare, cauzelor şi efectelor acestora asupra
disponibilitatii instalatiilor. Mai pe larg, se pot colaţiona, de asemenea, informaţii
cu privire la modelele, timpii si costurile de interventie asociate cu întreţinerea
efectuată sau remediul preventiv [Zwingelstein 99].

- Dacă fiecare incident major conduce la invatarea unor aduce lecţii specifice,
atunci este cel mai bine sa se analizeze cel mai eficient o serie de evenimente
similare in scopul îmbunătăţirii lor. Ca atare, întoarcerea la experienta, pe
termen lung, este un element esenţial al proiectului politicii de prevenire a
riscurilor tehnologice[Vesseron 98] .

- Le retour d’expérience este definit de toate mijloacele utilizate pentru

colectarea, stocarea şi gestionarea de informaţii pentru a permite participantilor
să dobândească cunoştinţe despre existenţa unor fenomene caracteristice în
procesele de operare în principal, legate de activitatea umană [Blondeaux 99].

- Le retour d’expérience consta, pornind de la o experienţă practică de a

conduce o criză(congestie), in sustinerea unor lectii pentru alte situaţii de
evenimente severe. Aceaasta sustinere se poate extinde pentru un câmp mult
mai vast decât rezoluţie a unor defecţiuni tehnice de echipamente sau proceduri.
In acest caz sunt de mirare, in special reacţiile individuale şi mai ales de
organizationale cu care se confruntă o incercare mai severa, care ar putea
destabiliza “un sistem” (intreprindere sau grup de persoane implicate) [Lagadec
94].

Pentru P. Lagadec (4) le retour d'expérience constă într-o colecţie de informaţii

privind sistemele de comportament retroactiv (consultanţă de specialitate, observaţii
ale operaţiunii etc) in vremuri de criza. Practica le retour d'expérience consta în
principal să se arunce o privire critică la actiunea generală de răspuns la criză.
Obiectivul principal este acela de a îmbunătăţi managementul strategic al crizelor şi
anume, promovarea sau stabilirea pentru situaţii de criză a reactiilor si procedurilor,
referintelor si performantelor operationale in entitati legate de acestea.
 - Dupa Wybo “le retour d’expérience” ar trebui să permită studiul gestionarii
unui eveniment, pentru a identifica defectiuni tehnice, umane şi organizaţionale,
precum şi acţiunile pozitive întreprinse. REX trebuie sa valorifice individul şi
asigure capitalizarea si schimbul de informaţii obţinute.
- Procesul de retour d’expérience este de a folosi dezvoltarea unui eveniment
real ca o oportunitate de a colecta experienţa individuală de mai mulţi jucători
pentru a o reuni sub forma experienţei colective. Retour d’expérience ar trebui
să se permita captarea reprezentarii dinamicii situaţiilor pentru a înţelege mai
bine accidentele trecute şi sa poata împărtăşi experienţa în gestionarea riscurilor
şi a crizelor [Wybo, Poulossier Colardelle, Cauchois].

“Le retour d’expérience” poate fi definit ca un proces de informare efectuat în urma

crizei, folosit pentru a învăţa din evenimentele pozitive şi negative la mai multe
niveluri, cu scopul reducerii apariţiei lor şi al gestionarii eficiente.
In concluzie, o definiţie generală a “Le retour d’expérience” se refera la lecţiile
retinute de la un eveniment nefericit care a avut loc, de obicei, inopinat, în timpul unei
catastrofe naturale sau antropice.
Acest lucru poate apare deoarece riscul a fost subestimat sau nu a fost luat în
considerare în mod corect, deoarece tehnologia folosită a fost controlata imperfect,
pentru că nu au fost considerate semnalele sau accidentele anterioare si deoarece
sistemele de avertizare au fost prost/ insuficient organizate.
Definitia simpla din ”The Merriam-Webster Dictionary” potrivit careia: mecanismul “Le
retour d’expérience” reprezinta reintoarcerea input-ului ca parte a output-ului este
prezentata in figura nr. 2.

Figura nr. 2 Reprezentarea “Le retour d’expérience”

(Sursa : Piotr Golec , 2004, The Economics Web Institute)

“Le retour d’expérience”- RETEX nu poate improviza.

Utilizarea RETEX trebuie să faciliteze intelegerea procesului, sa dedramatizeze si sa
atinga obiectivele fixate.
In RETEX există întotdeauna un timp de pregătire, un timp pentru desfăşurarea
întâlnirilor pentru schimburile de idei şi un timp de restituire.
Evenimentul sursa poate fi: o situatie de criza (congestie) sau un exercitiu/ aplicatie.

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE RETEX:

- Prezentarea unei imagini de ansamblu a evenimentului;
- Consolidarea legăturilor între parteneri, deosebit de importanta în cazul în care
evenimentul implică mai mulţi parteneri, deseori in cazul pentru procedurile de
lucru solicita alerta de management in reţeaua parteneri multipli: servicii
descentralizate, servicii ale Ministerului Sănătăţii, agenţi de sănătate,
departamente guvernamentale, experţi, industriaşi etc;
- Identificarea şi de bune practici umane sau organizaţionale în ceea ce priveşte,
competenţa tehnica, pentru a le aduce în atenţia diferiţilor actori, care se pot
confrunta în viitor cu managementul unor evenimente similare (aici trebuie să
fim atenţi să nu cădem în exces (auto-felicitare));
- Identificarea puncte negative şi sugerarea unor domenii de îmbunătăţire in
scopul cel mai sensibil de abordarea a invatamintelor classic invatate. RETEX nu
trebuie să apară ca o modalitate de sancţionare; este important să se identifice
fara imparţialitate punctele de eşecuri şi sa se sublinieze îmbunătăţirea practicii
abordate si recunoscute, reciproc, de lucru;
- să faciliteze oportunitatea recunoaşterii si intelegerii de catre toată lumea a
ierarhiei privind evenimentului in administrare investiţiilor. De asemenea, sa
ajute la promovarea punctelor pozitive in activităţea participantilor. Eliminarea
cu ocazia unei crize (congestii) a impresiei generale că nimic nu a fost efectuat
în mod corespunzător, fapt care ar genera puncte pozitive (nu intotdeauna!) si
care ar permite participantilor de a merge mai departe;
- Creşterea experienţei de gestionare a evenimentelor viitoare prin dezvoltarea,
actualizarea şi difuzarea de proceduri sau planuri, schimbari si solicitarea de
expertiză ştiinţifică în activitatea viitoare reglementare;
- De multiplicarea lecţiilor învăţate şi educarea participantilor la eveniment trebuie
să beneficieze si potenţialii actori nu doar aceia care au fost afectati de sursa
evenimentului, pentru a îmbunătăţi cunoştinţele şi practicile la nivel global.
In prima etapa a RETEX definirea scopurilor sau obiectivelor din lecţiile învăţate ar
trebui să fie alese în prealabil de a alege modul cel mai adecvat de exploatare. După
definirea obiectivelor de proiectare, un al doilea pas este de a defini obiectivele
operaţionale adaptate la evenimentul sursa.

A doua etapa consta in a verifica dacă criteriile de punere în aplicare sunt îndeplinite,
care este relevanţa lecţilor învăţate pe baza tipului evenimentului sursa.
Evaluarea costurilor / beneficiilor se realizeaza prin:
- analiza de cost în termeni de timp pentru a dedicarea la lecţiile învăţate, pentru
a mobiliza resurse financiare (de exemplu în cazul în care sunt utilizaţi furnizori
de servicii din afara);
- impact negativ posibil (de exemplu penalizari);
- beneficii în termeni de capitalizare a experienţei, de îmbunătăţire a implicării
părţilor interesate, pentru actualizarea cunoştinţelor sau evoluţionarea
reglementărilor.
În cazul în care criteriile pentru punerea în aplicare sunt îndeplinite, abordarea trebuie
să fie validate.
In a treia etapă organizarea aspectelor practice ale lecţiilor învăţate în practică pentru
a organizarea in perspectiva, trebuie să:
- Identifice un supraveghetor care va fi responsabil pentru colectarea de informaţii în
avans, pentru analizarea acestei informaţii, pentru colectarea unor experienţe
individuale, pentru entuziasmul de organizare a intalnirilor pentru schimburile de idei şi
pentrutimp de restituire.
. Supraveghetorul este neutru cu privire la eveniment si obiectiv in abordare, astfel
incat sa fie evitata interpretarea efectului de pedeapsa.
În mod ideal, supraveghetorul nu are nici o relaţie ierarhică cu părţile interesate.
Supraveghetorul poate sa se inconjoare de o echipa care sa-l ajute în misiunea sa sau
de o persoana care sa fie si secretar al dezbaterilor cu ocazia reuniunilor si care sa sa
anime si sa elaboreze raportul intalnirii.