Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

Prof. univ. dr. MARIN TOMA

INIŢIERE ÎN EVALUAREA ÎNTREPRINDERILOR
- Ediţia a III-a, revizuită -

Editura CECCAR, Bucureşti, 2009

Editor:

Editura CECCAR Intrarea Pielari nr. 1, sector 4 Bucureşti Tel.: 021/330.88.69 770/71 Fax: 021/330.88.88 E-mail: edituraceccar@yahoo.com

Redactor: Alina Mihaela MÎNDRU Tehnoredactor: Francisc Alexandru VASILE Tipărit: Tipografia EVEREST Tel.: 021/433.07.01 / 02/03

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României TOMA, MARIN Iniţiere în evaluarea întreprinderilor / Marin Toma. - Ed. a 3-a, rev. - Bucureşti: Editura CECCAR, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-8414-60-0

Cuprins
Introducere...............................................................................9 Cuvântul autorului..................................................................13
Capitolul I Conceptul de evaluare economică şi financiară; principii şi reguli generale de evaluare
1. 2.

Definiţia, necesitatea si esenţa evaluării............................16 Clasificarea evaluărilor......................................................22

3. Faze şi etape în realizarea unei evaluări de întreprindere... 26 Bilanţul contabil - punct de pornire; bilanţul economic instrument de lucru pentru evaluarea unei întreprinderi......26 5. Valoare şi preţ; diferite tipuri de valori folosite în evaluare.........................................................................29
4.

Capitolul II Diagnosticul - sursă a tuturor elementelor şi informaţiilor necesare evaluării unei întreprinderi

Rolul diagnosticului de evaluare........................................40 2. Diagnosticul juridic...........................................................41 3. Diagnosticul comercial......................................................42 4. Diagnosticul tehnic, tehnologic şi de exploatare.................43 5. Diagnosticul de organizare, management şi resurse umane...................................................................44 6. Diagnosticul financiar-contabil...........................................45
1.
3

7. Analiza fundamentală pentru evaluare................................46 7.1. Investigaţiile strategice.............................................47 7.2. Investigaţiile financiare............................................49 7.2.1.Identificarea şi aprecierea de ansamblu a situaţiilor financiare ale întreprinderii...........49 7.2.2.Retratarea situaţiilor financiare ale întreprinderii...................................................50 7.2.3. Analiza situaţiei financiare a întreprinderii......50 8. Sinteza diagnosticului de evaluare.....................................65
Capitolul III Componentele fundamentale ale evaluării

Introducere............................................................................70 1. Metodologia determinării activului net corijat (ANC)........70 1.1. Separarea tuturor bunurilor evidenţiate în bilanţul contabil în bunuri necesare exploatării şi bunuri în afara exploatării...................................................71 1.2. Reevaluarea bunurilor necesare exploatării..............73 1.2.1. Imobilizări necorporale..................................73 1.2.2. Imobilizări financiare.....................................74 1.2.3.Imobilizări corporale......................................75 1.2.4. Stocuri............................................................76 1.2.5.Creanţe...........................................................77 1.2.6. Disponibilităţi băneşti şi alte valori mobiliare de plasament...................................77 1.2.7. Alte ajustări aduse bilanţului contabil..............77 l .3. Calculul matematic al activului net corijat................78 2. Metodologia determinării capacităţii beneficiare...............79
4

2.1. 2.2. 2.3.

Studiul rezultatelor trecute........................................80 Examenul previziunilor...........................................83 Calculul matematic al capacităţii beneficiare............85

3. Metode de determinare a ratei de capitalizare, de fructificare sau de actualizare............................................86
Capitolul IV Metode de evaluare a întreprinderilor

Introducere............................................................................96 l. Abordarea patrimonială în evaluarea întreprinderilor.........96 1.1. Valoarea contabilă...................................................97 1.2. Valoarea reală sau valoarea matematică...................97 1.3. Valoarea activului net reevaluat (Anr).....................98 l .4. Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatării (CPNE)..................99 1.5. Activul net de lichidare (ANL)...............................100 1.6. Valoarea substanţială............................................101 1.7. Limitele valorilor patrimoniale..............................101 2. Abordarea performanţelor financiare în evaluarea întreprinderilor...............................................................103 2.1. Valoarea de rentabilitate.......................................104 2.2. Valoarea de randament propriu-zisă.......................108 2.3. Metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate (DCF)...................................................................108 3. Abordări bazate atât pe patrimoniu cât şi pe performanţe; evaluarea părţii invizibile a întreprinderii.........................114 3.1. Metoda practicienilor...........................................115 3.2. Metoda Retail.......................................................116
5

. Evaluarea în cazul vânzării către proprii salariaţi..1..................... în cazul întreprinderilor redresabile........ Evaluarea pentru fuziuni........142 1.......................................... Evaluarea unei întreprinderi tranzacţională în condiţii particulare................138 1............Metoda remunerării capitalurilor permanente necesare exploatării (CPNE)......4.............3............1..1. Modelul Gardon & Shapiro...157 6 ..... divizări şi asocieri cu părţi ale întreprinderii............................................... Abordările prin analogie în evaluarea întreprinderilor. în cazul întreprinderilor neredresabile..126 4...157 3........ Evaluarea întreprinderilor în dificultate......... Alţi multiplicatori ai pieţii..................142 2..........129 4.......2...............................145 2..............................134 4...138 1......134 4...................... Valoarea de randament................ dar cu activ net pozitiv.......141 1................3.................1...116 3.........2.price earning ratio) .....130 4........135 4.................3..........123 3.................... Evaluarea pentru fuziuni si divizări.... Metoda Schnettler...156 3.....2.. Evaluarea parţială a întreprinderii...........1.3...................... Metoda remunerării valorii substanţiale brute................2...................................5................3.... Modelul lui Bates......................................3....................... Metode bazate pe goodwill................................................ Raportul preţ-beneficiu (PER ..145 2...136 Capitolul V Aspecte particulare în evaluarea întreprinderilor Introducere.........

.............2.160 5..... Datoria si responsabilitatea primordială a evaluatorului........179 2.. indiferent de referenţialul contabil folosit...............159 Evaluarea pentru întocmirea situaţiilor financiare.. 3...............................158 Evaluarea în cadrul unei succesiuni.........................176 Capitolul VII Principii de Practică a Evaluării (PPE) şi Codul etic al expertului evaluator Introducere.......................................................187 7 .......... 2.......... Obiectivele activităţii de evaluare........... Evaluarea titlurilor care nu cotează...... Obligaţia evaluatorului faţă de clientul său.............................................166 1.184 5...... Obligaţia evaluatorului faţă de alţi evaluatori şi faţă de organismul profesional....................................................174 Prime de control şi discounturi aplicate............................................178 1......... 5... 3...............160 5......... 4.............3............................................... Valorile folosite pentru elaborarea situaţiilor financiare......158 Evaluarea unui holding........1............................. Definiţii..................................163 Capitolul VI Evaluarea valorilor mobiliare Introducere..........................166 Evaluarea titlurilor care cotează...........................3........................................................................................2. Evaluarea în cadrul unei exproprieri......182 4....................... Reguli aplicabile pentru evaluare.....181 3.......................

.............. Metode şi practici de evaluare.........188 Practici de evaluare neetice si neprofesionale............................................................201 Sancţionarea abaterilor de la reguli.. contractarea şi raportarea unei lucrări de evaluare a întreprinderii 1...................... 10......... 8....210 Capitolul IX Angajarea................................................................ Teste grilă.....214 Contractarea lucrărilor de evaluare.........................6............ 2............................. 9.........244 Bibliografie............ Tabelele mărimilor factorilor de actualizare şi de fructificare.......... 3.........................216 Raportul de evaluare........................................198 Reguli de conduită profesională a evaluatorilor şi a experţilor evaluatori......204 Capitolul VIII Standarde şi reglementări privind evaluarea întreprinderilor Standarde şi reglementări privind evaluarea întreprinderilor..............193 Raportarea rezultatelor evaluărilor.............. întrebări recapitulative si studii de caz............................................ 4................................221 ANEXE Anexa 1.....................217 Verificarea unei evaluări......224 Anexa 2..296 8 .......... Lucrări prealabile acceptării unei misiuni de evaluare.................... 7....

luate separat. dar nu se limitează la măsurarea lor. este principalul artizan al recreării Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (înfiinţat în urmă cu 84 de ani. care reflectă pierderea pe care o entitate ar suporta-o. un prim inventar al activelor şi pasivelor care sunt corectate apoi prin evaluări extracontabile. cu excepţia lucrărilor judiciare. domnul Marin Toma se face cunoscut prin numeroasele sale lucrări publicate în perimetrul auditului. Marin Toma. numită şi valoare de deposedare. pentru a cita numai principalele preocupări de îmbogăţire a fondului editorial de carte. pentru organizarea şi punerea într-o funcţionare polivalentă a profesiei noastre contabile liberale. recurgând la un model sau altul. evaluării întreprinderilor. de regimul comunist. la rândul ei. începând cu anul 1994). la o metodă sau alta. depus în ultimul deceniu. dacă ea ar fi deposedată de activul implicat într-o operaţie.Introducere Evaluarea întreprinderii. O atare evaluare foloseşte conturile bilanţiere. în ansamblul său. Astfel. Cititorii lucrării nu trebuie. în esenţă. activitate profesională interzisă în 1950. Valoarea pentru întreprindere este cea mai mică valoare dintre costul de înlocuire al activului şi valoarea sa recuperabilă care. este cea mai mare valoare dintre valoarea de utilitate şi valoarea realizabilă netă. Figură emblematică a mediului profesional contabil românesc. situat în zona contabilităţii. Preocupările domniei 9 . şi recunoaşterea sa prin lege. situaţia poziţiei financiare este. în niciun caz. este cu totul altceva decât evaluarea posturilor activului. la o metodologie sau alta de calcul economic şi/sau financiar. autorul prezentei lucrări. profesorul dr. Dincolo de efortul imens. expertizei contabile. să confunde valoarea întreprinderii cu valoarea pentru întreprindere (value to the business).

Către sfârşitul anului 2000 au apărut termenii de „contabilitate în valoare de piaţă" sau „contabilitate în valoare justă". fuziunii. o nesemnificativă valoare de schimb. adesea. Revenind la bogăţia de idei. alături de tema evaluării întreprinderilor. Bunurile care au cea mai mare valoare de întrebuinţare au. pun contabilitatea în dialog cu subiecte de mare respiraţie în zona ştiinţelor economice şi financiare. la valoarea de schimb. transmisia şi altele. în special. ocaziile în care are loc evaluarea de întreprindere (şi a titlurilor pe care o entitate le emite) sunt foarte diverse: achiziţia.sale sunt remarcate si în domeniul creărilor de întreprinderi. se constată dublul ei înţeles. privatizarea. Binomul valoare-cost are sensuri diferite. Primul sens conduce la „valoarea de întrebuinţare". Dacă se analizează definiţia lui Smith despre valoare. Componentele patrimoniale ale unei întreprinderi au fost evaluate multe decenii pe baza costurilor istorice. Uneori. introducerea în bursă. din perspectiva contabilităţii. alteori ea reprezintă facultatea pe care o conferă posesia acestui bun de a permite cumpărarea altor bunuri. Aşa după cum precizează autorul. lichidarea. celălalt. afirma Smith. bazată pe valori actualizate sau pe valori de utilitate. 10 . de abordări metodologice şi practice ale acestei cărţi. teoria şi practicile contabile fac apel si la un model diferit de primele două. preocupări care. atunci când analiza este realizată. dar foarte prezent în sistemele contemporane: contabilitatea actuarială. ea exprimă utilitatea unui anume obiect. Dacă evaluările în costuri istorice si cele bazate pe valorile juste constituie clasicul şi modernul în materie de măsurare. să remarcăm că studiile pleacă de la teoria clasică a economiei. conform căreia cercetările echilibrului economic sunt centrate pe concepţia despre relaţia valoare-cost. divizării si lichidării acestora.

evaluarea unui holding. în conul de reflecţie al autorului lucrării pe care o analizăm au fost avute în vedere metode ce aparţin celor două categorii. solvabilitatea imediată. know-how. Pentru simplificare. el a cuprins şi evaluarea în condiţiile unei entităţi aflate în dificultate. contractarea şi rapor11 . existenţa de sinergii cu o altă întreprindere şi posibilitatea de a realiza economii de scară sau de a atinge mărimea critică. contractele). cu studii metodologice şi cu aplicaţii practice (capitolul IV). aptitudinile de rambursare a datoriilor (solvabilitatea finală). în zona evaluărilor întreprinderilor. Metodele teoretice de evaluare a întreprinderilor sunt numeroase. iar procedeele practice ce combină mai multe metode teoretice sunt si mai numeroase. angajarea. analişti financiari. activele imateriale (brevetele. Elementele pe care aceste categorii de specialişti le au în vedere sunt activele reale (echipamentele). investitori financiari (principali si minoritari) etc. literatura de specialitate le împarte în două mari grupe: cele care pleacă de la valoarea patrimonială şi cele care apelează la valoarea bazată pe rentabilitate. capacitatea de a distribui dividende şi cea de a realiza plusuri de valoare. standardele şi reglementările privind evaluarea întreprinderilor (capitolul VIII). Dincolo de unele aspecte contabile. creditori bancari. inspectori de impozite.Persoanele care realizează evaluarea sunt şi ele foarte diverse: experţi contabili şi experţi evaluatori. controlul unei aprovizionări sau a unei vânzări şi altele. în procesul de evaluare a unei întreprinderi este vorba si despre o apreciere strategică a ei. evaluarea unor instrumente financiare (capitolele V şi VI). Un expert de dimensiunea lui profesională şi de forţa de nuanţări nu avea cum să omită principiile de practică a evaluării si elementele ce ţin de codul etic al specialistului în evaluare (capitolul VII).

şeful Catedrei de Contabilitate Internaţională şi Informare Financiară. îndrăznim să afîrmăm că se anticipează un real succes publicistic. ASE BUCUREŞTI Septembrie 2005 12 .tarea unei lucrări de evaluare a întreprinderii (capitolul IX). Toate ne fac să apreciem că lucrarea se înscrie în postura unui „vademecum" al domeniului studiat. Profesor universitar doctor Niculae Feleagă.

Toate acestea demonstrează faptul că evaluarea constituie un element important al gestiunii şi strategiei întreprinderii. iar aceasta poate determina conducerea să ia anumite măsuri. plasarea titlurilor pe piaţa financiară. cu cât prima de risc a societăţii e mai mare. dată fiind importanţa percepţiei investitorilor din piaţă în ce priveşte finanţarea pentru activităţile de dezvoltare ale societăţii. compararea valorii de piaţă. specifică economiei de piaţă. aşa cum rezultă din cursul bursier.Cuvântul autorului Evaluarea prezintă un mare interes pentru activitatea economică şi funcţionarea pieţelor financiare. în rating. demonstrat de numărul lucrărilor publicate într-o perioadă scurtă. Operaţiunile de rating si evaluarea societăţilor sunt strâns legate între ele. Preocupare nouă. în definitiv. un instrument de gestiune pentru orice conducător de întreprindere. atât pentru conducătorii acesteia cât şi pentru toţi care au raporturi cu întreprinderea. oferta publică de cumpărare. cu atât se reduce nota favorabilă atribuită acesteia. de vânzare şi de schimb. ori. de asemenea. privatizarea. numeroase operaţiuni au la origine evaluarea şi chiar este de neconceput să poată fi realizate fără evaluare: transmiterea sub orice formă a societăţilor. ceea ce se poate datora unei absenţe de vizibilitate a rezultatelor sau a strategiei societăţii. începând cu „Ghid pentru diagnostic şi evaluarea întreprinderilor"publicată în anul 1994 sub 13 . cu valoarea fundamentală permite constatarea unei eventuale subevaluări a societăţii în piaţă. o creştere a riscului se traduce în evaluare printr-o creştere a ratei de actualizare şi în mod corespunzător printr-o reducere a valorii. deoarece acesta trebuie să descopere în întreprindere surse potenţiale de valoare şi să le exploateze în scopul creşterii valorii acţiunilor şi deci a bogăţiei acţionarilor. Evaluarea constituie. evaluarea a suscitat şi în ţara noastră un mare interes. estimarea patrimoniului în vederea determinării anumitor tipuri de impozite etc. şi demonstrează oportunitatea unei lucrări care să permită metrizarea noţiunilor esenţiale în acest domeniu. conducerea acesteia trebuie să vegheze ca imaginea societăţii să fie bună.

persoane care. pregătirea cifrelor sau informaţiilor introduse într-un model matematic propus pentru evaluare să fie mult mai importante decât modelul matematic însuşi. finanţe. Pe de altă parte. abundând în formule matematice care. în loc să-l rătăcească printre multitudinea de formule de evaluare bazate pe elemente abstracte. în cele mai multe cazuri. diferitele ipoteze. acestea fiind de cele mai multe ori potenţialii cumpărători sau vânzători. Prof. Cea mai mare parte a lucrărilor existente se adresează însă cu precădere specialiştilor. sunt mai puţin iniţiate în probleme financiare. Abordarea evaluării în prezenta lucrare este una originală. sunt departe de practicile implicite ale evaluării si puţin accesibile persoanelor cărora li se adresează evaluarea. univ. Lucrarea de faţă caută mai mult să-lfacăpe cititor să înţeleagă problematica evaluării de întreprindere recurgând la raţionament profesional. economic.egida Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. consultanţilor în managementul întreprinderilor etc. dar dezvoltă. ceea ce face ca analiza. de regulă. dr. iar aceasta nu se reduce la un simplu calcul matematic. Obiectivul cercetării de faţă fiind acela de a face această lucrare utilizabilă de către un public cât mai larg posibil. în măsura în care expune aspectele teoretice pentru înţelegerea unei discipline indispensabile unui management eficient al întreprinderii. prelucrarea si. drept) si în egală măsură practicienilor si analiştilor financiari. în definitiv. Evaluarea are la bază în mod cert principii logice. atât cât este posibil. flecar e întreprindere reprezintă un caz particular într-un mediu economic si social dat. în final. lucrarea nu dezvoltă analiza financiară si strategică si nu prezintă decât exemplificativ corecţiile ce trebuie aduse conturilor societăţii. dacă este necesar. dar ea trebuie să rămână foarte aproape de realitatea economică. ea se adresează cu precădere studenţilor şi tuturor celor care se iniţiază sau se perfecţionează în probleme legate de gestiunea unei întreprinderi (economie. demonstraţiile şi critică. corecţii indispensabile si prealabile aplicării oricărei metode de evaluare. aşa cum sunt ele prezentate în situaţiile financiare. Marin Toma 14 .

principii şi reguli generale de evaluare 15 .CAPITOLUL I Conceptul de evaluare economică şi financiară.

Dimensiunea internaţională a evaluării este pusă în evidenţă de numeroasele tranzacţii între vânzători şi cumpărători de naţionalitate diferită.influenţe legate de modificările raportului de schimb al monedei naţionale. aceste metode necesită folosirea de date omogene. şi anume: . .1. ori. contabilitatea costurilor). Definiţia. standardele americane (emise de FASB). oricât de mică ar fi. 16 .influenţe legate de existenţa preţurilor libere. pe de altă parte. între diferitele sisteme contabile bazate pe Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). necesitatea şi esenţa evaluării Intr-o lume supusă legilor pieţii unde totul se cumpără şi se vinde într-un ritm rapid. Dar de ce trebuie evaluată o întreprindere? Pentru că există trei grupe de factori care influenţează permanent valoarea oricărei întreprinderi. accentuarea liberalismului economic însoţit de privatizări multiplică numărul întreprinderilor care pot face obiectul unor tranzacţii. mai ales în ce priveşte bazele contabile ale evaluării. evaluarea întreprinderii constituie un act frecvent în viaţa economică contamporană.gestiunea internă a fiecărei întreprinderi. practicile de evaluare s-au inspirat adesea din metodele de evaluare nord-americane sau britanice. Ţinând seama de influenţa normelor financiare anglo-saxone. dezvoltarea schimburilor la bursă face să crească necesitatea evaluării unei societăţi în vederea vânzării sau cumpărării unei părţi din aceasta. standardele britanice (emise de ASB) sau standardele naţionale ale altor ţări există diferenţe şi chiar conflicte de care trebuie ţinut seama în aplicarea diferitelor metode de evaluare. în acelaşi timp. . mai ales în ce pri veşte politicile de amortizare si politicile de contabilizare (cu deosebire.

Tot astfel. Pe de altă parte. este ştiut faptul că aceste 17 . pentru orice modificare a preţurilor în piaţă trebuie identificate diferenţele faţă de cele pe care managementul unei întreprinderi le are la dispoziţie prin informaţiile interne. aceasta se realizează prin aplicarea tehnicilor de evaluare. contabile sau de altă natură. mai devreme sau mai târzie asupra valorii tuturor bunurilor şi întreprinderilor din economia românească. ştiut fiind că orice modificare a raportului de schimb al monedei naţionale are o influenţă mai mare sau mai mică. Politicile de amortizare fiind ale fiecărei întreprinderi. aceasta se realizează prin tehnicile de evaluare. este necesară găsirea şi măsurarea impactului acestor modificări asupra valorii bunurilor din fiecare întreprindere şi a fiecărei întreprinderi în ansamblu.In definitiv. aceasta se realizează recurgându-se la tehnicile de evaluare. trebuie identificate diferenţele dintre acestea şi cele practicate în piaţa din care face parte întreprinderea. Politicile de contabilizare a costurilor au o influenţă directă asupra modului de determinare a performanţelor financiare ale întreprinderii care constituie baza evaluării în multe din metodele de evaluare existente.

foarte mobile. deci. Dacă acest cotidian nu are loc. poate fi tras un semnal de alarmă în ce priveşte gestiunea afacerii respective. excepţie făcând politicile de amortizare si de contabilizare care au o anumită stabilitate. dacă evoluţia e pozitivă. costurile constituind suportul material al secretului comercial al fiecărei întreprinderi. iar secretul comercial stă la baza competiţiei şi concurenţei fără de care e greu de vorbit despre economie de piaţă funcţională. atât preţurile cât şi raportul de schimb al monedei naţionale fiind libere şi. dar şi obligatoriu să se procedeze la o evaluare a întreprinderii. general aplicabile. b) în tranzacţiile comerciale în cazul cel mai clasic de vânzare-cumpărare trebuie recurs la evaluare. iată câteva exemple: a) Ca instrument de măsurare a calităţii gestiunii întreprinderii Una din modalităţile de evaluare a performanţelor conducătorilor unei întreprinderi constă în determinarea periodică a valorii întreprinderii pentru a constata variaţiile acestei valori. Un investitor poate proceda la o investiţie pe termen lung într-o întreprindere cumpărând majoritatea sau un procent 18 . Şi totuşi. managementul întreprinderii ar trebui totuşi să ţină seama că sunt cazuri în care este nu numai necesar. ele neputându-se modifica decât între exerciţii. practic recurgerea la tehnici specifice de evaluare ar trebui să facă parte din cotidianul întreprinderii. este necesară identificarea eventualelor abateri ale politicilor interne de la standardele de contabilitate recunoscute. şi aceasta se realizează cu ocazia evaluării. în caz invers.politici trebuie să fie ale întreprinderii. se apreciază că gestiunea e satisfăcătoare. Pornind de la realitatea că. si aceasta constituie apanajul expertului contabil consultant al întreprinderii.

.semnificativ din aceasta. - c) Ori de câte ori au loc schimbări în mărimea şi structura capitalului social al întreprinderii Evaluarea este necesară pentru a scoate în evidenţă eventualele influenţe determinate de actualizarea valorii bunurilor întreprinderii la data efectuării modificărilor în capitalul social. şi doreşte să-1 majoreze la 10. aportul acestora fiind de 3. Tranzacţiile de mai sus sunt. performanţele obţinute de întreprinderea cu capital de stat nu pot fi considerate ca fiind automat reproductibile în viitor.000 u. de regulă. societatea are un capital social de 7. Dacă. evaluarea bazată pe expertiză şi diagnostic este necesară din cel puţin trei puncte de vedere: - patrimoniul întreprinderii este exprimat în valori admi nistrative. El poate proceda la o investiţie cu caracter financiar care se caracterizează printr-un nivel mai restrâns al părţii achiziţionate. caracterizate prin atitudine diferită faţă de problematica evaluării. de exemplu. se pot aplica metode de evaluare mai puţin dezvoltate.000 u. asigurându-se astfel protejarea tuturor acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii.m.000 u. dacă lucrurile sunt analizate din punct de vedere al vânzătorului.m. nu o poate face fără să aducă prejudicii acţionarilor 19 . în cazul privatizării. prin atragerea de noi acţionari. în acest caz.m. o astfel de investiţie justifică metode de evaluare aprofundate. care poate fi efectuată înainte sau după privatizare. evaluarea constituie momentul în care se scot în evidenţă aspectele legate de o eventuală restructurare a întreprin derii.

. în definitiv. evaluarea poate să capete anumite aspecte particulare atunci când societăţile sunt 20 .existenţi. evaluarea se poate solda. întrucât participarea la repartizarea profiturilor va fi proporţională cu participarea la capital.m. f) Calculul parităţii de schimb în cazul fuziunilor şi divizărilor Calculul parităţii este în general delicat. mai întâi trebuie asigurată com-parabilitatea unităţilor monetare din cele două sume şi aceasta se realizează numai prin evaluarea societăţii. e) Determinarea cursului de introducere la bursă Evaluarea. cu o valoare actualizată a capitalului social existent de 15..000 u.) nu se pot aduna şi nu fac 10. cele două sume (7. pentru simplul fapt că sunt unităţi monetare (lei) care se referă la perioade diferite de timp.m. în plus.000 u. în momentul introducerii la tranzacţionarea pe o piaţă reglementată este obligatorie şi puternic influenţată de metodele de evaluare reţinute de organismul de bursă.000 u.000 u.m. capitalul social majorat va fi de 18. de exemplu.000 u.m. d) Ori de câte ori au loc schimbări în numărul şi compo nenţa acţionarilor sau asociaţiilor Fie că se măreşte sau se micşorează numărul acţionarilor sau asociaţilor. pe bază de expertiză şi diagnostic. Pentru a putea fi adunate. şi 3. iar participarea la repartizarea profiturilor va fi cu totul alta. presupunând evaluarea tuturor societăţilor implicate în astfel de operaţiuni de restructurare.m. pentru a negocia preţul unei acţiuni la vânzare sau pentru determinarea cotei care i se cuvine acţionarului sau asociatului ieşit din societate este nevoie de evaluarea societăţii.

precum: evaluarea pentru creditare. esenţa procesului de evaluare: Un complex de tehnici. g) în alte scopuri Există diverse alte momente din viaţa unei întreprinderi în care aceasta este supusă evaluării. într-o accepţiune mai restrânsă. un activ economic. h) în scopuri fiscale Pentru determinarea maselor impozabile sau a drepturilor de succesiune. a evalua integral sau în parte o întreprindere constă 21 . Ţinând seama de cele prezentate mai sus. evaluarea pentru asigurare etc. lichidarea etc. o întreprindere în ansamblul său sunt aduse din punct de vedere valoric la nivelul pieţei şi prin care li se asigură comparabilitatea cu aceasta sau. o grupă de bunuri. este obligatorie evaluarea. se poate încerca o definiţie foarte generală a evaluării economice şi financiare şi.deţinute de acelaşi proprietar sau când societăţile implicate au participării reciproce şi aspectele contabile şi fiscale ale operaţiunilor au un grad de dificultate ridicat. g) în acţiuni juridice cu scop patrimonial în cazul unor acţiuni juridice care au ca obiect împărţirea patrimoniului. un activ sau element intangibil. pe această bază. de regulă. pentru că orice utilizare a valorilor din contabilitate poate prejudicia în mod semnificativ o parte din actorii operaţiunii în favoarea altora. Administraţia fiscală reţine unele din metodele de evaluare. procedee şi metode prin care un bun. metodele cele mai simple din întreaga panoplie existentă.

Evaluarea economică şi financiară este singurul tip de evaluare bazat pe expertiză şi diagnostic şi care are drept obiectiv determinarea valorii de piaţă (valorii de circulaţie) a bunurilor şi întreprinderilor sau a unor valori derivate din valoarea de piaţă. sunt cele care se aplică. . b) în funcţie de metodă. Clasificarea evaluărilor Numeroasele metode de evaluare cunoscute azi pot fi grupate în funcţie de anumite criterii în vederea identificării modului de abordare a evaluării şi. în funcţie de aceasta.). a) în funcţie de obiect. 22 .evaluări de grupe de bunuri şi unităţi generatoare de numerar.evaluări de active şi elemente intangibile.evaluări de active economice (secţii.metode aşa zise clasice. evaluările pot fi: . evaluările se pot grupa în: . . a furnizorului de servicii de evaluare. la întreprinderile necotate. fabrici. Răspunzând diferitelor cerinţe din viaţa întreprinderii. .evaluări de bunuri mobile şi imobile independente. 2. magazine. evaluarea constituie un instrument de orientare a operatorilor economici în spaţiul economic al ţării şi nu numai.evaluări de întreprinderi în ansamblul lor. .în a determina zona cea mai probabilă în care s-ar putea situa preţul la care o tranzacţie s-ar putea încheia în condiţii normale de piaţă. . de regulă.etc. părţi ale întreprinderii etc.

aşa zise clasice şi care reprezintă cvasitotalitatea metodelor în practică. patrimonială a bunurilor şi întreprinderilor. atât patrimoniul cât şi performanţele activului sau întreprinderii. abordează atât latura cantitativă cât şi cea calitativă. de exemplu. evaluările se pot grupa în trei categorii: - . dividend. abordează exclusiv latura can titativă. cash flows etc. 23 - - c) în funcţie de scop. la întreprinderile ale căror titluri sunt tranzacţionale pe o piaţă reglementată. - evaluări bazate pe performanţe. de regulă. evaluări contabile. folosite în scopul elaborării situa ţiilor financiare ale întreprinderilor. sub o formă sau alta de exprimare.cifra de afaceri. profita bilitatea.performanţele financiare ale activului sau întreprinderii. se pot grupa în: .evaluări patrimoniale. evaluări combinate. abordează exclusiv latura calitativă . Clasificarea nu este rigidă. sunt cele care se aplică..metode bursiere. pe comparaţii etc. respectiv randamentul. azi. Metodele.). rentabilitatea sub diferite forme de exprimare a capacităţii beneficiare a activului sau întreprinderii: profit net. în practică fiind chiar recomandată abordarea concomitentă atât prin metode clasice cât şi prin metode bursiere în vederea susţinerii sau înlăturării unora din ipotezele avute în vedere la evaluare. alte metode de evaluare (bazate pe volumul de activitate .. intrând în logica lucrărilor. sunt cele prevăzute prin standardele şi normele contabile.

sunt cele prevăzute prin acte normative diverse. sunt singurele tipuri de evaluări bazate pe expertiză şi diagnostic si care au ca ţintă finală determinarea valorii de piaţă.Evaluări care au la bază valoarea de piaţă. pot fi abordate diferit metodele de evaluare în funcţie de beneficiar: evaluări pentru asigurare. în funcţie de valorile obţinute. evaluări pentru creditare. evaluări pentru impozitare etc. raportului de schimb al monedei naţionale şi poli ticilor de gestiune. evaluările se pot grupa . evaluarea administrativă poate. trebuie să identifice şi să includă definiţia - . de organizare si funcţionare a întreprinderilor. niciodată însă de cea a unei întreprinderi. care: - în: implică funcţionarea unei pieţe în cadrul căreia tranzacţiile au loc fără restricţie din partea forţelor din afara pieţei. cum niciun act normativ nu poate prevedea metode pentru dimensionarea impactului în gestiunea fiecărei întreprinderi a modificării preţu rilor. ţinând seama de condiţiile concrete de utilizare a bunurilor. - d) 24 e) în funcţie de beneficiar. evaluări economice şi financiar e.- evaluări administrative. nu mai din întâmplare şi numai în momentul când a fost emis actul normativ. să se apropie de valoarea de piaţă a unor bunuri.

v a l o r ii d e p i a ţ ă u ti li z a t ă î n e v a l u a r e . - abilească cea mai bună utilizare sau cea mai probabilă utilizare care reprezintă un determinant semnificativ al valorii proprietăţii. t r e b u i e s ă s t .

poate sau nu să producă o indicaţie a valorii de piaţă. - • în cazul evaluărilor nebazate pe piaţă.). 25 . Aceste evaluări utilizează metode care iau în considerare unitatea economică sau funcţiunile unui activ. sunt realizate prin aplicarea abordărilor valorii prin cost. să utilizeze procedurile corespunzătoare şi să analizeze suficiente informaţii pentru efectuarea unei estimări rezonabile a valorii.- sunt elaborate pe baza informaţiilor specifice ale pieţei respective şi prin metode şi proceduri care încearcă să reflecte procesele deductive ale partici panţilor la piaţă. Aceste evaluări trebuie: - să includă definiţia valorii aplicate în evaluare (va loare de utilizare. valoare de exploatare. comparaţia vânzărilor sau capitalizarea venitului. valoare de recuperare. informaţiile folosite în fiecare din aceste abordări trebuie să fie obţinute de pe piaţă. Abordarea prin cost. în raportul de evaluare trebuie să se menţioneze faptul că valoarea obţinută nu va fi interpretată ca valoare de piaţă. - • Evaluări care au la bază valori diferite de valoarea de piaţă. valoare de lichi dare. altele decât capacitatea acestuia de a fi cumpărat şi vândut pe piaţă. în funcţie de aplicarea sa. valoare specială etc. valoare de asigurare.

documentarea lucrărilor de evaluare. indiferent de metoda folosită.diagnosticul de evaluare şi analiza fundamentală. Faza de realizare: etapa 3 . 4. etapa 5 .identificarea situaţiilor financiare.3. etapa 6 evaluarea propriu-zisă. în succesiunea lor. etapa 8 . orice evaluare de activ sau de întreprindere abordează fie latura cantitativă -patrimoniul. din clasificarea prezentată mai sus se desprinde faptul că.performanţele financiare. fie pe ambele deodată . în 3 faze şi 8 etape. bilanţul economic . Faza concluziilor: etapa 7 .determinarea componentelor fundamentale ale evaluării.pregătirea acţiunii. fie latura calitativă . astfel: Faza iniţială: etapa l -cunoaştereapreliminară. Bilanţul contabil .punct de pornire.deci. 26 . Faze şi etape în realizarea unei evaluări de întreprindere Activităţile desfăşurate pentru evaluarea unei întreprinderi pot fi grupate. etapa 2 .instrument de lucru pentru evaluarea unei întreprinderi După cum se observă. atât patrimoniul cât şi performanţele.elaborarea raportului de evaluare. etapa 4 .

dar numai punct de pornire. la un moment dat. pe baza diagnosticului de evaluare acesta construieşte ansamble financiare 27 . un bilanţ abstract. expertul evaluator se rupe de acesta şi elaborează bilanţul economic. a evalua un activ sau o întreprindere pe baza bilanţului contabil constituie o abordare chiar mai eronată din multe puncte de vedere. Acesta este bilanţul care cuprinde. dar cel mai important îl constituie faptul că bilanţul. A neglija bilanţul contabil ca punct de pornire în orice evaluare de activ sau întreprindere este o abordare eronată. de asemenea. îl constituie bilanţul contabil. de calcul. profitul net. experţii contabili cunosc metodele directe şi tehnicile convenţionale de repartizare a tuturor posturilor din bilanţul contabil până la ultimul atelier sau subdiviziune a întreprinderii. face ca patrimoniul să nu fie exprimat în valori de piaţă iar performanţele să nu fie cele care s-ar fi obţinut în condiţiile normale ale pieţii. Bilanţul contabil constituie. dar un profit determinat ţinând seama de condiţiile normale ale pieţii din care face parte întreprinderea sau activul şi nu de politicile interne ale întreprinderii. un bilanţ teoretic. punctul de pornire în orice evaluare de activ sau de întreprindere. dar un patrimoniu exprimat în valori economice şi nu contabile. deci. Deşi porneşte de la bilanţul contabil.Instrumentul universal de lucru. componentă de bază a situaţiilor financiare pe care orice întreprindere trebuie să le elaboreze cel puţin anual. precum şi un rezultat financiar. patrimoniul. Pe de altă parte. Evaluarea unui activ sau întreprindere se face pe baza bilanţului economic al activului sau al întreprinderii. fiind întocmit după anumite reguli si principii referitoare la evaluare. elaborat de experţi exclusiv în scopul evaluării. potrivit standardelor internaţionale si naţionale de contabilitate. în care se găsesc informaţiile cu privire la patrimoniu şi la performanţe.

scenarii de dezvoltare. de rentabilitate întocmai ca un arhitect care proiectează pe hârtie un imobil.indispensabile oricărei evaluări. Cele prezentate mai sus credem că stau la baza stabilirii sediului materiei evaluărilor de întreprinderi şi de titluri pe lângă organismele profesionale din domeniul contabilităţii. Părăsirea bilanţului contabil si elaborarea bilanţului economic se realizează cu ocazia elaborării a două lucrări . şi anume: determinarea activului net corijat (ANC) al activului sau al întreprinderii şi determinarea capacităţii beneficiare (CB) a activului sau a întreprinderii. Este unul din motivele pentru care evaluarea este considerată de unii specialişti mai mult o artă decât o ştiinţă. Aceste activităţi financiare fac parte din ceea ce.abstracte. devine tot mai mult cunoscut sub denumirea de inginerie financiară. în lumea specialiştilor în finanţe. 28 .

valoarea este o mărime obiectivă în raport cu actorii negocierii şi subiectivă în raport cu evaluatorul. intelectuale. Sunt cel puţin patru criterii de diferenţiere a celor două categorii economice: - ca fel al mărimilor. materiale ale unui bun. Este firesc ca o valoare preluată de actorii negocierii să devină sau nu preţ. ca număr. preţul este o mărime concretă. iar preţul reprezintă expresia bănească a valorii.5.diferită de arta de a evalua. ea se stabileşte folosind mintea si imaginaţia evaluatorului si se găseşte pe hârtie. preţul în orice tranzacţie este unic. uşor confundabile însă. Valoare şi preţ. valoarea este rezultatul artei de a evalua. valoarea este un concept ce nu poate fi disociat de calităţile fizice. fiind creaţia sa. morale. pe când valorile sunt multiple. după locul de formare: preţul se formează pe piaţă ca punct de întâlnire între doi actori . 29 - - - . ale cuiva (în cazul fiinţelor) sau însuşiri fizice. tangibi lă. diferite tipuri de valori folosite în evaluare Sunt două categorii economice distincte. iar expertului evaluator i se pretinde prin regulile de bună practică să nu se oprească la mai puţin de trei valori. pe când valoarea este o mărime convenţională.un vânzător si un cumpărător şi el este rezultatul artei de a negocia . caracter obiectiv: preţul este o mărime obiectivă în raport cu evaluatorul şi subiectivă în raport cu părţile negociatoare reflectând actul lor de voinţă.

Pentru a evita confuziile dintre cele două categorii economice trebuie avut grijă să nu fie înlăturat rolul strategiei de negociere care este singura care poate determina preţul unei tranzacţii cu toate 30 .

logică ce poate fi urmărită în schema de mai jos în care obiectul tranzacţiei îl constituie acţiunile unei societăţi. 31 .că punctul de pornire 1-a constituit una sau mai multe valori estimate de un expert evaluator.negociatorii. valorile determinate de evaluator sunt pur orientative pentru alţi profesionişti . Altfel spus.

având aceeaşi durată prezumtă de folosinţă si posedând aceleaşi performanţe cu obiectul reevaluat. în funcţie de scop şi de o serie de alţi factori. Valoarea de piaţă este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată. Valoarea venală este o valoare obţinută în momentul cedării bunului. Valoarea de folosinţă este dată de costurile necesare pentru procurarea unui bun care prezintă aceleaşi posibilităţi de utilizare. normal informaţi şi interesaţi într-o tranzacţie echilibrată. se pot folosi mai multe tipuri de valori din care cele mai des utilizate sunt: Valoarea de origine. uzura morală şi uzura funcţională). este posibilă determinarea unei valori venale care să corespundă unei evaluări exacte. obţinându-se numai pe piaţă. la data evaluării.în evaluarea unui activ sau a unei întreprinderi. în sensul economic al bunului respectiv. în aceleaşi condiţiuni de utilizare. pentru aceeaşi durată de folosinţă reziduală. de inventar sau istorică este dată de totalitatea costurilor necesare pentru achiziţionarea şi punerea bunului sau a activului în stare de folosire sau de utilizare. autoturismele de ocazie (în unele ţări europene). ca. de exemplu. Valoarea de folosinţă este definită ca fiind totalitatea costurilor care ar fi necesare pentru dobândirea unui bun susceptibil de a fi folosit în acelaşi scop. Dacă există o veritabilă piaţă a produsului. este un preţ în mod real. între un cumpărător decis 32 . determinat exclusiv de raportul cerere-ofertă. Valoarea justă reprezintă preţul la care un bun ar putea fi schimbat între un cumpărător şi un vânzător. Valoarea actuală se obţine corectând valoarea de origine cu inflaţia care a avut loc de la data achiziţiei şi cu coeficientul de învechire (care cuprinde uzura fizică. de achiziţie. este dificilă determinarea acestei valori înaintea tranzacţiei. este ceea ce noi numim frecvent valoarea de înlocuire.

un vânzător motivat să 33 - - - - . unei date precise. în care părţile au acţionat în cunoştinţă de cauză. un cumpărător care nu este nici nerăbdător să cumpere. La data evaluării semnifică faptul că valoarea de piaţă estimată este specifică unui moment. între un cumpărător decis se referă la un cumpărător care este motivat. într-o tranzacţie independentă. motiv pentru care trebuie stăruit pe elementele componente ale acestei definiţii.care întruneşte toate celelalte condiţii ale definiţiei valorii de piaţă . Este cel mai bun preţ care se poate obţine în mod rezonabil de către vânzător şi cel mai avan tajos preţ obtenabil în mod rezonabil de către cumpărător. Este tipul de valoare la care se recurge cel mai frecvent. nici determinat să cumpere la orice preţ. la faptul că valoarea unei proprietăţi este o sumă de bani estimată şi nu un preţ de vânzare predeterminat sau preţul actual de vânzare. de piaţă. un cumpărător care achiziţio nează în concordanţă cu realităţile pieţei actuale şi nu ale unei pieţe imaginare sau ipotetice.ar putea fi încheiată la data evaluării. nici forţat să menţină un preţ care este considerat realist pe piaţa actuală. de asemenea. se referă. prudent şi fără constrângere. adică nu este nerăbdător sau con strâns să vândă. după o activitate de marketing corespunzătoare. O proprietate va fi schimbată se referă la preţul la care piaţa aşteaptă că tranzacţia . Un vânzător hotărât. plătibil pentru proprietate.şi un vânzător hotărât. data evaluării. şi anume: - Suma estimată este cel mai probabil preţ exprimat în uni tăţi monetare. dar nu constrâns. într-o tranzacţie cu preţ determinat obiectiv. să cumpere.

se obţin şi alte valori după cum urmează: . la cel mai bun preţ obtenabil. ambele părţi sunt motivate dar nu constrânse. Valoarea de recuperare este. între care nu există o relaţie particulară sau specială (de exemplu. Valoarea de recuperare brută minus costurile de vânzare dă valoarea de recuperare netă care poate fi egală cu valoarea realizabilă netă pentru un activ care nu mai are utilitate pentru întreprindere. compania-mamă cu filialele sale) între părţi distincte. într-o tranzacţie cu preţ determinat obiectiv. Pornind de la unele baze de evaluare diferite de valoarea de piaţă.Valoarea de recuperare brută este valoarea unei pro prietăţi (cu excepţia terenului) care se obţine mai degrabă din valoa rea materialelor pe care le conţine decât din valoarea care se obţine din continuarea utilizării. în care părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză si prudent.- - - - vândă proprietatea în condiţiile pieţei. durata timpului de expunere pe piaţă trebuie să fie sufi cientă. fiecare acţionând în mod independent. se presupune că perioada de expunere trebuie să înceapă înainte de data evaluării. Si fără constrângere. fără a necesita reparaţii sau adaptări speciale. tranzacţie între părţi. 34 . După o activitate de marketing adecvată înseamnă că pro prietatea va fi prezentată pe piaţă în cel mai adecvat mod. reflectarea preţului curent sperat pentru proprietatea care a ajuns la sfârşitul duratei de viaţă utilă din punct de vedere al scopului si funcţionării stabilite iniţial. acţio nează în propriul interes si în mod prudent. în mod obişnuit. adică ambele părţi sunt bine informate.

Această valoare poate fi mai mare sau mai mică decât valoarea de piaţă a proprietăţii respective. Acest concept subiectiv face legătura dintre o proprietate anumită şi un anumit investitor. valoarea de recuperare ar fi expresia valorii de casare sau a valorii pentru reciclarea materialelor. proprietatea vândută pentru recuperare poate fi reconstituită sau transformată pentru a servi unui scop asemănător sau diferit sau poate asigura componente pentru alte proprietăţi. pe ideea că activul este evaluat mai degrabă prin prisma valorii lui de recuperare din vânzare decât a scopului pentru care a fost conceput iniţial. care au obiective de investiţii diferite în mod clar. Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 36 defineşte valoarea de utilizare ca fiind valoarea actuală a fluxurilor viitoare de numerar ce se aşteaptă să fie generate din utilizarea continuă a unui activ şi din cedarea lui la sfârşitul duratei de viaţă utilă. se referă strict la valoarea cu care o anumită proprietate contribuie în întreprinderea din care face parte. care pot fi încă utilizate. grup de investitori sau entităţi. • Valoarea de investiţie sau subiectivă este valoarea proprietăţii pentru un anumit investitor sau pentru o categorie de investitori sau pentru obiective (scopuri) de investiţii identificate. • Valoarea de exploatare continuă se referă la valoarea unei întreprinderi în ansamblul ei. • Valoarea de utilizare este valoarea pe care o anumită proprietate o are pentru o utilizare specifică şi pentru un anumit utilizator. dar valoarea 35 . reflectând astfel contribuţia acestora la valoarea totală. în ultimă instanţă. de aceea nu este în relaţie cu piaţa. Conceptul presupune evaluarea unei întreprinderi care-şi va continua activitatea şi a cărei valoare de exploatare continuă poate fi alocată pe părţile sale componente. Valoarea de recuperare nu trebuie să implice. fără a avea în vedere cea mai bună utilizare a proprietăţii sau suma de bani ce poate fi obţinută în urma vânzării sale. în mod automat.Conceptul de valoare de recuperare se bazează. că o proprietate nu mai are nicio durată de viaţă utilă sau o utilitate. deci.

cunoscută şi sub denumirea de valoare de vânzare forţată. aprecierea sau impozitarea unei proprietăţi. Este o aplicaţie particulară a abordării prin cost. Deşi unele jurisdicţii pot cita valoarea de piaţă ca bază de evaluare. într-o perioadă de timp prea scurtă pentru a fi conformă cu perioada de marketing necesară. conceptul de valoare de exploatare continuă poate fi aplicat numai pentru proprietatea care reprezintă o parte a unei întreprinderi sau entităţi. abordarea prin cost poate fi aplicată în estimările valorii de piaţă. astfel determinată. specificată în definiţia valorii de piaţă. pentru care nu sunt disponibile informaţii de piaţă. minus alocarea (valorică) pentru deteriorarea fizică si orice forme relevante de depreciere şi optimizare.unei componente. reprezintă suma care ar putea fi primită. • Valoarea de impozitare. în mod rezonabil. Această valoare se bazează pe estimarea valorii de piaţă pentru utilizarea existentă a terenului. Ca urmare. valoarea de vânzare forţată poate implica un vânzător obligat să vândă şi un cumpărător (sau mai mulţi) care cumpără fiind conştienţi de dezavantajul vânzătorului. In unele cazuri. • Valoarea de asigurare este valoarea proprietăţii dată de unele definiţii conţinute într-o poliţă sau contract de asigurare. de impunere sau valoarea impozabilă este o valoare care se bazează pe definiţiile conţinute în legile ce se referă la evaluarea. 36 . din vânzarea unei proprietăţi. plus costul curent brut de înlocuire (sau reconstrucţie) a clădirilor. utilizată în raportarea financiară pentru a determina un surogat al valorii de piaţă a proprietăţilor specializate si cu piaţă limitată. metodele prin care se estimează valoarea pot produce rezultate diferite de valoarea de piaţă. nu reflectă valoarea sa de piaţă. • Valoarea de lichidare. dacă toate elementele necesare pentru aplicarea acestei abordări sunt obţinute din evidenţele pieţei libere. • Costul de înlocuire net este considerat ca o metodă acceptabilă.

valoarea specială este aplicabilă numai unui cumpărător cu interese speciale. • 37 . în general. Valoarea de garantare a creditului ipotecar este un concept al valorii cu risc. Cu alte cuvinte. acest element face ca valoarea să fie mai mare decât valoarea de piaţă. La estimarea valorii de garantare a creditului ipotecar nu vor fi luate în considerare elementele specu lative. prin luarea în considerare a aspectelor mentenabile pe termen lung ale proprietăţii. cu una învecinată.Valoarea specială este legată de un element extraordinar al valorii. Valoarea de garantare a creditului ipotecar trebuie fundamentată într-o manieră clară şi transparentă. prin prezentarea clară a oricărei ipoteze speciale utilizate. a utilizării curente şi utilizărilor alter native adecvate ale proprietăţii. de exemplu. • Valoarea de garantare a creditului ipotecar este valoa rea proprietăţii determinată de evaluator printr-o estimare ponderată a vandabilităţii viitoare a proprietăţii. de exemplu. funcţionale sau economice a proprietăţii cu orice altă proprietate. utilizat în mai multe ţări europene pentru scopul de creditare. ca urmare a asocierii fizice. adică valoarea suplimentară. rezultă din contopirea a două sau mai multe participării la proprietate si reprezintă o formă particulară a valorii speciale. Valoarea specială ar putea fi asociată cu elemente ale valorii de exploatare continuă şi cu valoarea de investiţie sau subiectivă. Valoarea specială poate proveni. a condiţiilor normale şi locale de piaţă. mai degrabă decât pieţei. Este un supliment de valoare care poate fi aplicabil unui anumit proprietar sau utilizator sau unui potenţial cumpărător sau utilizator al proprietăţii. Evaluatorul trebuie să se asigure că şi criteriile utilizate prin evaluarea unor astfel de proprietăţi sunt diferite de cele utilizate pentru estimarea valorii de piaţă. • Valoarea de fuziune.

metoda costului de înlocuire net este utilizată în mod uzual. Deşi pentru evaluarea proprietăţilor specializate poate fi aplicată oricare dintre abordări. luând în considerare vechimea. datorită naturii ei specializate. să mai vedem doi termeni de referinţă: proprietatea cu piaţă limitată si proprietatea specializată. atunci când era nouă. de configuraţia. este proprietatea care. din cauza condiţiilor de piaţă. Caracteristica esenţială a acestor proprietăţi cu piaţă limitată nu este imposibilitatea de a fi vândute pe piaţa liberă.Valoarea de reconstituire este costul necesar pentru înlocuirea. într-un timp determinat. • Proprietatea cu piaţă limitată este proprietatea care. • Valoarea de despăgubire este costul necesar pentru înlocuirea. • Proprietatea specializată. cauzată de natura si arhitectura specializată a clădirii. ci că vânzarea acestora necesită în mod obişnuit o perioadă de comercializare pe piaţă mai mare decât cea obişnuită pentru proprietăţile gata de vânzare. însă nu mai bună sau mai cuprinzătoare decât condiţia sa. repararea sau reconstituirea proprietăţii asigurate. este rar sau niciodată vândută pe piaţa liberă altfel decât ca parte a întreprinderii (afacerii). condiţia şi durata de viaţă utilă rămasă. atrage un număr relativ mic de cumpărători potenţiali. rafinăriile petroliere. în comparaţie cu condiţia sa la momentul în care a avut loc distrugerea. numită şi proprietate cu scop special sau proprietate proiectată special. a unor caracteristici unice sau a altor fatori. ca. dar nu mai bună sau mai cuprinzătoare. datorită unicităţii sale. 38 . repararea sau reconstruirea proprietăţii asigurate într-o condiţie foarte asemănătoare. de exemplu. • Pentru a înţelege mai bine definirea valorilor de mai sus. localizarea sau altele. într-o condiţie foarte asemănătoare.

CAPITOLUL II Diagnosticul .sursă a tuturor elementelor şi informaţiilor necesare evaluării unei întreprinderi 39 .

40 . evidenţe de orice fel . bilanţul contabil reflectă un stoc etc. Se consideră că. puternic imobilizată. bilanţul contabil reflectă valoarea contabilă a instalaţiei de bază pusă recent în funcţiune etc. expertul evaluator va trebui să reţină această realitate cu toate consecinţele care decurg din distorsiunile existente între valoarea contabilă şi valoarea economică a instalaţiei de bază. anticiparea viitorului întreprinderii. la o fabrică de încălţăminte. Diagnosticul de evaluare permite alegerea metodelor de evaluare a întreprinderii şi tot el poate explica diferenţele dintre valorile determinate de evaluatori diferiţi. iar calculelor propriu-zise de evaluare cea 20%. din care se vinde doar o pereche pe lună. statisticile arată preocuparea conducerii pentru dezvoltarea factorului investiţional. expertul evaluator va trebui să reţină această realitate cu toate consecinţele care decurg. statisticile arată realizarea producţiei prevăzute. la o întreprindere industrială. iar datoria lui este să afle realitatea însăşi. statistici.. numai astfel se pătrunde în intimitatea întreprinderii după care estimarea valorii nu este decât o chestiune de metodologie. să aibă permanent în vedere si să considere că toate informaţiile-bilanţ.nu constituie decât imagini ale unei realităţi. Tot astfel. numerele 44-46. analiza diagnostic arată însă că întreprinderea a introdus în costuri amortizarea fiscală (beneficiind şi de facilitatea de 20% în primul an) şi nu amortismentul tehnico-economic realizat. De exemplu. în evaluarea unei întreprinderi. diagnosticului de evaluare i se atribuie cea 80% din resursele necesare. Diagnosticul de evaluare permite identificarea factorilor de risc şi stabilirea ipotezelor de evaluare. Rolul diagnosticului de evaluare Expertul evaluator trebuie să înţeleagă realităţile din întreprindere.1. dar acestea sunt doar imagini: analiza diagnostic arată că stocul e format din pantofi pentru bărbaţi.

pe de o parte. si ameninţările. Principalele obiective urmărite şi mijloace de realizare pentru fiecare latură a activităţii întreprinderii sunt prezentate în cadrul diagnosticelor sectoriale.). acte şi contracte privind finanţarea pe termen mediu şi lung (credite bancare. mărci şi brevete etc. linii de credit). atuurile şi factorii de succes ai întreprinderii. care cuprinde: • drept comercial. licenţe. Punerea în lucru a chestionarului de diagnostic juridic. acte si contracte privind alte imobilizări (titluri de participare. 41 - - . pe de altă parte. închirieri. acte şi contracte privind situaţia imobiliară (acte de proprietate. contracte de franciză). locaţii. expertize recente privind evaluarea). concesiuni. Diagnosticul juridic Obiective: > aprecierea riscurilor inerente situaţiei juridice a întreprinderii. după cum rezultă în cele ce urmează. cu subrubricile: - acte şi contracte privind modul de exploatare (fond comercial. 2. Mijloace de realizare: A. > analiza patrimoniului conducerii întreprinderii.Diagnosticul trebuie să cuprindă toate laturile şi sectoarele activităţii şi toate funcţiile întreprinderii scoţând în evidenţă oportunităţile. slăbiciunile întreprinderii. leasing.

data ultimului control al organismelor sociale şi principalele constatări. 42 B. 3.- asigurări (contracte de asigurări. ţinerea la zi a documentelor juridice generale ale întreprinderii. Diagnosticul comercial Obiectiv: Poziţionarea întreprinderii sau a activului în piaţă. riscuri asigu rate).). Punerea în lucru a chestionarului de diagnostic patrimonial al conducătorilor întreprinderii Concluzii: • puncte tari. cu subrubricile: - - analiza documentelor juridice generale (registrul de procese-verbale ale Adunărilor Generale si ale Consiliului de Administraţie). • drept societar. a regulamentelor de organizare si funcţionare sau regulamentelor interne. constatări. data ultimului control fiscal şi principalele particularităţi. • puncte slabe. obiect. . conflicte sociale • drept social. cu subrubricile: - - - etc. partenerii sociali (sindicate. existenţa contractelor de muncă. cu subrubricile: analiza regimului fiscal al întreprinderii. • drept fiscal.

. . . .). brevetele deţinute de întreprindere).poziţia strategică a întreprinderii (situaţia sa generală în comparaţie cu mediul economic. existenţa unor restricţii legate de reglementări de distribuţie. care cuprinde subrubricile: .clientela întreprinderii (număr. reînnoirea produselor. fragilitatea relaţiilor cu clientela etc.distribuţia (reţea de distribuţie. service asigurat etc.puncte slabe. Concluzii: . 43 . cu piaţa sa). produse cu marjă ridicată si cu marjă redusă. Diagnosticul tehnic. costuri de producţie.). . repartizarea.puncte tari.politica de preţuri (competitivitatea preţurilor.publicitate şi promovare.Mijloace de realizare: Punerea în lucru a chestionarului de diagnostic comercial. forţa de pătrundere şi de adaptare. . 4.piaţa (localizarea si descrierea pieţii). tehnologic şi de exploatare Obiectiv: Evaluarea măsurii în care mijloacele de producţie răspund nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii. clienţi rău platnici. politica de cercetare şi dezvoltare. concurenţă).produsele (gama. . clienţi stra tegici. cu sectorul. cheltuieli de marketing.

calitate.activitatea de cercetare şi dezvoltare a întreprinderii. .Mijloace de realizare: Punerea în lucru a chestionarului de diagnostic tehnic. 44 .procesele de fabricaţie (aprovizionare. Concluzii: .puncte tari. .puncte slabe. Concluzii: • puncte tari. care cuprinde subrubricile: . aspecte sociale). management şi resurse umane Obiectiv: Analiza structurii resurselor umane şi capacitatea acesteia de a contribui la realizarea obiectivelor întreprinderii. tehnologic şi de exploatare.structură). conducere. productivitate). . producţie.starea mijloacelor de producţie (utilaje. • puncte slabe. construcţii. Diagnosticul de organizare. perso nalul productiv . stocuri. 5. Mijloace de realizare: Punerea în lucru a chestionarului de diagnostic şi o descriere a profilului cadrelor din întreprindere (structura multicriterială a personalului.

tabloul soldurilor intermediare de gestiune etc. • exploatarea şi echilibrele financiare. evenimente posterioare. alte datorii. 45 .evaluarea riscurilor prin metoda scorurilor. Concluzii: • puncte tari.analiza raţiourilor. construirea (elaborarea) diferitelor situaţii necesare pentru analiză şi diagnostic (tablou de finanţare. valori mobi liare de plasament imobilizări şi amortismente. . - punerea în lucru a chestionarului de diagnostic contabil (balanţe. fie de politicile fiscale. furnizori. stocuri.).). .6. • aprecierea ajustărilor necesare cauzate fie de politicile contabile. • studiul resurselor şi utilizărilor. • aprecierea rezultatelor. litigii. Mijloace de realizare: • • cunoaşterea principiilor şi metodelor contabile proprii sectorului de activitate şi aplicate de întreprindere. împrumuturi. Diagnosticul financiar-contabil Obiective: • fiabilizarea valorilor contabile reţinute. trezorerie. conturi clienţi. fonduri proprii etc. bilanţ funcţional. • puncte slabe. alte ele mente de activ. impo zite.

7. Analiza fundamentală are ca obiectiv estimarea valorii prin studiul elementelor fundamentale desprinse din situaţiile financiare ale întreprinderii (cu deosebire bilanţ si cont de rezultate) şi prin măsurarea pertinenţei strategiilor urmate de întreprindere. altfel spus. băncilor. 46 . planurilor şi proiecţiilor privind activitatea şi auditul elementelor imateriale ale întreprinderii. Analiza tehnică are la bază ideea că numai preţul constituie o informaţie importantă şi că istoria. statului etc. analiştilor financiari. are tendinţa de respectare. comportamente trecute din piaţă se vor reproduce în viitor si deci acestea pot fi utilizate pentru previziuni şi anticipări. Conceptual se disting două moduri de abordare a problematicii evaluărilor de întreprinderi. specific pieţei de capital.. dar mai ales managerilor întreprinderii interesaţi nu numai de gestiunea riscului dar si de planificarea şi dezvoltarea strategică. Acest mod de abordare. precum psihologia umană. ajută mai mult la intervenţia în piaţă la momentul oportun şi mai puţin la valoarea cea mai bună. problema evaluării întreprinderii se pune în mod frecvent partenerilor unei întreprinderi si. organismelor de investiţii. Numai acest mod de abordare conduce la validarea strategiei şi la poziţionarea în piaţă a întreprinderii prin analiza conturilor acesteia. Abordarea pe baza analizei fundamentale este singurul mod de abordare care permite cu adevărat estimarea valorii unei întreprinderi. bazat pe analiza tehnică. Partea cea mai importantă a unei evaluări de întreprindere este afectată diagnosticului. din punct de vedere al surselor de informaţii şi al analizelor efectuate: analiza tehnică şi analiza fundamentală. alegerii ipotezelor financiare. Analiza fundamentală pentru evaluare în lumea afacerilor. în mod deosebit.

permite estimarea. 2-6 din cadrul acestui capitol. de succes. Investigaţiile strategice Pe baza analizei diagnostic în detaliu. Cu toate acestea. de o manieră globală. identificarea factorilor-cheie. sectorul din care face parte se caracterizează prin factori favorabili precum: o curbă demografică favorabilă (îmbătrânirea populaţiei). Analiza factorilor-cheie. înlocuitoare. punând în evidenţă diferiţii actori precum şi ameninţările şi oportunităţile. De exemplu. care să permită poziţionarea întreprinderii în piaţă şi scoaterea în evidenţă a oportunităţilor şi ameninţărilor. a situaţiei întreprinderii în mediul economic şi de piaţă în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. dorinţă tot mai mare a populaţiei de rezolvare a unor probleme medicale la domiciliu. cum ar fi: • analiza externă.Principalele investigaţii financiare care au loc în cadrul analizei fundamentale pentru evaluare se referă la investigaţii strategice si investigaţii financiare şi modelul de afaceri în care se interconectează diagnosticul strategic cu analiza financiară.capacitatea de negociere cu furnizorii si cu clienţii.ameninţări legate de apariţia de produse noi. unele disfuncţionalităţi ale sistemului public de sănătate etc. creşterea nivelului de viaţă. trebuie sintetizate acele instrumente şi metode a căror utilizare să fie simplă şi eficace. . 7. efectuată conform celor prezentate la pct.intensitatea concurenţială. 47 . dezvoltarea sectorului privat. .1.ameninţări legate de apariţia unor noi actori în piaţa produsului. . de succes ai întreprinderii în piaţă: . o întreprindere de distribuire de materiale medicale are o situaţie financiară bună.

de asemenea. această analiză internă se realizează prin: - analiza comparativă (benchmarking) a forţelor concu renţilor cu poziţionarea întreprinderii în piaţă permite stabilirea capacităţii concurenţiale sau de inovare ale acesteia. • analiza internă permite punerea în evidenţă a avantaj elor concurenţiale ale întreprinderii prin identificarea mijloacelor de care ea dispune pentru a face faţă obiectivelor si prin calităţile organizaţionale şi capacităţile sale de a rezista în piaţa din care face parte. analiza prin valoare presupune analiza pe fiecare activitate operaţională a întreprinderii în scopul identifi cării locurilor şi activităţilor unde se creează valoare si unde eventual se pierde valoare.neînţelegerea corespunzătoare a atitudinii furnizorilor faţă de distribuitori. - - O sinteză în care se scot în relief factorii de succes. presupune listarea tuturor forţelor concurenţiale. poziţionarea concurenţială a întreprinderii şi avantajele legate de modul de 48 . analiza critică a organigramei permite aprecieri cu privire la situaţia competenţelor si identificarea eventua lelor disfuncţionalităţi. a fenomenelor de achiziţie a distribuitorilor de către furnizori în vederea concentrării. a tuturor elementelor care poziţionează întreprinderea în piaţă şi analiza comparativă a celor două liste. ca şi a preocupărilor puterii publice pentru reducerea cheltuielilor publice pot conduce la deteriorarea rapidă a situaţiei financiare a întreprinderii de distribuire materiale medicale. iar un eventual cumpărător care nu-şi pune întrebări legate de asemenea riscuri poate să recurgă la o decizie naivă în ce priveşte preţul pe care îl va plăti.

perfor manţelor şi situaţiei financiare de ansamblu ale întreprin derii. pentru aceasta experţii trebuie să se pronunţe cu privire la: regularitatea contabilităţii . contul de rezultate şi anexele la acestea.2.ceea ce presupune conformarea la regulile si principiile contabile general acceptate si sinceritatea contabilităţii . standardele (normele) naţionale de contabilitate sau un alt referenţial identificat.lucrări de identificare a situaţiilor financiare. Investigaţiile financiare Toate lucrările efectuate de experţii contabili în cadrul unei evaluări de întreprindere pot fi grupate în trei categorii: .ceea ce presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi principiilor contabile. . Principalele acţiuni întreprinse de experţi au ca obiective: .organizare permite obţinerea unei viziuni strategice şi identificarea eventualelor corecţii ce trebuie aduse în activitatea întreprinderii. 7. Sunt folosite pentru evaluare situaţiile financiare anuale elaborate de întreprindere sau situaţiile financiare elaborate ad-hoc la o anumită dată în cursul exerciţiului. si . din ele nu pot lipsi bilanţul.lucrări de analiză a situaţiei financiare a întreprinderii.2.asigurarea că situaţiile financiare dau o imagine fidelă. clară şi completă poziţiei financiare (patrimoniului).lucrări de retratare a situaţiilor financiare.1. 49 . 7. Identificarea şi aprecierea de ansamblu a situaţiilor financiare ale întreprinderii Situaţiile financiare ale unei întreprinderi se compun si se prezintă în funcţie de referenţialul contabil adoptat de întreprindere care poate fi: Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

2. ştiut fiind că în cadrul tranzacţionării unei întreprinderi con tează nu numai ce este înscris în bilanţ ci si „partea invi zibilă" adică acele elemente. elaborând bilanţul economic al întreprinderii pe baza căruia se va proceda la evaluare. experţii urmăresc eliminarea oricăror distorsiuni între valoarea contabilă şi valoarea economică a bunurilor şi elementelor înscrise în bilanţ. Analiza situaţiei financiare a întreprinderii Se realizează în două etape: în cadrul diagnosticului financiarcontabil.lucrări prezentate în capitolele următoare. potrivit pct. precum şi reaşezarea postbilanţieră a întreprinderii într-o situaţie normală. care nu sunt contabilizate. Aşa cum s-a mai amintit. de mai sus.2.3. Retratarea situaţiilor financiare ale întreprinderii Pornind de la situaţiile financiare ale întreprinderii. 7. 7. 7. folosind informaţiile reieşite din situaţiile financiare ale întreprinderii în scopul identificării punctelor tari si punctelor slabe. folosind informaţiile reieşite din situaţiile financiare retratate. în cadrul analizei fundamentale. identificarea activelor nefinanciare ale întreprinderii.activul net corijat şi capacitatea beneficiară . atât din punct de vedere al patrimoniului. cât şi al performanţelor.2.2. în scopul evaluării propriu-zise a întreprinderii.- - studierea pachetului fiscal specific întreprinderii şi identi ficarea tuturor influenţelor fiscalităţii asupra valorii contabile a bunurilor. pentru elaborarea bilanţului economic este necesară determinarea componentelor fundamentale ale evaluării de întreprindere . Analiza situaţiei financiare este concentrată pe următoarele axe principale de studiu asupra întreprinderii: 50 .2. de regulă intangibile.

Se foloseşte metoda raţiourilor (rapoarte. exporturilor.).3. strategii ale întreprinderilor dominante. la studierea structurii costurilor si la capacitatea întreprinderii de a controla evoluţiile sale. întreprinderea şi mediul de afaceri Constă într-o analiză conjuncturală . . Analiza activităţii întreprinderii Folosind conturile şi datele extracontabile referitoare la preţurile practicate şi veniturile întreprinderii. analiza poate să întrevadă activitatea întreprinderii din următoarele puncte de vedere: organizarea sa specifică (concurenţă. Se va compara creşterea medie a preţurilor practicate de întreprindere cu indicele produsului interior brut pe sector (ramură). evoluţia medie a volumelor (cantităţilor) şi evoluţia structurii veniturilor. se procedează la măsurarea activităţilor desfăşurate de întreprindere. evoluţii tehnice şi tehnologice în domenii.3. efectivelor de personal etc. Se studiază cifra de afaceri şi producţia în strânsă legătură cu rezultatele şi cu structura tip a costurilor întreprinderii.restructurarea sectorului. valoric.7. schimbări ale tehnologiilor etc.2. evoluţia indicatorilor de producţie si cifra de afaceri. orientării activităţilor de cercetare şi dezvoltare. impactul politicilor economice şi monetare etc.2.evoluţia producţiei.şi o analiză structurală .3. limitări ale activităţilor etc.3. caracteristicile tehnologice (poziţionarea tehnologiilor folosite pe curba vieţii). Analiza datelor strategice Folosind lucrările iniţiale efectuate în cadrul investigaţiilor strategice. -în scopul identificării perspectivelor întreprinderii.2. 51 . se poate descompune în funcţie de cei trei factori de influenţă: evoluţia medie a preţurilor. la aprecierea evoluţiei debuşeelor. cum ar fi modificări ale pieţelor de desfacere.1. importurilor. caracteristici ale concurenţei (interne şi internaţionale). 7. indicatori) precum şi analize calitative. 7.2.

definite potrivit alineatului precedent.analiza concurenţială pentru fiecare din domeniile de activitate. pieţe.segmentarea strategică constă în identificarea acelor elemente din activitatea globală a întreprinderii .care de cele mai multe ori se prezintă ca un ansamblu de produse. ameninţări ale nou-veniţilor în piaţă. identificând atât acele activităţi creatoare de valoare. strategia de identi ficare şi căile şi modalităţile de dezvoltare strategică. care sunt pertinente şi omogene din punct de vedere al formulării strategiei si pot fi avute în vedere în construcţia unei reflecţii strategice asupra întreprinderii. strategia de costuri. presiuni ale furni zorilor sau clienţilor.. pentru fiecare din domeniile de activitate se studiază influenţele asupra modului de creare a valorii în întreprindere. intervenţii ale statului etc. se anali zează caracteristicile (creştere.). . rata medie a rentabilităţii etc.Aceste abordări au ca obiectiv obţinerea elementelor necesare unei judecăţi asupra întreprinderii şi sectorului său de activitate şi pot fi structurate într-un ansamblu coerent cuprinzând 5 etape importante: . potenţial de dezvoltare. crearea valorii.) şi principalele forţe care acţionează (rivalitate între concurenţi. tehnologii. trebuie pusă în evidenţă strategia adecvată care să permită întreprinderii de a-şi crea un avantaj competitiv durabil. - - 52 . - avantajul competitiv. pentru fiecare din domeniile de activitate şi ţinând cont de rezultatele analizei concurenţiale. definirea strategiei. cât şi pe cele care conduc la pierderi de valoare. mijloace de producţie etc.

asocieri etc. întrucât volumul de activitate influenţează costurile.2. minus cheltuieli de personal.mijloace materiale: evoluţia investiţiilor în corelare cu strategia întreprinderii. Prin strategia de identificare.3. Eficacitatea şi randamentul acestor mijloace sunt analizate cu ajutorul raţiourilor de productivitate: • raţiouri de productivitate: valoarea adăugată/număr mediu al salariaţilor. întreprinderea caută să-şi asigure un avantaj la nivelul costurilor sale faţă de cele ale concurenţei. . ridicarea potenţialului de dezvoltare.Prin strategia de costuri. acţiuni de formare şi structuri pe calificări. întreprinderea caută să producă o ofertă specifică prin care să se remarce faţă de concurenţii săi şi să evite o concurenţă bazată exclusiv pe preţuri si costuri. precum şi de obiectivele 53 .mijloace umane: politici de angajare şi salariale.mijloace pentru cercetare şi dezvoltare. 7. valoarea adăugată/număr ore lucrate. Analiza conturilor de muncă şi capital Are ca obiectiv cunoaşterea mijloacelor de care dispune întreprinderea pentru dezvoltarea activităţilor sale: . strategia de costuri poate fi completată de strategia legată de volumul de activitate.). Prin căi şi metode de dezvoltare strategică se înţeleg diferitele noi activităţi în care poate intra întreprinderea şi diferitele căi de restructurare (fuziune. • excedentul brut de exploatare: valoarea adăugată. reducerea riscurilor. localizarea şi producţiile scontate.4. Studiul conturilor de investiţii va fi efectuat ţinând seama de natura. • raţio de intensitate capitalistică: imobilizări/număr mediu al salariaţilor. utilizarea resurselor disponibile etc. care să-i permită accelerarea creşterii. minus impozite şi taxe. . divizare.

Analiza rentabilităţii Are ca obiect aprecierea rentabilităţii economice si financiare a întreprinderii prin patru indicatori de bază: excedentul brut de exploatare (EBE). permiţând observarea unor eventuale efecte ciclice. Modul de determinare al principalilor indicatori este următorul: Raţio compus de rentabilitate: 54 .). cheltuielilor excepţionale şi cheltuielilor de personal. eventualele cheltuieli de restructurare trebuie izolate. Efectul de investiţii se studiază independent de modul de contabilizare reţinut de întreprindere. cheltuieli de personal aferente activităţilor de cercetare) precum si cheltuieli care sunt considerate active fictive. diversificare etc. excedentul de trezorerie de exploatare (ETE) si rezultatul net (RN). iar o atenţie particulară se va da modului de contabilizare a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli. Pentru studiul investiţiilor vor fi cercetate datele pe o perioadă de minim 5 ani.urmărite. corelate cu strategia întreprinderii (capacitate. 7.2. analiza se completează pe baza raţiourilor reprezentând rezultatele obţinute în raport cu capitalurile angajate sau cu indicatorii de activitate. Structura costurilor întreprinderii permite analiza principalilor factori care influenţează evoluţia rentabilităţii sale economice. capacitatea de autofinanţare (CAF). datele cuprinse în analiză trebuie să fie omogene. incluzând si anumite conturi de cheltuieli (reparaţii capitale.3.5. consolidare. productivitate.

(5) Excedentul brut global = excedentul brut de exploatare ± alte venituri şi cheltuieli de exploatare + venituri financiare ± venituri şi cheltuieli excepţionale. 55 .Pe baza tabloului următor se dezvoltă analiza rentabilităţii pe cele 5 concepte diferite ale ratei rentabilităţii: rentabilitatea brută şi netă a capitalurilor de exploatare. rentabilitatea brută si netă a capitalurilor angajate şi rentabilitatea financiară a fondurilor proprii ale întreprinderii.

pornind de la informaţiile furnizate de bilanţ si contul de rezultate ale unei întreprinderi se determină indicatorii de bază ai rentabilităţii.impozite.(S) Capacitatea netă de autofinanţare = excedentul brut global .cheltuieli financiare . Rata brută a rentabilităţii capitalurilor de exploatare: excedentul brut de exploatare capitaluri de exploatare Rata netă a rentabilităţii capitalurilor de exploatare: excedentul net de exploatare capitaluri de exploatare Rata brută a rentabilităţii capitalurilor angajate: excedentul brut global capitaluri angajate Rata netă a rentabilităţii capitalurilor angajate: excedentul net global capitaluri angajate Rata rentabilităţii financiare a fondurilor proprii: capacitatea netă de autofinanţare fonduri proprii Rata marjei economice: excedentul brut de exploatare cifra de afaceri Marja de exploatare: excedentul brut de exploatare valoarea adăugată In exemplul următor. 56 A : .

Informaţii din contul de rezultate Cifra de afaceri 700 Consumuri intermediare (200) Impozite. taxe____________(50) Valoarea adăugată 450 Cheltuieli personal_______(100) Excedent brut de exploatare Amortizări şi provizioane create Excedent net de exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Venituri excepţionale Informaţii bilantiere Activ Imobilizări corporale (nete) 600 Imobilizări necorporale şi Financiare_______________10 Activ imobilizat 610 Necesar de fond de rulment (NFR) 300 Valori mobiliare 15 350 (50) 300 20 (30) 15 Disponibilităţi______________5 Capitaluri angajate Pasiv Rezerve pentru autofinanţare Fonduri proprii externe Fonduri proprii totale Datorii financiare Capitaluri angajate 930 Cheltuieli excepţionale (10) Impozit pe profit_________(50) Rezultat net 245 450 200 650 280 930 Capitaluri de exploatare (de lucru) Excedentul brut global: excedentul brut de exploatare venituri financiare venituri excepţionale cheltuieli excepţionale excedent brut global cheltuieli financiare impozit pe profit capacitatea de autofinanţare 600 + 300 = 900 350 20 15 (10) 375 (30) (50) 295 57 .

operaţiuni de creştere 58 .3. Analiza politicilor de finanţare şi a structurii financiare Principalele obiective urmărite se referă la natura şi volumul nevoilor de finanţare.6.Rentabilitatea brută a capitalurilor de exploatare: Rentabilitatea netă a capitalurilor de exploatare: Rentabilitatea brută a capitalurilor angajate: Rentabilitatea netă a capitalurilor angajate: Rentabilitatea financiară a fondurilor proprii: 7. distingându-se factorii de condiţionare. şi anume: orientările întreprinderii în materie de investiţii în echipamente pentru producţie şi în ciclul de exploatare.2.

Autonomia financiară reprezintă aptitudinea întreprinderii de a face faţă angajamentelor sale financiare şi se măsoară prin raţiouri financiare precum rata globală de îndatorare: (un raţio de 50% se consideră satisfăcător) (resursele proprii cuprind capitalurile proprii plus amortismentele şi provizioanele cu caracter de rezervă) Autofinanţarea reprezintă ansamblul resurselor interne obţinute din activitatea desfăşurată care rămân la dispoziţia întreprinderii după remunerarea aporturilor de capital.externă şi plasamente financiare. folosirea raţiourilor cu precădere cele de structură. de lichiditate şi de finanţare a ciclului de exploatare etc. echilibrul financiar al întreprinderii pe baza structurilor bilanţiere. se determină por59 . impactul politicilor de creştere şi de rentabilitate asupra lichidităţii întreprinderii.

nind de la capacitatea de autofinanţare din care se deduc dividendele plătite. economiei ce rămâne întreprinderii după remunerarea factorilor de producţie. din acest punct de vedere. respectiv • gradul de independenţă al întreprinderii: variaţia necesarului de fond de rulment şi activitatea financiară. ca mărime. plus nevoile legate de finanţarea activităţii de exploatare. impozitele si taxele (inclusiv impozi60 . autofinanţarea în mărime absolută (sau economia brută) se obţine scăzând din valoarea adăugată cheltuielile cu munca (personalul). Politicile de autofinanţare se studiază pe mai mulţi ani pe baza raţiourilor: • rata de autofinanţare a imobilizărilor corporale: • rata de autofinanţare a investiţiilor corporale si financiare: • rata de autofinanţare a nevoilor globale de finanţare (achiziţiile de imobilizări corporale si financiare. respectiv rambursarea datoriilor): Autofinanţarea corespunde.

Capacitatea de autofinanţare reprezintă ansamblul resurselor financiare obţinute din activitatea de exploatare de care întreprinderea ar putea dispune . cheltuielile cu băncile (dobânzile) şi plata acţionarilor (dividendele).cheltuieli financiare + venituri excepţionale .pentru acoperirea nevoilor financiare cerute de continuarea activităţii şi de dezvoltare. Autofinanţarea este legată direct de rentabilitatea întreprinderii: cu cât ea este mai performantă cu atât va degaja o valoare adăugată mai mare.cheltuieli excepţionale . căci o amortizare mai rapidă reduce profitul net dar contribuie la ameliorarea autofinanţării.participarea salariaţilor la rezultatele întreprinderii .alte cheltuieli de exploatare + venituri financiare . dar şi de politica de amortizare.tul pe profit). Capacitatea de autofinanţare: excedentul brut de exploatare + alte venituri din exploatare .reluări asupra provizioanelor 61 .reduceri ale amortismentelor (aferente ieşirilor) .fără dividende .impozitul pe profit sau Capacitatea de autofinanţare: rezultat net + dotări la amortismente + dotări la provizioane . iar în mărime relativă se măsoară prin raţioul autofinanţarea/valoarea adăugată.

stocuri totale. din care se scad obligaţiile nefinanciare ale întreprinderii.Capacitatea de autofinanţare măsoară capacitatea întreprinderii de a finanţa prin propriile sale resurse nevoile financiare curente: dividende. durata rotaţiei stocurilor creanţelor si datoriilor şi partea valorii adăugate în cifra de afaceri (cu cât valoarea adăugată este mai mare. respectiv furnizori (inclusiv pentru investiţii). Se pot determina: . plus cheltuieli anticipate. . rezultatul net nefiind suficient. veniturile anticipate si alte datorii nefinanciare. resursele necesare pentru finanţarea activităţii de exploatare a întreprinderii se calculează pe baza elementelor de activ. - necesarul de fond de rulment financiar (inclusiv efecte scontate şi neajunse la scadenţă). la sfârşitul fiecărei luni sau an se poate calcula numărul de zile de vânzare la care corespunde un anumit nivel al resurselor pentru finanţare.necesarul de fond de rulment contabil (conform bilanţului). cu atât necesarul de resurse este mai mare pentru aceeaşi cifră de afaceri). privită în dinamică reprezintă un instrument util de analiză. la nivel de lună: 62 .necesarul de fond de rulment în afara exploatării. datorii fiscale şi sociale. rambursarea datoriilor. plus creanţe. Fondul de rulment normativ sau necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă suma resurselor de care trebuie să dispună întreprinderea peste cea necesară finanţării imobilizărilor pentru a putea funcţiona normal altfel spus.necesarul de fond de rulment de exploatare. Necesarul de fond de rulment se exprimă şi în zile de vânzare. plus avansuri plătite. . investiţii. Necesarul de fond de rulment de exploatare depinde de trei elemente: cifra de afaceri.

partea variabilă care depinde de volumul de activitate (cifra de afaceri) şi de termenele de încasare (a clienţilor) şi de plată (a furnizorilor) este finanţată prin credite pe termen scurt. unele întreprinderi obţin o bună rentabilitate. Stocuri plus creanţe III. Obligaţii financiare pe termen scurt Total pasiv 63 . Necesarul de fond de rulment este un indicator care ajută la explicarea şi prevederea necesarului de finanţare pentru activul circulant al întreprinderii: partea stabilă corespunde celui mai mic necesar de fond de rulment al anului şi este finanţată prin resurse stabile. Actrv I. de regulă bancare.Această metodă zisă a „experţilor contabili" poate fi utilizată pentru estimarea necesarului de fond de rulment la finele lunii viitoare. Capitaluri permanente V. respectiv fondul de rulment net (capitaluri permanente -imobilizări nete). deşi marja beneficiară în raport cu cifra de afaceri este slabă. Disponibilităţi Total activ Pasiv IV. dacă avem în vedere că rentabilitatea economică se poate calcula şi prin raţioul rezultat de exploatare/imobilizări nete plus necesarul de fond de rulment. Imobilizări II. Graţie unui necesar de fond de rulment negativ. Prin reducerea necesarului de fond de rulment (decalarea plăţilor şi urgentarea încasărilor) se obţine o creştere a rentabilităţii. Necesarul de fond de rulment reprezintă şi un factor de dimensionare a trezoreriei aşa cum rezultă din studiul bilanţului financiar al întreprinderii. Obligaţii nefinanciare VI.

având la bază unele repere ca. în funcţie de situaţiile concrete ale întreprinderii.3. ea rezultă din echilibrul între fluxul încasărilor şi cel al plăţilor. Sinteza analizei financiare Se recomandă ca.2.V Trezoreria = III .Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii Anticiparea unui necesar de fond de rulment previzional este posibilă atunci când fiecare componentă a sa este exprimată în număr de zile de vânzări sau de cumpărări.7.Fond de rulment net global = IV .I Necesarul de fond de rulment = II .VI Echilibrul financiar al firmei rezultă din relaţia: Fond de rulment net global . precum şi din fondul de rulment net global. Gradul de solvabilitate se măsoară prin raţiouri care ţin cont de gradul de lichiditate a activelor şi de exigibilitatea datoriilor întreprinderii. de exemplu: 64 . experţii să elaboreze o sinteză a analizei financiare. Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe termen scurt. Trezorerie sau lichiditate relativă sau restrânsă: 7.

care sunt măsurile luate. care sunt schimbările intervenite în condiţiile de producţie şi ce perspective se desprind. întreprinderea a avut o creştere sau o stagnare sau diminuare.- evenimentele majore ale exerciţiilor analizate şi probleme le esenţiale întâmpinate de întreprindere. Sinteza diagnosticului de evaluare Orice evaluare de întreprindere presupune efectuarea unor lucrări ce pot fi grupate în două etape: diagnosticul şi evaluarea propriu-zisă. 65 . care sunt provocările pentru întreprindere în următorii 5 ani. planurile şi proiectele întreprin derii menite să facă faţă situaţiilor şi evenimentelor viitoare. modificările în mediul economic al întreprinderii de natură a modifica comportamentul său şi performanţele sale. 8. dacă există ameninţări pe termen mediu şi scurt pentru întreprindere. în exerciţiile analizate.

este activitatea care scoate cel mai bine în evidenţă caracterul multidisciplinar al operaţiilor de evaluare. adaptarea efectivului la pro- • 66 . studiul trecutului ne ajută să înţelegem prezentul si ne va conduce la detectarea unui viitor diferit de prezent. Toate constatările din diagnosticele sectoriale se prezintă grupat pe următoarele funcţii şi sectoare ale întreprinderii: • Istoricul întreprinderii şi al activităţilor ce se desfăşoară în aceasta. Metode reţinute 4. parcurgerea a două etape distincte: cercetarea rezultatelor istorice şi studiul fiabilităţii si credibilităţii previziunilor.1. căci extrapolarea trecutului nu serveşte la nimic bun. în alt mod capitalul privat implicat direct în gestionarea afacerii şi altfel capitalul privat neimplicat în conducerea între prinderii etc.într-un fel va conduce capitalul de stat. stabili tatea conducerii si a cadrelor. factori de risc şi ipoteze de evaluare 2. Evantai de valori Diagnosticul de evaluare constituie baza oricărei evaluări. Un bun diagnostic presupune colaborarea cu specialiştii întreprinderii. Personalul se analizează sub următoarele aspecte: structură (vârsta. în vederea pătrunderii evaluatorului cât mai aproape de intimitatea proceselor economicosociale din întreprinderea de evaluat. Identificarea elementelor de schimbare este o operaţie dificilă dar necesară. totodată. experienţa. Acţionariatul şi personalul: gestiunea întreprinderii. Diagnosticul sectorial si general de evaluare presupune. este diferită si în funcţie de cel care conduce . a afacerii respective. Stabilire atuuri. Alegeri metode 3. pregătirea).

Diagnosticul financiar-contabil urmăreşte: creşterea. • Organizare şi gestiune .ducţie şi performanţe. pentru productivitate. struc tura resurselor şi destinaţiile acestora). structura bilanţului (grad de imobilizare. existenţa unor furnizori sau antreprenori-cheie. absenteismul (frecvenţa absenţelor). grad de independenţă financiară. existenţa cadrului motivaţional pentru muncă etc. ponderea consumurilor externe în cifra de afaceri. dacă întreprinderea se sprijină pe unul sau mai multe cadre-cheie etc. precum şi cadrele constituie un activ necorporal pentru întreprindere. Dependenţa faţă de furnizori. rentabilitatea. nevoile financiare pentru investiţii şi creşterea fondului de rulment. fiscalitatea etc. pentru termenele de livrare. adică personalul sau numai anumiţi specialişti. pentru produse cu grad înalt de calitate şi creativitate etc. volume şi tendinţe. dacă structurile şi metodele de gestiune sunt moderne. princi piile şi conţinutul contabilităţii. actorii principali ai concu renţei. performanţe etc. Calităţile recunoscute ale firmei: pentru produsele sale. plata personalului. 67 • • • • . climatul general din întreprindere.punctele principale care se abordează: dacă deciziile se iau centralizat sau descentrali zat. Analiza strategică legată de piaţa produsului. analiza cifrei de afa ceri. factori de reuşită. grad de integrare. concu renţă şi tehnologii: clienţi. profitul este dependent de o anumită politică de aprovizionare etc. metode de distribuire. sectoare de piaţă şi tendinţe.

). Exemple de puncte slabe: piaţă în declin. 68 . • Sunt scoase în evidenţă toate punctele tari şi punctele slabe ale întreprinderii. mărimea firmei. servicii şi produse protejate. caracter sezonier al activităţii. activul net corijat. produse demodate. Numai după efectuarea diagnosticului si pe baza constatărilor reieşite din acesta se pot stabili ipotezele de evaluare. capacitatea beneficiară şi rata de capitalizare sau de actualizare. dacă activitatea sectorului este reglementată etc. calitate. piaţă în creştere. monopol. mărimea firmei. dependenţa de piaţă externă. se pot alege metodele de evaluare şi se poate proceda la evaluarea propriuzisă. reglementări ce pot avea influenţă negativă asupra întreprinderii (protecţia mediului. Exemple de atuuri: avans tehnologic. respectiv dacă aceasta poate să-şi pună în mod liber în aplicare strategia sa de dezvoltare sau nu. Calitatea previziunilor: dacă există riscuri în privinţa strategiei viitoare a întreprinderii. puterea întreprinderii pe verticală etc.• Dependenţa faţă de Administraţie sau de politici de stat: incidenţele unor legi. protecţia consumatorului etc. forţa reţelei comerciale. importanţa unor comenzi de stat. calitatea etc. clientelă diversificată. care trebuie să înceapă cu determinarea componentelor fundamentale.

CAPITOLUL III Componentele fundamentale ale evaluării 69 .

teoretic.ceea ce este cunoscut sub denumirea de componentele fundamentale ale unei evaluări . Metodologia determinării activului net corijat (ANC) Presupunem că avem de evaluat o societate comercială Oltina SA al cărei bilanţ contabil se prezintă astfel: 70 .bilanţul economic. respectiv determinarea activului net corijat al întreprinderii (ANC) si determinarea capacităţii beneficiare a întreprinderii (CB). evaluarea are doar ca punct de plecare bilanţul contabil. capacităţii beneficiare si ratei de actualizare. elaborat de experţi exclusiv în acest scop . abstract. 1. ea realizându-se pe baza unui bilanţ de calcul. respectiv bilanţul care cuprinde atât patrimoniul întreprinderii. specialiştii consideră că într-un fel sau altul orice metodă de evaluare presupune efectuarea prealabilă a unor lucrări de determinare a .Introducere Aşa cum s-a văzut într-un capitol anterior. cât si profitul pe care întreprinderea este aptă a-1 degaja în condiţiile pieţii din care face parte. Trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic pentru evaluare se realizează cu ocazia elaborării a două lucrări indispensabile oricărei evaluări.activului net corijat. Vorbind despre o metodologie de evaluare a întreprinderii. exprimat în valori economice.

000 Obligaţii financiare 110. Această primă etapă are o dublă semnificaţie: în primul rând.000 Disponibilităţi Total 750.reevaluarea bunurilor necesare exploatării.000 Obligaţii nefinanciare 450.000 Capital social 155.000 Profit 10.000 .1.imobilizări Rezerve 25.Activ Pasiv Active pe termen lung 150. în bunuri necesare exploatării şi bunuri în afara exploatării. adică gradul de utilizare a bunurilor.calculul matematic al activului net corijat. .000 necorporale (KH) 8.000 Creanţe 50.000 Total 750. 1.000 Stocuri 250. constatările făcute pot constitui punct de pornire în abordarea unei 71 .imobilizări corporale 140.000 300.separarea tuturor bunurilor evidenţiate în bilanţul contabil.000 Activul net corijat al unei entităţi se determină parcurgându-se succesiv trei etape: .000 .imobilizări financiare (credite) 2. Separarea tuturor bunurilor evidenţiate în bilanţul contabil în bunuri necesare exploatării şi bunuri în afara exploatării Unicul criteriu de separare în bunuri necesare şi nenecesare exploatării îl constituie utilitatea. . exprimată şi măsurată prin gradul de participare la realizarea profiturilor.000 din care: .

ştiut fiind că în evaluarea unei întreprinderi este penalizat orice exces de patrimoniu şi orice insuficienţă de rentabilitate. ambarcaţiuni de plăcere etc. ele sunt evaluate distinct în funcţie de natura si piaţa fiecărui bun. asocierea cu părţi ale întreprinderii etc. nefiind supuse operaţiunilor din etapele 2 si 3 de determinare a activului net corijat.. locuinţe de serviciu. construcţii cu altă destinaţie decât cele legate de activitatea de bază. de activ. separarea are la bază analiza efectuată asupra activelor corporale pe o perioadă de 2-3 ani. Rezultatul acestei operaţiuni se poate concretiza în: a) fie determinarea unei capacităţi beneficiare superioare faţă de profiturile înregistrate prin bilanţuri. fie şi ca material.probleme de fond în legătură cu strategia entităţii respective: restructurarea. se crează o concordanţă între efortul investiţional existent necesar în mod real si performanţele înregistrate de entitate. de exemplu). 72 . condiţie esenţială pentru aplicarea ulterioară a metodelor de evaluare. în al doilea rând. atunci când pe cale de expertiză si diagnostic se constată o posibilă creştere în viitor a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale. Practic. în această situaţie putându-se găsi terenuri. Bunurile în afara exploatării sunt evidenţiate distinct de evaluator. ori pur si simplu valorificarea. pot fi avute în vedere căi de restructurare. de utilizare al acestora. maşini si utilaje etc. Activele în afara exploatării sunt cele care aparent nu au legătură directă cu activitatea de bază a entităţii (case de vacanţă. sub aspectul gradului de folosire.) sau cele care din diferite motive au grad de utilizare redus sau foarte redus (sub 50%. închirierea. b) fie folosirea în alte scopuri sau cu alte destinaţii a bunu rilor mobile şi imobile fără utilitate sau cu utilitate redusă în realizarea obiectului exploatării societăţii respective. cum ar fi: for marea de noi societăţi comerciale. concesio narea. construcţii.

se vor înscrie într-o anexă distinctă la raportul de evaluare.2. tehnologii etc. politici de contabilizare. Această valoare se obţine. starea bunului şi orice alt factor depistat cu ocazia diagnosticului si analizei fundamentale. eroziunea monetară. se au în vedere următorii factori: evoluţia preţurilor. studii. adică de preţul la care întreprinderea ar putea să procure un bun identic pe o piaţă de ocazie. Imobilizări necorporale Imobilizările necorporale (cheltuieli de înfiinţare. cu recomandarea de a fi redate circuitului economic prin recurgerea la una din căile prevăzute la lit. de regulă. nonvalori pentru determinarea activului net corijat al întreprinderii. Reevaluarea bunurilor necesare exploatării în reevaluarea bunurilor dintr-o întreprindere. Valoarea de folosinţă poate să fie definită ca fiind valoarea actualizată a intrărilor nete de fluxuri degajate prin exploatarea unui activ. Motivul? Dacă 73 . politici de amortizare.Presupunem că în societatea comercială experţii au identificat utilaje de bază fără utilitate sau cu utilitate redusă în valoare (contabilă) de 15.1. Activele de exploatare sunt în general evaluate la valoarea de utilizare. care se iau în calculul activului net corijat cu sumele înregistrate în contabilitate. Valoarea de folosinţă ar trebui să fie aproape de valoarea de piaţă. pe baza costului istoric diminuat de amortismentul economic (inclusiv deprecierea). care poate antrena distorsiuni între valoarea contabilă şi valoarea economică a bunurilor respective. 1.) sunt considerate. cu deosebire imobilizări şi stocuri. licenţe. cu o singură excepţie: cheltuielile de cercetare şi studiile care se referă la produse noi sau la dezvoltare (si nu cele care sunt efectuate pentru menţinerea potenţialului existent). de folosinţă. mărci..000 u.m. brevete. adică la nivelul foloaselor pe care un activ le procură întreprinderii deţinătoare.2. b) de mai sus. 1. de regulă.

dar pot fi utilizate si alte metode bazate pe evaluarea globală a întreprinderii în care s-a investit. plasamentele. Titlurile care nu cotează şi se constituie într-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizării dividendelor.imobilizările necorporale. ca de altfel toate elementele intangibile ale întreprinderii. Imobilizări financiare Structura frecvent întâlnită la acest element al bilanţului contabil se referă la titluri de participare la capitalul altor întreprinderi (acţiuni. cu condiţia să fie un preţ relevant.2. Titlurile care cotează se evaluează prin metodele indicate de organismul de reglementare al pieţei de capital. sunt bine gestionate şi exploatate. influenţează valoarea întreprinderii însă nu patrimonial ci prin rentabilitate. 1. sunt luate în calculul activului net corijat cu valorile din scriptele contabile. părţi sociale etc.) şi credite acordate sau plasamente. cele care nu cotează dar se constituie într-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeaşi metodă a capitalizării dividendelor. Corecţia care trebuie deci adusă bilanţului contabil al societăţii Oltina SA pentru a obţine valoarea economică la poziţia imobilizărilor necorporale constă în înlăturarea valorii de 8. cu care know-how-ul figurează în bilanţ. după cum cotează sau nu la bursă şi după cum se constituie într-un pachet majoritar sau un pachet minoritar.m. aşa cum se va vedea la capitolul privind evaluarea părţii invizibile a întreprinderii. Creditele acordate. 74 .000 u.2. cele în valută fiind însă actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale din ultima zi a lunii anterioare în care au demarat studiile pentru evaluarea întreprinderii. Titlurile sunt evaluate diferit.5% din numărul de titluri ale emitentului. adică să se refere la cel puţin 0. cea mai utilizată metodă constă în estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre: media ponderată a preţurilor la tranzacţiile care au avut loc în ultima zi de la bursă şi preţul ultimei tranzacţii din aceeaşi zi.

Valoarea maşinii deţinută de întreprindere se va calcula astfel: . în sens contrariu.rentabilitate: maşina nouă funcţionează automat (niciun muncitor).000 lei. mai curată.150. Valoarea de folosinţă se va determina în acest caz pornind de la costul actual al maşinii noi. - utilizarea curentă: maşina nouă este mai silenţioasă. Fiind robustă. 1. experţii apreciază că va mai putea fi folosită încă 10 ani. o maşină cumpărată acum 10 ani pentru 100. care costă 300.2. Imobilizări corporale Imobilizările corporale necesare exploatării sunt evaluate la valoarea de folosinţă a activelor respective atunci când evaluarea nu se face într-o optică de vânzare sau de lichidare a acestor active.decolare 50% datorată rentabilităţii . .000 lei . mai uşoară şi durata sa de viaţă este superioară (20 ani). Valoarea unei imobilizări corporale va fi cu atât mai mare cu cât durata de viaţă rămasă va fi mai mare. De exemplu. respectiv profitul realizat pe fiecare produs.000 lei permite realizarea a 50 produse/oră şi este deservită de doi muncitori. precum şi performanţele în utilizare a bunului respectiv. acţionează uzura morală şi funcţională.randament: identic (50 produse/oră). Pe piaţă însă a apărut un model nou cu performanţe echivalente (50 produse/oră). la care se vor aplica 3 coeficienţi de corecţie pentru randament.valoarea de nou 300.3.Admiţând că creditele acordate de SC Oltina SA sunt în lei. contabilitatea analitică demonstrează că aceas tă economie dublează rentabilitatea. rentabilitatea si utilizarea curentă: . rezultă că nu sunt corecţii de efectuat asupra bilanţului contabil.000 lei 75 .

- - Stocurile din interior (producţie neterminată.decotare datorată duratei de viaţă rămasă (10 ani în loc de 20 ani) . sunt evaluate la valoarea lor de realizare într-o perspectivă de continuitate a exploatării. Stocurile la ieşire (produsele finite) se evaluează la nivelul preţurilor de vânzare. 1. piese de schimb.4. se procedează la elaborarea unei balanţe pe vechimi a tuturor stocurilor şi constituirea de provizioane pentru stocurile fără mişcare sau cu mişcare lentă.000 lei Valoarea actuală a maşinii din dotare 60.) se evaluează la preţurile de achiziţie practicate în luna anterioară celei în care se face evaluarea. în general. Stocuri După ce ne-am asigurat că stocurile din contabilitate se sprijină pe inventare fizice şi am studiat metodele de evaluare folosite de întreprindere. în evaluarea societăţii comerciale Oltina SA.20. 76 .70.Stocurile la intrare (materii prime. Valorile de exploatare. materiale.) se evaluează la nivelul costu rilor efective corectate cu gradul de înaintare în realizarea fizică a produselor.. combustibili. la evaluarea stocurilor urmând să fie avute în vedere următoarele reguli particulare: . semifabricate din producţie proprie etc. soldul tuturor diferenţelor din reevaluare la imobilizările corporale este favorabil faţă de valorile contabile cu 75. la media preţurilor de achiziţie din cea mai recentă perioadă.000 lei Presupunem că. mai puţin beneficiile estimate în aceste preţuri.decolare datorată unei utilizări curente mai bune .000 lei . obiecte de inventar etc.000 lei.2. iar dacă intrările sunt mai rare.

creanţele se iau în calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate.000 lei. ca urmare deprecierii monedei naţionale. Disponibilităţi băneşti şi alte valori mobiliare de plasament Disponibilităţile băneşti intră în calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate. Creanţe Se elaborează o balanţă în funcţie de vechimea creanţelor şi se calculează provizioane pentru creanţele incerte sau cu termenele de încasare depăşite. 77 . Admitem că SC Oltina SA face export şi.6. cele în valută fiind actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale din ultima zi a lunii anterioare celei în care are loc evaluarea întreprinderii. cele în valută fiind însă actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale din ultima zi a lunii anterioare celei în care are loc evaluarea. în sumă de 70. Valorile mobiliare de plasament se evaluează la cursul bursier reprezentativ din momentul evaluării.2. cele nefundamentate sau care nu au caracter de rezervă se reintegrează în rezultatele financiare ale întreprinderii. 1. 1.Presupunem că soldul diferenţelor din reevaluarea stocurilor la SC Oltina SA este unul favorabil. Obligaţiile financiare şi nefmanciare în valută se actualizează la raportul de schimb al monedei naţionale.000 lei. Presupunem că în bilanţul SC Oltina SA nu figurează valori mobiliare de plasament şi nu există disponibilităţi băneşti în valută.7. 1.2. diferenţele de curs sunt în sumă de 55.2.5. Alte ajustări aduse bilanţului contabil Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt tratate astfel: cele considerate ca fiind bine fundamentate şi au caracter de rezervă întregesc capitalurile proprii ale întreprinderii.

000 .diferenţele fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare ale întreprinderii.000 Pasiv Capital social Rezerve Profit Diferenţe reevaluare Obligaţii nefinanciare Obligaţii financiare 155.imobilizări corporale 200.000 927.000 110.000 ANC2 = 190.000 25.000 50. 1.000 Total ANC.000 10.metoda substractivă de calcul care constă în scăderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor datoriilor întreprinderii.000 + 177. Activul net corijat se poate stabili prin două metode: .000 355. Calculul matematic al activului net corijat Pe baza constatărilor din etapele l şi 2 se elaborează bilanţul economic al entităţii de evaluat.imobilizări financiare 2.metoda aditivă care constă în adăugarea la capitalurile proprii ale întreprinderii a tuturor influenţelor rezultate din înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanţul întreprinderii.000 = 367.000 din care: .000 450.3. Bilanţul de calcul (economic) al SC Oltina SA se prezintă astfel: Activ Active pe termen lung 202.imobilizări necorporale . = 927.000 927.000 Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total 320.000 .000 = 367.560. pe baza căruia se va proceda la calculul activului net corijat.000 78 . .000 + 177.

influenţa acestor factori asupra valorii întreprinerii trebuie analizată distinct. dividendul si fluxul de trezorerie (cash-flow). măsurată. identice cu cele din perioadele trecute. . şi anume: . în condiţii de gestiune normale.incidenţa fiscalităţii. Este ceea ce se numeşte capacitatea beneficiară. 79 . Metodologia determinării capacităţii beneficiare Capacitatea beneficiară a unei întreprinderi poate fi definită ca fiind aptitudinea unei întreprinderi de a degaja un beneficiu în viitorul apropiat. Cifrele înregistrate de întreprindere. al rentabilităţii.incidenţa metodologiei contabile. cifrele contabile nu constituie decât un punct de plecare pentru evaluare. este vorba de a determina.2. altul decât vânzătorul. ceea ce contează cu adevărat sunt rezultatele viitoare pentru un cumpărător sau un terţ. dacă nu au loc schimbări semnificative în viaţa întreprinderii. Şi sub aspectul performanţelor. ci de un randament financiar al totalităţii capitalurilor care finanţează exploatarea. Capacitatea beneficiară se exprimă prin indicatorii: profitul brut. nu reprezintă decât un început. analiza trecutului nu are importanţă decât dacă permite stabilirea evoluţiei viitoare. referindu-se la trecut. . Rezultatele publicate ca atare de întreprindere sunt adesea puţin semnificative. care este rezultatul economic rezonabil la care un eventual cumpărător ar putea să se aştepte.distorsiunile voluntare ale rezultatului financiar. profitul net. de un profit în sensul uzual. ca urmare a cel puţin 3 categorii de factori a căror incidenţă trebuie stabilită. Capacitatea beneficiară creează uşor o confuzie suplimentară: nu este vorba de un beneficiu. Deci. pornind de la bilanţ şi evidenţele contabile.

amortizări si diferite alte deprecieri. Se porneşte de la profitul din bilanţul contabil. examenul previziunilor si . căruia i se aduc două categorii de corecţii: . a întreprinderii într-o situaţie normală. . contul de rezultate din anii anteriori se retratează în funcţie de reglementările contabile şi fis cale în vigoare la data elaborării situaţiilor financiare cele mai recente.corecţii pe verticală. postbilanţ. Principalele corecţii ale profiturilor din bilanţurile contabile se referă la: . să fie cert şi să poată fi considerat ca fiind reproductibil în viitor. între exerciţii. sunt analizate şi corectate toate marjele din contul de rezultate al unui exerciţiu.Capacitatea beneficiară. în fapt. de regulă. este vorba de o replasare.1.pornind de la constatările efectuate în aceste prime două etape . 2. adică. se ajustează profitul net prin înlăturarea din costuri a oricărui exces de 80 . acest profit viitor al întreprinderii.calculul matematic al capacităţii beneficiare. de la cifra de afaceri şi până la profitul net. se determină parcurgându-se succesiv trei etape: studiul rezultatelor trecute. să fie stabil. în funcţie de constatările din diagnosticul de evaluare şi din analiza fundamentală. Studiul rezultatelor trecute Se recomandă să fie efectuat pe minimum trei ani anteriori şi are drept scop determinarea acelui profit din bilanţurile întreprinderii care îndeplineşte cumulativ patru condiţii: să fie real. scoţându-se în evi denţă influenţele tuturor modificărilor din legislaţia fiscală şi contabilă.corecţii pe orizontală.

s-a constatat că aceasta se intersectează pe segmentul de piaţă Z cu piaţa Y a aceluiaşi produs fabricat de întreprinderea B. • 250 tone produs cu 0. în total 500.000 lei. Efectele sinergice presupun comple mentaritate de activităţi ale căror rezultate sunt superioare celor reieşite din însumarea algebrică a rezultatelor indivi duale. de exemplu.000 lei. Pentru determinarea capacităţii beneficiare a întreprinderii A s-a constatat că într-un an această întreprindere vinde în medie: • 500 tone produs cu l leu profit net pe kilogram în segmentul de piaţă X.10 lei profit net pe kilogram în segmentul concurenţial Z. în total 25. In cadrul diagnosticului comercial. se ajustează profitul net prin înlăturarea din costuri a exceselor de salarizare şi adăuga rea insuficienţei de salarizare. referinţa constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaţa muncii de către experţi independenţi în muncă şi protecţie socială. salarii şi asimilate salariilor. Să presupunem.- - amortizare si adăugarea oricărei insuficienţe de amortizare. 81 . referinţa constituind-o standardele profesionale sau studiile efectuate de experţii tehnici asupra duratelor de viaţă utilă ale activelor amortizabile. că avem de evaluat întreprinderea A în scopul cumpărării acesteia de către întreprinderea B. corecţii legate de sinergiile descoperite în cadrul diagnos ticului de evaluare. stu diind piaţa X a produsului întreprinderii A.

si anume: • întreprinderea B. respectiv luând în calcul profitul net de 975. prin cumpărarea întreprinderii A. deci va obţine un profit net de 250. de aproximativ 250 tone.000 lei. • întreprinderea B. diferenţa dintre valoarea ce se poate obţine în condiţii normale pe seama capacităţii beneficiare exprimată prin profitul net de 525. raţionamentul profesional al expertului trebuie să ţină seama de efectul de sinergie care apare între actul comercial ce urmează să aibă loc (cumpărarea întreprinderii A de către întreprinderea B).000 lei şi valoarea ce trebuie determinată în condiţiile de sinergie menţionate. Rezultă că profitul net ce-1 va obţine întreprinderea B. devenind monopolistă în segmentul de piaţă Z. poartă denumirea de valoare specială sau valoare sinergică. tot cu l leu profit net pe kilogram.000 lei. va vinde cele 250 tone pe care le desfăcea între prinderea A cu un preţ net de l leu pe kilogram. va vinde şi propriile cantităţi pe care le desfăcea în această zonă concurenţială. obţinând suplimentar 225. • alte corecţii se efectuează exclusiv pe baza constatărilor din diagnostic şi din analiza fundamentală şi se pot referi la: profituri si pierderi datorate unor cauze conjuncturale sau excepţionale.000 + 250. fluxurile intragrup.000 lei (500.000) şi evaluarea întreprinderii A trebuie făcută pornind de la capacitatea beneficiară de 975. devenind monopolistă în segmentul de piaţă Z. va fi de 975.Capacitatea beneficiară ce ar trebui în mod normal luată în calcul pentru evaluare este de 525. excesul sau insuficienţa 82 .000 lei. de faptul că cele două întreprinderi se concurează în segmentul de piaţă Z şi de toate consecinţele acestui efect de complementaritate.000 + 225.000 lei.000 lei. în realitate.

000.la calculul provizioanelor. în cazul societăţii comerciale Oltina SA. dar compatibilă cu orizontul de prognoză al întreprinderii. în general. imobilizări înregistrate pe cheltuielile perioadei etc. De exemplu: pierderea sau profitul datorat unei pieţe excepţionale (profitul aferent vânzărilor realizate de o societate producătoare de artizanat cu ocazia unui festival al tineretului care a avut loc în anul trecut.coerenţa dintre ipotezele de evaluare şi constatările din diagnosticul de evaluare. orice element. pierderea datorată unor evenimente deosebite: incendiu.coerenţa cifrică între profiturile nete anuale corectate (din perioadele trecute) şi profiturile previzionale.500 şi 12. calamităţi de tot felul etc. 11. 83 . 2. pierderea aferentă unei acţiuni comerciale promoţionale într-o ţară cu riscuri deosebite). Efectuând toate ajustările asupra profiturilor din bilanţurile contabile se obţin profiturile nete anuale corectate care. presupunem că sunt de 11. Examenul previziunilor Previziunile întreprinderii stabilite pentru o perioadă cât mai lungă de timp. orice operaţiune care s-a produs în cursul anilor analizaţi şi care nu au şansa reproducerii în viitor trebuie scoase în evidenţă şi influenţa asupra rezultatului financiar trebuie eliminată. orice evolu ţie brutală a previziunilor faţă de perioadele trecute trebuie motivată pentru ca previziunile să fie credibile.000 pentru cei trei ani anteriori studiaţi. şi în orice caz nu mai puţin de 3 ani. . modul de evaluare şi de evidenţă a stocurilor.2. sunt verificate de experţi urmărindu-se: .

crearea de produse noi etc. creşteri ale productivităţii ca urmare unor modi ficări. precum decizii luate pentru reducerea costurilor. restructurări ale procesului de producţie. profitul pe care-1 va obţine. sau.previziunile stabilite sunt irealiste. investiţii noi. singurul care poate să-i justifice investiţia. la SC Oltina SA.500. în acest caz. .000 si 21.21.000. acestea pot să se explice prin evenimente noi. 84 . previziunile arată profituri nete previzionale pe următorii trei ani de 20. evoluţia pieţii. Presupunem că. Previziunile nu pot fi ignorate în totalitate (deci nu se poate renunţa la ele în totalitate). evaluatorul nu trebuie să uite niciun moment că ceea ce îl interesează în mod deosebit pe eventualul cumpărător şi poate justifica preţul este înainte de toate rezultatul. întrucât numai examenul rezultatelor trecute nu ar fi suficient. deoarece sunt coerente cu rezultatele trecute. deşi prezintă modificări serioase faţă de rezultatele trecute. în acest caz.Din examenul previziunilor pot rezulta următoarele 2 situaţii: . previziunile pot fi luate în calcul pentru evaluare. previziu nile pot să nu fie reţinute pentru evaluare si evaluatorul va trebui să le modifice sau să le refacă.previziunile stabilite sunt credibile. Examenul previziunilor este o etapă importantă a evaluării.

în practica evaluărilor. ci cei obţinuţi prin metodologia de mai sus.666.833. capacitatea beneficiară ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute şi viitoare (CB4). = 20.166 şi CB4 (admiţând că am selectat cel mai recent an trecut şi primii 2 ani viitori) = 17. 85 .2. - în cazul SC Oltina SA se poate calcula: CB.). restructurări etc.500. indicatorii de performanţă financiară nu sunt cei raportaţi de întreprindere. Calculul matematic al capacităţii beneficiare Teoretic se poate utiliza una din următoarele patru variante: capacitatea beneficiară ca medie a profiturilor nete anuale previzionale. variantă recomandată în evaluările pentru management.capacitatea beneficiară ca medie a profiturilor nete anuale corectate (CB2). variantă recomandată în cazul evaluărilor pentru privatizare (CB. CB2 = 11. modificări ale capitalului social. recomandată în evaluarea întreprinderilor tranzactionate în sectorul privat.. CB3 = 16. .3. - capacitatea beneficiară ca medie a profiturilor nete anuale din întreaga perioadă trecută şi viitoare (CB3).

de fructificare sau de actualizare Metodele de actualizare joacă un rol important în evaluarea întreprinderilor. Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus în calculul parametrilor economici şi indicatorilor financiari de către operatorii din piaţa de bunuri şi servicii. spre deosebire de mărfurile din piaţa de bunuri şi servicii. tehnica se numeşte de capitalizare sau de fructificare. Actualizarea se realizează şi se exprimă prin două tehnici speciale după cum este luat în calcul factorul timp. Fără a intra în detaliile doctrinei economiei de piaţă referitoare la rolul pieţei financiare pentru economia reală. aceea că stând. stând. menţionăm totuşi că acest rol este strict legat de proprietatea singurei mărfi existente în piaţa financiară .banii. Actualizarea sumelor reprezintă un ansamblu de calcule menite să măsoare valoarea actuală a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametri esenţiali: durata temporală reţinută si rata dobânzii luată în calcul pentru a măsura indisponibilitatea sumei în prezent. numai dacă pe X o amplificăm cu : 86 . şi anume: . Actualizarea este un instrument prin care se asigură comparabilitatea unor indicatori financiari si parametri economici ce se realizează în perioade diferite de timp. Regula capitalizării sau fructificării este următoarea: o sumă X cheltuită în trecut (sau în prezent) are ca echivalent în prezent (sau în viitor) suma Y. aduce beneficii. care.dacă factorul timp este luat în calcul din direcţia trecutprezent-viitor. aduc pierderi.3. Metode de determinare a ratei de capitalizare.

în care n = numărul de ani şi i = rata de capitalizare sau de fructificare. acest ceva poate fi mai mare sau mai mic decât dobânda pieţii. pot fi folosite teoretic mai multe metode: 3.000 lei. tot aşa o sumă care valora acum un an l . După cum un obiect cu cât este mai îndepărtat cu atât pare mai mic. deoarece această sumă. Rata egală cu dobânda la împrumutul de stat poartă denumirea de rată de bază. îmi aduce ceva în plus. Regula actualizării propriu-zise este următoarea: o sumă prevăzută a fi cheltuită în viitor peste n ani. tot aşa o sumă de l . Pentru determinarea ratei de capitalizare.000 lei pe care îi vom pune peste l an la un cost al absenţei acestei sume de 5%/an (dobândă) valorează astăzi 952. investită. pur si simplu are în vedere faptul că leul de azi nu este egal cu leul de ieri şi nici cu leul de mâine. astăzi valorează l .1. de fructificare sau de actualizare. dacă avem în vedere costul (dobânda) de 5% pe an.dacă factorul timp este luat în calcul din direcţia viitorprezent-trecut. Actualizarea nu are nimic direct cu devalorizarea sau cu inflaţia. tehnica se numeşte de actualizare propriu-zisă.050 lei. . rată fără riscuri sau rată neutră de 87 . Y are ca echivalent în prezent (sau în trecut) suma X numai dacă pe Y o amplificăm cu în care n = numărul de ani şi i = rata de actualizare. După cum un obiect cu cât se apropie mai mult cu atât pare mai mare.40 lei.

mai ales în condiţii de instabilitate si incertitudini în macroeconomia ţării. adică dobânda să fie corelată cu exigenţa de rentabilitate din piaţa de bunuri si servicii. Potrivit acestei metode. Ccî = costul capitalului împrumutat. 3.5. 3. Rata egală cu media tuturor dobânzilor practicate pe piaţa financiară (primele trei de mai sus). Rata egală cu costul capitalului întreprinderii de evaluat este cea mai recomandată metodă. 88 . Rata egală cu media dobânzilor practicate de băncile comerciale. 3.4. în condiţii de macrostabilitate şi cu condiţia ca împrumutul de stat să constituie o pârghie de orientare a economiei reale. această rată poate fi folosită cu succes în calculele de evaluare a întreprinderilor. 3.2. Rata egală cu dobânda practicată de banca centrală. deoarece ţine seama de condiţiile concrete ale întreprinderii expertizate. ca mărime este egală cu cea de la alineatul precedent.plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară. plus o primă de risc. Cep + Ccî = masa capitalurilor folosite de întreprindere. costul mediu ponderat al capitalului unei întreprinderi (CMPC) se obţine pe baza următoarei relaţii: în care: Cep = costul capitalului propriu. Masa capitalurilor folosite de întreprindere si structura acesteia se determină pe baza studiului bilanţurilor funcţionale ale întreprinderii pe o perioadă de 2-3 ani.3.

cât şi cele interne care se obţin prin evaluarea si transformarea în riscuri a tuturor punctelor slabe depistate în diagnosticul de evaluare (dezechilibru financiar. Costul capitalului propriu se determină în baza relaţiei: unde: Rn = rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară (care în condiţii normale poate fi de 3-6%). echipamente depăşite.000 Obligaţii financiare Total 110. produse demodate şi orice punct slab reţinut în cadrul diagnosticului etc.000 300.). Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusă întreprinderea.). fiscală. riscul de neadaptare a managementului la exigenţele economiei de piaţă etc. atât cele externe care se obţin printr-o bună documentare (riscul de ţară.000 Presupunem că analiza efectuată a condus la concluzia că societatea este finanţată în proporţie de 70% de capitalurile proprii şi 30% de capitalurile împrumutate.000 Pasiv 190.Bilanţul funcţional al SC Oltina SA Activ Funcţia de investiţii Funcţia de exploatare Funcţia de trezorerie Imobilizări Stocuri + Creanţe -Obligaţii nefinanciare (NFR) Disponibilităţi Total 150. tehnologii învechite. riscul de ramură.000 Capitaluri proprii 100.000 50.000 300. riscul de politică economică. 89 .

Beta exprimă şi măsoară sensul si mărimea abaterii rentabilităţii acţiunilor întreprinderii faţă de mărimea abaterii rentabilităţii acţiunilor pe piaţa (ramura) din care face parte întreprinderea. situaţia este specifică întreprinderilor din chimie. riscul specific ramurii industriale de care aparţine întreprinderea. diferenţiat sau individual. sticlărie. echipamente electrice şi electronice etc.acţiuni puţin volatile cu P < l care exprimă o variabilitate degresivă a rentabilităţii acţiunii întreprinderii (material rulant. . alta determinată de influenţa caracteristicilor specifice fiecărei acţiuni care se explică prin riscul specific sau nesistematic. în general în industria bunurilor de consum cu o sensibilitate mai mare în raport cu comportamentul cumpărătorilor.). acţiunile se clasifică în: . . P = coeficient care semnifică volatilitatea acţiunii întreprinderii de evaluat.Rn) = prima de risc a întreprinderii.).(Rr .acţiuni volatile cu p > l care semnifică faptul că o variaţie de ± l % a indicelui general al pieţii determină o variaţie mai mare de ± 1% a rentabilităţii acţiunii întreprinderii. Riscul specific poate fi împărţit în risc specific fiecărei acţiuni determinat de modificări în comportamentul economic al întreprinderii emitente sau în cel al deţinătorilor acestor acţiuni. construcţii indus triale. bănci etc. în raport cu p. imobiliare. în exemplul următor se folosesc 90 .. asigurări etc.acţiuni cu p = l pentru care o variaţie a rentabilităţii ge nerale antrenează aceeaşi variaţie a rentabilităţii acţiunii întreprinderii (unităţi de tip holdyng. Variabilitatea totală a rentabilităţii unei acţiuni se împarte în două: una determinată de influenţa pieţei care se explică prin riscul sistematic numit si risc nediferenţiat.

167) Costul capitalului împrumutat se obţine prin relaţia: 91 . II Trim. (5 + 14.2 rP 2 0 1. ani) Trim. în cazul SC Oltina SA. Nr. lună. trim. Perioada (săptămână. 1 2 3 4 3 0 3 5 6 6 3 20 Zrp 4 15 24 18 0 57 5 6 9 16 9 0 34 25 36 36 9 106 Total 4 10 X Ti S n x £rp 2 r. IV Rentabilii. 2.rentabilităţile medii trimestriale ale acţiunilor întreprinderii şi indicele general al rentabilităţii pieţii pentru calculul coeficientului p.338. rezultă un cost al capitalului propriu de 21. crt. III Trim. I Trim. pieţii (ramuri) -r p - TjXTp r.2 £r„2 Alte calcule: Admiţând. rotund 21%. 3. 4. că avem un p = 1.1.167. Rn = 5 şi Rv = 19. acţiunii întreprinderii -TIRentabilii.

000 190. se poate determina rata de actualizare de bază a întreprinderii la 18.000 240.000 100.000 140.000 110.000 NFR Disponibilităţi Capitaluri angajate Capitaluri de lucru .1.imobilizări corporale -NFR 92 . i -> CMPC = 21 x 70% + 12 x 30% ~ 18% 3.000 240. 300.83%) Pasiv Capitaluri proprii Obligaţii financiare 190.000 100. Estimarea costului mediu ponderat al capitalului pornind de la capitalurile permanente necesare exploatării (CPNE) Punctul de pornire îl constituie bilanţul financiar al SC Oltina SA: Activ Imobilizări corporale Imobilizări necorporale Imobilizări financiare 140.000 300.000 (20.000 Capitaluri angajate Capitaluri de lucru finanţate din: — cap.000 50.000 (79.3% (rotund 18%). propriu .000 8.datorii financ.5.17%) 50.000 2.unde: Cd = costul datoriei (care însă trebuie defiscalizată) iar Presupunând că la SC Oltina SA rezultă un cost al capitalului împrumutat de 12%.

Admiţând că rata dobânzii fără risc este de 12%, dobânda la împrumut este de 30% iar impozitul pe profit este de 16%, se obţin următoarele: Costul capitalului propriu = 12%; Costul capitalului împrumutat = 30 (l - 0,16) = 25,2; iar rata de actualizare, de bază, a întreprinderii va fi: CMPC = 12 x 79,17% + 25,2 x 20,83% = 9,50 + 5,25 = 14,75, rotund 15%. 3.5.2. Determinarea ratei de actualizare pornind de la rata de rentabilitate a pieţii Se dau următoarele elemente: - rata dobânzii (fără risc) = 11% - prima de risc = 3% - coeficientul p al întreprinderii = 1,42% - raţio datorii/fonduri proprii = 20% - dobânzi asupra datoriei = 30% - impozit pe profit = 16% Costul capitalurilor proprii: 11+ (1,42 x 3%) = 15,3% Costul capitalului împrumutat: 30(1-0,16) = 25,2% Costul mediu ponderat al capitalului: 15,3x80% = 12,2% 25,2x20% = 5,0% CMPC = 17,2%

93

3.5.2.1, Costul capitalului propriu se poate obţine şi prin dividende Presupunând, de exemplu, că preţul unei acţiuni (p) este de 1.000 u.m., că dividendul procurat de această acţiune (d) este 100 u.m., iar rata de creştere a devidendelor (g) este de 5%, costul capitalului propriu se obţine prin relaţia:

94

CAPITOLUL IV Metode de evaluare a întreprinderilor

95

Introducere
Evaluarea întreprinderii este necesară în numeroase momente ale existenţei sale: decizia de achiziţie sau vânzare de acţiuni; fuziuni - achiziţii; preluarea unor participaţii; asocierea cu părţi ale întreprinderii etc. Metodele de evaluare a întreprinderilor au evoluat în funcţie de progresele înregistrate în materie de inginerie financiară. Din grija pentru garantarea împrumuturilor, regulile ortodoxe elaborate de către finanţişti au pus mai întâi accent pe patrimoniul societăţii. Acest mod de abordare continuă să fie folosit în sectorul industrial unde întreprinderea dispune de active materiale importante. Astăzi evaluarea se bazează tot mai mult pe analiza financiară a conturilor, fiind marcată prin analiza fluxurilor, ceea ce nu presupune înlăturarea modului de abordare pe bază de patrimoniu, ci ameliorarea acestuia prin integrarea activelor imateriale şi a potenţialului uman. O analiză a diversităţii metodelor de evaluare arată că niciuna dintre ele nu este perfectă. Adevărata problemă este de a găsi modelul care s-ar apropria cel mai mult de valoarea reală a întreprinderii sau de a combina diferitele metode pentru cât mai multe scenarii posibile si stabilirea unei serii de valori.

1. Abordarea patrimonială în evaluarea întreprinderilor
Acest mod de abordare urmăreşte estimarea unei valori de piaţă pentru patrimoniul întreprinderii pornind de la situaţiile sale financiare, de o manieră statică, fără a ţine seama de potenţialul economic al întreprinderii; este o abordare minimalistă care furnizează părţilor interesate un minim de garanţie asupra unei valori, 96

la un moment dat, probând unui investitor că există o contrapartidă pentru acţiunile pe care el le deţine la întreprinderea respectivă. Valorile patrimoniale care se pot determina pentru o întreprindere sunt:

1.1. Valoarea contabilă
Valoarea contabilă a unei întreprinderi este dată de activul net contabil (Ane), patrimoniul net sau situaţia netă stabilită pe baza situaţiilor financiare ale acesteia. Activul net contabil reprezintă excedentul tuturor bunurilor şi creanţelor unei întreprinderi asupra tuturor datoriilor acesteia sau totalitatea capitalurilor proprii precum si a rezultatului financiar, net (după distribuire). Ane = Active totale - Datorii totale sau Ane = Capitaluri proprii + Rezultatul net (după distribuire) Este o valoare puţin semnificativă datorită limitelor pe care orice sistem contabil în vigoare le are în ce priveşte asigurarea unei coerenţe între valoarea contabilă şi valoarea economică a bunurilor întreprinderii.

1.2. Valoarea reală sau valoarea matematică
Activul net contabil trebuie corectat, ţinând seama de uzanţele contabile şi fiscale, care se îndepărtează de realitatea economică şi mai ales de factorii care produc distorsiuni între bilanţul contabil şi bilanţul economic al întreprinderii, din care cei mai importanţi pot fi: eroziunea monetară, raportul de schimb al monedei naţionale, evoluţia preţurilor, sistemul de amortizare etc.
97

la ajustarea provizioanelor.Se procedează în primul rând la eliminarea nonvalorilor. Valoarea activului net reevaluat (Anr) Se determină pornind de la valorile contabile corectate la inflaţie şi ţinând seama de eroziunea monetară. La această valoare se recurge numai în situaţia în care se are în vedere continuitatea activităţii întreprinderii. 1. 98 .în funcţie de valoarea lor de lichidare. astfel. după cum s-au adus corecţii numai în legătură cu actualizarea preţurilor şi a raportului de schimb (Anr) sau au fost luate în calcul influenţele tuturor factorilor care au produs distorsiuni între bilanţul contabil şi bilanţul economic care ţine cont de exigenţele pieţei (ANC).în funcţie de valoarea lor probabilă de negociere. Activul net corijat (ANC) se obţine pornind de la valorile contabile ale bunurilor din bilanţ prin corectarea acestora. si în orice caz ea nu reprezintă valoarea globală a întreprinderii. deoarece nu s-a luat în calcul partea invizibilă a acesteia. Valoarea reală sau valoarea matematică. de folosinţă sau intrinsecă. . potrivit metodologiei prezentate în capitolul anterior. precum si la corectarea valorilor din activ în funcţie de criteriul utilităţii. se obţine fie prin metoda substractivă (total activ reevaluat corijat minus total datorii) fie prin metoda aditivă (totalitatea capitalurilor proprii plus sau minus influenţele din reevaluarea tuturor elementelor de activ).3. la reevaluarea titlurilor de participare a crenţelor si obligaţiilor în devize etc. Se obţine. Corectarea valorilor din bilanţul contabil se poate face în funcţie de trei moduri de abordare. respectiv ANC..în funcţie de valoarea lor de utilizare. obţinându-se trei valori distincte ale activului net corijat: . activul net reevaluat (Anr) sau activul net corijat (ANC). .

Trebuie utilizaţi indici de inflaţie pentru fiecare bun sau categorie de bunuri sau un indice general de preţ? . 99 . Două tipuri de calcule sunt avute în vedere: . în practica firmelor de specialitate. cu aceleaşi performanţe şi rezultate cu întreprinderea existentă. . e preferabilă aplicarea de indici de inflaţie pentru fiecare obiect şi indice global de amortizare. 1. O reevaluare mai corectă se face pe baza unui indice global de inflaţie şi a unor indici individuali de amortizare.Incidenţele inflaţiei sunt eliminate prin aplicarea unor indici de variaţie a preţurilor la valorile de origine ale elementelor de activ.un cost de reconstituire determinat de valorile patrimoniale brute ale activelor economice: imobilizări brute (fără acti vele financiare) şi necesarul de fond de rulment brut. se utilizează foarte des evaluarea pe baza unor indici globali atât pentru inflaţie. Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatării (CPNE) Această metodă răspunde la întrebarea: cât 1-ar costa pe un nou-venit în piaţă pentru a obţine o întreprindere identică.un cost de reconstituire determinat de valorile patrimoniale nete ale activelor economice: imobilizări nete (fără active le financiare) şi necesarul de fond de rulment net. cât si pentru uzură. Se pot ridica două probleme: .4.Reevaluarea să se facă recalculând amortismentele anuale sau pe baza unui indice global de amortizare? Din punct de vedere al cumpărătorului care preferă valorile de reconstituire.

Acest mod de abordare presupune că o lichidare forţată sau voluntară poate avea loc. activul net reevaluat sau activul net corijat se înlocuieşte cu un activ net de lichidare care are în vedere dacă lichidarea se face progresiv. valorile de realizare a activului vor fi inferioare celor de înlocuire.Activele economice sau capitalul de exploatare se poate stabili pe seama elementelor de activ (imobilizări corporale şi necorporale plus necesarul de fond de rulment) sau pe seama elementelor de pasiv (capitalurile proprii plus datorii financiare). iar datoriile vor creşte cu eventualele indemnizaţii de licenţiere a personalului. se scade eventualul impozit (sau alte obligaţii fiscale) asupra plusvalorii. Această metodă furnizează o bază complementară de măsurare a capitalului investit în întreprindere sau a capitalului mobilizat activităţii operaţionale a întreprinderii.5. Activul net de lichidare se determină pe baza activului net contabil care se corectează astfel: se adaugă plus valoarea asupra elementelor de activ corporale şi necorporale. dacă acestea exced asupra pierderilor din lichidare. Valoarea de lichidare reprezintă diferenţa între valoarea lichidativă si valoarea 100 . în care se estimează reducerea sau oprirea activităţii acesteia. rapid sau imediat. se scad costurile de lichidare (costuri de dezafectare. costuri de funcţionare pe perioada lichidării). în acest caz. se scade minusvaloarea elementelor de activ corporale şi necorporale determinate pe bază de valori lichidative. 1. Este o valoare de continuitate. Activul net de lichidare (ANL) In cazul unei întreprinderi în dificultate. Valoarea de reconstituire reprezintă diferenţa între costul de înlocuire al activelor (stabilit la nivelul CPNE) si datoriile întreprinderii.

se pot estima următoarele valori patrimoniale: Anc ANC CPNE VSB VSBr VSN = 190. fiind egală cu valoarea substanţială brută din care se deduc toate datoriile. Valoarea substanţială netă (VSN) se identifică activului net corijat. în cazul societăţii comerciale Oltina SA.000 = 373. 1.7. ele se folosesc în metodele de evaluare bazate pe combinaţia patrimoniu-rentabilitate. plus valoarea bunurilor folosite de întreprindere fără a fi proprietara acestora. asocieri etc.000 = 367. Limitele valorilor patrimoniale Valorile patrimoniale sunt frecvent folosite pentru analize comparative şi pentru stabilirea parităţii în caz de fuziune -absorbţie. minus valoarea bunurilor care deşi sunt înregistrate în patrimoniul întreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (închiriate etc.000 = 477.000 = 367.pasivului exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare.000 = 927.000 101 .). 1. Valorile substanţiale nu sunt valori de tranzacţie. în funcţie de informaţiile existente. în ipoteza încetării activităţii trebuie luată în calcul fiscalitatea asupra plusvalorii realizată la vânzare precum şi a posturilor de provizioane sau rezerve. Valoarea substanţială Prin valoare substanţială brută (VSB) se înţelege activul bilanţier reevaluat în ipoteza continuării activităţii. Valoarea substanţială brută redusă (VSBr) este valoarea substanţială brută din care s-au dedus obligaţiile nefinanciare.6.

prin perpetuare (capitalizare). cumpărătorul va avea interesul să se folosească de valoarea patrimonială în timp ce vânzătorul caută să se sprijine mai mult pe valori dinamice. evitate ca valori exclusive de tranzacţie. întreprinderea nu este numai o sumă de bunuri. pe lângă bunuri. S caracterul strict static: nu au în vedere strategia întreprinderii.In tranzacţiile comerciale. valorile patrimoniale servesc.posibilitatea efectuării evaluării elementelor de activ pe baza unor comparaţii de piaţă. ca primă bază de discuţii. Valorile patrimoniale sunt. ci mai de grabă ea trebuie considerată ca un organism viu care. •S pentru ca aceste metode să fie semnificative şi valoarea obţinută printr-o astfel de metodă să fie reţinută. următoarele patru condiţii: . riscurile de eroare sunt importante. creanţe şi datorii. care formează fondul comercial al întreprinderii care. ar trebui îndeplinite. de regulă. deci partea „invizibilă" nu este luată în calcul. elemente de piaţă. mai ales cele industriale specifice. S caracterul complex: uneori este dificil să ai o idee precisă asupra valorii unor bunuri din activul întreprinderii. elemente intangibile. 102 . de regulă. poate să aducă un plus de valoare pentru întreprindere (goodwill). deci. de regulă. Valoarea patrimonială nu acoperă totalitatea valorii unei întreprinderi. de obicei. cumulativ. creanţe şi datorii dispune de un fond de comerţ. sunt mai mari decât cele patrimoniale. •S caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizării unei evaluări patrimoniale viabile. datorită unor limite: •S caracterul incomplet: elementele necorporale. cele prin rentabilitate care.

dividendul sau fluxul de trezorerie degajat de între prindere. . pornind de la cei raportaţi prin situaţiile financiare ale întreprinderii. care sunt retrataţi conform metodologiei prezentate în capitolul anterior referitoare la capacitatea beneficiară a întreprinderii (CB). respectiv de determinarea cu exactitate a pragului de rentabilitate obţinut prin inves tirea pe piaţa financiară a echivalentului activului net reevaluat. Abordarea performanţelor financiare în evaluarea întreprinderilor Pentru a evalua prin rentabilitate o întreprindere. sub o formă sau alta de exprimare.indicatorul de performanţă financiară care poate fi profitul net. . intră în logica lucrărilor: . Prima de risc este cu atât mai mare cu cât exploatarea prezintă riscuri. iar cele externe din documentarea şi investigaţiile exterioare 103 .un nivel satisfăcător de investiţii. 2. sunt necesare trei elemente de calcul care. Rata neutră corespunde unor plasamente fără riscuri şi cel mai adesea mărimea ei se stabileşte la nivelul dobânzii practicate la obligaţiunile de stat.rata de capitalizare sau de actualizare determinată de experţi. riscurile interne se stabilesc în cadrul diagnosticului..prima de risc pentru societate să fie redusă. direct sau indirect. de regulă. . rata de capitalizare sau de actualizare este formată. aceşti indicatori se determină de către experţi. potrivit metodei prezentate în capitolul anterior (i).posibilitatea măsurării cu certitudine a goodwill-ului degajat de societate. dintr-o rată de bază (neutră) la care se adaugă prima de risc.

cum ar fi: formarea de noi societăţi comerciale. 2. astfel de modificări constau în iniţierea unor căi de restructurare. reînoirea produselor etc. divizarea. Dintre numeroasele metode de evaluare bazate pe performanţele întreprinderii prezentăm în continuare pe cele mai des folosite.1. injecţii de capital pentru înlocuirea tehnologiilor. perioada de referinţă se exprimă de regulă în ani si corespunde limitei de prognoză stabilită de experţi pe baza constatărilor din diagnosticele sectoriale.perioada de referinţă exprimată în număr de ani (n). Deci. această perioadă coincide cu termenul de recuperare a investiţiei pe care acesta este pe cale să o facă. valoarea de rentabilitate se determină prin aplicarea la capacitatea beneficiară a întreprinderii (CB) exprimată prin profitul net. . 104 . inclusiv în legătură cu rentabilitatea ramurii din care face parte întreprinderea. modernizarea echipamentelor. reamintim că numai diagnosticul de evaluare este cel care-1 orientează pe expertul evaluator spre metodele ce trebuiesc folosite în mod concret. Valoarea de rentabilitate Cunoscută si sub denumirea de metoda capitalizării veniturilor.făcute de experţi. a unui multiplicator capitalistic y. fuziunea. La stabilirea perioadei de referinţă se are în vedere ca aceasta să corespundă perioadei de prognoză a întreprinderii. Din punct de vedere al cumpărătorului. asocierea cu părţi ale întreprinderii. Schimbarea de atitudine constă în provocarea unor astfel de modificări în viaţa întreprinderii care să-i permită să-şi reia ciclul vieţii. adică perioada la sfârşitul căreia proprietarul ar trebui să-şi schimbe atitudinea faţă de afacerea sa.

666 mii. întreprinderii de evaluat i se determină o capacitate beneficiară de 800 mii. exprimată prin profitul net şi invers proporţională cu rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară. Dacă.700 mii. în aceste cazuri.Coeficientul multiplicator y poate avea diferite semnificaţii: a) Referinţa cea mai des utilizată o reprezintă rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară. coeficientul multiplicator y.33) sau cu capacitatea beneficiară capitalizată la rata neutră (800:0. valoarea de rentabilitate calculată prin metoda capitalizării veniturilor este de 6. este 8.666 mii. reprezentînd inversul ratei neutre (l/i). lei (V = 800 : 0.12). x 8. lei.12) înseamnă să exprimăm riguros acelaşi lucru. lei) urmează să fie recuperată pe seama profiturilor nete pe care aceasta le va degaja (800 mii.33 şi exprimă termenul în care investiţia ce se face de cumpărător (6. rotund 6.33 ori capacitatea acesteia de a da profit (800 mii. A spune că valoarea întreprinderii este egală cu de 8. lei. iar dobânda la obligaţiunile de stat este de 12%. lei anual). coeficientul multiplicator y capătă valoarea l/i si semnificaţia de termen de recuperare a investiţiei. b) Altă referinţă o constituie anuitatea obţinută prin actualizarea unei serii de beneficii constante până în anul „n" şi atunci „y" devine an: 105 . de exemplu. în acest caz. iar valoarea întreprinderii se determină pe baza formulei: adică este direct proporţională cu capacitatea acesteia de a degaja profit.

Este de observat că în situaţia în care „n" tinde spre infinit.21. dacă seria de beneficii (n) se limitează la 10 ani.Cunoscând rata de actualizare (t) şi perioada de referinţă (n).200 mii.168 mii. formula de evaluare devine cea de la literea a) de mai sus. lei. In acest caz. lei. pe seama dividendelor primite. iar valoarea întreprinderii. prin această metodă. rotund 4. c) Altă referinţă în determinarea coeficientului multiplicator constă în aplicarea coeficientului bursier (PER) la capacitatea beneficiară a întreprinderii. iar modelul matematic de evaluare a întreprinderii devine: Coeficientul bursier PER este frecvent utilizat în evaluări. situaţie în care y = PER. iar rata de actualizare (t) o considerăm 14%. va fi de 4. metoda fiind simplă si rapidă. valoarea întreprinderii se stabileşte prin relaţia: în exemplul anterior. 106 . Price Earnings Ratio (PER) se determină ca raport între cursul bursier al acţiunii şi dividentul acesteia şi semnifică timpul în care se recuperează investiţia făcută în cumpărarea unei acţiuni. valorile lui an se pot lua direct din tabelele de matematici financiare. a n are valoarea de 5.

PER se calculează pe produs. sau Valoarea de rentabilitate limitată şi valoarea de rentabilitate continuă sunt derivate ale valorii de rentabilitate şi se obţin astfel: Valoarea de rentabilitate limitată: unde: CB = se exprimă prin profiturile nete anuale viitoare limitate la un număr de ani. Valoarea de rentabilitate a întreprinderii se mai determină şi pornind de la fluxul de disponibilităţi ce formează capacitatea de autofinanţare (CAF). de exemplu. fie 5 ani de acumulare a capacităţii beneficiare. aceasta înseamnă fie capitalizarea capacităţii beneficiare (CB) la o rată de 20% (1/5). Rata de plasament aferentă PER se determină prin raportul 1/PER si se compară cu rata pieţei în vederea luării unei decizii cu privire la investiţia în acţiunile respective. sau marja brută de autofinanţare (MBA) la care se aplică un multiplicator (y) ce poate lua valoarea standard sau prin referire la alte întreprinderi. este puţin probabil că cineva este dispus să investească în această întreprindere. pentru o întreprindere de mobilă PER este 5. pe întreprinderi. pe ramură. Valoarea de rentabilitate continuă: 107 . Dacă. zilnic si chiar pe oră şi minut şi se publică în jurnalele si la bursele de valori. Vr = valoarea reziduală a întreprinderii. dacă dobânda pieţei este de peste 20%.

2. Semnificaţie: Prin preţul tranzacţiei vânzătorul doreşte să-si recupereze profitul cedat ca sumă fixă anuală si valoarea actualizată a acestuia pe o durată determinată. în toate cazurile.2. Există mai multe interpretări care se dau conţinutului cash flow-ului şi. exprimată prin dividendele pe care întreprinderea i le varsă. valoarea întreprinderii este direct proporţională cu capacitatea beneficiară a sa exprimată prin dividende [CB (D)] şi invers proporţională cu randamentul acţiunilor pe piaţă (r). 2. însă.unde: CB = exprimă profitul net mediu anual previzional. 108 . Valoarea de randament propriu-zisă Potrivit acestei metode care se bazează pe randamentul investiţiei făcute de cumpărător.3. în determinarea mărimii acestuia se porneşte de la capacitatea beneficiară exprimată prin profitul net (pn) la care se adaugă toate celelalte fluxuri create de agentul economic (amortismente (am) şi provizioane cu caracter de rezervă (pr)) şi se scad nevoile de finanţare a activităţii curente (investiţiile pentru menţinerea potenţialului actual al agentului economic (Ir) şi variaţia fondului de rulment normativ (ANFR)). Metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate (DCF) Cash Flow înseamnă fluxul de trezorerie disponibilă pe care-1 degajează un activ sau o societate. si modului de calcul al acestui indicator financiar. deci.

formula de evaluare este: în care: V(DCF) = valoarea activului sau a societăţii prin metoda fluxului de trezorerie redus. cât si prin întreruperea la anul „n" de prognoză când se calculează valoarea reziduală a activului sau a societăţii respective. t = rata de actualizare. Esenţa metodei constă în însumarea fluxurilor de disponibilităţi care rămân în fiecare an în întreprindere până la anul „n". 109 . Potrivit acestei metode. CF = cash flow. Potrivit acestei metode. evaluarea întreprinderii se face în funcţie de perspectivele sale de dezvoltare. M etoda cea m ai des utilizată poartă denum irea de„Discounted cash flow" CF) care s-ar traduce: (D flux de trezorerie redus atât prin actualizare.Există m ai m ulte m etode de evaluare pe baza fluxurilor de disponibilităţi (cash flow ). n = ultimul an de prognoză. Această metodă utilizează principiul financiar potrivit căruia valoarea unui activ este egală cu valoarea actuală a fluxurilor nete de disponibilităţi (cash flow) susceptibile de a fi degajate în viitor de către activul respectiv. Vr = valoarea reziduală. când se apreciază că proprietarul ar trebui să-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale. este o metodă prin excelenţă futuristă. în acest an „n" se stabileşte valoarea reziduală a întreprinderii. Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a ţine cont de riscuri şi de exigenţa de rentabilitate a cumpărătorului (investitorului).

structura costurilor de exploatare şi a cheltuielilor de capital. deci o bună viziune a volumului vânzărilor. cu deosebire din cel financiar (vânzări. costuri pe natură). însă. Ea se descompune într-o rată măsurând rentabilitatea pentru un activ fără risc şi o primă de risc sectorială. Această rată reprezintă expresia exigenţei de profitabilitate a investitorului pentru investiţia sa. unde plasamentul . Fluxul de lichidităţi nete istorice se poate calcula pornind de la profitul net căruia i se aduc ajustări (cum s-a arătat mai sus) sau pornind de la excedentul brut de exploatare (EBE): b) c) 110 Proiectarea fluxului de lichidităţi nete pe o perioadă cât mai lungă posibilă. în mod normal. în ţările unde noţiunea de plasament fără risc este operaţională. Aici se folosesc toate constatările din diagnos ticul general şi sectorial. Determinarea ratei de actualizare graţie căreia este posibil de a readuce fluxurile nete viitoare si valoarea reziduală în valori actuale. preţurile.Aplicarea metodei se face în patru etape succesive: a) Calculul fluxului de lichidităţi nete istorice (minim trei ani anteriori). dar compatibilă cu orizontul de prog noză al întreprinderii. aceasta. Rata neutră este. aproximată la nivelul dobânzii plătită de stat la împrumuturile pe piaţa financiară din ţara respectivă. Tot în aceste ţări. aceasta presupune să avem o bună înţelegere a fluxurilor trecute pentru a putea desprinde fluxurile viitoare cât mai fidel posibil.

ambianţa generală. rata de actualizare poate fi calculată si pe baza costului capitalului. prima de risc sectorială încorporează două elemente: • prima de piaţă care reflectă rata medie de rentabilitate pe care o primeşte investitorul deasupra ratei de plasament fără risc.fără risc este operaţional. de fructificare sau de actualizare se mai numeşte şi rata neutră. Rata de bază care intră în componenţa ratei de capitalizare. 111 . pentru că se determină pornind de la dobânda pieţei care are un caracter obiectiv faţă de agentul economic respectiv. riscurile pe care le implică încasarea (viitoare). costul banilor pe care îi utilizează (costul capitalului). • Conceptual. • • • la nivelul ratei medii a dobânzilor practicate de băncile comerciale (inclusiv CEC). la nivelul mediei calculate la 2 sau la toate 3 mărimile de la cele 3 poziţii de mai sus. adică de ratele utilizate în mod obişnuit în etapa respectivă. • la nivelul ratei de reescont (dobânzile datorate de băncile comerciale către banca centrală a statului pentru resursele puse la dispoziţie). Mărimea acestei rate poate fi: • la nivelul ratei dobânzilor pentru obligaţiunile emise de stat (considerând că statul este cel mai solvabil şi sigur că-şi respectă obligaţia plăţii dobânzilor datorate). un coeficient multiplicator p care reflectă deprecierea titlului respectiv faţă de media pieţei. rata de actualizare depinde de: inflaţia care poate eroda o încasare viitoare.

reprofilare. prin aplicarea unui multiplu rezidual „Z" la 112 . considerând că rentabilitatea investiţiilor şi variaţia necesarului de fond de rulment nu vor fi superioare costului capitalului.d) Determinarea valorii reziduale ce urmează să fie adăugată la suma fluxurilor degajate de întreprindere. de regulă. întreprinderea posedă o anumită valoare care trebuie estimată. înnoire produse. dacă nu chiar revenirea pe curba vieţii acesteia (scindări. adică. • o tehnică ce privilegiază latura economică zisă şi tehnică de actualizare prin perpetuare: valoarea reziduală a între prinderii este egală cu suma fluxurilor actualizate pe care întreprinderea va fi capabilă să le degajeze dincolo de perioada de prognoză. Această ultimă tehnică de extrapolare a cash flow-ului din ultimul an prognozat prezintă avantajul de a neutraliza impactul investiţiilor viitoare. investiţii masive etc. Valoarea reziduală se calculează cel mai frecvent prin formula . aceasta presupune o extrapolare a cash flow-ului din ultimul an de proiectare. La sfârşitul perioadei proiectate. Orizontul este în general estimat ţinând seama de toate constatările din diagnostic şi marchează momentul când.). concret. Sunt cunoscute două tehnici pentru determinarea acestei valori reziduale: • o tehnică ce privilegiază latura contabilă: valoarea rezi duală este egală cu activul net de la sfârşitul perioadei (amputat de cheltuielile de lichidare) sau cu un multiplu al rezultatului net din acest ultim an (acest multiplu se calculează prin comparare cu multiplii utilizaţi pe piaţă pentru întreprinderi comparabile). proprietarul va provoca schimbări semnificative în viaţa întreprinderii care să-ipermită menţinerea. comasări.

deşi pare simplă. am utiliza un coeficient de ajustare pentru risc la nivelul ratei de 20%. unde „K" este coeficientul de ajustare pentru risc şi „g" rata de creştere a fluxurilor de numerar. estimării costului mediu ponderat al capitalului sau ratei de actualizare care. rămâne foarte dificil de măsurat şi care trebuie eventual să suporte corecţii dacă riscul economic sau financiar se modifică prin achiziţia propusă. datorită: estimării reale a fluxurilor previzionale. prin adoptarea diferitelor 113 . este foarte complexă în aplicare. cu cât „n" este mai aproape şi rata actualizării mai redusă. iar rata de creştere a fluxurilor de numerar „g" este zero. Multiplicatorul rezidual „Z" se poate obţine prin modelul CORDON. este posibil un studiu aprofundat asupra întreprinderii. cu atât valoarea reziduală se micşorează apropiindu-se de zero . Odată colectate informaţiile. cu atât valoarea reziduală este mai mare. respectiv l/(K-g). • cu cât anul „n" este mai îndepărtat şi rata actualizării mai mare. pentru societăţile necotate. Dacă. modelul DCF este cel mai utilizat în lumea financiară.şi este chiar zero dacă depăşim 15-20 ani în prognoză. se pot observa următoarele reguli: • Vr este valoarea întreprinderii la sfârşitul ultimului an „n" luat în analiză. ceea ce permite ca. în ciuda limitelor sale. • Evaluarea prin metoda actualizării fluxurilor băneşti. rentabilitatea întreprinderii etc. ţinând cont de: strategia întreprinderii. riscurile pieţii. care depinde de sector. multiplul rezidual va fi 5..cash flow-ul actualizat din ultimul an prognozat. estimării valorii reziduale. De regulă „Z" este cuprins între 3 şi 6. structura financiară. de exemplu. în legătură cu valoarea reziduală.

Metodele de evaluare. 3.tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonială a unuia sau a mai multor elemente intangibile. atât a patrimoniului cât şi a indicatorilor calitativi referitori la performanţele financiare ale întreprinderii. evaluarea părţii invizibile a întreprinderii Metodele combinate presupun luarea în consideraţie. concepţional. între altele. modelul să poată fi flexibilizat şi adaptat la întreprinderi cu profiluri diferite. în concluzie. 114 . patrimoniale. combinate. cât si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. care poate beneficia. cât şi pe performanţe. şi anume: . sub o formă sau alta de exprimare. . se împart în două mari grupe. Abordări bazate atât pe patrimoniu. această metodă de evaluare prin actualizarea fluxurilor viitoare de lichidităţi reprezintă tehnica de evaluare cea mai satisfăcătoare din punct de vedere conceptual. de o rentă economică (valoarea dinamică) obţinută prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului. Metodele combinate fac apel atât la valori statice. problemelor de ordin speculativ ale pieţei financiare.tehnici bazate pe ponderarea între o valoare patrimonială şi una prin rentabilitate. dar cea mai complexă în aplicare. Metoda prezintă în plus avantajul de a scoate în evidenţă principiile fundamentale ale evaluării întreprinderii şi de a fi considerată obiectivă pentru că nu este supusă. Valoarea patrimonială constituie valoarea de bază a întreprinderii. în funcţie de tehnicile folosite.ipoteze.

reţinându-se media aritmetică simplă: unde: Vg = valoarea globală a întreprinderii. metoda practicienilor constă în ponderarea valorii patrimoniale şi valorii prin rentabilitate. ANC = activul net corijat (valoarea patrimonială). Se numeşte si metoda indirectă pentru că pe baza ei se poate determina indirect goodwill-ul întreprinderii (GW): 115 .3. sau media ponderată: unde coeficienţii de pondere Kt şi K2 pot lua fiecare valori de cel mult 5. Metoda practicienilor Denumită şi metoda „indirectă" sau „germană".1.

de regulă. el este expresia tuturor cauzelor care justifică atribuirea unei valori globale întreprinderii. Cu ocazia primei consolidări de conturi. Aici valoarea elementelor necorporale se determină pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un număr de ani (y • CB) şi se împarte în mod egal între vânzător si cumpărător. cum ar fi fondul de comerţ. calculat pe baza unor indicatori cantitativi şi calitativi realizabili în condiţiile de animaţie şi de gestiune normale.3.2. Metoda Retail Este o variantă a metodei anterioare: Unde capacitatea beneficiară se exprimă prin dividende. în materie de evaluare. iar multiplicatorul capitalistic y poate lua valorile prezentate anterior. goodwill-ul sau supravaloarea corespunde diferenţei între preţul plătit de către un cumpărător al unei întreprinderi si activul net contabil al acelei întreprinderi.3. integral sau în parte. coeficientul bursier PER sau o serie constantă de beneficii an. valoarea unei întreprinderi se determină prin asocierea la valoarea patrimonială a goodwill-ului aferent elementelor intangibile ale întreprinderii. poate face obiectul unor noi posturi de imobilizări necorporale. în contabilitate. Metode bazate pe goodwill în cele mai diverse situaţii. goodwill-ul. cuvântul „goodwill" a ajuns să exprime în uzanţele comerciale atitudinea favorabilă a pieţii faţă de întreprindere. superioară activului său net reevaluat. De la sensul de „bunăvoinţă" pe care îl are în limbaj curent. 3. goodwill-ul trebuie înţeles astfel: dincolo de valoarea de piaţă a activelor şi pasivelor tangibile din 116 .

). bonitatea şi solvabilitatea faţă de terţi. adică profitul obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piaţă în funcţie de efortul investiţional al întreprinderii. Neputând fi înregistrate în patrimoniu. elementele intangibile constituie sursa unui superprofit. existenţa sa va fi legată de folosirea mai mult sau mai puţin eficientă a activelor întreprinderii. vad comercial etc. performanţele managerilor. Elementele intangibile sunt de regulă elemente imateriale care pot sau nu să fie înregistrate în patrimoniu (cele care pot fi înregistrate sunt imobilizările necorporale) dar contribuie la menţinerea potenţialului actual şi influenţează rezultatele financiare ale întreprinderii şi. cadrele-cheie etc. efort exprimat prin valoarea patrimonială a acesteia. superbeneficiu sau rentă de goodwill. elementele intangibile formează acea parte „invizibilă" a întreprinderii a cărei valoare obţinută prin capitalizare reprezintă goodwill-ul întreprinderii. adică o valoare incorporală negativă. deci degaje o rentabilitate superioară celei aşteptate de piaţă. studii. brevete. superioritatea produselor. şi anume: dacă activele sunt bine gestionate şi exploatate. denumită goodwill. clienţi. de natură incorporală. dacă activele sunt prost gestionate şi exploatate si conduc la performanţele financiare inferioare aşteptărilor pieţii. Prin adăugarea goodwill-ului la valoarea patrimonială se obţine valoarea globală a întreprinderii. competenţa tehnică (licenţe. competenţa comercială (promovare. Elementele intangibile care nu pot fi înregistrate în patrimoniu se pot referi la: reputaţia întreprinderii. pe această cale.) etc. se poate obţine un goodwill. mărci.bilanţ. amplasamentul. 117 .). publicitate. valoarea întreprinderii. sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial. sau chiar dacă sunt înregistrate. clientela. poate exista o valoare suplimentară. laboratoare etc. poziţia faţă de organismele publice şi administrative. competenţa managerială (calitatea personalului. va rezulta un badwill. Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale întreprinderii.

Prima de risc are ca raţiune că nu există garanţia perpetuării în viitor a goodwill-ului sau badwill-ului actual: în condiţiile de goodwill ea are valori mici la întreprinderi bune şi mari la întreprinderi cu dificultăţi. iar în condiţii de badwill valori mari 118 . semnificând o penalizare a valorii întreprinderii pentru insuficienţa de rentabilitate faţă de exigenţele pieţei sau pentru exces de patrimoniu. prin actualizare se obţine valoarea badwill-ului care vine să diminueze valoarea patrimonială a întreprinderii. t = rata de actualizare care în acest caz este egală cu costul capitalului întreprinderii majorat cu 50% până la 200%. Când diferenţa este negativă. Această diferenţă poate fi pozitivă. = rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară. prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se obţine valoarea goodwill-ului ce urmează să majoreze valoarea patrimonială a întreprinderii.O judecată riguroasă a poziţiei întreprinderii în piaţă se realizează aplicând următorul model matematic de estimare a goodwill-ului (denumit şi metoda directă sau metoda rentei de goodwill actualizată): unde: CB i = capacitatea beneficiară a întreprinderii exprimată prin profitul net. când prin profiturile nete înregistrate întreprinderea depăşeşte pragul de rentabilitate.

prin comparaţie cu pragul de rentabilitate al întreprinderii s-ar fi obţinut o rentă de goodwill negativă de 380 mii.600 t = 25% 480 8. Pentru a ilustra aceasta să vedem ce valori globale ia o întreprindere.530 1.520 Valoarea globală a întreprinderii 5. o vom actualiza succesiv obţinând următorul tablou: Badwill t =15% t = 20% t = 25% 2.470 6. lei (CB .ANC • i) pe care. lei. Pragul de rentabilitate al întreprinderii fiind de 880 mii. 20% şi 25%. cunoscând că: ANC = 8.480 Dacă CB ar fi fost de 500 mii. lei.la întreprinderi considerate bune şi mici la întreprinderi cu dificultăţi. lei. infinită.800 t = 20% 600 8. pentru a obţine badwill-ul. Metoda presupune ipoteza unei durate de existenţă a GW. rezultă o rentă de goodwill pozitivă de 120 mii.100 6.900 1. pentru a obţine goodwill-ul.000 mii. lei (ANC • i). lei. i = 11%. o vom actualiza succesiv obţinând următorul tabel: Goodwill Valoarea globală a întreprinderii t =15% 800 8. aplicând formula: în condiţiile în care rata de actualizare (t) ia valori 15%. pe care.000 mii.480 119 . CB = 1.

poate lua valori între 1. Goodwill-ul poate fi determinat si prin metoda indirectă netă.Valoarea goodwill-ului poate fi determinată şi pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea beneficiară a întreprinderii: în care K. determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului. se folosesc trei modalităţi de calcul a activelor investite:activul net corijat.5 şi 5. b) Capacitatea beneficiară: funcţie de metoda de evaluare. Valoarea globală a întreprinderii poate fi determinată ca mai sus. ca diferenţă între valoarea globală a întreprinderii şi valoarea sa patrimonială (ANC). ca diferenţă între valoarea globală si valoarea substanţială netă a întreprinderii: Pentru evaluarea goodwill-ului se utilizează următorii parametrii: a) Activele investite: funcţie de metoda de evaluare a good în will-ului. 120 . exprimată prin fluxurile de disponibilităţi nete (cash flows). pentru întreprinderi industriale mici şi mijlocii. în corecţiile care se aduc profiturilor din bilanţuri sunt diferite. Metoda se foloseşte. goodwill-ul fiind însă calculat pe baza capacităţii beneficiare. sau metoda indirectă brută. valoarea substanţială (brută sau netă)şi capitalurile permanente necesare exploatării. de regulă.

de unde şi greutatea înţelegerii costului capitalului propriu care ne face să vorbim mai mult de o estimare decât de un calcul riguros. Noţiunea de cost al capitalului propriu acoperă dividendele si plusvaloarea potenţială. beneficiile viitoare şi rata de distribuire a beneficiilor viitoare. cea a acţionarului este incertă si marcată de trei necunoscute: plusvaloarea.c) Rata de remunerare a activelor: Diferă în funcţie de metoda de evaluare reţinută. astfel: Active investite (A) Activ net corijat (ANC) Valoare substanţială brută (VSB) Valoarea substanţială netă (VSN) Capitaluri permanente necesare exploatării (CPNE) Profit (CB) Rezultat net Rezultat net înaintea cheltuielilor financiare Rezultat net Rata de remunerare a activelor (r) Costul capitalului propriu Costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) Costul capitalului propriu Rezultat net înaintea Costul mediu ponderat cheltuielilor financiare al capitalului fără aferente împrumuturilor datorii pe termen scurt pe termen mediu şi lung Costul capitalului propriu al întreprinderii corespunde remunerării pe care o aşteaptă acţionarul pentru deţinerea unei părţi din capitalul întreprinderii. tot astfel cum costul datoriei corespunde remuneraţiei celui care a pus banii împrumutaţi (creditorul). Presupunem că o societate distribuie 100% beneficiul său. randamentul acţionarului va fi: 121 . Dacă remunerarea creditorului (costul datoriei) este perfect definită.

deci. ceea ce compensează pentru acţionar retenţia unei părţi din beneficiul prezent (partea pusă în rezervă). dacă beneficiul si dividendul rămân constante în timp. inversul PER: (PER = Curs acţiuni (valoarea)/Beneficiu pe acţiune) 122 . rata de remunerare a acţionarului (randamentul) cuprinde două componente: dividendul şi creşterea. în acest caz. egală cu rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) astfel: Costul capitalului propriu este. depinde de rentabilitatea beneficiilor reinvestite: unde b = rata de retenţie a beneficiului prezent p = rata de rentabilitate a beneficiilor investite. costul capitalului propriu (K) pentru întreprindere va fi: Presupunem că întreprinderea pune o parte din beneficii în rezervă. Creşterea va antrena o modificare a dividendelor viitoare şi o creştere a valorii întreprinderii.în acest caz. costul capitalului propriu va fi: unde: D = dividendul pe acţiune V = valoarea acţiunii g = rata de creştere a beneficiilor „g".

Valoarea substanţială brută. 3. Costul mediu ponderat al capitalului unei întreprinderi exprimă costul mediu al finanţării întreprinderii atât din fonduri proprii. cât şi prin fonduri împrumutate. nu se găsesc în întreprindere. R = rentabilitatea sperată pe ansamblul pieţei acţiunilor. 123 . unde: Rn = rata neutră. aşa cum s-a mai spus de altfel. este egală cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actuală a bunurilor pe care întreprinderea le foloseşte fără a fi proprietară (închiriate. leasing etc.) minus valoarea actuală a elementelor corporale care.1. împrumutate. angajate şi organizate pentru a realiza obiectul său de activitate fără a ţine cont de modul de finanţare a acestora. Metoda remunerării valorii substanţiale brute Valoarea substanţială brută (VSB) reprezintă totalitatea mijloacelor corporale ale întreprinderii.3.Costul capitalului propriu corespunde rentabilităţii sperate de acţionar. de nivelul dobânzii fără riscuri (obligaţiuni de stat) şi de riscurile influenţate cu un coeficient de volatilitate al acţiunii în raport cu indicele general de piaţă. care ţine cont în deciziile sale de a investi. deşi sunt înregistrate în patrimoniu.

.evaluarea elementelor necorporale.evaluarea elementelor corporale.600 124 .Bilanţul la 31.Rata de remunerare a VSB = 15% .100 6.000 Datorii = 1.Cu cât valoarea substanţială brută este mai mare cu atât remuneraţia sa va fi mai puternică micşorând profitul şi diminuând valoarea goodwill-ului.400 Valoarea elementelor corporale = 4.000 400 1. Evaluarea se face în două etape: .12.Profit previzional net = l .N se prezintă astfel: Activ Imobilizări corporale 3.500 Pasiv Capital Obligaţii financiare Obligaţii nefinanciare Diferenţe de reevaluare 4.000 pe an .000 1. Valoarea elementelor corporale: în măsura în care activul a fost reevaluat la justa sa valoare se obţine: Activul corporal = 6.500 .200 6. pe baza constatărilor diagnosticului de evaluare au rezultat următoarele: .Rata de actualizare =12% Se doreşte evaluarea întreprinderii calculând o rentă a goodwill-ului redusă la 5 ani. De exemplu.000 Disponibilităţi 1.200 Fond de comerţ 500 Stocuri 600 Creanţe 1.

Stabilim următorul tablou: 1 Profit previzional net Remunerarea VSB (15%) Superprofit sau renta de goodwill 1.000 900 100 3 1.960. formula se poate simplifica: Valoarea întreprinderii este deci: Elemente corporale Valori necorporale (goodwill) Valoarea globală a întreprinderii 4.000 900 100 Superprofitul de 100 fiind limitat la 5 ani.5 125 .000 Remuneraţia VSB = 6.000 900 100 4 1.000 900 100 5 1.Valoarea elementelor necorporale: VSB = 6.000 900 100 2 1. goodwill-ul va fi egal cu suma actualizată a superprofitului din aceeaşi perioadă: Superbeneficiul anual fiind acelaşi (100).600 360.000 x 15% = 900 = pragul de rentabilitate al întreprinderii noastre.5 4.

capitalurile permanente trebuie să finanţeze activul fix net şi necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca întreprinderea să se afle în echilibru financiar. Capitalurile permanente ale întreprinderii (capitaluri proprii plus împrumuturi pe termen lung) trebuie să fie superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR).600 250 300 500 600 3.12.2. această remuneraţie se va compara cu beneficiul previzional pentru a pune în evidenţă superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului. Presupunem că avem următoarele informaţii despre întreprindere: . Altfel spus.200N se prezintă astfel: Activ Imobilizări corporale Fond comerţ Stocuri Creanţe Disponibilităţi 1. denumite capitaluri permanente necesare exploatării (CPNE). Metoda remunerării capitalurilor permanente necesare exploatării (CPNE) Valoarea globală a unei întreprinderi este egală cu capitalurile necesare pentru a crea o întreprindere având aceleaşi caracteristici ca întreprinderea evaluată.250 Capital social Diferenţe de reevaluare Obligaţii financiare (t.3.000 550 500 200 3.) Furnizori + credite Pasiv 2.Necesarul de fond de rulment (NFR) 126 600 . mijloacele utilizate de către o întreprindere sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR).3.250 .Bilanţul la 31. Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraţii.P.

200 1 2. corporale 2.200 în funcţie de elementele cifrate din planul de finanţare.900 4 100 5 200 3.800 400 3.500 300 2.300 CPNE la sfârşit an Remunerarea CPNE (15%) _ 375 420 495 465 510 127 .600 NFR_____________________600 CPNE = 2. Evaluarea elementelor corporale: Activ corporal (net) 3.300 Evaluarea elementelor necorporale: Calculul CPNE: Imobilizări corporale nete l .200 300 2.100 3.500 3 2.200 3. -Renta de goodwill va fi actualizată la rata de 12%.Planul de finanţare se prezintă astfel: - Investiţii NFR Rambursări împrumut Mijloace necesare 1 200 100 300 2 100 200 300 3 200 200 400 4 100 5 200 100 200 -CPNE vor fi remunerate la rata de 15%.Profit net previzional 500/an .000 3.400 2.200 2 2. masa CPNE va evolua în 5 ani astfel: 0 CPNE la început an Mijloace necesare 2. Evaluarea se face în două etape: evaluarea elementelor corporale şi evaluarea elementelor necorporale.000 Datorii 700 Valoarea eleni.

durata se stabileşte în funcţie de constatările din diagnostic (3-7 ani). . .0 Profit previzional net Superbeneficiu Superbeneficiu actualizat la 12% 1 500 + 125 2 500 + 80 3 500 +5 4 500 + 35 5 500 -10 -5 111 64 3 22 Valoarea globală a întreprinderii: Valoarea elementelor corporale Valoarea elementelor necorporale Valoarea globală 2. cu atât goodwill-ul sau badwill-ul sunt mai mari dar si riscul este mai mare.durata rentei: a fost fixată la 5 ani.beneficiu previzional: este beneficiul din exploatare obţi nut conform metodologiei pentru determinarea capaci tăţii beneficiare.300 195 2.perioada de referinţă: s-au luat în consideraţie 5 ani viitori. mixtă (trecută şi vii toare) şi ponderată (combinarea primelor trei). De regulă. viitoare (minim 3 ani). 128 . cu cât durata e mai mare. cu cât este mai mare cu atât renta de goodwill este mai mică. Se pot aplica rate diferenţiate: o rată pentru partea imobilizată şi o altă rată redusă cu până la jumătate din prima pentru partea circulantă.rata de remunerare a VSB sau CPNE: s-a stabilit la 15%.495 în ambele metode prezentate mai sus (remunerarea VSB si remunerarea CPNE) au fost stabilite ipotezele de bază: . . în practică se pot lua în calcul patru perioade: istorică (minim 3 ani).

Dimpotrivă. în numerar etc. de aceea metodele comparative constau. Abordările prin analogie în evaluarea întreprinderilor Metodele analogice sau comparabile se bazează pe comparaţii efectuate cu tranzacţii bine identificate. Toate aceste aspecte nu sunt uşor de realizat întrucât preţul de vânzare al unei întreprinderi este adesea confidenţial. cu cât aşteptarea e mai lungă cu atât penalizarea e mai dură. o astfel de comparaţie nu poate fi pertinentă decât în măsura în care condiţiile precise de realizare sunt clar şi complet cunoscute. Trebuie deci cunoscute metodele bursiere de evaluare. Cu cât rata e mai mare cu atât goodwill-ul e mai mic. în condiţiile unei tranzacţii majoritare (preluarea controlului). de regulă. condiţiile de plată (plata integrală. cursul la bursă constituie un referenţial public. 4. un activ pe care dorim să-1 evaluăm valorează cât valorează activele comparabile în tranzacţii efectiv realizate pe pieţe organizate. compararea acestor întreprinderi cu firma de 129 .rata de actualizare. preţul la care s-a realizat o negociere nu poate fi disociat de eventuale garanţii acordate de vânzător.) trebuie cunoscute pentru a putea aprecia corect tranzacţia studiată. Abordarea prin analogie are la bază următorul raţionament: valoarea de piaţă se obţine prin analiza tranzacţiilor cu întreprinderi similare şi relevante. nu are scopul de a corija eroziunea monetară ci de a lua în calcul neîncasarea imediată.. în utilizarea cotaţiilor bursiere ale întreprinderilor similare întreprinderii studiate. Rata de actualizare măsoară renunţarea la disponibilitatea financiară a capitalurilor. realizate în condiţii similare si care se referă la investiţii apropiate de cele pe care ne propunem să le evaluăm. de asemenea.

relevanţa se referă la aşteptările unui potenţial cumpărător cu privire la riscurile preluate. 130 . fie 5 ani de acumulare a profitului. adică: să furnizeze informaţii pertinente. Aceste raţiouri trebuie să fie consistente. cifra de afaceri etc.1. tipul tranzacţiei etc.price earning ratio) PER este un indice bursier care pune în relaţie preţul şi beneficiul actual. fluxul de trezorerie. Elementele de analiză comparativă. în final. aceasta însemnează fie capitalizarea unui profit la o rată de 20% (1/5). Raportul preţ-benefîciu (PER . PER exprimă de câte ori piaţa bursieră recunoaşte beneficiul unei întreprinderi. mărimea pachetului tranzacţional. Semnificaţia PER: dacă PER = 5. adică numărul de ani de beneficii pe care un investitor este dispus să-1 plătească pentru procurarea unui titlu. nu se cere ca întreprinderea bază de comparaţie să fie identică cu cea supusă evaluării ci să fie similară şi relevantă.evaluat si. estimarea valorii acesteia prin utilizarea unor chei de conversie (multiplicatori). Altfel spus. activul net corijat. motivaţia părţilor. precum dimensiunea formei. se reduc formal la rate de evaluare care reprezintă raţiouri între preţurile de tranzacţionare si indicatori economici sau financiari precum profitul. data tranzacţiilor. Criteriile de comparaţie frecvent întâlnite se referă la: 4. Similar se referă la natura întreprinderii si se exprimă prin analiza comparativă a unor indicatori cantitativi şi calitativi. perioadele de timp să fie adecvate etc. modul de calcul să fie exact si uniform.. performanţe probabile etc.

000.PER este utilizat pe toate pieţele financiare mondiale si el constituie un element de referinţă în cazul tranzacţiilor cu societăţi sau acţiuni necotate. pentru determinarea acestui indicator în timp.000 acţiuni şi din anul 2003 nu a făcut nicio majorare de capital. PER pentru anul în curs.830 x 600.000 = 225.000/600. la o întreprindere care cotează. rezultatul net estimat pentru anul 2005 este de 120 milioane lei. • Beneficiul pe acţiune în anul 2004= 100.00 lei PER 2006 = 2.000 lei Rezultă că.98 • Beneficiul pe acţiune în anul 2005 = 120.000 = 166. Societatea are 600. iar pentru anul 2006 de 135 milioane lei. este dat de cursul actual al acţiunii.00 lei Per 2005 = 2. se poate folosi relaţia: în care „gn" reprezintă creşterea beneficiului pe acţiune în cursul 131 .000 = 200. De exemplu.58 • Capitalizarea bursieră a societăţii = 2.15 • Beneficiul pe acţiune în anul 2006 = 135.000 = 1.000/600.000. raportat la beneficiul net pe acţiune estimat pentru anul în curs.000.000/600. PER-ul anului curent devine PER-ul anului următor.830/166.67 = 16.000. pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul exerciţiului.67 lei PER 2004 = 2.00 = 14.830/225.000 = 12. Ultimul curs la bursă al acţiunii a fost de 2.698.830/200. o societate a obţinut în anul 2004 un rezultat net de 100 milioane lei.830 lei.

atunci când se doreşte a se folosi PER-ul de la bursă trebuie ţinut seama de unele reguli: • pentru ca doi indicatori PER să fie comparabili. că rezultatul net este constant şi revine acţionarilor direct (dividende) şi indirect (capitalizare). • factorii de incertitudine sau de risc. se poate demonstra că PER este egal cu inversul ratei de actualizare reţinute pentru întreprinderea supusă evaluării. • întreprinderile să fie comparabile ca obiect de activitate şi perspective de creştere. una din metodele cel mai puţin contestate este de a recurge la comparaţia cu un eşantion de valori cotate. se face în funcţie de trei criterii: • nivelul ratei neutre de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară (dobânda la împrumuturile de stat). ceea ce presupune reguli omogene de amortizare. în ipoteza că „n" tinde spre infinit. 132 . • creşterea viitoare este unul din factorii determinaţi ai PER. raţiouri care definesc mai degrabă valoarea de randament. aceleaşi reguli de determinare şi corectare a beneficiului. o astfel de metodă este dificil de contestat.anului „n". Când este vorba de evaluarea unei societăţi cotate sau necotate. Aprecierea PER-ului. • creşterea anticipată a societăţii. chiar pe fiecare produs. în general. zilnic şi în orice moment. Cu condiţia că societăţile sunt comparabile şi că piaţa bursieră este suficient de lichidă încât cursul să reflecte valoarea şi nu o distorsiune între cerere si ofertă. Metoda PER de evaluare poate fi completată prin compararea unor raţiouri precum: cursul acţiunii/cash flow sau cursul acţiunii/ cifra de afaceri sau dividend/cursul acţiunii. întrucât PER se calculează pe fiecare întreprindere. iar regulile pieţei impun publicitatea. trebuie să se dispună de doi indicatori beneficiu/acţiune omogeni.

1 6. dar una va dubla rezultatul net anul viitor iar cealaltă va cunoaşte o creştere doar de 50%.000 3. un rezultat net de 50 mii.5% 12.000. în exemplul următor.000. comparăm două întreprinderi având PER de 20.000 0 125.O dificultate în aplicarea metodei constă în faptul că întreprinderile. va fi evaluată prin raportare la trei societăţi: A. distorsiunile individuale şi punctele aberante. lei şi un cash flow de 110 mii. de exemplu.000.000.2% 11.000. lei. lei.9 5. B şi C: Societatea A Societatea B Cifra de afaceri Rezultat net Cash flow Număr de acţiuni Cifra de afaceri/ acţiune (CA) Beneficiu/acţiune(E) Cash flow/ acţiune (CF) Cursul acţiunii (P) P/CA P/E P/CF 2.7 61.7% 9. care are o cifră de afaceri de 900 mii. nu sunt pe deplin comparabile între ele.1 5.000. societatea Alpha.000 80. prin jocul mediilor. de cele mai multe ori. în astfel de situaţii trebuie recurs la un eşantion suficient de larg pentru a elimina.000.500.00 1.200.000. Totodată.7 Societatea C 400.500 125 235 1.000 18.150 46.000. Impactul creşterii beneficiului poate fi foarte puternic asupra PER-ului: dacă.000 2.000.0% 11.000 235. vom obţine un PER pentru anul viitor de 10 pentru prima întreprindere şi de 15 pentru a doua întreprindere.9 184.000.000 1.000 500.7 133 Media .000 800 36 60 400 50.000 30.2 4.000 400 27 61 350 87. întreprinderile reţinute pentru comparaţie trebuie să prezinte rate de creştere similare pentru orizontul de timp de 2-3 ani.

000 lei 555.000 lei 578. Alţi multiplicatori ai pieţii în materie de comparaţii de piaţă. Valoarea se va exprima ca un multiplu al activului net reevaluat sau al activului net corijat (activul net contabil fiind mai puţin semnificativ).000.000. orice consideraţie nefi134 . excedentul brut de exploatare.000 lei Deşi utilizată pe scară largă în evaluarea întreprinderilor.000. 4.2.000.000 lei 627. se consideră că metoda are unele limite: nu presupune analiza riscului şi nici luarea în considerare a creşterii previzionale.162 50.3.000x11.7 = = = = 55 1. este o metodă care se pretează întreprinderilor ale căror imobilizări corporale fac obiectul unor veritabile pieţe.1 110. De fiecare dată când există informaţii care fac legătura între valoare si rentabilitate se procedează la determinarea capitalurilor angajate şi la analiza comparativă pornind de la criteriile următoare: cifra de afaceri.000. multiplii de cash flows si multiplii care conduc la o valoare de piaţă. excedentul net de exploatare etc. Multiplii care conduc la o valoare a întreprinderii. Multiplii de activ net. 4.000x0.Evaluarea societăţii ALPHA: Cifra de afaceri: Rezultat net: Cash Flow: Valoarea medie 900. Modelul lui Bates Are în vedere principiul potrivit căruia un investitor caută numai să-şi plaseze mai bine capitalul său. Valoarea se va exprima ca un multiplu al fluxurilor de trezorerie degajate de întreprindere. Multiplii de cash flow.000.000x5. trei mari tipuri de agregate pot fi folosite în funcţie de referenţialul bursier disponibil: multiplii de activ net.000.

g = rata de creştere a dividendelor. Metoda ţine cont exclusiv de evidenţele viitoare şi valoarea viitoare a acţiunii. 135 .nanciară fiind exclusă din raţionamentul său. t = costul capitalului propriu. ultimul an până la care se păstrează acţiunea. ca atare. constând în dividende şi preţul de revânzare al acţiunii pentru a obţine valoarea acţiunii: unde: D = dividente. t = anul.4. 4. P( = preţul de revânzare a acţiunii în anul t. Modelul Gardon & Shapiro Se inspiră din modelul lui Bates dar este mult mai simplu. formula lui Bates tinde spre infinit şi. este vorba pur şi simplu de actualizarea veniturilor viitoare. preţul pe care acest investitor este gata să-1 plătească este egal cu suma actualizată a veniturilor pe care el speră să le obţină. presupunând că dividendele cresc cu o rată constantă g. formula lui Gordon & Shapiro devine: Unde: Do = dividendul deja cunoscut (pentru că a fost distribuit). modelul Gordon Shapiro presupune o durată nelimitată a investiţiei. pornind de la modelul lui Bates care actualizează o secvenţă de venituri pe mai mulţi ani.

ca si în cazul altor metode comparative. ea însăşi comparativă. La nivelul sectorului sau al pieţii se poate stabili randamentul mediu (E dividendelor sectorului/capitalizarea bursieră a sectorului) care este luat ca referinţă pentru a determina valoarea de piaţă teoretică a unui titlu.dacă se lucrează cu dividendul brut sau net. se fondează pe dividendul şi randamentul acţionarului. Bineînţeles. bazele de calcul trebuie să fie omogene precizându-se în mod deosebit: . primind de la dividendul pe care acesta îl procură (p = r • D). 136 . ponderată sau media randamentelor observate pe piaţă.4. în orice caz. r = randamentul.5. metoda. Valoarea de randament Metoda. deşi simplă. nu va fi niciodată folosită singură ci împreună cu alte metode din cele descrise mai sus. valoarea de randament face deci legătura între valoarea de piaţă şi rentabilitatea pentru acţionar. D = dividendul. p = cursul acţiunii. - dacă pentru referenţialul de comparaţie se foloseşte media aritmetică simplă.

CAPITOLUL V Aspecte particulare în evaluarea întreprinderilor 137 .

criteriu economic: întreprinderea este structural în difi cultate sau ea constituie obiectul unui accident de trezo rerie? Pentru un investitor. neîncasarea unor clienţi) sau structurală (de exemplu. la drept vorbind. cu toate că li se aplică metode generalizate de estimare. Iată câteva dintre ele: evaluarea întreprinderilor în dificultate. partenerii cu care se negociază si decizia de a vinde si de a alege un investitor.criteriu juridic: întreprinderea face sau nu obiectul unei proceduri judiciare? în funcţie de răspunsul afirmativ la această întrebare depind condiţiile unei eventuale reluări a activităţii. dar cu dificultăţi de trezorerie. această dificultate poate fi accidentală (de exemplu. 138 . Anumite situaţii însă sunt atât de singulare încât ele necesită tipologii de evaluare specifice.Introducere Valoarea poate fi modificată dacă evaluarea se efectuează în cadrul unor situaţii particulare sau atunci când tranzacţiile sunt însoţite de montaje financiare specifice. fonduri proprii insuficiente pentru a continua dezvoltarea). evaluarea unei întreprinderi în condiţii particulare. toate evaluările de întreprinderi sunt. evaluarea holdingurilor. cu potenţial bun. . ideal este ca întreprinderea să fie în stare bună. Evaluarea întreprinderilor în dificultate Noţiunea de întreprindere în dificultate poate fi analizată în funcţie de două criterii esenţiale: . în afara cazului tranzacţiilor bursiere care se fac într-un cadru relativ standardizat. 1. cazuri particulare.

în cazul unei întreprinderi în dificultate, partenerii pot fi: investitori diverşi, acţionari vechi, organele judiciare. Investitorii pot fi de trei feluri: profesionişti (aceştia preiau întreprinderea fie pentru a dezvolta un grup mai puternic, fie pentru a realiza un profit, revânzând întreprinderea după redresare); diverse grupuri de persoane (din întreprinderea respectivă, de regulă cadre care cumpără pentru salvarea locurilor de muncă şi pentru a se realiza profesional); diverse întreprinderi în legătură sau nu cu întreprinderea în dificultate (concurenţi, clienţi, furnizori care doresc să realizeze o integrare). Motivaţiile acestor investitori pot fi ofensive (cucerirea unui segment al pieţii, integrare pe verticală, eliminarea unui concurent etc.), sau defensive (evitarea creşterii unui concurent, păstrarea debuşeelor pentru produsele sale, apărarea surselor de aprovizionare etc.). După preţul dispuşi să-1 plătească, aceste grupuri de interesaţi se situează în următoarea ordine:

Vechii acţionari au un cuvânt de spus, dacă nu s-a început o procedură judiciară; dacă da, ei nu mai au ce să facă. Organele judiciare - sunt parteneri privilegiaţi îndată ce s-a început procedura judiciară. Cazul întreprinderii în dificultate reprezintă o situaţie care, din păcate, este frecvent întâlnită. Prelungirea vieţii anumitor întreprinderi presupune schimbarea proprietarului, cumpărătorul putând aduce noi capitaluri sau se dovedeşte mai bun gestionar decât predecesorul său. în toate aceste cazuri este necesară evaluarea întreprinderii.
139

Pierderile realizate de către o întreprindere fac dificilă utilizarea anumitor formule de evaluare tradiţionale; expertul nu se poate sprijini pe rezultatele trecute pentru a calcula anumite ratiouri cu valori negative. Prin capitalizarea pierderilor se va da întreprinderii o valoare negativă. Dar o astfel de evaluare nu este în mod obligatoriu şi absurdă; este posibil ca un proprietar să plătească pentru a se debarasa de o activitate în pierdere care îl costă scump în fiecare an. în multe cazuri, o întreprindere cu pierderi conservă o valoare economică pozitivă în speranţa unei redresări viitoare a acesteia. în ce priveşte valoarea patrimonială, sunt rare cazurile când aceasta devine negativă; atunci când datoriile sunt superioare activului real al întreprinderii. Această situaţie semnifică faptul că întreprinderea nu poate să supravieţuiască fără injecţia unor capitaluri noi. în concluzie, metodele de evaluare descrise în capitolele precedente sunt aplicabile şi în cazul întreprinderilor în dificultate, cu condiţia ca ele să folosească date pozitive despre patrimoniu sau rentabilitate. Metodele cele mai pertinente de evaluare, în situaţia întreprinderilor în dificultate redresabile, sunt cele care se bazează pe estimări viitoare şi nu pe date istorice. Evaluarea unei astfel de întreprinderi cu pierderi nu constituie o problemă tocmai dificilă; un investitor nu se interesează de preluarea unei firme deficitare decât dacă el contează pe faptul că o va face rentabilă după un anumit timp; dacă el nu întrevede că toată activitatea actuală va deveni rentabilă, el se va asigura să cunoască acele segmente sau activităţi care pot fi profitabile, întreprinderea în ansamblul ei putând constitui o bază de plecare pentru noi activităţi generatoare de câştiguri. Previziunile stabilite vor face deci să apară, după un anumit timp, rezultate pozitive. Valoarea unei întreprinderi în dificultate nu poate fi apreciată decât în următoarele două cazuri:
140

-

întreprinderea este neredresabilă, dar dispune de un astfel de patrimoniu încât, după lichidare, rămâne un activ net pozitiv.

- întreprinderea este redresabilă.

1.1. în cazul întreprinderilor neredresabile, dar cu activ net pozitiv
Evaluatorul poate estima că va rămâne o trezorerie disponibilă după lichidare. Evaluarea întreprinderii se face: a) calculând un activ net de lichidare; b) aplicând o decotare asupra activului net de lichidare.
a)

Activul net de lichidare este egal cu activul net contabil la care se adaugă plusvaloarea asupra elementelor de activ corporale si incorporale, din care se deduce minusvaloarea elementelor de activ corporale şi necorporale pe bază de valori lichidative; din rezultat se deduc costurile de lichi dare (licenţiere, costuri de lichidare, costuri de funcţionare pe perioada lichidării), precum şi eventualele impozite (sau alte obligaţii fiscale). Decolarea aplicată la activul net de lichidare este destinată acoperirii riscurilor legate de: - indisponibilitatea fondurilor;
-

b)

neîncadrarea în prevederi a operaţiilor de lichidare în ce priveşte evaluarea, costurile şi termenul de lichidare.

Decolarea este variabilă; în practică ea s-a situat între 30 si 50% din activul net de lichidare.
141

1.2. In cazul întreprinderilor redresabile
Metodologia propusă este următoarea: - aprecierea activului net şi a capacităţii beneficiare a întreprinderii considerată ca redresată; - calculul unei valori la termen pornind de la activul net si de la capacitatea beneficiară; - actualizarea valorii la termen; - reducerea injecţiei financiare necesare redresării;
-

aplicarea unei decolări la valoarea astfel obţinută. Această decolare se aplică pentru a ţine cont de:

capitalurile proprii care au fost sau ar trebui injectate pentru a realiza redresarea;

• riscul specific al „insuccesului" redresării sperate.

1.3. Metoda Schnettler
Principiul pe care se bazează această metodă constă în faptul că chiar în cazul unei întreprinderi ale cărei criterii de rentabilitate sunt negative, valoarea acesteia poate rămâne pozitivă efectuând un raţionament „invers". Se retratează valoarea patrimonială a întreprinderii, reducând-o la nivelul unui eventual „preţ de vânzare"; diferenţa negativă obţinută (faţă de valoarea patrimonială înainte de retratare) se reflectă în capitalurile proprii, în pasiv, care vor fi diminuate, iar contrapartida este aplicată imobilizărilor din activ care, în mod imaginar, ar fi cumpărate la preţuri inferioare valorilor contabile. Interpretarea în contabilitatea economică este următoarea: valoarea contabilă a imobilizărilor fiind diminuată de cheltuieli poate readuce contul de rezultate la valori pozitive (beneficii).
142

Se iau în calcul diferite „preţuri de vânzare" ale întreprinderii până când se ajunge la acel beneficiu care, prin capitalizare, corespunde preţului de vânzare.
Exemplu: Ne imaginăm că o întreprindere are capitaluri proprii de 25.000 şi are pierderi de 2.000; situaţia netă retratată va fi de 23.000; toate sumele referitoare la indicatorii de flux sunt negative.

* Dacă estimăm valoarea întreprinderii la 12.000, diferenţa faţă de valoarea patrimonială (capitalurile proprii) va fi de 11.000: - capitaluri proprii 23.000 - preţul de vânzare al întreprinderii 12.000 Diferenţă 11.000 întreprinderea va fi deci cumpărată la un preţ inferior valorii fondurilor sale proprii (activului net); dacă subevaluarea activului net de 11.000 o aplicăm la valoarea imobilizărilor (care sunt în sumă de 20.000), se obţine noua valoare a imobilizărilor ce urmează a se amortiza. Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Total imobilizări nete Diferenţa din vânzarea întreprinderii Imobilizări nete după imputarea diferenţei 1.500 18.500 100% 55,0% 45,0%

20.000 11.000 9.000

Ideea constă în a considera că imputarea diferenţei de mai sus se tratează ca o amortizare complementară anticipată; diminuarea consecutivă a valorii rămase de amortizat, care de la 20.000 devine 9.000, permite diminuarea cheltuielilor anuale cu amortizarea. Dacă,
143

noua anuitate a amortizării se va ridica la 2.000: rezultat net retratare rezultat net retratat (2.000.250 (5. cheltuielile cu amortizarea se ridicau la 5. influenţa asupra rezultatului anual fiind de 3.000) şi beneficiul retratat (250) conduce la un raport (PER) de 48.000 100% 60% 40% 20.000 .750 250 Raportul între preţul de vânzare (12.de exemplu.000 anual. 144 .000) 2.750 (5. Prin astfel de calcule repetate se ajunge la estimarea unei valori de sensibilitate.000) 3.2.000) şi beneficiul retratat (1.000 * Cheltuielile cu amortizarea se vor ridica la 2.000 13.250).000 (5. se reiau toate calculele de mai sus şi se va obţine: Capitaluri proprii Preţ de vânzare Diferenţa Imobilizări nete totale Diferenţa din vânzare Imobilizări nete retratate 23.000 13. 4 Dacă estimăm preţul de vânzare al întreprinderii la 10.000 (5.000) iar rezultatul net retratat va deveni l .000 x 45%).000 .000 x 40%). iar rezultatul net retratat va deveni 250: rezultat net retratare rezultat net retratat (2. Rezultatul anual s-a ameliorat deci cu 2.000 l .000 7.2.000 10.000 Raportul între preţul de vânzare (10.000) conduce la un PER = 10.

Evaluarea pentru fuziuni şi divizări în condiţiile în care pieţele se globalizează. anterior independenţi. cel mai adesea se realizează o operaţie de concentrare economică. îmbunătăţirea performanţelor economice ale întreprinderilor si. a economiei de a exporta. Prin măsurile de restructurare şi reorganizare. pe asigurarea unui mediu competitiv pentru întreprinderi. care fuzionează. pe aceste baze. • una sau mai multe persoane care deţin deja controlul cel puţin asupra unui agent economic. Evaluarea pentru fuziuni. divizări şi asocieri cu părţi ale întreprinderii 2. iar dezvoltarea economică depinde fundamental de capacitatea. modernizarea tehnologiilor. Asocierea. concretizată în: • doi sau mai mulţi agenţi economici. controlul asupra unuia sau mai multor agenţi economici sau asupra 145 . sporirea salariilor si veniturilor. în general. Restructurarea şi reorganizarea întreprinderilor are drept scop însănătoşirea şi competitivitatea producţiei naţionale. fuziunea si divizarea sunt tot atâtea căi prin care se pot realiza restructurarea şi reorganizarea unei întreprinderi.1. direct sau indirect. este preferabilă o politică bazată pe neutralitatea stimulentelor economice între industrii. ori unul sau mai mulţi agenţi economici dobândesc. care presupun schimbări aduse structurii capitalurilor acesteia.2. în mod voluntar sau din raţiuni juridice. pe libertatea acestora de a se adapta la pieţe şi pe promovarea agresivă a exporturilor.

în concepţia legii române a societăţilor comerciale. fie că partea de capital propriu aferent acestui activ se deduce din totalul acţiunilor societăţii aferent capitalului propriu total actualizat şi se vinde numai pachetul aferent acestui activ. în cadrul adunărilor generale extraordinare. aceasta se constituie în condiţiile pentru forma de societate respectivă. De multe ori.unor părţi ale acestora. fie prin luarea de participare la capital. în ceea ce priveşte „cumpărarea de elemente de activ". în condiţiile stabilite pentru actul constitutiv al societăţii iar. Legea română a societăţilor comerciale consideră fuziunea sau divizarea societăţilor ca un act de voinţă hotărât de proprietarii fiecărei societăţi în parte. • în a doua etapă urmează oferirea acestor întreprinderi active dezinvestite . fie prin cumpărarea de elemente de activ.la vânzare şi recuperarea capitalurilor acestora. fuziunea sau divizarea este definită astfel: 146 . dacă se înfiinţează o nouă societate. prin contract sau prin alte mijloace. în vederea dezvoltării activităţilor principale. Dezinvestirea se realizează fie prin vânzarea activului ca atare. prin aceasta se realizează o „dezinvestire" a capitalului societăţii comerciale blocat în active imobilizate sau circulante. operaţiile de dezinvestire se efectuează în etape: • în prima etapă are loc o divizare a activităţilor ce sunt con siderate secundare în cadrul întreprinderii prin externalizarea lor sub forma unor întreprinderi independente.

147 .

s-au stabilit alte proporţii.148 -> Societăţile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund faţă de creditori pentru obligaţiile societăţii care şi-a încetat existenţa prin divizare. proporţional cu valoarea bunurilor dobândite. prin actul de divizare. în schimbul acţiunilor sau părţilor sociale ce se atribuie asociaţilor acelei societăţi la societăţile beneficiare. în mod corespunzător. în afară de cazul în care. -> Dacă nu se poate stabili societatea răspunzătoare pentru o obligaţie. societăţile care au dobândit bunuri prin divizare răspund solidar. este supus. dacă are loc prin desprindere. dispoziţiilor legale privind divizarea. -> Aportul unei părţi din activul patrimoniului unei societăţi la una sau mai multe societăţi existente sau care iau astfel fiinţă. .

Din punct de vedere juridic. adică de toţi administratorii împuterniciţi să reprezinte societăţile în cauză. de finanţare. ca împu terniciţi ai persoanei juridice. > un obiect determinat. întrucât este semnat de toţi reprezentanţii acestora. Este de menţionat că proiectul de fuziune sau divizare: -> este unic pentru toate societăţile participante. de producţie si de comercializare. 149 . -> este supus publicităţii prin Monitorul Oficial si. a fuziona nu înseamnă a aduna mijloacele utilizate separat si concurenţial de fiecare societate angajată în asemenea operaţii. în termenele prevăzute de lege. Operaţiile de fuziune sau divizare sunt însoţite de reguli de urmat şi de formalităţi de efectuat în conformitate cu legile şi reglementările în vigoare. cu posibilităţi de abordare de noi pieţe. > o cauză licită. proiectul de fuziune sau divizare este o convenţie sau un contract întrunind condiţiile esenţiale de validitate: > capacitatea de a contracta a administratorilor. > consimţământul valabil al părţilor care se obligă reciproc. este supus opoziţiei oricărui creditor. Rezultatele unei fuziuni sau divizări nu pot fi cuprinse într-un model matematic. de asemenea. având o creanţă anterioară publicării proiectului de fuziune sau divizare. ci a combina şi coordona mijloacele de acţiune în scopul degajării de noi capacităţi de concepţie. -> devine valabil şi are efecte juridice numai după ţinerea adunăriilor generale extraordinare ale fiecărei societăţi participante şi hotărârea acestora asupra fuziunii sau divizării.

maşini şi echipamente. juridice care. condiţiile generale de exploatare.între societăţile interesate sunt adesea lungi. Suma trebuie să fie suficientă pentru a acoperi necesarul de fond de rulment.Istoricul firmei. Ţinând seama de forţele şi competenţele acestora. surse de aprovizionare şi furnizori. Aspectele ce trebuie avute în vedere la determinarea valorii economice pentru fiecare firmă se referă la: • Analiza activităţilor de exploatare. Un raport suficient de uniform trebuie să fie între stocuri si total fonduri circulante. Discuţiile .O fuziune sau divizare pune multe probleme umane. Factorii care afectează raportul de schimb al pachetelor de acţiuni se referă la natura fiecărei afaceri. la rezultatele activităţii trecute pentru fiecare firmă. O analiză a activului total va indica procentul activelor circulante si a activelor fixe. la câştigurile curente comparativ cu valoarea netă contabilă şi potenţialul de câştig al fiecărei firme. - Situaţia financiară. Fondul de rulment. practica de întreţinere. tehnice. un acord rezonabil este întotdeauna posibil. dacă nu sunt rezolvate în cele mai bune condiţii. clădiri. • Contabilitatea financiară şi alte evidenţe: . dure şi dificile. Diferenţa între fonduri circulante şi datorii curente totale dă fondul de rulment. riscă să împiedice realizarea operaţiilor. Compararea valorii din trecut a capitalului şi evidenţierea schimbărilor în valoarea patrimoniului.negocierile . cum ar fi terenuri. se scoate în evidenţă uzura normală. economice. perspective de continuare a activităţii pentru deprecierea şi amorti zarea clădirilor si echipamentelor. - 150 . ultimul fiind cel mai important.

- împrumuturile trebuie examinate sub aspectul datei scadente şi al altor restricţii care pot afecta plata dividen delor. contracte de muncă şi de management. - Dividendele. creditele viitoare şi fluxul de numerar. constituie o bază pentru exprimarea profitului potenţial viitor. Com pararea câştigurilor fiecărei firme în anii recenţi. fondul de rulment. lucrările în curs şi produsele finite. planuri de simulare este probabil să aibă un important impact asupra oricărei fuziuni şi pot indica obligaţii financiare viitoare pentru fiecare firmă. Analiza pieţei şi a cifrei de afaceri. . Se indică efectul îndatoririi asupra câştigurilor viitoare.Factorii structurii capitalului. 151 - - - - - . controlul.- Activitatea de bază. Costurile generale şi administrative. Alte venituri sau alte cheltuieli. Profitul brut. metodele de distribuţie. organizarea. poziţia competiţională şi contractele de vânzare pot implica avantaje sau dezavantaje sau dispariţia unor restricţii viitoare. trebuie studiate sub aspectul efectelor lor viitoare asupra afacerilor. pot indica sursa unor economii prin fuziune. Politici manageriale. în special dividendele plătite în numerar în relaţie cu venitul total pot fi relevante dacă se com pară cu dinamica si corelate cu numărul acţiunilor.

vânzării. 3. evaluarea elementelor patrimoniale în starea în care se găsesc. a. prin creşterea capacităţii. Determinarea capacităţii beneficiare şi pe această bază a valorii comerciale a fiecărei firme şi a raportului câştigu rilor în perspectivă. lichidarea capitalurilor prin transmiterea universală a patrimoniului. diversificării produselor si avantaje fiscale. de asemenea. determinarea numărului de acţiuni/părţi sociale cuvenite acţionarilor/asociaţilor ei.2. l.• Analiza tranzacţiilor de bursă a acţiunilor comune pentru fiecare firmă şi evaluarea pachetelor pot constitui un ghid util sau să ofere dovezile de susţinere a raportului final de conversie ce va fi aplicat. 2. a. prin îmbunătăţirea aprovizionării. Luarea în consideraţie a factorilor de mai sus trebuie să ne conducă la concluzia dacă cele două firme ce urmează să fuzioneze pot să se completeze una pe alta. pentru elementele patrimoniale care sunt în afara exploatării. Datele vor furniza. pentru elementele patrimoniale necesare exploatării. baza estimării valorii economice prin combinarea tuturor avantajelor. l. aferent valorii de înlocuire. pe baza raportului de schimb dintre valoarea acţiunilor/părţilor sociale proprii şi cele ale societăţii/societăţilor beneficiare absorbante. a. la preţul pieţei: a. aferent valorii de lichidare sau valorii de recuperare. l. Principalele efecte juridico-economice ale operaţiunilor de divizare sau fuziune constau în: a) Pentru societatea care se dizolvă (îşi încetează existenţa): a. la data convenită între părţi. • 152 . l.

majorarea capitalului social.absorb -patrimoniul societăţii care se dizolvă: b.2.2. Un obiectiv esenţial care se urmăreşte în cazul operaţiunilor de fuziune sau divizare constă în asigurarea că valorile relative atribuite acţiunilor societăţilor participante . b.pe baza raportului de schimb . iau în considerare ansamblul angajamentelor contrac tuale ale societăţilor în cauză. de mai sus. l. la data convenită prin proiectul de fuziune sau divizare. primirea patrimoniului transmis de societatea absorbită. evaluarea aporturilor constituite din elementele patrimoniului transmise de societatea care îşi încetează activitatea.sunt pertinente şi că raportul de schimb este echitabil. Pertinenţa valorilor relative atribuite acţionarilor constă în a se asigura: a) că metodele de evaluare utilizate: . - sunt adecvate şi corespunzătoare sectorului de activitate respectiv. b. prin emiterea de acţiuni/ părţi sociale corespunzătoare aşa cum s-a stabilit la punctul a.b) Pentru societatea/societăţile care primesc . Caracterul echitabil al raportului de schimb constă în a se asigura că el oferă asociaţilor care aduc aporturi o remuneraţie satis153 . b) că niciun eveniment intervenit în perioada de retroactivitate nu este în măsură să repună în cauză raportul de schimb în mod semnificativ.3.se întemeiază pe diferite modalităţi de abordare.

conduc la necesitatea reevaluării bunurilor. fuzionează două societăţi independente: societatea A . justificată. constând în existenţa unor distorsiuni între valoarea contabilă a bunurilor dintr-o întreprindere şi valoarea de piaţă a acestora. a întreprinderii şi a acţiunilor acesteia pentru asigurarea cerinţelor prezentate mai sus. societăţi care au participaţii simple (societatea absorbantă având participaţii în societatea absorbită sau invers) sau societăţi care au participaţii încrucişate. care preia în acelaşi timp tot pasivul acesteia.făcătoare şi garantează societăţii beneficiare o creştere de capitaluri proprii. Limitele inerente oricărui sistem contabil. în exemplul următor.absorbită. societatea B aduce tot activul său în societatea A. Reevaluarea este indispensabilă.absorbantă şi societatea B . După reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ şi determinarea bilanţului economic pe baza bilanţului contabil la 31 decembrie 2002. valoarea acţiunilor si raportul de schimb se prezintă astfel: 154 . de exemplu: societăţi independente. în acest mod se asigură protecţia acţionarilor sau asociaţilor tuturor societăţilor care participă la operaţie. în evaluarea societăţilor s-a folosit metoda activului net corijat. indiferent de participanţii la o fuziune. legate de determinarea valorii acţiunilor şi a raportului de schimb.

.500 52.700 9.500 73.000 500 9.200 6.100 764 - 16.150 14.300 2.500 73.200 20.600 7.200 20.000 786 ~1 A -2.600 4.000 2.200 5.500 900 6.500 4.900 5.500 69.400 _ 500 9.300 2.792 155 24.000 8.000 3.300 3.000 6.0 0 0 852 500 6.700 3.800 1.150 14.000 acţiuni x 500) ACTIV (valori nete) Terenuri Construcţii Echipamente Participaţii Alte imobilizări financiare Imobilizări necorporale (brevete) Materiale Mărfuri Clienţi Disponibilităţi Total ACTIV PASIV Capital social Rezerve legale Alte rezerve Rezultatul exerciţiului Provizioane Diferenţe din reevaluare Obligaţii financiare Obligaţii nefinanciare Total PASIV Activul net Valoarea unei acţiuni Acţiuni A de creat pentru remunerarea aportului societăţii B în capitalul societăţii A Raportul de schimb 26.950 39.900 44.600 4.300 4.500 52.mii lei Societatea A Societatea B (absorbantă) (absorbită) Valori Valori Valori Valori contabile actualizate contabile actualizate 24.250 42.600 7.500 4.100 3.000 15.000 5.000 24.500 4.200 6.000 (50.8 0 0 .000 (50.500 27.300 3.900 400 25.000 acţiuni x 500) 11.1 A pentru 1 B pentru 1 B .600 852 4 4 .200 19.000 3.950 25.200 4.300 786 19.100.250 25.400 3.000 6.200 27.150 3.150 900 5.100 3.000 3.300 16.900 400 _ 3.500 69.

titlurile din patrimoniu se evaluează de regulă pe baza valorii patrimoniale a întreprinderii în care am investit. cheltuieli efectuate în avans şi unele elemente necorporale) se consideră nonvalori.Din cele prezentate pot fi reţinute principalele reguli de care trebuie ţinut seama în cazul evaluării pentru fuziuni sau divizări: . Uzual sunt două tipuri de evaluări într-o fuziune sau divizare: evaluarea acţiunilor fiecărei societăţi participante si evaluarea aportului adus de societăţile absorbite în absorbantă sau transmise de societatea divizată.2. Acţiunile.Stocurile. - . 156 . In aceste cazuri. - - - 2. - în mod obligatoriu se evaluează fondul comercial al socie tăţilor intrate în fuziune sau divizare. evaluarea se face în aceleaşi condiţii ca si când activitatea respectivă ar funcţiona ca o întreprindere autonomă. Pe baza ANC se determină valoarea intrinsecă a unei acţiuni pentru fiecare din societăţile participante la fuziune sau divizare. Activele fictive (cheltuieli de înfiinţare. creanţele şi alte active incerte se provizionează.Evaluarea întreprinderilor se face prin mai multe metode punându-se accent pe evaluarea patrimonială (ANC). Evaluarea parţială a întreprinderii Se întâlneşte atunci când se vinde o parte a întreprinderii sau se participă ca aport la capitalul altei întreprinderi.

trebuie însă remarcată importanţa pe care o capătă cash flow-ul disponibil în astfel de operaţiuni. căci rambursarea datoriilor financiare contractate pentru cumpărare depinde de fluxurile disponibile degajate de firma cumpărată. 3. este cazul evaluării întreprinderilor pentru vânzări către cumpărători care contează pe finanţarea prin mijloacele întreprinderii însăşi: vânzarea către proprii salariaţi ai întreprinderii. echilibrul între activul şi pasivul activităţii de evaluat se asigură prin fondurile proprii ce vor fi atribuite de facto acesteia. toate posturile din bilanţul contabil vor fi afectate părţii care trebuie evaluată. Evaluarea se face prin metodele prezentate anterior. exproprieri sau succesiuni.Pentru evaluare. Un anumit optimism în estimarea fluxurilor disponibile poate avea consecinţe într-o tranzacţie normală. de regulă. crează o societate financiară ad-hoc care devine proprietara tranzacţiei şi este finanţată din fondurile proprii ale cumpărătorilor şi prin credite bancare. 3. Evaluarea în cazul vânzării către proprii salariaţi Cumpărătorii.1. în continuare se aplică metodele clasice de evaluare prezentate la capitolul precedent. Evaluarea unei întreprinderi tranzacţionată în condiţii particulare Unele evaluări pot fi realizate în condiţii foarte speciale. la 157 . Din raţiuni de prudenţă. pentru care se va elabora bilanţul economic. Contul de rezultate se va elabora distinct pentru activitatea supusă evaluării.

Administraţia si.valoarea obţinută se aplică de regulă o decotare. Juridic. presupune operaţiunile inverse privatizării. după expro priere. asupra punctelor următoare: pierderea clientelei. indemnizaţiile de expropriere trebuie să acopere integral prejudiciul direct.3. 3. - contravaloarea bunurilor pierdute.naţionalizarea. valoarea întreprinderii expropriate este egală cu: . dar poate fi si expropriere pentru utilitate privată. de cealaltă. material şi cert cauzat de expropriere. în cazul exproprierii clasice. In practică se întâlnesc două tipuri de expropriere pentru utilitate publică: . 3. cheltuieli suplimentare de personal impuse de transfer. . vânzătorul nu a găsit un cumpărător clasic. Evaluarea în cadrul unei exproprieri Exproprierea se face de regulă pentru utilitate publică. Evaluarea în cadrul unei succesiuni în cazul succesiunii se găsesc. cheltuieli de eliberare spaţiu si orice alte costuri impuse de transfer. întreprinderea trebuie să abandoneze activităţile la cererea administraţiei.reconstituirea tuturor mijloacelor de producţie în alt loc.2. dacă. antreprenorul nu reia activitatea în alt loc. de o parte. în special.cel clasic. Se procedează la un examen aprofundat. conturilor de transfer sau impuse de abandonul activităţii. iar evaluarea trebuie să ţină seama de absenţa pieţei. 158 . moştenitorii care pot fi simpli primitori ai afacerii sau investitori.

Se procedează mai întâi la evaluarea fiecărui element deţinut de societatea holding. 159 . La suma obţinută se va aplica o decotare justificată de faptul că holdingul nu are vreo putere de decizie în filiale (spre deosebire de „mamă") şi orice eroare sau proastă gestiune în filiale însemnează diminuarea costurilor sau pierderi pentru holding. Evaluarea unui holding Un holding. Moştenitorii investitori se află în dilema de: a reduce valoarea întreprinderii vizavi de Administraţie şi a creşte valoarea faţă de primitori ai unor cote din afacerea res pectivă. între 20% şi 25% pentru filialele în care este deţinută o cotă de 33% la 50% şi între 25% şi 30% pentru filialele în care participaţia este sub 33%. Decolarea se poate situa între 10% şi 15% pentru filialele deţinute în majoritate.Specificul operaţiunii constă în aceea că: . de regulă. are ca unică activitate deţinerea de acţiuni în alte societăţi. - Moştenitorii primitori ai afacerii au tendinţa de a diminua valoarea întreprinderii. apoi se va proceda la totalizarea prin simplă adunare. valoarea viitoare fiind rezultatul activităţii lor. această deţinere fiind în principal de natură financiară. - 4. sunt excluse societăţile mamă care posedă în mod majoritar filiale. el nu coordonează activitatea filialelor.Administraţia are tendinţa de a evalua pe baza unei valori venale. în acest ultim caz avem de-a face cu un grup integrat a cărei evaluare se face conform normelor şi metodelor clasice. Conceptul de holding reţinut aici priveşte societăţile care deţin procente semnificative dar nu majoritare în alte societăţi.

1.să reevalueze imobilizările. se poate cere sau se poate permite tuturor societăţilor sau anumitor categorii de societăţi: .să evalueze elementele prezentate în conturile anuale.5. următoarele sisteme contabile: . pe baza metodei valorii de înlocuire. care poate fi sistem de bază sau sistem simplificat. prin norme naţionale. precum si stocurile. Valorile folosite pentru elaborarea situaţiilor financiare sunt următoarele: 5. în România pot fi utilizate. inclusiv capitalul şi rezervele. prin alte metode (decât cele de la alineatul precedent) care ţin seama de inflaţie.1. .sistem contabil bazat pe Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. Evaluarea pentru întocmirea situaţiilor financiare Valorile utilizate pentru recunoaşterea activelor şi pasivelor în situaţiile financiare ale unei entităţi diferă în funcţie de referenţialul contabil utilizat şi sunt prevăzute prin standardele naţionale sau internaţionale de raportare financiară.1. 5. 160 . în cazul referenţialului contabil bazat pe reguli conforme cu Directivele europene: Directiva a IV-a prevede că. La cererea anumitor utilizatori pot fi elaborate situaţii financiare având la bază alt referenţial contabil.să evalueze imobilizările corporale cu durate limitate de utilizare economică. în principal.sistem contabil bazat pe reguli conforme cu Directivele europene (Directiva a IV-a şi Directiva a VH-a). . .

Potrivit regulilor contabile naţionale conforme cu Directivele europene. Instrumentele financiare. pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. atât în cazul activelor financiare cât si a datoriilor financiare. inclusiv cele derivate. investiţiile păstrate până la scadenţă. Următoarele categorii de instrumente financiare sunt excluse de la valoarea justă. atunci când nu se poate identifica cu uşurinţă o piaţă credibilă. în general. a modului de calcul al valorilor şi elementele de bilanţ sau de cont de profit si pierderi afectate. se evaluează în situaţiile financiare consolidate la valoarea justă determinată prin referire la valoarea de piaţă sau.Directiva europeană cere însă ca prin aceleaşi norme naţionale să fie definite conţinutul. elementele prezentate în situaţiile financiare se evaluează. la o valoare determinată cu ajutorul unor modele şi tehnici de evaluare general acceptate. Reevaluarea imobilizărilor corporale se face. activele financiare ce nu au preţ cotat pe o piaţă activă şi datoriile financiare (cu excepţia datoriilor pentru tranzacţionare şi a instrumentelor derivate considerate datorii. Cea mai bună metodă pentru determinarea valorii juste. o constituie metoda 161 . Reamintim că instrumentul financiar reprezintă orice contract (înţelegere) ce generează simultan un activ financiar pentru o întreprindere şi o datorie financiară sau un instrument de capital propriu pentru o altă întreprindere. activul respectiv trebuie prezentat în bilanţ la cost sau la valoarea reevaluată anterior. care se evaluează la valoarea justă). în general. regulile pentru aplicare şi limitele metodelor de evaluare şi reevaluare prevăzute. dacă valoarea justă nu poate fi determinată datorită inexistenţei unei pieţe active. utilizându-se metoda costului amortizat bazat pe rata efectivă a dobânzii: împrumuturile şi creanţele create de întreprindere si care nu sunt păstrate în scopul tranzacţionării. din care se scad ajustările cumulate de valoare. precum şi obligaţia prezentării în anexele la situaţiile financiare a metodelor aplicate. potrivit regulilor contabile naţionale. la valoarea justă de la data bilanţului.

Valoarea de piaţă. în niciun caz stocurile nu trebuie prezentate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea realizabilă netă a acestora. datorită unici- 162 . pentru care informaţiile de piaţă sunt limitate sau nu sunt disponibile. la o altă valoare minimă atribuită acestora. precum: actualizarea fluxurilor de numerar.comparaţiilor de piaţă. cu excepţia cazurilor în care se vinde împreună cu întreprinderea din care face parte. în cazul imobiliarelor. în care fiecare parte acţionează în cunoştinţă de cauză. 5. metode specifice de stabilire a preţului unei opţiuni etc. după un marketing adevcat. Activele circulante se prezintă în bilanţ la cea mai mică valoare de piaţă sau. în cazul referenţialului contabil bazat pe Standardele Internaţionale de Raportare Financiară . respectiv folosirea unor cotaţii de preţ publicate pe o piaţă activă. Aşa cum s-a mai văzut într-un capitol precedent. plus costul curent brut al amenajărilor terenului şi construcţiilor ataşate din care se scoate cota aferentă uzurii fizice şi a tuturor formelor relevante de depreciere. Este o proprietate tranzacţională rar sau niciodată pe piaţa liberă. între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât. valoarea curentă de piaţă a unui alt instrument financiar care este substanţial similar.1. Dacă nu există o piaţă activă. - Proprietatea specializată.2. Este o metodă de evaluare utilizată în raportarea financiară pentru a determina un surogat pentru valoarea de piaţă a proprietăţilor specializate sau cu pieţe limitate. prudent şi fără constrângere. într-o tranzacţie echilibrată. în cazuri speciale. costul de înlocuire net se bazează pe o estimare a valorii de piaţă pentru utilizarea existentă a terenului. Costul de înlocuire net. valoarea de piaţă reprezintă suma estimată pentru care un bun ar trebui schimbat la data evaluării. pentru determinarea valorii juste se pot folosi tehnici.

indiferent de referenţialul contabil folosit Evaluările pentru raportarea financiară se efectuează de către profesionişti calificaţi în evaluare. locaţie etc.Valoarea de utilizare. Reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat sau o datorie decontată. sinonimă cu valoarea de piaţă. este fundamental ca evaluatorul să utilizeze definiţii bazate pe condiţiile de piaţă. ce se aşteaptă să fie generate din utilizarea continuă a unui activ şi din cedarea lui la sfârşitul duratei de viaţă utilă.). inclusiv costul de înlocuire net. în general. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. dar într-o piaţă inactivă ar putea fi considerată ca o definiţie mai largă decât cea a valorii de piaţă şi ar include metode care nu se bazează pe valoarea de piaţă. . 163 . să aibă o bună înţelegere a conceptelor. între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. Evaluatorii care efectuează lucrări pentru elaborarea situaţiilor financiare trebuie să fie independenţi de întreprindere. dimensiuni. . convenţiilor şi principiilor contabile şi să cunoască bine si să ia în consideraţie standardele naţionale sau internaţionale de contabilitate sau regulile contabile specifice altui referenţial contabil relevant. Valoarea justă este. Reguli aplicabile pentru evaluare.2. membru al unui organism internaţional din domeniul contabilităţii.Valoarea justă. Reprezintă valoarea actualizată a fluxurilor viitoare de numerar estimate. 5. în cazul evaluării pentru raportarea financiară.taţii sale generată de natura specializată (configuraţie. să fie obiectiv şi să prezinte integral aspectele relevante într-un format adecvat şi uşor de utilizat. în cazul investiţiilor imobiliare (IAS 40) valoarea justă este aceeaşi cu valoarea de piaţă. de bună voie. membri ai unui organism profesional care funcţionează legal şi este. la rândul lui.

Evaluatorii trebuie să ţină seama la evaluarea activelor. instalaţiilor de comunicaţii etc. . căci valorile ce urmează a fi stabilite sunt diferite.evaluarea terenurilor. . dacă acestea sunt necesare exploatării sau sunt în afara exploatării. . în general. . pentru amenajările de terenuri şi pentru construcţii.proprietăţile (activele) nespecializate inclusiv proprietăţile comerciale specializate vor fi evaluate pe baza valorii de piaţă. . rămase.).evaluatorii au obligaţia să aloce valoarea totală a unui activ pe componentele acestuia cu durate de viaţă diferite (cazul aeronavelor. ale acestora. a amenajărilor la terenuri şi a con strucţiilor se face pe baza valorii de piaţă conform celei mai bune utilizări. în ce măsură valorile juste au fost determinate direct prin raportare la preţurile practicate pe o piaţă activă sau la tranzacţii recente independente de piaţă sau dacă au fost estimate utilizând alte tehnici de evaluare.Standardele de contabilitate. numit tratament contabil alternativ permis. evaluările pot fi făcute la 3-5 ani. evaluatorii trebuie să se pronunţe cu privire la duratele de viaţă adecvate. 164 . dacă valorile juste ale bunurilor nu suferă modificări semnifi cative. numit tratament contabil de bază şi un model bazat pe valoarea justă.proprietăţile (activele) specializate vor fi evaluate utilizând costul de înlocuire net. La evaluarea activelor pentru raportarea financiară trebuie ţinut seama de următoarele reguli de bază: .frecvenţa reevaluărilor depinde de evoluţia valorii juste a bunurilor în raport cu valoarea contabilă a acestora. iar în cazul evaluă rii activelor.evaluatorii trebuie să prezinte metodele şi ipotezele semnifi cative aplicate în estimarea valorii juste. adoptă două modele pentru recunoaşterea elementelor de activ şi de pasiv în bilanţ: un model bazat pe cost.

CAPITOLUL VI Evaluarea valorilor mobiliare 165 .

. ca şi în cazul evaluărilor de bunuri imobile şi a fondului de comerţ. Valoarea acţiunilor se stabileşte prin referinţe la mai multe baze: .perspectivele pe termen mediu. .modul în care societatea îşi stăpâneşte tehnologia. esenţial este faptul că. se creează o persoană morală a cărei existenţă 166 . Valoarea bursieră provine din prelucrarea cotaţiilor la bursă ale acţiunilor firmei. Valoare bursieră au numai firmele care cotează la bursă şi sunt îndeplinite condiţiile cerute pentru folosirea referinţelor bursei. ca indicator al creşterii economice.Introducere Evaluarea acţiunilor unei societăţi pe acţiuni conduce chiar la evaluarea societăţii. de factori juridici şi economici. .imaginea întreprinderii în faţa terţilor.patrimoniul societăţii ca ansamblu al performanţelor tre cute acumulate. . . prin contractul de societate.calitatea personalului. Evaluarea titlurilor care nu cotează în evaluarea titlurilor necotate la bursă se ţine seama. Valoarea bursieră nu este totdeauna semnificativă pentru că se bazează numai pe aprecieri externe şi cotaţiile pot evolua sub influenţa unor factori străini firmei considerate. 1. cotaţii rezultate din confruntarea cererii şi ofertei de titluri.piaţa prin care se negociază acţiunile (burse de valori).rezultatele societăţii (capacitatea beneficiară ca indicator al acumulărilor potenţiale). . în cazul factorilor juridici.

de ramura de activitate (sector în dezvoltare. Tehnici bazate pe vânzări anterioare. acţiuni preferenţiale) constituie. Tipul de societate (pe acţiuni. juridic. metoda bazată pe estimarea globală a valorii întreprinderii şi metode bazate pe capitalizarea veniturilor. fiind necesar să se verifice dacă vânzările anterioare s-au făcut în condiţii comparabile în ceea ce priveşte: • • activitatea societăţii şi toate condiţiile în care aceasta se desfăşoară. de contextul general în care societatea îşi desfăşoară activitatea.este. care trebuie să fie aceleaşi.). distinctă de cea a asociaţilor. respectiv acţiuni sau părţi sociale (titluri). numărul de acţiuni vândute: preţul în cazul unui pachet majoritar nu poate fi comparat celui unui pachet minori tar. în cazul factorilor economici. sector concurenţial etc. în cadrul metodei comparării. iar preţul câtorva acţiuni nu poate fi comparat celui unei participaţii chiar minoritară. societate cu răspundere limitată) si felul acţiunilor (acţiuni comune. informaţiile bursiere nu pot fi utilizate decât pentru aprecierea valorii acţiunilor 167 . proprietatea asupra bunurilor aduse ca aport este juridic transferată din patrimoniul asociaţilor în cel al societăţii create. se porneşte de la analiza contabilă şi pot fi utilizate următoarele metode: metoda comparării. Tehnici bazate pe comparaţii bursiere. în legătură cu valorile anterioare trebuie multă prudenţă. esenţial este că valoarea acţiunilor trebuie determinată ţinând seama de mediul economic general (mediul inflaţionist). elemente ce trebuie avute în vedere cu ocazia evaluării titlurilor. pot fi aplicate două tehnici: 1. asociaţii sau acţionarii devenind proprietari ai unor bunuri mobile. de asemenea. Pentru evaluarea titlurilor (acţiunilor) necotate la bursă. 2. în practica de specialitate.

• coeficientul multiplicator care se aplică la capacitatea beneficiară. Pentru o acţiune care nu cotează. • repartizarea valorii globale a societăţii între diferitele categorii de titluri si calculul valorii pachetului deţinut de fiecare acţionar. determinată pe baza activului net corijat al întreprinderii: 168 . pentru a determina: • rata de capitalizare în cazul valorilor de randament sau de productivitate. etapele sunt: • calculul valorii globale a societăţii. pentru evaluarea titlurilor. când se evaluează societăţi necotate. în cadrul metodei bazate pe estimarea valorii globale a societăţii. determinată pe baza activului net contabil: • Valoarea intrinsecă.societăţilor importante susceptibile de a fi cotate la bursă şi când numărul de acţiuni vândute nu este de natură să modifice echilibrul de putere de decizie în cadrul societăţii. • coeficientul multiplicator care se aplică la marja brută de autofinanţare. informaţiile bursiere pot fi utilizate. în general. De regulă. se pot stabili următoarele valori: Valori patrimoniale: • Valoarea contabilă.

generează un venit egal cu câştigul pe acţiune. Un investitor în pachete de acţiuni comune împarte deci atât riscurile. • Valoarea de productivitate sau financiară reprezintă suma care.• Valoarea de lichidare este valoarea intrinsecă minus cheltuielile de lichidare. cât si recompensele performanţelor viitoare ale societăţilor emitente. Evaluarea pachetelor de acţiuni este deosebit de dificilă pentru că acţiunile comune (normale) implică întregul risc pentru deţinător. Nivelul ridicat de incertitudine al dividendelor potenţiale scontate şi al sumei recuperabile din investiţia în acţiuni face ca tehnicile de evaluare să fie marcate de un grad ridicat de raţionamente subiective. generează un venit egal cu dividendul acţiunii. plasată pe piaţa financiară la o rată de capitalizare ce exprimă exigenţa de rentabilitate a investitorului. 169 . exceptând revendicările reziduale asupra activelor şi câştigurilor după ce toate celelalte revendicări au fost satisfăcute (s-au achitat toate celelalte datorii). plasată pe piaţa financiară la o rată de capitalizare. Valori prin rentabilitate: • Valoarea de randament reprezintă suma care.

de asemenea. în sens contabil). Această formulare simplă se prezintă astfel: Subliniem că există serioase dificultăţi practice în utilizarea câştigurilor proiectate.dividendele încasate (uneori acţiuni suplimentare în locul dividendelor în numerar). la aproximaţii ale câştigului pe care un investitor le obţine dintr-o investiţie într-un pachet de acţiuni comune. - aprecierea potenţială a preţului la bursă (creşterea cotaţiei ca rezultat al creşterii performanţei societăţii comerciale). ceea ce este destul de improbabil pentru o societate comer170 .creşterea valorii pachetului deţinut prin creşterea profiturilor care sunt parţial reinvestite de management. cu excepţia cazului când o societate comercială plăteşte în totalitate câştigurile ei (rezultatul net. Cel mai direct mod de a aborda problema evaluării unei acţiuni dintr-un pachet comun constă în a estima nivelul probabil al câştigurilor pe acţiune si în a capitaliza aceste câştiguri la o rată de actualizare adecvată care reflectă speranţele de recompensă în limitele preferinţelor personale ale investitorului pentru risc. în cuantificarea speranţelor acţionarului. Există numeroase probleme practice si teoretice care însoţesc interpretarea si cuantificarea celor trei aspecte.Recompensele unui proprietar de acţiuni comune pentru o societate comercială de succes sunt următoarele: . sub forma dividendelor. In continuare ne vom concentra asupra căilor de a ajunge la aproximaţii rezonabile ale valorii acţiunii si. .

rămâne în continuare un grad de incertitudine cu privire la realizarea în perspectivă a oricărei serii de dividende. regularitatea şi trendul plăţii dividendului către acţionari au un efect destul de important asupra valorii unei acţiuni dintr-un pachet de acţiuni comune. Asemenea dividende nu numai că depind de capacitatea firmei de a funcţiona cu succes. în fine.Nivelul curent al dividendelor plătite este probabil să crească la rândul lui. plătibil acţionarilor. Abordarea valorii acţiunii pe calea capitalizării dividendului presupune proiectarea dividendelor scontate pe acţiune. Mai mult. în legătură cu această abordare apar câteva probleme: . dar dividendele sunt. Totuşi. la a face plăţi normale de 75% sau chiar mai mult din câştigurile curente. Nu se aplică nicio regulă generală în privinţa ponderii profitului repartizabil. Politicile de dividend pot varia de la a nu plăti nimic în numerar. declarate la discreţia consiliului de administraţie al societăţii pe acţiuni. cu excepţia cazului când se introduce o creştere sau o descreştere potenţială de câştig. Multe consilii de administraţie consideră de oarecare valoare consistenţa cu care sunt plătite dividendele si ajustări majore în plus sau în minus în mărimea dividendului se fac numai foarte rar. deoarece firma nu doreşte să scadă dividendul curent pe acţiune. care constă în capitalizarea dividendelor. cursul câştigurilor proiectate nu este deloc reprezentativ pentru beneficiile pe care le primeşte în realitate acţionarul. Mărimea. există problema esenţială a proiectării propriuzise a seriei câştigurilor viitoare pentru societatea comercială şi pentru ramura din care face parte.cială în dezvoltare care are nevoie de reinvestiri cel puţin parţiale ale câştigurilor ei. formula menţionată este statică. problema este de a face proiecţii 171 . O abordare mai populară de evaluare a pachetelor de acţiuni comune este cea cunoscută de la prezentarea metodelor de evaluare. iar apoi actualizarea acestora cu o rată de revenire normată adecvată pentru investitor. de asemenea.

Dar această abordare implică o serie continuă şi perpetuă de plăţi si o rată anuală de creştere a plăţilor de dividend. câştigurile scontate de investitor trebuie reexaminate sau pachetul trebuie considerat în afara spectrului risc/remunerare al investitorului. . în asemenea condiţii fericite. Dacă firma a plătit mai mulţi ani dividende mereu sporite. Formula admite. o extrapolare a acestei tendinţe din trecut poate fi rezonabilă. Societăţile cu configuraţii mai particulare ale câştigurilor si dividendelor ridică însă o mare problemă.realiste ale dividendelor viitoare chiar dacă performanţele trecute reprezintă singurul aspect călăuzitor. dar trebuie temperată prin raţionamente subiective referitoare la perspectivele societăţii şi ramurii. Este însă foarte important de reţinut că modelul ar conduce la răspunsuri lipsite de validitate pentru o firmă care are creşteri de dividende mai mari sau egale cu rata de actualizare (numitorul devine zero sau negativ). de asemenea. actualizate la rata de revenire scontată de investitor pentru clasa de risc pe care o prezintă acţiunea.O a doua problemă ridicată de evaluarea pachetelor de acţiuni comune pe baza dividendelor viitoare este metoda de calcul. si presupunerea mai puţin realistă a descreşterii constante a dividendului. Evident că. 172 . Cea mai uzuală metodă este aşa-numitul model al dividendului actualizat sau modelul creşterii dividendului. în această abordare valoarea sau preţul acţiunii este: d = dividendul curent r = rata de actualizare g = rata de creştere a dividendului Această formulă particulară se bazează pe ideea că valoarea unei acţiuni a pachetului este suma prezentă a unei serii de plăţi de dividend anuale crescătoare. dat mai sus în cea mai simplă formă.

Cuantificarea recompensei (revenirii) la investiţia în acţiuni comune se poate exprima prin indicatori între care cei mai uzuali sunt: . este faptul că prognozarea unei configuraţii a dividendelor este în multe privinţe problematică: în acest caz. Valoarea acţiunilor unei firme reflectă evaluarea colectivă (a investitorilor în acţiuni) a performanţelor firmei prin analiştii de bursă şi instituţiile de investiţii si. politici etc. ca rezultat. desigur.Evaluarea prin modelul dividendului actualizat include implicit orice apreciere viitoare la bursă a valorii pachetului datorită investirii de către management a părţii de profit în creştere. care este efectuată de factori economici. In acest caz.rata câştigurilor (Earnings Yield) . valoarea la bursă a pachetului în orice moment viitor este definită ca valoare prezentă la acel moment al asigurării fluxului de creştere a dividendelor. apare cererea sau lipsa de interes pentru asemenea acţiuni. Ipoteza simplificatoare a ratei constante de creştere poate fi modificată dacă este de aşteptat o configuraţie mai particulară a dividendelor scontate. Un lucru trebuie subliniat: rezultatele economice pe care o firmă le atinge prin investiţiile pe care le face tind să fie recunoscute prin valoarea de bursă a acţiunilor ei în contextul general al dinamicii pieţei acţiunilor. 173 . calculul devine o analiză a valorii prezente a unei serii neuniforme de fluxuri de numerar până la un anumit moment viitor. Ceea ce trebuie să se înţeleagă. care face posibilă creşterea dividendelor. evaluatorul trebuie să caute o aproximare rezonabilă. în model.un raport simplu între câştigurile curente sau proiectate pe acţiune şi preţul curent de bursă. Această condiţie este satisfăcută deoarece. Cei doi indicatori discutaţi (câştigurile şi valoarea acţiunii) nu iau în consideraţie tendinţa generală şi fluctuaţiile specifice la bursele de acţiuni.

Una din cele mai recomandate metode constă în stabilirea valorii acţiunii la nivelul cel mai mic dintre: . Aceştia sunt utili mai ales pentru analize comparative între firme sau ramuri.indicatorul invers. valoarea de piaţă este dată de preţul mediu ponderat al valorii mobiliare respective. provizorii. 174 . 2. cu condiţia ca preţul de închidere să rezulte din tranzacţionarea a cel puţin 0. . fără referinţe la valoarea ei patrimonială. O evaluare rapidă a acţiunilor care cotează se face pe baza metodologiilor stabilite de organismele de bursă. analistul este obligat să aplice raţionamente legate de capacitatea beneficiară a întreprinderii sau valoarea ei de randament.5% nu este îndeplinită.preţul de închidere din cadrul aceleiaşi şedinţe.5% din valorile mobiliare ale emitentului. Dacă cerinţa cantitativă de 0. care rezultă din performanţa de profit a firmei. dar trebuie suplimentaţi printr-o mai profundă investigaţie dacă analistul doreşte să aproximeze mai bine câştigurile economice reale ale unui pachet de acţiuni.. Evaluarea titlurilor care cotează Modelul bursier se bazează pe cunoaşterea externă a întreprinderii printr-un volum limitat de informaţii. ai câştigurilor investitorului. aşa numitul raport preţ/câştig (PER: Price Earning Ratio).preţul mediu ponderat al valorii mobiliare respective. la ultima şedinţă în care au fost tranzacţionale. Aceste rapoarte simple au natura statică si se bazează pe unele date imediat disponibile şi trebuie considerate numai ca indicatori grosieri. In cazul acesta. de acelaşi tip şi clasă aflate în circulaţie.

Cu ajutorul Modelului lui Modolowski se poate ajunge la indicele scontat PER (Price Earning Ratio). că va putea încasa oricând în viitor cât timp va funcţiona întreprinderea cel puţin preţul plătit pe acţiune şi. în cazul reinvestirii unei părţi din profitul nedistribuit. parte prin dividendul plătibil şi parte rămasă după redistribuire pentru reinvestire. Investiţia este preţul pe acţiune iar câştigul este o creştere a averii acţionarului. este interesantă similitudinea între indicele PER şi indicatorul de eficienţă a investitorilor bine cunoscut sub denumirea de termen de recuperare absolut. în acest sens.Modelele cele mai cunoscute de evaluare bursieră poartă numele autorilor lor: Modelul lui Modolowski şi Modelul lui Bates. Al doilea aspect se referă la natura specifică a câştigului acţionarului care nu trebuie confundat cu nicio altă formă de exprimare a rezultatului. Modelul lui Modolowski este uşor de utilizat şi permite formularea unor ipoteze nuanţate despre evoluţia rezultatului în viitor. Se înţelege că inversul indicelui PER este o rată de câştig sau de revenire la capitalul investit. Câştigul acţionarului rezultă ca o sumă a dividendului plătit plus profitul rămas după repartizare. valoarea acţiunii lui va creşte. Primul aspect se referă la semnificaţia în sine a indicelui PER într-o tranzacţie care arată „Câte câştiguri anuale (egale ca valoare) plăteşte cumpărătorul acţiunii când cumpără o acţiune la un anumit preţ". Conţinutul acestei rate este evident. Utilizarea modelului poate fi completată cu comparaţii ale valorii 175 . Două aspecte de conţinut privind indicele PER trebuie reţinute. Acţionarul cumpără deci la un anumit preţ o acţiune în speranţa că va încasa un dividend acceptabil.

Valoarea de control se obţine prin aplicarea unei prime de control la valoarea estimată a unei acţiuni. Vn.000. . la sfârşitul perioadei. după momentul evaluării) se adaugă valoarea cu care s-ar vinde acţiunea. Prime de control şi discounturi aplicate O întreprindere poate să valoreze 1. se disting următoarele tipuri de valori: .PER scontat (calculat sau teoretic) cu ratele medii de randament consemnate de piaţa bursieră. de regulă. Logica modelului lui Bates este aceea a calculării valorii unei acţiuni prin actualizarea dividendelor viitoare. Prin prisma ajustărilor ce pot fi aduse rezultatelor din calculul matematic al valorii acţiunilor unei întreprinderi. la care se adaugă valoarea de la sfârşitul perioadei. Valoarea pentru un pachet minoritar se obţine prin aplicarea unui discount care diferă după cum acţiunile sunt lichide sau nonlichide. 3. 176 . adică la suma actualizată a dividendelor variabile pe ani (Dt . . Este adevărat că 10% din întreprindere valorează 100.000 euro.valoarea dividendului în anul t. adică uşurinţa de a transforma rapid un activ în bani cu un cost minim şi la un nivel apropiat de valoarea de piaţă.000? Răspunsul este nu.valoare pentru un pachet minoritar lichid.valoare pentru un pachet minoritar nonlichidat.valoare de control.

CAPITOLUL VII Principii de Practică a Evaluării (PPE) şi Codul etic al expertului evaluator 177 .

Activităţile evaluatorilor şi experţilor evaluatori sunt coordonate.determinarea valorii proprietăţii.Introducere Deoarece vocaţia evaluării proprietăţii s-a dezvoltat în ultimele decenii de la o ocupaţie de afaceri la o profesie. îndrumate si orientate de către Biroul privind evaluarea întreprinderilor. Necesitatea unui set de principii cu autoritate şi a unui cod etic profesional. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România colaborează cu instituţiile recunoscute de învăţământ superior prin programele care vizează furnizarea fondului academic necesar aspiranţilor la calitatea de evaluator. . suficient de larg pentru a acoperi toate clasele de proprietăţi. care nu sunt proprii omului de rând. este una presantă.estimarea costului de producţie sau de înlocuire a proprietăţii fizice. structura internă a Corpului. ca şi complexităţile diferitelor proceduri de evaluare. ca şi profesioniştilor calificaţi care doresc să-şi actualizeze şi să-si lărgească aptitudinile profesionale. Datorită cunoştinţelor si aptitudinilor specializate necesare evaluatorului. şi anume: . . Recunoscând necesitatea celei mai înalte competenţe a evaluatorului. Evaluarea este acum considerată a include trei categorii de operaţiuni. anumite concepte au apărut şi s-au clarificat. 178 . s-a ajuns să se stabilească o relaţie fiduciară între acesta si cei care se bazează pe constatările sale. Cuvântul „proprietate" este acum dat lucrurilor fizice si drepturilor legale de proprietate ale entităţilor corporale si necorporale.previziunile puterii de cumpărare monetare a anumitor categorii de proprietate.

se aplică oricăreia din următoarele patru operaţiuni. înlocuirea unei proprietăţi existente prin cumpărarea sau producerea unei proprietăţi echivalente."). Pentru a veni în întâmpinarea necesităţii unui set complet de îndrumări şi pentru un cod etic specific. b. . încălcările Codului nu sunt şi nu vizează a fi baza vreunei răspunderi civile.determinarea valorii proprietăţii (verbul tranzitiv „a deter mina" însemnând „a ajunge la o decizie cu privire la rezul tatul investigaţiei.proiectarea puterii de cumpărare a proprietăţii.estimarea costului: a. con struire sau creştere naturală a lucrurilor"). după cum este definit de Corp. singură sau combinată: . c. producerii unei noi proprietăţi („producere" are sensul de „a crea un ansamblu de elemente. 179 . 1. reproducerea unei proprietăţi existente prin achiziţio narea sau producerea unei proprietăţi identice. fabricare. al judecăţii etc.încălcarea oricărei prevederi sau reguli din cod nu trebuie să dea naştere unei cauze de acţiune civilă şi nu trebuie să creeze vreo prezumţie sau dovadă că o obligaţie legală a fost încălcată sau că ar trebui să existe vreo relaţie specială între evaluator şi oricare altă persoană. Definiţii Termenul de practică a evaluării. Corpul a elaborat şi a prezentat alăturat „Principiile de Practică a Evaluării" si „Codul etic al experţilor evaluatori de întreprinderi". Acest cod este creat pentru a furniza îndrumări evaluatorilor si pentru a furniza o structură pentru reglementarea conduitei experţilor evaluatori prin acţiuni disciplinare. .

cuvântul „proprietate" este folosit pentru a descrie „ceva deţinut". necorporal sau de ambele feluri. stare. stimularea formării în materie de evaluare. d.• determinarea beneficiilor non-monetare sau a caracteristi cilor care contribuie la valoare. care cuprind: 180 . • a servi ca ghid al evaluatorilor la atingerea nivelului de competenţă în practica evaluării si la aderarea la standar dele etice. competenţa şi etica. de creştere a populaţiei. o estimare a cantităţii de resurse naturale. Redarea judecăţilor cu privire la vechime (vârsta). cu excluderea altor persoane". Principiile Practicii Evaluării şi Codului etic sunt stabilite pentru: • a-i informa pe cei care utilizează serviciile evaluatorilor cu privire la ceea ce în opinia Corpului constituie o practică a evaluării. stabilirea criteriilor de practică sănătoasă pentru utilizarea de către întreprinderi a evaluatorilor. viaţa rămasă. fără a se face referire la calitatea de proprietar. de rată a absorbţiei etc. de natură a pieţei. a. ameliorarea si dezvoltarea tehnicilor de evaluare. încurajarea practicilor profesionale sănătoase. cuvântul „proprietate" este folosit pentru a desemna „drepturile la beneficii viitoare a ceva ce este deţinut sau posedat. b. c. într-o estimare de cost. într-o evaluare şi într-o previziune a puterii de cumpărare. calitate sau autenticitate a proprietăţii fizice. Acel „ceva deţinut" poate fi corporal. • a ajuta la realizarea obiectivelor Corpului.

e. punerea în aplicare a conduitei şi practicii etice de către membri; a furniza mijloacele auxiliare celor utilizate la examinarea candidaţilor, la admiterea la statutul de expert evaluator pentru estimarea aptitudinilor, competenţei şi înţelegerii principiilor etice; întruchiparea practicilor de evaluare pe care experienţa le-a constatat a fi eficiente în protejarea publicului.

2. Obiectivele activităţii de evaluare
O evaluare este întreprinsă pentru unul sau mai multe obiective, cum ar fi: determinarea valorii unei proprietăţi, estimarea costurilor de producere, achiziţionare, aderare sau finalizare a unei proprietăţi, estimarea costurilor prejudiciilor aduse unei proprietăţi şi prevederea puterii de cumpărare a proprietăţii; în situaţii specifice, activitatea poate avea obiective suplimentare, cum ar fi: formularea de concluzii şi recomandări sau prezentări de alternative (si consecinţele acestora pentru acţiunile clientului). Obiectivul primordial al unei evaluări monetare este determinarea rezultatului numeric, fie ca un interval dintre anumite sume, fie ca punct de magnitudine foarte probabil - suma, costul estimat sau puterea de câştig estimată. Acest rezultat numeric este obiectiv si nu se leagă de dorinţele sau necesităţile clientului care angajează evaluatorul. Toate principiile etice de evaluare pleacă de la acest fapt central.

181

3. Datoria şi responsabilitatea primordială a evaluatorului
Datoria si responsabilitatea evaluatorului, în fiecare caz, este dublă.

3.1. Obligaţia evaluatorului de determinare şi descriere a tipului corespunzător de evaluare sau a costului estimat
Mai întâi, deoarece există mai multe tipuri de evaluare si mai multe tipuri de estimări ale costului, iar fiecare dintre acestea are un loc legitim ca obiectiv al unei categorii de misiune de evaluare, este obligaţia evaluatorului să certifice care dintre acestea este pertinentă într-o anumită misiune, îndeplinind această obligaţie, evaluatorul poate lua în considerare instrucţiunile clientului sau poate obţine consiliere juridică sau altă consiliere profesională, dar selecţia tipului corespunzător de evaluare sau de cost estimat este responsabilitatea unică a evaluatorului, şi este, de asemenea, obligaţia sa, în această ordine de idei, de a explica şi descrie pe larg ce se înţelege printr-o anumită valoare sau estimare de cost pe care a determinat-o, pentru a evita neînţelegerile şi pentru a împiedica aplicarea eronată, voluntară sau involuntară. De exemplu, o misiune de evaluare, care are ca obiect determinarea costului de înlocuire a unui stoc de bunuri al unui comerciant, pentru o asigurare, nu ar fi îndeplinită corespunzător printr-o evaluare pe baza valorii de piaţă la vânzarea cu amănuntul, iar o misiune care are drept scop determinarea valorii de piaţă curente a unei proprietăţi închiriate sub forma unei clădiri de birouri, cu mai mulţi proprietari, nu ar fi îndeplinită corespunzător prin determinarea costului de înlocuire.
182

3.2. Obligaţia evaluatorului de a determina rezultatele numerice cu gradul de acurateţe necesar în funcţie de obiectivele specifice evaluării
în cel de-al doilea rând, este obligaţia evaluatorului de a determina rezultatele numerice corespunzătoare si aplicabile cu gradul de acurateţe de care este nevoie în funcţie de obiectivele specifice ale evaluării.

3.3. Obligaţia evaluatorului de a evita rezultatele numerice false
în mod evident, evaluatorul are obligaţia de a evita o cifră falsă. Rezultatul numeric al unei evaluări ar putea fi fals în următoarele două situaţii: ar putea fi fals deoarece este o estimare în mod evident neclară a unui anumit tip de valoare sau estimare de cost, sau ar putea fi fals chiar dacă este clar în mod numeric, deoarece este o estimare a tipului inadecvat de valoare a estimării de cost.

3.4. Obligaţia evaluatorului de a atinge nivelul de practică şi de a-şi desfăşura activitatea în mod etic
Pentru a-şi îndeplini obligaţiile, evaluatorul trebuie să fie competent în domeniul său, competenţă la care ajunge prin formare, instruire, studiu, practică şi experienţă. Trebuie să recunoască, să înţeleagă si să respecte acele principii etice care sunt legate sau care sunt o parte esenţială din practica sa profesională.
183

3.5. Caracterul profesional al practicii evaluării
Membrii Corpului sunt angajaţi într-o activitate profesională. O profesie este bazată pe un set organizat de cunoştinţe specifice - cunoştinţe care nu sunt proprii oamenilor de rând. Este de o asemenea natură, încât necesită un grad înalt de inteligenţă şi o cheltuială considerabilă de timp si efort de acumulare si de experienţă în aplicare. Un client al evaluatorului se bazează pe cunoştinţele şi aptitudinile profesionale ale evaluatorului în măsura în care poate fi necesar pentru a-şi îndeplini obiectivele activităţii.

3.6. Relaţia fiduciară a evaluatorului faţă de terţi
în anumite situaţii speciale, raportul de evaluare poate fi dat de către client unei terţe părţi spre utilizare. Dacă scopul evaluării include o utilizare anume de către un terţ, terţul are dreptul de a conta pe validitatea şi obiectivitatea constatărilor evaluatorului cu privire la scopul declarat specific şi la utilizarea vizată pentru care evaluarea a fost făcută iniţial. Membrii Corpului recunosc responsabilitatea faţă de acele părţi, altele decât clientul, care pot avea dreptul în mod expres să facă uz de rapoartele lor.

4. Obligaţia evaluatorului faţă de clientul său
Obligaţia primordială a evaluatorului faţă de clientul său este să ajungă la concluzii şi rezultate numerice complete, clare si pertinente, indiferent de dorinţele sau instrucţiunile clientului în această privinţă.
184

4.1. Caracterul confidenţial al misiunii de evaluare
Faptul că un evaluator a fost angajat să facă o evaluare este o problemă confidenţială, în anumite situaţii, faptul în sine al angajării poate fi informaţia conform căreia un client, fie agenţie publică, fie privată, preferă din motive valabile să păstreze confidenţialitatea. Cunoaşterea de către persoane din afară a faptului angajării unui evaluator poate periclita întreprinderea sau tranzacţia propusă a unui client, în consecinţă, este inadecvat pentru un evaluator să divulge faptul angajării sale, dacă clientul nu aprobă divulgarea sau dacă are un interes clar în a păstra faptul angajării confidenţial, sau dacă evaluatorului nu i se cere în mod legal să divulge faptul angajării sale. în absenţa unei înţelegeri exprese în mod contrar, conţinutul identificabil al unui raport de evaluare este proprietatea clientului evaluatorului sau a angajatorului si din punct de vedere etic acesta nu poate fi supus niciunei societăţi profesionale ca probă a calificărilor profesionale şi nu poate fi publicat în nicio formă identificabilă fără consimţământul clientului sau angajatorului.

4.2. Obligaţia evaluatorului de a oferi servicii competente
Nu se cuvine ca un evaluator să accepte o misiune pentru a face evaluarea unei proprietăţi de un tip pentru care nu este calificat să evalueze, decât dacă: (a) cunoaşte foarte bine clientul, iar acesta cunoaşte limitările calificărilor sale, sau (b) se asociază cu alţi evaluatori care posedă calificările necesare. Ca un corolar la principiul de mai sus, nu este etic ca un evaluator să pretindă sau să dea de înţeles că are calificări profesio185

Obligaţia evaluatorului de a aduce documente în sprijinul mărturiilor legate de o evaluare Când un evaluator acceptă angajarea de a depune mărturie cu privire la valoarea proprietăţii în faţa unei instanţe sau a altor foruri judiciare. sau să devină reprezentantul acestuia în orice situaţii speciale. 4.nale pe care nu le are sau să-si declare calificările într-o formă care poate fi supusă unor interpretări eronate.5. Obligaţia evaluatorului cu privire la deservirea a mai mult de un client în acelaşi mod Atunci când doi sau mai mulţi clienţi potenţiali doresc serviciile unui evaluator cu privire la aceeaşi proprietate sau cu 186 . sau să exagereze orice fapte.4. indiferent de efectul unei astfel de prezentări nepărtinitoare asupra cazului clientului său. înainte de a depune mărturie trebuie să se asigure că el însuşi a întocmit un raport de evaluare scris. 4. Obligaţia evaluatorului legată de depunerea de mărturii Când un evaluator este angajat de una din părţile unei dispute. nu este etic ca el să ascundă orice fapte. date sau opinii care sunt favorabile clientului său. analize si evaluări fără părtinire. împreună cu toată documentaţia şi probele complete disponibile în dosarele sale. Este de datoria evaluatorului să prezinte date. 4. date sau opinii care sunt contrare realităţii.3.

cu excepţia situaţiei în care există consimţământul tuturor părţilor. Nu este etic ca un evaluator să prejudicieze sau să aibă tentative de a prejudicia. Protejarea reputaţiei profesionale a altor evaluatori Evaluatorul are obligaţia de a proteja reputaţia profesională a tuturor evaluatorilor (fie că aceştia sunt membri ai Corpului.6. Acorduri şi contracte pentru serviciile de evaluare Buna practică sfătuieşte să se încheie un contract scris sau cel puţin să existe o înţelegere verbală clară între evaluator si client. reputaţia profesională sau constatările oricărui evaluator. care să se refere la obiectivele si obiectul activităţii. 5. în anumite situaţii. prin declaraţii false sau tendenţioase sau prin aluzii. 187 .privire la aceeaşi acţiune legală. fie că nu) care subscriu la practică în conformitate cu Principiile Practicii Evaluării ale Corpului. 4. poate fi de dorit să se includă în contractul pentru serviciul de evaluare o declaraţie care să se refere la caracterul obiectiv al constatărilor evaluării şi o declaraţie conform căreia evaluatorul nu poate acţiona în calitate de reprezentant sau negociator. evaluatorul nu poate deservi mai mult de un client. la data predării raportului şi la suma onorariilor. Obligaţia evaluatorului faţă de alţi evaluatori şi faţă de organismul profesional 5.1.

Diferite tipuri de evaluare Recomandările Corpului stabilesc că diferitele tipuri de proprietate au diferite tipuri de valoare. în fiecare caz. Metode şi practici de evaluare 6. 6. depinzând de circumstanţe speciale. buna practică a evaluării cere ca metoda selectată să fie corespunzătoare scopului.2. Buna practică profesională cere ca evaluatorul să descrie cu suficiente detalii. 6. natura şi sensul unei valori specifice pe care o determină. să ia în considerare toţi factorii care au importanţă pentru valoare şi să se prezinte într-un mod clar şi logic.5. 188 . si.2. în opinia sa. constituie o încălcare a principiilor etice încorporate în Principiile Practicii Evaluării şi Codului etic. expertul evaluator nu poate fi ţinut responsabil pentru rezultat decât dacă are mână liberă la selectarea procesului prin care a fost obţinut acel rezultat. cât şi subordonate. Selectarea metodei de evaluare Procedura şi metoda de determinare a valorii în cauză sunt probleme în legătură cu care expertul evaluator decide.1. Obligaţia evaluatorului legată de acţiunile disciplinare ale Corpului Un membru al Corpului care are cunoştinţă de un act comis de un alt membru. care. că există atât tipuri de valoare de bază. prin urmare. are obligaţia de a raporta problema în concordanţă cu procedura specificată în normele emise de Corp. Totuşi.

ingineri. Un astfel de material poate fi obţinut. în general. evaluarea în legătură cu clasarea unei utilităţi publice etc. Evaluări fracţionate Anumite categorii de proprietăţi pot fi considerate ca fiind componente ale unor forme de proprietate mai mari. de exemplu. oficiali guvernamentali. (2) să fie gata să supună sursele şi/sau materialul în sine la dispoziţia unor veri189 . Condiţii accidentale sau limitative care afectează o evaluare în multe situaţii. validitatea concluziilor evaluatorului cu privire la valoarea unei proprietăţi este accidentală faţă de validitatea declaraţiilor. dar buna practică cere ca o evaluare fracţionată să fie catalogată ca atare şi ca limitările utilizării ei de către client sau de către terţi să fie clar precizate. evaluarea pentru determinarea valorii terenului fără îmbunătăţirile existente.4.6. valoarea acestuia.).3. Este bine ca evaluatorul să conteze pe astfel de materiale şi să le utilizeze. agenţii guvernamentale etc. împreună constituind o unitate generatoare de numerar. Există utilizări legitime ale evaluărilor fracţionate (evaluarea unor clădiri în scopuri de asigurare. luat în considerare în sine si ignorându-i relaţia cu restul proprietăţii. care i s-au furnizat de către membrii altor profesii sau care i s-au asigurat din surse oficiale. Evaluarea unui element dintr-o proprietate. contabili. avocaţi. diferă de valoarea pe care acelaşi element o are dacă se ia în considerare o fracţiune separată din întreaga proprietate. de la arhitecţi. 6. Dacă un element este considerat a fi parte integrantă din întreaga proprietate. se numeşte „evaluare fracţionată". cu condiţia: (1) să declare în raportul său că a făcut acest lucru. informaţiilor şi/sau a datelor pe care s-a bazat.

în cazul în care consideră că astfel de date sunt esenţiale pentru validarea evaluării. dar accesul la acestea este interzis evaluatorului fie de către client. dar este inadecvat şi neetic să se emită rapoarte de evaluare ipotetice dacă: (1) valoarea nu este clar catalogată a fi ipotetică.). Institutul este de părere că există utilizări legitime pentru astfel de evaluări ipotetice. în acest caz. registrele de venituri si cheltuieli anterioare ale unui motel etc. Evaluările în care este interzis accesul la date pertinente Apar adesea situaţii în care datele pe care evaluatorul le consideră pertinente pentru a face o evaluare validă există. cum ar fi.5. care sunt contrarii faptului sau care sunt improbabil a fi fost realizate ori să se fi consumat. faptul că valoarea depinde de finalizarea unor îmbunătăţiri proiectate. 6. acesta nu poate continua în condiţii normale misiunea. (2) scopul legitim pentru care se face evaluarea nu este precizat si (3) condiţiile care se presupun a fi contrare faptelor nu sunt clar expuse.6. înregistrările de producţie anterioare în domeniul petrolier. de exemplu. fie de către o altă parte (de exemplu. poate refuza să desfăşoare misiunea.ficări cerute şi (3) să nu transmită altora răspunderea pentru probleme care sunt sau trebuie să facă obiectul propriilor sale cunoştinţe profesionale. 190 . evaluatorul. la alegerea sa. Buna practică în evaluare cere ca evaluatorul să declare orice condiţie incidentală sau limitativă care afectează evaluarea. Evaluările ipotetice O evaluare ipotetică este o evaluare bazată pe condiţii presupuse. 6. publice sau private etc.

prin natura sa. buna practică în evaluare este să se anexeze la aceste rezultate numerice o declaraţie conform căreia gradul de credibilitate trebuie să fie în conformitate cu declaraţiile. 191 . buna practică în evaluare cere ca inspectarea de către evaluator. să fie exactă.8. Valori şi costuri estimate conform diferitelor ipoteze Obiectivul unei misiuni de evaluare poate fi determinarea diferitelor valori sau estimări de costuri diferite pe baza diferitelor ipoteze şi se încadrează perfect în cadrul obiectului bunei practici de evaluare de a da rezultate numerice atât de diferite. 6.9.6. Astfel de estimări de credibilitate sunt. care contribuie sau derivă din valoarea acesteia. în măsura în care determinarea de către evaluator a sumei sau a costurilor estimate nu poate. exprimate prin procente cu plus-minus. Seriile de valori sau costul estimat şi credibilitatea estimărilor Unele misiuni de evaluare au ca obiect determinarea unei game de valori sau a unor estimări de costuri probabile. investigaţiile. cu sau fără declararea colaterală a celei mai profitabile cifre din acea serie. 6.7. Inspecţia. cu condiţia ca evaluatorul să adere la principiile expuse în secţiunile de mai sus. investigaţiile si studiile acestuia să fie suficient de complete pentru a scoate la iveală toate caracteristicile pertinente. analiza şi descrierea proprietăţii în cauză Evaluarea unei proprietăţi este o procedură bazată pe o analiză a tuturor caracteristicilor proprietăţii. de obicei.

Buna practică în evaluare cere ca descrierea proprietăţii. dar. Se înţelege. prevederile din documente nu numai că definesc proprietatea. în cazul proprietăţilor necorporale (licenţe. facilităţi. declaraţiile cu privire la restricţiile de urbanism. Colaborarea dintre evaluatori şi folosirea serviciilor membrilor altor profesii Colaborarea dintre evaluatori este de dorit în anumite situaţii pentru urgentarea finalizării activităţii şi în alte situaţii pentru obţinerea beneficiilor de judecăţi combinate cu date. corporală sau necorporală. Starea fizică a unităţilor sau proprietăţii imobiliare este un element care contribuie sau derivă din valoarea acestora. 6. în această privinţă declarând sursele acelor date. şi (c) caracteristicile proprietăţii care contribuie sau derivă din valoarea acesteia. în cazul bunurilor imobiliare. codurile de clădiri. care este supusă unei evaluări. totuşi. drepturile legale ale deţinerii de unităţi sunt evidente şi nu trebuie să fie declarate. sunt elemente esenţiale ale descrierii. în cazul unor îmbunătăţiri la bunuri imobiliare. O astfel de colaborare este în totalitate adecvată.). închirieri etc. să se refere în mod adecvat la: (a) identificarea proprietăţii. în general. cu condiţia ca toţi colaboratorii 192 . că drepturile legale de deţinere a unui interes la o proprietate imobiliară sunt probleme de opinie legală şi nu de evaluare si că evaluatorul se degrevează de obligaţiile sale. identificarea este foarte importantă pentru a preveni utilizatorii raportului de evaluare asupra proprietăţii evaluate. (b) declararea drepturilor legale şi restricţiilor legale incluse în dreptul de proprietate. francize etc. ci şi prezintă drepturile şi specificaţiile acesteia. contracte. buna practică în evaluare cere o inspectare şi o investigare adecvate pentru a o determina.10.

Practici de evaluare neetice şi neprofesionale Principiile practicii evaluării prezentate la pct.1. 6. sau este incidental cu privire la orice constatări sau concluzii specificate de către clientul său. 193 . sau este incidental consumului din vânzarea sau finanţarea unei proprietăţi în legătură cu care serviciile sale sunt utilizate. în general.6. Onorarii incidentale Dacă un evaluator ar accepta o misiune pentru care suma onorariului este incidentală sumei stabilite în urma unei hotărâri legate de soluţionarea unei probleme de proprietate sau a unei acţiuni injustiţie obţinute de un client. şi anume de determinarea rezultatului numeric corespunzător cu gradul de acurateţe cerut de situaţiile date. 7. invalide. contractarea sau acceptarea oricăror astfel de onorarii incidentale este neetică si neprofesională. de aceea. în măsura în care principiile date în această secţiune se leagă de stabilirea şi menţinerea încrederii clienţilor si a celorlalte părţi interesate de validitatea rezultatelor activităţilor de evaluare. atunci orice persoană care ia în considerare utilizarea rezultatelor misiunii evaluatorului poate fi suspectat că aceste rezultate au fost părtinitoare sau folosite în interes propriu şi.1 . unde sunt utilizate serviciile acestuia. Anumite practici sunt declarate a fi neetice şi neprofesionale. O astfel de suspiciune ar pleda împotriva instituirii şi menţinerii încrederii în rezultatele activităţii de evaluare. dacă există opinii divergente.10 de mai sus se leagă de obiectivul primordial al misiunii de evaluare.să semneze un raport comun sau. 7. ca aceste opinii să facă parte din raport. de aceea.

7. în general. într-o afacere care are ca obiect tranzacţia cu proprietăţi care fac şi obiectul evaluării. Interesele pe care un evaluator le poate avea la o proprietate care va fi evaluată cuprind deţinerea proprietăţii în cauză. 7. Evaluări dezinteresate Oricine foloseşte un evaluator care are un interes sau un interes preconizat în viitor la proprietatea evaluată poate fi suspectat că raportul a fost părtinitor şi în interes propriu si. în timp ce este angajat în practica de evaluare profesională. constatările sunt invalide. de asemenea. Onorarii în funcţie de procente Este neprofesional şi neetic ca evaluatorul să concretizeze activitatea pentru un procentaj fix din suma evaluată sau estimările de costuri (după caz) pe care le stabileşte la încheierea activităţii sale. exista dacă evaluatorul. se consideră că este neetic si neprofesional ca un evaluator: (a) să contracteze sau să accepte o compensaţie pentru serviciile de evaluare sub forma unui comision. 194 .2. de exemplu. de aceea. si (b) să primească sau să dea onorarii pentru referinţe sau pentru intermedieri. O astfel de suspiciune tinde să divizeze încrederea în rezultatele activităţii de evaluare. angajat. Astfel de interese pot. rabat sau diviziune a comisioanelor de brokeraj sau sub alte forme similare. este. vânzare sau finanţare a proprietăţii.Ca un corolar la principiul mai sus menţionat legat de onorariile incidentale. acţionând sau având aşteptări în a acţiona în calitate de agent de achiziţionare.3. şi gestionarea sau perspectiva gestionării proprietăţii în cauză. în special.

el are dreptul de a cunoaşte care sunt opiniile divergente. clientul are dreptul să aştepte să primească opinii care au fost emise în mod independent şi pe care le poate utiliza ca verificări prin comparaţie şi/sau ca probe pentru seriile în cadrul cărora se înscriu rezultatele numerice. fie deoarece activitatea a fost efectuată sub supervizarea sa. în cazurile în care doi sau mai mulţi evaluatori sunt angajaţi să elaboreze un raport comun.In baza prevederii de dezvoltare dată în alineatul următor. dacă un potenţial client. fie pentru că aceasta a efectuat activitatea în sine. Totuşi. este neetic şi neprofesional ca un evaluator să accepte o misiune de evaluare a unei proprietăţi la care are interes sau un interes proiectat în viitor. înainte de acordarea credibilităţii asupra concluziilor acestuia. cu condiţia să dezvăluie natura şi amploarea interesului în raportul său de evaluare. după dezvăluirea completă de către un evaluator a interesului în viitor. doreşte în continuare ca evaluarea să fie făcută de către evaluator. este îndreptăţit să presupună că partea care semnează raportul este responsabilă pentru constatări. sunt responsabili în comun şi în solidar pentru validitatea tuturor constatărilor din acesta iar. dacă aceştia nu semnează. 7. Responsabilitatea legată de semnăturile de pe rapoartele de evaluare Utilizatorul raportului de evaluare. dacă toţi îl semnează. 195 .4. cel din urmă poate accepta în bună regulă misiunea. în cazurile în care doi sau mai mulţi evaluatori au fost angajaţi de un singur client să efectueze evaluări independente ale aceleiaşi proprietăţi. utilizatorul acestuia este îndreptăţit să presupună că. prezent sau în perspectivă la proprietatea în cauză.

Reprezentarea afectează în mod negativ instituirea şi menţinerea încrederii în rezultatele evaluării profesionale. sau la depunerea unor mărturii într-un proces ascunde sau minimalizează orice fapte. . sau dacă acesta ar adăuga orice date irelevante sau opinii favorabile fără susţinere în realitate. sau într-o prezentare în faţa unor terţi. să nu semneze şi nici să emită rapoarte de evaluare separate. 196 . . 7.să se declare fals cine a făcut evaluarea. acesta este considerat că îndeplineşte calitatea de reprezentant. . ar fi putut pleda împotriva îndeplinirii obiectivului clientului.Pentru implementarea acestor principii.în cazul în care au fost angajaţi doi sau mai mulţi evalua tori de către un singur client.5. să facă evaluări independente ale aceleiaşi proprietăţi. prezentând semnă tura persoanei care nu a efectuat şi nu a supervizat lu crarea. să colaboreze sau să se consulte între ei si să facă uz de constatările sau cifrele unuia sau ale celuilalt. date sau opinii care. dacă ar fi fost declarate în întregime. la redactarea unui raport. dar persoana care a efectuat evaluarea pentru firmă trebuie să semneze raportul de evaluare al firmei sau raportul trebuie să confirme persoana care a făcut. evaluarea. Reprezentarea Dacă un evaluator. O firmă de evaluare poate să utilizeze în mod adecvat o semnătură a firmei cu o semnătură a funcţionarului responsabil din aceasta. se stabileşte că este neetic: . şi acest lucru este considerat neetic şi neprofesional. să se omită orice semnături sau orice opinii divergente.în cazul în care doi sau mai mulţi evaluatori au colaborat la o misiune de evaluare pentru aceştia. de fapt.în cazul unui raport comun. sau dacă ar accentua neadecvat orice fapte relevante în scopul ajutării clientului sau la îndeplinirea obiectivului.

7.7. Rezultatele unei astfel de încrederi nejustificate ar putea fi dăunătoare reputaţiei evaluatorilor profesionişti. Opiniile şi rapoartele preliminare care nu sunt luate în considerare Dacă un evaluator dă o opinie cu privire la valoarea. Oferind astfel de opinii în necunoştinţă de cauză se minimalizează importanţa inspectării. se declară că este o practică de evaluare neprofesională omiterea unor menţiuni adecvate de limitare şi calificare într-un raport preliminar.6. promisiuni sau declaraţii neclare. de aceea. Pentru a evita această posibilitate. să acorde cifrelor un grad de validitate şi credibilitate pe care acestea nu îl au. se consideră că opiniile pripite şi neanalizate sunt neprofesionale. Dacă un evaluator face un raport preliminar fără să includă o declaraţie care să constate caracterul preliminar şi faptul că cifrele înscrise sunt de ameliorat sau supuse unor modificări la finalizarea raportului.7. este neetic să se utilizeze orice pretenţii. Se stabileşte că astfel de practici din partea unui evaluator constituie o conduită neetică şi neprofesională. investigării şi analizei în procedura de evaluare şi se diminuează încrederea cu care rezultatele bunei practici în evaluare sunt primite şi. cu excepţia unor coincidenţe extraordinare. Aceste practici neetice sunt considerate ca fiind în detrimentul instituirii şi menţinerii încrederii publicului în rezultatele activităţii de evaluare. sub impresia că acest raport este final şi finalizat. Ar fi neetic să se comită următoarele: 197 . ca şi evaluatorului în cauză. în general. va fi neclară. o astfel de opinie. Publicitatea şi asistenţa Este neetic să se facă publicitate cu privire la disponibilitatea serviciilor de evaluare. la puterea de câştig sau la costurile estimate ale unei proprietăţi. fără să fi constatat şi cântărit toate faptele pertinente. există posibilitatea ca un anumit utilizator al raportului. false sau decepţionante în legătură cu orice anunţ.

8. 198 . să se garanteze sau să se dea de înţeles că o anumită evaluare sau estimare de valoare sau un rezultat al unei misiuni sunt croite sau ajustate pentru o anumită utilizare sau concluzie.identificarea. Descrierea proprietăţii care este supusă unui raport de evaluare Se cere ca proprietatea la care se referă raportul de evaluare. imobiliară sau personală.drepturile şi restricţiile legale incluse în dreptul de proprie tate (unde acestea nu sunt evidente). cere includerea tuturor explicaţiilor. elementele unei astfel de descrieri fiind: . după cum este definită de Corp. alta decât cea pe care se bazează evaluarea conform aderării oneste şi clare la Principiile Practicii Evaluării. sau să se identifice orice client fără permisiunea scrisă expresă a acestui client spre a fi iden tificat în materialul publicitar. 8.- - să se dea declaraţii false în orice sens în legătură cu aparte nenţa cuiva la o organizaţie profesională. Raportarea rezultatelor evaluărilor în secţiunile precedente s-a precizat că buna practică în evaluare. instruirea sau experienţa cuiva. să se dea declaraţii false cu privire la serviciile disponibile sau la serviciile anterioare sau în curs ale unui evaluator faţă de orice client. să se declare. .1. să se dea declaraţii false cu privire la formarea. necorporală. să se descrie în detaliu. fie corporală. specificaţiilor şi declaraţiilor specifice în raportul de evaluare.

199 .starea fizică. pentru prevederea puterii de câştig. unde se aplică.3. aşa încât verificarea dorită de oricare utilizator al raportului să poată fi dusă la îndeplinire.caracteristicile de evaluare. 8. pentru estimarea costurilor. . care este obiectul unei misiuni de evaluare. trebuie să se includă şi o analiză a optimei utilizări a proprietăţii în investigaţie si studiu. informaţiile şi/sau datele care au fost obţinute de evaluator de la membrii altor profesii. Unde este cazul. din surse oficiale sau din alte surse plauzibile şi a căror validitate afectează constatările evaluării să fie rezumate sau declarate în întregime în raportul de evaluare şi sursele citate. pentru concluzii şi recomandări de acţiune în anumite probleme etc. să fie descris şi explicat în raportul de evaluare. Declararea condiţiilor incidentale şi limitative la care sunt supuse constatările în urma evaluării Se cere ca situaţiile. Declararea obiectivelor activităţii de evaluare Se cere ca un raport de evaluare să includă declararea obiectivelor pentru care se prestează activitatea. Se cere ca sensul legat de evaluator faţă de un anumit tip de valoare sau cost estimat. pentru determinarea valorii. pentru confirmarea anumitor fapte. estimarea costului sau previziunea de profit.2.. Se cere ca un raport de evaluare să includă o declaraţie cu privire la data la care se aplică estimarea valorii. 8.

8. după cunoştinţele mele şi după opinia mea. dacă are un astfel de interes. Dacă un raport de evaluare preliminar (adică unul în care cifrele sunt supuse modificărilor) este emis. faptele 200 . motivul evaluării să fie declarat şi condiţiile ipotetice să fie expuse. Dacă o evaluare este fracţionată. Responsabilitatea evaluatorilor de a comunica fiecare analiză. se cere să fie catalogată ca atare. Declararea lipsei de interese a evaluatorului Se cere ca evaluatorul să includă o declaraţie în raportul său de evaluare. să prezinte în totalitate natura si amploarea acestuia. conform căreia nu are niciun interes prezent sau viitor la proprietatea în cauză sau niciun alt interes care ar putea împiedica efectuarea unei evaluări corecte si nepărtinitoare sau. opinie şi concluzie într-un mod în care aceasta nu induce în eroare Evaluatorul trebuie să declare în fiecare raport: „Certific prin prezenta că. 8.6.5.Dacă o evaluare este una ipotetică. Descrierea şi explicarea într-un raport de evaluare a metodelor de evaluare folosite Se cere ca metodele selectate de evaluator ca fiind aplicabile în misiunea de evaluare să fie descrise si explicate în raportul de evaluare. se cere ca aceasta să fie declarată ca atare şi ca limitările la utilizare ale cifrei raportate să fie declarate. se cere ca raportul să fie catalogat ca fiind preliminar şi să fie declarată utilizarea limitată a acestuia. 8.4.

care sunt de acord cu constatările. 9. dar si faţă de colegii săi. Orice membru individual acceptă să se supună următoarelor Reguli emise de Corp. în plus faţă de orice alte reguli existente. faţă de clienţi.prezentate conţinute în prezentul raport sunt adevărate şi corecte şi acest raport a fost elaborat în conformitate cu Recomandările emise de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi cu Principiile Practicii Evaluării şi cu Codul etic al experţilor evaluatori de întreprinderi". Semnăturile de pe rapoartele de evaluare şi includerea opiniilor negative Se cere ca partea care face evaluarea sau care are o evaluare efectuată sub supervizarea sa să semneze raportul de evaluare. 201 . Se cere ca toţi evaluatorii colaboratori care emit un raport comun.7. faţă de terţii care folosesc raportul său. Atunci când devine membru. care semnează raportul şi orice evaluator colaborator care nu este de acord cu oricare sau cu niciuna dintre constatările celorlalţi să elaboreze. orice profesionist admite că are responsabilităţi faţă de public. să semneze şi să includă în raportul de evaluare opinia sa diferită. 8. Reguli de conduită profesională a evaluatorilor şi a experţilor evaluatori Toţi evaluatorii şi experţii evaluatori ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România îşi asumă obligaţii suplimentare celor impuse prin lege.

Reguli de conduită profesională şi Standarde de Evaluare a întreprinderilor. Independenţa sa va fi considerată a fi afectată în următoarele situaţii: a) membrul are un interes financiar direct sau indirect în întreprinderea sau entitatea evaluată. membrul este debitor sau creditor al entităţii evaluate (onorariile pentru evaluare nu intră în această discuţie). 202 . serviciile oferite de firmă vor fi considerate ca oferite de membru. membrul oferă alte servicii clientului. 9. are funcţie de conducere sau este membru al consiliului de administraţie al entităţii evaluate. si poate face obiectul unor sancţiuni disciplinare în caz de nerespectare a acestora.1. că un evaluator trebuie să respecte un Cod de etică. b) membrul este director. în această situaţie. Regula l Orice membru trebuie să facă întotdeauna tot ceea ce este posibil pentru a fi independent în realizarea serviciilor sale profesionale.Intenţia acestor Reguli este de a instaura încrederea publicului şi a comunităţii de afaceri în faptul că experţii evaluatori doresc saşi îndeplinească responsabilităţile cu cel mai înalt grad de integritate şi se supun regulilor de disciplină în orice situaţie de nerespectare a conduitei profesionale. există un conflict de interese (exceptând situaţia în care părţile acceptă conflictul şi conflictul să fie descris în raport). Toţi membrii trebuie să-şi informeze angajaţii. c) d) e) Aceste situaţii au doar caracter exemplificativ şi nu sunt considerate a fi exhaustive. prin intermediul celor care îi supraveghează direct. dacă membrul face parte dintr-o firmă.

funcţiile financiare ale calculatoarelor şi rapoartele industriale sau economice cumpărate sau subcontractate. în situaţiile în care sunt necesare rapoarte orale.Lipsa independenţei trebuie menţionată în scrisoarea de remitere. 9. exceptând cazurile în care există: a) o prevedere legală sau o hotărâre judecătorească. Acest lucru include planificarea şi supravegherea angajaţilor şi subcontractorilor. Regula 2 Membrul trebuie să-şi realizeze misiunea cu competenţă. b) o hotărâre a Comisiei de disciplină.2. 9. o hotărâre a unui alt for profesional din care membrul mai face parte. în paragrafele de introducere si de certificare ale raportului. c) d) o prevedere a Regulamentului de organizare şi funcţionare sau a Codului etic. Se recomandă ca acest lucru să fie făcut în scris. 9. dar fără a fi limitat la programele informatice. Regula 4 Nu trebuie prestate servicii atunci când onorariile depind de rezultatele sau concluziile respectivelor servicii. Regula 3 Informaţiile referitoare la client nu trebuie făcute publice fără acordul specific al clientului. membrul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa tuturor părţilor interesate lipsa sa de independenţă. Membrul trebuie să fie responsabil pentru funcţionarea şi acurateţea tuturor instrumentelor de analiză folosite pe parcursul unei misiuni. exceptând situa203 .4.3. folosind toată atenţia profesională cuvenită.

10. 9.ţiile când sunt fixate de o instanţă judecătorească sau de un organism guvernamental. Regula 8 Atunci când prezintă materiale. Regula 5 Publicitatea şi ofertele nu trebuie să fie false. Regula 6 Membrii nu trebuie să comită niciun fel de act care să ducă la discreditarea profesiei.6. 9. 9. agresive. Regula 7 Membrii nu trebuie să folosească niciun fel de expresii sau cuvinte care să inducă publicul în eroare cu privire la statutul pe care îl au în cadrul organismului profesional. de exemplu. Sancţionarea abaterilor de la reguli Comisia de disciplină este împuternicită să impună diverse sancţiuni membrilor care au fost dovediţi că au încălcat prevederile 204 .8. sub orice formă.7.5. Plagiatul este considerat a fi o practică neetică. un membru nu trebuie să susţină că a trecut examenul de expert evaluator sau orice alt examen. dacă acest examen nu înseamnă că a îndeplinit toate condiţiile necesare pentru a primi titlul. 9. coercitive sau să inducă în eroare. evaluatorul nu trebuie să copieze sau să folosească într-o măsură foarte mare materiale întocmite de altă persoană sau entitate fără să menţioneze sursa materialului respectiv.

cu votul unanim al plenului acestei Comisii.revocarea calităţii.de etică.membrului i se poate impune să urmeze un curs sau cursuri de instruire pentru a-şi corecta deficienţele profesionale.ridicarea calităţii de membru. .1. Comisia de disciplină are dreptul de a face un anunţ public. de l -5 luni.suspendarea pentru o anumită perioadă de timp. Reguli de aplicare - Un membru nu poate demisiona dacă investigaţia este dej a începută. . impusă de un organism sau de o agenţie guvernamentală. sub forma unei scrisori. 205 - . . • încetarea de a mai practica.mustrarea rămâne la dosarul respectivului membru. Terminarea automată a îndeplinirii funcţiei de evaluator sau expert evaluator survine în situaţiile următoare: • condamnarea pentru acte penale. . o mustrare. 10. . următoarele: . Toate situaţiile de acest gen trebuie anunţate în revista Corpului.membrului i se poate trimite. dar fără a se limita la. Unele dintre sancţiunile ce pot fi impuse includ. Suspendările se fac automat şi coincid cu suspendarea din practică şi în faţa organismelor guvernamentale sau a altor organizaţii profesionale ai căror membri realizează evaluări (excepţie fac situaţiile de neplata cotizaţiei către alte organizaţii profesionale sau autorizaţii de licenţiere). standardele sau codul de conduită profesională.

membrului i se va cere să urmeze un curs de standarde profesionale şi etică. • nerespectarea prezentelor reguli. impusă de alte organizaţii profesionale ai căror membri realizează evaluări. . ar putea fi necesare pentru investigarea mai detaliată a problemei. • neprezentarea la examenul de etică în termen de 60 de zile de la datele stabilite. pentru a evita ridicarea calităţii de membru. Dacă sesizarea trebuie investigată. Dacă un membru nu ia examenul. Comisia va trebui să răspundă preşedintelui în termen de 30 de zile dacă a avut loc o abatere şi ce documente suplimentare. Dacă nici această a doua examinare nu este trecută. pe care trebuie să-1 completeze în termen de 30 de zile pentru a putea continua să fie membru. b. dacă este cazul. • . un alt test îi va fi trimis prin poştă respectivului membru. Examenul va consta într-o examinare scrisă. preşedintele va trimite Comisiei o copie a sesizării si documentaţia justificativă pentru a fi analizată si pentru a se decide dacă a avut loc o abatere.încetarea de a mai practica. întrebările fiind transmise cu indicarea bibliografiei.Procedura de rezolvare a sesizărilor legate de etică este următoarea: a. în termen de maxim 60 de zile. 206 c. Preşedintele Comisiei este împuternicit să stabilească dacă sesizarea este de genul celor care trebuie înaintate plenului Comisiei pentru a fi investigate. Structurile executive ale Corpului de la nivel teritorial vor trimite toate sesizările preşedintelui Comisiei de disciplină de pe lângă Consiliul filialei.

Dacă nu sunt necesare niciun fel de documente suplimentare. e. Totuşi. cu martori. si îi va acorda acestuia dreptul fie la o audiere directă. atunci vor fi folosite dovezile disponibile pentru a se ajunge la o decizie (membrul poate cere o amânare pentru motive de altă natură decât de sănătate). Toate deciziile vor fi comunicate în scris membrului respectiv. Partea care face sesizarea va trebui să obţină o confirmare din partea personalului angajat. informându-1 despre abatere. Rezultatele oricărei investigaţii. doar cu membrul în cauză. Dovezile trebuie să fie prezentate membrului cu cel puţin 15 zile înainte de audiere. rezultatele oricărui vot vor fi distruse înainte de comunicarea rezultatelor. Membrul îşi va suporta singur toate cheltuielile pe care le va efectua în legătură cu audierea. Reclamantul nu va mai primi niciun fel de alte informaţii decât cele legate de anunţarea procesului în revista Corpului. în caz de constatare 207 . Preşedintele îl va notifica pe membru cu privire la sesizarea ce a fost depusă cu privire la el/ea şi va solicita documentaţia suplimentară. fie la o audiere telefonică sau video. Dacă este necesar. Membrul acuzat are dreptul de a participa (însoţit de un avocat. Membrul are dreptul de a avea copii după toate dovezile prezentate Comisiei. preşedintele va scrie membrului. dacă doreşte) la audiere. altele decât cele prevăzute în metodele de disciplină. Comisia îl poate cita pe reclamant ca martor.d. Dacă membrul decide să nu opteze pentru o audiere.

a unor abateri. în afara cazurilor de excludere automată sau de suspendare. 208 . care va stabili o audiere de apel într-un termen rezonabil. un membru aflat într-o situaţie cercetată de Comisia de disciplină are la dispoziţie 30 de zile pentru a depune apel la filiala Corpului. cu excepţia membrului al cărui caz este investigat. după caz. nu vor fi comunicate în afara Comisiei.

CAPITOLUL VIII Standarde şi reglementări privind evaluarea întreprinderilor 209 .

în anul 1996. Primele două standarde naţionale inspirate din standardele internaţionale de evaluare au fost intitulate „Recomandarea nr. 101/ CECCAR-EV privind structura standard a raportului de evaluare economică şi financiară a întreprinderii" şi au fost emise în anul 1997. 65/1994. Pentru educaţia în domeniul evaluării. împreună cu alte organisme guvernamentale şi neguvernamentale. 1. elaborarea. 19 lit. aprobată prin Legea nr. e) prevede ca atribuţie pentru Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. 100/ CECCAR-EV privind metodologia standard de evaluare economică şi financiară a întreprinderii" şi „Recomandarea nr.181/1996. a standardelor în domeniul evaluării. prima normă de referinţă pentru efectuarea şi aprecierea calităţii unei evaluări. când a fost emisă şi Norma profesională nr. Prin Hotărârea Guvernului nr. Primii specialişti care au fost instruiţi în evaluare s-au asociat formând Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR). a fost emisă sub Editura CECCAR. 102/ CECCAR-EV privind adoptarea Ghidului pentru evaluarea întreprinderilor mici si mijlocii" a fost emis în anul 2003. lucrarea „Ghidul pentru diagnostic şi evaluarea întreprinderii" şi a fost elaborată tematica cursurilor de evaluare a întreprinderilor.Standarde şi reglementări privind evaluarea întreprinderilor Prima reglementare din România stabilind obligaţii în domeniul evaluării este Ordonanţa Guvernului nr. evaluarea economică si financiară a întreprinderii a fost pentru prima dată recunoscută ca disciplină de examen pentru obţinerea calităţii de expert contabil. 210 . 37 privind misiunea experţilor contabili de evaluare a întreprinderii. Cel de al 3-lea standard naţional intitulat „Recomandarea nr. 42/1995 care la art.

- Standardele internaţionale din domeniul evaluării sunt traduse şi publicate în România prin grija ANE V AR. Standardul Internaţional de Evaluare nr. Federaţia Internaţională a Contabililor şi Organizaţia Internaţională a Comisiilor pentru Valori Mobiliare. l (IVA1) intitulat „Evaluarea pentru raportarea financiară". 3 (IVS3) intitulat „Raportarea evaluării". 211 . 6 (GN6) intitulat „Evaluarea întreprinderii".Standardul Internaţional de Aplicaţie în Evaluare nr. care lucrează în strânsă colaborare cu organismele de elaborare a standardelor. Principalele standarde internaţionale folosite în evaluarea întreprinderii sunt: . precum Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Raportare Financiară.Standardele internaţionale în domeniul evaluării sunt elaborate de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Evaluare. - Standardul Internaţional de Practică în Evaluare nr.

CAPITOLUL IX

Angajarea, contractarea şi raportarea unei lucrări de evaluare a întreprinderii

213

1. Lucrări prealabile acceptării unei misiuni de evaluare
îndată ce a luat cunoştinţă de posibilitatea efectuării unei evaluări de întreprindere, furnizorul de servicii de evaluare trebuie să parcurgă unele etape prealabile contractării şi efectuării lucrărilor respective, si anume:

1.1. Cunoaşterea globală a întreprinderii
Pe baza unor informaţii primite direct de la întreprindere, prin caiete de sarcini, convorbiri si comunicări cu responsabilii acesteia, solicitarea unor documente etc., sau indirect, prin rapoarte publicate, oferte de servicii etc., evaluatorul trebuie să-şi facă o imagine globală despre întreprindere, ceea ce îi va permite să ia în cunoştinţă de cauză decizia de a contracta si efectua lucrările de evaluare.

1.2. Examenul de competenţă
Formându-şi o idee despre ce are de făcut, evaluatorul trebuie să-si evalueze capacităţile sale - tehnice, materiale, umane, financiare şi profesionale - şi să se asigure că acestea sunt suficiente pentru efectuarea lucrărilor de evaluare în condiţii de calitate si la termenele solicitate de beneficiar. Calitatea este apreciată prin raportarea la un standard sau normă profesională emise sau adoptate de organismele profesionale de profil. Dificultatea cu care se confruntă evaluatorul în această etapă este legată de competenţele profesionale necesare efectuării unei lucrări de calitate; trebuie ţinut seama de caracterul multidisciplinar al unei evaluări de întreprindere. Evaluarea presupune cunoştinţe solide în domenii precum contabilitatea şi analogia economică şi financiară, dar, pe parcursul efectuării lucrărilor, este necesară consultarea unor specialişti sau subcontractarea unor lucrări cu caracter tehnic legate strict de domeniul si obiectul de activitate al întreprinderii.
214

în cadrul examenului de competenţă, un rol însemnat revine pregătirii şi dezvoltării profesionale continue a membrilor echipei de evaluare şi nu în disciplina evaluării, cum am fi tentaţi să credem, ci în domeniul de specializare a fiecăruia, deoarece nu un expert contabil, nici un expert tehnic, ci o echipă de buni specialişti cu cunoştinţe de evaluare vor realiza o lucrare credibilă.

1.3. Examenul de etică
Examenul de etică constituie o etapă strict necesară, impusă de codul etic, prin care se asigură credibilitatea lucrărilor de evaluare, faptul că ele s-au realizat în condiţii de integritate, cu obiectivitate, în deplină independenţă şi cu responsabilitate. Integritatea presupune că evaluatorul trebuie să fie drept şi cinstit în îndeplinirea tuturor acţiunilor pe care le presupune o evaluare de întreprindere. Obiectivitatea presupune ca evaluatorul să nu acţioneze cu idei preconcepute şi să nu se afle în situaţii de incompatibilitate sau de conflicte de interese. Independenţa este un concept cu dimensiuni diferite: pentru evaluatorul intern, independenţa se limitează la nivelul conducerii entităţii în care este angajat evaluatorul intern; pentru evaluatorul extern, însă, independenţa faţă de entitate trebuie să fie totală şi trebuie realizate cele două componente fundamentale ale conceptului de independenţă: independenţa de spirit şi independenţa în aparenţă. Pentru realizarea independenţei în aparenţă, evaluatorul trebuie să se asigure că nu se află în vreo situaţie de incompatibilitate sau de conflicte de interese. Principalele ameninţări la adresa independenţei evaluatorului se referă la relaţii familiare şi financiare sau interese financiare ale evaluatorului în cadrul firmei de evaluare sau în cadrul firmei
215

beneficiare sau utilizatoare a raportului de evaluare, precum si la stabilirea onorariilor în funcţie de rezultatele evaluării.

1.4. Decizia de acceptare a misiunii de evaluare
Numai după parcurgerea etapelor de mai sus, evaluatorul emite decizia privind acceptarea sau neacceptarea misiunii de evaluare.

2. Contractarea lucrărilor de evaluare
Formal, documentele prin care se contractează o lucrare de evaluare de întreprindere pot fi de două feluri: • „contractul de prestări servicii"; • „scrisoarea de misiune". Indiferent de forma utilizată, documentul de contractare este iniţiat de evaluator si trebuie să conţină în mod obligatoriu prevederi referitoare la: • obiectul şi scopul evaluării; • estimarea modului de abordare a evaluării şi eventual a metodelor de evaluare ce vor fi aplicate; • sursele documentare ce vor fi folosite de evaluator;

modul de raportare: eventuale rapoarte intermediare şi raportarea finală, documentul de raportare şi responsabili tăţi legate de divulgare;

• onorarii; • termene de realizare a lucrărilor; • eventualul arbitraj prealabil recurgerii la acţiuni introduse la instanţele de drept comun.
216

3. Raportul de evaluare
Etapa finală a procesului de evaluare a unei întreprinderi se concretizează în întocmirea unui raport de evaluare. Raportarea rezultatelor unei evaluări se face de regulă în scris, dar poate fi şi verbală. Rezultatul unei evaluări se comunică verbal, de regulă, în justiţie, ca o mărturie de expert evaluator sau ca depoziţie; orice raportare verbală trebuie să fie susţinută de un dosar de lucru din care nu poate lipsi cel puţin un rezumat scris al evaluării. Raportul de evaluare este un document care înregistrează instrucţiunile pentru o anumită misiune de evaluare, bazele şi scopul evaluării, precum şi rezultatele diagnosticului de evaluare care au condus la opinia privind valoarea. în general, tipul, conţinutul şi mărimea unui raport de evaluare variază în funcţie de destinatar, de cerinţele legale (dacă e cazul) sau cerinţe ale organismului profesional de tipul proprietăţii evaluate şi de natura şi complexitatea misiunii de evaluare. în cele ce urmează se are în vedere modelul de raport de evaluare pentru o întreprindere.

3.1. Rolul raportului de evaluare:
-

instrument de prezentare a rezultatelor muncii evaluato rului; instrument de comunicare către beneficiarii şi utilizatorii evaluării concluziilor asupra valorii şi a bazei de evaluare, a scopului şi a oricăror ipoteze şi condiţii limitative în efectuarea evaluării; instrument de stabilire a responsabilităţilor în legătură cu procesul de evaluare, cu valorile obţinute şi bazele de eva luare utilizate.
217

-

- - 3. 218 . .3.3.2.3.identificarea evaluatorului. .identificarea bazelor şi ipotezele de evaluare utilizate. Orice raport de evaluare trebuie: .1. într-o structură standard. . Structura raportului de evaluare Elementele de bază ale unui raport de evaluare a întreprinderii.identificarea datei efectuării evaluării şi a datei raportului de evaluare. se prezintă astfel: 3. să conţină o declaraţie de conformitate care să certifice că evaluarea a fost făcută în concordanţă cu standardele internaţionale sau naţionale de evaluare. Conţinutul raportului de evaluare Raportul de evaluare trebuie să permită: .identificarea entităţii evaluate. - să specifice baza de evaluare incluzând tipul de valoare şi definiţia acestuia. Un capitol intitulat „Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări" cuprinde pe scurt obiectul misiunii de evaluare şi rezultatele (valorile) obţinute.să prezinte clar şi cu acurateţe concluziile evaluării.să descrie aria misiunii de evaluare. să conţină o declaraţie prin care îl informează pe utilizator că raportul este confidenţial pentru evaluator si pentru utilizator şi că nicio responsabilitate referitoare la raport nu poate fi acceptată de evaluator faţă de o terţă parte. . într-o manieră neechivocă.

3. cuprinde informaţii cu privire la identitatea evaluatorului. cuprinde cât mai multe informaţii.Un capitol intitulat „Diagnosticul de evaluare şi analiză fundamentală" prezentat pe subcapitole sectoriale. calitatea specifică în care participă la lucrările de evaluare (evaluator. despre între prindere. agent independent sau imparţial. evaluatorul a efectuat (sau nu a efectuat) cel puţin o inspecţie personală la întreprinderea evaluată. 3. consultanţa întreprinderii sau mediator).analizele şi concluziile sunt limitate numai la ipotezele şi condiţiile prezentate în raport. .3. onorariul evaluatorului nu este (sau dacă este trebuie specificat) condiţionat de niciun aspect al raportului. - evaluatorul îndeplineşte cerinţele adecvate de calificare profesională. Un capitol intitulat „Prezentarea evaluatorului".evaluarea a fost efectuată cu respectarea Codului etic şi a standardelor naţionale sau internaţionale de evaluare. cu excepţia celor specificate în raport.2. prezentate succint.4. . 219 . 3. precum şi „Declaraţia de conformitate" care va confirma că: .diagnosticul juridic. obiect de activitate şi cifrele caracteristice ale activităţii desfăşurate etc.3. - nu a existat (sau dacă a existat trebuie specificat) niciun interes al evaluatorului asupra întreprinderii evaluate. nicio persoană.3.3. Un capitol intitulat „Prezentarea întreprinderii". astfel: .prezentările faptelor din raport sunt corecte şi reflectă cele mai pertinente cunoştinţe ale evaluatorului. nu a acordat asistenţă profesională evaluatorilor.

sublinieri şi atenţionări în modul de folosire a valorilor determinate în cadrul acţiunilor desfăşurate de evaluator. metode bazate pe performanţele financiare.. Un capitol intitulat „Bazele lucrării de evaluare" care prezintă pe subcapitole distincte: . cuprinde diferite remarci. . management şi resurse umane.ipotezele de evaluare: macroeconomice şi microecono mice.8.diagnosticul tehnic.diagnosticul de organizare. Un capitol intitulat „Opinii ale evaluatorului". .6. prezentaţi grupat: exogeni şi endogeni. 3.expertize şi studii (proprii sau însuşite).3. analiza fundamentală. Un capitol intitulat „Metode de evaluare aplicate".factorii de risc.7. valoarea acţiunilor". 3.bibliografia utilizată. . 3. cuprinde toate valorile determinate în capitolul anterior. tehnologic si de exploatare.3. . metode bazate pe comparaţii şi alte metode. cuprinde o descriere a metodelor de evaluare aplicate şi rezultatele obţinute pentru fiecare metodă aplicată. prezentate însă în ordinea mărimii atât la nivelul întreprinderii. 3. cât şi la nivelul unei acţiuni sau titlu emise de întreprinderea evaluată. Constatările sunt prezentate grupat pe principalele grupe de metode utilizate: metode patrimoniale.3. 220 . .5. metode combinate. Un capitol intitulat „Gama de valori. .3.diagnosticul comercial. .diagnosticul fmanciar-contabil.sinteza diagnosticului de evaluare.

printr-o verificare a unei evaluări se înţelege o verificare a activităţii unui evaluator efectuată de un alt evaluator cu raţionament profesional imparţial. . a cerinţelor de reglementare şi a standardelor profesionale. achiziţionarea sau verificarea proprietăţii. în cazul în care evaluarea trebuie utilizată în scopul luării de decizii precum garantarea. caracterul adecvat al metodologiei şi respectarea instrucţiunilor clientului. Scopul verificării unei evaluări constă în asigurarea că acea evaluare a fost efectuată în conformitate cu standardele profesionale. Verificarea unei evaluări In înţelesul Standardelor Internaţionale de Practică în Evaluare.determinarea faptului că un raport de evaluare respectă cerinţele regulamentare.4. verificări de birou şi verificări în teren. analiza urmărind acurateţea calculelor. adevărate. 221 . verificări tehnice. ea este efectuată de un evaluator care joacă rol de consultant. Verificarea de birou este o verificare care se limitează la datele prezentate în raport. iar obiectivele verificării diferă în funcţie de tipul de verificare: verificări administrative (de conformitate). Verificările evaluărilor se efectuează din diferite motive: .mărturia de expert judiciar în procedurile şi circumstanţele legale. . asistând clientul în luarea deciziilor. Verificarea administrativă (de conformitate) este o verificare a evaluării solicitate de un client sau de un utilizator al serviciilor de evaluare în scopuri de analiză (due-diligence). rezonabile şi argumentate. opiniile şi concluziile din raportul care este verificat sunt corecte. Verificarea tehnică este o verificare efectuată de un evaluator pentru a-şi forma o părere dacă analizele. corectitudinea datelor.analiza (due-diligence) solicitată pentru raportarea financiară.

Evaluatorul verificator nu va lua în considerare evenimentele care au avut loc după data evaluării ci numai acele informaţii care erau disponibile la data evaluării verificate.să formuleze o asigurare că analizele. . opiniile şi concluziile evaluării verificate sunt adecvate. . . 222 . ipotezele şi condiţiile limitative în verificarea evaluării. rezonabile şi argumentate.să identifice clientul si utilizatorii vizaţi ai verificării evaluării. la adecvarea metodelor şi tehnicilor folosite. verificator. în raportul de verificare.să formuleze păreri cu privire la integralitatea raportului verificat. îşi exercită raţionamentul imparţial.să identifice sfera procesului de verificare. Obligaţiile verificate ale evaluatorului sunt: . la adecvarea şi relevanţa aparentă a datelor şi ale oricăror ajustări ale informaţiilor. data raportului verificat şi evaluatorul care a elaborat acel raport. precum si scopul misiunii. să arate motivele pentru aprobarea raportului verificat sau pentru orice dezacord faţă de raportul verificat. Principala caracteristică comună tuturor tipurilor de verificări ale evaluării este că un evaluator. . el trebuie să prezinte limitările concluziilor. evaluatorul verificator va include o declaraţie de conformitate semnată. Când evaluatorul verificator nu se află în posesia tuturor faptelor şi informaţiilor pe care s-a bazat evaluatorul.Verificarea în teren este verificarea care presupune inspectarea proprietăţii.să identifice obiectul evaluării.

ANEXE ANEXA l Tabelele mărimilor factorilor de actualizare si de fructificare ANEXA 2 Teste grilă. întrebări recapitulative si studii de caz .

754628 10.393838 9.973938 1.917127 17.152500 4.025805 15.259371 11.121608 5.060000 3.869941 18.680331 15.121600 4.026564 12.140643 22.896294 8.598632 6% 1.750739 7.040000 3.310125 5.632975 7.807796 13.000000 1.000000 2.791643 16.142008 9.308121 7.582795 11.712983 19.168715 13.000000 2.006107 12.662462 7.309136 5.816448 15.214900 4.882138 21.015066 7% 1.050000 3.291911 .416323 6.463879 12.020000 3.153291 8.637093 6.801913 8.183627 4.550488 8 9 10 11 12 13 14 1.412090 14.617790 16.439943 5.060400 4.525631 6.949721 12.090900 3.Tabelele mărimilor factorilor de actualizare şi de fructificare ANEXA l Valoarea luată de o suită de n anuităţi de un leu sau ^V 1 n\ 1 2 3 4 5 6 7 2% 3% 4% 5% 1.246464 5.783599 17.030000 2.086324 18.491316 13.975319 8.654021 10.888451 20.468410 6.070000 3.192030 15.214226 10.977989 13.486351 14.159106 10.206787 15.183600 4.000000 2.000000 2.582969 9.374616 5.892336 9.000000 2.577893 14.434283 8.180795 14.897468 11.549109 11.204040 6.626838 17.

378965 40.824531 23.025516 120.892710 84.815578 54.930923 49.218850 52.084214 54.785591 39.671229 30.778079 33.676470 74.156383 63.639798 79.462082 73.005739 53.672528 28.249038 68.320307 75.113454 40.335905 7% 25.x 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 2% 17.719861 121.705766 68.870374 29.864512 59.402583 45.840217 33.579401 3% 4% 5% 18.346529 94.669126 42.598914 20.536780 34.539004 26.212880 30.966286 62.840366 23.132385 25.347996 6% 23.667084 209.999033 37.116868 27.501999 36.727099 38.452884 36.528112 73.129022 27.460786 138.995828 50.528929 .696691 87.992727 43.905653 33.392290 46.709633 47.799774 92.553042 44.700156 112.084938 66.759992 36.322712 47.275970 25.575416 56.697512 25.645908 47.430475 34.505214 32.236878 199.884963 30.344324 37.657492 21.459264 41.436141 58.051210 38.421862 32.670906 35.967583 58.023588 21.568079 49.297370 25.761588 23.639285 20.792234 40.298983 28.578564 20.483832 80.865177 49.840559 24.029392 159.994478 60.617889 41.176611 63.012071 21.635112 285.645413 28.401983 71.065954 28.761966 212.438848 60.434780 154.719252 30.796867 152.401260 95.156883 21.888054 30.743514 290.749311 406.414435 25.969202 35.311745 51.247970 38.293417 18.082604 44.426470 39.783317 27.676486 31.995492 44.058186 111.412312 22.652225 90.030300 33.

722009 19.548735 18.750226 1.883674 53.937425 18.000000 1.435888 13.310000 4.949730 40.715610 9.417464 42.279715 40.140720 22.360916 33.342100 4.814317 24.495297 24.227801 7.100000 3.849797 6.506112 5.000000 2.029109 29.561430 22.487171 11.641000 6.984711 7.859434 14.133133 25.522712 27.419749 20.322706 10.984701 32.374400 3.866601 7.000000 2.973705 10% 1.192930 17.579477 15.882712 37.246400 4.211638 30.977126 21.753280 46.000000 2.531167 21.772482 35.200435 11.523335 9.019189 29.713187 26.094918 34.189948 44.003399 36.671735 48.405359 39.922803 10.912860 9.573129 5.544703 11% 1.480271 8.757263 14.404658 12.089012 10.163972 16.324283 33.120000 2.384284 24.105100 7.278100 4.650178 28.152114 30.779328 4.335929 8.953385 26.560293 20.500843 12% 13% 1 1.021036 15.406900 4.775656 15.000000 2.352847 6.392602 34.000000 2.636628 12.654583 21.739060 .130000 3.214920 27.783274 11.486562 16.487558 14.8% 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 9% 1.115189 8.299693 12.090000 3.709731 6.645487 18.028474 13.415707 17.974983 31.080000 3.110000 3.

946829 50. i n _\ 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 8% 9% 10% 11% 12% 13% 37.159090 56.939488 63.450244 41.749715 61.680819 258.209936 159.602894 120.998771 150.105940 84.347059 114.663496 546.018458 51.749406 45.456755 62.502584 105.494023 199.002499 72. 0 1 8 2 4 93 4 5 9 .965936 124.619556 79.147884 104.968217 134.700896 98.307539 164. 0 8 3 5 5 6 1 1 6 3 .949890 103.638559 1358.76475 9 76.\.831465 73.052442 80.135456 148.395936 55.204837 66 .446263 46.840611 95.301338 45.850098 87.020878 241.439681 70.761954 51.904837 986.024368 341.078636 169.230032 1874.583376 113.338830 112.858735 718.397187 214.056519 337.497327 102.589555 431.091420 1013.350768 102.817286 190.333870 155.402749 81.826066 767.505617 525.582754 258.332684 293.873338 71.316804 215.374007 200.704243 386.422921 56.893296 69. 5 0 7 1 1 7 l .789813 88.333934 176.746530 64.181765 127.099942 143.202832 72.882445 442.274999 64.164630 5 7 3 .954415 93 .265144 81.3 23 977 109.199215 172.413307 133.469917 55. 7 7 0 1 6 5 8 1 5 .174151 118.531939 79.214309 92. 7 7 1 1 5 22 4 0 0 .491006 60.630930 178.599173 50.698887 227.160120 57.723135 121.725138 41.710755 271.283211 136.698736 92. 9 0 8 5 2 91 6 6 8 .155241 136.592556 581.543024 91.

170000 2.000000 2.580502 32.140513 5.708862 25.260682 72.190000 2.993375 5.640000 4.84241447.606100 3.4035 46 32.441600 8.977477 9. 7 1 7 4 7 2 6 0 .930555 .088654 34.682952 9.150000 2.368000 6.538900 3.535519 8.504705 43.180220 39.200000 3.798902 19.270749 29.671987 47.195923 43.518508 18. 0 6 6 7 9 9 1 1 .014400 7.393108 23.659505 56.180000 2.349276 25.140000 2. 9 2 5 0 2 6 6 6 .929920 1 0 .000000 1.610104 6.850169 32. 442129 59.581065 40.337295 20.303718 2 1.1 99937 28 . 7 7 2 0 1 2 1 2 .218663 45.958682 23 . 9 8 0 3 5 2 5 5 . 1 4 1 5 2 2 1 2 .521309 24.085347 16.979152 87.000000 1.215432 5. 321469 22.732904 27.753738 8.085855 19.232760 13.572400 3. 8 5 0 2 1 1 87.14% 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 15% 16% 17% 18% 19% 20% 1 1.110126 60.001667 30.840909 59.580411 51.068036 96. 4 1 3 8 7 3 1 1 .154210 7.818022 54.035108 5 0 .000000 1.505600 3.160000 2.291259 5.785842 17.021751 105.965266 66.902028 16.931070 37.499085 16. 9 3 9 0 1 4 7 9 .673030 78.117601 65. 9 1 5 9 0 4 13.206848 9.441968 9. 6 4 8 8 4 8 7 2 .000000 1.284708 19.496603 37.102672 50.296598 7.244461 48.786196 39.921144 4.773255 15.439600 3.877135 7.066496 5.000000 1.403993 42.326996 15.742381 6.823926 34.1 50419 27. 7 30 49 1 1 1 . 0 44 51 6 24.7551 44 30 .075093 71.472500 3.240093 14.351917 36.726819 14. 5 2 2 7 1 3 1 2 .923413 20.000000 1.

4 4 7 4 5 08 1 1 . 3 3 6 3 2 7 4 0 7 . 5 0 2 3 9 0 4 0 2 . 3 4 4 7 8 52 3 6 . 2 1 3 0 25 5 2 9 . 1 6 9 6 9 34 5 6 . 4 4 3 5 8 3 1 1 5 . 8 8 9 2 3 3 2 7 . 8 7 0 8 2 72 1 2 . 4 8 0 8 9 06 8 1 . 1 6 6 4 0 2 1 5 4 . 6 0 3 4 8 64 0 2 . 4 8 6 8 4 72 8 2 . 2 8 4 5 6 11 2 3 . 0 2 4 9 2 81 0 2 . 4 0 5 6 0 81 0 3 . 2 1 3 7 2 1 9 4 8 . 0 6 7 9 7 4 30 3 5 6 . 1 0 4 0 8 0 3 9 2 . 5 1 2 0 6 66 6 9 . 0 2 5 6 0 0 22 1 2 0 . 5 0 1 6 7 3 8 1 3 . 4 1 8 0 1 8 1 8 6 . 1 0 0 7 5 0 72 10 15 21 66 45 o . 3 7 9 7 4 7 1 3 0 . 7 9 3 0 1 7 2 4 9 . 0 3 2 9 3 61 4 6 . 4 3 8 4 5 6 2 7 1 . 4 2 4 2 2 88 2 8 1 .14% 15% 16% 17% 18% 19% 20% 18 6 8 . 3 7 7 3 0 0 2 27 2 3 8 . 0 2 5 0 9197 7 9 . 2 7 3 9 1 1 8 7 9 . 2 7 2 1 1 34 7 9 . 5 6 8 7 6 6 3 3 7 . 7 6 2 6 8 14 0 5 . 8 1 0 1 2 0 1 3 4 . 6 0 1 3 8 5 2 1 1 . 8 4 7 4 4 2 2 2 5 . 1 7 0 1 5 6 1 2 0 . 6 3 1 6 3 8 1 5 7 . 9 8 1 0 8 3 26 2 0 8 . 9 4 7 9 9 19 6 6 . 2 9 7 0 3 51 5 9 . 8 4 0 5 0 6 1 5 3 . 2 7 6 3 8 4 1 8 3 . 7 1 2 1 6 9 1 8 1 . 6 5 8 6 2 01 8 4 . 5 2 2 3 7 2 6 8 1 . 6 0 3 2 3 0 1 1 0 . 8 3 6 3 5 7 8 4 . 5 0 2 7 7 3 4 7 1 . 9 3 6 3 1 5 1 5 . 8 0 1 3 4 12 4 4 . 1 1 1 6 2 3 8 1 9 . 7 1 6 2 7 7 4 3 5 . 3 1 1 7 3 1 6 4 7 . 1 4 0 7 1 5 9 3 . 2 2 3 3 1 2 3 29 3 1 2 . 0 3 2 3 3 74 7 9 . 0 8 8 2 6 7 3 2 4 . 8 0 7 5 6 92 8 9 . 7 6 8 4 1 81 1 8 . 1 6 7 8 4 1 2 1 3 . 0 3 0 7 2 0 23 1 3 8 . 4 3 9 1 1 87 9 0 . 3 7 7 8 3 55 6 6 . 3 0 9 9 4 0 35 0 6 13 1 50 4 9 9 4 . 6 4 8 7 7 3 0 8 9 . 2 1 1 8 1 1 9 8 . 2 1 4 0 2 4 2 9 2 . 2 6 5 8 8 4 1 2 8 . 1 2 8 4 6 4 9 6 5 . 8 5 7 8 4 0 8 3 7 7 45 2 5 9 0 . 3 0 3 2 1 6 5 5 2 . 5 7 2 7 0 2 8 1 . 8 5 2 7 6 0 2 28 2 7 2 . 3 3 2 7 4 3 4 5 . 4 9 4 4 7 93 3 7 . 0 1 0 4 9 7 3 9 2 . 0 2 1 0 0 51 9 7 . 8 2 8 9 8 2 3 4 3 . 6 5 1 6 12 3 1 4 . 7 5 7 2 4 1 1 3 4 . 4 3 5 9 9 61 3 7 . 3 4 1 1 4 6 8 1 1 2 2 40 1 3 4 2 . 7 4 0 2 8 31 1 5 . 3 9 4 0 6 6 7 5 . 4 9 1 0 2128 1 6 . 4 8 4 2 3 6 25 1 8 1 . 5 7 7 1 0 5 2 0 3 . 7 4 5 1 4 65 3 0 . 1 3 8 5 3 51 7 4 . 3 6 1 7 6 2 3 2 6 2 3 6 8 6 3 24 1 5 8 . 8 8 1 5 6 9 4 35 6 9 3 . 0 4 2 4 9 2 4 7 1 . 7 1 1 9 7 0 2 9 0 . 2 9 0 6 5905 3 1 . 5 2 2 8 3 1 9 8 4 . 1 0 4 8 5 63 4 2 . 6 2 7 9 7 01 6 5 . 0 9 3 7 2 53 7 7 . 5 6 4 8 0 0 8 5 . 4 9 9 3 2 7 8 3 . 1 7 2 0 8 62 0 6 . 4 3 0 5 6 5 5 6 7 . 1 1 6 6 6 6 19 7 8 . 6 8 8 0 0 0 21 1 0 4 . 4 1 3 5 3 41 3 8 . 5 2 1 8 3491 6 3 . 7 1 2 9 5 5 4 2 6 . 2 2 1 0 9 35 7 1 . 0 9 0 3 0 2 3 6 0 . 9 7 7 6 0 7 2 4 8 . 4 1 4 9 8 7 1 8 0 . 9 6 9 2 3 5 8 8 . 5 2 1 3 4 6 1 7 . 7 8 6 8 4 7 3 4 . 7 4 0 0 0 0 20 9 1 .

786373 6.883883 3.498674 7.306414 8.575341 11.943396 1.530203 9 .4 7 1 99 1 7 .941561 2.379658 10.745468 9.110896 8.107822 7.463213 7.2 52 62 4 9 .294984 9.913470 2.212364 4.898641 10.985648 10.807729 4.7 17 09 8 4 .3576 51 8.6 2 9 89 5 4.465106 4.393573 9. 886095 2 . i n >v 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 2% 0.8 59 41 0 2.917324 5. 80 80 18 2.435332 8.863252 9. 71 22 49 10.721735 8.360087 7.9 54 00 4 1 0.230283 7.582381 6.451822 5.970874 1.652296 5% 0 .563123 11.023582 7.561102 4% 0.860477 9.8 01 69 2 7.002055 6.577709 3% 0. 51 52 32 7. 20 97 94 6.7 86 84 8 10.389289 5. 93 45 79 1.673012 3.118387 11.766540 5.7 75 09 1 3 .937935 12.961538 1.019692 7 .075692 5.837770 6% 0.296073 11.Valoarea actuală a unei suite de n anuităţi de l leu sau \.107914 9. 10 01 97 4. 833393 2.849263 13.713459 5 .105895 7% 0.417191 6.723248 3.980392 1.942686 8.5 79 70 7 5. 62 43 16 3.6 01 43 1 6 .387211 4.732745 7.545950 4. 63 49 55 11.1 06 24 9 12.8 5 2 68 3 9.348374 12 .971299 6.7 86 10 9 8.982585 9 .886875 8. 16 22 37 8.242137 6.329477 5.9 52 38 1 1 .3 25 48 1 8. 38 50 74 9.383844 8 .828611 3 . 44 66 49 .

982769 16.046297 15.163003 13.764108 19.825779 11.663063 16.085321 12.137111 12.798642 14.415024 15.255925 6% 10.550358 12.210534 13.292204 18.792774 20.303379 12.935542 17.323799 14.\ .469921 11.059087 10.133939 13.653583 11.482185 5% 11.396456 24.659297 13.061241 11.783356 13.590326 14.800746 o .898127 15.166118 13.469334 11.335595 10.844385 22.291872 14.490160 31.600441 21.375185 14.487220 23.753513 14.029160 14.523456 20.764831 14.992031 15.876842 18.658048 18.729764 4% 12.877475 15.986709 12.518713 25.011209 17.246963 15.292033 16.455832 15.821153 13.827603 11.406164 13.272187 11.114772 24.913926 19.835527 11.159086 17.003166 13.605522 13.477260 10.158116 11.594014 10.498246 15.689587 12.413148 17.372451 16.856842 15.998619 27.409041 1 2 .590721 13.720040 21.041582 12.488574 13.764077 12.351433 17.9 47 6 7 2 13.451115 14.664613 19.423606 3% 13.774070 18.763223 10.678462 16.093945 14.643034 14.165669 12.443608 16.462210 12.706898 21.936917 16.761861 7% 9.329586 16.983715 17.188455 19.281272 21.121036 20.622080 15.277674 12.374194 17.274066 11.355479 29. i n 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 2% 14.327031 18.141074 15.331708 13.

813692 7.^^i \ n ^ s\ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 8% 0.868419 5.735537 2.206515 6.401831 3.749870 6.230538 4.312127 3.423548 6.937699 6.422610 4.903776 8.995247 6.462379 6.668102 2. 7 5 91 11 2. 69 0 0 51 2.974471 3.355261 4.695897 4.786150 8.328250 5.917647 6.823709 8.246888 6.531295 3.710081 7.485919 5.131655 5.686941 5.169865 3.925926 1.517231 3.534819 5.712523 2.606080 7.160725 7.486904 7.102446 3.492356 6.032953 5.917431 1 .426243 5.577097 3.746639 6.997550 4.334926 5.119630 13% 0.992710 4.783265 2.790787 4.103356 7.037349 3.486852 3.712196 5.563757 4.559479 8.121812 6.810864 6.604776 4.622880 5.805191 7.798770 5.379162 7.239720 3.537048 5.417658 6.892857 1.729093 .206370 5.194374 6.889651 4.650223 5.900901 1.244237 8.312558 8.302488 6.190870 7.021533 11% 0.121638 9% 0.144567 6.548794 12% 0.146123 5.909091 1.759024 6.889232 6.628168 6.851369 9.603875 6.973986 7.967640 5.495061 6.111407 4.443715 3.366687 7.543631 10% 0.060688 8.138964 7.361153 2.884956 1.981865 7.536078 7.

243777 8.935165 11.329985 7.648694 8.924613 12.257783 11.237223 9.016803 10.116128 10.961683 10% 8.200744 10.644159 9.055184 8.862808 9.442425 9.024752 7.469444 7.547800 8.528758 10.928972 10.984744 9.771540 8.365777 7.075070 8.169513 7.984423 8.021806 8.233485 9% 8.371887 9.818147 10.108402 12.881197 10.706612 9.784316 7.674776 10.369606 9.839294 7.855240 8.041653 12% 7.198283 10.426914 9.175504 8.513564 8.693793 8.937969 7.839905 6.566281 10.601622 8.408556 7.282883 7.292244 9.101550 7.026580 10.654568 11.371668 7.942554 7.282516 8.421745 8.675242 .495653 7.348137 8.562003 7.895660 7.158406 11.914814 11% 7.175739 8.371059 10.007910 9.843139 7.051078 11.266432 8.9501 15 9.603599 9. i n 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 8% 9.441200 7.718434 7.701617 7.249670 7.470088 7.160945 9.077040 9.963328 8.660865 7.650110 8.229658 7.779051 9.644646 7.757360 10.755625 8.488058 8.128546 9.273654 10.364920 8.822580 9.634376 7.201412 8.306567 9.809978 10.883218 8.585572 7.580207 9.\ .304498 13% 6.951051 9.

142168 6.847370 5.913712 3.668497 5.342334 5.420619 5.324187 5.583147 5.888668 4.486500 4.748704 17% 0.057635 3.467529 5. 64 66 6 1 2.527778 2.869565 1.606544 4.836413 4.352155 3.229299 5.875863 4.589185 3.265060 6.139917 2. 79 8 1 8 1 3.605232 2.047161 16% 0.497603 3.409777 3.842362 6.784483 4.585214 2.160420 4.705695 3.854978 3.192472 4.862069 1.405288 5.038565 4.199346 3.774634 1 0.610504 4.854701 1.909513 5.990612 3.946372 5.002072 6.494086 4.288305 4.487322 4.729561 4.14% 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 15% 0.077566 4.127171 3.030967 4.833227 5.660292 5.222334 19% 0.802277 4.163332 4.922380 4.197107 5.216116 5.840336 1.450566 4.937700 4.565642 2.724476 5.714709 4.118280 5.988387 5.283225 2.274294 3.207163 4.771584 5.008062 5.675473 4.638864 4.954235 6.452733 5.588735 2.989664 20% 0.690062 3.325510 3.656005 4.625709 2.321632 2.433081 3.018769 5.837160 4.303022 4.575456 5.604592 3.327060 4.343591 4.658604 4.106481 2.793225 4.847458 1.684736 4.954366 4. 5 4 6 5 01 2.245890 2.233712 5.833333 1.811528 4.338935 4.372859 .638586 3.209585 2.474605 18% 0.028644 5.877193 1 .439217 4.091578 5.162354 5.743235 3.174273 2.610567 4.532681 4.

871335 5.126775 5.358663 6.627767 5.215338 6.686957 6.033331 5.956323 4.215132 5.259331 6.516806 5.829390 5.792057 6.797526 5.258153 5.978936 4.222800 5.273164 5.044247 6.843496 4.070045 7.996598 4.550877 6.450949 5.877455 5.947587 4.246259 17% 5. n >\ 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 14% 6.127966 6.165551 6.242143 6.136364 6.584488 5.233497 6.466906 5.383683 5.742944 6.261061 5.696375 5.924525 4.998633 4.262279 20% 4.616607 6.552319 5.623131 6.464149 6.166849 5.\ i .533508 6.002664 7.490564 6.960662 6.974724 4.152038 6.195148 5.234658 5.723397 5.132656 15% 6.928841 5.812195 4.817848 5.937104 4.550369 6.565980 6.554141 19% 5.906077 6.097092 6.809851 5.316241 5.123217 7.011326 6.660515 16% 5.766234 5.963602 4.877327 5.409901 5.746493 5.312462 6.969668 4.999451 .935155 6.835137 6.513534 6.070026 5.398837 6.858196 5.820386 5.538618 5.533851 5.869580 4.206007 5.072627 6.100862 5.118183 6.909430 4.148550 5.783106 5.177199 6.198231 6.973139 6.480429 5.654293 6.872927 6.991535 4.664758 5.433771 6.983037 7.352747 5.641778 6.105041 7.229243 5.891316 4.432120 5.467420 6.880061 18% 5.182226 5.251215 5.491889 5.548152 5.509831 5.501601 5.

1113265 .1907619 0.167468 0.5150495 0.0922699 6% 1.0826020 0.0881183 0.1064558 0.3741098 0.1203889 0.0858200 5% 1.2373964 0.125902 0.1610359 0.0778255 0.3603485 0.553092 0.1791350 0.381052 0.1406901 0.119651 0.1365098 01225154 0.1075849 0.2246271 0.2626237 0.1485278 0.2183546 0.1728198 0.1547218 0.0200000 0.0885263 0.1021779 0.142377 0.0600000 0.209796 0.1424564 0.3672086 0.0899411 0.1545119 0.1845975 0.133357 0.1128254 0.0500000 0.1470222 0.2754900 0.0940295 0.295228 0.105858 1 9 10 11 12 13 14 15 16 1.1010240 0.1001437 0.5301961 0.1172305 0.1141490 0.1970175 0.070000 0. 0.1080774 0.0946690 0.114345 0.1004621 0.185553 0.2309748 0.5226108 0.0989521 7% 1.1295046 0.1284339 0.2033626 0.1666096 0.2690270 0.5454369 0.5378049 0.2820118 0.109795 0.1029628 0.1605063 0.Valoarea anuităţilor constante care amortizează în n ani un capital de l leu sau 2% 2 3 4 5 6 7 8 3% 1.2885915 0.1267929 0.1358680 0.1192770 0.3535304 0.3467547 0.0400000 0.0796108 4% 1.0945596 0.153486 0.243891 0.1785258 0.1344930 0.1065522 0.2121584 0.1232909 0.0837666 0.0963423 0.1129601 0.0300000 0.0736501 .

0512204 0.0789933 0.081449 0.0759525 0.0647005 0.0610717 0.0457783 0.0574279 0.0446499 0.0689739 0.0850045 0.0802426 0.0741368 0.087189 0.0695643 0.2% 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 3% 0.082392 0.084561 0.0608139 0.0318232 .075009 0.0735817 0.0612385 0.0830456 0.0505235 0.0699698 0.0660455 0.0640120 0.0582782 0.0400022 0.099413 0.083426 0.0735796 0.094393 0.0812785 0.0886991 0.0521147 0.0532932 0.0547767 6% 0.0671225 0.0648718 0.0496992 0.0562617 0.0407852 0.0871846 0.0667021 0.0761386 0.088714 0.0759705 0.0896209 0.0712801 0.0482624 0.0782267 0.080586 0.085811 0.0566314 0.0600130 0.0821985 0.072460 0.0954448 0.0545642 0.0482931 0.0672158 0.0769043 0.0779961 0.0432624 0.0611567 0.0590474 0.092289 0.0650514 0.0682919 0.0673091 0.102425 0.0855462 0.0709525 0.0634443 7% 0.0745925 0.0637818 0.096753 0.0726489 0.0559383 0.0469897 0.0724709 0.0465502 5% 0.0655868 0.0528711 0.0698139 0.0588799 0.0339096 0.0796790 0.0365557 0.0625674 0.0727087 0.0627474 0.0465393 0.0827450 0.090406 0.0664615 0.077234 0.0923565 0.0691988 0.0578301 0.0546681 0.0587848 0.0388655 4% 0.073500 0.0756972 0.0535773 0.0510193 0.

226111 0.146763 0.140076 0.329234 0.124059 0.133567 0.301921 0.322326 0.090000 0.205406 0.263797 0.169801 0.250153 0.163350 0.148151 0.8% 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 9% 1.151426 0.175841 0.161437 0.423522 0.402115 0.194321 0.166799 0.155820 0.153963 0.284315 0.174015 0.187679 0.154742 0.146824 0. 17 3 6 41 0.149029 0.576190 0.257092 0.162745 0.395055 0.120000 0.110000 0.154027 0.128433 0.168415 0.168986 0.158668 0.140779 0.599484 0.135746 0.198691 0.208387 0 J 94869 0.192072 0.126522 0.201303 0.277410 0.243226 0.336194 0.591698 0.560769 0.180602 0.222920 0.219118 0.315471 0.148608 1 1.127817 0.139065 0.121297 0.080000 0.130000 0.583934 0.416349 0.270570 0.109629 .388033 0.143228 0.124664 11% 1.146947 0.132471 12% 1.212215 0.160080 0.409213 0.161121 0.216315 0.117046 10% 1.184290 0.155677 0.308669 0.131474 0.132695 0.143390 0.116830 0.176984 0.139651 0.112977 0.120300 0.250456 0.187444 0.100000 0.135517 0.236377 0.568469 0.229607 0.150871 0.140457 13% 1.180674 0.

093679 0.144134 0.135763 0.098056 0.130811 0.130986 0.115605 0.091902 0.100859 11% 0.131829 0.124660 0.101391 0.092507 0. n^ \ 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 8% 0.124144 0.107617 0.094636 0.138319 0.111719 0.133411 0.127500 0.091448 0.133879 0.140814 0.133867 0.101852 0.108258 0.112572 0.107451 0.115025 0.111014 0.137308 0.125244 0.099832 0.083860 0.106728 0.109546 0.116257 0.096422 0.135655 0.112927 0.103690 0.128463 0.116989 0.111730 0.123838 0.134979 0.098032 0.082587 0.104832 0.110599 12% 0.125576 0.088827 0.125904 0.118740 0.127563 0.081743 9% 0.121304 0.098852 0.099735 0.105905 0.119547 0.130289 l 2 l .104128 0.139479 0.122317 0.106079 0.102259 0.136426 0.115624 0.129560 0.092960 0.\ i .103023 0.109159 0.122313 0.142354 0.097336 0.120417 13% 0.119787 0.106702 0.132240 0.120971 0.089619 0.117813 0.129843 0.146201 0.117460 0.114005 0.111300 0.090488 0.114213 0.134387 0.120736 0.091227 10% 0.101806 0.121930 0.137937 0.126652 0.085803 0.130534 0.110168 0.094978 0.100715 0.

199678 0.173952 17% 1.171017 0.187184 0.214776 0.160000 0.646621 0.206765 0.293274 0.371739 0.445258 0.654545 0.191230 0.638716 0.622963 0.179110 0.182662 18% 1.452574 0.216893 0.187822 0.191714 0.212102 0.319778 0.291284 0.327050 0.271390 0.214657 0.195378 0.183394 0.176669 0.230471 0.200000 0.202168 0.225265 0.240192 0.162809 0.240360 0.174688 0.230224 0.180000 0.213882 0.170000 0.215570 0.615116 0.217082 0.260609 0.238523 0.198861 0.312564 0.298316 0.200414 20% 1.459924 0.190000 0.334380 0.285910 0.305409 0.233192 0.203686 0.211436 0.2 77 42 4 0.199252 0.202523 0.474725 0.150000 0.222891 0.300706 0 .200466 0.176414 0.167948 0.222515 0.269855 0.245244 0.191069 0.247613 0.x 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 14% 1.156915 15% 1.165367 16% 1.209440 .205092 0.166609 0.159615 0.378991 0.257158 0.140000 0.182898 0.357375 0.192415 0.208628 0.264237 0.430731 0343205 0.216896 0.185004 0.248079 0.350265 0.208235 0.224691 0.209574 0.262362 0.220620 0.467308 0.196403 0.191485 19% 1.607290 0.231104 0.386289 0.184481 0.364533 0.206901 0.171164 0.630829 0.278615 0.179358 0.252885 0.254947 0.222850 0.232395 0.237690 0.437977 0.193710 0.

168667 0.180105 0.150279 0.194229 0.195054 0.165447 0.180706 0.142803 0.181494 0.183454 0.190076 0.182087 0.143204 0.205357 0.159761 0.153057 0.182919 0.203690 0.174019 0.180240 0.149545 0.140745 0.143664 0.191468 0.200339 0.154621 0.167416 0.150562 0.171885 0.190432 0.170145 0.152300 0.200022 0.172121 0.190032 20% 0.201467 0.196045 0.176530 0.204444 0.185746 0.170319 0.164673 0.160424 0.207805 0.141442 0.162192 0.170142 0.186820 0.163447 0.200136 0.180046 19% 0.140386 0.158417 0.191232 0.161336 0.153526 0.190181 0.148303 0.160096 17% 18% 0.146303 0.206462 0.154070 0.166353 0.202548 0.180550 0.197238 0.155430 0.162963 0.152651 0.191750 0.184090 0.201016 0.150986 0.193542 0.160201 0.171810 0.144800 0.161886 0.175550 0.160892 0.177690 0.151135 0.198676 0.201763 0.184846 0.201221 0.202119 0.150139 16% 0.192086 0.192967 0.171545 0.170701 0.172917 0.172487 0.170166 .144193 0.14% 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 0.147231 0.182467 0.157266 0.181765 0.162548 0.181264 0.192487 0.156278 0.140200 15% 0.173423 0.191034 0.163186 0.200846 0.145498 0.189639 0.188103 0.179067 0.164013 0.154699 0.174721 0.200055 0.203065 0.152663 0.

valoarea prezentă a dreptului de a primi o serie de plăţi anuale de un leu pentru un anumit număr de ani. la un anumit nivel dat al dobânzii. suma la care va ajunge depune rea unei anuităţi constante de un leu după un anumit număr de ani. valoarea prezentă a dreptului de a primi un leu la o anumită dată în viitor. Semnifică valoarea unei anuităţi constante de un leu. Semnifică volumul fondurilor necesare pentru obţinerea unui leu. la un nivel dat al dobânzii (randamentului). 242 . actualizată la un nivel dat al dobânzii. Semnifică valoarea prezentă a unei anuităţi constante de un leu. suma la care va ajunge o depunere de un leu după un număr de ani dat.Semnificaţia factorilor de actualizare şi de capitalizare Semnifică valoarea leului. anuitatea ne cesară pentru a acumula un leu într-un număr dat de ani şi la un anumit nivel al dobânzii. Semnifică valoarea prezentă a unui leu. la un nivel dat al dobânzii (randamentului).

dar amânat pentru o perioadă de „n" ani.Semnifică venitul ce poate fi achiziţionat de anuitatea de un leu. la un anumit nivel al dobânzii. Semnifică valoarea prezentă a unui venit constant de un leu pe o perioadă infinită. ci într-o singură tranşă. venitul anual ce poate fi obţinut pentru o sumă de un leu. 243 . nerambursabilă eşalonat. Semnifică valoarea prezentă a unui venit constant de un leu pe o perioadă infinită.

Ce relaţie există între rata de actualizare si riscul de ţară: a) cu cât riscul de ţară e mai mare. Evaluarea economică şi financiară a unei întreprinderi se f ace pe baza: a) bilanţului contabil. c) politicile de restructurare. Cum se reevaluează stocurile de materii prime din întreprinderea supusă evaluării. 3. 4. dacă intrările sunt mai rare. b) în funcţie de raportul de schimb leu/dolar. b) bilanţului economic. c) bilanţului resurselor şi destinaţiilor acestora.ANEXA 2 Teste grilă. c) la preţurile zilei sau. Care din următoarele categorii de factori fac necesară poziţionarea sistematică a întreprinderii pe piaţă: a) factori legaţi de existenţa preţurilor libere. 2. pe bază de expertiză şi diagnostic: a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO. întrebări recapitulative şi studii de caz 1. 244 . la media preţurilor de achiziţie din cea mai recentă perioadă. cu atât rata de actualizare e mai mare. b) inflaţia.

c) nu are nicio influenţă. Insuficienţa de amortizare a imobilizărilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptică este inferioară amortizării tehnicoeconomice) influenţează artificial valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul: a) micşorării. Estimarea de către experţi a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicaţie: a) o percepţie diferită despre riscuri. cu atât rata de actualizare e mai mare. b) 5. c) nu este posibilă o astfel de situaţie. se urmăreşte: a) actualizarea valorii bunurilor la inflaţie. Ce relaţie există între valoarea întreprinderii şi rata de actualizare: a) direct proporţională. . b) majorării. b) invers proporţională. Când se doreşte determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere. b) nivel diferit de informare şi documentare.cu cât riscul de ţară e mai mic. 8. cu atât rata de actualizare e mai mică. 245 6. 7. c) depinde de numărul si mărimea riscurilor. c) cu cât riscul de ţară e mai mare.

10. în sensul: a) reducerii. c) investiţia de menţinere. b) reducerii.corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilă şi valoarea economică a bunurilor. 12. deoarece se reduce fluxul de trezorerie.000. variaţia necesarului de fond de rulment şi investiţia de menţinere. amortismentele şi necesarul de fond de rulment. necesarul de fond de rulment şi investiţia de menţinere. Care este valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi care prezintă următorul bilanţ economic: imobilizări 60. deoarece creşte fluxul de trezorerie. b) 9. b) amortismentele. în vederea evaluării unei întreprinderi. c) creşterii. c) corectarea valorii contabile cu inflaţia şi cu influenţele din modificarea raportului de schimb leu/dolar. b) sistematic. 11. c) dacă normele contabile permit aceasta. Evaluarea economică si financiară a unei întreprinderi poate fi efectuată: a) numai când e prevăzută prin acte normative. Atunci când se determină fluxul de trezorerie. 246 . deoarece creşte necesarul de resurse. profitul net se corectează cu: a) cheltuielile nedeductibile. Creşterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenţează valoarea întreprinderii. pentru o bună gestiune a afacerii.

în vederea aducerii la inflaţie.000. evaluări administrative şi evaluări bazate pe expertiză şi diagnostic.000.000.000. c) 780.000: a) 140. profit 10.000. 15. Evaluările pot fi: a) evaluări contabile. obligaţii 640.000.000.capital social 70. c) reevaluarea bunurilor din întreprindere.000.000. disponibilităţi 20. stocuri 300. b) 150. diferenţe din reevaluare 50. b) determinarea valorii de piaţă a bunurilor şi întreprin derilor. 13. 247 . Obiectivul evaluării economice şi financiare îl reprezintă: a) determinarea valorii patrimoniale şi a valorii prin rentabi litate a întreprinderilor. creanţe 400. b) evaluări contabile si evaluări economice. c) evaluări pe bază de acte normative. rezerve 10. Câte variante teoretice sunt pentru determinarea capacităţii beneficiare a unei întreprinderi în ce priveşte perioada de referinţă: a) 2.000. b) 3. c) 4. 14.

b) uzura scriptică este durata de recuperare a investiţiei. c) doar metoda rentei de bază. Capacitatea beneficiară se referă la: a) beneficiul realizat în trecut. Care este diferenţa dintre uzura scriptică si uzura fizică a unei clădiri: a) nu este nicio diferenţă. iar cea fizică este durata de viaţă. b) să reactualizeze valoarea patrimonială pentru privatizare.16. c) beneficiul realizat de întreprindere la data analizei. La ce se foloseşte reevaluarea mijloacelor fixe: a) să schimbe valorile mijloacelor fixe din bilanţul contabil. asociere etc. Activul net corectat prin metoda aditivă se determină după formula: 248 . c) apreciere economică a vieţii unei clădiri. 17. 19. 20. c) să stabilească valorile reale de impozitare. 18. b) metoda comparaţiei directe.. Care sunt metodele de piaţă de evaluare a terenurilor folosind chiria si informaţiile de tranzacţionare: a) metoda rentei de bază si a capitalizării rentei de bază. b) un beneficiu viitor.

23. 21. c) activul net reevaluat. b) activul reevaluat corijat . se determină după formula: a) capitaluri proprii +/. b) rata de remunerare a activelor fixe.diferenţele din reevaluare. Care dintre următoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare? a) dobânda la împrumutul de stat. c) activul reevaluat corijat +/. c) activul reevaluat corijat . Care este valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi sau a unui activ: a) activul net contabil.diferenţele din reevaluare. b) activul net corijat (corectat). 24. c) dobânda bancară. Activul net corectat. b) capitaluri proprii +/. Rata de actualizare este: a) un element al pieţei financiare. 22. c) dobânda la împrumutul de stat. 249 .diferenţele din reevaluare.total datorii.obligaţiile financiare. b) un element al pieţei de bunuri si servicii.total datorii. prin metoda substractivă.a) capitaluri permanente +/.

conducerii şi gestionării personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (mică. conducerii şi gestionării personalului urmăreşte examinarea: a) structurii întreprinderii. b) o modalitate de determinare a profitului net. stabilirea calităţii conducerii şi a salariaţilor întreprin derii. Obiectivul diagnosticului funcţiei organizării.25. b) c) analiza structurii umane şi a capacităţii sale de a contribui la realizarea obiectivelor şi funcţiilor întreprinderii. b) analiza structurii umane şi a capacităţii sale de a-şi da concursul la realizarea activităţilor întreprinderii. conducerii şi gestionării personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (mică. 28. c) stabilirea organigramei întreprinderii. mijlocie. mijlocie. b) absenteismului. Obiectivul diagnosticului organizării. Sinteza diagnosticelor funcţiilor întreprinderilor reprezintă: a) o metodă de cunoaştere a rentabilităţii. Diagnosticul funcţiei organizării. mare). c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele funcţii lor întreprinderii la un moment dat. mare). 27. 26. c) resurselor umane ale întreprinderii. 250 .

Durata de decontare medie a încasării datoriilor clienţilor se face ca raport între: a) b) c) 251 . Obiectivul diagnosticului tehnic. 31. tehnologic şi de exploatare. 30. în cadrul evaluării întreprinderii. Diagnosticul funcţiei comerciale se află în relaţie de interde pendenţă cu diagnosticul: a) funcţiei de organizare. c) tuturor funcţiilor întreprinderii. b) funcţiei de exploatare. b) necesitatea de restructurare a întreprinderii. are drept scop: a) stabilirea gradului de uzură şi a valorii mijloacelor fixe.29. c) aprecierea în ce măsură mijloacele de producţie mate riale răspund nevoilor actuale sau viitoare ale între prinderii sau ale achizitorului (cumpărătorului) ei potenţial. conducere şi gestionare a perso nalului.

Diagnosticul comercial urmăreşte determinarea: a) raporturilor dintre întreprindere şi mediul său exterior social-economic. rata de actualizare şi perioada de referinţă. b) un plus de valoare recunoscută întreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursă elementele intangibile ale acesteia. rata de actualizare şi perioada de referinţă. 252 .32. Evaluarea economică şi financiară a întreprinderii se face pe baza: a) unui act normativ. c) nivelul calitativ al produselor şi serviciilor sau al lucrărilor executate de întreprindere. 34. b) capacitatea beneficiară. 33. b) unei expertize si diagnostic. c) un plus de valoare înregistrată în bilanţ care corespunde fondului comercial al întreprinderii. Goodwill-ul reprezintă: a) fondul comercial al întreprinderii. b) pieţei şi a locului ocupat de întreprindere pe această piaţă. 35. c) bilanţului contabil al întreprinderii. Elementele de calcul pentru a evalua o întreprindere prin rentabilitate sunt: a) profitul din bilanţ.

36. b) prin rentabilitate. c) nu influenţează. ca fond comercial. rata inflaţiei. b) nu. 39. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri şi cheltuieli în contul de profit şi pierdere se face: a) după regulile de deductibilitate fiscală. Goodwill-ul unei întreprinderi se găseşte înregistrat în bilanţul întreprinderii la închiderea exerciţiului: a) da. 37. Bilanţul contabil serveşte ca bază de date pentru stabilirea: a) activului net contabil. b) rezultatului net contabil. c) conturilor de regularizare. 38.c) capacitatea beneficiară. c) da. rata de actualizare şi perioada de referinţă. 253 . c) după principiul necompensării veniturilor cu cheltu ielile. Elementele intangibile influenţează valoarea întreprinderii: a) patrimonial. b) după natura veniturilor si cheltuielilor.

b) aprecierea fiabilităţii conturilor anuale.40. cât şi în pasiv. Analiza structurii salariaţilor pe niveluri de pregătire. Separarea bunurilor din întreprinderea supusă evaluării se face în funcţie de: a) prevederile legale. c) utilitatea exprimată şi măsurată prin gradul de participare la realizarea profiturilor. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilanţul contabil se face: a) în ordinea crescândă a simbolurilor conturilor. sexe şi vechime în întreprindere relevă anomalii în ceea ce pri veşte: a) nivelul corespunzător de pregătire a personalului. b) gradul de utilizare a acestora. c) nivelul corespunzător de pregătire a şefilor de comparti mente. b) în sume nete atât în activ. Diagnosticul funcţiei contabile are ca obiectiv: a) stabilirea corectă a înregistrărilor contabile. b) ocuparea funcţiilor de conducere de către personalul feminin. c) în ordinea fluxurilor economice. 254 . 41. c) determinarea profitului brut. 43. 42.

luni. de fructificare sau de actualizare c)n = perioada de referinţă (an.) 45. 255 . Tehnicile pentru realizarea actualizării sunt: a) capitalizarea şi actualizarea propriu-zisă. zile etc. b) factorul timp şi fructificarea. Care este regula (formula) capitalizării? a) b) c) 46. c) rata de actualizare sau de capitalizare. Care este regula (formula) actualizării propriu-zise? a) x şi y = sume care se referă la perioade diferite de timp b\i = rata de capitalizare.44.

creanţe 15.000. în vederea determinării capacităţii beneficiare a întreprinderii. imobilizări 8. în ce constă ajustarea profitului din bilanţ în funcţie de politica de amortizare a întreprinderii: a) înlăturarea excesului sau insuficienţei de amortizare.000.000.000. 50. Următorii factori trebuie avuţi în vedere.000. instalaţii luate cu chirie 10. 48.000. rezerve 500. profit 1.000. Care din următoarele ajustări aduse profitului din bilanţ. stocuri 20. obligaţii nefinanciare 25.500. după reevaluarea bunurilor.000.000.000: a) 43. unul din ei fiind eronat: a) evoluţia preţurilor. c) evitarea metodei de amortizare accelerată.000. disponi bilităţi 500.47.000. c) modul de contabilizare a costurilor. 256 . b) calculul amortizării în funcţie de metoda liniară.000.000. este inexactă: a) corecţii legate de politica de amortizare a întreprinderii.000. diferenţe din reevaluare 14.000.000. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care.000. 49. b) corecţii legate de politica de salarizare a întreprinderii. c) corecţii legate de politica de comercializare a întreprinderii. b) raportul de schimb leu/dolar. prezintă următoarea situaţie patrimonială: capital social 3. atunci când se reeva luează bunurile dintr-o întreprindere. indife rent de metoda folosită de întreprindere.000.

c) 28.000. 23. b) întreprinderilor aflate în dificultate.500.000.500.500. obligaţii nefinanciare 25.000.000. după reevaluarea bunurilor.000: a) da.000. 257 .000.000.000.000: a) 53. Care este valoarea substanţială brută a unei întreprinderi care. disponi bilităţi 500.000.000.500.000. dispunând de următoarele infor maţii: capital social 3. creanţe 15.000.000. b) 28. Dacă se poate determina valoarea patrimonială a unei între prinderi.b) 18. 33.000. redresabile. rezerve 500.000.000. 52.000. c) nu. imobilizări necorporale (cheltuieli de înfiinţare) 5. diferenţe din reevaluare 14. rezerve 10.000.000.000.000.000. c) întreprinderilor aflate în dificultate.000.000.000.000.000. 53.000.000.500. profit 1. imobilizări 8. c) 18. prezintă următoarea situaţie patrimonială: capital social 3. 51. stocuri 20. instalaţii luate cu chirie 10. care este aceasta. Metoda de evaluare „la termen" este recomandabil să fie folosită în cazul: a) întreprinderilor aflate în dificultate. alte fon duri proprii 15.000. b) da.000.000. neredresabile.000.

258 . b) punct de pornire în determinarea capacităţii beneficiare a întreprinderii. deoarece se amortizează altfel. b) creşterea riscurilor legate de politica economică. 57. cât şi rentabilitatea. fiscală contabilă micşorează rata de actualizare şi. Care din următoarele afirmaţii este inexactă: a) creşterea ratei de actualizare micşorează valoarea între prinderii. b) nu. c) da. c) atât resursele. c) creşterea riscurilor legate de politica economică. O instalaţie dată cu chirie influenţează valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi? a) da. b) atât patrimoniul. contabilă micşorează valoarea întreprinderii. în evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate. vamală. 56. prin aplicarea unui multipli cator (coeficient). micşorează valoarea întreprinderii. cât şi pasivul din bilanţ. fiscală. se obţine valoarea întreprinderii. ca atare. vamală. c) un profit economic la care. Metodele combinate de evaluare abordează: a) atât activul. 55.54. profitul din bilanţul contabil constituie: a) un element de calcul al valorii întreprinderii. cât şi destinaţia acestora.

c) metodelor care dau rezultate apropiate. i = rata de capitalizare: a) prag de semnificaţie în cadrul diagnosticului. c) goodwill-ul întreprinderii. b) raţionamentul profesional al evaluatorului. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bază criteriul principal: a) recomandat de bibliografia consultată. c) tipul de întreprindere de evaluat. 59. Evaluarea întreprinderii necesită aplicarea: a) a trei sau mai multe metode. 259 . Evaluatorul.58. în procesul de evaluare. 60. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de: a) condiţiile concrete de evaluare. b) prag de rentabilitate al întreprinderii. b) cel puţin a două metode. 62. estimează: a) costul. Ce semnificaţie are relaţia ANC • i în evaluarea elementelor intangibile ale unei întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonială a întreprinderii). c) toate cele de mai sus. 61. b) valoarea.

b) modalitatea de manifestare a funcţiilor întreprinderii şi stabilirea concluziilor. 66. mai puţin datoriile care grevează bunul si cheltuielile ocazionate de lichi dare. Utilitatea bunului în întreprindere se determină în funcţie de: a) gradul de participare la realizarea profiturilor. mai puţin deprecierea. 65. Preţul pieţii pentru bunurile care au utilitate pentru întreprin dere este egal cu: a) valoarea de intrare. Valoarea de lichidare a unui bun este egală cu: a) valoarea de origine. b) preţul de cumpărare a unui bun similar sau cu caracte ristici similare. 64. b) parametrii tehnici de eficienţă. 63. c) determinarea rentabilităţii întreprinderii. c) dorinţa beneficiarului evaluării. c) valoarea actuală a bunului. c) gradul de uzură. 260 . c) preţul de vânzare existent în cataloagele furnizorilor. mai puţin deprecierea.b) constatările din diagnosticul de evaluare. Diagnosticul efectuat de evaluator urmăreşte: a) stabilirea competitivităţii întreprinderii. mai puţin uzura. b) preţul de vânzare posibil de obţinut.

Soldul clienţilor la 31 decembrie este de 15. 68. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator ţine seama de: a) mediul economic exterior întreprinderii şi condiţiile asi gurate de întreprindere mediului intern de manifestare a funcţiilor ei.000 mii lei.cheltuieli constituire = 2. iar rulajul creditor anual al acestora este de 186. 69. Se dau următoarele elemente de bilanţ: . Care a fost durata în zile a încasării clienţilor? a) 15 zile.67.000 mii lei.brevete proprietate = 125.150 mii lei.total activ = 425. . Există un cumpărător pentru o parte din brevete care oferă 75. c) 30 de zile.000 mii lei.cheltuieli de cercetare = 15.375 mii lei. c) voinţa proprietarilor întreprinderii.000 mii lei.500 mii lei. 261 .000 mii lei. bilanţul contabil va fi ajustat (corijat) în minus cu: a) 93.000 mii lei. . Stabilind bilanţul economic al întreprinderii. . c) 118. b) 45 de zile.500 mii lei. b) dispoziţiile legale în vigoare. b) 143.

iar transportul şi taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35. b) minus 1. nu mai are utilizare de peste trei ani. c) 220.000 mii lei. 72. 71. cu ce sumă urmează a fi ajustat (corijat) în minus. din care datorii totale de 5. c) plus l . b) pasiv net corijat de 23. 262 .400 mii lei.000 mii lei. Valoarea patrimonială a întreprinderii va fi de: a) 18. în valoare rămasă de 145.000 mii lei.70.000 mii lei.000 mii lei.000 mii lei.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimează obţinerea din vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. iar rata neutră de 20%. b) 75.400 mii lei. Stabilind bilanţul economic. iar situarea ei în partea periferică a uzinei face posibilă vânzarea terenului încă liber de orice sarcină. Activul net corijat al întreprinderii este de 22. Se constată că o hală industrială.000 lei.000 mii lei.000 lei.000 mii lei. capaci tatea beneficiară de 3. c) 19. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85. bilanţul contabil: a) 265.000 mii lei.000 mii lei.000 mii lei. b) 20.000 mii lei. Superprofitul va fi de: a) plus 2. Bilanţul economic se prezintă cu un: a) activ net corijat de 23.

O întreprindere neredresabilă.000 mii lei.480 mii lei.000 mii lei.600 mii lei. b) 320. 6 67 mii l ei. 6 00 mii l ei. capacitatea beneficiară este de l .000 mii lei. Activul net contabil este de 425. Valoarea bunu rilor închiriate este de 105.000 mii lei. rata neutră de plasament (i) este de 11%. utilizând valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor. c) 350.000 mii lei. 74. iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea substanţială brută a întreprinderii va fi de: a) 455. 75. c) 8. iar dobânda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. intră în lichidare având următoarele date estimative: 263 . Capacitatea beneficiară a întreprinderii este de 8. b) 26 . va fi de: a) 25 . 5 00 mii l ei.73. Valoarea întreprinderii prin metoda bazată pe goodwill este de: a) 8.000 mii lei. cu un activ net pozitiv.800 mii lei. Valoarea întreprinderii.000 mii lei.000 mii lei. 76.000 mii lei. Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8. iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terţi este de 75. b) 8. c) 26 .

000 lei. c) 116.000 mii lei.- activ net contabil = 120.000 mii lei. 78. Valoarea globală a întreprinderii va fi de: a) 8. (plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate în urma lichidării vânzării imobilizărilor).000 mii lei. iar rata de actualizare a superprofitului este 25%.000 mii lei. plus valoarea imobilizărilor = 5. b) 118.000 mii lei. minus valoarea imobilizărilor = 6. capacitatea beneficiară este de l . rata neutră (i) este de 11 %.000 mii lei. b) 8.600 lei. 77. Valoarea estimată a trezoreriei disponibilă după lichidare este de: a) 117.000 lei. în câte grupe se pot împărţi metodele de evaluare combi nate? a) 3. b) 2.000 mii lei. 264 . c) 8. c) 4.800 lei. - cheltuieli de dezafectare şi funcţionare în timpul lichidării = 2. Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8.480 lei.

86.79. c) nu există relaţie directă. b) creşterii. b) +6.666 lei. Explicaţi diferenţele dintre preţ şi valoare. precizaţi care este valoarea goodwill-ului aplicând o rată de actualizare de 30%: a) -4. Explicaţi rolul bilanţului contabil în evaluarea unui activ sau a unei întreprinderi. Creşterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenţează valoarea întreprinderii în sensul: a) reducerii. 81. Ce relaţie există între rata de actualizare şi riscul de ţară? a) direct proporţională. 85. Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii? 265 .666 lei. c) nu influenţează. Reluând informaţiile de la întrebarea 72. 83.666 lei. c) + 4. 80. Clasificaţi diferitele tipuri de evaluări. b) invers proporţională. 84. Explicaţi necesitatea evaluării economice şi financiare a unei întreprinderi. 82.

Definiţi valoarea substanţială. management si resurse umane. Definiţi valoarea justă. 88. Definiţi valoarea de utilizare. Definiţi valoarea actuală a unui bun. Definiţi valoarea de piaţă. 96. 93. 89.87. 94. 91. 100. 99. Explicaţi legătura dintre scop si metodă în evaluarea întreprin derii. 92. 90. 98. 97. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic. tehnologic şi de exploatare. Obiectivele şi mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizării unei întreprinderi? 95. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial. 266 . Definiţi valoarea de origine. Prezentaţi 3 momente din viaţa întreprinderii în care este obligatorie evaluarea.

bănci 10. 106.000. bilanţul financiar şi bilanţul funcţional.000. 104. echipa mente 100.000. .000.000. Aveţi următoarele informaţii despre întreprindere: cheltuieli de înfiinţare 5. împrumuturi bancare 150. rezerve 5. 102.000. venituri în avans 80. şi explicaţi rolul acestora în cadrul diagnosticului de evaluare. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65. Eliberaţi bilanţul contabil în principalele sale mase.000 (din care 75.000. Rolul bilanţului funcţional în diagnosticul de evaluare. 107. 108.000.000 pe termen lung). licenţe 10. furnizori 250. Rolul bilanţului în diagnosticul de evaluare.000. clădiri 50.101. 109.000. creanţe 300. 103. stocuri 200.000. Care sunt paşii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei întreprinderi? Care sunt componentele fundamentale ale oricărei evaluări de întreprindere? în ce constă separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare şi bunuri nenecesare? Care sunt criteriile în funcţie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o întreprindere în vederea determinării activului net corijat? Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi? în ce constă metoda substractivă de calcul a activului net corijat? 267 105. capital social 125.000.

prin ambe le metode. Cum se determină costul capitalului propriu al unei între prinderi? 119.000. 117.000.000.000. împru muturi bancare t.000. Ce este rata de actualizare? 115. Ce este actualizarea? 118. banca 150. profit 55. Prezentaţi şi explicaţi modul de determinare a costului capita lului unei întreprinderi. venituri anticipate 80.000.000. cunoscând următoarele elemente din bilanţul eco nomic al acesteia: casa 10.000.000.000. Prezentaţi 3 metode de determinare a ratei de actualizare. clădiri 200.l. Explicaţi relaţia dintre activul net corijat al unei întreprinderi şi valoarea acesteia. 121.000. Explicaţi relaţia dintre riscuri şi rata de actualizare. 200. 114. furnizori 400. Explicaţi relaţia dintre riscuri şi valoarea întreprinderii. Explicaţi relaţia dintre rata de actualizare şi valoarea între prinderii. Cum se calculează valoarea substanţială brută a unei între prinderi? Explicaţi semnificaţia acesteia. 113.110. cheltuieli de înfiinţare 15. rezerve 10. 112.000. 268 . echipamente 250. creditori 80.000. Care sunt tehnicile de actualizare? 116. în ce constă metoda aditivă de calcul a activului net corijat? 111. stocuri 300. 122. Determinaţi activul net corijat al unei întreprinderi. capital social 100. 120.

127. . Ce corecţii se aduc rezultatelor financiare din bilanţul contabil în legătură cu amortizările şi provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor? Ce corecţii se aduc rezultatelor financiare din bilanţul contabil în legătură cu cheltuielile salariale? Explicaţi corecţiile legate de sinergii ce trebuie aduse profi tului din bilanţul contabil pentru a determina capacitatea bene ficiară a întreprinderii. Care sunt paşii (etapele) pentru determinarea capacităţii beneficiare a unei întreprinderi? Prezentaţi si explicaţi 4 corecţii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanţul contabil pentru determinarea capacităţii bene ficiare. Ce semnificaţie are coeficientul de volatilitate al acţiunilor unei întreprinderi asupra valorii acesteia? Ce este valoarea patrimonială a unei întreprinderi şi prezentaţi câteva din metodele de determinare. 130. Ce este capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi ce semnificaţie are în evaluarea întreprinderii. Enumeraţi unele posibile riscuri externe şi riscuri interne ale unei întreprinderi cu influenţă asupra ratei de actualizare. 132. 125.123. Ce sunt efectele sinergice şi ce influenţă au asupra valorii unei tranzacţii? Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capaci tăţii beneficiare a unei întreprinderi? 269 124. 131. 128. 126. 133. 129.

145. capacitatea beneficiară şi valoarea întreprinderii? Capacitatea beneficiară a unei întreprinderi exprimată prin profitul net este de 800. Definiţi capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi prezentaţi formele de exprimare a acesteia. Ce este valoarea de rentabilitate limitată si cum se determină? 142. 141. 140. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea întreprinderii prin rentabilitate? Ce înţelegeţi prin perioada de referinţă a unei întreprinderi în evaluarea acesteia prin rentabilitate? 135. Ce este valoarea de rentabilitate continuă şi cum se determină? 143. 139.134. Cum se determină şi ce semnificaţie au fluxurile de trezorerie în evaluarea unei întreprinderi? 144. Ce relaţie este între rata de actualizare. 136. Ce este şi cum se determină prima de risc a unei întreprinderi? 137. Care este valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării veniturilor şi explicaţi semnificaţia acesteia. în ce constă metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate? 270 . Ce semnificaţie are multiplicatorul capitalistic y pentru eva luarea prin rentabilitate a unei întreprinderi şi care sunt for mele de prezentare a acestuia? Ce este valoarea de randament propriu-zisă şi cum se determină? 138. iar dobânda la obligaţiunile de stat este de 12%.

155. superbeneficiul sau renta de goodwill. 156. 148. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi şi în ce relaţie se află cu valoarea acesteia? 153. 151. 149. Care sunt cele 4 etape (paşi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate? Ce este valoarea reziduală. 150.146. în ce constă metoda remunerării valorii substanţiale brute? 157. Ce relaţie există între fondul comercial şi goodwill-ul unei întreprinderi? Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii şi în câte grupe se pot clasifica? Explicaţi în ce constă metoda practicienilor de evaluare a întreprinderii. în ce constă metoda remunerării capitalurilor permanente necesare exploatării? 271 . 154. ce semnificaţie are şi cum influenţează valoarea întreprin derii? 147. 152. cum se determină şi când se foloseşte în evaluarea întreprinderii? Ce sunt elementele intangibile ale unei întreprinderi şi care sunt acestea? Ce este partea „invizibilă" a unei întreprinderi şi cum se determină valoarea acesteia? Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi şi ce semni ficaţie are în evaluarea acesteia? Ce este superprofitul.

000. 163.000/an.000 şi împrumuturi bancare 5. stocuri 20. creanţe 50. 165. Cum se evaluează obligaţiile din bilanţul unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? 166. rata de actualizare este de 12%.000.000. disponi bilităţi 5. 164. Se cere să evaluaţi întreprinderea calculând o rentă a goodwillului redusă la 5 ani.000. Care sunt situaţiile în care este posibilă evaluarea unei între prinderi în dificultate? 272 .158. diferenţe din reeva luare 25. capacitatea beneficiară exprimată prin profitul previzional net l . 162. 160.000. fond de comerţ l . obligaţii nefinanciare 25.000. 161.000. Care sunt ipotezele de bază în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerării valorii substanţiale brute? Se dau următoarele informaţii: imobilizări corporale 29. rata de remunerare a valorii substanţiale brute este de 15%. Cum se evaluează acţiunile deţinute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi? Cum se evaluează stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Cum se evaluează creanţele din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Cum se evaluează disponibilităţile din bilanţul unei între prinderi pentru a determina valoarea acesteia? Cum se evaluează imobilizările necorporale ale unei între prinderi pentru determinarea valorii acesteia? 159.000. capitaluri proprii 50.

000. în ce constă metoda activului net de lichidare.167. diferenţe din reevaluare 50. iar capacitatea bene ficiară exprimată prin profitul net este 1. din care cheltuieli anticipate 10.000. 273 173.000.000. când se foloseşte şi cum se calculează valoarea întreprinderii în dificultate? 168. 175. total datorii 75. când se foloseşte şi cum se calculează valoarea întreprinderii în dificultate? în ce constă metoda valorii la termen.000. 174. Care este superprofitul. 170. 169. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii şi divizării. iar costul capitalului acestei întreprinderi este de 15%? Se dau următoarele informaţii despre o întreprindere: total active 150. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii? 171. . Cum influenţează modificarea preţurilor valoarea unei întreprinderi? Rata de remunerare a activelor este de 10%. Determinaţi activul net corijat al acestei întreprinderi. Cum influenţează raportul de schimb al monedei naţionale valoarea unei întreprinderi? 172.500. superbeneficiul sau renta de goodwill a între prinderii? Care este valoarea unei întreprinderi dacă are o capacitate beneficiară exprimată prin profitul net de 10.000. capitaluri proprii 25.000. valoarea patri monială a întreprinderii este de 10.

181. Care este rolul bilanţului economic în evaluarea unei între prinderi? Explicaţi rolul evaluării pentru elaborarea situaţiilor financiare ale întreprinderii. 178. cum? O întreprindere si-a constituit un patrimoniu compus în principal din participaţii minoritare în afaceri industriale şi comerciale. Cum explicaţi relaţia dintre politicile contabile si valoarea întreprinderii? Ce înţelegeţi prin valoarea patrimonială a unei întreprin deri? Cum influenţează riscul de ţară valoarea unei întreprin deri? Conturile din afara bilanţului influenţează valoarea unei întreprinderi? Dacă da. 183. 179. Explicaţi influenţa politicilor de amortizare asupra valorii întreprinderii. Bilanţul său se prezintă astfel la sfârşitul exer ciţiului N: ACTIV PASIV 5 Capitaluri proprii 120 Datorii financiare 12 137 TOTAL 112 25 137 177. 180.176. 182. Imobilizări corporale nete Imobilizări financiare Disponibilităţi băneşti TOTAL Imobilizările corporale ale afacerii sunt constituite în prin cipal din mobilier de birou pe care îl utilizează pentru propriile nevoi şi care are o valoare de piaţă estimată la 274 .

186. cel aferent plusvalorilor activelor de 28%.m.m. Imobilizările financiare cuprind portofoliul de participaţii minoritare care includ două categorii distincte: - titluri ale societăţilor necotate pentru o valoare netă con tabilă de 88 milioane u. .m. pentru partea deţinută de întreprindere. în opinia ma nagerilor. încheiat la sfârşitul exerciţiului N. 50 milioane u. Să se determine plusvalorile nete aferente activelor. Bilanţul societăţii-mame. B si C. perioadă în care se va determina o economie de impozit pe profit. Se reia enunţul de la problema 183 cu următoarea cerinţă: să se determine economia de impozit pe profit indusă de pierderi. un control majoritar asupra a trei societăţi: A. 184. Se reia enunţul de la problema 183 cu următoarea cerinţă: să se calculeze activul net contabil.m. un rezultat reportat negativ de 15 milioane u. Impozitul pe profit este de 40%. prin intermediul societăţii-mame..m. Aceste pierderi se vor recupera în următorii 5 ani. se prezintă astfel: 275 185.11 milioane u. ca urmare a unor pierderi aferente exerciţiului anterior. care generează. Grupul Y deţine. titluri ale societăţilor cotate a căror valoare bursieră reprezintă. Rentabilitatea capitalurilor proprii aşteptată de piaţă pentru acest tip de afacere este de 10%. plusvalori potenţiale brute de 15 milioane u. - întreprinderea are.

pe de o parte. 276 . acordat unui partener comercial al grupului care are unele dificultăţi financiare.. un împrumut de 12 milioane u.m. în privinţa filialelor.m. se mai ştie: A reprezintă în bilanţul grupului o valoare netă contabilă de 50 milioane u. valoarea netă contabilă a participaţiilor în societăţile A. acest partener ar putea ajunge în situaţia încetării plăţilor. o expertiză recentă îi atribuie o valoare de piaţă de 16 milioane u. - imobilizările financiare cuprind. C si. După ultimele informaţii. B. Este o societate necotaţă care are datorii financiare de 18 milioane şi care a obţinut în ulti mul exerciţiu un rezultat din exploatare de 9 milioane. pe de altă parte.m. Societăţile cotate ale aceluiaşi sector de activitate prezintă actualmente următorii multiplii asupra rezultatelor ultimului exerciţiu: l O pentru rezultatul exploatării şi 15 pentru rezultatul neţ.ACTIV Imobilizări necorporale (din care cheltuieli de constituire) Imobilizări corporale Imobilizări financiare (din care participaţii) Disponibilităţi TOTAL 4 PASIV Capitaluri proprii 63 80 10 Datorii financiare d) 122 (HO) 7 143 TOTAL 143 Se mai cunosc următoarele: imobilizările corporale corespund clădirii ce reprezintă sediul social al grupului (regrupează ansamblul servicii lor administrative si comerciale ale grupului şi ale celor trei filiale).

care deţine din capitalurile sale o cotă de 55%. 188. dar ţinând seama de potenţialul său.m. pe baza mediei cursurilor înregistrate pe par cursul ultimei luni bursiere. Rentabilitatea sa nu este mare. impozit pe plusvalorile aferente activelor pe termen lung 28%. în urma unor performanţe deosebite. o capitalizare bursieră de 130 milioane. este de 35 milioane. Societatea A. datorii financiare 200 imobilizări nete 220 nevoie de fond de rulment 80 rezultatul exploatării 50 277 . B şi C. de 32 mili oane pentru ultimul exerciţiu. Grupul deţine 100% din capitalul său. Alte informaţii: impozit pe profit 40%. a cărei finanţare a fost realizată deocamdată doar din capita luri proprii. - Să se determine valoarea actuală a participaţiilor în societăţile A. cotată la bursă. în puternică creştere. Se reia enunţul de la problema 186 cu următoarea cerinţă: să se calculeze activul net contabil corectat al grupului Y. prezintă caracteristicile finan ciare următoare: capitaluri proprii 100 milioane u. Va loarea netă contabilă în cadrul grupului. C este o societate tânără. se estimează o valoare glo bală apropiată de cifra de afaceri anuală. 187.- B este o societate cotată pe piaţa secundară de 2 ani. B prezintă la ora actuală.

rata medie a dobânzii la datoriile societăţii 7.5 %.m.coeficientul p 1..m.000 milioane u. Cheltuielile cu amortizarea au fost de 45 milioane u.cota de impozit 40%. (Metode de evaluare bazate pe randament) 190. presupunând că acest cash-flow va creste la infinit cu 4% pe an.1. . imobilizările nete cuprind o participaţie minoritară. capitalizarea bursieră a societăţii este actualmente de 225 milioane u.m.rata dobânzii fără risc pe piaţă 5. 189.Se mai ştie că: . .. .7%.m. într-o altă societate cotată. .prima de risc mediu pe piaţa acţiunilor 4%. 250 . a cărei valoare de piaţă (pe baza mediei cursurilor ultimei luni bursiere) este de 35 milioane u. în sumă de 20 milioane. Un grup de societăţi prezintă următoarele situaţii financiare pentru ultimul exerciţiu: Cifra de afaceri Excedent brut de exploatare 278 1. investiţiile realizate de societate în cursul ultimului exer ciţiu au fost de 50 milioane si nevoia de fond de rulment a crescut cu 10 milioane. Se reia enunţul de la problema 186 cu următoarea cerinţă: să se calculeze cash-flow-ul disponibil si să se estimeze valoarea de piaţă a societăţii. Să se determine costul mediu ponderat al capitalului ca şi referinţă a ratei de actualizare.

.Amortizare pe plusvalori (specifică consolidărilor) = Rezultat net consolidat - ACTIV Imobilizări nete Active curente de exploatare Disponibilităţi TOTAL 500 450 80 1030 PASIV Capitaluri proprii Datorii curente de exploatare Datorii financiare TOTAL 450 280 300 1030 Alte informaţii: investiţiile au reprezentat 60 milioane u.15 25 85 10 115 Bilanţ Impozit pe profit .cota de impozit pe profit 40%. la sfârşitul exerciţiului precedent.coeficientul p al grupului este de 1. . .m. în cursul ultimului exerciţiu: nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane u.Amortizări = Rezultatul exploatării + Rezultat financiar + Rezultat extraordinar - 50 200 .prima de risc medie a pieţei acţiunilor este de 5%. Se cere să se calculeze valoarea creaţă de grup în ultimul exerciţiu.m. - 279 . .3%. fără risc 4%.rata dobânzii la datoriile financiare ale grupului 7%. .rata de rentabilitate a pieţei.

O întreprindere a fost introdusă la Bursă în exerciţiul N-l. tocmai s-a plătit.000 lei. O întreprindere oferă acţionarilor un randament global pe dividende de 3%. piaţa cere o rentabilitate a capitalurilor proprii de 10%. 192. trebuie găsită rata de creştere implicită a dividendelor la infinit care permite asigurarea acestei rentabilităţi. ştiind că pentru societăţile cotate din acelaşi sector de activitate s-au observat multiplii următori pentru rezultatele ultimului exer ciţiu: PER =18. Ultimul său dividend de 10 u. entitate) actualizarea presupunând că acest cash-flow va creşte cu 10% pe an în următoarele trei exerciţii. apoi de 6% pe an pentru următorii doi ani şi apoi o creştere de 4% până la infinit. 195.m. 193. rata de creştere anticipată a beneficiilor de 9% şi dividendul anticipat la sfârşitul exerciţiului este de 1. (pentru afacere. Ştiind că pentru clasa de risc considerată. apoi cu 4% până la infinit. multiplul rezultatului din exploatare =10. Se reia enunţul de la problema anterioară cu următoarea cerin ţă: să se evalueze afacerea prin comparaţii bursiere. Se reia enunţul de la problema 190 cu următoarea cerinţă: să se evalueze afacerea prin metoda cash-flow-urilor disponibile. care este rata de rentabilitate sperată a titlului? 280 . Se aşteaptă o creştere a dividendului său într-un ritm anual de 8% până la sfârşitul celui de-al treilea an. Dacă preţul acţiunii unei întreprinderi este actualmente 25.191. Să se determine valoarea de piaţă a afacerii (acţiunii) ştiind că rata de rentabilitate aşteptată de acţionari pentru capitalurile proprii este de 10%.500 lei. 194.

m. Să se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezelor: superprofitul va creşte cu o rată anuală constantă de 5% pe un orizont de prognoză de 10 ani. rentabilitate minimă cerută de la capitalurile investite pe piaţă: 7.5%. rentabilitate minimă cerută de la capitalurile investite pe piaţă: 7.000 mili oane u.. Conducerea unei întreprinderi doreşte să lege primele acordate agenţilor comerciali pentru depăşirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru întreprindere. 198. A fost studiată ipoteza următoare: creşterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% faţă de obiective. Să se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul va fi constant pe o durată nedeterminată de timp. - 197. O întreprindere prezintă caracteristicile următoare: capitaluri investite de acţionari şi creditori: l .m.196. 281 .5%. rentabilitate aşteptată (previzională) a capitalurilor inves tite în afacere: 10%..000 mi lioane u. O întreprindere prezintă caracteristicile următoare: capitaluri investite de acţionari şi creditori: l . rentabilitate aşteptată (previzională) a capitalurilor inves tite în afacere: 10%.

Cota de impozit pe profit: 40%. CA medie realizată de un agent comercial: 10 mili oane u. Conducerea unei întreprinderi doreşte să lege primele acordate agenţilor comerciali pentru depăşirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru întreprindere. . - CMPC: 7%.. O întreprindere prezintă următoarele conturi previzionale: 282 . Se mai cunosc următoarele: marja profitului din exploatare (operaţional) înainte de impozit: 20% (PO/CA). - Care este creşterea valorii economice adăugate în ipoteza de mai sus? 199.Se mai cunosc următoarele: marja profitului din exploatare (operaţional) înainte de impozit: 20% (PO/CA). m.. CA medie realizată de un agent comercial: 10 mili oane u.m. Care este creşterea valorii economice adăugate în ipoteza de mai sus? 200. A fost studiată ipoteza următoare: . Cota de impozit pe profit 40%.reducerea cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri). - CMPC: 7%.

m.partea grupului 96.4 283 .4 Informaţiile cu privire la societăţile cotate din acelaşi sector de activitate conduc la următorul multiplu aplicat rezultatului aşteptat pentru exerciţiul N+1: PER = 21.m. Rezultatul exploatării 150 Rezultatul financiar 9 Rezultatul extraordinar 20 Impozit pe profit 71.4 Rezultat aferent participaţiilor minoritar (11) Rezultat net partea grupului 96.4 Rezultat aferent participaţiilor minoritare (11) Rezultat net . 150 9 20 Impozit pe profit 71. Să se determine valoarea întreprinderii. O întreprindere prezintă următoarele conturi previzionale: Cifra de afaceri 100 milioane u.6 Rezultat net consolidat 107. Impozit pe profit: 40%.6 Rezultat net consolidat 107.Cifra de afaceri Rezultatul exploatării Rezultatul financiar Rezultatul extraordinar 100 milioane u. 201. partea aparţinând grupului prin metode comparative.

cheltuieli de cercetare: 10.000.000. 203. . 284 .000. Care este valoarea care se stabileşte pentru activele conside rate în afara exploatării? Care ar fi motivele pentru care acţionarii ar accepta un preţ de vânzare negativ pentru o întreprindere redresabilă (în locul opţiunii falimentului)? Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuală în România nu pot fi acceptate în totalitate. fiind necesare corecţii ale bilanţului elaborat pe baza acestora? 204.m.000 destinate creării unui produs pentru înlocuirea altuia care va ieşi de pe piaţă anul următor. partea aparţinând grupului. Să se determine valoarea întreprinderii.Informaţiile cu privire la societăţile cotate din acelaşi sector de activitate conduc la următorul multiplu aplicat rezultatului aşteptat pentru exerciţiul N+l: multiplul pentru rezultatul exploatării =13.000. din care 4. Impozit pe profit: 40%.cheltuieli de constituire: 2. 205.capital social: 10. în cazul evaluării economice. . 202.000.000 u..rezerve: 3. cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de spe cialitate: 1.rezultat reportat: 5. . prin metode comparative. Să se determine activul net contabil corectat pe baza urmă toarelor informaţii: .

în vederea stabilirii diag nosticului parţial: relaţiile comerciale cu furnizorii tradiţionali. calificarea medie a personalului de execuţie? 207. 213. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rată constantă pe o perioadă nedeterminată (infinită) de timp? Ce exemple de coeficienţi multiplicatori utilizaţi în practica evaluării puteţi da? în câte moduri puteţi scrie formula de calcul a valorii unei afaceri dacă se capitalizează beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de prognoză nedeterminat şi se consideră că acest beneficiu este constant? Cum poate fi definită valoarea reziduală a unei afaceri inclusă în calculele de actualizare a cash-flow-urilor? 210. structura şi numărul sindicaliştilor. existenţa Regulamen tului de ordine interioară. Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii? 209. Care sunt premisele aplicării metodei rentei goodwill-ului? 285 . promovarea produselor întreprinderii. 212. 208. dependenţa managerilor de bănci sau acţionarii majoritari.206. posibilităţi de îmbunătăţire a căilor de acces şi a utilităţilor? Care dintre verificările următoare vi se par relevante pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: locul de muncă anterior angajării în întreprinderea evaluată. Care dintre următoarele puncte nu se încadrează în analiza SWOT aplicabilă funcţiei juridice. 211.

286 . Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative şi ce exemple puteţi da? 219. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci când se determină valoarea patrimonială Activ net contabil corectat? Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea construcţiilor atunci când se determină valoarea patrimonială Activ net contabil corectat? Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echi pamentelor atunci când se determină valoarea patrimonială Activ net contabil corectat? în cadrul formulei de calcul a costului mediu ponderat al capitalului (una dintre referinţele necesare determinării ratei de actualizare) în ce mod se ia în considerare influenţa fiscali tăţii atunci când se determină costul datoriilor? 221. Care este definiţia goodwill-ului? 220. 222. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate? 217. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate? 218. Care sunt premisele aplicării metodei capitalizării superprofitului? Care este semnificaţia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul preţului pe acţiune) indicator bursier şi coeficient multipli cator? 215.214. 216. 223.

. Activul net contabil corectat)? 287 229.224. Care sunt factorii în funcţie de care se estimează de către evaluator coeficientul de depreciere utilizat.instrument complex de analiză financiară utilizat pentru stabilirea diagnosticului financiar? 225. 230.indicator calculat pentru interpretarea bilanţului contabil în cadrul diagnosticului financiar? Care sunt documentele financiare de sinteză pe care le verifică auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile? Cărei optici îi corespund valorile patrimoniale funcţionale (de exemplu. 231. intrări de personal/număr mediu scriptic de personal x 100. spre exemplu. Care dintre indicatorii următori poate fi folosit pentru apre cierea circulaţiei şi stabilităţii personalului? - număr de grevişti/număr total de salariaţi x 100. în cadrul metodei costului de înlocuire net (CIN)? Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesară determinării ratei de actualizare? Care este criteriul principal de clasificare a elementelor bilan ţului funcţional . număr de personal cu vechime mai mare de 5 ani/număr mediu scriptic de personal. Valoarea substanţială)? Cărei optici îi corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu. Care este formula de calcul a lichidităţii restrânse . 226. 228. 227.

din ce se compune rata de actualizare? 241. 239. nete)? Care este formula de calcul a fondului de rulment . se apelează la evaluări economice ale activelor? 234. Ce reprezintă rata de actualizare a capitalurilor? 233. Care sunt caracteristicile lichidării judiciare a întreprinderii din punctul de vedere al evaluării? 235. Prin ce se deosebesc valorile entităţii (funcţionale. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specifice activelor (metoda capitalizării rezultatelor. Care sunt situaţiile în care.232.indicator de echilibru financiar specific bilanţului funcţional? Prin ce se deosebeşte goodwill-ul de activele intangibile identificabile? Care sunt factorii în funcţie de care se alege un etalon de comparaţie reprezentativ (acţiune sau afacere)? 236. 288 . 242. metoda comparaţiei directe) se poate aplica şi fără să se dispună integral de informaţii de piaţă? De ce uzura scriptică a bunurilor de natura imobilizărilor corporale nu poate fi acceptată în cazul unei evaluări economice? Dacă se lucrează în unităţi monetare curente. ale ansam blului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice. în contabilitate. 237. 238. Cum poate fi definită evaluarea economică? 240. metoda costurilor.

. cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului? Prin ce se deosebeşte valoarea estimată de evaluator de preţul care este eventual stabilit de către cei care au cerut efectuarea evaluării? Care este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploatării . 251.243. Indicaţi tipul de valoare aferentă activelor căreia îi corespunde definiţia: suma estimată pentru care o proprietate (activ) ar putea fi schimbată la data evaluării. în care fiecare parte acţionează în cunoştinţă de cauză. între un cumpărător şi un vânzător hotărâţi. ca indicator compus al rezultatelor? Cum poate fi transformat un rezultat contabil într-un cashflow? Care este semnificaţia includerii amortizării (alături de rezultatul net contabil. prudent şi fără constrângeri. după un marketing adecvat. Marcaţi cu adevărat (A) sau fals (F) răspunsurile la următoarea afirmaţie: Situaţiile financiare ale întreprinderii nu sunt prelucrate ca atare de evaluator. fiind necesare corecţii: 289 244.valoare patrimonială? Daţi exemple de factori care influenţează mărimea orizontului de prognoză estimat în cadrul metodelor de randament. 248. 245. Care este formula de calcul a rentabilităţii economice. 250. 246. într-o tranzacţie echilibrată. Precizaţi când este recomandabil să fie folosită rata de evaluare „Curs bursier/Cash-flow". 249. 247.

254. Prezentaţi teoria care stă la baza determinării valorilor bazate pe comparaţii de piaţă ale afacerii. 258. Expuneţi tipurile de valori care se determină pentru activele deţinute de o întreprindere care îşi încetează activitatea. incluse în definiţia acesteia conform Standardelor Inter naţionale de Evaluare (IVS . Motivaţi prin 3-4 argumente utilitatea diagnosticului pentru evaluarea afacerii. Prezentaţi teoria care stă la baza determinării valorilor patri moniale ale afacerii. Prezentaţi teoria care stă la baza determinării valorilor de randament ale afacerii. Expuneţi tipurile de valori care se determină pentru activele deţinute de o întreprindere care îşi continuă activitatea. Prezentaţi trei dintre condiţiile obţinerii valorii de piaţă a acti velor. a) 252. c) nu reflectă neapărat valori de piaţă.contabilitatea nu este ţinută întotdeauna potrivit normelor şi principiilor contabile în vigoare. 253. 290 . d) include goodwill-ul. 255. 259. 257. or acesta nu este întotdeauna calculat de evaluator. Enumeraţi trei dintre scopurile evaluării de active sau de afaceri. b) se referă la o perioadă trecută. 256. Prezentaţi criteriile după care se judecă o întreprindere ca fiind în dificultate.International Valuation Standards). 260.

Prezentaţi caracteristicile generale ale unui cash-flow. Enumeraţi patru elemente intangibile care pot fi evaluate distinct. Expuneţi elementele de compunere ale costului de înlocuire net . Prezentaţi trei dintre corecţiile care se aplică rezultatului contabil pentru a-1 transforma într-un beneficiu reproductibil.contractele de muncă individuale si colective. .controlul producţiei ca şi existenţă şi organizare.relaţiile cu furnizorii tradiţionali.componentă a ratei de actualizare. 291 269. 266. 262. 267. 271. Exemplificaţi trei principii ale evaluării specifice sau aplica bile metodelor de randament. Prezentaţi diferenţele dintre actualizare şi capitalizare .valoare sau procedură de evaluare a activelor. Prezentaţi componentele ratei de actualizare atunci când e înţeleasă ca şi rată de rentabilitate a investiţiilor alternative. 265. Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului juridic: . 270. Enumeraţi câteva rate de rentabilitate ale pieţei care pot fi alese ca şi rată neutră .261. Prezentaţi caracteristicile afacerilor redresabile. . 264. 263.în înţelesul lor pentru evaluare. recurent (capacitate beneficiară). 268. . Prezentaţi caracteristicile activelor intangibile identificabile.

nete). 276. .organizarea generală a producţiei. .productivitatea muncii.gradul de utilizare a capacităţii de producţie. .nivelul activităţii şi al rezultatului. .272. 275. 292 . . Daţi exemple de valori patrimoniale clasificate.existenţa unui regulament de organizare şi funcţionare. Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: .echilibrul financiar. competenţele şi instrucţiunile emise de cadrele de conducere.respectarea principiului de protej are a patrimoniului. Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului comercial: .ritmicitatea aprovizionărilor. oferta întreprinderii comparativ cu sectorul ei de activitate.starea căilor de acces si a utilităţilor pentru producţie. după criteriul resurselor investite în afacere. Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului financiar: . atribuţiile. în categoria valorii capitalurilor proprii (valori matematice. . Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului tehnic: principalele surse de venit ale întreprinderii ca evoluţie trecută şi viitoare. 274. 273.

în categoria valorii ansamblului resurselor investite (valori ale entităţii. Daţi exemple de valori patrimoniale clasificate. 280. 282. 281. 285. 284. 1992 şi 1994): 293 278. indicator bursier şi coeficient multiplicator în cadrul metode lor de randament. specific bilanţului funcţional. Redaţi formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotaţie a stocurilor" exprimat în zile de cifră de afaceri . Prezentaţi formula de calcul a costului de înlocuire net . . 279. Redaţi formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotaţie a datoriilor furnizori" exprimat în zile de cifră de afaceri . valori funcţionale). după criteriul resurselor investite în afacere. Indicaţi formula de calcul a trezoreriei nete . Prezentaţi formula de calcul a PER (Price Earnings Ratio).pro cedură de evaluare sau valoare atribuită activelor atunci când se determină Activul net contabil corectat sau valori juste destinate înregistrărilor contabile. Precizaţi prin ce se caracterizează poziţia de consultant a evaluatorului.utili zată pentru stabilirea diagnosticului financiar. Redaţi formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotaţie a creanţelor clienţi" exprimat în zile de cifră de afaceri .utilizată pentru stabilirea diagnosticului financiar.277. Marcaţi afirmaţiile care se potrivesc evaluării administrative (reevaluările obligatorii din anii 1990.utilizată pentru stabilirea diagnosticului financiar. 283.indicator de echilibru financiar.

Indicaţi câteva corecţii aplicate rezultatului contabil pentru a-1 transforma în capacitate beneficiară (metode de randament).- uzura luată în calcule este cea scriptică (din contabilitate) si nu reală (tehnică). - 286. Prezentaţi semnificaţia badwill-ului aferent unei întreprinderi. Daţi exemple privind corecţiile care pot fi aplicate activelor curente în vederea determinării Activului net contabil corectat. 293.punct de plecare în dimensionarea goodwill-ului. 294 . Daţi câteva exemple privind cauzele intrării unei întreprinderi în stare de dificultate. 289. Prezentaţi formula de calcul a valorii substanţiale brute .valoare patrimonială a întreprinderii. indicii aplicaţi au ţinut seama de inflaţie. 288. 290. metoda de stabilire a valorii administrative este unică (indicială). 287. Prezentaţi semnificaţia superprofitului . Prezentaţi formula de calcul a valorii lichidative. de curs valutar şi de alţi factori de natură economică. ca indicator specific diagnosticului financiar. 292. un activ net determinat în cazul lichidării benevole (progresive. nejudiciare) a întreprinderii. 291. Indicaţi formula de calcul a profitabilităţii economice.

295 . dacă au un stil de conducere descentralizat sau cen tralizat. .dacă sunt şi acţionari ai societăţii analizate. . Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului comercial: .dacă au studii superioare de specialitate.294.actele de proprietate asupra bunurilor întreprinderii.acţiunile juridice în curs pentru litigii cu caracter comercial.dacă au depus garanţiile legale. Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: . actele de închiriere asupra bunurilor utilizate de între prindere. . 295.

. .Contabilitatea financiară. . 1990.Gestionfinanciere. voi. Bucureşti. Editura Atol. Editura Economică. Ion IONAŞCU P. C. Francis LEFEBVRE . I.La gestionfinanciere de l'entreprise. Ediţia a Il-a.Evaluation. Tome l. .CONSO . 1991.Sisteme contabile comparate. Ion IONAŞCU Nicolae FELEAGĂ. Patrice VIZZA VON A . TOURNIER 296 Veronique BESSIERE . 2005. . . Bucureşti. Editura Economică. Editura CECCAR.Evaluarea întreprinderii.BIBLIOGRAFIE Marin TOM A.Sisteme contabile comparate. Editura Dunod. 2002. . HenriMAUGUIERE Patrice VIZZAVONA J. 1994. Editura Dunod. Nicolae F ELE AGĂ Nicolae FELEAGĂ Nicolae FELEAGĂ. . Tome 2. 1994. .Tratat de contabilitate financiară.Standardele Internaţionale de Contabilitate. voi.L'evolution des entreprises. Atol. Ediţia a Il-a. I-IV.L'evaluation des entreprises noncotees. Ediţia a Hl-a. Bucureşti.Evaluation des entreprises.Ghid pentru diagnostic şi evaluarea Marius CHIVULESCU întreprinderilor. Editura Francis Lefebvre. IASC .

Evaluarea şi transmiterea întreprinderilor. Editura Economică.Practici moderne de evaluarea întreprinderii . HONIGMAN H.Evaluarea întreprinderilor. Editura CECCAR. TUBIANA G.Cartea expertului evaluator.IVSC CECCAR Patrice VIZZAVONA Richard BARKER C. . 297 . 2002.Studii de caz corectate de gestiune financiară şi evaluarea întreprinderii. CHAPALIN Ph. . . 2003. Ediţia a VH-a. Editura Economică. 2004. .Evaluarea întreprinderilor. TCHEMENI . Editura Litec. . 2005. 2005. .Standardele Internaţionale de Evaluare. 1999. .Evaluarea întreprinderilor. Bucureşti.EMS. de la CHAPELLE E. 2002.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful