Capitolul 7 lemn

Case prefabricate din

Capitolul 7 CONSTRUCŢII SPAŢIALE CU STRUCTURA DE REZISTENŢĂ DIN LEMN
7.1. Date de bază În practica construcţiilor de peste hotare, structurile spaţiale din lemn au căpătat o extindere mare mai ales la realizarea acoperişurilor, datorită multiplelor avantaje pe care le prezintă acestea faţă de structurile realizate din elemente plane, atât din punct de vedere al economiei de material şi de costuri, cât şi cu privire la posibilităţile largi de rezolvare funcţională şi arhitecturală. Ele au început să fie folosite pe scară din ce în ce mai largă, atât la construcţii social-culturale, cât şi la cele cu caracter industrial. În cazul construcţiilor realizate din elemente de construcţii plane (grinzi, ferme, cadre, arce etc.), pentru simplificarea calculelor se consideră că sunt acţionate de încarcări numai în planul lor şi că lucrează independent unul de altul. În realitate, datorită prezenţei elementelor şarpantei (pane, astereală etc.) şi a contravintuirilor dispuse în sens longitudinal, acoperişurile realizate din elemente de construcţii plane apar final ca nişte sisteme spaţiale cu un anumit grad de conlucrare, dar în calcul însa nu se ţine seamă. Structurile spaţiale reprezintă o extindere firească a realizărilor constructive bazate pe utilizarea elementelor de construcţii portante puse pe o singura direcţie la cele cu elementele structurale dispuse pe doua directii, obţinându-se astfel o serie de efecte pozitive, atât în ceea ce priveşte conformarea structurii, cât si cu privire la comportarea generală a construcţiei la acţiunea încarcarilor verticale şi orizontale. Particularitatea distinctivă a unui sistem spaţial, spre deosebire de sistemele plane, constă în aceea că distrugerea unui element din structură nu poate să ducă la dărâmarea întregii construcţii. În acest caz se realizează o redistribuire a eforturilor în celelalte elemente ale structurii legate spaţial cu elementul distrus. Distrugerea unei construcţii spaţiale se poate produce din cauza deformaţiilor mari, care duc la deformarea formei geometrice generale a construcţiei. În unele situaţii, distrugerea construcţiei se poate produce şi din cauza pierderii stabilităţii întregului sistem sau a unor elemente separate ale ei, cazul cupolelor sferice având structura portanta formată din arce cu trei articulaţii. Folosirea construcţiilor spaţiale din lemn, în general, este raţională în urmatoarele cazuri: 1) La construcţii cu deschideri relativ mari când se urmăreşte utilizarea întregului gabarit interior al construcţiei, cazul depozitelor de materiale şi materii prime etc. 2) La construcţii cu împingeri la care se urmăreşte ca împingerea să fie transmisă nu concentrat, ci distribuit pe întreaga lungime a fundaţiilor sau a pereţilor longitudinali. 3) La construcţii cu destinaţii speciale la care este necesar să se prevadă în pereţii longitudinali goluri pentru porţi, de exemplu la hangare de avioane, când rezemarea se realizează pe pereţii frontali.
Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.1

Capitolul 7 lemn

Case prefabricate din

4)

La acoperişuri pentru clădiri de formă circulară, pătrată sau poligon regulat, de tipul cupolelor şi bolţilor închise etc.

În general, utilizarea structurilor spaţiale de lemn nu este raţionala la clădiri cu umiditate ridicată şi 1a acoperişuri cu dolii, din cauza pericolului de îngrămădire a zăpezii. Dintre tipurile de structuri spaţiale analizate cele mai indicate sunt acelea care se realizează pe cale industrială din elemente tip (bolţi si cupole 1amelare, cupole geodezice etc.). Spre deosebire de structurile realizate din elemente plane, la construţii spaţiale, elementele principale ale structurii de rezistenţă nu sunt dispuse în acelaşi plan, ci în plane diferite, formând un sistem spaţial rigid, capabil să preia solicitări în orice direcţie. În consecinţă, calculul privind determinarea eforturilor, la un sistem spaţial, reprezintă în general o problemă din punct de vedere static multiplu nedeterminată, a cărei rezolvare practică prin utilizarea metodelor obişnuite nu întotdeauna este posibilă. De aceea, în vederea simplificării calculului şi proiectării lor, de foarte multe ori se recurge la metode aproximative, care constau în descompunerea structurii spaţiale în elemente plane independente sau se transformă într-un sistem de elemente plane echivalente ţinând seama într-o măsură mai mică sau mai mare de conlucrarea spaţială. 7.2. Clasificarea structurilor spaţiale Structurile spaţiale din lemn utilizate la construcţii de acoperişuri se pot clasifica după: forma în plan a construcţiei, forma geometrică a acoperişului şi modul de alcatuire constructivă. După forma în plan a construcţiei acoperişurilor cu structura spaţială din lemn pot fi de formă dreptunghiulară, poligonală şi circulară (fig. 7.1). După forma geometrică acoperişurile cu structura spaţială se pot clasifica în: bolţi cilindrice, bolţi întretăiate (închise), pânze poligonale sau suprafeţe cutate şi cupole (fig. 7.1). După modul de alcătuire constructivă, acoperişurile cu structura spaţială se pot realiza sub formă de: bolţi-membrane subţiri, cu sau fără nervuri de rigidizare; suprafeţe cutate cu nervuri de rigidizare; bolţi lamelare; cupole-membrane subţiri, cu nervuri de rigidizare; cupole lamelare; cupole din arce cu trei articulaţii; cupole geodezice. Structurile spaţiale cu toată diversitatea lor, se pot grupa în următoarele 3 categorii principale: membrane subţiri curbe, cu sau fără nervuri de rigidizare; pânze sau suprafeţe cutate cu nervuri pentru sporirea rigidităţii; sisteme lamelare şi din bare drepte sau curbe de tipul arcelor cu două şi trei articulaţii.

Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.2

Capitolul 7 lemn

Case prefabricate din

Fig. 7.1. Forma în plan a acoperişurilor cu structură spaţială din lemn şi forma geometrică a acoperişurilor cu structură spaţială. Dintre structurile spaţiale utilizate frecvent la construcţii de acoperişuri se numără bolţile lamelare cilindrice mai ales în cazul clădirilor având formă în plan dreptunghiulară şi a unei rezemări pe pereţi portanţi sau cadre de beton armat continue, pânzele poligonale de tipul suprafeţelor cutate şi membranele subţiri care se utilizează de regulă în cazul rezemării discontinue pe stâlpi. Bolţile închise sunt utilizate în cazul rezemării pe contur, la clădiri de formă poligonală în plan, iar cupolele în cazul rezemarii continue pe contur la clădiri de formă circulară cu deschideri mari. La structuri spaţiale realizate din mai multe straturi, cum sunt bolţile-membrane cu simplă sau cu dublă curbură şi pânzele poligonale alcătuite din mai multe straturi la care elementele secundare sunt combinate în general cu elemente de construcţii portante, apare pericolul de acumulare a umidităţii, în perioadele reci, ca urmare a fenomenului de condens creându-se astfel condiţii favorabile pentru putrezirea elementelor din lemn. Pentru ca eficienţa acestor sisteme, din punct de vedere tehnic şi economic, să nu fie anihilată prin distrugerea lor rapidă din cauza putrezirii, o atenţie mare trebuie acordată măsurilor menite să asigure un regim eficient de ventilaţie a acoperişului. Totodată se impune prevederea unei învelitori sigure, amplasarea corectă a stratelor de izolaţie termică şi a barierei contra vaporilor, întrebuinţarea unor materiale izolatoare care nu putrezesc şi sunt incombustibile, iar materialul lemnos să fie protejat în prealabil împotriva putrezirii şi a focului. Dintre structurile spaţiale descrise, cele mai eficiente din acest punct de vedere sunt bolţile şi cupolele lamelare, cupolele din arce încleiate şi cupolele geodezice care nefiind construcţii combinate, neajunsurile memţionate anterior sunt eliminate prin însăşi structura sistemului constructiv. 7.3. Bolţile membrane Bolţile-membrane sunt construcţii cu pereţi subţiri alcătuite din mai multe straturi suprapuse din scânduri sau din scânduri şi produse noi pe bază de lemn (placaj de construcţie etc.) îmbinate între ele cu mijloace tradiţionale (cuie) sau moderne (adezivi). După forma geometrică a acoperişului, bolţile-membrane se împart în: bolţi-membrane subţiri de formă cilindrică; bolţi-membrane subţiri întretăiate (închise). Din punct de vedere constructiv, bolţile-membrane subţiri se pot realiza cu sau fără nervuri de rigidizare. În cazul deschiderilor mai mari, bolţile-membrane se realizează de regulă cu nervuri de rigidizare, dispuse la 1.5 – 2.5 m interval.
Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.3

Pentru realizarea bolţilor cilindrice este indicat să se adopte schema constructivă cu unghiul la centru 2 α ≥ 120°. pentru acoperirea construcţiilor având în plan forma dreptunghiulară. 7. un strat longitudinal dispus la partea superioara. având deschideri relativ mari. În acest caz este necesară întărirea marginilor longitudinale cu elemente de rigidizare suplimentare dispuse atât în planul acoperişului. Din punct de vedere constructiv bolţile-membrane cilindrice sunt alcătuite din următoarele straturi (fig.5 ori deschiderea l.00 m şi un raport dintre săgeată şi deschidere f/l= l/4 . de obicei.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Bolţile-membrane cu pereţii subţiri sunt indicate pentru acoperirea construcţiilor socialculturale.3. cât şi în plan orizontal. În cazul bolţilor-membrane rezemate pe pereţii frontali se recomandă ca distanţa dintre reazemele frontale L să nu depăşească 2.4 .00 – 20. doua straturi oblice dispuse la 45°. Scheme cu bolţi membrane subţiri de formă cilindrică. l/8 (fig. 7.7. sportive şi cu alte destinaţii.. Fig. 7.2. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.3): un strat longitudinal dispus la partea inferioară. deschiderea de 12..). Bolţile-membrane cilindrice se pot realiza cu rezemare pe pereţii portanţi longitudinali sau cu rezemare pe pereţii frontali.2). cazul hangarelor pentru avioane etc.1. care nu pot fi amplasate în pereţii frontali. nervuri (arce) de rigidizare. Varianta cu rezemare pe pereţii portanţi frontali se adoptă atunci când pentru accesul în clădire sunt reclamate goluri cu deschideri mari. Bolţi-membrane cilindrice Acoperişurile de tipul bolţilor cilindrice se folosesc.

având în general formă poligonală (v. 7. Din punct de vedere constructiv ele sunt alcătuite. Suprafeţe cutate Acoperişurile de tipul suprafeţelor cutate sunt construcţii spaţiale. Construcţia bolţilor-membrane subţiri: 1.4. ca şi bolţile-membrane cilindrice. Bolţile-membrane închise se realizează de obicei cu nervuri de rigidizare şi cu rezemare continuă pe pereţii portanţi. fig. Fig.5 m.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig.1). Nervuri de rigidizare. Distanta între nervurile de rigidizare sunt în general între 2 şi 3 m. straturile care intră în componenţa membranei se îmbină între ele prin intermediul unui adeziv (clei) rezistent la acţiunea umidităţii şi biodegradării. Acoperişuri spaţiale formate din suprafeţe cutate: a . Presarea straturilor în timpul încleierii se realizează cu ajutorul cuielor dispuse constructiv. asamblate prin intermediul unui adeziv rezistent la acţiunea umidităţii şi biodegradării. Nervurile de rigidizare se dispun la intervale de 1. Bolţi-membrane întretăiate Acest tip de acoperiş se poate adopta în cazul construcţiilor cu pereţi portanţi având forma în plan poligonală (fig. Prin intermediul lor se pot acoperi deschideri variind de la 10 până la ≈ 30 m.2. Fig. b . 7. 3.3. În vederea asigurării unei conlucrări cât mai corespunzătoare. Raportul dintre săgeata f şi deschiderea l poate varia între 1/2 şi 1/3.dispuse paralel. Scheme cu bolţi-membrane întretăiate (închise). 4. din două straturi orizontale dispuse la partea inferioară şi superioară între care se aşază straturile oblice. 7.4.4). 7. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.5. Arcul fronton. 7. Astereală înclinată. Astereală longitudinală superioară.3. 2.5 . Astereală longitudinală interioară.5 – 2. 5. 7. având raportul f/l cuprins între 1/3 şi 1/6. Ele sunt indicate pentru deschideri de 20-40 m. 7.radical.

din elemente plane înclinate cu pereţii subţiri alcătuiţi din două straturi de scânduri încrucişate.6 se prezintă un exemplu de realizare a unui acaperiş spaţial format dintr-o singură suprafaţă cutată rezemată pe pereţii frontali rigizi de 18 m deschidere. Suprafeţele cutate se obtţin. În cazul construcţiilor de formă circulară sau poligonală în plan acoperişul spaţial se obţine prin dispunerea suprafeţelor cutate în sens radial. Elementele plane cu pereţi subţiri sunt alcătuite din două rânduri de scânduri dispuse la 45°. 7.6 .5). având marginile întărite cu dulapi dispuşi în sens longitudinal şi rigidizări transversale care se dispun la 1.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Din elementele cu pereţi subţiri se pot realiza acoperişuri spaţiale formate din una sau mai multe suprafeţe cutate dispuse paralel sau radial. rezemate pe pereţii frontali sau pe stâlpi (fig. la care porţile de acces sunt amplasate în pereţii longitudinali.30 m interval. respectiv cu dulapi la partea superioară comprimată.6. 7. Asamblarea elementelor plane cu pereţii subţiri se face prin intermediul unor rigidizări transversale de formă triunghiulară dispuse în sens longitudinal. de obicei. având marginile longitudinale întărite cu două rânduri de scânduri la partea inferioară întinsă. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. 7. Vedere generală şi secţiunea transversală a acoperişului din suprafete cutate. În acest caz acoperişul spaţial este alcătuit din două elemente plane identice. Acoperişurile formate din una sau mai multe suprafeţe cutate dispuse paralel se utilizează de obicei la construcţii având formă dreptunnghiulară în plan. cu secţiune compusă de tipul grinzilor cu inimă din scânduri încrucişate.5 . În fig. Fig.

8. Vederea generală a unui acoperiş spaţial în formă de paraboloid hiperbolic din lemn (Anglia). 7.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig. care de obicei este formată din plăci ondulate sau cutate din tablă. 7. Construcţie social-culturală cu acoperiş realizat din suprafeţe cutate dispuse radial. acoperişurile uşoare din lemn. de diferite forme geometrice. Datorită avantajelor pe care le prezintă structurile spaţiale cu pereţii subţiri din punct de vedere arhitectural şi tehnico-economic. se prevăd şipci de lemn dispuse în sens longitudinal. Pentru prinderea învelitorii. mai ales la construcţiile cu caracter social-cultural. cu dimensiunile în plan de 34.7 . la care prin natura proceselor ce se desfăşoară în interiorul lor este necesar ca porţile de acces să fie amplasate în pereţii longitudinali. 7. sunt indicate pentru construcţii cu caracter industrial. 7. În cazul construcţiilor cu caracter social-cultural cu deschideri mari la care pe lângă cerinţele funcţionale se urmăreşte realizarea unui ansammblu arhitectural şi estetic interior mai deosebit.8) realizat din 4 panouri prefabricate de 17. Utilizarea pe scară largă se datorează şi faptului că marea majoritate a acoperişurilor spaţiale de tipul suprafeţelor cutate se pretează la tipizare şi prefabricare. Fig.3 m. au căpătat în ultimul timp o extindere tot mai mare în practica construcţiilor de peste hotare. sunt indicate acoperişuri spaţiale alcătuite din suprafeţe cutate dispuse radial (fig.3 x 17. Un exemplu în acest sens îl poate constitui acoperişul spaţial de forma unui paraboloid hiperbolic. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. Acoperişurile spaţiale formate din una sau mai multe suprafeţe cutate dispuse paralel. rezemate pe pereţii frontali.7.6 x 34.7).6 m (fig.

o atenţie deosebită trebuie acordată măsurilor de protecţie împotriva focului şi biodegradării. În cazul bolţilor-lamelare de formă circulară se recomandă ca raportul f/l ≥ 1/7. În mod frecvent ele se folosesc pentru acoperirea halelor industriale şi la unele construcţii civile. Scheme statice şi vederea generală a unui acoperiş lamelar de formă cilindrică. Bolţile-lamelare 7. 7. ca de exemmplu bolti-lamelare întretaiate şi cupole-lamelare (fig.5. în general. În practică. se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare. mai ales în cazul deschiderilor mari. iar la bolţile lamelare de formă ogivală f/l ≥ 1/4. iar materialul lemnos utilizat la realizarea lor trebuie să fie tratat în prealabil împotriva focului şi biodegradarii (putrezirii). 7. 7. din cauza multiple lor avantaje pe care le prezintă din punct de vedere tehnico-economic. Structurile lamelare.9. Din acelaşi tip de lamele se pot executa şi alte tipuri de acoperişuri spatiale. Vedere generală a acoperişurilor lamelare de tipul bolţilor intretaiate şi cupolelor sferice În general. la proiectarea. o extindere mai mare au căpătat bolţile lamelare de formă circulară sau ogivală prin intermediul cărora se pot acoperi deschideri de la 12 până la 60 sau chiar 80 m în condiţii foarte avantajoase. tipizate care se aşază pe două direcţii ce se interseccteaza formând două familii de curbe elicoidale.9). Fig. Domeniul de utilizare a lor poate fi foarte variat. simplitatea şi rapiditatea execuţiei şi posibilitate a fixării învelitorii direct pe reţea. În acest sens.10).1. Date de baza Bolţile lamelare sunt construcţii spaţiale alcătuite din elemente (lamele) prefabricate. 7.5. acoperişurile spaţiale de tipul bolţilor lamelare au în secţiune transversală formă circulară sau ogivală (fig.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din În vederea asigurării unei durabilităţi cât mai ridicate. Bolţile-lamelare.10. executarea şi exploatarea acoperişurilor spaţiale de tipul suprafeţelor cutate. 7.8 . mai ales la cele cu caracter socialcultural. apar în etapa actuală cele mai eficiente soluţii constructive. Caracteristica distinctiva a tuturor acoperişurilor lamelare consta în: Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. Fig. acoperişurile trebuie să se prevadă cu un sistem eficient de aerisire.

fig. din lemn încleiat sau din elemente cu secţiune compusă din lemn şi produse superioare din lemn (placaj de exterior.9) sau fara tirant.9). 7. când împingerea este transmisă direct fundaţiilor sau unor elemente de o construcţie specială (fig.).  realizarea structurii spaţiale din lamele de dimensiuni mici.  lipsa contravântuirilor şi posibilitatea executării învelitorii direct. 7. În cazul lamelelor executate din dulapi de lemn masiv. Boltile-lamelare nu sunt indicate pentru acoperişuri cu luminatoare sau alte elemente asemănătoare. săgeata bolţii de formă ogivală poate fi micşorată până la 1/4 din deschidere. iar inălţimea secţiunii transversale a lamelelor he=1/100 din deschiderea l.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din  gradul ridicat de tipizare a lamelelor. deoarece aglomerările de zăpadă în locurile de racordare ale bolţii cu acestea pot provoca deformaţii mari.2. În funcţie de destinaţie şi mărimea deschiderii.5. La bolţile de formă ogivala (arc cu trei articulaţii). ceea ce corespunde întrutotul cerintelor moderne privind industrializarea şi tipizarea construcţiilor. din motive de rigiditate trebuie să aibă săgeata f > 1/7 din deschidere.9 . care permite realizarea lor pe cale industrială.  simplitatea şi rapiditatea asamblarii şi demontării. bolţile lamelare se pot executa cu tirant din metal pentru preluarea împingerii (fig. Lamelele tipizate se pot executa din dulapi de lemn lamelat masiv. 18-20 m. bolţile cilindrice sau de forma ogivală fac parte din categoria sistemelor structurale care dau împingeri. săgeata bolţii f = 1/3 din deschidere. deschiderea bolţii-lamelare nu poate depăşi.11). în general. Bolţile-lamelare de formă cilindrică (arc cu două articulaţii). căpriori etc. iar săgeata unei semibolţi fl =1/15 din coarda semiibolţii. Construcţia bolţilor-lamelare Bolţile-lamelare se pot realiza de formă cilindrică care din punct de vedere al schemei statice pot fi aproximate cu un arc cu două articulaţii sau de formă ogivală aproximat cu un arc cu trei articulaţii (v. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. Dacă raportul dintre distanţa la care se dispun arcele frontale rigide L şi lungimea arcului bolţii S este ≤ 2. PFL dur). În general. 7. care se pot realiza cu secţiune simplă sau compusă.  greutatea redusă şi uşurinţa la transport şi manipulare a elementelor care compun structura. fără să fie necesare alte elemente auxiliare (pane. 7. datorită sortimentului limitat.

Forma şi dimensiunile lamelelor executate din dulapi. la care lamelele se îmbina cu o riglă (cosoraoabă) dispusă de-a lungul peretelui. Diferite rezolvări constructive pentru preluarea împingerii bolţilor lamelare. deoarece nu necesită o tăiere oblică a capetelor şi a locaşului lamelei.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig. dimensiunile lamelelor sunt practic nelimitate. noduri de reazem. Pentru realizarea deschiderilor mai mari este necesară folosirea lamelelor executate din lemn lamelat încleiat sau cu secţiune compusă (lemn şi placaj de construcţie). iar celelalte două care vin în contact cu lamela continuă sunt întrerupte. 7. cum este cazul la bolţile cu reţea rombică.10 . mai ales pentru deschideri mari sunt mai indicate bolţile cu reţea rombică. În cazul folosirii lemnului lamelat încleiat sau a elementelor cu secţiune compusă din lemn şi placaj.13). şi trece prin nodul considerat fără să fie întreruptă. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.11. Nodurile din câmpul curent ale reţelei sunt formate din trei lamele din care una este continuă.12. 7. Cu toate acestea. ceea ce conduce la concluzia că din asemenea lamele se pot realiza deschideri de la 20 până 100 şi chiar peste 100 m. Bolţile cu reţea dreptunghiulară sunt mai simplu de executat. bolţile lamelare se pot realiza cu reţea dreptunghiulară sau rombică (fig. din lemn lamelat încleiat sau din elemente cu secţiune compusa sunt prezentate în fig. noduri frontale în care se realizeaza îmbinarea lamelelor cu arcul fronton. La construcţia reţelei acoperişurilor lamelare se deosebesc trei tipuri de noduri şi anume: noduri curente în care lamela continuă se îmbina cu lamela întreruptă. 7. După forma reţelei spaţiale.

11 .Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig. b – din lemn lamelat încleiat. 7. c – cu secţiune compusă din lemn şi placaj de construcţie. Tipuri de lamele: a – din lemn obişnuit. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.12.

c – cu scoabe de tip special. 3) îmbinari realizate prin intermediul unor piese spaţiale din metal sau din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă (fig. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. d – cu piese metalice spaţiale Dupa modul de îmbinare a lamelelor în noduri se deosebesc urmatoarele 3 sisteme: 1) îmbinări care se realizează sub formă de chertări şi cepuri (fig. iar partea lunga de cel puţin 2. Detalii de îmbinare a lamelelor în noduri: a – cu cepuri. 7. În vederea realizării unui contact mai strâns al lamelelor în locaş. respectiv a cepului se ia.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig. iar pentru uşurinţa montării se recomandă ca lamelele întrerupte să fie dispuse astfel. 7.14.12 . evitându-se astfel solicitarile suplimentare în nodurile reţelei datorate prinderii excentrice a lamelelor.15 se prezintă secţiunea transversală. înălţimea locaşului chertării. Neajunsul primelor două sisteme (tradiţionale) constă în faptul că conduc la excentricităţi mari care determină solicitări suplimentare în nodurile reţelei spaţiale. iar cel de al treilea reprezintă o variantă modernizată. d). cu reţea pătrată şi rombică având îmbinările rezolvate prin chertari şi cepuri.5 grosime). de obicei. Lungimea cepului. vederea desfăşurată şi detaliile caracteristice pentru o boltă-lamelară cilindrică. 4. b. Totodată extremităţile cepului se execută cu feţele teşite pentru uşurarea introducerii etanşe în locaş. În fig. Primele două sisteme fac parte din variantele tradiţionale. În cazul primului sistem de îmbinare a lamelelor în noduri. În cazul ultimului sistem prinderea lamelelor în noduri se realizează centric.4 ori grosimea lamelei.13.14.4 grosimea lamelei. c). Boltă lamelară cilindrică cu reţea dreptunghiulară (a) şi reţea rombică (b) Fig. partea scurtă a cepului. la bolţile cu reţea dreptunghiulară. încât cepul lamelei superioare să fie montat în locaş peste cepul inferior. trebuie să fie de cel puţin 1.14. trebuie să fie mai mare sau cel putin egală cu grosimea lamelei (de obicei 1.14. 7. 2) îmbinări realizate cu ajutorul şuruburilor (buloanelor) sau prin intermediul unor scoabe de tip special (fig. egală cu 1/4 din înălţimea lamelei. iar la bolţile cu reţea rombica având unghiul ascuţit egal cu 45°. 7. b – cu buloane. a). lăţimea acestuia se execută cu 2 mm mai mică decât dublul lăţimii cepului. 7.

15. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. 7.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig.13 . Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detaliile de prindere în noduri cu şuruburi (buloane). Construcţia bolţii lamelare cilindrice cu îmbinarea lamelelor în noduri prin cepuri (fără metal) Fig.16. 7.

Datorită prinderii centrice a lamelelor în noduri în acest caz sunt eliminate solicitările suplimentare.16. se realizează cu ajutorul şuruburilor sau a scoabelor de tip special solicitate la întindere.17). În cel de al treilea sistem. Pentru preluarea împingerilor se pot prevedea tiranţi metalici. 7. În cel de al doilea sistem. îmbinarea lamelelor în nodurile din câmpul curent. lamelele continue în nod sunt solicitate suplimentar la un moment încovoietor. este prezentat în fig. care se dispun la anumite intervale sau elevaţii speciale de tipul zidurilor de sprijin. Tiranţii din otel rotund prevazuţi pentru preluarea efectului de împingere a bolţii se dispun în lungul bolţii. 7. Un exemplu de boltă-lamelară cilindrică cu reţea rombică de 15 m deschidere. precum şi o serie de alte neajunsuri privind realizarea acoperişurilor lamelare menţionate la variantele tradiţionale.14 . de obicei la un interval de 3-5 m. în zona de reazem şi de capăt cu arcul frontal.17.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig. Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detalii de îmbinare în noduri cu piese metalice spaţiale. Datorita excentricităţilor (distanţelor) mari dintre capetele lamelelor întrerupte în zona îmbinărilor din câmpul curent. care acţionează în planul normal pe planul lor şi de care trebuie să se ţină seamă în calcul. Se recomandă ca distanţa dintre tiranţi să fie multiplul Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. precum şi din zona de reazem şi de capat cu arcul fronton se realizează centric prin intermediul unor piese spaţiale preconfecţionate din tablă de oţel sau din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă (fig. îmbinarea lamelelor în nodurile din câmp curent. care cuprinde pe lângă parţile generale şi detaliile privind realizarea îmbinărilor din nodurile caracteristice. 7.

Pentru ilustrare. care încadrează bolta la capetele ei. În afară de aceasta. estetic şi tehnico-economic. atât la construcţiile social-culturale. Arcele frontale.15 . îmbinarea lamelelor primului rând al arcului se execută la mijlocul lungimii lamelelor din rândul al doilea. arcele frontale reazemă. Rezultatele obţinute au fost valorificate prin proiectarea şi realizarea mai multor construcţii cu acoperiş lamelar din prefabricate încleiate. ci şi ca element necesar pentru preluarea forţei de împingere longitudinale care se transmite la fronton în direcţia generatoarei bolţii. datorită multiplelor avantaje pe care le prezintă din punct de vedere constructiv. cu reţea rombică şi cu îmbinarea lamelelor în noduri prin intermediul buloanelor (şuruburilor). Podina (astereala) longitudinală (continuă sau discontinuă) serveşte nu numai ca suport al învelitorii acoperişului. de obicei. de la care începe asamblarea reţelei bolţii. Acoperişurile lamelare. îmbinarea lamelelor se realizează prin ajustare la faţa locului. 7. Realizări importante în acest domeniu au fost obţinute şi în ţara noastră. podina longitudinală reduce parţial efectul momentului încovoietor care acţionează în planul cu rigiditatea minimă a lamelei. În acest sens merită să fie menţionate preocupările şi studiile teoretice şi experimentale efectuate. lemn lamelat încleiat sau cu secţiune compusă din lemn şi produse noi pe bază de lemn (placaj de construcţie etc. Contactul dintre lamelele bolţii şi arcul frontal. cât şi la cele cu caracter industrial.18 se prezintă o construcţie în curs de execuţie având acoperişul realizat sub forma unei bolţi-lamelare de 30 m deschidere. În acest caz. în fig. în vederea proiectării şi realizării unor tipuri de acoperişuri spaţiale din lamele de lemn. datorită prinderii excentrice a lamelelor în noduri. Învelitoarea se fixează de structura lamelară prin intermediul unei podine din scânduri. În primul caz. pe pereţii frontali care pot fi realizaţi din zidarie de cărămidă sau blocuri mici de beton uşor. cu schelet de beton armat. se execută în centrele nodurilor. au căpătat în ultima perioada o extindere mare în practica construcţiilor de peste hotare.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din distanţei dintre centrele nodurilor. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.) asamblate prin încleiere folosind un sistem de îmbinare centrică a lamelelor în noduri. La cel de al doilea arc frontal (de capăt). se pot executa din două sau mai multe rânduri de lamele tip sau sub forma unui arc din lemn lamelat încleiat.

Îmbinarea lamelelor în noduri este realizată centric cu ajutorul unor piese metalice speciale.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig. 7. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.18. realizate pe cale industrială folosind procedeul de încleiere la cald cu ajutorul unor prese special proiectate în acest scop (fig. având deschiderile cuprinse între 12 şi 20 m. 7.16 .19 este ilustrata una din construcţiile realizate cu acoperiş lamelar.) În fig. Noutatea tehnică a so1uţiilor constructive adoptate constă în utilizarea pentru prima dată în ţară a unor lamele tipizate sub formă de prefabricate uşoare.U.).A. cu secţiune compusă din lemn şi produse noi pe bază de lemn (placaj de construcţie etc. 7. Vederea generală a unei construcţii cu acoperiş lamelar de 30 m deschidere (S.20).

21 se prezintă vederea laterală a structurii şi un detaliu privind modul de realizare al nodurilor. într-un numar întreg n (6. se stabilesc în funcţie de forma şi destinaţia construcţiei..19. 7. săgeata f. 7. 7.. lungimea L.22).17 .20.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. Dimensiunile principale de gabarit ale acoperişurilor lamelare: deschiderea l. Stabilirea elementelor geometrice. În fig. 7. Având stabilite măsurile ΔS sau Δφ se impune grosimea lamelei b şi se obţine distanţa dintre lamele c de-a lungul generatoarei bolţii. precum şi forma şi dimensiunile chertărilor de la rezem.10) părţi egale ΔS sau Δ φ (fig. Vederea generală cu instalaţia de presare şi încleiere la cald şi depozitul de prefabricate Dintre realizarile în domeniul construcţiilor lamelare se poate menţiona "Sala de gimnastică" realizată la Şcoala Sportivă din Municipiul Satu Mare cu dimensiunile în plan de 30 x 36 m. Vederea generală a unui acoperiş lamelar din produse uşoare cu secţiune compusă din lemn şi produse noi pe bază de lemn asamblată prin încleiere Fig. Stabilirea elementelor geometrice ale acoperişurilor lamelare este indicat să se facă pornind de la împărţirea lungimii arcului frontal S. sau a unghiului de centru φ. care are structură lamelară realizată din lamele încleiate. care se descarcă în sens longitudinal pe o elevaţie înclinata din beton armat.

5 Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. respectând condiţiile: l/h ≥10. 7.18 .Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig. Construcţia acoperişului lamelar de 30 m deschidere executat din elemente încleiate: a – vedere generală.îmbinarea lamelelor în noduri Dimensiunile lamelelor se stabilesc în funcţie de caracteristicile geometrice ale structurii.21. h/b ≤ 4. b .

din care se realizează structura spaţială şi pentru elementele învelitorii.22. R = raza suprafeţei exterioare a bolţii.15) este indicat să se ia de 45°. măsurata între centrele nodurilor reţelei. a) Îmbinarea centrică. a) este: R = l2/8f + f/2 Distanţa dintre centrele nodurilor de-a lungul arcului bolţii ΔS se stabileşte cu relaţia: ΔS = 2R Δφ/2 sau ΔS =Δs/n Δφ = unghiul la centru al lamelei bolţii (Δφ =φ/n). în funcţie de modul de îmbinare a lamelelor în noduri (centrică sau excentrică). Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig.23): l1 = 2. 7.414 ΔS – 1. 4. Mărimea unghiului φ dintre lamelele reţelei (fig. Elementele geometrice ale acoperişurilor lamelare şi dimensiunile chertării în grinzile de reazem Unghiul de la centru φ al bolţii circulare este: sin φ/2 = l/2R. S = lungimea arcului bolţii. în care caz mărimea unghiului α dintre muchiile inferioare ale lamelelor şi generatoarea bolţii rezultă de 67°30'. în cazul structurilor cu reţea rombică distanţa dintre centrele nodurilor pe grinda de reazem este: c = 0.22.19 .08 b – grosimea lamelei Proiectia lungimii lamelei l1 pe faţa inferioară rezultă (fig. caracteristicile geometrice ale reţelei şi ale lamelelor rezultă din calcul. să fie luată între 0.61 c Înclinarea f1 a feţei superioare a lamelei este : f1 = R (1 – cos Δφ/2) Înclinarea frontală f2 a feţei laterale a lamelei este: f2 = (h – f1) tg β h = înălţimea secţiunii lamelei la l/2. în dreptul grinzilor de reazem. pe grinda de reazem.7 şi 1. 7. se recomandă ca distanţa dintre centrele nodurilor c. 7. În aceste condiţii.5 m. Pentru obţinerea unor dimensiuni economice pentru lamelele prefabricate. Raza suprafeţei exterioare a bolţii (fig. I = deschiderea bolţii.

Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.08 x Δφ /4 Lungimea lamelei la partea inferioară este: l2 = ll – 2f2 Dimensiunile chertării în grinzile de reazem (v.φ/2  lăţimea chertării ac pe faţa orizontală a grinzii: ac = e – d.20 .22) rezultă din calcul astfel:  unghiul de înclinare al chertării γ faţă de orizontală: γ = 90° . 7. pe faţa verticală a grinzii: hc = ac’ sin γ. Tipuri de lamele caracteristice pentru realizarea acoperişurilor lamelare.23.  înălţimea chertării hc. 7. fig.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig. β – unghiul de înclinare care se determină astfel: sin β =1.

constă de obicei în separarea din reţeaua spaţială a unei fâşii transversale de lăţime c (fig.3. În acest caz. Din acest motiv. iar momentul încovoietor M0 numai o singura lamelă. În calcul se admite de asemenea că în fiecare nod al reţelei bolţii lamelare. Pentru aceasta. e = d+2 ac’ b) Îmbinarea excentrică. executate la capatul lamelelor să nu atingă suprafeţele teşite.24). continuă în nod. Calculul static Acoperişul lamelar este un sistem de bare în spaţiu multiplu static nedeterminat. 7.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din  adâncimea chertării ac’: ac’ = ac sin γ. În cazul îmbinării lamelelor în noduri realizate excentric. care în conformitate cu construcţia reazemelor şi cu forma conturului acoperişului. iar celelalte 4 derivate din prima. în practica se recurge la folosirea unei metode aproximative de calcul. mărimea deplasării se alege astfel încât găurile pentru bulon. forţa axiala N0 este preluată de ambele lamele. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. ca un arc cu două sau trei articulaţii încărcat cu sarcinile aferente.  lungimea chertării în direcţia grinzii de reazem: d = 0. egal cu momentul de inerţie al unei singure lamele (1 = 11). Reţeaua lamelară cu îmbinări centrice sau excentrice se realizează de obicei din 5 tipuri de lamele (fig.7 b. Pentru cazul când unghiurile dintre lamele păstreaza valorile recomandate mai sus (φ=45° şi α=67°30'). cu aceeaşi lăţime şi o lungime care să permită introducerea liberă a şurubului sub unghiul dorit (≈ 1. 7. implicând calculul automat. Îmbinarea lamelelor cu grindă de reazem se realizează cu ajutorul cuielor lungi de montaj şi a şuruburilor de 12-14 mm diametru prin intermediul unor pene de strângere din lemn. se recomandă ca prinderea lamelelor în nod să se realizeze cu două şuruburi amplasate la h/3. la capetele lamelelor se execută găuri rotunde la h/2 având lăţimea egală cu diametrul şurubului plus 4 mm. din care una principală (stânga şi dreapta). lamelele întrerupte care vin în contact cu lamela continuă se prind cu oarecare deplasare s. iar la mijloc o gaură alungită. lungimile lamelelor l1 şi l2 cresc cu mărimea s.21 . 7. arcul convenţional se consideră cu aria secţiunii transversale A. faţă de mijlocul acesteia.2 b). egală cu secţiunea a două lamele (A = 2A1) şi cu un moment de inerţie I. Metoda aproximativă. în care se realizeaza îmbinarea lamelelor cu arcul frontal. bazată pe numeroasele studii teoretice şi experimentale privind comportarea structurilor lamelare sub acţiunea încarcărilor verticale şi orizontale. se formează din nodul curent prin tăierea acestuia dupa axa care marchează faţa interioară a arcului.5. În cazul în care înălţimea capătului lamelei este > 20 cm. se calculează prin metoda obişnuită. Găurile se execută astfel încât între axa şurubului (bulonului) şi axele lamelelor întrerupte în nod să se asigure un unghi de 90°. Nodul de capăt.23). Calculul static exact al reţelei lamelare este complicat şi conduce în general la un volum mare de operaţii matematice. folosită pentru calculul acoperişurilor lamelare. mărimea minimă a deplasării s rezultă din relaţia: s = 2b + 3 cm În consecinţă.

An. rezultate din calcul. 7. Momentul încovoietor de calcul care revine unui şir de lamele se determină cu relaţia: Ml = M0/kf sin α. în ipoteza de încărcare cea mai defavorabilă.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig. Wn = aria secţiunii transversale şi modul de rezistenţă nete ale lamelei la mijlocul lungimii ei. valoarea momentului încovoietor Ml. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. α = unghiul dintre axa longitudinală a lamelei şi generatoarea bolţii. M1. No = momentul încovoietor.24. acţiunea de descarcare a frontoanelor rigide. poziţia oblică a lamelelor în raport cu planul de acţiune al forţelor care acţionează asupra arcului conventional se ia în consideraţie prin împărţirea eforturilor N0 şi M0. se face cu relaţia: σ = N0 / 2An sin α + M0 x σac / (kf ξ sin α) x σai ≤ σac (Rc) Mo. Schema simplificată de calcul a bolţii lamelare. solicitată la compresiune cu încovoiere. verificarea efortului unitar normal în lamela continuă. iar S lungimea arcului în secţiunea transversala a bolţii (fig. L fiind distanţa dintre frontoane. cu sinusul unghiului α pe care-l face directia lamelelor cu generatoarea bolţii: Ml = M0/sin α. în funcţie de raportul L/S. ξ = un coeficient care ţine seama că lamela lucrează la compresiune prin încovoiere: ξ = 1. În calcul. determinat cu relaţia anterioară. După această metodă aproximativă de calcul. N0 = momentul încovoietor şi forţa axială determinate pentru arcul convenţional. a). respectiv forţa axială determinate pentru arcul convenţional. În condiţiile menţionate. se introduce prin luarea în consideraţie a unui coeficient de corecţie kf a cărui valori sunt date în tabelul 7.22 . Datorită comportării spaţiale a lamelei în structura acoperişului şi a prezenţei frontoanelor care influentează pozitiv rigiditatea generală a structurii lamelare.22. suferă unele corecţii. Nl = momentul încovoietor şi forţa axială care revin unui şir din lamelele reţelei spaţiale.1. 7. N1 = N0/2 sin α M0.λ2/3100 x N0/(2An sin α σac) λ = coeficientul de zvelteţe a bolţii.

subunitar egal cu 0. n = Et/Ei = raportul dintre modulele de elasticitate ale materialelor din care se realizează tălpile. verificarea inimii la forfecare se face astfel: τ = Q x Sx/Icalc x 2δ ≤ Rf Sx – este momentul static al secţiunii în raport cu axa neutră: Sx= At x h0/2 + h’/4n Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.5 S.0 2. Icalc = It + Ii x 1/n = momentul de inerţie de calcul. respectiv la încovoiere a materialului din care se realizează lamelele.5 2.). W = 2 Icalc / h. momentul încovoietor este preluat numai de lamela continuă. În cazul structurilor lamelare din elemente prefabricate încleiate. precum şi de efectul conlucrării spaţiale şi solicitării compuse.0 Coeficientul de zvelteţe al arcului fictiv se determină în mod obişnuit. Ai = aria secţiunii transversale a tălpilor şi a inimilor (pereţilor) subţiri. cu secţiune compusă din lemn şi produse derivate pe bază de lemn (placaj de construcţii etc. Se impune. verificarea lamelei la acţiunea forţei tăietoare Q. lamelele se verifică la stabilitate cu formula: Ref = N0/ φ2Abr sin α ≤ Rc. respectiv ale inimii subţiri. Coeficientul de corecţie kf 1.1 L/S k2 1 2. caracteristicile de calcul A şi W sunt: A = At + Ai x 1/n. Valoarea forţei tăietoare se determină din condiţia de echilibru.4 1.5 lf / (h sin α) lf = lungimea de flambaj a arcului bolţii care se ia: lf = 0.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din σac. În aceste condiţii. în cazul încărcării nesimetrice. în cazul încarcarii simetrice. forţa tăietoare de calcul Q se determină cu relaţiile:  în cazul prinderii centrice: Q = 2 x M0/ξ x kf x sin α x l1  în cazul prinderii excentrice: Q = 2 x M0/ξ x kf x sin α x (l1-s) În cazul lamelelor încleiate cu secţiune compusă. de asemenea. Când valoarea efortului unitar normal din încovoiere nu depăşeşte 10% din valoarea efortului unitar corespunzator forţei axiale. tinând seama de conlucrarea spaţială a lamelelor care se introduce în calcul printr-un coeficient de corecţie. σai = rezistenţa admisibilă la compresiune. φ – este coeficientul de flambaj care se determină pentru acelaşi coeficient de zvelteţe λ. lf = 0. It şi Ii fiind momentele de inerţie ale tălpilor.7: λ = 3. acţionată la mijlocul deschiderii de forţe concentrate.23 .0 1. tinând seama că în orice nod al reţelei.6 S. At. respectiv inima. considerând-o ca o grindă simplu rezemată.5 1.

Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. grinzile de reazem se verifică la încovoiere oblică în funcţie de modul de rezemare. atât a lamelelor. 7. cât şi a acoperişului în ansamblu.25. considerată în calcul cel mult egală cu 2. trebuie să se verifice la urmatoarea încărcare: qf = q x L (1 – 2/3kf) / 2 L – este distanţa dintre arcele frontale. hr – înălţimea rostului încleiat (înălţimea tălpii). Caracteristica principală a unei structuri lamelare. De regulă cele 5-7 tipuri constructive de lamele se obţin dintr-un singur tip de lamelă (tipul de bază) având dimensiunile l şi h stabilite în funcţie de caracteristicile geometrice ale bolţii. Excepţie de la această regulă fac structurile realizate din lamele prefabricate din lemn lamelat încleiat sau din lemn şi placaj de construcţie.5 S.4. constă în aceea că lucrarile legate de confecţionarea lamelelor se pot realiza în orice atelier de tâmplărie.24 . fără să reclame o mână de lucru cu calificare superioară. 7. Fig. precum şi racordarea reţelei lamelare de acestea.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Verificarea rosturilor încleiate între inimă şi tălpi: Ref = Q x St/Icalc x 2hr ≤ Rf St – este momentul static al tălpii în raport cu axa neutră. Schema de încărcare a lamelelor continue în noduri şi caracterul distrugerii lor Prinderea asterelii de reţeaua lamelară şi arcele frontale se face astfel încât să se asigure preluarea efortului longitudinal: N1 = N0 x ctg α Construcţia frontoanelor rigide. executată din lamele cu secţiune simplă (din dulapi). Confecţionarea tipurilor de lamele caracteristice bolţilor lamelare se face cu ajutorul unor şabloane pregătite în prealabil. În cazul în care acoperişul lamelar se descarcă pe cadre longitudinale de beton armat. care nu pot fi realizate decât în fabrici sau ateliere amenajate şi dotate în mod corespunzator. Execuţia bolţilor – lamelare Bolţile lamelare fiind construcţii în spaţiu alcătuite din elemente tipizate (prefabricate) se caracterizează în general printr-un grad ridicat de mecanizare a lucrărilor de execuţie.5.

Cele mai indicate mai ales în cazul deschiderilor relativ mari.26). Prin intersecţia unor bolţi lamelare cilindrice se poate forma o boltă poligonală de tipul bolţilor închise.6. Bolţile-lamelare întretăiate Prin adaptarea formei lamelelor la suprafaţă cu dublă curbură se pot obţine cupole sau bolţilamelare închise care se pot realiza din lamele tipizate în mod analog cu bolţile lamelare cilindrice. din acest motiv este preferabil să se utilizeze varianta sub formă de bolţi închise. Pentru montarea şi susţinerea reţelei bolţii în timpul asamblării. fie cu buloane. acoperişurile lamelare se pot realiza într-un timp relativ scurt. eşafodaje simple de inventar. iar apoi la montarea arcelor fronton şi a reţelei spaţiale propriu-zise. Schelă mobilă folosită la executarea bolţilor lamelare.25 . schele mobile sau sprijiniri izolate din ţevi metalice. Din lamelele prefabricate se pot realiza de asemenea şi cupole de revoluţie. de obicei. 7. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. se utilizează. Îmbinarea lamelelor în noduri. cât şi la cupole. se poate face ca şi în cazul bolţilor lamelare cilindrice. se trece la marcarea şi executarea locaşurilor în grinzile de reazem (cosaroabe).26. Fig. atât în cazul bolţilor întretăiate. la care lamelele pot fi tipizate. cu o echipă de muncitori cu calificare medie. corespunzătoare sistemului de îmbinare ales.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Dupa confecţionarea tipurilor de lamele caracteristice. 7. Datorită simplităţii montajului lamelelor. Dezavantajul principal al cupolelor lamelare de revoluţie constă în lipsa caracterului de tipizare al lamelelor. 7. fie sub formă de cepuri. sunt eşafodajele mobile (fig. În cazul cupolelor dimensiuunile lamelelor variază pe masura apropierii de cheie.

Adoptând pentru nervuri o lăţime variabilă (în direcţia generatoarelor feţelor bolţii) corespunzătoare cu linia elicoidală a lamelelor se poate ajunge uneori la o racordare uniformă a tuturor lamelelor. Acoperişurile lamelare sub formă de boltă închisa (fig. Construcţia reţelei însă. nervurile se fac cu o lăţime constantă. care nu trebuie să depăşească limitele unghiului dintre lamele recomandat pentru bolţi cilindrice lamelare. Sectoarele vecine ale unei bolţi închise se îmbină între ele prin intermediul unor nervuri de rigidizare de forma specială. din aceeaşi relaţie se determină unghiul dintre lamele. precum şi detaliile de racordare a ei la poligoanele superioare şi inferioare de rezemare. La executarea boltii din lamele întregi.27) se caracterizează prin aceea că formează atât la bază. sunt analoage cu cele de la bolţile cilindrice lamelare. asigurând prin aceasta tipizarea completă a lor. 7. Când numarul laturilor planului poligonal este dat.27. iar lamelele care se racordează în mod diferit cu aceste nervuri.26 . Schema constructivă şi vederea de sus a unui acoperiş spaţial de tipul bolţilor lamelare închise. Ţinând seama de erorile posibile la montarea nervurilor. Această cerinţă este satisfăcută prin respectarea relaţiei: B/S = tg ψ/2 B = latura poligonului de bază al bolţii. Din considerente constructive se recomandă ca numărul laturilor planului poligonal al unei bolţi închise să se stabilească în raport cu unghiul ψ adoptat între lamele. 7. Lăţimea variabilă a nervurilor se realizează prin Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. cât şi în orice altă secţiune orizontală un poligon regulat. trebuie să se admită că această metoda de îmbinare este mai practică. astfel încât liniile elicoidale ale lamelelor vecine cu nervurile să fie pe cât posibil apropiate de feţele laterale ale acestor nervuri. nervurile se execută de obicei sub formă de arce din scânduri. Fiecărei laturi a poligonului îi corespunde un sector al boltei închise care este partea unei bolţi cilindrice obişnuite. se îmbină la faţa locului. Dacă pentru numărul dat n al laturilor poligonului unei bolţi închise nu se reuşeşte să se obţină un unghi acceptabil între lamele. realizate din lamele cu contur eliptic. S = lungimea arcului secţiunii transversale.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig.

cu atât este mai aproape solicitarea ei de solicitarea unor cupole de rotaţie. cupole cu pereţi subţiri şi arce radiale de rigidizare. 7. bătute pe feţele laterale ale nervurii în punctele de îmbinare cu lamelele sistemului. trebuie să fie de cel puţin 1/200-1/250 din deschiderea cupolei. Nervurile se realizează din pachete de scânduri aşezate pe lat.5 m. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din întrebuinţarea unor eclise cu grosimi diferite. Cu cât numarul n al sectoarelor din boltă închisa este mai mare. Inelul superior se execută de obicei după principiul unui arc lamelar cu mai multe rânduri. Alcătuirea costructivă Cupolele-membrane sunt construcţii spaţiale care în principiu sunt alcatuite la fel ca şi bolţile-membrane. Cupolele cu pereţi subţiri se utilizează pentru deschideri de la 12 până la 35 m. pentru asigurarea unei rigiditati cât mai corespunzătoare. În general ele se compun din câteva rânduri de podini inelare şi încrucişate. iar în cazul scândurilor care se aşază la partea superioara şi inferioară ele nu trebuie să fie aşezate mai aproape de 3-4 m de la inelul superior şi inferior. executate din scânduri şi fixate între ele prin încleiere sau în cuie.27 . astereală (podină) inelară şi înclinată. Inelul de reazem poate fi executat din beton armat sau din metal. Diferitele sectoare ale bolţilor lamelare închise lucrează ca bolţile rezemate pe 3 laturi. Cupole – membrane 7. conturul cupolelor membrane fiind în general de formă sferică (calotă sferică). iar la partea superioară pe inelul superior (lamelar). Înalţimea secţiunii nervurilor h.1.8 până la 1. inelele de rezemare de la partea superioară şi inferioară (fig. Distanţa dintre axele nervurilor pe inelul de reazem este egală cu 0. În cazul în care raportul dintre lungimea B a bazei sectorului şi lungimea S a arcului secţiunii transversale a bolţii este mai mic decât unitatea (cazul întâlnit frecvent în practică). Nervurile meridiane care preiau eforturile de compresiune se reazemă la partea inferioară pe inelul de reazem. În funcţie de rigiditatea mai mică sau mai mare la încovoiere a secţiunii meridiane. 7. cupolele membrane se împart în: cupole membrane cu pereţi subţiri.28). bolţile închise pot fi calculate ca şi cupole-membrane de rotaţie. încleiate sau solidarizate cu cuie. Rosturile de îmbinare a scândurilor care alcătuiese nervurile se dispun cu decalare. Elementele de bază ale cupolei sunt nervurile meridiane.7.7.

7.28 .podină oblică. Golul inelului lamelar superior se acoperă cu un luminator sau se închide cu un acoperiş de lemn. Schema şi detaliile constructive caracteristice pentru cupole-membrane cu pereţi subţiri: 1 . Grosimea scândurilor podinii (asterelii) inelare se ia de obicei de 1. astereala inelară dublă se înlocuieşte printr-o astereală simplă din dulapi cu o grosime egală cu suma grosimii asterelii duble. iar lăţimea de 10 .8 . jumătatea inferioară şi jumătatea superioară.nervuri (arce) meridiane.2. între care intră scândurile centrale ale nervurilor radiale. iar rândul superior trebuie să acopere rosturile celui inferior.4 cm. Podină oblică. care preia eforturile de lunecare ce apar în cazul unei încărcări asimetrice.4 cm aşezate sub un unghi ≈ 45° între nervuri. Ambele rânduri ale podinii inelare se prind în cuie de nervurile cupolei. De obicei acest inel se execută din 2 bucăţi. 4 .16 cm.28. ale carui pane portante se aşaza pe inelul lamelar. se realizează din două rânduri de scânduri.inelul superior.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig. la partea superioară şi de întindere la partea inferioară. în dreptul nervurilor se prind cu şuruburi (buloane). Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. 5 . 2 .podina inelară.inelul de reazem.8 . se aşază peste astereala inelară. La partea superioară comprimată. Rosturile rândului superior se decalează în raport cu rosturile rândului inferior cu jumătate din lungimea scândurii. care preia eforturile inelare de compresiune. Podină inelară. rândul inferior se fixează direct pe nervurile cupolei. Ea constă dintr-un singur rând de scânduri cu grosime de 1. 3 . Ambele jumătăţi ale inelului. Inelul superior (lamelar) preia eforturile de compresiune de la nervurile care reazemă pe el.2. formând pe suprafaţa cupolei un brad.

O parte din elementele meridiane se executǎ sub formă de arce mici flexibile.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig. se execută de obicei din beton armat sau din metal. Cupolele-membrane întărite cu arce rigide se folosesc în cazul deschiderilor mari de 30-40 m sau în cazul când apare necesitatea suspendării de cupolă a unor sarcini concentrate. 5 – inelul superior.5 . care solidarizeazǎ tǎlpile inferioare ale nervurilor şi asigurǎ stabilitatea lor. Particularitatea distinctivă a cupolelor cu arce constă în existenţa unor nervuri meridiane rigide. proporţiile gabaritului şi elementele de bază sunt aceleaşi ca şi la cupolele membrane cu nervuri şi pereţi subţiri.6 m.29. Capetele nervurilor trebuie să fie ancorate in inelul de reazem. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. Între nervurile rigide se executǎ de obicei contravântuiri transversale. iar o altǎ parte sub formǎ de arce rigide care se dispun la distanţe > 3 . care la rândul lui se fixează de partea de elevaţie sau de infrastructura construcţiei respective. 2 – nervuri.29). Cupolă-membrană cu nervuri şi arce de rigidizare: 1 – arce de rigidizare. 7. arcele rigide contribuie şi la asigurarea realizǎrii formei corecte a membranei în timpul execuţiei şi uşureazǎ montajul ei. 4 – podină obligă.0 m. în afarǎ de sporirea rigiditǎţii cupolei. 7.29 . 3 – podină inelară. Numǎrul total al elementelor meridiane ale unei cupole cu nervuri rigide se stabileşte din condiţia aşezǎrii lor de-a lungul inelului de reazem inferior la o distanţǎ de ≈ 1. iar în cazul cupolelor cu deschidere până la 20 m din pachete de scânduri curbate. la fel ca la cupola cu pereţi subţiri. Conturul cupolelor cu nervuri.2. cu zăbrele sau încleiate (fig. În acest caz. realizate sub formă de arce cu inima plină. Raportul dintre înǎlţimea arcelor la mijlocul lungimii lor şi deschiderea cupolei nu trebuie sǎ fie < 1/50 din deschidere. 6 – inelul inferior de reazem Inelul de reazem care lucrează la întindere determinată de împingerea arcelor.

Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Podinele inelare la cupolele cu arce şi nervuri se executǎ pentru deschideri mici. a = distanţa dintre axele arcelor meridiane la nivelul considerat. Calculul cupolelor – membrane din lemn Calculul cupolelor – membrane din lemn se face în teoria de membranǎ. 7. z1 = q1 cos φ = proiecţia pe normalǎ a încǎrcǎrii. într-o secţiune orizontalǎ inelarǎ oarecare a cupolei. În calcul se admite că elementele meridiane (nervurile) preiau eforturile meridiane N1.). n = numǎrul arcelor . cu rosturi deplasate la jumǎtate din lungimea lor. a cǎrei nivel se determinǎ prin unghiul φ. Comportarea bunǎ a cupolelor membrane sub acţiunea încǎrcǎrilor verticale şi orizontale dovedeşte cǎ calculul în teoria de membranǎ este corespunzǎtor cu condiţia ca indicaţiile constructive prezentate anterior sǎ fie respectate. Notând greutatea unui metru liniar al nervurii cu p1 se poate determina greutatea totalǎ pe un metru liniar a tuturor arcelor n care va fi egala cu p1· n.30.30 . z2 = proiecţia pe normalǎ a greutǎţii arcelor sau a podinii meridiane.7.30).31. 7. iar pentru deschideri mari. podinǎ inelarǎ şi oblicǎ etc. neglijându-se momentele încovoietoare. la fel ca la cupole cu pereţi subţiri. iar cele oblice eforturile de alunecare T (fig. În aceste condiţii intensitatea încǎrcǎrii pe unitatea de suprafaţǎ a cupolei rezultǎ: g2 = p1 · n /2 π r = p1 · n /2 π R sin φ Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. când curbura cupolei este mult mai micǎ. uniform distribuite pe suprafaţa cupolei (provenitǎ din învelitoare. N1 = efortul meridian în punctul în care se determina efortul inelar. Efortul in podina inelarii N2 corespunzǎtor unei lǎţimi de 1 m este: N2 = z · R . ele se executǎ într-un singur strat din dulapi lungi prinşi în cuie. R = raza sferei. Fig.N1/a z = z1 + z2 = proiecţia pe normalǎ a încǎrcǎrii totale din greutatea proprie. 7. 7. b).nervuri ale cupolei sau ale scândurilor podinii meridiane. podinile inelare eforturile inelare N2. Schema de calcul a cupolelor-membrană Eforturile meridiane N1 care apar în arc sau în scândurile podinii meridiane. mǎsurat de la axa verticalǎ a cupolei (fig.2. se determinǎ cu relaţia: N1 = Qφ /n · sin φ Qφ = greutatea porţiunii superioare a cupolei [daN].

de întindere pentru φ > 45°. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. În final. Schemele de calcul ale cupolei sferice la acţiunea încǎrcǎrii din vânt. Eforturile inelare N2 determinate cu relaţiile anterioare sunt reale pentru o cupolǎ închisǎ. de întindere în partea inferioarǎ. 7. Efortul inelar se determinǎ cu relaţia: N2 = z·R – N1’ = (po cos φ) cos φ · R – po·R/2 = po·R cos2 φ – po·R/2 = po·R/2 (2 cos2 φ – 1) Fig. pe unitatea din lungimea circumferinţei. eforturile în arc sau în scândurile asterelii meridiane ale cupolei.31 .31.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Proiecţia acestei încǎrcǎri pe normala z2 este: z2 = (p1 · n /2r) x ctg φ În acest caz. se determinǎ cu relaţia: N1 = Q · φ / 2 · r · sinφ = π · r2· po / 2 · π · R· sin φ În consecintǎ. În acest caz. Prezenţa unui gol pentru luminator şi a unei încǎrcǎri liniare la marginea lui provenitǎ din greutatea luminatorului. modificǎ în oarecare masurǎ starea de eforturi în cupolǎ. expresia efortului N2 devine: N2 = po · R/2 · cos 2φ Efortul N2 are douii sensuri: de compresiune pentru φ <45°. efortul corespunzator unui arc sau a unei singure scânduri a podinii meridiane devine: N2 = po · Ra/2 Din cele de mai sus rezultǎ cǎ efortul N1 nu depinde de unghiul φ. expresia finalǎ a efortului N2 devine: N2 = R( q1 · cos φ + (p1 · n /2r) · ctg φ)) – N1/a Diagrama efortului inelar N2 are douǎ sensuri: de compresiune în partea superioarǎ a cupolei sferice. Eforturile de lunecare T sub acţiunea greutǎţii proprii şi încǎrcǎrii din zǎpadǎ pe toatǎ deschiderea (simetricǎ) sunt egale cu zero. Eforturile N1 şi N2 provenite din zǎpadǎ se determinǎ tinând seama cǎ intensitatea încǎrcǎrilor po pe suprafaţa cupolei se schimbǎ dupǎ legea p = po · cos φ şi apare sub forma unei încǎrcǎri uniforme în plan.

la care nervurile se utilizeazǎ ca un element de montaj. Cuiele cu care se prinde podina cupolei de arcul sau cu podina meridianǎ se calculeazǎ pentru diferenţa eforturilor N1 pe lungimea lor. care unesc tǎlpile cu inima (sau cu zǎbrele) se verifica la acţiunea încǎrcǎrii de montaj din timpul executǎrii cupolei.15 sin 3ψ). Cuiele din podina inelarǎ întinsǎ se calculeazǎ din condiţia de acoperire a rosturilor şi se aşazǎ la cupolele cu pereţi subţiri în punctele de intersecţie a scândurilor podinii inelare cu arcele. acoperirea rosturilor se realizeazǎ prin îmbinarea riglelor separate între ele cu ajutorul cuielor. Wo .este presiunea dinamicǎ a vântului. Acoperişurile de tip cupola au în general o formǎ aerodinamicǎ favorabilǎ. dar cu semn invers.31) rezultǎ astfel: W1 = 0. Încǎrcarea din vânt cu simetrie oblicǎ produce eforturi de alunecare.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Eforturile N1 şi N2 provenite din vânt se determinǎ prin înlocuirea diagramei efective a presiunii vântului (fig. Pentru f/D ≤ 1/4 este suficient sǎ se ţinǎ seama numai de sucţiunea simetricǎ. determinind eforturile sub acţiunea ei ca şi pentru zǎpadǎ.85 sin ψ . cu semn invers.31. care se determinǎ pentru încǎrcarea din vânt cu simetrie oblicǎ. secţiunea nervurii şi numǎrul cuielor. Forţa de compresiune in inelul lamelar superior este: Ns = N1 · r1 N1 = efortul maxim meridian de compresiune în dreptul inelului lamelar. Într-o podinǎ inelarǎ masivǎ.0.5 Wo sin2 φ (0. b) este: W2 =Wo cos2φ Diagrama cu simetrie obliǎ (fig.5 Abr. 4. Eforturile sub acţiunea încǎrcǎrii din vânt W2 se determinǎ la fel ca şi cele din zǎpadǎ din relaţia lui cos2 φ. 4. pentru care se calculeazǎ podina oblicǎ. dau în direcţia podinii oblice efort de compresiune sau de întindere. Fiecare scândurǎ din astereala inelarǎ se prinde de arc cu cel puţin un cui. iar pentru cupolele cu f/D > 1/4 trebuie luatǎ în consideraţie şi încǎrcarea din vânt cu simetrie oblicǎ.32 . iar în zona inferioarǎ verificarea se face la întindere pentru secţiunea Anet = 0. podina inelarǎ se verificǎ la strivirea frontalǎ. În zona comprimatǎ. Efortul de intindere în inelul de la reazem este: Nt = H1 · r2 Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7. 7.31) cu suma a douǎ diagrame: W = W1+W2 Diagrama simetricǎ (fig. Eforturile de lunecare T. La cupole-membrane cu nervuri. rl = raza inelului.5·Wo sin2 φ sin2 ψ = 0. lnelul lamelar se verificǎ la compresiune şi la strivire în rosturi.

8. Având în vedere multiplele avantaje pe care le prezintǎ structurile din arce încleiate. α = jumǎtatea unghiului la centru. când împingerea este preluatǎ de aceasta din urmǎ. stâlpi sau direct pe o fundaţie supraînǎlţatǎ de formǎ specialǎ. Arcele folosite pot fi cu zǎbrele sau cu inimǎ plinǎ.arce încleiate. 4 . 6 .Capitolul 7 lemn Case prefabricate din H1 =H/2 π r2 = împingerea cupolei pe unitatea de lungime a inelului de reazem. Suprafaţa totalǎ a cupolei se determinǎ cu relaţia: A = 2·R2(1 – cos α) 7.32.podinǎ radialǎ. Împingerea cupolei la nivelul inelului de reazem este: H = Q·α ctg α. 5 . Schema şi detaliile constructive caracteristice unei cupole realizate din arce încleiate: 1 . Cupole din elemnte plane Cupolele din elemente plane dispuse radial sunt construcţii spaţiale realizate dintr-un numǎr oarecare de arce cu 3 articulaţii. 3 . rezemate la partea superioarǎ într-un inel rigid. în comparaţie cu cele realizate în varianta tradiţionalǎ (arce cu zabrele sau cu inimǎ plinǎ bǎtute în cuie) utilizarea lor la executarea cupolelor devine foarte avantajoasǎ.33 .podinǎ oblicǎ.inel de reazem. datoritǎ avantajelor pe care le prezintǎ lemnul încleiat în practica construcţiilor. iar la parte a inferioarǎ pe o grindǎ inelarǎ de beton armat sau metal. Qα = întreaga încǎrcǎre pe cupolǎ. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.inel superior. Fig.pane inelare. În prezent. 7. o dezvoltare deosebit de mare au cǎpǎtat cupolele realizate din arce încleiate. r2 = raza inelului de reazem. mai ales în cazul deschiderilor mari. 2 . care la rândul său poate rezema pe ziduri portante.

).2 m (S. obţinându-se poligoane închise. Scheletul principal de rezistenţǎ al cupolei este compus din 36 semiarce şi 19 inele dispuse la 2. În scopul asigurǎrii unei rigidizǎri spaţiale cât mai bune a cupolei. ca şi celelalte caracteristici geometrice de bazǎ ale cupolelor realizate din arce dispuse radial sunt asemanatoare cu cele ale arcelor cu 3 articulaţii. Folosirea arcelor încleiate la realizarea cupolelor. Fig.2 m diametru şi cu o sǎgeatǎ de f = 18. este din ce în ce mai mare.34 . În cazul încǎrcǎrii orizontale din vânt sau verticale nesimetrice. se poate face în mod simplificat prin descompunerea cupolei în arce cu 3 articulaţii plane. se impune ca aceastǎ conlucrare spaţialǎ sǎ fie realizatǎ cu multa grijǎ. 7. Dimensiunile secţiunii transversale a arcelor încleiate fiind numai de 18x41 cm. Pentru asigurarea unei contravântuiri spaţiale între arcele dispuse radial şi inelele cupolei se prevǎd elemente de contravântuire din oţel rotund dispuse în cruce.32 se prezintǎ schema şi detaliile constructive caracteristice ale unei cupole din arce încleiate dispuse radial. Construcţia unei cupole din arce încleiate cu D = 92. iar la partea inferioarǎ pe un cadru format dintr-o grindǎ inelarǎ din beton armat susţinutǎ de 36 stâlpi tot din beton armat. suficient de rigide.A. Deschiderea. 7. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.5 m care se asambleazǎ la faţa locului. (fig. arcele trebuie considerate ca elemente având reazemele elastice.6 m.U. cu toate cǎ în calcul se neglijeazǎ influenţa conlucrǎrii dintre elemenntele secundare ale acoperişului (pane inelare. Calculul cupolelor sistem radial. încǎrcate cu sarcini aferente. panele inelare se îmbinǎ între ele şi se prind de arcele radiale la partea superioarǎ.U.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din În fig. La partea superioarǎ semiarcele se reazemǎ pe un inel central din metal cu D = 5. Un exemplu în acest sens îl poate constitui stadionul acoperit cu o cupola din arce cu 3 arţiiculaţii din lemn lamelat încleiat de 92. 7. în cazul încǎrcǎrilor verticale simetrice. iar a elementelor inelare de la 18x29 cm pânǎ la 18x41 cm. În acest sens.32 m distanţǎ între ele. Fiecare semicerc se compune din 3 tronsoane de 15.A. podinǎ încrucişatǎ şi asterealǎ) cu elementele principale ale structurii (arce).33. mai cu seamǎ în cazul deschiderilor mari.7 m realizat în S.33).

7. Cupole geodezice . mai ales în ultimul timp la construcţii cu destinaţii dintre cele mai variate. Fig.34. c). Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.34. b). c . dispuse pe suprafeţe cu dublǎ curburǎ. cea mai mare extindere au cǎpǎtat-o cupolele geodezice obţinute prin intersecţia arcelor de cerc dupǎ 3 direcţii sub un unghi de 60° (fig.34. de o importanţǎ practicǎ deosebitǎ a acestor structuri spaţiale alcǎtuite din bare. se realizeazǎ cu ajutorul unui dispozitiv (detaliu) metalic (fig.35 .9. Prin aceasta se explicǎ amploarea mare pe care au cǎpǎtat-o aceste structuri moderne. 7.schemǎ constructivǎ în plan. 7. Ca exemplu în acest sens poate servi cupola executatǎ de 66 m diametru (fig.34. Nodurile din câmp curent a unei cupole geodezice în care se întâlnesc 6 bare.schemǎ generalǎ a unei cupole cu D = 66 m. 7. constǎ în faptul cǎ prezintǎ o rigiditate maximǎ la un consum minim de materiale. care se reazemǎ spaţial unele pe altele şi lucreazǎ în principal la eforturi axiale.construcţia nodurilor de bazǎ. Cupolǎ geodezicǎ: a .particularitǎţi constructive Prin cupola geodezicǎ se întelege o structurǎ spaţialǎ formatǎ din bare. a). Particularitatea constructivǎ. b . În construcţiile de lemn.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din 7.

îmbinate între ele prin intermediul unor elemente dispuse după traiectorii curbilinii.36 . Un alt tip de cupole geodezice se realizează din inele de diferite diametre. a). formând în plan triunghiuri (fig.35. 7.schemǎ constructivǎ în plan. b – vedere generalǎ a cupolei.Capitolul 7 lemn Case prefabricate din Fig.36. b. Vederea interioară este prezentată în fig. îmbinate prin intermediul nervurilor dispuse dupǎ douǎ direcţii: a . foarte bune rezultate din punct de vedere tehnico – economic. având forma în plan circulară. Cupolele geodezice reprezintă soluţii constructive moderne care se pot aplica. 7. la construcţii de mare deschidere (60 – 100 m). 7.35. Cupolǎ formatǎ din inele. Tehnologia lucrărilor de execuţie şi consolidare a construcţiilor din lemn 7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful