P. 1
06. Capitolul 6. Stabilitatea Taluzurilor Si a Versantilor. Sapaturi Nesprijinite

06. Capitolul 6. Stabilitatea Taluzurilor Si a Versantilor. Sapaturi Nesprijinite

|Views: 1,409|Likes:

More info:

Published by: Alexandru Constantinescu on May 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/19/2013

pdf

text

original

CAPfTOLUL

6

STASfLrTATEA TALUZURILOR Sf A VERSANTILOR. SAPA.TURf NESPRIJrNrTE
Pentru a atinge cota de fundare prevazuta in proiectul de fund atii al cladir ilor sau pentru a respects cotele din profile1e longitudina1e ~i transversale . ale unui drum, cale Ier ata, canal, dig Cota terenu(u( etc., trebuie executate sapaturi. Sapanatura turile se pot executa fara sustineri sau sprijiniri, interpunind intre cele doua cote un perete natural numit taIuz (fig. 6.1). Principala problema in legatura cu Cota de .-- fundore sapaturile nesprijinite este asigurarea unor taluzur i stabile. Fig. 6.1. Taluz.

.

.

6.1. STABILITATEA TALUZURILOR IN MASIVE OMOGENE DE P.AMINT NECOEZIV
6.1.1. CAZUl PAMiNTUlUI USCAT SAU SATURAT

Se considera un m asiv alcatuit dintr-un paruint nisipos a carui rezistenta Iorf'ecare def 7/ = Gtg (j) unghiul care iuterioars , cu noscut ca marime, Se cere det.crm inarea pantei unui taluz st abil, de inal\ime Jf (Y. fig. 4.43). Dupa cum s-a dcmo nstrnt in capitolul 4, co nd it ia de st.ab ilit.a te se exprima pri n l'clat in (4:.36), astfel:
Ia este inita de expr esia (1), uncle este de fr e-

Daca so pf'esnie u n coef'icicnt condit ia (4.36) devine:

de siguranta

F." egal in acest caz eu '1,1 ... 1,2,

to'B
bl

to'<i> = _!:O__ F
S

(6.1 )

Di n "elatii1e (4.36) sau (6.:1) se pot trage doua concluz.ii :
- la parninturilc necoezive in stare uscata sau satur at.a, inclinarea maxima pc care 0 po at.e Iua taIuzul, fara a-~i p ierde stabilitatea, este egala eu unghiul de frecare int.erioara a pamintului ; - inelinarea taluzului stabil nu depinde de inaltimea taluzului. 133

__

rU

~

~\JI:st

ERANA iN MI$CARE

ASUPRA

PANTEl

DE TALUZ

STABIL

Dup.i cum s-a arat.at in capitolul 3, in fiecare punet al unui curent de apa in miscare prin porii pamtut.ului se dezvolta 0 fort;'i de natura m asicil, denumita [orui ,hidrodinamidi avind , atunci cind se raportcaza la unitatea de volum expresia: j = '{ • i.. Fort.a hidrodinamica w reprez inta pentru m asivul limitat de un t.aluz 0 forta care tinde sa produca alunecarea taluzului .

j

.4

Fie un t aluz de nisip in care debw;eadl u n curent de iJP6. t angent. la t aluz in punctul de ie~ir'e (fig. 6.2). Se stud iaz.t ech ilibr-ul u nu i volurn unital' 08 pamint de pc t aluz. de gl'eutate C = ':,'. 1 si rezu lt.i :
A

=

C cos B == y' cos B:
l
I

I

'

7- = C'B sm

t

= '/
,

"(.l

SIn ,'J:

!

J

=

'{w •

L

Curvnt ul de Hpc\ liind
zull<\ cil.:

tangent

Ia l aluz, It I .

din

dptnlilill

al figul'ii

G.J rv-

----- = SIll

(5:

'

(G..2)

Co ndir i« de e('ltilibl'u

Sf' :'JTle:

T

+i .~ s:
,,'
"I

I (I
~

(.l
j_)

~

-------'-----,,/'
;

_1_
\

t 2.
~-'

(JI

!', ( U..

l)

\

I

to

1. . . :;'1'8. r /

= .),
)~o/

(!~

'" j

S

::-2

'J()-) ._, , ~.

1·\ /ii":) \_.
I

I.,

";?f

=-_c"

J{)

. 'v.

1\

i 111':;' t

~

rr-z ull .i :
~,

(r;.~)

134

Comparind conditia (6.4) cu conditia (4.36), rezulta ca , in cazul examinat, prezent.a curentului de apa reduce panta taluzului stabil la jumatate din valoarea ce se adopta, fara a t.ine seama de efeetul hidrodinamic.

6.2. STABILITATEA

TALUZURILOR IN MASIVE OMOGENE DE PAMINT COEZIV
SUPRAFETEI PLANE

6.2.. . IPOTEZA 1

o:=: ALUNECARE

Fiind dat un taluz de Inaltime H si incliriare B intr-un pamint coeziv , s " se cere sa i se verifice stabilitatea. In mod simplificator, se face ipoteza pierderii de stabilitate in lungul unei supr afete plane de inclinare o: (fig. 6.4). Fie G greutatea prismei de pamint. care tinde sa alunece, de componente.IV (norm ala la planul de alunecare) ~i T (in lungul acestui plan). Daca pamtntul poseda aUt frecare interioara cit si coeziune, fortei de alunecare T i se opune a fOl'ta de stabilitate compusa din doi termeni:
Fig.
{j.1.

Taluz

In pamint

coeziv.

S =Gcoso:tg<D+

cL=F+

C.

(6.10)

Conditia de echilibru

se scrie sub forma: T:::; S; (6.11) G sin
0'. ~

G cos o: tg (D·+ cL.

Din figul'H 6.4 l'ezult<1:

G - .~ '( . 11 .. tC. 2.
Aplicind t.oorem a s.inusurilor
AC

1

._"

in triunghiul 0)
't

ABC: sm0

sin(0 --

0'..)

sin(180--

L

= .L

s11l0

; A C = L sin(~ - 0:)
(6.12)

G=
I nlocuind

!_ llL
2
I

sin(0 - 0:) sin ~ dupa simplif'icar! rezulta :
(6.13)

relat ia (6.12) in rclat ia (6.B),
.~ 'Ill ~ir~(~ -

0:) sin(o: - CD)~ c. sin0 cos CD

Pentru 0 inalt.imc 1l data, taluzul de inclinare ~ este st.abil, daca inegalitatea (6.13) este sat isf'acuta pentru orice valori ale unghiului 0: cuprinse intre CD9i 0. Situatia cea mai perioulo asa corespunde acelei valori a lui (f.
135

primul membru al inegalitat.ii (6.13) devine maxim. Se dcrive aza <least mernbru in r aport cu CI. ~i se anuleaza der iv at.a, oht.inindu-sa asHel: pentrucare
Cl.o

=

~+ <D
2

(6.14) (6.13) devine:

Tinind

seam a de relatia

(6.14), expresia
• ., I

t . sm- --c.):c--~. '/ If "-I::;; 2 sin ~ cos <D
I

B-

<P

c.

(6.15 )

Expresia (6.15) ar ata ca, spre deosehire de pammtiu-ile necoezive, in cazul psminturilor coezive panta taluzului stabil depinde de inalt im ea taluzului. La'limita, egalind cei doi termeni ai expresiei (6.15), se deduce rnaltimea maxima pe care t aluzul cu inelinare B fata de orizont.ala se poate ment ine stahil, de~umita inaltime critica Hen astfel: (6.16)
Hg. G.5. Panta Laluzului in pClminturi coezive depinde de ina ltimea taluzu lui,

Cu cit iuclinarca ~ este mai red usa, cu at.it l naltim ea critics Her este mai mare (fig. G.5). Din examinarea expresiei (6.15) rezulta cil in cond itia de stabilitate it unui t aluz din material co ez.ix int.ervin urmatorii parametri : car act.er-ist.ici!e rez ist entei la Iorf'ec are c)) ~i c : greut atea volum ica y; ini'iltimea H :;;i inclinare a ~ a taluzului. La)irniUi1 expresia (6.15) se po ate p une sub forma:

( H· ..
j

2 sin ~ cos <1)
Sll1- .~--

\

c

.,'

~-c)

=-\" \ s·

-::\

"----_._./"

.".

j

(6.1/)

In care J\~ repreziuta un nUI1l(Jr (far,l dimensiuni). d enumit num.ir de st.ab ilitate. Pentru ~ 9i <D date ~i p ent ru 0 anum ita form;"( a suprafetei de alun«care, Ns are 0 valo are bine pteciz.ata. Pentr u cazul _rarticular al t aluzului vert.ical (~= 90 exprosia ((J.li) devine :=--=======-.:::-------===.=-=-= .. - -_
0 ),

'----------

.

:2

i\T
.L

_
-

4

I

to ! -1.)
b\

S

.i..: + - , (1))
:2

(6.'18)

iar pentru

<1)

=

O.

------'

fnlocuind

in rel a t ia (6.'17)1 rezulta
i

: Ifer
\

\

,~ ---------.~
."
\

(G..1D)

136

6.2.2. IPOTEZA

SUPRAFETEI

CIRCULARE

DE ALUNECARE

Studiul alunccar ilor de teren prod use in masive omogene din paminturi coez ive a arat.at ca ipoteza suprafetei plane de alunecare este acceptahila doar in cazul unor taluzuri aspre, apropiate de vert.icala. In general, ipoteza suprafetsi circular e de alunecare (fig. 6.6) este mai bine confirm ata de realitate. Pentru supraf ata circulara de alunecare s-au dedus, de asemenea, vaIorile numarului de stabilitate Ns• Rezultatele pot fi prezentate sub forma

Fi!j. 6.6. Cedarea o supratatn

taluzului dUpi'l circulara ..

Fig. 6.7. Gratic pentru stabilirea taluz stabil

pantei

de

u nor gr'afice, cum este eel din figura G.I, in care N, este d at in Iunct i« de!3 si q\. Se const ata ca, peutru cazul pad ieular exam inat m ai in ainte (!3 = 90°,
¢

= 0) JVs = 3,85.
La uti liz area

pract ic.i a gra!icclor

apar

mai multe

posibilittlP,

care

vor li prezcn tatc

in

continuarc.

1. Se dau de siguranta Se fl xeaza rcspunde

cD, c, I' Fs.

;3.. Sc cere lnaltlmca
unghiul

de taluz

stabil

corcspunz.itoare

unui curba

codicil'nt care coordo-

pc abscisa

?;

sc ridi ca

0

vcrticala

pim1. cind iut.ilncst.c
0

unghiului

<D dat ; din punctul

de intcrsectie

se duel'

orizont ala pi na la axa

natelor, pc carl' sc citcstc Ns .. Pen tru ca II deter min at pc baza valor li al'la tc a lui As sa corcspunda cocficientulni de sigurallt!i prescris, in exprcsia lui As se introduce fie valoarea redusa a cocziunil -, c fie valoarea ll1ajor~
---

gzclltatii
.

volumice,
8

F8•

Y ;;i rczulta :

F~

/

.\, =
\
:~ Se dau cD. c, " .. de sigllrall~{l I, .\,
\

F"iIf c

11

c.\" = -_

..
care

II. Se (:e-cC'-srmjlTIira

lllclilltuii

0

sa

corespunda

unui

coeficient

care se fixeadl pe axa ordonatclor. Se duce orizontala c pin;l cin d inttlncst e curha corespunzutoarc uugh iuf ul cD dat, iar din punctul de intcrscctie se coboara vcrt icala, citindu-se pe axa absclsclor uughiul i3 cautat

Se calculcaz a

= --~~'--.

=r :

If

137

3. Se dau <P, Cu ajutorul

C,

y, H,~.

Se cere determinarea NS1,

coeficicntului

de stguranta

Fs.

graticelor

se determina

corespunzator

valorilor

Valorilor y, H, c date le corespunde un alt numar de stabilitate Ns. Daca Ns < 1-.'S1' taluzul este stahil, Di Ierenta dintre NS1 :;;i Ns exprirna rezcrva de stabilitate a ta1uzului. Aceasta se poate rezultind epuiza fie prin cresterea Inaltlmii expresii diferite ale coeficlentulul III taluzului, fie prin reducerea de siguranta, astfel: Fs coeziunii

~ si <P date.

.-

pamintului,

= ---,
Y

A"sic

==

III

II
C
Cl

;

cl

= --,

yH
1V51

1"s

Coefieientul

Fs astfel

definit

exprima al taluzului

siguran ta doar in raport ca raport intrc rczistcnta

cu eoeziunea. la forfeeare

Uncori

se

exprima eoefieientul de siguranta unitar tangential -;-:

"I ~i etortul

(i;

tg<P

+

C

(6.20)

Hezulta: Pentru
t ru

--;. Gtg <P =

r,

+

r,
grafieclor un cocfi cicnt de si guranta coeziunc, unic

C

a obtine eu ajutorul de f'recare int erioara,

v's, valabil aUt penasHel: se cstnucaz a obt inu t a, sc deter-

unghiul

cit ~i pcntru

sc procedeaza

o valoare mina

a lui FSffi si se calculeaza ""
Cl"

tg <PI PSc

t a <P = -"'-.

Ps

Cu valoarca

<PI asttel

Xs 5i Daca

Apoi

sc calculcaza calcululscrcia

= ._ .
Cl 0

c

= F,~ = Fe.

FS(f)

=Ie

Fsu

pcntru

noua

valo arc

F,,<!)

~i scrcpc t a pil1,1 eind

FS(f)

=

6.2.3. CALCULUL PANTEl DE TALUZ STABIL CU METOD".!\ MASLOV

Se porneste

de la ecuat ia dr ep tei intr inseci :
7(

=

Gtg <1>

+

c.

Se impart

ambii

termeni
71 G

eu G:

= t g<I>+

__:__ = tg~.
G

(6.21)

Lnghiul

~ este denumit

unghi

de t aiere.

d evine :

ca

Expresia 71 = Gtg ~ este analoaga expresiei 7f = Gtg <1>, cu dcosehirca unghiul de taiere depinde at it de <1> cit ~i de c. Condit ia de stabilitate (6.5)
tg~ ~ tgf~,

tg ~ uncle

=p'
s

tgy

(6.22)

Fs = 1,1 .., 1,3.

Maslov

rresia (6.21) sint 6.21) devine:

considera ca in oonditiile date de greut.atea

echilibrului limita tensiunile Ci din excoloanei de pamiut : Ci = yz. Expresia

yz

(6.23)

Pent.ru aplicarea e xpresiei (6.23), se imparte masivul in care urrneaza sa se iuscr-ie t aluzul intr-un num ar de strate elementare , ducindu-se plane orizontale. Aplicarea condit iei (6.23) ~e face por nincl de l a stratul cel mai de jos. Iritr-un str at o arecare t:
----~il···1'1

c

,-'"H

,

(6.24)

'Fi\j. 6.8. Panta

taluzulu i st.ahi lit ii ell metoda :\Ias lov.

uncle "L''(iHI reprez.int la haz a st.r atulu i I. creste pe masura

a presiunea de

geologica suptaf'ata

l ntr ucit t.errnenul

m asivului, panta tg acelasi mod (fjg. 6 ..8). l .a l im ita , dae-a se rnicsoreaza foarte mult gl'osimea Hi a stratului elemental', forma taluzului stahil tinde catre 0 curba. Metoda Maslov se po ate ut.iliz a 9i peni.ru st.ab ilirea p ant.ei t aluz ului st.ahil in m asive neomogene .. In acest caz , la apl ic area l'elatiei (6 ..23) se iau in consider-arc valorile (D 91 c ale stratului pent ru care se detel'l11 ina panta.

».». ~ creste in

----

c

aprop ierii

6..3. VER1F1CAREA STABILlTATII TALUZURILOR METODA FI$IILOR

IN

MASIVE

NEOMOGENE

.\pl icarca gr'aficelol' din figur'C\. G.7 IHI este po sib det ill cazul rn asivelor suat ilicate alc5.Luite din p{unintu('i t"ll difer'ite caract etist ivi <1), C, 'i'. 1n ascmenea cazuri, st.ab ilit atea t aluz.urilor se \eI'ific,'t ell 0 metoda a prox irn a t iva. numit a metoda [isiilor. b az at s pe ipot ez a cedarii dupa o suprafa\a circulara. In c azul unui t aluz de forma cu noscut a, a Cc1t'ui stabilitate urm eaza sa fie ver-ificata (fig. 6.9), se corisidera 0 snpt'!:tfata posihila de alunecai:e definita prin arcul de cere cu cent.rul in pu nctu I 0 ~i care trece prin p iciorul taluzului. Masa de pam i nt care alu neca se irup art e in fi9ii prin linii vert ic ale. Fie 0 f'isie o arec ar-e i. Daca se co nsid er-a C{l fnl'tple norrn ale ~i tangentialc c are act io ncaz.a asupra Iet.elor Jaterale ale f isiei j~i fac ech ilibru (ceea ce este ech ivalent en a adrniio d_ fiecHrp fi:;;ie aq iOllf'az,\ independent de celelalt e). rez ulta ca asupra fi~iei actioneaza gr8utatea G (gr8utatea paruintulu i 9i eventuala supraincarcare aplicata la supr af ata terenului), care trehuie cchilihr ata de forte1e cat'e se dczvolta pe supr aiat a de ced are ~A alereuta fi9iei. Suprafat a af'erentri unei fis,ii est.e e{)'ala cu: to

139

in care I, reprez inta lungimea arcului de cerc aferent tueaza pentru 0 lungime de taluz egala cu unitatea:

Iisiei i. Calculul

se ef'ec-

T{,

=

c, sin

6i;

Ni = Gi cos 6i•
tangentei

Fort.ele 1'iI+) care tind sa produca alunecarea sint componentele dupa directia ale greutatilor G, ale Iisiilor aflate la dreapta vert icalei care trece

o

Fin. 6.9.:\Ieloda

il~ii 0]. 1

-- Ior tele de eoeziune, C, = CJi; - eomponentele T1(_) ale greuti'qilol fi9iilor aflate l a stinga vert icalei d use prin centru. Factorul de stabilitate (coeficientul de sigurant{l) se exprima ca r aport.ul intre momentul fata de centrul 0, dat de Iort ele Pi' Ci 9i 1'1(__ care se opun ) alunecarii, numit moment de stabilitate J(, ~i momentul dat de Ior tele care tind sa provo ace alunecarea, nurn it moment de l'ilsturnare 1117) astfel:

prin centrul supr af'etei circulare. n mod conventional s-au notat cu (+) unghiurile 0 de Ia dreapta vert.icalei, cu (-_) cele af'late 1a stinga; semnul (-) nu af'ect.eaz a Insa v alo ar ea Iunct.iei trigonometrice. Fort elor 1'1(+) care tind sa provoace alunecarea l i se opun: _. for tele de frecare, Pi = iVitg <:1\ = (;/cos 0; tg <:1)1;

r

F
s

= moment
moment

de stabilitate de rasturriare

=

R[2:(Gi

cos

°

i

tg<1)i

+ cil + G
i

i

sin 01(_»)]. (6.24)

R 2:Gi sin 6i(+).

La calcuiul greutatii unei fi9ii i trehuie sa se tina seam a de greutati1e volumice yale diferitelor strate pe care Ie strabate Iisia (Y1, 1'2 etc.). Caracteristicile <1>i 9i c, sint lnsa numai ale stratului in care se ana baza [tsiei, respectiv eel in eu prinsul caruia se presupune ca se produce alunecarea.

140

Coefieientul de siguranta admisibil Fsadm se ia egal cu 1,3 '" 1,5, in Iunctie de import.anta constructiei. Se cere tndeplinita condit.ia : (6.25) Trehuie sa se verifice ins a ca pentru orice suprafata tr ecind prin piciorul taluzului, inegalitatea (6.25) este satisf'acuta, deoareee poz itia centrului 0 a fost arhitr ara. AI' trebui deei efectuate Incercari luind si aite centre pentru a verifica l:elatia (6.25). Pentru a se reduce nurnarul ::t: de lncercat-i se poate folosi urmatoarea metoda apro ximatioii : 1..,5H se considera ca centrele suprafetelor circulare de aiunecare cele Fi!l. 6.10. Poz.ltia ccntrclor ccrcurilor periculoase, In ai per icu 10 ase, d eci suscep tib ile de a duce la coeficientii de sigurant a eei mai rn ici, se gasesc situate pe 0 treapt.a definita prin punctele 01 ~i ill (fig. 6.10). Punctul 01 se afla la intersect ia u nor drepte Care fac unghiurile 21 9i 22 (tabelul 6.1) cu 1inia t aluzului 9i respectiv eu orizontala pr in creasta taluzului.
Tabelul
J.e)

C.l

to" x to

1 , -; ::~: I

i: 1

i.i,s

1.0

., ..1

1 :5

Ct.
lO1 lO2

GOO :29°
400

45° 28°

I
I

:13°45'
,),~ 0

26°;31'
25°
dO
')-0

18°2;)'
')-0

11°19'
.) _O 0

3'~

Il

._0

_O

;15

0

35°

37°

Punctul AI are coordonatele lie,S H 9i 1-1, raportate Ia piciorul taluzulu i. Pe dreapta 01Jl se aleg m.ai m ult.e puncte dr-ep t centre ale u nor supr afet e posibilo de alunecare. Coeficientul de sigucanta alerent Iiecaru i ceutru se c alculeaza eu metoda Iisiilor 9i se rcprez inta 1a 0 scara oonvenabila, luind dr eapt,a 01111 ca axa de referinta. Se construiest.e curba de varia tie a co eficiontilor de siguranta. Tangenta la curha parale1a cu 0lill define9tei,-"smilt' DacaP'llIin> Fsadllil t.aIuzul este stabil, iar verificarea se co nsid era incheiata. Daca F'lIIin< Fsadllil urrueaza a se adopta masur i pentru Irnbunatatirea cond itiilor de stabilitate ale taluzului. Examinarea formulei (6.24) explica Imprejurar ile care pot ducc Ia modificarea conditiilor de stabilitate ale taluzului. Astfel, 0 suprasarcina aplicata la partea superio ara (fig. 6.11, a) san 0 decapare la baza (fig. 6.11, b) inrautatesc conditiile de stabilitate, determinincl majorarea Iort.elor ce tind sa provo ace alunecarea si diminuarea celor care se opun alunecar-ii. Dirupctriva, o decapare la partea superio ara (fig. 6. ii, c) sau 0 supr aincarcare la picior sub forma unei contrabanchete (fig. G.11, d) contribuie la sporirea lui F,.
141

o mare inf'luenta acupra cond itiilor de stabilitate 0 are variatia rezistentei la forfecare, d ator ata in special modif'icarii umidita tii paminturrlor argiloase. De asemenea, la fel ca ~i in cazul paminturilor fara coeziune, prezent.a unui curent de apa mod if ica conditiilo de stabilitate.

---_/

/'

a

c

b Fin. (Ll I. Lucrriri

care moclif ica conditii le de stab illf at e ..

6.4. EFECTUL UNUI

CURENT DE APA ASUPRA STABIUTATII DIN PAMINTURI COEZIVE

TALUZURILOR

Fie masi , ul de pamin t coczi x marginlt de taluzul A.B, st rabatut de un curent de apa a caru i snpraf at.a lib('r,'i este AD (fig .. 6 ..12). Supraf'a ta cle alunccarc es tc arcul unui cere de raz;l R, J.EDC \olul11ul pri smci de alunccarc cst e imp.irt i! de curcn tul de apa ill dowl p;1r(i:
VI

dcasupra Se co
nsi

apci

~i

,~,

su h

ni vclul

apci.
allaUl in

dcr a prlsnia proprl«,
q
a apci

de apa ..11;;1).1,
'(I""
pc suprat

cch i

iihru

sui)

aci

iunca

urnuit

oarelor

101'\(':

gl('Ut,ttl'<\
n-act iuuca

~:
al.a de a

lun

c

carc

(no nual.i ape!

b

suprat

at

aj

:

I'l'zis!ell\a de C!,n'ulatc

J opus,'\.
'2'

de

schclc tul

solid Ja (uf!.!,elc<l
SCllS

pri n pori,

apljeaUi

in

ccul rul

:tl v o lum ului

egal,l si de
Ja\;'\ dl'

contra!
(J

eu Iort a curc ut ului .

.\IOIlll'll lui

:In xl o r IOr\c

pun ct ul

('sll':

(0:26)
arc tOllicicIllul x prcsi a : ell'
,jglIr~lII\~l J,

l

I,
2:(.\"lgQl..•

-----~--

--~-~

el)
...

----------.:

n

('

I --

'2)')'(1

-

\ ~":/O(1'

.J. d

ill CHe':

-----.--~--.--.--.----

2:(.\,,, [gel)

('I) H

Sit

cs[c

()lllj)oIll'nta ul<'l.\ii Iisici,

normala
( inin d

a grcscama

de cfect ul pcn tru partea
"

subprcsiuuil aflat a sub
p a-

A
Fi!J. G.l:: .. \c\iunea h idrod inam ica asupra parnint coez iv. taluzului (k

ni vr l u l a pci : grcutatea vo lumica a mi n t.ului alia! d easupra \ olu lui ~Ipel.

ni-

Cornparlnd stabiliUitii

expresiile

(6.21) si (6.24) se disting

urmatoarele

partlcularitatl

ale calcululu hidrodlnamice :

taluzului

din pamlnt

coeziv omogen sau neornogen, supus actlunll

fara

- momentul de rastumare AIr se calculeaza luind greutatea inieqrala a penei ce aluneca, a tine seama de efectuI de suhpresiune a apei; - momentul de stabiIitate 11[8 se calculeaza Iuind in considerare Ia greutatea rnasivului (la' calculul Jortelor N1C) efcctul de suhpresiune a apei.

care aluneca

6.5. VERIFICAREA STABllITATl1

..

VERSANTILOR IN CONDITIlLE PREDETERMINATE

SUPRAFETELOR DE ALUNECARE

.

Uneor i, p art.icularitati ale coriditiilor geologies pe amplasament det.ermina o anurnita supr afata de alunecare, de forma oarecare. Se pune problema de a cunoaste pentru supr-af'at a de alunecare predeterminata rezerva de st abilitate 9i imprejururile in care aceasta rezerva se poate epuiza prin act.ivi! tate a de co nstructii (supraincarcar i, decapari etc.), pr in redueerea rezistentei la Iorfecare a pamlnt.ului in urma unei umeziri intense etc. 0 situatie de acest fel, freevent intilnita, este aeeea a versantilor pe care roca de baui mai rez istenta este acoper ita cu un pachet de material acurnulat., denumit deluoiu. Supraf'at a de contact int.re roca de baza 9i deluviu se FiU. fU:J. Supratata de alunccar« predotcrmiuatii poate tr ansform a, in anumite plana. co ndit.ii, in supraf ata de alu!lecare. Forma supraf'etci de alunecar e se determina prin so ndaje .. Daca supraf at a rezult a plana (fig. C).B), verif icarea se face cu relatia (6..1:3), in care CI.. reprez inta chiar tnclinarea supr alet ei predelenninate. Pentru verificare se alezo succesiv diterite valor i L. De ob icei. Slll)l'afata de contact roca-deluviu este insl\. neregulata, in care caz S8 ut ilizeaza UI'm{\toarea metoda grafoanalitic{\: se imp art.e masa deluviala intr-u n nurnar de sectoare delimitate prin plane vert.icale ce trec prin punctele de sch imb are de p ant.a ale supraf'etei de aluuecare predeterrninate (fig. ().14c, a). Spre deosebire de metoda fi9iilol' ex pusa anterior, la aceastii metoda sint luate in considerare fOl'~ele de impingere 1'8cipt'oca E dinLre fi!;'ii, presu-· punind directia acestora or izo nt.ala. Calculul incepe cu sectorul eel m ai de sus. Greut.ate a GIl cunoscuta ea marime si directie, trebuie sa-9i faea echilibru cu: reactiunea HI 9i fort a de coeziune G\ de pe supr afata de alunecare 91 impingerea E2_I dintre sectoarele 1 9i 2. Coeficientul de frecare intre deluviu si roca de baza este egal cu tg <1>, uncle <D este unghiul de frecare interio ara al deluviulu i.. Accast.a inseam na ca, pe linO'a forta N , norm ala la suprafata " de separatie se d ezvolta in mob , mentul alunecarii si 0 forta tangentiala F = N tg <D. Reaqiunea R este rezultanta Iortelor N 9i F, pi-in urmare face unghiul <D en norm ala la supl'aIata de alunecare, iar marimea rezulta din poligonui de fo['\e ..
J ,

14,3

Fort a de coeziune care

CI

=

cllI este dirijata p ar alel eu suprafata ca marime,
dar are directia

de alune-

af'ercnta sectorului Z. Impingerea E2_1 este necunoscuts

cunoscuta

(orizontala). Problema revine deci la a compune doua forte cunoscnte ca marime ~i d ir ectie (G1 ~i C 1) 9i apoi a descompune rezultanta lor dupa doua direct.ii cunoscute pentru a se afla marimile lui E2_1 §i R1 (fig. 6.14, b). E2_1 deter-

Fig. 6.1~. Supraiata

de alunccarc

prcdctcmunat

a de forma

oarecare.

minat din po1igonul de forte se ia cu semn schinib at c a impingere eunoscuta la studiul echilibrului sectorului 2. Se compun El_2, G2, C2, iar rezult.ant a 101' se d escompune dupa d ir-ect iile lui H2 §iE3_2• In acelasi mod, transm it ind de la 0 fi9ie la cea urruatoare impingerea E, se ajunge din apro ape in apro ape la sectorul final 11 asupra caruia act.io neaxa: impingerea 1<,,'(11-1)11 de la sectorul (n -- J): g1'8utatea Gil' Iort a de coeziune toate cunoscut e at it ca marim e cit 9i ca dir·eqie; Ril cunoscut numai ea d ireci ie. Se const.ruiest e poligonul celor p atru 1'OI'\e. Pot s<1 apal'it t rei s it.u at ii :
ll•

e

poligonul S8 inchide (fig. G.15, 0). in aeest c az , vei-sant ul cste in cchilibru la lirn ita , IIU are nici deficit, nici rezpl'\;) de st.ahilit ate ; - poligonul nu se inchide, iar pentru inch iderea Jui este necesara 0 forti} E dirijata in :;:'l'l1sul alu necar-ii. Versantul prezinUi stabilitate, iar faptul ea pentru inchiderea poligonului est e necesara 0 for\a E' dirijat.a in sensul aEn-·f--n lunecarii arata 0 rezerva de stahiliRn --iPE t.at e (fig. (j.15, b); - poligonul nu se iuchide, d ar pentru inchidcrca lui este necesara o Gn i'orta L' d irij ata in scns opus alunecarii. G n Gn Versantul nu est e stahil, iar deficitul c b a de stabilitate corespunde unei impinFlU. 6.15. Cond lt ia de stabl lltate a vcrsantului. gel'i E neechilibrate (fig. (j.15, c). In acest caz se pot lua unele din masurile de irubu nat at ire (decap area Ia part.e a superiOa1'8, execut.area unei banchete la picior) sau se prevad lucrar i de dre nare care sa duca, pi-in reducerea um i-

144

ditatii, la cresterea rezistentei Ia for fecare a masei deluviale (fig. 6.16). De asemenea stabilitatea poate fi asigurata prin amplasarea la baza versantului a unui zid de sprijin capabiI sa preia impingerea neechilihrata E (fig. 6.17).
Plan

4
Fig.
1-

6.16.

Lucrari de drenare pentru imbunatatirea stahilrtat.li versantului: drenur i; g - camine , 3 - cap de dren ; 4 - rigolc.

6.6. EXECUTAREA

SAPATURILOR

NESPRIJINITE

In cazul unei sapatur i nesprijinite, in sp atii largi, execu tat.e cu m ijlo ace ruecanice (fig. 6.18), nu este perrnisa depoz itarea pamintului rez.ult at din excavare l a 0 distanta 111 ai mica de 0,50 m de creast a taluzulu i. De ob icei,
pamintul este tncarcat direct in mijloacele de transport. Datorita coeziunii riciicate, unele pamintul'i argiloase pot fi sap ate l a t aluzuri verticale. l nalt imea teoret.ica pe care se po ate ruent.ine u n asemenea t.aluz este: Hu = .4 ely. To tusi, aplicarea acestei rel at ii im pl ica posibilitatea <u'gilei de a prelua eforturi u nit.are de intindere. 1 n realitate, posibilitatea p amint.ur-ilor argiloase de a prelua un timp m ai indelungat efort uri de intindere este limit.at a. De regula, l a supr-af'at a t.erenulu i se d ez vo lta crapaturi piin care apa din prccip it.at.ii pa tru nde exercit.ind 0 Im pingere ccu'e duce la desprinderea trept.ata a uno!' hlocuri din mal. Peretele nespr-ijinit i~i modificil form a in timp (fig. 6,j~)). :\ol'mele
t urile

de protectie

nesprijinite

a mu nc ii prescr iu p an tele rn a x im e adm ise In in Iunctie de adincimea ~i natur a pamilltUl'il()I' (t ahelul

S'~P{A-

6.2)

iii

Fig. (j.17. Zid de sprij in la picioru l versantului ..

Fig. (i.IH. Siipare

mccantzata

..

De aseruenea, ex ist a plescl'ip~ii oficiale care indica valorile uzuale ce se adopt a pentru pantele t aluzurilor, r arnbleelor si debleelor la terasamentele de cale ferat.a ell inalt ime« de pil1fl let 12111, in Iu nct.ie de t ip ul pamintul'ilor.
14J

Folosirea valcrilor tabelate ale pantelor taluzurilor nu exclude r.atca cunoasterii naturii terenului de pe amplasamentul lucrar-ii.
Tabelul Pantele maxime neadmise nesprijinite la sapaturiIe 6.'2

necesi-

J

!
r,'

Adincimea sapaturli

I

I Tipul

~,'
pamlutulul

I

Panta 1:0,5 (2:1) 1: 0,67 (3: 2) 1 : 1.25 1 : 1,5

I

------~----'---------I

<3 >3 <3 >3

TIl m

m
III

argile argile nisipuri nisipuri

Fig. (;. J!"t.

Cedarea
ucsprij

malului
init..

vertical

figura 6.20 este arat at un rambleu care i9i pierde stabilitatea prin alunecarea de-a lungul unei supr afet.e amorsate in stratul de pamint 1110ale aflat aproape de supr-af ata terenulu i. La taluzuri inalte, in special in sapatul'i, se obisnuiest.e s:1 se intrerup« co ntinuit.atea pantei prin banchete orizontale numite benne (fig. 6.2J) . .'\ecesitatea lor poate rezu1ta 9i dintr-un calcul de stabilit.ate. Bermele irnbunata\,esc stabilitatea t aluzulu i, m icsorind panta m ed ie.

In

FiH. 6.20.

in cuprinsul

Supraf'ata de ccdure a uuu i ramb leu amorsat.i stratulul moalc a lla t sub piciorul Laluzu lui.

Fin. (i.21. Ta luz

ell

hctn

I ,'1,

Aplicatii
1, ell inasi . de piillllirt ((Jl'zi\ a rv llrlll,H(J~,rd(' Icaliza
c=

ca ra cl crist lci : <J)

0-""

10". c =c~ (J.:W da'\".{,l11~, a ~ ~=
;")W,

y=
du-sc

18 kN!m3,

Pc U' adiu ciuu:

Se jloatc F"

0 (,XCI\~I(ic

[aIUZ:IUi c u pant

~lsigurin-

cocf iclcn tu! Rezoluare Din graficelc

de

sigurall(;'i

1,;). ~

din ligura

(J',

rcz ul t ii. pcntnl

=

500 ~i <J) = 100,

1l11111tUlil

de st ahih t n!e

X,

=

8.4, J[

(' .\,
cc-c --~

1,,';

----~

:lO· S.! = ----- - = 9,:n 1,50'0.18 .

Ill.

2. Sa se slal>ik:lsc'i gllrant~l.

incli na rr-a ~ a un ui taluz in t r-un musi v de pamint

de 8 Il1 InalpnH'. aYincl del ini t pri n :

u n cocfic lcn t de

s:-

T.,

=

1.:1, rcalizut

(P = 15°, ('

=

n,20 da:'\/cm2,

y

=

20

kN /rn".
C

Rezoluat

A" Din graficelc din fi gura 67.

= -'~~
c

F ,'/ II

.

1,20' 20 . 8

20

.=

9,6 rcz ult a ~

pcnt ru .\s

=

9,6 sl <D = 15c,

=
ell

55c, cocziunca, penuu un

3. Se cere dellnirca
t aluz de inclinare ;' = 16 k-"!m~

eoelicien!ului

de siguran ta F5 in raport

~ = 40° si de in<11(ime 14 m, ln tr-un Care cstc in,ll\iillc;l mn x i m a pc carr

pamin t avind <D = 5", C = fJ,40 da::\'cm~, 0 poate alillge laluz ul ',J

146

Rezoloat e
C

.----

16·14

Din

graricele

C,

din figura yH "A's,
C

= --- =
C1

40 6 ..7, pentr u 16·14 7,8 0,40 0,287
-

= 5,6;

f3

= 40°

:;;i <D

=

5° rezu lta 1\'s, daN/cn,2J

= 7,8 ..

=

28,7 kN/m2

=

0,287

Fs

1,;'19 ;
= 19 .. )

Ilmax = ---

Ns ••

C

~. Folosiud date lc dc la aplica tia preccdcrita, sa se determine cocfici un ic, aUL pentru cocziunc cit s i pentru trecarea lnt.erioara, al taluzului. Rczoloarc Potri vit solut iei gasite la aplicatia :), Fsc = 1,:\9, iar FS<J> = 1,0. Se propune
F81)

Y

=

7,8 ' 40

_

111.

16

c nl.ul

de

sigurant

a, ..

=

1.20;
tQ<D = -:::FS<J>

tg<Dl

= 0.087 .
=

;)

1,20

=

0,0729;

<Dl

= rw'.

Pcnt ru ~

=c=

400 ~i
Cr

<Dl =

4"JO', 7,6

..V5, = 7,6; :
29,4'1

= -Y!!- =~:!_
As.

k:,/m2 = =
1,35.
0

0,:2H47

d:,:\{C1ll2:

0,40 0,2947 In t rucit
FS(1)

=f. Fs., sc rcpcta

inccrcarea

pcntru

alta

valoare

a lui FS<J>.

Prin inccrcarl se ottine: FS<J> = Fs; = F~ = 1,:H. ;;. Coloana stratigraftca pc un amplasament cuprindc la suprata t a lin st rat de nrsr p pr,'\. ius. avind <Dl = 25°, Cl = 0,10 dai\/cIl12, )'1 = 17 kN/m:l, urrnat de 0 ,ugilii ]Jl','ifoasa. avincl (1)2 =-= 14°, (2 = 0,:{5 daN/cm2, 'Y2 = 18 k:\/m3 (fig 6 ..2.2, (I) Sc c('Ie ddcrlllinar('<) pun tc i unui, t aluz stabi! de 10 III adincimc. Hcz olnarc Sc aptie;] m tcda .\laslov. Pcn t ru st ra tu l de argiUi. prul oasa :
=== t g 11' --

17· 6

+

cc=

().:~4H -

0.197

= O.41ri.

19·4

0,446 Is
: :2.5 (lg

1.10

=

O,4();,

~~~= O,4()O).

b Fi!J. (;.22.
1\ n l ru s l ra l ul (Ie- nisi p pralos : 10 ----co t g~l

I,.(j

,== O.4GG -,' (),O\JS

'--= U,;)IH;

==

'" ';"! <_--

t G'!'

Fs

1.1

= (),)1';,

~~l

=

:27'10'

Sc a dop l a pallia 1 ::2 (lg ~1 = O,JOO). Sc prC\c(!c un t aluz c u dou;'l pan t « si () 11'.rill;!

(liS

(L(2,

Ii).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->