P. 1
Girlshare.ro_dreptul Administrativ Al Bunurilor - Sport de Curs - Serban Cernat Claudia

Girlshare.ro_dreptul Administrativ Al Bunurilor - Sport de Curs - Serban Cernat Claudia

|Views: 1,098|Likes:
Published by Murariu Elena

More info:

Published by: Murariu Elena on Jun 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/30/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1. Dreptul administrativ al bunurilor- definiŃie şi caractere specifice
  • 1.2. Conceptul de domeniu şi regimul juridic domenial
  • 1.3. CorelaŃia dintre domeniu şi patrimoniu
  • 2.1. Proprietatea- concept, structură şi caractere juridice
  • 2.2. Proprietatea administrativă
  • 2.3. Constituirea domeniului public şi protecŃia juridică a acestuia
  • 3.1. Delimitarea domeniului public de domeniul privat
  • 4.2. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publică
  • 4.3. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică
  • 5.1. Dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publică
  • 5.2. Permisiunile domeniale
  • 5.3. Contractele administrative
  • 5.4. Concesionarea bunurilor proprietate publică

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” FACULTATEA DE ŞTIINłE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE BRAŞOV

DREPTUL ADMINISTRATIV AL BUNURILOR
SUPORT DE CURS
AN DE STUDIU III

LECT. UNIV. DR. ŞERBAN CERNAT CLAUDIA

BRAŞOV 2008-2009

1

CUPRINS

CAP.I. DREPTUL ADMINISTRATIV AL BUNURILOR-ASPECTE INTRODUCTIVE 1.1. Dreptul administrativ al bunurilor- definiŃie şi caractere specifice 1.2. Conceptul de domeniu şi regimul juridic domenial 1.3. CorelaŃia dintre domeniu şi patrimoniu CAP. II. PROPRIETATEA- INSTITUłIE FUNDAMENTALĂ A STATULUI DE DREPT 2.1. Proprietatea- concept, structură şi caractere juridice 2.2. Proprietatea administrativă 2.3. Constituirea domeniului public şi protecŃia juridică a acestuia CAP. III. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND DOMENIUL PUBLIC ŞI PRIVAT 3.1. Delimitarea domeniului public de domeniul privat 3.2. Delimitarea domeniului public de interes naŃional de cel de interes local CAP.IV. DOMENIUL PUBLIC 4.1. Regimul juridic al domeniului public. Modurile de constituire ale domeniului public 4.2. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publică 4.3. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică CAP. V. UTILIZAREA BUNURILOR DOMENIULUI PUBLIC 5.1. Dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publică 5.2. Permisiunile domeniale 5.3. Contractele administrative 5.4. Concesionarea bunurilor proprietate publică CAP.VI. DOMENIUL PRIVAT 6.1. Aspecte generale privind conceptul de „proprietate privată” 6.2. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privată BIBLIOGRAFIE

Pag. Pag. Pag. Pag.

3 3 4 5

Pag. 9 Pag. 9 Pag. 14 Pag. 15

Pag. 19 Pag. 19 Pag. 27 Pag. 30 Pag. 30 Pag. 32 Pag. 34 Pag. 40 Pag. 40 Pag. 44 Pag. 45 Pag. 50 Pag. 54 Pag. 54 Pag. 55 Pag. 57

2

CAP.I. DREPTUL ADMINISTRATIV AL BUNURILOR- ASPECTE INTRODUCTIVE

1.1.

Dreptul administrativ al bunurilor- definiŃie şi caractere specifice
Din punct de vedere etimologic, cuvântul administraŃie provine din limba latină

şi este format din prepoziŃia ad = la, către şi minister = servitor, supus mai mic. De aici cuvântul legat administer ne apare atât înmtr-o semnificaŃie directă: ajutor al cuiva, slujitor, executant, cât şi într-o semnificaŃie figurativă de unealtă, instrument.1 Plecându-se de la sensul etimologic, s-a ajuns la o primă semnificaŃie a noŃiunii de administraŃie = serviciul celui mai mic, a celui supus, activitate subordonată, sub comandă. Această semnificaŃie din limba latină a pătruns în toate limbile de circulaŃie mondială. Din punct de vedere al exigenŃelor logico-metodologice clasice, remarcăm că noŃiunea de administraŃie publică ne apare ca o specie a genului intitulat fenomenul administrativ (sub acest aspect, administraŃia publică este cercetată de ştiinŃa administraŃiei) dar şi ca o specie a genului intitulat fenomenul puterii publice, de unde cunoscuta teorie a separaŃiei puterilor (sub acest aspect, fenomenul este studiat de ştiinŃele juridice, în primul rând de ştiinŃa dreptului administrativ). Dreptul administrativ este acea ramură a dreptului care cuprinde ansamblul normelor juridice ce reglementează raporturile sociale referitoare la organizarea şi activitatea administraŃiei publice pe baza şi în executarea legii.2 Obiectul şi metoda de reglementare impun dreptul administrativ ca ramură a dreptului public. Dreptul administrativ al bunurilor trebuie înŃeles ca reprezentând acea subramură a dreptului administrative care cuprinde normele juridice ce
1 2

G. DuŃu- DicŃionar latin român, Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, pag. 38 Rodica N. Petrescu- Drept administrativ, Ed. Accent, Cluj Napoca, 2004, pag. 44

3

Deci prin domeniu (bunuri domeniale) înŃelegem ansamblul de bunuri mobile sau imobile. să fie destinate. Ed.Tratat de drept administrativ român. Ed. Conceptul de domeniu şi regimul juridic domenial Din punct de vedere etimologic conceptul de domeniu îşi are originea în latinescul dominium. uzului sau folosinŃei colective. Bucureşti. pag.reglementează situaŃia bunurilor administraŃiei publice şi regimul domenial aplicabil acestora. prin reglementări speciale. pag.cuprinde bunurile mobile şi imobile ale administraŃiei care sunt afectate unui interes general. C.D. Tipografia Glasul Bucovinei.H. 2007. care datorită naturii lor sau din alte raŃiuni. Bucureşti. corporale administra treburi publice. sau necorporale.Dreptul administrativ al bunurilor.6 Regimul juridic aplicabil acestor bunuri cuprinde reguli specifice de formă şi fond. 4 6 E.cuprinde bunurile mobile şi imobile ale administraŃiei care nu sunt afectate în mod direct unui interes general. care înseamnă stăpânire. reguli derogatorii de la dreptul comun.Beck. pag. CernăuŃi. Bucureşti. fie că ele sunt afectate uzului tuturora. fie că ele sunt afectate unui serviciu public. C.Beck. pag. C. 2007. necesitatea existenŃei unei categorii speciale de bunuri.Dreptul administrativ al bunurilor. pot deŃine bunuri pe care să le utilizeze în procesul de asigurare a intereselor generale. În doctrină şi în jurisprudenŃă s-a relevat de-a lungul timpului.2. Domeniul public. proprietate.Tarangul. 13 Emil Bălan. Ed.3 1.H. 13 Emil Bălan.Beck. 1944. 2007. 355 5 4 4 . 3 Emil Bălan.5 Domeniul privat.Dreptul administrativ al bunurilor. aparŃinând titularilor puterii de a 4 Aceste bunuri care fac parte din patrimoniul administraŃiei constituie domeniul administrativ şi el se clasifică în: domeniul public şi domeniul privat. Astfel s-a conturat teoria potrivit căreia colectivităŃile publice organizate juridic.H.

1988. 1987. judeŃ. pag. pag. C. CorelaŃia dintre domeniu şi patrimoniu NoŃiunea de domeniu este strâns legată de aceea de patrimoniu. dreptul de concesiune sau drepturi de creanŃă constituite în legătură cu un bun domenial. strâns legate intre ele 8.7 Drepturile domeniale sunt configurate de dreptul de proprietate publică şi de dreptul de proprietate privată asupra bunurilor domeniale. Universitatea Bucureşti. pag.H. ca regim specific aplicabil bunurilor persoanelor juridice de drept public-ex:stat. Stătescu. Beleiu. comună.Regimul domenialităŃii. dreptul de folosinŃă. cum ar fi: dreptul de administrare. Teoria generală. L. privite ca o sumă de valori active si pasive. a celorlalte drepturi reale constituite pe baza acestora. Teoria generală a drepturilor reale. C.4. PopDrept civil.Drept civil. pag. Bârsan. Bucureşti. 13 A se vedea Gh. 1. 1986. Patrimoniul este definit ca fiind totalitatea drepturilor si obligaŃiilor patrimoniale aparŃinând unei persoane fizice sau juridice determinată.2 8 7 5 . Universitatea Bucureşti. Emil Bălan.Beck.108. Teoria generală a drepturilor reale.Dreptul administrativ al bunurilor.3. care se suprapune şi se adaugă regimului proprietăŃii asupra acestora.Drept civil. Universitatea „Babes Bolyai” Cluj Napoca. Ed. 2007. oraş.constă în regulile juridice speciale de formă şi de fond aplicabile bunurilor.C. fără a se confunda cu aceasta.

în cuprinsul unui patrimoniu. Ed. SubrogaŃie reală.10 2. Transmisiunea universală intervine atunci când se transmite întregul patrimoniu. adică înlocuirea automată a unei valori cu altă valoare.18 6 ..” Textul instituie aşa numitul drept de gaj general al creditorilor. SubrogaŃie personală. FuncŃiile patrimoniului în dreptul civil sunt: a) Gajul general al creditorilor. 1996. prezente şi viitoare. 1.Oricine este obligat personal este Ńinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile şi imobile.. unde se dispune: . nefracŃionat de la o persoană la altă persoană 9 10 Cuvântul subrogaŃie înseamnă înlocuire. Bucureşti. care poate fi: SubrogaŃia reală cu titlu universal. privite izolat. cu un alt bun. SubrogaŃia reală cu titlu particular. 1718 C. b) SubrogaŃia 9. În dreptul civil subrogaŃia este de două feluri: 1. Această funcŃie este consacrată expres in art. civ. pag. Lumina Lex.constă în înlocuirea unuia dintre subiectele raportului juridic de obligaŃii civile cu o altă persoană. L. c) Transmisiunea universală şi cu titlu universal. înlocuirea unui bun individual determinat.Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale.Pop.Patrimoniul prezintă următoarele caractere juridice : este o universalitate juridică Unicitatea patrimoniului Inalienabilitatea patrimoniului Divizibilitatea patrimoniului.

recunoscute de lege. pe care el le poate exercita in mod direct şi nemijlocit.op. asupra unui bun. să dea.citată.Pop. numit debitor persoană determinată.citată.op. de sine stătătoare. Drepturile reale sunt drepturi subiective patrimoniale care conferă titularului lor anumite prerogative. numit si creditor are posibilitatea juridică de a pretinde subiectului pasiv.22 7 . fără a avea independentă sau existenŃă de sine stătătoare .22 L. 11 Drepturile de creanŃă sunt acele drepturi subiective patrimoniale în virtutea cărora titularul lor sau subiectul activ.sunt acele drepturi reale care se constituie pentru a însoŃi şi garanta alte drepturi (de creanŃă). Transmisiunea cu titlu universal constă în transmiterea fracŃiontă a întregului patrimoniu al unei persoane la două sau mai multe persoane sau desprinderea unei parŃi dintr-un patrimoniu pentru a reveni unei alte persoane.2. intervenŃia oricărei alte persoane. Ele se împart în două categorii: drepturi reale şi drepturi de creanŃă. să facă sau să nu facă ceva.sunt acele drepturi reale care au o existentă independentă. pag. în raport cu alte drepturi reale sau de creanŃă accesorii.12 Clasificarea drepturilor reale: 1) Drepturile reale pot fi : mobiliare (au ca obiect bunuri mobile) imobiliare (au ca obiect bunuri imobile) 2) Drepturile reale pot fi: principale. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au un conŃinut economic.Pop. fiind evaluabile în bani. 11 12 L. fără a fi necesară în acest scop. pag.

Drepturile domeniale ne apar ca drepturi patrimoniale reglementate de norme de drept public sau supuse unui regim juridic mixt (de drept public şi drept privat). Unii autori clasifică drepturile domeniale astfel13: A. Drepturi reale principale: • • Dreptul de proprietate publică asupra bunurilor domeniului public Dreptul de proprietate privată asupra bunurilor domeniului privat

B. Drepturi reale constituite pe baza dreptului de proprietate publică • • • Dreptul de administrare al instituŃiilor publice şi al regiilor autonome Dreptul de concesiune asupra bunurilor domeniului public Dreptul de folosinŃă gratuită al instituŃiilor de utilitate publică

C. Drepturi reale constituite pe baza dreptului de proprietate privată al statului ori colectivităŃilor locale Dreptul de administrare al instituŃiilor publice şi al regiilor autonome Dreptul de folosinŃă Dreptul de concesiune

D. Drepturi de creanŃă • • Permisiunile domeniale LocaŃiunile domeniale

13

A se vedea de exemplu Emil Bălan- op.citată, pag. 43

8

CAP.II. PROPRIETATEA-INSTITUłIE FUNDAMENTALĂ A STATULUI DE DREPT

2.1.

Proprietatea- concept, structură şi caractere juridice

Pe întreg parcursul istoriei, dreptul de proprietate a fost un drept de apropiere al bunurilor, susceptibile să producă titularului lor anumite utilităŃi, prin exercitarea unor prerogative în condiŃiile prevăzute de lege. În decursul timpului însă, conŃinutul şi funcŃionalitatea dreptului de proprietate au cunoscut importante modificări şi interpretări. NoŃiunea de proprietate, sau de drept de proprietate, este abordată din două puncte de vedere unul economic şi altul juridic. În doctrina economică, proprietatea este definită ca fiind totalitatea relaŃiilor economice şi juridice, dintre oameni, în legătură cu bunurile, relaŃiile reglate de norme istoriceşte stabilite pe plan social. apropriere a unor bunuri materiale. Sensul juridic al proprietăŃii este mult mai profund, îmbinând atât aspectul economic,cât şi pe cel juridic, iar atributele care îl compun sunt mult mai complexe producând efecte juridice de mare importanŃă. În dreptul civil român, dreptul de proprietate are o definiŃie legală, cuprinsă în art. 480 Cod civil, în sensul că „proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele stabilite de lege”. DefiniŃia Codului civil este considerată totuşi incompletă, astfel dreptul de proprietate a fost definit în literatura de specialitate: Dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului atributele profesiei, folosinŃei şi dispoziŃiei, asupra unui bun, atribute pe care numai el
14

14

Cu alte cuvine sub aspect economic, dreptul de proprietate este un drept de

A.B.C.-ul economiei pe piaŃa modernă, Ed. ViaŃa Românească, Bucureşti, 1991, p.149.

9

(proprietarul), le poate exercita în plenitudinea lor, în putere proprie şi în interesul său propriu, cu respectarea normelor juridice în materie15. Din definiŃia legală şi cea doctrinală a dreptului de proprietate se desprind cele trei atribute care formează conŃinutul juridic al dreptului de proprietate: posesia - jus utendi (usus) - este acel atribut al dreptului de proprietate care conferă proprietarului lor posibilitatea de a stăpânii faptic bunul asupra căruia are un drept de proprietate de a stăpânii materialiceşte şi economic substanŃa acestuia, direct, nemijlocit, fie personal, fie prin intermediu altei persoane, care, bineînŃeles exercită acest atribut tot în interesul proprietarului. folosinŃa – jus fruendi (fructus) - conferă titularului său facultatea de a întrebuinŃa bunul, de a-l utiliza şi exploata, de a-i percepe în proprietate toate fructele şi veniturile pe care le obŃine de la acesta16. Acestea se referă atât la fructele civile, naturale sau industriale, cât şi la producte. dispoziŃia – jus abutendi (abusus) este acel atribut al dreptului de

proprietate format din dispoziŃia materială şi dispoziŃia juridică. DispoziŃia materială vizează posibilitatea titularului dreptului de proprietate de a dispune de substanŃa materială a bunului, în sensul de a-l consuma, transforma, distruge, în limita respectării normelor juridice în vigoare. În privinŃa dispoziŃiei juridice, aceasta presupune posibilitatea proprietarului de a înstrăina bunul respectiv, prin acte juridice (indiferent de caracterul lor gratuit sau oneros) precum şi facultatea de a-l greva de sarcini ori cu alte drepturi reale derivate din dreptul de proprietate.

Din definiŃiile date dreptul de proprietate luând în considerare şi conŃinutul său juridic, se desprind o serie de caractere specifice lui:

1. Caracterul absolut - Dreptul de proprietate este un drept absolut pentru că, făcând parte din categoria drepturilor reale, este singurul dintre acestea care
15

C. Statescu, C.Bârsan, Tratat de drept civil, teoria generală a obligaŃiilor, Editura Academiei Române, Bucureşti 1981, pag.32 16 M. Costin, M.Mureşanu, V.Ursa, DicŃionar de drept civil, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, pag. 200.

10

Caracterul deplin . absolutismul dreptului de proprietate se manifestă în opozabilitatea sa erga omnes17. în condiŃiile legii. respectiv: posesia. 41. care nu sunt depline atâta timp cât nu conferă decât parŃial exerciŃiul acestor atribute.Conform ConstituŃiei proprietatea privată este. 17 I. 11 . şi în această cauză există situaŃii când inviolabilitatea proprietăŃii este afectată legal şi există două situaŃii în care ope legis. dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. cu care se află în strânsă legătură. Editura Imprimeriei de Vest. pentru cauză. Caracterul inviolabil . Nici unul dintre titularii de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate nu are între atributele pe care le conferă aceste drepturi. A pierde atributul dispoziŃiei. Drept civil.Deci. nimeni nu poate încălca acest drept. dar cum orice regulă are propriile sale excepŃii. 1996. Subsolul oricărei proprietăŃi imobiliare poate fi exploatat şi folosit pentru lucrări de interes general.conferă titularului său exerciŃiul tuturor atributelor.Acest caracter îl deosebeşte total de celelalte drepturi reale.juridice mai puternice: Bunurile imobile aflate în proprietatea privată pot fi expropriate. în sensul că toate celelalte subiecte de drept sunt obligate să nu facă nimic de natură a-l încălca. nici materială. Cu alte cuvinte. caracterul inviolabil al proprietăŃii este înlăturat.Dreptul de proprietate este un drept deplin. el este un drept absolut. Fiind un drept real.nici juridică. P. respectiv inviolabilitatea sa. în condiŃiile legii. folosinŃa şi dispoziŃia. Inviolabilitatea proprietăŃii este o garanŃie a existenŃi democraŃiei şi statului de drept şi aceasta pentru că proprietatea particulară şi legea sunt coordonatele majore ale oricărui sistem democratic. făcând loc unor interese economico .Absolutismul dreptului de proprietate este întărit şi conservat de un alt caracter. inviolabilă. Drepturi reale. echivalează cu însăşi pierderea dreptului de proprietate. pag. Romoşan. adică toate prerogativele sale juridice. de utilitate publică. 2. Oradea. pentru că el conferă titularului său plena in re potestas. pe cel de dispoziŃie. 3.

1923. dreptul de proprietate al persoanelor juridice 18 Adam Ioan. Teoria generală a drepturilor reale.Perpetuitatea dreptului de proprietate înseamnă că acest drept real durează atâta timp cât există bunul.Alături de faptul că este un drept deplin. Paris. Bucureşti. tome I. proprietarul poate face asupra bunului său orice act. 19 A. pag. El nu se stinge prin neuz. Cu alte cuvinte. Colin. fiind inalienabile.18 Acest caracter este profund atenuat în cazul dezmembrămintelor dreptului de proprietate. 12 . Bucurându-se de această putere deplină şi exclusivă.4. Capitant. Dreptul de proprietate se perpetuează transmiŃându-se19. 736. atributele conferite de dreptul de proprietate sunt independente de imixtiunea oricărei alte persoane. care. viaŃa dreptului de proprietate se prelungeşte prin transmiterea lui dintr-un patrimoniu în altul. 27. Dalloz. bineînŃeles fără a depăşi limitele pe care legea i le impune. Editura Europa Nova. Caracterul perpetuu şi transmisibil . dreptul de proprietate este şi un drept exclusiv. pag. Drept civil. sunt intransmisibile. singura care le exercită fiind însuşi proprietarul. Caracterul transmisibil al dreptului de proprietate este îndepărtat în totalitate în cazul bunurilor din domeniul public. Structura dreptului de proprietate Structura dreptului de proprietate poate fi stabilită şi evidenŃiată numai pornind de la anumite criterii: după subiectele dreptului de proprietate distingem : dreptul de proprietate al persoanelor fizice . 1998. Edition IV. 5. fiind golit de o parte din conŃinutul său juridic.Exclusivitatea dreptului de proprietate presupune că titularul acestui drept îşi exercită prerogativele excluzând orice altă persoană de la acest exerciŃiu deci. când acesta. unele dintre atributele sale sunt exercitate de alte persoane decât proprietarul. Course elementaire de droit civil francais. H. Caracterul exclusiv .

476-478.135 pct. şi 3 din ConstituŃia din 1991 . care are ca titular o singură persoană asupra unuia şi aceluiaşi bun. dreptul de proprietate afectat de modalitaŃi. 2. art.2. 499. dreptul de proprietate originară dobândit prin moduri originare de dobândire a proprietăŃii şi dreptul de proprietate derivată dobândit prin acte juridice translative de proprietate. administraŃia publică locală etc. 1310 şi art. precum şi cu cele din legile speciale privind de exemplu: fondul funciar. 475 alin. după regimul său juridic: dreptul de proprietate publică . drept de proprietate rezolubilă sau revocabilă şi drept de proprietate anulabilă.după modurile de dobândire avem : dreptul de proprietate dobândit prin acte juridice şi dreptul de proprietate dobândit prin fapte juridice. art. civ. care poate fi drept de proprietate comună. dreptul de proprietate privată. dreptul de proprietate dobândit în raporturile dintre vii şi dreptul de proprietate dobândit pentru cauză de moarte . Potrivit art. după cum dreptul de proprietate nu este sau este afectat de modalităŃi: dreptul de proprietate pur şi simplu. 20 13 . Dreptul de proprietate publică.proprietatea publică este garantă şi ocrotită prin lege şi aparŃine statului sau unităŃilor administrativteritoriale”.. art. 1844 C.20 Dreptul de proprietate publică este acel drept de proprietate asupra bunurilor din domeniul public de interes naŃional şi din domeniul public de interes local DispoziŃiile constituŃionale se completează cu prevederile art.

pag.op. pag. C. care se exercită în regim de drept public. imprescriptibil şi insesizabil. Safta Romano.NoŃiunile de domeniu public şi domeniu privat al statului. “Cordial” Cluj Napoca.Drept administrativ. 85-89. ConŃinut şi regim juridic. fiind inalienabil. În prezent.2. Bucureşti. 1993. Proprietatea administrativă Teza că domeniul public nu poate fi considerat ca obiect de proprietate pentru administraŃie a dominat timp îndelungat. Tratat elementar. pag.op. ideea ostilă dreptului de proprietate asupra domeniului public pare a fi abandonată. dreptul de proprietate publică este insesizabil. apreciind că obiecŃiile ridicate împotriva acestei teze nu fac decât să sublinieze diferenŃele ce separă domenialitatea publică de proprietatea privată individualistă.Drept civil. 17-27 23 Emil Bălan. Ed. Drepturile reale principale. reunind autori ale căror concepŃii privitoare la domeniu erau foarte diferite. Pentru detalii a se vedea şi E.III.citată.citată. pag.Dreptul de proprietate privată şi publică în România.95-96. pag. 22 Pentru detalii privind evoluŃia ideilor privind domenialitatea publică a se vedea Emil Bălan. 2007. Pop. L. L. Pop. pag. 56. 22 Astfel jurisprudenŃa. Ed.21 Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publică sunt: • • • dreptul de proprietate publică este inalienabil.Beck. Ed. 25 21 14 . Iorgovan. A. dreptul de proprietate publică este imprescriptibil. în “Dreptul” nr. Pe întreaga durată a sec. Bucureşti. “Graphis”. “Proarcadia”. vol. FrenŃescu. 1993.aparŃinând statului şi unităŃilor administrativ-teritoriale. a cărei origine se găseşte în dreptul roman. 1993. Ed. aplicând domeniului public regulile şi procedurile tehnice împrumutate de la instituŃia dreptului de proprietate recunoaşte administraŃiei23: L. Iaşi.10-11/1993. pag. Doctrina actuală admite că administraŃia este proprietara domeniului său public. 2. 42-43. al XIX-lea idea dominantă a fost aceea că domenialitatea publică nu are vreo legătură cu proprietatea.Dreptul administrativ al bunurilor.H. 45-47 etc.

Regimul domeniului public sau privat apare ca o reglementare suplimentară. 25 15 . adăugându-se drepturilor şi obligaŃiilor pe care persoana publică le deŃine în calitatea sa de proprietar al bunurilor.3. dobândirea tezaurelor găsite etc. reglementare susceptibilă de a modifica anumite caracteristici ordinare ale dreptului de proprietate. • dreptul de a dobândi bunurile prin efecte accesorii proprietăŃii: aluviuni ale cursurilor de ape. de Laubadére au apreciat că aceasta este diferită de natura proprietăŃii private. Referindu-se la natura dreptului de proprietate asupra domeniului public. autori precum Hauriou şi A.citată.op. Hauriou este de altfel cel care a denumit acest tip de proprietate “proprietate administrativă”. • dreptul de a dobândi coproprietatea asupra gardului limitrof al domeniului public. Constituirea domeniului public şi protecŃia juridică a acestuia Domeniul public se poate constitui printr-o serie de acte şi operaŃiuni precum: • achiziŃia.24 2.reprezintă actul sau faptul în urma căruia bunul respective intră în domeniul public • afectarea.ca act juridic sau fapt material în urma căruia bunul intră în patrimonial general al administraŃiei • încorporarea. pag.• dreptul de a exercita în profitul domeniului său public acŃiunea în revendicare şi acŃiunea de intrare în posesie.reprezintă actul sau faptul în urma căruia bunului îi este dată destinaŃia sa particulară 24 Emil Bălan.

ies din domeniu în mod similar (ex: când un curs de apă îşi părăseşte definitive albia. în cazul bunurilor aparŃinând domeniului public natural.ieşirea bunului din domeniul public natural reprezintă o situaŃie foarte rară. care rezultă din fenomene fizice naturale şi domeniul public artificial. acesta nu mai aparŃine domeniului public) Spre deosebire de dreptul comun. bunurile pot fi scoase din domeniul public.actul formal şi expres prin care este pronunŃată ieşirea bunului poartă numele de declasare şi îmbracă forma unui act juridic (simpla dezafectare nu este suficientă pentru ieşirea bunului din domeniul public.acest tip de risc impune măsuri de sancŃionare administrativă sau penală. în cazul bunurilor aparŃinând domeniului public artificial. Astfel: a. rezultat din voinŃa şi acŃiunea omului. • riscul dezmembrării juridice din partea unor particulari.împotriva acestui risc domeniul este asigurat de principiul inalienabilităŃii şi al imprescriptibilităŃii. Bunurile intrate în domeniul public se menŃin în acest domeniu câtă vreme sunt utile unui serviciu public sau unei folosinŃe directe a publicului. Domeniul public trebuie protejat împotriva tuturor atingerilor sau degradărilor care ar putea compromite afectarea acestuia. după caz. Atunci când această utilitate încetează. de regulă bunurile domeniului public natural care au intrat ca urmare a fenomenelor naturale. această protecŃie se referă la diverse aspecte precum: • riscurile de degradare materiale care s-ar putea ivi din însăşi neglijenŃa administraŃiei.Trebuie distins în această privinŃă între domeniul natural. independent de voinŃa persoanelor publice. orice alienare a unei dependinŃe domeniale presupune în prealabil o declasare) b. regimul juridic al domeniului public prezintă unele trăsături specifice. constrângere şi de 16 . CondiŃiile de ieşire a bunurilor respective sunt diferite în funcŃie de apartenenŃa acestora la domeniul public natural sau la domeniul public artificial.

individuale. Dreptul real administrativ se distinge net de dreptul real civil prin: • precaritatea sa. şi cei care exercită asupra unor porŃiuni limitate drepturi particulare. executarea silităsau executarea din oficiu a măsurii de evacuare a ocupanŃilor fără titlu a domeniului public condamnarea pecuniară. trebuie de asemenea să distingem între: a. 17 .este de competenŃa judecătorului administrativ care de altfel şi fixează această indemnizaŃie. atunci când interesul general o impune). la cererea proprietarului public Din punct de vedere al situaŃiei juridice. concesionări etc. adică prin nonopozabilitatea sa faŃă de administraŃia proprietară (care poate oricând să pună capăt sau să dezafecteze domeniul public. particularii care utilizează domeniul public colectiv şi anonim.aceştia se supun puterii legale de a folosi un bun public conform cu destinaŃia sa. putând fi protejat prin acŃiuni posesorii În ceea ce priveşte domeniul privat şi acesta cuprinde o serie de reguli care derogă uneori de la dreptul comun. acŃiunea civilă de expulzare.) reprezintă drepturi reale administrative pentru beneficiarii lor.riscul ocupării fără titlu exercitate de către terŃi- în astfel de situaŃii administraŃia beneficiază de următoarele mijloace specifice: acŃiunea represivă în cadrul regimului contravenŃional şi sesizarea judecătorului pentru a face să înceteze ocupaŃia fără titlu. poate cere instanŃei să ordone evacuarea domeniului de către cel care îl ocupă fără titlu. • este însă opozabil terŃilor în condiŃii similare celorlalte drepturi reale. care de fapt este o acŃiune posesorie în justiŃie prin care titularul unui drept asupra domeniului abuziv ocupat.aceste drepturi (permisiuni. b.

Persoanele publice pot constitui dependinŃe ale domeniului lor privat.citată. în domeniul achiziŃiei. sunt de competenŃa instanŃelor de drept comun. 25 A se vedea pentru detalii şi exemple: Emil Bălan. Întâlnim şi moduri de dobândire proprii dreptului public cum ar fi: bunurile vacante şi fără stăpân. Litigiile referitoare la contractele încheiate între administraŃia proprietară şi particulari.op. În principiu domeniul privat este alienabil. legate etc. pag. dezafectarea dependinŃelor domeniului public. schimb. respectarea regulilor de publicitate a tranzacŃiilor şi de concurenŃă. 36 18 . donaŃie. epavele navelor. alienării şi gestiunii domeniului privat. confiscările legale. succesiunile prin decădere. însă unele dintre dependinŃele acestui domeniu au fost declarate inalienabile de către legiuitor.25 Alienările voluntare ale bunurilor private sunt supuse şi ele unor constrângeri cum ar fi: caracterul public. folosind proceduri de drept privat: achiziŃie. interdicŃia alienărilor gratuite.

primul fiind supus regimului de drept public. sunt de uz sau de interes public. Domeniul public poate fi de interes naŃional. Potrivit art. Institutul de arte Grafice. Potrivit acestor dispoziŃii legale noŃiunea de „proprietate publică" şi cea de „domeniu public" sunt sinonime. iar al doilea reglementărilor dreptului privat. Proprietatea publică este alcătuită din: • • • bunurile prevăzute de art. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND DOMENIU PUBLIC ŞI PRIVAT 3. şi anume: domeniul public şi domeniul privat. pag. şi poartă asupra bunurilor care. 103. dreptul de proprietate publică aparŃine statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale. Bucureşti. I. 778 din 27 noiembrie 1998. domeniul a fost definit ca „totalitate a bunurilor mobile şi imobile aparŃinând statului. după cum sunt sinonime şi noŃiunea de „proprietate privată" şi cea de „domeniu privat". 1 din Legea nr. aparŃine comunelor. vol. potrivit legii sau prin natura lor. Delimitarea domeniului public de domeniul privat În doctrina interbelică. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităŃile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege [art. Se distingeau două categorii de domenii.CAP. 19 . (1) din Legea nr. bunurile stabilite în mod expres în anexa Legii nr. 3 alin. 27 M. caz în care proprietatea asupra sa. municipiilor sau judeŃelor. de asemenea în regim de drept public. 136 alin. în regim de drept public. aparŃine statului. 26 A se vedea P. orice alte bunuri care. Negulescu. întrebuinŃate pentru satisfacerea interesului general"26. sau de interes local. 213/199827 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. 213/1998].Of. caz în care proprietatea. nr. oraşelor. judeŃului sau comunei. potrivit legii sau prin natura lor.1.III. Tratat de drept administrativ. (3) din ConstituŃie. 213/1998. Editura Mârvan.

136 alin. precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naŃional. 4. apele subterane. în stare de zăcământ28. I din anexa Legii nr. 213/1998 face distincŃie între domeniul public al statului şi cel al unităŃilor administrativ-teritoriale. potrivit art. Astfel. 136 din ConstituŃie. albiile pâraielor. În art. In condiŃiile legii organice. ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori a instituŃiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate. 136 alin. pădurile şi terenurile destinate împăduririi. fie de către autorităŃile administrative. marea teritorială şi fundul apelor maritime. (3) din ConstituŃie. precizând bunurile din care este alcătuit fiecare. bogăŃiile de interes public ale subsolului. ConstituŃia prevede că bunurile proprietate publică sunt inalienabile. terenurile care au aparŃinut domeniului public al statului înainte 6 martie 1945. faleza şi plaja mării. apele de suprafaŃă. precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice. 213/1998. (7). resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental şi alte bunuri stabilite prin lege organică. Astfel. apele maritime interioare. iazurile. de desecări şi de combatere a eroziunii solului. căile navigabile interioare. cu bogăŃiile lor naturale şi cu potenŃialul energetic valorificabil. spaŃiul aerian. 2. de producŃie ori de administraŃie silvică. terenurile instituŃiilor de lucrări de îndiguiri. din cele prevăzute la pct.Stabilirea bunurilor care aparŃin domeniului public şi privat se face. terenurile institutelor şi staŃiunilor de cercetări 28 Textul iniŃial din ConstituŃia din 1991 era formulat astfel: “bogăŃiile de orice natură ale subsolului” 20 . domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 5. malurile şi cuvetele lacurilor. fac obiectul exclusiv al proprietăŃii publice următoarele bunuri: bogăŃiile de interes public ale subsolului. 3. apele cu potenŃial energetic valorificabil de interes naŃional. fie în mod expres de lege. cu albiile lor minore. care fac parte din fondul forestier naŃional şi nu sunt proprietate privată. declarate ca atare prin lege. plajele. pe baza anumitor criterii stabilite de lege. spaŃiul aerian. cele care servesc nevoilor de cultură. Legea nr. Domeniul public al statului este alcătuit din următoarele bunuri: 1. marea teritorială.

13. digurile de apărare împotriva inundaŃiilor. precum şi instalaŃiile aferente acestuia. rezervaŃiile naturale şi monumentele naturii. 12. construcŃiile hidrotehnice aferente canalului. ecluzele. cheiuri. cantoanele hidrotehnice. pereuri şi alte construcŃii hidrotehnice pentru 21 . meteorologice şi de calitate a apelor. 20. parcurile naŃionale. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. 17. conductele de transport al ŃiŃeiului. apărările şi consolidările de maluri şi de taluzuri. lucrările de regularizare a cursurilor de ape. patrimoniul natural al RezervaŃiei Biosferei „Delta Dunării".terenurile pe care sunt situate acestea. 9. 15. infrastructura căilor ferate. reŃelele de transport al energiei electrice. canalele navigabile. 11. 19. 8. destinate cercetării şi producerii de seminŃe şi de material săditor din categoriile biologice şi de animale de rasă. 14. drumuri expres. diguri. staŃiile hidrologice. al produselor petroliere şi al gazelor naturale. 6. împreună cu platoul continental. lacurile de acumulare şi barajele acestora. zonele de siguranŃă de pe malurile canalului. spectrele de frecvenŃă şi reŃelele de transport şi de distribuŃie de telecomunicaŃii. inclusiv tunelele şi lucrările de artă. 22. 10. cu prizele aferente. 16. tunelele şi casetele de metrou.ştiinŃifice şi ale unităŃilor de învăŃământ agricol şi silvic. 21. 7. civile şi militare . în cazul în care activitatea de producere a energiei electrice este racordată la sistemul energetic naŃional. porturile maritime şi fluviale. principale şi secundare. drumurile naŃionale. canalele magistrale şi reŃelele de distribuŃie pentru irigaŃii. sau cele cu tranşe pentru atenuarea undelor de viitură. 18. cuvetele canalului. drumurile de acces şi teritoriile pe care sunt realizate acestea. autostrăzi. drumuri naŃionale europene.

28. ministerele şi celelalte organe ale administraŃiei publice centrale şi instituŃiile publice subordonate acestora. declarate ca atare prin hotărâre a Consiliului judeŃean. 24. PreşedinŃia. instanŃele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea. 23. 22 .acostarea navelor şi pentru alte activităŃi din navigaŃia civilă. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naŃional sau judeŃean. bazine. muzeele. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. acvatorii şi şenale de acces. 25. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la punctul III din anexa aceleaşi legi şi din bunuri de uz sau de interes public local. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naŃional. drumuri tehnologice în porturi. precum şi prefecturile cu excepŃia celor dobândite din venituri proprii extrabugetare. pistele de decolare. serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraŃiei publice centrale. aterizare. în afara incintelor portuare destinate activităŃilor de navigaŃie. 27. 29. cheiuri şi pereuri situate pe malul căilor navigabile. Guvernul. pichetele de grăniceri şi fortificaŃiile de apărare a Ńării. terenurile destinate exclusiv instrucŃiei militare. 213/1998 şi din alte bunuri de uz sau interes public judeŃean. ale serviciilor publice de informaŃii precum şi ale DirecŃiei generale ale penitenciarelor. Domeniul public al judeŃelor este alcătuit din bunurile prevăzute la punctul II din anexa Legii nr. 26. Domeniul public al comunelor. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea: Parlamentul. care constituie proprietatea privată a acestora. ansamblurile şi siturile istorice şi arheologice. colecŃiile de artă declarate de interes public naŃional. monumente istorice aflate în porturi. statuile şi monumentele declarate de interes public naŃional. căile de rulare şi platformele pentru îmbarcaredebarcare situate pe acestea şi terenurile pe care sunt amplasate. unităŃi ale Ministerului Apărării NaŃionale şi ale Ministerului de Interne.

c) reŃelele de alimentare cu apă realizate în sistem zonal sau microzonal. muzeele. 6. oboarele şi parcurile publice. termoficare. spitale judeŃene şi alte asemenea bunuri. statuile şi monumentele. precum şi instituŃiile publice de interes local. 23 . cum sunt: biblioteci. vicinale şi străzile. precum şi instituŃiile publice de interes judeŃean. precum şi zonele de agrement. 2. staŃiile de tratare şi epurare a apelor uzate. cum sunt: teatrele. muzee. policlinicile şi altele asemenea. gaze. 10. pieŃele publice. dacă nu au fost declarate de interes public naŃional. în stare de zăcământ. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria. comerciale. 5. Domeniul public local al comunelor. 4. bogăŃiile de orice natură ale subsolului. b) terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul judeŃean şi aparatul propriu al acestuia. târgurile. terenurile cu destinaŃie forestieră. reŃelele de alimentare cu apă. canalizare. locuinŃele sociale. dacă nu fac parte din domeniul privat al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat. construcŃiile şi terenurile aferente.Domeniul public judeŃean este alcătuit din următoarele bunuri: a) drumuri judeŃene. precum şi staŃiile de tratare cu instalaŃiile. dacă nu au fost declarate de uz sau interes public naŃional sau local. drumuri comunale. 8. bibliotecile. 3. spitalele. construcŃiile şi terenurile aferente acestora. 7. dacă nu au fost declarate de interes public naŃional. cu instalaŃiile. oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri: 1. 9. cimitirele orăşeneşti şi comunale. lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naŃional sau judeŃean.

străzile. 30 Idem 29 24 . căi de comunicaŃie. terenurile pentru rezervaŃiile naturale şi parcuri naŃionale. monumentele naturii. sunt de domeniu public ori care. ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice. pieŃe. muzee etc. 1 fac parte din domeniul public: 1. cuvetele lacurilor de interes public. monumentele. în Dreptul nr. Astfel potrivit art. 7. cum ar fi: pieŃele. porturi şi aeroporturi. 6. Legea fondului funciar. chiar prin natura lor. albiile râurilor şi fluviilor. prin natura lor.De asemenea. este echivalent cu noŃiunea de proprietate publică. pag. sunt de uz sau interes public. 3. după ce face o enumerare a categoriilor de terenuri care aparŃin domeniului public. potrivit legii. În doctrină s-a arătat că prin bunuri de uz public se înŃeleg „acele bunuri care sunt destinate. fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale. biblioteci.29 Prin bunuri de interes public se înŃeleg „bunurile care au menirea de a fi folosite în cadrul unei activităŃi care interesează pe toŃi membrii societăŃii. Ńărmurile Mării Negre. 8. 5. spre exemplu: terenurile pe care sunt amplasate şcoli. căile de comunicaŃie etc”. terenurile pe care sunt amplasate construcŃii de interes public. de a fi folosite de toŃi cei administraŃi şi la care au acces toate persoanele. 2. 5 alin. 19. 5 alin.”30 Distinct de domeniul public care. terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosinŃe care. reŃelele stradale şi parcuri publice. terenurile cu destinaŃie forestieră. potrivit legii. 4. deşi nu pot fi folosite de orice persoană. sunt de uz sau de interes public [art. legea reglementează şi domeniul privat al statului şi al unităŃilor A se vedea D C Tudorache. (1)]. Domeniul public şi domeniul privat al statului în lumina Legii fondului funciar. prin natura lor. prevede că fac parte din acest domeniu şi alte terenuri care. teatre. parcurile publice. 5/1992. inclusiv plajele.

după caz a unităŃilor administrativ-teritoriale (art.administrativ-teritoriale. Hamagiu. Prin urmare. dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil. 919 31 25 . legea prevede în mod expres că ele formează proprietatea privată a statului sau. inclusiv cele obŃinute prin vicierea consimŃământului. Al. Potrivit art. Stabilirea valabilităŃii titlului este de competenŃa instanŃelor judecătoreşti.Rosetti. care este alcătuit din totalitatea bunurilor care se află în proprietatea acestora. Cu privire la aceste bunuri. în schimb.respectiv ca bunul să fie prin natura sa de uz sau interes public. Bunurile preluate de stat fără titlu valabil. sau să fie declarat de lege ca atare.Bălănescu. dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaŃie. 1928. imprescriptibile şi insesizabile. „Tratat de drept civil”. I. vol. fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale şi bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1975-22 decembrie 1989. Băicoianu. 7 din Legea nr. Determinarea obiectului dreptului de proprietate publică nu se poate realiza decât dacă se iau în considerare criteriile de determinare ale domeniului public. Într-o opinie31s-a statuat că criteriul distincŃiei ar fi natura bunurilor ce compun cele două domenii. în lieratura juridică s-au conturat mai multe opinii. pot fi revendicate de către foştii proprietari sau de succesorii acestora. altele decât cele care fac parte din domeniul public. aceste bunuri pot fi înstrăinate (cu anumite restricŃii prevăzute de lege) potrivit dreptului comun. A se vedea C.I. 213/1998). 213/1998. în sensul că unele bunuri stabilite de lege nu pot aparŃine particularilor sau. dacă prin lege nu se prevede altfel. bunurile ce aparŃin domeniului public nu sunt susceptibile de proprietate privată. În ce priveşte criteriile distincŃiei între domeniul public şi cel privat al statului . a tratatelor internaŃionale la care România este parte şi a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat. aceste bunuri fiind inalienabile. 6 din Legea nr. pag. bunurile din domeniul public sunt supuse unui regim juridic special de drept public. Bucureşti. cu respectarea ConstituŃiei. Bunurile din domeniul privat sunt supuse dispoziŃiilor de drept comun.

34 A se vedea I. 60. “Drept civil – Teoria generală a drepturilor reale”. 86. precum şi art. A se vedea C. partea I. se realizează o arie largă de cuprindere a bunurilor ce alcătuiec domeniul public. pag. unde se face referirea la includerea în domeniul public şi a altor bunuri care. de a mai servi la uzul public. Un alt criteriu este natura bunului.Uz public ” . Hamagiu. iar prin Legea privind proprietatea publică. „ …sunt de interes public ”. Editura Actami. “Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale”. pag. 5 alin. realizează o şi mai mare acoperire a paletei de bunuri ce fac parte din domeniul public. Bucureşti. În prezent. ExplicaŃiunea teoretică şi practică a dreptului civil român. articole care prevăd că bunurile. iar bunuri de interes public sunt acelea care interesează pe toŃi membri societăŃii. în partea sa finală. 3 alin. 1996. Vol. Criteriul afectaŃiunii bunului uzului sau interesului public rezultă tot din prevederile art. 33 32 26 . 320 A se vedea D. în mod express au tacit. Georgean. prin încetarea acestei calităŃi. chiar dacă aceştia nu au acces direct. Alexandresco. 1 şi art. însumând şi alte bunuri enumerate în ConstituŃie şi alte legi care cuprind dispoziŃii în această materie. pag.Acest criteriu rezultă şi din prevederile art. bunurile ce fac parte din domeniul public. 1998.op. Editura Europa Nova.. N. Acest criteriu rezultă din conŃinutul art. pieŃele publice). prin natura lor. s-a decis că un bun face parte din domeniul public dacă bunul respectiv este afectat unui serviciu public. 1 din Legea nr. 4 alin. 476 Cod civil care. pag. de declaraŃia legii34. datorită calităŃilor lor intrinseci. 1 din lege.P. devin alienabile şi prescriptibile32. Într-o altă opinie33exprimată. acest criteriu. 35 A se vedea Ioan Adam. Bucureşti. «Sunt bunuri de . Aşadar. prin natura lor. sunt de domeniul public sau de domeniul privat. criteriul de distincŃie între bunurile ce intră în domeniul public şi cele ce intră în domeniul privat. Aşadar. acelea care. Bucureşti 1909.Filipescu. VIII.1 din lege şi are în vedere împrejurarea că unele bunuri. pe lângă cel al declaraŃiei legii. nu sunt susceptibile de proprietatea privată. dispune că aparŃin domeniului public toate părŃile din pământul României ce nu sunt proprietate particulară. este stabilit de lege. 3 alin. putând forma doar obiectul dreptului de proprietate publică35. sunt de folosinŃă generală ( parcuri publice. 211 şi urm. 18/1991. drumuri. de îndată ce intră în comerŃ.citată.

80 din Legea nr. Pot aparŃine domeniului public de interes local sau judeŃean şi alte bunuri dobândite de comună. pag. în Dreptul nr. pieŃele. şi nu au fost declarate de interes naŃional ”. în condiŃiile legii”. s-a decis că fac parte din domeniu public de interes naŃional următoarele bunuri: 1. » 3. 4. oraş. sau judeŃean. 2. judeŃ. acest lucru s. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. sunt de uz sau interes public. cuprind terenurile pe care sunt amplasate construcŃiile de interes local. parcuri publice. „Probleme în legătură cu determinarea patrimoniului unităŃilor administrativ-teritoriale”. reŃelele stradale. judeŃean. clădirile. monumentele de interes public local sau judeŃean pădurile şi lacurile. art. Astfel.nemijlocit la folosinŃa lor. Legea nr.a realizat prin mai multe legi : Legea nr. Potrivit art. muzeelor. aeroporturile. S. drumurile naŃionale. 80 alin. 36 A se vedea A. marea teritorială.. 18/1991 republicată. de interes local sau judeŃean.2.Bunurile domeniului public. cum ar fi de exemplu. 69/1991 republicată. porturile. spitalelor. Legea nr.aparŃin domeniului public de interes local. Trăilescu. Tot astfel. Delimitarea domeniului public de interes naŃional de cel de interes local 36 Cum până în prezent nu a fost edictată o lege care să stabilească unitar criteriile de includere a bunurilor din domeniul public în cel de interes naŃional sau cel de interes local. 213/1998. prevede că . etc. căilor ferate. care potrivit legii nu aparŃin domeniului publicde interes naŃional. 2 din aceeaşi lege. Şerbu. 12/1993. 70 27 . potrivit legii sau prin natura lor. toate bunurile care. 5. 3. edificiile şcolilor. 69/1991 republicată ..

cu condiŃia ca ele să nu fie de uz sau interes local sau de interes public naŃional (art. 9. trenurile şi clădirile cu destinaŃii speciale pentru nevoile de apărare. 5. 5 alin. s-a decis că în categoria acestora intră în bunuri de natura celor enumerate în cazul domeniului public de interes local al comunelor şi oraşelor. străzile. Totodată. 8. Guvernului. S-a decis că vor aparŃine domeniului public de interes local al comunelor şi oraşelor: 1. spaŃiul aerian. 7. 2).6. terenurile pe care se află aceste construcŃii. căile de comunicaŃii. şi bunurile ce vor aparŃine domeniului public de interes local al comunelor Ńi oraşelor. pieŃele. docurile şi alte bunuri care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau interes local şi nu au fost declarate de interes naŃional. În art. rezervele statului.Guv. PreşedinŃiei. 6. se prevede că fac parte din domeniul public de interes naŃional şi alte bunuri stabilite de lege. 28 . clădirile Parlamentului. 113/1992. dar nu limitativ. au fost enumerate. 4. zonele de agrement. 1 din Hot. distingându-le de cele ce aparŃin domeniului public de interes judeŃean. 7. 2. 3. precum si altele asemenea stabilite de lege. terenurile şi clădirile de interes public. În ce priveşte bunurile ce vor face parte din domeniu public de interes judeŃean. pădurile şi păşunile (comunale). nr. parcurile publice. ceea ce înseamnă că enumerarea făcută nu este limitativă. autorităŃilor administraŃiei publice centrale şi autorităŃilor judecătoreşti. 5 alin.

. 29 . oraş sau municipiu. respectiv: determinarea bunurilor mobile şi imobile de către subcomisie. de către comisia ce funcŃionează în subordinea prefectului aprobarea de către Guvern a propunerilor înaintate de comisiile judeŃene. Hotărârea de Guvern nr. 37 A se vedea I. Procedura reglementată de H. sau a preşedintelui Consiliului judeŃean.NoŃiunea şi natura domeniului public”. orice bun susceptibil de apropiere. ca reprezentant al statului. este de uz sau de interes public37.. cu reprezentanŃi ai autorităŃii publice locale. se trece la pledarea/primirea printrun protocol semnat de prefect. bunurile de natura celor prevăzute la al.5 al. s-a constituit şi funcŃionează o comisie. în subordinea prefectului. ori preşedintele Consiliului judeŃean. nr. Astfel. 113/1992 cuprinde două etape. municipiilor şi al judeŃelor. al domeniului public. sau prin natura sa.Din analiza efectuată. 113/1992 prevede organul competent şi procedura de urmat în vederea defalcării şi trecerii în patrimoniul unităŃilor administrativ-teritoriale a bunurilor şi valorilor de interes local. de principiu. p. art.s-a înfiinŃat câte o comisie aflată în subordinea primarului. În ce priveşte domeniul public de interes judeŃean. în Dreptul nr. în domeniul public şi privat al statului.30-31. poate fi obiect a dreptului de proprietate publică. în fiecare judeŃ. dacă printr-o dispoziŃie legală. oraşului.2 din aceeaşi hotărâre dispune că aparŃin acestuia. Adam. oraşelor.1. în municipiul Bucureşti.8/1994. administrativ-teritorială – comună. viceprimarului general al capitalei. dacă nu sunt de uz sau interes local ori naŃional. municipiului. şi definitivarea propunerilor. şi în sectorul agricol Ilfov. rezultă că. pentru inventarierea patrimoniului public şi privat al comunelor. după ce se emite o Hotărâre de Guvern. Pentru fiecare unitate. Apoi. şi primarul comunei.G.

d) prin acte de donaŃie sau legate acceptate de Guvern. 796/2002 etc. prin hotărâre a Guvernului. În ce priveşte modurile de dobândire. acolo unde prin legi speciale nu se stabileşte un regim derogator. se aplică prevederile legii organice. după caz. Trecerea se face. regimul juridic al dreptului de proprietate publică este reglementat de această lege. e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora. 213/1998. de consiliul judeŃean sau de consiliul local. prin aceasta. după caz. cum ar fi vânzarea şi schimbul.1. accesiunea mobiliară şi imobiliară .) • accesiunea imobiliară artificială şi accesiunea mobiliară (art. Modurile de constituire a domeniului public Potrivit art. b) prin achiziŃii publice efectuate în condiŃiile legii. pentru cauză de utilitate publică. Regimul juridic al domeniului public. 7 din Legea nr. c) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică.CAP. f) prin alte moduri prevăzute de lege.) 38 Art.IV. dacă bunul în cauză intră în domeniul public. în ce priveşte regimul juridic al dreptului de proprietate publică. a consiliului judeŃean. 30 . HG nr. când sunt făcute pentru utilitate publică (art. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. ca de exemplu: • contracte civile şi comerciale. legea prevede că dreptul de proprietate publică se dobândeşte38 a) pe cale naturală. 51-55 Codul silvic. 488 şi urm. înŃelegând. DOMENIUL PUBLIC 4. Cu alte cuvinte. dacă prin legi speciale nu se dispune astfel. 5 din Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

9 alin. 10 din Legea nr. după caz. prin hotărâre a consiliului judeŃean. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local [art.Of. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. precum şi condiŃiile în care acestea pot avea loc. la cererea Guvernului. b) trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităŃi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeŃean. 8 alin. prin hotărâre a Guvernului. 9 alin. M. în lipsa acordului menŃionat. 31 . 41 Art. Hotărârea de trecere a unui bun în domeniul public sau privat poate fi atacată potrivit Legii contenciosului administrativ. bunurile societăŃii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire 40. nr. proc. fiscală39 Legea nr. dacă prin ConstituŃie sau prin alte legi nu se dispune altfel. la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acŃionar. Dreptul de proprietate publică încetează în două situaŃii41: 39 Codul de procedură fiscală a fost adoptat prin OG nr. prin hotărâre a Guvernului [art. d) Trecerea unui bun din domeniul public în domeniul privat se face. prevăzută de art. (2)]. 863 din 26 septembrie 2005 40 Art. 213/1998. a consiliului judeŃean. 3 din Legea nr. 92/2003. (1)]. 171 C. 213/1998 reglementează şi unele moduri speciale de schimbare a tipului de proprietate sau a titularului acesteia. republicată. 213/1998. se poate face numai cu plată şi cu acordul adunării generale a acŃionarilor societăŃii comerciale respective. astfel: a) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăŃilor comerciale. c) trecerea unui bun din domeniul public al unei unităŃi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face.• darea în plată. după caz.

S.2. pag. că în principiu. 9/1995. ceea ce înseamnă . Ele pot fi date numai în administrare. pag. 790/1994.42 Totuşi titularul dreptului derivat se va putea apăra de eventualele abuzuri pe calea acŃiunii în contenciosul administrativ. nu pot fi înstrăinate.citată. bunul a pierit. concesionate sau închiriate.op. dar şi dezmembrarea proprietăŃii. 2. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publică Bunurile din domeniul public sunt supuse unui regim juridic special de drept public. dreptul de concesiune. Datorită acestui caracter juridic al dreptului de proprietate publică. dec. ParticularităŃi privind ocrotirea şi apărarea dreptului de proprietate publică: Drepturile reale derivate constituite pe baza dreptului de proprietate publică:n dreptul de administrare. în condiŃiile legii. bunul a trecut în domeniul privat. Adm. Inalienabilitatea semnifică împrejurarea că bunurile aflate sub acest regim juridic. dreptul de folosinŃă gratuită au o natură administrativă.1. Cont. secŃ. adică nu pot fi înstrăinate. ceea ce le face inopozabile faŃă de proprietar. acŃiuni în revendicare etc. 554/2004. 88. 32 . conform Legii nr. 4.). asupra bunurilor ce formează obiectul dreptului de proprietate publică nu se pot constitui dezmembrăminte ale dreptului de 42 43 Emil Bălan. Statul ori colectivitatea locală care le-a constituit le va putea revoca prin act de putere fără ca titularul dreptului derivat să se poată opune ori apăra folosind mijloace de drept civil (acŃiuni posesorii. ceea ce înseamnă că actele de înstrăinare cu privire la aceste bunuri sunt lovite de nulitate absolută43.J. Nr. este interzisă nu numai înstrăinarea. ele fiind2: 1) inalienabile. 126 A se vedea C. în Dreptul nr.

prin uzucapiune (în cazul bunurilor imobile). Teoria generală a drepturilor reale. adică nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinŃă. Aşa fiind. 2) imprescriptibile. 45 A se vedea G. Bucureşti. acesta intră în circuitul civil putând fi înstrăinat. Bucureşti. bunurile din domeniul public sunt imprescriptibile şi sub aspect extinctiv. 1998.N. pag. în sensul că dreptul la acŃiunea în revendicare a acestor bunuri nu se stinge niciodată. 3) insesizabile. că nu se pune problema urmăririi silite. astfel că. s-ar încălca regula inalienabilităŃii lor. 33 . Imprescriptibilitatea din punct de vedere achizitiv44 face ca acŃiunea în revendicare cu privire la un bun din respectiva categorie să nu poată fi paralizată prin invocarea dobândirii proprietăŃii asupra lor. s-a exprimat opinia în legătură cu acest aspect. 159. oricât timp nu a fost exercitată. şi trecut în domeniul privat. pentru că se prezumă că statul este totdeauna solvabil. Imprescriptibilitatea din punct de vedere extinctiv face ca acŃiunea în revendicare a unui bun să poată fi exercitată oricând. astfel că. bunurile în proprietatea de drept public ale statului şi unităŃilor administrativ-teritoriale nu pot fi urmărite de către creditorii proprietarului lor. 1947. 1909 Cod Civil (în cazul bunurilor imobile). Editura Europa Nova.proprietate. sau creditorii celor cărora le-au fost date în administrare sau cu orice titlu. în cazul bunurilor mobile. ci sunt scoase din comerŃ”. 48. Deşi legea nu se referă decât la imprescriptibilitatea sub aspect achizitiv.. sau prin posesia de bună credinŃă. Drept civil. ea nu se stinge.LuŃescu. Inalienabilitatea operează numai în perioada cât bunul aparŃine domeniului public. în condiŃiile art. Teoria generală a drepturilor reale. În literatura de specialitate45. pag.nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care prin natura lor proprie sau printr-o declaraŃiune a legii nu pot fi obiecte de proprietate privată. 1844 Cod civil: . Dacă s-ar accepta ideea ca aceste bunuri să fie urmărite silit. Acest caracter juridic al dreptului de proprietate publică îşi are reglementarea în prevederile art. 44 A se vedea Adam Ioan. adică nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanŃii reale. dacă prin decizia autorităŃii publice competente bunul este dezafectat din domeniul public. indiferent dacă bunurile aparŃin domeniului public sau privat al statului.

oraşele şi comunele.şi judeŃele . în termen de 15 zile de la publicare. În aceste cazuri se depune la consiliul local numai lista cu imobilele propuse expropierii. Măsuri premergătoare exproprierii Exproprierea de imobile în tot sau în parte.1994 34 . pentru lucrările de interes naŃional. prin organismele desmnate de Guvern. după o dreaptă şi prealabilă despăgubire prin hotărâre judecătorească.Actele juridice privind bunurile din domeniul public încheiate cu nerespectarea regimului lor juridic sunt lovite de nulitate absolută. oraşului sau municipiului pe teritorul căruia sunt situate imobilele ce se supun aprobării pentru expropiere. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică A. Propunerile de expropiere a imobilelor şi procesul-verbal se notifică persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale. Expropiator. este statul. InstanŃele judecătoreşti competente vor putea hotărî exproprierea numai după ce utilitatea publică s-a declarat potrivit legii nr. se poate face numai pentru cauză de utilitate publică. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică46.3. 33 din 27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. în înŃelesul Legii nr. precum şi cele aflate în proprietatea privată a comunelor. cu indicarea numelui proprietarilor. municipiilor şi judeŃelor. 46 Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. exproprietorul imobilului trebuie să execute planurile cuprinzând terenurile şi construcŃiile propuse spre expropriere. 139/2. pentru lucrările de interes local. propietarii acestora şi ofertele de despăgubire. cu excepŃia documentelor lucrărilor privind apărare Ńării şi siguranŃa naŃională. Pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fără scop lucrativ. Aceste documente vor fi depuse la consiliul local al comunei . municipiile. 4. După declararea utilităŃii publice. precum şi a ofertelor de despăgubire. în vederea consultării de către cei interesaŃi.06.

Întămpinarea se depune la primarul comunei. 3 propietari de imobile din municipiul. Comisia este alcătuită din 3 specialişti din domeniul de activitate în care se realizează lucrarea de utilitate publică. În caz de paritate a voturilor. pentru lucrările de interes naŃional. Primarul va primi şi va înregistra întâmpinarea şi va consemna ofertele de despăgubire şi pretenŃiile propietarilor sau ale persoanelor titulare de alte drepturi reale. persoanele care deŃin funcŃii în administraŃia publică locală sau centrală şi care au interes în executarea lucrărilor şi nici membrii comisiilor care au declarat utilitatea publică.1994 35 . la consiliul judeŃean sau la Consiliul Local al Municipiului Bucureşti. oraşul suau comuna în care sunt situate imobilele. aleşi prin tragere la sorŃi dintr-o listă de minimum 25 de propietari.Cu privire la propunerile de expropiere. 33/1994. Comisia constituită poate lucra valabil în prezenŃa a cel puŃin 5 dintre membrii săi. rudele. după caz. în cazul lucrărilor de interes naŃional. iar pentru cele de inters local. afinii lor până la al patrulea gradinclusiv. 15 (2) din Legea nr. sau a unui delegat al consiliului judeŃean ori al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti. întregul dosar cuprinzând documentele mai sus menŃionate precum şi eventualele întâmpinări. 47 Art. oraşului sau al municipiului pe al căror teritoriu se află imobilul. Întâmpinările trebuie să fie soluŃionate în termen de 30 de zile de o comisie constituită prin hotărâre a Guvernului pentru lucrările de interes naŃional. el asigurând cadrul organizatoric al activităŃilor comisiei.privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Monitorul Oficial nr. prin decizia delegaŃiei permanente a consiliului judeŃean sau prin dispoziŃia primarului municipiului Bucureşti pentru cele de interes local. Preşedintele nu are drept de vot. propuse pentru expropiere.47 Nu pot face parte din comisie proprietarii imobilelor care sunt în cauză. precum şi primarul localităŃii. Comisia lucrează sub conducerea unui delegat al Guvernului. în cazul lucrărilor de inters local .06. propietarii şi titularii altor drepturi reale asupra imobilelor în cauză pot face întâmpinare în termen de 45 de zile de la primirea notificării. Decizia comisiei se ia prin vot secret. ca preşedinte. 139/2. votul primarului este preponderent. va fi înaintat la Secretariatul General al Guvernului. În termen de 30 de zile.

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. ContestaŃia este scutită de taxă şi se soluŃionează de urgenŃă şi cu precădere. altor titulari de drepturi reale sau a oricăror persoane cunoscut care pot justifica un intares legitim asupra imobileleor propuse a fi expropiate.49 48 Art.1994 49 Art. 23 (1) din Legea nr. În cazul în care comisia respinge propunera expropiatorului. 139/2. Preşedintele instanŃei va fixa termen şi va dispunecitirea propietarilor sau după caz. dacă este cazul şi învoiala dintre părŃi. B. 33/1994. în cazul în care nu s-a făcut întâmpinare împtriva propunerii de expropiere sau dacă această cale de atac a fost respinsă . SoluŃionarea cererii de expropiere se face cu participarea obligatorie a procurorului. putând cere informaŃii şi date suplimentare. acesta are posibilitatea sărevinăcu noi propuneri. Monitorul Oficial nr.06. Hotărârea se comunică părŃilor în termen de 15 zile de la adoptare. În urma deliberării. 33/1994.Comisia analizează documentele prezentate. sub semnătura acestora. în termen de 15 zile de la comunicare. ascultându-i pe cei interesaŃi. pretenŃiile propietarilor şi susŃinerile acestora se vor formula şi se vor depune în scris. la solicitarea celor care i s-au adresat din oficiu. În cazul în care şi noile propuneri vor fi respinse. 139/2. Comisia va consemna. expropiatorul precum şi propietarii sau celelalte persoane titulare de drepturi reale asupra imobilului propus spre expropiere pot contesta hotărârea comisiei la Curtea de apel în raza căruia se află situat imobilul. 21 din Legea nr.48 Tribunalul va fi sesizat de expropiator pentru a se pronunŃa cu privire la expropiere.06.1994 36 . consemnându-se într-un proces-verbal. a posesorilor. potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr 29/1990. comisia poate să accepte punctul de vedere al expropiatorului sau îl poate respinge şi va consemna aceasta într-o hotărâre motivată.privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Oferta expropiatorului. Monitorul Oficial nr. cu refacerea coresopunzătoare a planurilor. Expropierea şi stabilirea despăgubirilor SoluŃionarea cererilor de expropiere este de competenŃa tribunalului judeŃean sau a Tribunalului Municipului Bucureşti în raza căruia este situat imobilul propus pentru expropiere.

nu s-a prezentat. Hotărârea este supusă căilor de atac prevăzute de lege. În cazul expropierii parŃiale. În cazul în care expropiatorul cere expropierea numai a unei părŃi de teren sau din construcŃie. Pentru stabilirea despăgubirilor instanŃa va constitui o comisie de experŃi compusă dintr-un expert numit de instanŃă.acesta va lua act de învoială şi va pronunŃa o hotărâre definitivă. dacă expropierea în parte este posibilă. În cazul în care părŃile se învoiesc în faŃa instanŃei asupra expropierii şi asupra despăgubirii. 37 . Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejuduciul cauzat propietarului sau altir persoane îndreptăŃite. în raport cu situaŃia reală.InstanŃa va verifica dacă sunt întrunite toate condiŃiile cerute de lege pentru expropiere şi va stabili cuantumul despăgubirilor şinsuma cuvenită fiecărei părŃi. experŃii vor putea propune instanŃei o eventuală reducere numai a daunelor.imobilele de acelaş fel în unitatea administrativteritorială. luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia. În cazul în care una sau mai multe părŃi titulare de drepturi asupra imobileleor. instanŃa va putea hotărâ în lipsă. instanŃa va aprecia. instanŃa va lua act de învoială şi va stabili despăgubirea. La calcularea cuantumului despăgubirilor. dar şi asupra despăgubirii. ExperŃii vor defalca despăgubirile cuvenite propietarilor de alte drepturi reale. Atunci când părŃile sau numai unele dintre acestea se învoiesc doar cu privire la expropiere. experŃii precum şi instanŃa vor Ńine seama de preŃul cu care se vând.altor persoane îndreptăŃite. la data întocmirii raportului de expertiză.în mod obişnuit. dacă partea de imobil rămasă neexpropiată va dobândii un spor de valoare ca urmare a lucrărilor ce se vor realiza. unul desemnat de expropiator şi un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse sxpropierii. deşi legal citate. iar propietarul cere instanŃei expropierea totală. precum şi de daunele aduse propietarului sau. În caz contrar.după caz. va dispune expropierea totală.

cât şi concesionarea şi atribuirea în folosinŃă se sting prin efectul expropierii. Ipoteca şi privilegiul se strămută de drept asupra despăgubirilor stabilite.06. 139/2. 139/2. potrivit legii50. abitaŃia şi superficia. inclusiv înaintea instanŃelor judecătoreşti se suportă de către expropriator. Uzul. Transferul dreptului de propietate asupra bunurilor supuse expropierii în patrimoniul expropiatului se produce îndată ce obligaŃiile impuse lui prin hotărîre judecătorească au fost îndeplinite. evacuarea persoanelor care le ocupă în mod legal în calitate de propietari şi a chiriaşilor al căror contract de închiriere a fost legal perfectat. 26 din Legea nr.privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. titulrii acestora având dreptul la despăgubiri.privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.1994 51 Art.51 50 A se vedea art. Hotărârea de expropiere va stabili despăgubirea Ńinând seama.06. 38 din Legea nr. În cazul expropierii unor clădiri cu destinaŃie de locuinŃă.Despăgubirea acordată de instaŃă nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropiator şi nici mai mare decât cea solicitată de expropiat sau de altă persoană interesată. Orice locaŃiune încetează de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de expropiere. 33/1994. nu se va putea face decât după asigurarea de către expropiator a spaŃiuluide locuit. la cererea acestor persoane. în modalitatea prevăzută în hotărârea judecătorească.1994 38 . Monitorul Oficial nr. uzufructul. iar servituŃiile prin fapta omului se sting în măsura în care devin incompatibile cu situaŃia naturală şi juridică a obiectivului urmărit prin expropiere. Toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurilor de expropriere şi retrocedare. raporturile obligaŃionale dintre vechiul şi noul propietar rămânând supuse dreptului comun. precum şi orice alte drepturi reale. Monitorul Oficial nr. înainte de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului. 33/1994. 29 coroborat cu art. pentru drepturile reale prevăzute de defalcarea despăgubirii cuvenite propitarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi.

el are un drept de prioritate pentru a-i fi închiriat în condiŃiile legii. că utilitatea publică este declarată. 6/1999 a SecŃiilor Unite ale CurŃii Supreme de JustiŃie. pe numele expropiaŃilor. foştii proprietari pot să ceară retrocedarea lor. în lipsa acordului părŃilor.52 52 A se vedea în acest sens Decizia nr. 39 . impusă de executarea imediată a unor lucrări ce interesează apărarea Ńării. care constă în îndeplinirea obligaŃiilor privind despăgubirea. urmând să fie împărŃită potrivit legii civile. suma se va consemna de către expropiator. Plata despăgubirilor şi punerea în posesie a expropiatorului Plata despăgubirilor se va face în orice mod cuvenit între părŃi. respectiv lucrările nu au fost începute. Eliberarea titlului executoriu şi punerea în posesie a expropiatorului vor putea fi făcute numai pe baza unei încheieri a instanŃei. Punerea în posesie asupra terenurilor cultivate sau a celor cu plantaŃii se va face numai după ce recolta a fost culeasă.ordinea publică şi siguranŃa naŃională. poate dispune prin hotărâre punerea de îndată în posesie a expropiatorului. potrivit procedurii prevăzute. iar expropiatorul este în situaŃia de a-l utiliza. stabilind şi termenul de plată. cu obligaŃia pentru acesta de a consemna în termenul de 30 de zile. cu excepŃia cazului în care în valoarea despăgubirii a fost cuprinsă şi valoarea estimativă a recoltei neculese. dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică. aceştia vor fi plătiŃi din drepturile cuvenite cu titlu de despăgubire. În caz de extremă urgenŃă. nu mai târziu de 30 de zile de la data plăŃii acesteia. Dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat. care nu va depăşi 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. instanŃa stabilind. Dacă imobilul expropiat este oferit pentru închiriere înaintea utilizării lui în scopul pentru care a fost expropiat. Pentru plata lor. În situaŃia în care există creditori privilegiaŃi sau alŃi creditori stabiliŃi prin hotărâre judecătorească. şi în caz de calamităŃi naturale. sumele stabilite drept despăgubire.C. instanŃa va hotărâ.

transporturi.CAP. În funcŃie de actul de înfiinŃare. D.Drept civil. feroviare – precum şi în unele domenii aparŃinând altor ramuri stabilite de Guvern”.. 1993. Mureşan.3/1992. şi în interes local. Dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publică Titularii dreptului de administrare Din Legea privind proprietatea publică. Drept administrativ. .. p. poştă. pentru că acŃionează în numele Pentru detalii a se vedea V. UTILIZAREA BUNURILOR DOMENIULUI PUBLIC 5. când actul de înfiinŃare este o Hotărâre a Consiliului judeŃean.V. Tot în literatura juridică s-a exprimat opinia55 că regiile autonome. Persoanele”.11..99.163 55 A se vedea I.1. Ed.regiile autonome se organizează şi funcŃionează în ramurile strategice ale economiei naŃionale – industriile de armament. judeŃean sau local. Iorgovan. 54 A se vedea M. Cluj-Napoca. Potrivit art. rezultă ca titulari ai dreptului de administrare ale bunurilor ce aparŃin domeniului public pot fi: regiile autonome. Moroianu Zlătescu. sau local după caz53. . Regiile autonome sunt persoane juridice al căror statut juridic este reglementat de Legea nr. I. a gazelor. Tratat elementar” . Ed. Zlătescu. energetica. În literatura de specialitate54 s-a exprimat opinia că regiile autonome sunt persoane juridice de natură mixtă de drept public..Procardia Bucuresti. 2 din această lege. acestea sunt de interes naŃional. . fiind înfiinŃate prin hotărâre de Guvern. exploatarea minelor.15/1990 privind transformarea unităŃilor economice de stat în regii autonome Ńi societăŃi comerciale. Regiile autonome ca persoane juridice”. . dobândesc calitatea de persoană juridică de drept public. în Dreptul nr. Cordial. vol III. prefecturile şi autorităŃile administraŃiei publice centrale sau locale. p. p. cel puŃin în măsura în care au ca obiect de activitate administrarea bunurilor din domeniul public. instituŃiile publice de interes naŃional. şi de drept privat. 1992. 53 40 .

fiind reprezentantul Guvernului pe plan local. de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. însă pot avea bunuri în proprietate. judeŃe). Sunt organe ale administraŃiei publice centrale: PreşedinŃia. Guvernul. sunt organe ale administraŃiei publice locale. în conformitate cu prevederile legale. policlinici. adică sub comanda administraŃiei publice centrale. Bunurile din domeniul public pot fi date în administrare numai persoanelor juridice de drept public. Aceste instituŃii publice sunt finanŃate în principiu. În categoria organelor administraŃiei publice locale intră. oraşe. în scopul de a conduce şi administra problemele colectivităŃii. muzee de stat. Este important de precizat că regiile autonome au în proprietatea lor bunuri cu regimuri juridice diferite. cât şi în administrare. AutorităŃile administraŃiei publice centrale sau locale sunt organizate şi funcŃionează la nivel central (la nivelul întregii Ńări). municipii. 69/1991. al căror scop este realizarea unor activităŃi fără caracter comercial. sau la nivel local (în unităŃi administrativ-teritoriale: comune. În categoria acestora intră: universităŃi. Prefecturile potrivit Legii nr. Consiliile locale. 69/1991. potrivit Legii nr. spitale. proprietatea aparŃinând in regim de drept public statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale. conduse de un prefect numit de Guvern. respectiv bunuri asupra cărora regia are un drept de proprietate.statului sau autorităŃii administrativ-teritoriale. adică regiilor autonome. primarii şi Consiliile judeŃene. ministerele şi celelalte autorităŃi de specialitate ale administraŃiei publice centrale. teatrul de stat.competente. ori locale. autorităŃilor administraŃiei 41 . institute de cercetare ştiinŃifică. în această ultimă categorie de activitate intrând bunurile din domeniul public ce le-au fost date cu acest titlu juridic. şi bunuri asupra cărora au doar un drept de administrare. InstituŃiile publice sunt toate persoanele juridice înfiinŃate prin act de putere sau de dispoziŃie ale autorităŃilor publice centrale sau locale. prefecturilor.

fie autorităŃile (instituŃiile) publice sau regiile autonome. În litigiile privitoare la dreptul de administrare. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. În litigiile privitoare la bunurile din domeniul public. 213/1998. după caz. altor instituŃii publice de interes naŃional. 42 . în fiecare caz. 67-66 Cod procedură civilă. 15 din Legea nr.7 din Legea nr. 215/2001. preşedintelui consiliului judeŃean sau. titularul dreptului de administrare are obligaŃia să arate instanŃei cine este titularul dreptului de proprietate. iar unităŃile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de către consiliile judeŃene. 31/195758 şi Legea nr. în condiŃiile legii. (5) din Legea nr. a se vedea art.publice centrale şi locale. Titularul dreptului de administrare răspunde. 12 alin. 213/1998]. în cazul litigiilor privind dreptul de administrare asupra bunurilor în cauză. care dau mandat scris. 213/1998 reglementează numai calitatea procesuală în litigiile privind bunurile din domeniul public. să folosească bunul şi să dispună de acesta în condiŃiile actului prin care a fost constituit acest drept. după caz. 12 alin. Titularul dreptului de administrare poate să posede. întrucât participarea statului şi a unităŃilor administrativ-teritoriale în litigiile privind bunurile din domeniul privat este reglementată prin Decretul nr. judeŃean sau local. pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestei obligaŃii57. Acesta poate desemna un alt funcŃionar public sau un avocat care să-l reprezinte în faŃa instanŃei [art. Dreptul de administrare va putea fi revocat numai dacă titularul său nu-şi exercită drepturile şi nu-şi execută obligaŃiile născute din actul de dare în administrare. A se vedea art. în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului. titularul acestui drept va sta în instanŃă în nume propriu. Observăm că în astfel de litigii patrimoniale au calitate procesuală fie proprietarii bunurilor. potrivit prevederilor Codului de procedură civilă56. prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului judeŃean. 58 Art. Darea în administrare se realizează. De asemenea. După cum am constatat. 213/1998. statul este reprezentat de Ministerul FinanŃelor. Legea nr. primarului. de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale. neîndeplinirea acestei obligaŃii poate atrage revocarea dreptului de administrare. în cazul litigiilor referitoare la dreptul de proprietate asupra acestora. 56 57 Cu privire la arătarea titularului dreptului.

în acest scop. De asemenea. Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale. Legea nr. după caz. precum şi în justiŃie. potrivit art. El participă în astfel de raporturi prin Ministerul FinanŃelor. iar consiliile locale şi judeŃene li se va prezenta anual un raport asupra situaŃiei bunurilor din patrimoniul local (judeŃean). fără a fi necesar mandatul scris din partea consiliului local. pe termen limitat. 31/1957. potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul FinanŃelor şi aprobate prin Hotărâre a Guvernului. 43 . consiliile judeŃene. EvidenŃa contabil-financiară a bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi unităŃilor administrativ-teritoriale se Ńine distinct60. 59 60 Art. statul este persoană juridică în raporturile la care participă nemijlocit în nume propriu. au obligaŃia să facă înregistrarea operaŃiunilor de modificare al bunurilor din domeniul public al statului şi unităŃilor administrativ-teritoriale. ca în cazul litigiilor privind bunurile publice. primarul reprezintă comuna sau oraşul în relaŃiile cu persoanele fizice sau juridice din Ńară şi din străinătate. autorităŃile publice centrale. afară de cazurile în care legea stabileşte alte organe. O dispoziŃie legală asemănătoare o găsim cu privire la preşedintele consiliului judeŃean. Statul şi unităŃile administrativ-teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor în folosinŃă gratuită59. persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice. potrivit art. 215/2001. celelalte organe centrale de specialitate ale administraŃiei publice centrale. 215/2001.Astfel. 213/1998. 215/2001 prevede în art. 117 din Legea nr. 67 alin. 25 din Decretul nr. ca subiect de drepturi şi obligaŃii. 126 din Legea nr. în art.18 din Legea nr. În acest scop. ServituŃile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile numai în măsura în care aceste servituŃi sunt compatibile cu uzul sau interesul public căruia îi sunt destinate bunurile afectate. Ministerele. (1) din Legea nr. 215/2001. 127 că toate bunurile aparŃinând unităŃilor administrativ-teritoriale trebuie inventariate anual. Art.

Persoane fizice sau juridice private se pot instala pe o porŃiune determinată a domeniului public în vederea desfăşurării unei activităŃi. ci poate face obiectul unor utilizări private. în cazul permisiunilor de ocupare temporară • utilizările privative au caracter precar şi revocabil. iar pe de altă parte.CompetenŃa61 luării deciziilor cu privire la bunurile de interes local. emisă prin organul competent • utilizările privative sunt supuse plăŃii unor sume de bani care au caracterul unor taxe. indiferent de domeniul public sau privat din care fac parte. aparŃine consiliilor locale şi. 44 . 5. în cazul permisiunii de staŃionare sau al unor redevenŃe.2. Permisiunile domeniale Domeniul public este susceptibil nu numai de utilizări în comun. caractere care decurg pe de-o parte din principiul inalienabilităŃii proprietăŃii publice. din dreptul recunoscut administraŃiei publice. cu excluderea celorlalŃi particulari care nu posedă o autorizaŃie administrativă. Regimul juridic al utilizărilor privative are o serie de particularităŃi. 125 alin. în măsura în care asemenea utilizări sunt compatibile cu destinaŃia generală a bunurilor proprietate publică. respectiv. astfel: • ele nu pot fi exercitate decât în urma unei autorizări prealabile din partea administraŃiei. care serveşte interesul general. 215/2001. judeŃene. de a aprecia oportunitatea menŃinerii sau nu a autorizării date în funcŃie de condiŃii concrete Utilizările privative se pot clasifica după natura actului juridic care stă la baza constituirii lor în: 61 Art. 1 din Legea nr.

1) utilizări privative întemeiate pe un act administrativ unilateral- (ex:permisiunea sau autorizaŃia de staŃionare. Contractele administrative Actele administrative de gestiune sunt acele acte juridice pe care autorităŃile administraŃiei publice la încheie cu diverse persoane fizice juridice. 62 A. cel puŃin una.3.op. • acte de gestiune privată – care sunt acte de drept comun pe care administraŃia la încheie în calitate de persoană juridică civilă. în regim de drept public sau de drept privat. sunt denumite şi contracte administrative.citată. 213 45 . permisiunea de ocupare temporară a domeniului public) 2) utilizări privative întemeiate pe un contract 5. sunt denumite şi contracte de drept comun sunt supuse cu preponderenŃă regimului de drept privat care se completează cu unele reguli speciale de drept public. pentru administrarea domeniului public şi privat şi organizarea de servicii publice în vederea satisfacerii unor interese generale 62. este o autoritate a administraŃiei publice. sunt supuse unui regim juridic mixt de drept public şi de drept privat. preponderent fiind regimul de drept public. pag. Trăilescu. Actele administrative de gestiune se împart în: • acte de gestiune publică – pe care administraŃia la încheie în calitatea sa de putere publică pentru satisfacerea intereselor generale. prin acordul de voinŃă al părŃilor. Trăsături caracteristice ale actelor administrative de gestiune: • au la bază acordul de voinŃă între două sau mai multe părŃi dintre care.

În funcŃie de obiectul lor contractele administrative pot fi clasificate astfel: • Contractul de concesionare (a activităŃilor şi a serviciilor publice. pe baza cumpărării. contractul de lucrări publice. • Contractul de achiziŃii publice (a bunurilor şi investiŃiilor publice) are trei variante: contractul de furnizare de produse. transmite pentru o perioadă determinată. • cauza actelor administrative de gestiune constă în satisfacerea intereselor publice.care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse. • Contractul de împrumut public.are ca obiect execuŃia. de cel mult 49 de ani. aceasta din urmă cu sau fără opŃiune de cumpărare a acestor produse. inclusiv în rate.este contractul prin care o autoritate publică. sau după caz. numită concedent. care acŃionează pe riscul şi pe răspunderea sa. efectuarea de lucrări publice şi valorificarea bunurilor proprietate publică sau privată. contractul de servicii.• au ca obiect organizarea de servicii publice. dreptul şi obligaŃia de exploatare a unui bun. sau a închirierii.are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii de către un particular în favoarea unei autorităŃi publice. precum şi a bunurilor din domeniul public sau privat). unei alte persoane numită concesionar.este contractul prin care statul sau unităŃile administrativ-teritoriale obŃin sau garantează împrumuturi de pe pieŃele 46 . Cea mai importantă categorie a actelor administrative de gestiune ale administraŃiei publice o constituie contractele administrative. a unei activităŃi sau a unui serviciu public în schimbul unei redevenŃe. atât proiectarea cât şi execuŃia uneia sau mai multor lucrări de construcŃii.

499-510 din C. 11 din Legea nr.este acel contract încheiat între Fondul Român de Dezvoltare Socială şi reprezentanŃii comunităŃilor rurale şi a grupurilor dezavantajate. sume de bani denumite granturi. fără nici o restricŃie. • licitaŃia deschisă cu preselecŃie. 216. prin caietul de sarcini. De remarcat că principiul consensualismului din materia contractuală a dreptului comun. Art. Trăilescu. precum şi pentru refinanŃarea datoriei publice. pentru o 63 64 Pentru detalii a se vedea A. LicitaŃia poate fi organizată de administraŃia publică. De regulă. Contractele administrative se încheie între o autoritate a administraŃiei publice şi un particular (persoană juridică sau fizică). când autoritatea administrativă poate organiza o clasificare a contractanŃilor în funcŃie de garanŃiile oferite.citată. • Contractul de grant. contractele administrative se încheie cu acel particular . cu titlu gratuit. în urma licitaŃiei organizate de către administraŃie. LicitaŃia are mai multe forme 64: • licitaŃia deschisă. dar este în parte atenuat deoarece cele mai importante clauze ale acestor contracte sunt stabilite. finalizate cu un proces-verbal de licitaŃie. care stau la baza încheierii contractului.civ. îşi menŃine valabilitatea şi în cazul contractelor administrative. Astfel prin modul de elaborare.proc. de către administraŃie. în scopul exclusiv al executării proiectelor aprobate. contractele administrative se aseamănă cu contractele de adeziune63. pag. 219/1998 47 . direct sau prin intermediul unei firme specializate.interne sau externe pentru realizarea de investiŃii publice.op. când participarea la aceasta este permisă oricărei persoane fizice sau juridice. după caz. Particularul contractant al administraŃiei publice este ales în baza unei licitaŃii. Pentru a fi valabilă ea trebuie să întrunească toate condiŃiile de publicitate prevăzute de legile speciale şi completate cu cele cuprinse în dispoziŃiile art.persoană fizică sau juridică – care a fost declarat adjudecatar. în mod unilateral. în temeiul căruia Fondul transmite beneficiarilor sau. organizaŃiilor intermediare.

Totuşi forma scrisă este cerută de lege.civ .. 969 C. Efectele contractelor administrative Prin efectele actului juridic se înŃeleg drepturile subiective şi obligaŃiile născute. Durata contractelor administrative se stabileşte de către părŃi. unele reglementări speciale prevăd obligativitatea încheierii actelor administrative în formă scrisă. executarea unor lucrări publice. 948 C. 66 Principiul care guvernează efectele actului juridic bilateral este principiul forŃei obligatorii a contractului consfinŃit prin art. sub sancŃiunea nulităŃii absolute a acestora. În privinŃa formei. constând. după caz. organizarea de servicii publice. executarea şi exploatarea de lucrări publice. În aceste cazuri. ca o condiŃie ad probationem. Actele de gestiune ale administraŃiei publice trebuie să întrunească pe lângă condiŃiile generale65 şi condiŃii speciale. forma scrisă reprezintă o condiŃie de valabilitate a contractului administrativ. CondiŃiile generale de valabilitate a unei convenŃii sunt prevăzute în art. ObligaŃia principală a particularului contractant depinde de tipul contractului administrativ încheiat. achiziŃionarea unor bunuri publice. 48 . Obiectul contractelor administrative constă în exploatarea bunurilor din domeniul public şi a activităŃilor economice de interes public. O altă condiŃie specială de valabilitate a actelor de gestiune ale administraŃiei publice o reprezintă aprobarea lor de către autorităŃile administraŃiei publice. Acest principiu îşi găseşte aplicabilitatea şi în cazul contractelor administrative ale administraŃiei publice. în: • • • 65 asigurarea continuităŃii funcŃionării serviciului public.66 1. consimŃământul valabil. un obiect determinat şi o cauză licită. modificate sau stinse prin actul respectiv. cel puŃin. Această definiŃie se aplică şi în cazul contractelor administrative. şi anume: capacitatea de a contracte.executare corespunzătoare a clauzelor din caietul de sarcini şi proiectul de contract.civ.

• exploatarea unui bun din domeniul public sau privat. PărŃile nu pot fi dezlegate de obligaŃiile lor decât din cauze de forŃă majoră sau dacă fapta culpabilă a uneia din părŃi a determina imposibilitatea absolută de executare a contractului. După cum s-a arătat în literatura juridică. momentul stingerii lor este cel al expirării termenului pentru care au fost încheiate. ObligaŃii accesorii pot fi: • executarea lucrărilor de investiŃii la care particularul s-a obligat prin caietul de sarcini. 1993. Lumina Lex. Ele pot înceta oricând prin acordul părŃilor. În cazul contractelor cu executare succesivă. ObligaŃia principală a administraŃiei publice este de a asigura condiŃiile necesare executării contractului şi. 2. restituirea bunurilor concesionate libere de orice sarcini la expirarea contractului. Partea generală. de regulă. în anumite cazuri. Contractele administrative pot înceta şi prin manifestarea unilaterală de voinŃă a administraŃiei publice. prin executarea lor integrală de către ambele părŃi contractante. în mod firesc. substituie în executarea obligaŃiilor lor. • • plata eventualelor redevenŃe. Ed. întrucât contractul este încheiat în considerarea prestaŃiei particularului adjudecatar (intuitu personae). de regulă. de a plăti preŃul convenit. 49 . răspunderea părŃilor din contractele administrative este. după cum urmează: 67 V. Încetarea efectelor contractelor administrative Toate contractele administrative îşi încetează efectele. PărŃile nu pot fi. asemănătoare cu cea din dreptul comun 67. Prisăcaru.Tratat de drept administrativ român. Bucureşti.

a unei activităŃi sau a unui serviciu public în schimbul unei redevenŃe. 5. numită concedent. particularul contractant poate renunŃa la executarea contractului. contractul de concesiune este contractul prin care o autoritate publică. de cel mult 49 de ani.4. dreptul şi obligaŃia de exploatare a unui bun. Contractul de concesiune prezintă următoarele caractere juridice: • • • • • • • este un contract solemn este un contract care se încheie intuitu personae este un contract sinalagmatic un contract cu titlu oneros este comutativ cu executare succesivă este un contract constitutiv de drepturi reale 50 . c) renunŃarea particularului cocontractant la executarea contractului datorită unei cauze de forŃă majoră care a condus la dispariŃia bunului concesionat sau în cazul imposibilităŃii concesionarului de a-l exploata din alte cauze obiective care au ca efect ruperea definitivă a echilibrului financiar al contractului în detrimentul său.a) rezilierea unilaterală a contractului de către administraŃia publică pentru nerespectarea obligaŃiilor asumate de către particularul contractant. În astfel de situaŃii. transmite pentru o perioadă determinată. b) denunŃarea unilaterală a contractului de către administraŃie este specifică contractelor de concesiune de bunuri şi servicii publice. Concesionarea bunurilor proprietate publică Aşa cum am mai arătat. unei alte persoane numită concesionar. fără a fi obligat la plata de despăgubiri. care acŃionează pe riscul şi pe răspunderea sa.

concesionarul neavând decât posibilitatea să adere sau nu la clauzele prestabilite. acesta are dreptul să încaseze din chirie o cotă parte reprezentând un procent de 20-50%. stabilită după caz. Concesionarea şi închirierea acestor bunuri se aprobă. Contractul de concesiune sau închiriere trebuie să cuprindă clauze de natură să asigure exploatarea bunului închiriat. În cazul contractului de concesiune. a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. potrivit specificului acestuia. Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac. prin aceasta stabilindu-se condiŃiile în care va avea loc închirierea sau concesionarea. a consiliului judeŃean. prin hotărâre a Guvernului. de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare. majoritatea clauzelor contractuale sunt stabilite anticipat de către concedent prin caietul de sarcini. a consiliului judeŃean. română sau străină. obiect al concesiunii. concesionarul dobândeşte un drept real derivat din dreptul de proprietate publică. prin hotărâre a guvernului.Dreptul de concesiune se naşte dintr-un contract administrativ care constituie izvor al unui raport juridic de drept public. Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică se face prin licitaŃie publică. Asupra bunului public. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti Prezentăm în continuare câteva aspecte definitorii pentru acest tip de contract: 1. principalele drepturi ale concesionarului sunt acelea de a utiliza domeniul public potrivit clauzelor din contract şi caietul de sarcini sau prevederilor stipulate în regulamentele administrative 2. Contractul de închiriere sau concesiune se poate încheia cu orice persoană fizică sau juridică. în condiŃiile legii 3. venit la bugetul de stat sau bugetele locale. în situaŃia în care aceasta exercită abuziv dreptul de revocare îşi 51 . În cazul în care contractul de închiriere se încheie de către titularul dreptului de administrare. după caz. Această hotărâre trebuie să fie prealabilă încheierii contractului de închiriere sau de concesionare. aceste drepturi pot fi valorificate împotriva terŃilor prin acŃiuni posesorii şi chiar împotriva administraŃiei concedente. după caz.

prin simplul accord de voinŃă al părŃilor) 5. cu excepŃia situaŃiilor expres prevăzute de OUG nr. în condiŃiile contractului de concesiune68 Încetarea contractului de concesiune poate avea loc în următoarele situaŃii: a. contractul de concesiune se încheie în conformitate cu legea română. fiind un drept real. la expirarea duratei stabilite în contractul de concesionare 68 Emil Bălan. indifferent de naŃionalitatea sau cetăŃenia concesionarului. inclusive de culegere sau percepere în proprietate a fructelor produse de acesta. 54/2006 6. după caz 4. nediscriminatoriu proporŃionalitatea libera concurenŃă 7. pentru o durată care nu va depăşi 49 de ani. dreptul de concesiune conferă titularului său anumite prerogative. începând de la data semnării lui (el poate fi prelungit pentru o perioadă egală cu cel mult jumătate din durata sa iniŃială. de exemplu: atributele de posesie şi folosinŃă asupra bunului concesionat.op. 118 52 . principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune sunt: • • • • transparenŃa tratamentul egal. procedurile de atribuire a contractului de concesionare sunt: • • licitaŃia negocierea directă 8. pag. subconcesionarea este interzisă. concesionarul nu poate fi obligat să suporte creşterea sarcinilor legate de execuŃia obligaŃiilor sale. redevenŃa obŃinută prin concesionare se face venit la bugetul de stat sau la bugetele locale.citată.3. în cazul în care creşterea rezultă în urma: • • unei măsuri dispusă de o autoritate publică unui caz de forŃă majoră sau unui caz fortuit 10. refuzul ofertantului declarat câştigător de a încheia contractul de concesiune poate atrage după sine plata daunelor-interese 9.

Aspecte generale privind conceptul de „proprietate privată” În raporturile juridice de proprietate. în primul rând. este ocrotită în mod egal de lege. concesionarul este obligat să restituie.1. rezilierea contractului de către concesionar în cazul nerespectării obligaŃiilor contractuale de către concedent (cu plata unei despăgubiri în sarcina concedentului) e. În cadrul sistemului proprietăŃii. a bunului concesionat sau în cazul imposibilităŃii obiective a concesionarului de a-l exploata (fără plata vreunei despăgubiri) La încetarea contractului de concesiune. în deplină proprietate. prin renunŃare. de ordin constituŃional. ceea ce permite o rapidă punere în circulaŃie a lor. proprietatea privată este regula. Întrucât acest sistem. indiferent de titular. proprietatea privată. pentru că bunurile ce o compun sunt în circuitul civil. bunul concesionat. şi aceasta. DOMENIUL PRIVAT 6. în actuala economie de piaŃă. dintr-o cauză de forŃă majoră. prin care se realizează o circulaŃie rapidă a bunurilor aflate în circuitul civil. proprietatea privată se bucură de un regim special de protecŃie.VI. CAP. Conform prevederilor ConstituŃiei. la dispariŃia. iar proprietatea publică excepŃia. proprietatea privată este forma dominantă de proprietate. rezilierea contractului de către concedent în cazul nerespectării obligaŃiilor contractuale de către concesionar (cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului) d. liber de orice sarcină.b. prin denunŃarea unilaterală de către concedent (cu plata unei despăgubiri juste şi prealabile în sarcina acestuia) dacă interesul naŃional sau local o impune c. 53 .

F. .Tot în ceea ce priveşte regimul juridic constituŃional al acestei forme de proprietate. Definim astfel. A. asupra bunurilor mobile şi imobile. Alienabilitatea – indiferent de titularul lor. anume determinate de lege. ConstituŃia prevede că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică. De asemenea. Editura All Beck. I. Tot astfel. Ea poate aparŃine cetăŃenilor români. 161. 1992. dreptul de proprietate privată ca fiind acel drept de proprietate ce are ca titular statul. aceasta pentru că. unităŃilor administrativ-teritoriale. 104-106. Deleanu. Proprietatea publică şi privată asupra imobilelor în România. unităŃile administrativ-teritoriale. asociaŃii fără scop lucrativ. 1. în funcŃie de titularul dreptului de proprietate unele bunuri ar fi mai mult sau mai puŃin alienabile. 2000. în legătură cu protecŃia proprietăŃii private.persoanelor fizice.cu condiŃia ca acestea să fie titulare de personalitate juridică. Bucureşti. Vida.2. proprietatea privată nu este exclusivă69. I. altfel nu pot fi titularele unui patrimoniu (societăŃi comerciale. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privată Bunurile aparŃinând proprietăŃii private sunt alienabile. potrivi prevederilor A se vedea Adam Ioan. 70 A se vedea M. persoanelor juridice. Ea nu aparŃine numai anumitor subiecte de drept. oricărei entităŃi juridice. Vasilescu. 69 54 . prescriptibile şi sesizabile. Iorgovan. ConstituŃia României. asociaŃii şi fundaŃii. ea poate aparŃine oricui.comentată şi adnotată. Muraru. în nume şi în interes propriu. folosinŃa şi dispoziŃia). cetăŃenilor străini Ńi apatrizilor. stabilită potrivit legii. pag. 6. în limitele determinate de lege70. persoanele fizice sau juridice.. cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Deci. Constantinescu. pag. aflate în circuitul civil. I. etc). nu se poate acredita teza că. statului. Bucureşti. bunurile ce formează obiectul proprietăŃii private se află în circuitul civil. în comparaŃie cu proprietatea publică. regii autonome. oricărui subiect de drept. ConstituŃia prevede că proprietatea privată în condiŃiile legii este inviolabilă. exercitând asupra lor atributele conferite de dreptul de proprietate ( posesia. precum Ńi persoanelor juridice de naŃionalitate străină.

pag. există o egalitate deplină între titularii acestui drept. Prin excepŃie. indiferent dacă bunurile aparŃin domeniului public sau privat71.. bunurile obiect al domeniului privat al statului şi unităŃilor administrativ-teritoriale nu vor putea fi urmărite. Perju. Acest caracter juridic rezidă în aceea că proprietatea privată este supusă prescripŃiei extinctive şi achizitive. Aşa fiind. cu toate bunurile sale mobile sau imobile prezente şi viitoare. pentru satisfacerea creanŃelor lor. deoarece. op. or. proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege. Oricărui proprietar al dreptului de proprietate privată i se va putea opune posesia de bună credinŃă. asupra acestor bunuri. Prescriptibilitatea. pag. astfel că din punct de vedere al inalienabilităŃii. 1837 Cod civil. statul este considerat totdeauna solvabil A se vedea G. Art. 1718 Cod civil dispune că oricine este obligat personal. În practica judiciară72. LuŃescu. potrivit art. pentru că statul este prezumat a fi solvabil. indiferent de titularul dreptului de proprietate . acest tip de proprietate va putea fi dobândit prin modurile generale de dobândire a proprietăŃii. 21-22. 3. 18/1991.proprietatea privată este prescriptibilă. poate fi dobândit dreptul de proprietate publică prin efectul uzucapiunii. 72 71 55 . 2.constituŃionale. fără distincŃie dacă sunt mobile sau imobile. De asemenea. s-a statuat că bunurile ce alcătuiesc domeniul privat al statului nu vor putea fi sechestrate. Bunurile ce formează obiectul acestei proprietăŃi vor putea fi urmărite de creditori. DiscuŃii în legătură cu unele soluŃii privind drepturile reale pronunŃate de instanŃele judecătoreşti din judeŃul Suceava în lumina Legii nr. în Dreptul nr. este Ńinut de a-şi îndeplini obligaŃiile sale. 8/1992.N. Sesizabilitatea – bunurile aparŃinând proprietăŃii private sunt sesizabile. cit. proprietatea se poate dobândi şi prin intermediul prescripŃiei achizitive. 159 A se vedea P.

Editura Europa Nova.AdministraŃia ministerială în România. 2000 • Albu E. Bucureşti. VIII. Bucureşti 1909. Bucureşti..Drept civil – Teoria generală a drepturilor reale. All Beck. CURSURI. Economică.. TRATATE. Bucureşti. Bucureşti.ExplicaŃiunea teoretică şi practică a dreptului civil român. 2004 • Alexandru I. • Adam Ioan. partea I.. • Adam Ioan. 1998.Curente de gândire privind administraŃia publică. Vol.Proprietatea publică şi privată asupra imobilelor în România. MONOGRAFII • Alexandresco D. Ed. 2000 56 . Ed. Editura All Beck.BIBLIOGRAFIE I.

Drept civil. Bucureşti.Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. ediŃia a II-a. – Drept civil . • Filipescu P. Bucureşti. vol. Teoria generală.• Alexandru I.. Gilescu Valentina.Bălănescu I. Bucureşti.I. 2007 • • Beleiu Gh. Ed.Drept administrativ. ediŃia 4..– Curs .I. All Beck. P..B. vol.Drept administrativ.I. 2003 • Apostol Tofan Dana.Activitatea autorităŃilor administraŃiei publice. Bucureşti. 2000 • • Giurgiu L... Beck..1928 • Filipescu I. Iorgovan A. 2005 • Iovănaş I. 1986 • Iorgovan A...U.. Sibiu. Deleanu I. Iliescu Gh..Drept administrativ şi ştiinŃa administraŃiei.Vida I. 1996. H. Bucureşti. Muraru I. Editura Actami.Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. Presa Universitară Clujană. Editura ACTAMI.comentată şi adnotată.Domeniul public.Tratat de drept civil.Tratat de drept administrativ. Servo-Sat. Universitatea „Lucian Blaga”Sibiu. Bucureşti 2003 şi vol. Universitatea din Bucureşti. UniversităŃii “Lucian Blaga”. Bucureşti.. Ed.AdministraŃia publică locală din România-1992-2000. Lumina Lex. Cluj Napoca.. Ed. 1997 57 . 2001 • Cziprian Kovacs L. Ed.. Bucureşti. All Beck..Drept administrativ comparat. Editura Tehnică. 1987 • Iordan Nicola.. Ed. Băicoianu Al.Drept administrativ.Dreptul administrativ al bunurilor. Bucureşti.. Ed..Filipescu Andrei I. C.II. Ed. 2004 • Bălan Emil.Drepturi Reale. 1992 • Hamagiu C.ConstituŃia României. Accent. 2005 • Constantinescu M. T. vol. 2005 • Iorgovan A. 1986 Chiriac L. I...Vasilescu F. Rosetti.. Arad.

Drept civil. Universitatea “Dimitrie Cantemir”. 2006 • Otoveanu M. Bucureşti.. Reghini I. Bucureşti. Lumina Lex. Bucureşti 1992 • Prisăcaru V. N. Arad.Tratat de drept administrativ.Drept procesual civil.Casa de Editură “Calistrat Hogaş”.Drept civil. Accent.Drept procesual civil.Teoria generală a drepturilor reale. 2004 • • Mureşan M. I... Cluj Napoca. 1947. Bucureşti.Drept administrativ şi ştiinŃa administraŃiei. 2004 • Preda M. Lumina Lex.. Universitatea “Babeş Bolyai” Cluj Napoca.Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale. 1996 • Pop Liviu – Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale.Legea nr. ediŃia a VIII-a. Ed. 1992.All Beck.• Lupan E.. 1977 • • • Leş I. 554/2004. Bucureşti. Bucureşti. Atlas Lex SRL.Drept civil.. Drepturile reale. 1993 • Pop Liviu. Lumina Lex.. I.. Partea generală. Drepturile reale principale.Controlul de legalitate al prefectului. Ed. Voinescu C..Actele şi faptele de drept administrative.. Ed.ediŃia a III-a.comentată. Cluj-Napoca. Ed. Servo-Sat. Editura Lumina Lex. 2002 LuŃescu G. Ed. Bucureşti.Drept administrativ. Bucureşti. Ed. Ed.. Bucureşti. Cluj Napoca..Tratat de drept administrativ român. Cordial. 1997 58 .Drept administrativ. NegoiŃă Al. Lumina Lex. Bucureşti. Ed. Persoanele. 2001 • Prisăcaru V. 1993 • Niculeasa Irinel Mădălin.. Editura Cordial. Enciclopedia juridică “Rentrop & Straton”. 1994 • Pop Liviu. T. 2002 • Popa E. Partea generală. Ed.Noua lege a contenciosului administrativ. 2001 • Petrescu Rodica Narcisa.JurisprudenŃa CurŃii ConstitutŃionale. Măgureanu F.

All Beck. Bucureşti.Drept administrativ şi ştiinŃa administraŃiei.Puterea executivă şi administraŃia publică..Tratat de drept administrativ. Teoria generală a drepturilor reale. 2003. Ed.I. 2002 • Vedinaş Virginia.Culegere de practică judiciară în materia contenciosului administrativ. Ed.Revizuirea ConstituŃiei. 1994 II.Drept civil. CernăuŃi. All Beck. domeniului privat şi proprietăŃii private. 1929 • Trăilescu A.Dreptul de proprietate privată şi dreptul de proprietate publică în România. Ed. Ed. Tipografia “Glasul Bucovinei”. 1944 • Vedinaş Virginia. 12/2003 59 .D. Tratat elementar. Cluj-Napoca.I. 1993 • Santai I. 8/1994 • Curtea de Apel Bucureşti .Repere juridice.. A II-a. 2001 • Vida I. Ed.Drept administrativ. 2006 • Teodorescu A... Bârsan C.Tratat de drept administrativ român. 2002 • Trăilescu A. Ed. Alexandru Ciobanu. în Dreptul nr. Institutul de Arte Grafice Eminescu SA.• Romano E. Regia Autonomă “Monitorul Oficial”. Bucureşti. 1988 • Şerban Cernat Claudia. Bucureşti... Bucureşti. în “Dreptul” nr. Lumina Lex. Bucureşti.. Bucureşti. Editura Rosetti.. 2005 • Tarangul E. Constantin Eugen. ed. Safta.Drept administrativ şi instituŃii politico-administrative. • Deleanu I. STUDII ŞI ARTICOLE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE • Adam I. Graphis. Ed.Reguli de protecŃie domenială privind unele bunuri proprietate privată.. Lumina Lex. Status. 2004 • Stătescu C.. Miercurea Ciuc. Risoprint.NoŃiunea şi natura domeniului public. Universitatea din Bucureşti. vol. vol.Drept administrativ-curs universitar. ediŃia 2. Iaşi.

33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.2003 (Legea nr.Domeniul public şi privat al statului şi al unităŃilor administrative teritoriale.în Dreptul nr.a.. Bucureşti. în Dreptul nr. 2/1995 • Giurgiu L.DicŃionar juridic selectiv. în Dreptul nr. 1983 • Ghimpu Sanda ş.NoŃiunile de domeniu public şi domeniu privat al statului. 12/1993 III. 767/31. 9/1992 • Trăilescu A... 10-11/ 1993 • Filipescu I. ConŃinut şi regim juridic. 429/2003 de revizuire a ConstituŃiei a fost aprobată prin referendumul naŃional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data 60 . 8/1995 • Trăilescu A..Probleme în legătură cu determinarea patrimoniului unităŃilor administrative-teritoriale.Ed. Bucureşti. LEGISLAłIE • ConstituŃia României. 1978 • DuŃu G. în Dreptul nr.Ed.Ed.. Nr. în Dreptul nr.. Of.ConsideraŃii în legătură cu domeniul public. 1985 IV. în Dreptul nr. ŞtiinŃifică şi enciclopedică.10.DicŃionar latin-român.DicŃionar de drept constituŃional şi administrativ... Bucureşti. 5-6/1994 • Giurgiu L.revizuită şi publicată în M.. Albatros.a.• FrenŃescu G.CompetenŃa decizională cu privire la bunurile din patrimonial unităŃilor administrative-teritoriale. DICłIONARE • Busuioc Ioan ş. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică. Şerban St..ConsideraŃii în legătură cu Legea nr.

06. 58/2003. Legea nr. 33/27.1994. cu modificările şi completările aduse prin OUG nr.1998. republicată în M. 18/19. nr. Of.2004 • Legea fondului funciar nr.03.2001. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere.cu modificările şi completările aduse prin OUG nr. M.2004. M. cu modificările şi completările aduse prin OUG nr. solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.2004. • • Codul civil Codul de procedură civilă. M.1996.03.2001.de 29. nr. 7/13. 460/28. Of. nr. 218/1998.01. 154/04. 840714. nr.2002. nr. M.11.Of. 169/1997. Of.2004.05. OUG nr. 247/2005 privind reforma în domeniile propietăŃii şi justiŃiei şi unele măsuri adiacente. nr. nr. M.05. nr. aprobată cu modificări prin Legea nr.11. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 509/07. 139/02. nr. nr. 493/2004. Of. 61 . M. 350/29.2005. 453/26. nr. Of.2002. M. 41/2004. Of.03. OUG nr.1998. Legea nr.09. 609/14. Of. 138/2000. Of. nr. nr. 1069/17. Of. 18/1991 şi ale Legii nr.1998. 492/09. data publicării în M. 499/2004.10. 26/26. republicată în M. 1071718. aprobată cu modificări prin Legea nr.2003.1996.11. M.10.07.07. Of.01. republicată în M.2004. precum şi modificarea şi completarea Legii nr. M. Of. nr. Of. aprobată cu modificări prin Legea nr. OUG nr. Of.1991. 78/2002. nr.10.2000. Of. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. M. 65/2004. 400/2002. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.06.2001. Of.02. • Legea privind expropierea pentru cauză de utilitate publică nr. M. M. M. 266/23. OUG nr. Of.1994 • Legea cadastrului şi a publicităŃii imobiliare nr. aprobată cu modificări prin Legea nr. 195/2004. 1/1998.2003.05. M. 479/02. aprobată cu modificări prin Legea nr. 61/26. 653/22. 1/05. Of. Nr. M. 758 a Hotărârii CurŃii ConstituŃionale nr. 3/2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului naŃional din 18-19 octombrie 2003). 545/2001. 659/19. M.07. 219/2005. Of.06.2004.06. Of. 70/2001. 470/26. nr. 18/1991.

219/1998.2004 • Legea administraŃiei publice locale nr.2001. 271/25.05.1998. 164/02. 90/2001 privind organizarea şi funcŃionarea Guvernului României şi a ministerelor. 84/1995. nr. publicată în M. publicată în M. nr. Of. 216/1999.2002. 738/2001.07. M. 187 din 03.04.140/06.1998 şi Normele metodologice-cadru de aplicare a Legii nr.2005. precum şi unele măsuri adiacente.219/1998 privind regimul concesiunilor. Of. 803/14. Legea nr.2001.2001 modificată şi completată de Legea nr. nr.04. Legea nr.2001.2005.04. M. 215/23. Of. nr.05. Of. 415/13.04.11. Of. M.Of. Of. Legea nr. nr.11.2003 • Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945. astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. Legea nr. M.22 decembrie 1989 nr.10.Of. 393/2004. nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. 653/22.12. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. 216/2002.06. • Legea nr. aprobate prin HG nr. M. Of. aprobată cu modificări prin Legea nr. nr.2005 • Legea nr.448/24. M.2001. 204/23. Of. Of. 10/08. nr.12. nr. M.2001. 206/2000 pentru modificarea şi completarea Legii învăŃământului nr. 279/04. modificată aprobată prin prin OUG Legea nr.publicată în M. 802/14.12. M. cu modificările aduse prin OUG nr.1999 • Legea nr. 912/27. M. 1154/07. publicată în M. nr. 554/2004-legea contenciosului administrativ. 241/2003 pentru modificarea anexei la Legea nr. Of. 288/29. nr. Of.04.2000.2004 • Legea nr. M.2001. Nr.Of.2004 62 . 141/2004. 653/22. publicată în M. 74/2001. 23/2004. nr. Nr. Of.11. 396/04. Of.07. nr.02. 247/2005 privind reforma în domeniile propietăŃii şi justiŃiei şi unele măsuri adiacente. republicată în M.04. nr. Of. M. Of. 594/22.Legea nr.2004. nr. 459/30.03. nr. M. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăŃii şi justiŃiei. nr. 713/2001.

2005.07.2001 cu privire la înfiinŃarea.05. nr.2005 • Hotărârea Guvernului nr. M.2005 • Hotarârea Guvernului nr.07. nr. organizarea şi funcŃionarea AutorităŃii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. nr. 390/17.09. HG nr. Of. 710 din 3. Of. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 . organizarea şi funcŃionarea AutorităŃii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr.08. nr. M.2002. M. 270/2004. 74/2003 63 . Of. Of. 47/28. HG nr.Of.019/28. 653/22. M. 28/2003.07.08. atribuŃiile şi funcŃionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. nr. M. 950 din 27 septembrie 2001 • Hotărârea Guvernului nr. a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate. 239/09. 626/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 216/11.• Legea nr.04. M. 950 din 27 septembrie 2001 • Hotărârea Guvernului nr. nr.03.2001. cu modificările şi completările aduse prin HG nr.22 decembrie 1989 completată de Hotărârea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile propietăŃii şi justiŃiei şi unele măsuri adiecaente.2003.01. 950 din 27 septembrie 2001 cu privire la înfiinŃarea. 354/2005. M. 268/2001 privind privatizarea societăŃilor comerciale ce deŃin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaŃie agricolă şi înfiinŃarea AgenŃiei Domeniilor Statului. precum şi punerea în posesie a proprietarilor.22 decembrie 1989 completată de Hotărârea nr. nr. 315/2002. 950/27. 732/11. Of.2002 privind funcŃionarea Institutului NaŃional de AdministraŃie modificată şi completată de OrdonanŃa nr. HG nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 . 1. Of.2003 privind organizarea şi funcŃionarea prefecturilor • Hotarârea Guvernului nr. 421/19.2004. • Hotarârea nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire.

• OrdonanŃa de Guvern nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat.02.Of. publicată în M. nr.92/02.2002 64 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->