You are on page 1of 28

Grupul Scolar “Electromureş” Targu Mures

Proiect
Pentru atestarea competenţelor profesionale în învătământ liceal. Tema: Măsurarea Debitelor

Profesor îndrumător: Gherman Gheorghe

Candidat: Biriş Petru Radu

Anul şcolar: 2010-2011

1

Cuprins

1.Debitul………………………………………...........pag.3 2.Măsurarea debitului………………………………...pag.6 3.Clasificarea debitelor………………..….…………..pag.8
4.Dispozitivele de strangulare………………………………...pag.10 5.Debitarea diferenţiale………………………………….........pag.16 6.Debitarea diferenţiale de tip balanţă ………………...……..pag.18 7.Debitarea diferenţiale cu clopot……………………….…....pag.19 8.Rotametrele…………………………………………….…...pag.21 9.Aparate pentru măsurarea cantităţilor de lichide şi gaze.…..pag.22 10.Schema de lucru…………………………………………...pag.23 11. Debitmetru electromagnetic cu câmp magnetic constant...pag.25 Bibliografía……………………………………………………pag.28

2

b) contorul Voltmann (contorul cu turbină.[11] QV = ΔV m3 [ ]l Δt s unde: v.I. măsurate în m3/s – volum de fluid scurs în unitate de timp.59 Contorul Voltmann 3 . fig. Măsurarea debitelor fluidelor se poate realiza fie ca debite volumice Q v. fig. Mijloace pentru măsurat debitul după metoda volumică: a) contorul cu palete (contorul cu turbină. Debitul se defineşte ca fiind cantitatea de substanţă solidă. Pentru sensibilităţi şi precizii mai mari se conectează la acesta un al doilea contor.I.58 Contor cu palete Fig. l/min. sau N/s. de exemplu unul cu cilindru inelar. m-masa lichidului. Debitul (Q. Qm = ∆ t [ s ] . lichidă sau gazoasă care trece printr-o secţiune oarecare în unitate de timp.volumul.Debitul. ttimpul. hidraulicii şi termotehnicii se dau în STAS 3061 – 74 SI RESPRECTIV 7109 – 73. l/h. q) este limita raportului dintre volumului de fluid care trece printr-o suprafaţă fixă într-un timp ∆t şi intervalul de timp.59) se foloseşte pentru apă rece şi caldă. Între cele două tipuri de debite există relaţia: Qm = ρ∙Qv. t.58) foloseşte rotaţia paletei cauzată de forţa de apăsare a fluidului ce este orientat tangenţial de orificiile unei casete.I. Fig.I. când acesta tinde către zero (STAS 3061—74) Alte noţiuni. măsurate în ∆ m Kg Kg/s-masa de fluid scurs în unitatea de timp. ( ρ – densitatea fluidului). simboluri şi unităţi de măsură din domeniul mecanicii fluxidelor.timpul. pentru debite de greutate. În practică se mai utilizează m3/h.1. -fie ca debite masice Qm.

dar măsoară mai rapid.60 Contor cu tambur c) contorul cu tambur (fig. După umplerea camerei I.61 Contor cu piston Fig.I. e) contorul cu cilindru inelar (fig.Fig.I. Ca urmare se roteşte tamburul în sens trigonometric şi lichidul trece în camera III.60) are trei camere. paleta P.I.I. Rotirea tamburului este transmisă la un numărător.I.62)este construit din carcasa C.I.61)se foloseşte pentru debite mari. camera de admisie A şi camera de evacuare E.I. d) contorul cu piston (fig.63 Contor cu roţi dinţate 4 . f) contorul cu roţi dinţate (fig.63)foloseşte un angrenaj de cilindri ovali danturaţi. Ele sunt prevăzute şi cu compensatoare de temperatură. fluidul trece în camera II şi se schimbă centrul de greutate. Fig.I. pistonul inelar Pi. Contoarele cu 2 şi cu 4 cilindri ocupă spaţiu mare.62 Contor cu cilindru inelar Fig.

Se foloseşte pentru debite mari. 5 . zecimi) citite.I..25 mm H 2O).64 Contor cu cilindri rotativi Fig. sute. într-un interval de timp oarecare. x10.. fiecare.1). zeci. x0. unitaţi. Sunt contoare rapide (1500 rot/min).I.64) foloseşte doi cilindri ovali comandaţi de două roţi dinţate în angrenare pentru a evita frecarea între cilindri. se utilizează apometre. căderea de presiune e mică (15. Pentru măsurarea volumului apei. pe un cadran sau dispozitiv de afişaj marcat corespunzător (x1000.g) contorul cu cilindri rotativi (fig. Indicaţia numerică a contoarelor este o indicaţie formată din cifre cu diferite ordine de mărime (mii. x100.65 Cadrane pentru contoare (apometre) În figura I.I. Fig.65 sunt prezentate tipuri analogice de cadrane pentru apometre. Acestea indică multiplii şi submultiplii metrului cub(m3) sau înregistrează numeric valoarea debitului. Contoarele măsoară volumul de lichid sub presiune care trece printr-o conductă. x1.

t/h. Debitmetrele. t/s. inducţiei Mărimile fizice 6 . în m³ . t = timpul . sub două forme. lichidă. şi anume: debit de volum şi debit de masă. în sistemul internaţional de unităţi de măsură (SI). m = masa. vitezei medii de deplasare. cunoaşterii exacte a consumului. Aparatele utilizate pentru măsurarea debitului se numesc debitmetre. în kilograme . agregate tehnopoce sau stabilirii preţului de cost. în scopul conducerii unor procese tehnologice. Metodele folosite pentru măsurarea debitului fluidelor au la bază principalul presiunii diferenţiale. din relaţiile enunţate sunt: V = volumul. în unitatea de timp. l/h iar debitul de masă în kg/h. gazoasă) care se scurge uniform. pot avea şi o funcţie de reglare a debitului între anumite valori. determinării randamentului diferitelor instalaţii. debitul de volum se mai poate exprima în l/s. în funcţie de valoarea pe care o are. iar cele utilizate pentru măsurarea cantităţilor de fluid se numesc contoare. pe lângă funcţia de măsurare.Măsurarea debitului Măsurarea debitului sau a cantităţilor de lichide.2. abur sau gaze constituie o operaţie importantă care se face în fiecare únitate industrială. debitul se exprimă. presiunii dinamice. proscrise de procesul tehnologic. în secunde. în general. Deci kg/s reprezintă unităţile de măsură pentru debitul de volum şi respectiv de masă. Debitul reprezintă cantitatea de substanţă (solidă. printr-o secţiune tranversală. În practică. În tehnică.

în secţiunea (minimă) de strangulare apare o diferenţă de presiune p = P1-P2 (fig. Această pierdere de presiune Δp se datorează apariţiei unor zone de vârtejuri. 7 . Spre deosebire de diafragmă ajutajele (fig.67b. Se mai întâlnesc: o Debitmete electromagnetice. Datorită acestei forme. propagării oscilaţiilor sonore în fluid. Principiul măsurării debitului după metoda droselului (strangulării) se vede în figura I 66.67a este cel mai des utilizată.c) au o parte profilată. Îngustarea curentului fluidului datorită diafragmei începe înaintea acesteia şi are secţiunea minimă după diafragmă.66). are o parte profilată analogă cu ajutajele.67d. Tubul Venturi. o Debitmetre anemometrice. tubul Venturi creează zone mici de vârtejuri şi căderea de presiune este mică. o Debitmetre de viteză cunoscute sub numele de contoare de viteză sau de debit sunt aparate pentru măsurarea directă a vitezei (debitului) unui fluid cu indicare locală. unde: K—un coeficient ce depinde de natura fluidului. o Debitmetre calorimetrice. Diafragma din figura I. ionizării sau efectului caloric produs asupra fluidului. o Debitmetre inductive.electromagnetice.66. după diafragmă presiunea fluidului nu se mai restabileşte complet. iar debitul se calculează cu relaţia: Q=k√∆p. Ca dispozitive de strangulare se folosesc diafragme.I. ajutaje şi tuburi Venturi. după care urmează o parte divergentă numită difuzor. de geometria strangulării. La trecerea unui fluid prin conductă cu viteza V1. Aşa cum reiese din figura I. ceea ce permite reducerea vârtejurilor. reprezintă un disc cu o gaură circulară cu centru pe axa conductei.care se măsoară cu un manometru. reprezentat în figura I.

I.precizia de măsurare.principiul de funcţionare. pe direcţie verticală. Clasificarea debitmetrelor Se poate face după mai multe criterii. După principiul de funcţionare se deosebeşte : .Debitmetrele diferenţiale – sunt aparate care măsoară debitul pe baza determinării diferenţei de presiune care se crează la tercerea fluidului printr-un element de strangulare. Debitmetrele diferenţiale sunt cele mai răspândite aparate folosite la măsurarea debitului. .Rotametrele.I. care poate deplasa. . denumite şi debitmetre cu diferenţa constantă de presiune. Cu ajutorul lor se poate măsura debitul tuturor fluidelor. 8 . Se folossesc curent la măsurarea debitelor mici şi mijlocii de lichide şi gaze şi .modul de afişare a valorii măsurate. dintre care cele mai importante sunt : . montat e conducta respectivă. chiar a aburului. în unele cazuri.67 Tipuri de debitmetre 3.Fig. . un plutitor aflat în interiorul unui tub de măsurare conic. Diferenţa de presiune se măsoară înainte (amonte) şi după (aval) elemental de strangulare. funcţionează pe principiul presiunii dinamice a fluidului dintr-o conductă.66 Debitmetru cu diafragmă Fig.

Sunt folosite în instalaţiile de ventilaţie şi. un traductor debit-tensiune electromotoare. un amplificador de semnal şi un sistem de indicare.. înregistrare sau integrare a debitului măsuarat. în meteorogie. a celor agresive şi vâscoase. .Prandtl măsoară indirect debitul prin determinarea vitezei medii a fluidului într-o conducta. depinde de viteza fluidului. în principiu.Tuburile de presiune cunoscute şi sub denumirea de tuburi Pitot.Debitmetrele electromagnetice nu se pot folosi decât în cazul în care lichidul. plasaţi în fluidul al cărui debit se măsoară. în special. prin determinarea directă a vitezei de deplasare a acestora. în conducta respectivă se amplasează un emiţător şi un receptor de sunete. în mod curent. 9 .Anemometrele sunt aparate care măsoară (indirect) debitul de gaze. Tot din acestă categorie mai fac parte şi termoanemometrele. şi viteza curentului de gaz în care se află corpul respectiv. Ele funcţionează pe proncipiul dependenţei care există între cantitatea de căldură.Debitmetrele electromagnetice sau de inducţie îşi bazează funcţionarea pe principiul tensiunii electromotoare care ia naştere între doi electrozi. are o conductantă de cel puţin 100μs/cm. Este o metoda anevoioasă. Prin determinarea vitezei se poate măsura debitul de fluid din conductă. din care cauză determinarea debitului pe această cale are un carácter informativ. al cărui debit se măsoară. Aceste aparate folosesc la măsurarea debitelor(de la foarte mici la foarte mari) de lichide şi.Timpul de propagare a oscilaţiilor pe o anumită distanţă a conductei.Debitmetrele ultrasonice funcţionează pe principiul propagării oscialţiilor ultrasonice în mediul al cărui debit se măsoară. în sensul curgerii fluidului şi în sens opus. În acest stoc. Cunoscând această depedentă se poate măsura debitul gazului respectiv. Debitmetrele electromagnetice au în componenţa lor. cedată de un corp încălzit. . .

Debitmetrele de ionicare îşi bazează funcţionarea pe ionizare fluidului cu ajutorul izotopilor radioactivi (caz des întâlnit). în principiul. cu transmitere la distanţă. aerisire. care creează o diferenţă de temperatură ce depinde de viteza de curgere a fluidului. După modul de obţinere a rezultatului măsurării. . aparatul de măsurat propriu-zis (debitmetru diferenţial). dispozitivele de protecţie care asigură funcţionarea corectă a instalatieri (vase de decantare. combinate integratoare). Intensitatea curentului electric de ionizare depinde. de viteză de currgere a fluidului. debitmetrele pot fi : indicatoare.. conductele de legătură pentru transmiterea presiunii de la distanţă pozitivul de strangulare la aparat. înregistratoare. Instalaţile de măsurat debitul.Debitmetrele calorimetrice sunt bazate pe încălzirea fluidului de la o sursă exterioară de energie. au în componenţa lor următoarele elemnte: dispozitivul de strangulare. Dispozitivele de strangulare Sub această denumire sunt cunoscute dispozitivele care se montează pe conducte. (indicatoare – înregistratoare – 4. Sunt folosite la măsurarea debitului de gaze şi mai puţin a debitului de lichide deoarece pentru acesta consumul de energie necesar încălzirii este foarte mare. separare). mărime care poate fi folosită pentru măsurarea debitului de lichid sau gaz. cu scopul de a crea o îngustare locală la trecerea fluidului. condesare. Măsurând diferenţa de presiune dintre 10 . strangulare ce provoacă o cădere de presiune. construite pe principiul presiunii diferenţiale. a descărcărilor prin scânteie sau a descărcărilor lumeniscente şi măsurarea efectelor cu ajutorul cărora măsurăm debitul.

ca urmare a reducerii secţiunii transversale.amontele şi avalul elementului de strangulare cu ajutorul unui manometru diferenţial. de fluid se îngustează. executate la anumite dimensiunii normalizate. pe care se montează între două flanes. în sensul de curgere a fluidului se constată ca presiunea în amontele diafragmei p1 este mai mare decât cea din aval p2. Presiunea diferenţială va fi transmisă unui debitmetru diferenţial care va indica direct debitul. Măsurând presiunea înante şi după elementul de strangulare.22). se poate face cu relaţia simplificată: Q = k √h. putem determina debitului fluidului care curge prin conducta. 11 . având în vedere ca viteza de curgere a fluidului în conductă este proporţională cu diferenţa de presiune.Se observă ca în dreptul strangulării. tuburile Ventura. Ca elemente de strangulare se folosesc diafragmele. curentul. Determinarea debitului. Cosiderăm o conductă orizontală prin care circulă un fluid (lichid sau gaz). o diafragmă (fig. 5. ajutajele. determinând o creştere a vitezei de deplasare a particulelor de fluid şi o scădere a presiunii statice a acestuia. în funcţie de presiunea diferenţială măsurată.

pot fi cu disc sau cu camere inelare. k = o constantă depedentă de caracteristicile fluidului natură si dimensiunile elementului de strangulare de sistemul de unităţi de măsură. după modul de preluare a presiunii diferenţiale. Dau rezulate corecte în măsurări atunci când se montează pe conducte al căror diametru interior D este mai mare de 50 mm.Diafragmele sunt cele mai simple dispozitive de strangulare folosite la măsurarea debitului. 12 . în anumite cazuri. diafragmele dreptunghiulare sau diafragmele duble. a este reprezentantă o diafragmă disc iar în fig. În fig.23. b o diafragmă cu cameră inelară. Diafragmele normalizate. . cum sunt: diafragmele segment. 5.23. În afara acestor diafragme. se folosesc diafragme de construcţie specială. 5.În care : Q este debitul de fluid : h – presiunea diferenţială măsurată cu un maometru diferenţial.

in cazul utilizarii diafragmelor obisnuite se depón la partea interioara a diafragmei.Discul 1 î care este executat un alezaj cu diametru d are rolul de a ingura secţunea de trecere a fluidului. producândo diferenţă de presiune statică. Diafragmele segment (fig. 5. iferenţade presiune dintre amontele si avalul diafragmei este preluata prin prizele de presiune 2 si 3.). care dau rezultate asemanatoare cu diafragmele circulare daca se respecta conditia: 13 . Pentru masurarea debitelor fluidului care circula prin conducte dreptughiulare se folosesc diafragme de forma dreptunghiulara ( fig. transmisa cu ajutorul conductoarelor de legatura la debitmetrul diferenţial. Aceste impuritati. respectiv camerele inelare 4 si 5.5.25).24) îlocuiesc diafragmele normalizate lamasurarea debitului lichidelor si gazelor care contin impuritati (lichide cu particule de namol. gaze cu particule de prat etc. reducand sectiunea orificiului de trecere a fluidului si ca urmare si precizia de masurare a instalatiei.

Constructiv.26) se utilizeaza la masurarea debitelor fluidului viscoase. Precizia de asurare a debitului cu aceste elemente este mai mare decat in cazul utilizarii diafragmelor. se executa dupa dimensiuni normalizate.In care : a si b sunt dimensiunile orificiului diafragmei: . pot fi de doua tipuro: ajutaje cu orifici separate si ajutaje cu camere separate. Diafragma principala. iarcea inferioara. 5. Ajutajele.27 este reprezentat cu ajutaj normalizat. Se recomanda folosirea lor in cazul conductelor cu diametrul interior de mai mic de 200 mm. Diafragmele duble (fig. In fig. 14 . este diafragma 2.5 D una de alta. sectiunea superiaora reda ajutajul cu camere inelare. ca si diafragmele.5. ajutajul cu orificii separate. Cele doua diafrage se monteaza la o distanta de 0.dimensiunile interioare ale conductei prin care circula fluidul. urmarind sensul de curgere a fluidului.

de modul lor de amplasare depinzand justeea masurarii debitului.. Dispozitivele de strangulare normalizate se monteaza pe conducte cu deosebita atentie. sageata ccare arata sensul de curgere a fluidului prin conducta.28) se pot folosi cu rezultate bune atat la masurarea lichidelor cat si la aburului si gazelor.5. diametrul interior al conductei pe care se poate monta elemental de strangulare. Pe fiecare dispozitiv de strangulare se aplica inscriptiile : diametrul orificiului de strangulare d. semnele (+) si (-) pe corpul camerelor inelare.Tuburile Ventura (fig. pe portiunile drepte ale acesteia unde curgerea fluidului este uniforma. Ele se monteaza coaxial cu conducta. 15 . Au fost insa studiate mai putin din care cauza si raspindirea lor in masurarile industriale este mai limitata. diametrul maxim si unghiul conului de iesire la ejutaje si tuburi Ventura. presiunea maxima pentru care este construit dispozitivul.

gazelor si vaporilor a caror presiune de lucru este cuprinsa intre 0. Se pot folosi pentru masurarea debitului tututor lichidelor. . debitmetrele diferentiale pot fi: cu plutitor.Debitmetrele diferentiale cu plutitor functioneaza asemanator cu manometrele cu lichid. Masurarea debitului cu aceste aparate se poate face cu o eroare de maximum 2% din limita superioara de masurare a aparatului. cu balanza inelara si cu element elastic. cu vase manometrice cilindrice. plutitorul urmarind denivelarea lichidului profusa de presiunea diferentiala masurata. Cele doua vase manometrice 16 .Debitmerele diferentiale. Dupa tipul elementului de seziare a presiunii diferentiale statice. In fig.1 si 1.5.01 MN / m si respectiv 100 MN/m) si temperatura pana la 300°C.29 este reprezentata schema de principiu a unui debitmetru diferential cu plutitor. Ele se construiesc cu vase profilat.000 kgf/cm (0. cu clopot. 5.

si cu debitul de fluid care se scurge prin conducte.au diametre diferite insa sunt de volume egale. La aceste aparate plutitorul un mai este proporcional cu presiunea diferentiala creata de dispozitivul de strangulare.30) se caracterizeaza prin aceea ca unul din vasele manometrice este de forma cilindrica.cu cateva vase acoperindu-se intreg domeniul de masurare a aparatului . Plutitorul este introdus in vasul de forma cilindrica. Plutitorul se monteaza in vasul de diametru mai amre: vasul fara plutitor poate fi interchimbabil. Debitmetrele diferentiale cu plutitor cu unul dintre vasele manometrice profilat (fig.Debitmetrele diferentiale cu brat mobil (fig. . 17 .5.5. iar celalat este realizat dupa un anumit profil care sa permita trasareaunei scari liniare pe aparat.31). Principala lor caracteristica este aceea ca intre cele doua vase manometrice este o legatura flexibila si un una rigida ca in cazul debitmetrelor cu plutitor.

se transmit peretelui despartitor 2 provocand rotirea vasului inflar cu un ungí proporcional cu diferenta de presiune dintre p1 si p2. Scara gradata a aparatului este proportionala cu diferenta de presiune primita. lichidelor si gazelor.32 este reprezentata schema de principiu a unui debitmetru diferencial cu balanta cu vse inelare (balanta inelara). mult mai raspandit decat aparatull cu vase ilindrice. 5.6. Presiunile p1 si p2 de valori diferite. Debitmetrele diferentiale de tip balanta. In fig. fiind utilizat frecvent la masurarea debitului aburului. Inelul tubular 1 in care se afla peretele despartitor 2 se sprijina prin traversa 3 pe reazemul 4. Momentrul antagonist este dat de contragreutate 6. 18 . aplicate lichidului manometrice 5. Se construiesc cu vase manometrice cilindrice sau inelare.

Conductele de legatura trebuie sa aiba diametrul interior de cel putin 9 mm si se monteaza sub un ungí mai mic de 45° sau o panta continua de 1/10. Ca lichide manometrice se folosesc de regula mercurul si uleiruile parafinoase. inregistreaza sau integreaza debitul. Vasele manometrice sunt cunfundate in lichid si ele se depalseaza pe verticala sub actiunea presiunii diferentiale primite.33 a si b sunt reprezentate doua dintre formele de clopote folosite in constructia aceptor debitmetre.Debitmetrele diferentiale cu elemente elastice. deoarece acest tip de aparate au o sensibilitate ridicata. aerisire) asiggura protectie vase si functionarea corecta a instalatiei de masurare a 19 . . Conductele de legatura au rolul de a transmite presiunea diferentiala creata de dispozitivul de strangulare a aparatul care indica. Dispozitivele de protectie (vase de condesare .Debitmetrele cu diferentiale cu clopot au vasele manometrice (unul sau doua) sub forma de clopot. decantare. Se utilizeaza in special la masurarea debitelor de gaze care au o presiune statica mica. separare. In fig 5. La aceste aparate presiunea diferentiala un mai este sezizata prin intermediul unui lichid manometric ci este preluata direct de catre elementele elastice.7.

20 .debitului in cazul in care fluidul al carui debit se masoara este vascos sau agresiv. hartiei de inregistrare si a dispozitivului de integrare. contine susensii usoare sau grele.34). are o temperatura ridicata. iar la gae dasupra acestuia (fig. Verificarea debitmetrelor diferetiale consta.5. aburului. verificarea indicatiilor.35).5. La lichide se recomanda ca aparatul sa fie montat sub dispozitivul de strangulare (fig. Elemental caracteristic al montajelor il constituie pozitia debitmetrului. gazelor. Instalatiile de masurat debitul se monteaza dupa écheme tipizate stabilite in urma unor masurari experimentate facute asupra lichidelor. din verificarea corectei montari a dispozitivului de strangulare si a aparatului. in prinipal.

Rotametrele (fig. Aparatul se monteaza intre capetele conductei. un plutitor 2.5.kg/s etc. Sunt aparate de constructie simpla care in comparatie cu celelate debitmetrele ofera si posibilitatea masurarii debitelor mici sau a debitelor fluidelor si gazelor agresive.36) sunt formate. la partea inferioara si superioara. Plutitorul se ridica in tub sub actiunea fluidului pana la inaltimea la care spatiul dintre plutitor si suprafata interiaora a tubului de masurare permite trecerea intregului curent de fluid. se monteaza arcurile elicoidale 3 pentru amortizarea socurilor plutitorului.Rotametrele. urmarirea deplasarii plutitorului si verificarea indicatiilor.) sau in provente din debitul maxim.8. dintr-un tub de masurare trononic 1 confectional din sticla sau din metal in interiorul caruia se deplaseaza pe verticala. in pozitia verticala. sub actiunea fluidulu. in principiu. Scara gradata a aparatului poate fi divizata direct in unitati de debit 1/min. iar sensul de curgere a fluidului este de jos in sus. In interiorul tubului de masurare. 21 . Verificare rotametrelor consta in verificarea etanseitatii aparatului.

In fig 5. Aparatele folosite pentru masuarea catitatilor de gaze .Aparate pentru masurarea cantitatilor de lichide si gaze Aparatele folosite pentru masurarea cantitatilor de fluide se numesc contoare. Contoarele de volum pentru lichide pot avea ca dispozitiv de masurare un disc oscilant.37 este reprezentat. . La partea superioara a carcasei cotorului este montat mecanismul integrator 4. Contoarele de apa sunt cunoscute si sub denumirea de apometre. se numesc contoare de gaze.iar cele pentru gaze pot fi cu piston rotativ. 22 . Contoarele de viteza pentru lichide au dispozitivul de masurare constituie din roti cu palete sau elice. principiul de funtionare consta in umplerea si golirea succesiva a unei camere de masurare avand un anumit volum de lichide sau gaz. din care cauza se folosesc rar.aparatele de viteza – se bazeaza pe masurarea vitezei de trecere a fluidului prin conducte. un contor de volum. Toate tipurile de contoare functioneaza pe principiul integrarii calitatilor de lichide si gaze care curg prin conducte. de obicei in masurari informative. pentru masurarea catitatilor de gaze. un patron rotativ sau roti ovale dintate. Contoarele de gaze construite pe acelasi principiu au o precizie scazuta. Fluidul care trece prin aparat imprima organului masurarilor o anumita viteza de rotatie care este in funtie de catitatea lichidului respectiv. cu tambur sau cu burduf. cu burduf(membrana).aparatele volumetrice – se utilizeaza pentru masurarea catintatilor de lichide si gaze. Dupa principiul de funtionare contoarele se clasifica in: .9. Sunt destinate atat masurarii catintatilor de lichide cat si a gaze. in care se afla organul masurarilor (camere de masurare) se racordeaza 2 si 3. Coprul contorului 1.

cu roata cu palete.38 este reprezentat un contor de viteza. mecanismul de transimitere si integrare 5. Verificarea contoarelor se face cu ajutorul intalatiilor etalon. 23 .In fig.-o caseta cu canale 3.5. sita 4 fixata in orificiul de intrare al aparatului. pentru lichide. Partile componente principile: corpul 1 protejat prin interior cu vopsea impotriva actiunii corosive a lichidului. organul masurator (roata cu paleta) 2 montat intr.

5. Robinet.I.  se deschide robinetul 7 (fig.10.65) permite citirea fracţiunilor de m3. 8. 6.  se citeşte contorul 6 (fig.I.  se închide robinetul 7(fig.dm3 respectiv 3 dm3. Contor (apometru). Manometru Kgf/cm2. 2.  se racordează schema (instalaţia) la reţeaua de apă.Conducta legătură. Ramificaţie T. Furtun de legatură 800 mm. Vas colectare gradat 2.I70 a).I.I. SCHEMA DE LUCRU a) Fig. este necesară montarea în schemă a unor aparate verificate metrologic. V MODUL DE LUCRU b) Pentru ca verificarea să fie corectă.70 a) a cărui cadran (fig. colectându-se apa în vasele gradate 8 (fig.  se citeşte contorul 6(fig.70 a). 24 . Robinet. 7.I. 3. astfel încât rezultatul măsurărilor efectuate să corespundă realităţii.I 70 Schema de lucru-elemente componente 1.70 a) şi fracţiunea de după virgulă. 4.70 a) timp de 30”.  se elimină eventualele pierderi de apă.

un traductor debit-tensiune electromotoare. Deorece inducţia magnetică B nu este variabilă în raport cu timpul. înregistrare sau integrare a debitului măsurat.I. Tensiunea electromotoare produsă prin inducţie electromagnetice în lungul unei curbe închise este egală cu viteza de scădere în timp a fluxului magnetic prin suprafaţa sprijinită pe curbă. Se utilizează numai la lichidele carea au o anumită conductivitate electrică. se cântăreşte lichidul din vase şi se determină volumul apei în m3 (fig. un amplificator de semnal şi un circuit de măsurare care are un sistem de indicare. în principiu. Măsurarea debitului cu metode electromagnetice Măsurarea debitului cu metode electromagnetice se bazează pe legea inducţieie electromagnetice.  se repetă determinarea pentru 60” şi 90”.1 şi se calculează Qv şi Qm pentru cele trei determinări.70 b). tensiunea electromotoare indusă prin transformare este zero. Datele înregistrate se trec în tabelul 14. Debitmetru electromagnetic cu câmp magnetic constant Câmp magnetic constant este creat cu ajutorul unui magnet permanent . Schema de principiu 25 . Debitmetrele electromagnetice au în componenţa lor. Observaţie: La cântărire se va lua în calcul greutatea vaselor goale.

Principalele tehnici de măsurare sunt bazate pe : . Frecvenţa semnalului sonic este între 600 Hz şi 10 Mz. Tensiunea electromotoare indusă este : e=B l v unde v – viteza de deplasare a soluţiei co Debitul este Q=A v Rezultă e= Q=k Q Măsurarea debitului cu metode metode ultrasonice Debitmetrele cu ultrasonice se se bazează pe modificarea vitezei de propagare a ultrasunetului într-un fluid în mişcare datorită vitezei proprii de deplasare a fluidului.efectul Doppler metodă bazată pe discontinuităţile în lichide pentru funcţionarea debitmetrelor.Acest debitmetru constă dintr-un emiţător şi un receptor de ultresunete ( de exemplu cristale piezoelectrice).Tensiunea electromotoare indusă între cei doi electrozi a şi b plasaţi astfel încât ab este perpendiculară pe direcţia de deplasare a fluidului conductor şi în acelaşi timp perpendiculară pe liniile de câmp ale vectorului inducţie magnetică B. 26 .determinarea timpului de tranzit-metodă utilizată la lichide curate pentru a minimiza atenuarea semnalului şi dispersia ( deflexia fascicolului .

apare o presiune dinamică de semn negativ. 27 . la viteză de curgere zero. în care. Metoda conform invenţiei constă în determinarea căderii de presiune la capetele unui obstacol ( sferic. apare o presiune dinamică de semn pozitiv. armătura mobilă se îndepărtează de armătura fixă. plasat în calea unui fluid în mişcare. fiind egală în modul cu cea din primul punct . sub influenţa presiunii dinamice din punctul de stagnare. precum şi la un traductor capacitiv. armătura mobilă se apropie de armătura fixă. Traductorul conform invenţiei este alcătuit dintr-o armătură fixă şi două armături mobile. în aşa fel încât. faţă de un plan de separaţie şi un punct de stagnare în zona de evacuare a fluidului. determinând o creştere a unei capacităţi . un punct de stagnare în care. teoretic. iar sub influenţa presiunii dinamice din punctul de stagnare. de presiune dinamică diferenţială. pe baza presiunii dinamice diferenţiale. într-un corp sferic . pe o linie de curgere. fie prin măsurarea deviaţiei de frecvenţă a semnalului recepţionat (debitmetrul Doppler cu ultrasunete). dispuse de o parte şi de alta a planului de separaţie . la viteză de curgere zero.Măsurarea se face : prin măsurarea directă a diferenţei de timp de propagare ( debitmetrul ultrasonor cu timp de tranzit. Invenţia se referă la o metodă de determinare a debitelor fluidelor. care introduce două puncte de stagnare. determinând o creştere a unei capacităţi . în zona de intrare a fluidului.

Instructiuni nr. Petrescu. Popescu.. Instructiuni nr. uscate. Instructiuni nr. 27 – 62 pentru verificarea contoarelor pentru catitati de lichide debitate sub presiune. Bucuresti. Editura didactica si pedagogica. 1963.. 5-65 (colectie) pentru verificarea aparatelor de masurat presiunea si vacuumul. Masurarea debitului in tehnica. P. 1960. H. Masurarea presiunii in tehnica. 1969.F. Editura tehnica. Bucuresti. cu membrana de un gene a. Penescu.P. Instructiuni nr. Masurarea electrica a marimilor neelectrice. Bucuresti.Bibliografie Preobrajenski. Grave. T. V. T. Editura tehnica. 1968. Mihordea. 28 . V. Bucuresti. 188 – 62 pentru verificarea debitmetrelor diferentiale cu plutitor. Masurari si aparate de masurat termotehnice. Editura tehnica.P. – 62 pentru verificarea contoarelor de gaze volumetrice.