P. 1
CE ESTE staginflatia

CE ESTE staginflatia

|Views: 13|Likes:
Published by Bogi Kondor

More info:

Published by: Bogi Kondor on Jun 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/01/2011

pdf

text

original

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FINAN E, ASIGUR RI, B NCI I BURSE DE VALORI ANUL I, SERIA B, GRUPA 1507 2011

RECENSIE DESPRE UN ARTICOL DIN DOMENIUL MONEDEI

KONDOR BOGLÁRKA

8% în anul 2010. in Marea Britanie atingand chiar 4. Unii analisti cred ca multe state dezvoltate traverseaza in prezent un fenomen de stagflatie. In amintirea anilor '70 Despre stagflatie s-a vorbit de multe ori. bancile centrale folosesc o rata a dobanzii mai mare dar cand economia este slabita deja. Organizatia pentru Dezvoltare Economica formata din experti proveniti din 34 dintre cele mai bogate state ale lumii.2% la 2. cat si in 1974 si in aceeasi perioada o rata a somajului ce a sarit de la 5% la 9%. datorat unei rate a inflatiei din ce in ce mai mare la nivel mondial si a unei lente reveniri din recesiune a multor state bogate. Acesta apare atunci cand economia se comprima sau inregistreaza o crestere lenta. o comprimare a economiei atat în 1973. Potrivit OECD. Factori de decizie de la Bank of England si European Central Bank au lasat de inteles ca ar putea creste ratele dobanzilor curand.0%.CE ESTE ÄSTAGFLATIA´ Ä ÄStagflatia´ este un cuvant ciudat care exprima un fenomen economic neplacut. unii economisti numind situatia actuala ca fiind o Ästagflatie usoara´. deoarece o crestere lenta aduce dupa sine. chiar daca US Federal Reserve nu pare dispusa sa o faca. concomitent cu cresterea continua a preturilor. o scadere a ratei inflatiei. rata anuala a inflatiei a crescut in Europa de la 2. chiar si atunci cand se manifesta separat. in mod normal. insa in Japonia si Marea Britanie economia s-a contractat in ultimul trimestru al anului 2010. comprimand cresterea si alimentand inflatia si somajul. cat si rata mare a inflatiei pot agrava situatia financiara a fiecarui individ in parte. . Statele Unite de exemplu au inregistrat o rata a inflatiei de 14%. insa cel mai des a fost pomenita in anii 70 cand pretul titeiului a crescut dramatic. Economiile incep sa isi revina dupa recesiunea din 2009. acest lucru atrage riscul unei recesiuni. Stagflatia nu este la fel de grava ca in anii '70. Stagflatia si raul cel mai mic Stagflatia pune bancile centrale in fata unei dileme neplacute. Impreuna insa. Atat stagnarea economica. cele doua fenomene pot declansa efecte extrem de neplacute si dificil de controlat de catre guverne. Pentru a stopa cresterea inflatiei.

cand rezerva federal americana a luat masuri impotriva inflatiei. pe fiecare firma .(. ce are ca efect reducerea puterii de cumparare prin cresterea pretului bunurilor de larg consum. care poate duce la pierderea locurilor de munca si cresterea inflatiei. conform unor economisti ca Allan Meltzer. chiar daca. Pe ansamblu.´ COMENTARIU INTRODUCERE ÄCauza imediata a raului este usor de enuntat. ceea ce inseamna ca astazi in Statele Unite inflatia provine exclusiv de la Washington. Indicele saraciei este un indice economic care cumuleaza rata inflatiei si rata somajului dintr-o tara. a trebuit sa creasca dramatic rata dobanzilor iar aceasta masura a dus la aparitia recesiunii. Pentru producatorii nationali. acest lucru nu a facut decat sa alimenteze si mai mult inflatia.. valutare catre acestea si aducând perturbari în economie. Totusi toti acesti factori nu sunt decat tapi ispasitori. în situatia în care inflatia se permanentizeaza. catastrofele naturale.)Variatiile efectivului sunt hotarate acum de guvern. prin cresterea nivelului preturilor nationale fata de cele externe. INFLATIA SI EFECTELE SALE IN EXPORT În special în statele în curs de dezvoltare si în deosebi politicile economice de industrializare. etc.Unele banci centrale sunt ingrijorate de ce s-a intamplat in anii '70. devine evident ca preturile de achizitie a materiilor prime din import cresc mai repede decât preturile cu care se exporta marfurile si deci ca pentru fiecare partida de marfuri se produce în fapt o pierdere de substanta. intotdeauna sunt dispusi sa spuna cat de bine au lucrat. financiare.Deprecierea monetara conduce la ieftinirea marfurilor nationale pentru cumparatorii straini si deci usureaza exportul.Inflatia aduce. Urmatoarea cauza a inflatiei este intotdeauna aceeasi: o crestere prea rapida a cantitatii de bani in circulatie referitor la productie.. care de-abia au de-a face cu inflatia´(Milton Friedman. guvernantii nostrii invinovatesc de inflatie pe sahii arabi. Somaj si inflatie. lacomia lumii afacerilor. care cresc pretul petrolului. Bineanteles ca nici unui guvern nu-i convine sa se incarce cu responsabilitatea greselilor sale. dar. pe liderii sindicali care imping in sus salariile. cand US Federal Reserve a incercat sa stimuleze cresterea economica. Din acest motiv. Intre ciocan si nicovala Oamenii sunt prinsi intre ciocan si nicovala din cauza cresterii economice nesemnificative. 1982) În perioada inflatiei au loc importante modificari de structura în economia nationala fie ca acestea sunt determinate de însasi fenomenele inflationiste fie ca unele masuri de politica economica au determinat însusi procesul inflationist si dimensiunile sale. slabirea capacitatiii concurentiale ale firmelor nationale. de dezvoltare a unor ramuri. au urmarit asemenea schimbari rapide orientând resursele materiale si umane. fara indoiala. care strica recoltele. perturbari accentuate chiar de evolutia procesului inflationist. La momentul acela. Dificil este identificarea cauzei ultime.

Salariile mai mici fac ca cererea s fie mai mare ca oferta. Philips. fiecare an economic). deoarece sporirea pre urilor stimuleaz extinderea activit ii economice. in teoria si practica economica mondiala s-au incetatenit mai multe tipuri (forme) ale inflatiei. când rata infla iei cre te.În varianta sa original . Rela ia poate fi surprins prin formul DWt = f(u)t.Procesul inflationist antreneaza si extinde somajul. . Ideea este destul de hazardat . se înregistreaz o cre tere a ratei omajului. unde ‡ DW este modificarea în ratele salariului nominal. într-o anumit m sur .W.rata somajului este foarte ridicata. stabilitatea rela iei lui Phillips a devenit incert . Conditiile specifice inflatiei faciliteaza investitiile si asigura acoperirea si amortizarea lor în sensul cel mai favorabil pentru firme. omaj. insotita de stagnare economica. atunci când rata omajului scade.una dintre ele este Ästaginflatia´ Staginflatia este caracterizata prin inflatie rapida (inflatie deschisa).sau pe economie. îns .Din efectele Ästaginflatiei´ reiese faptul ca inflatia este intr-o relatie stransa cu somajul. de pild . în timp ce productia si cererea globala sunt înca normale. cererea de munc este mai mare decât oferta. s-a considerat c guvernele pot reduce rata omajului provocând în mod deliberat infla ia. Economistul britanic. ele cresc. astfel c numero i economi ti au ajuns la concluzia c pe termen scurt se poate vorbi despre o anumit substituire între infla ie i omaj. Rela iile sunt plauzibile. care atenueaz posibilit ile de cump rare i urcare a pre urilor. patronii apeleaza la aplicarea tehnologiilor moderne. ÄSTAGINFLATIA´ In functie de amploarea procesului inflationist. CURBA LUI A. care prezinta avantajul ca ridica randamentele si diminueaza personalul. de origine neozeelandez A. infla ie. preturile cresc. În timp. deoarece nivelul i dinamica salariului depind de raportul dintre cererea i oferta de munc .W. combaterea accentu rii fenomenului infla ionist ar presupune. Asa se face ca eliberarile de personal si somajul creste. Invers. Caracterul plauzibil al rela iei se poate demonstra i pe baza a ez rii salariului în postur de variabil independent . Dac . dar aceasta este imposibil pe termen lung s-a dovedit c o rat ridicat a omajului era înso it de o rat ridicat a infla iei. Extinzând rela iile. într-o anumit propor ie. PHILLIP În urma unei analize concrete a omajului. ‡ t este timpul (perioada. De aici ar rezulta concluzia conform c reia lupta împotriva omajului ar necesita.W. este cresterea volumului exportului pentru a asigura acelasi nivel al importurilor în functie de gradul de depreciere a monedei nationale. Phillips a atras aten ia asupra existen ei unei rela ii invers propor ionale între rata infla iei i rata omajului. Vizând cresterea competitivitatii si având în vedere costurile crescute de salarii. curba Phillips este o rela ie de interdependen invers între nivelul relativ al omajului i ritmurile de cre tere a salariului nominal. rata omajului scade. Dupa A. masa monetara stagneaza sau creste. la rândul ei. atunci salariile sunt mai mari. Efecte sale din punct de vedere economic: PIBR si PNBR se reduc sau stagneaza. ‡ u este rata omajului. agen ii economici nefiind interesa i în extinderea activit ii. cre terea ocup rii for ei de munc i atenuarea omajului.

se deosebe te de cea ini ial prin trei aspecte: 1) În modelul contemporan.W PHILLIPE U=rata somajului (in procente) W=rata de variatie a salariilor (in procente) de mai sus ne releva doua aspecte foarte importante:când rata somajuluieste de C 5. modelul a tept rilor false ale lucr torilor. ca i cel de-al doilea (1978) .Phillips a dedus de asemenea ca atunci când rata somajului scade salariile cresc mai repede.E. În perioadele în care are loc cre terea rapid a salariului se înregistreaz . Primul oc petrolier (1973). curba Phillips este datoare O. 2) Curba Phillips actual include indicatorul ritmurilor a teptate ale infla iei (nu doar pe cele înregistrate efectiv). prin care pre urile mondiale la petrol au . ca i modificarea salariului real sunt strâns legate între ele. i o cre tere rapid a pre urilor. iar atunci când rata somajului are tendinta de crestere. la sfâr itul anilor ¶60. modelul este tributar economistului american Milton Friedman. pe care economi tii o folosesc în zilele noastre. 3) Modelul teoretic de analiz contemporan include i indicatorul schimb rilor oc ale ofertei.5% salariile stationeaza (W=0). de regul . deoarece cre terea salariului nominal. Dezvoltând. ritmurile de modificare anual a salariului mediu nominal au fost înlocuite cu ratele infla iei Aceast deosebire nu are o prea mare importan principal .CURBA LUI A. salariile cresc mai lent Curba Phillips.C. Prin acestea.P. acest economist a pus în eviden importan a deosebit a a tept rilor pentru analiza ofertei globale. Prin aceast nou variabil cuprins .

Privilegiaza debitorii. tul). practicate. fata de nivelul general al preturilor si al amputeaza pregnant. în neconcordanta cu cresterea preturilor. în timp ce preturile marfurilor urmeaza mersul inflatiei atât pentru categoria materii prime cât si pentru produsele finite. din timpul inflatiei si conditiile de piata mai favorabile vânzatorilor. i astfel se ajunge la fundamentarea alegerii între infla ie i omaj. a plati sub valoare bunurile de patrimoniu achizionate. care prezinta rigiditati în modificari. astfel încât veniturile lor reale sunt în permanenta ramase în urma. inflatia creeaza o resursa specifica de crestere a profitului prin conditiile specifice în care se stabileste si se reconsidera pretul fortei de munca. persoanele care depind de ajutoare sociale publice. Curba Phillips este un instrument de fundamentare a politicilor economiei ofertei. inclusiv dobânzile. pentru cei care beneficiaza de credite. În conditiile unor inflatii moderate depunatorii sunt supusi unei eroziuni lente a capitalurilor aflate la banci sau casele de economii. salariul. Problema recuperarii eroziunii capitalului prin dobânzi reale se pune mai târziu în stadii înaintate ale inflatiei. au determinat pe speciali ti s . ratele de rambursare. Între persoanele afectate de inflatie sunt pensionarii. în conditiile diminuarii inflatiei. Sub un alt aspect. Iata premisele unei cresteri patrimoniale importante în timpul inflatiei. i nivelul de echilibru al cursului de schimb al monedei na ionale (cre te) ceea ce . ceea ce implica sporuri limitate si tardive ale veniturilor lor nominale. se adopt politica economic de reglementare a cererii globale. Debitorii sunt deosebiti de avantajati. acestia practica de regula dimensiuni sporite ale cotelor de profit incluse în preturi. se aplica de regula cu întârziere. Dobânzile fixe. în raport de cresterea generala a preturilor. SI PROFITUL. ceea ce atrage Drept rezultat se deterioreaz dup sine un deficit în contul curent al balan ei de pl i.i îndrepte aten ia asupra urm rilor ocurilor economice. sau care se modifica încet si cu multe dificultati. Astfel. în termeni reali. Inflatia contribuie la deprecierea depozitelor si prin aceasta descurajeaza economiile. Inflatia favorizeaza cresterea profiturilor. Ea este o altermativ de reprezentare a ofertei globale. sunt tot mai diminuate. chiar daca nu sunt numai declarative. DOMENII CARE SUNT AFECTATE DE CAUZELE INFLATIEI: CREDITUL.fost substan ial ridicate. ale caror venituri depind de prevederile bugetare. Inflatia afecteaza creditul si descurajeaza economiile. de fapt. persoane care depind de venituri nominale fixe. în general. a realiza investitii prin credite înseamna. Prin mobilitatea specifica a preturilor de vânzare a marfurilor. întrucât. iar "preocuparile" în acest sens. DEBITORUL. ale c rei condi ii sunt date de curba ofertei globale. Pe baza ei. ramân nominal stabile si sufera o diminuare în termeni reali. puterea de cumparare.inflatia imparte persoanele in doua mari grupe: persoane ale caror venituri variaza în functie de evolutia preturilor si care îsi pot asigura astfel echivalentele veniturilor. în general asupra nivelului i dinamicii ofertei globale. CONCLUZIE Dupa parerea mea inflatia este un fenomen care actioneaza selectiv: îmbogateste cu mult mai mult pe mai putini si saraceste cu mai putin pe mult mai multi.

dar apar pericole din partea presiunilor exercitate de infla ie i de deficitul balan ei de pl i. dar în schimb produc ia efectiv se reduce i cre te omajul. . se reduce infla ia i se îmbun t esc rezultatele în raporturile economico-finaiciare externe. În timp. Phillips a atras aten ia asupra existen ei unei rela ii invers propor ionale între rata infla iei i rata omajului. ritmurile infla iei se domolesc. Sc derea cererii agregate atrage dup sine o mi care negativ a activit ii economice. În asemenea împrejur ri. lucrurile se petrec exact invers fa de tendin ele descrise în faza (2). prin încurajarea cererii agregate. astfel c numero i economi ti au ajuns la concluzia c pe termen scurt se poate vorbi despre o anumit substituire între infla ie i omaj. rela ie eviden iat în graficul de mai sus. Dac se adopt o politic de defla ie. autorit ile implicate în politica economic se afl în fa a unei mari dileme. respectiv de reducere a cererii agregate. Dac se adopt politica cre terii economice.W. În acela i timp. stabilitatea rela iei lui Phillips a devenit incert .scumpe te importurile i în acest fel se între ine infla ia. Când se ajunge în punctul de vârf al cre terii economice (3). curba lui Phillips În urma unei analize concrete a omajului. economistul neozeelandez A. iar situa ia balan ei de pl i se îmbun t e te. în ciuda efectelor pozitive pe care le înregistreaz produc ia i omajul. Când se dep e te punctul de vârf al cre terii economiei i se trece la faza de recesiune (4). înso it de reducerea locurilor de munc i deci de cre terea omajului. îns . cu efectul principal reducerea omajului. infla ia i dezechilibrul balan ei de pl i devin probleme acute. dar aceasta este imposibil pe termen lung s -a dovedit c o rat ridicat a omajului era înso it de o rat ridicat a infla iei. se rezolv primele dou probleme.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->