S.C Klingeis Impex S.R.L.

CUPRINS CAPITOLUL 1...........................................................................................................................3 PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII.............................................................3 1.1 SCURT ISTORIC ...........................................................................................................3 1.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE........................................................................................3 1.3. RESURSELOR INTREPRINDERII................................................................................4 1.3.1- RESURSE FINANCIARE........................................................................................4 1.3.2- RESURSE UMANE.................................................................................................4 1.3.3- RESURSE MATERIALE.........................................................................................5 1.4. CARACTERIZZAREA ECONOMICO - FINANCIARA A ACTIVITATILOR INTREPRINDERII.................................................................................................................5 1.5. ANALIZA INDICATORILOR BAZEI TEHNICO – MATERIALE.............................6 CAPITOLUL 2...........................................................................................................................7 IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII.......7 2.1 CONSIDERATII GENERALE CU PRIVIRE LA RELATIA INTREPRINDERE – MEDIU AMBIANT................................................................................................................7 2.2 COMPONENTA MEDIULUI AMBIANT AL INTREPRINDERII................................7 2.3 RELATIA INTREPRINDERE – PIATA.......................................................................11 2.4 OBIUECTIVELE ECONOMICE ALEA INTREPRINDERII IN CONDITIILE CONCURENTIALE.............................................................................................................12 CAPITOLUL 3.........................................................................................................................14 STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII ...................................................................................................................................................14 3.1 STRUCTURA ORGANIZATORICA EXPRESIE A ORGANIZARII FORMALE A INTREPRINDERII...............................................................................................................14 3.2 ELEMENTE ALE STRUCTURII FUNCTIONALE (DE CONDUCERE)...................16 3.3. STRUCTURA OPERATIONALA (DE PRODUCTIE SI CINCEPTIE)......................17 3.4 DOCUMENTE DE FORMALIZARE A STRUCTURII ORGANIZATORICE...........20 ...................................................................................................................................................23 CAPITOLUL 4.........................................................................................................................24 FUNCTIUNILE INTREPRINDERII........................................................................................24 4.1 FUNCTIUNILE COMPONENTE ALE SISTEMULUI ORGANIZARII PROCESUALE A INTREPRINDERII ...............................................................................24 4.2 MECANISMUL FUNCTIONARII INTREPRINDERII................................................27 CAPITOLUL 5.........................................................................................................................29 STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII , PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZAREE A STRATEGIILOR....................................................29 5.1 IMPORTANTA STRATEGIILOR ECONOMICE PENTRU ACTIVITATEA INTREPRINDERII...............................................................................................................29 5.2 ELABORAREA STRATEGIEI ECONOMICE A INTREPRINDERII........................30

2

5.3 PLANUL – INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZARE A STRATEGIEI ECONOMICE.......................................................................................................................31 5.4 ELABORAREA PLANULUI ECONOMIC AL INTREPRINDERII............................33 CAPITOLUL 6.........................................................................................................................33 EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII INTREPRINDERII.....................................33 6.1 CONCEPTUL DE EFICINETA ECONOMICA............................................................33 6.2 INDICATORI DE EXPRIMARE A EFICIENTEI ECONOMICE................................34 6.3 INDICATORI DE EFICIENTA A UTILIZARII FORTEI DE MUNCA .....................35 6.4 INDICATORII RENTABILITATII...............................................................................38 6.5 CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI ECONOMICE...................................................39 CONCLUZII SI PROPUNERI.................................................................................................40

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII
1.1 SCURT ISTORIC
S.C Klingeis Impex S.R.L. este o intreprindere de dimensiuni mijlocii infiintata in 2000, cu sediul in Avrig, Str. Eroilor, Nr. 22, inregistrata la Registrul Comertului/Autoritatile Administratiei Publice din Sibiu, sub numarul J32/95/2000, cod fiscal RO12711538, telefon 0269523517. S.C Klingeis Impex S.R.L se ocupa de administrarea Cabanei Balea Lac, o cabana de 3*, situata la 2034 m altitudine, la km 116,200 de pe Transfăgărăşan (DN 7C) fiind accesibilă şi din sud –Piteşti, Curtea de Argeş, Vidraru, Piscu Negru– şi din nord –de pe DN1 (E 68) prin Cârţişoara, Poarta Geniştilor, Poarta Întâlnirii. Actuala cabana a fost reconstruita pe vechea cabana ( data in folosinta in 1904 iar in 1995 a fost distrusa intr-un incendiu ).

1.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE
Cabana Balea Lac dispune de locuri pentru cazare, disponibile pe nivelul 1 si 2 , avand camera ce dispun de grupuri sanitare proprii, mobilier din lemn de rasinoase si paltin, lenjeria de calitate superioară, toaletele mobilate cu lavou, duş, WC, sunt funcţionale cu apă caldă (permanent), uscător de păr şi aspirator de aer, si au perspective superbe asupra peisajelor inconjuratoare. La parter functioneaza receptia, bucataria si saloanele de servire a mesei. Cabana ofera si servicii de ghidaj turistic, sala de conferinte, foc de tabara , foc de artificii. Pe perioada iernii se poate ajunge pana la cabana cu telecabina, unde pe langa admirarea peisajului montan puteti practica o serie de sporturi de iarna, dar puteti vizita Biserica de gheata si Ice Hotel,

3

1.3. RESURSELOR INTREPRINDERII
Firma ca sistem complex,incorporeaza o varietate de resurse umane,materiale, financiare,bancare,fiecare la randul lor compuse dintr- o multitudine de elemente intre care se strabileste o varietate de legaturi.

1.3.1- RESURSE FINANCIARE
Resursele financiare reprezinta disponibilitatile banesti,numerar, bancar,aflate la dispozitia firmei. Resursele financiare ale agentiei sunt reprezentate de catre disponibilitatile banesti aflate la dispozitia acestei societati. Daca S.C Klingeis Impex S.R.L. a fost infiintata cu un capital de numai 200 RONI, valoarea baneasca a acesteia a crescut cu mult de la data infiintarii. Astfel momentan, cu toate ca societatea obtine un profit satisfacator, ea lucreaza atat cu numerar cat si cu cecuri, incercand sa stabileasca legaturi cu cati mai multi colaboratori atat in tara cat si in strainatate dar si depunerea lor la banca, formand un capital de rezerva. Tinand cont de concurenta acerba din acest domeniu de activitate, S.C Klingeis Impex S.R.L a facut fata tuturor fenomenelor negative survenite pe politic, financiar, dar si uman, al angajatilor, care din diferite motive au fost schimbate. In acest domeniu, unde spiritul de echipa inseamna foarte mult, este foarte important pentru calitatea serviciilor oferite. Resursele financiare determina capacitatea unei firme de a se dezvolta. Analiza resurselor financiare au un dublu obiectiv: • De a pune in evidenta performantele favorabile si nefavorabile si de a furniza piste de explicare a acestora. • De a evalua capacitatea firmei, de a-si finanta investitiile de dezvoltare si de a satisface exigentele diferitilor sai clienti. Principalele surse de informare a analizei financiare sunt bilanturile si conturile de profit si pierderi. Firma are o structura financiara si este echilibrata. Veniturile firmei difera de la o perioada la alta fiind influentata de cerere.

1.3.2- RESURSE UMANE
Sunt compuse din ansamblurile salariatiilor intreprinderii care prezinta caractere diferite din punct de vedere al nivelului de pregatire, specializarii, postului ocupat, varstei,sexului . Societatea in momentul angajarii are anumite criterii de angajare, ce variaza in functie de pozitia ce trebuie ocupata. Astfel se tine seama de instruirea si studiile facute, varsta si domiciliul persoanei ce solicita angajarea, si nu in ultimul rand experienta in domeniu. Firma are o politica interioara de formare a viitorilor angajati in cadrul firmei. Salariile angajaţilor diferă de la o perioada la alta in functie de volumul vanzarilor. Indicatorii resurselor umane: • productivitatea muncii • incasari la fond de salariu • ponderea personalului operativ in totalul angajatilor • gradul de utilizare al timpului de lucru Numarul mediu de angati a Klingeis Impex Srl este in continua crestere incepand cu anul 2003. Din anul 2003 pana in anul 2007, numarul mediu de angajati a crescut cu 12 angajatiadica cu 400,00 %. Cei mai multi angajati au fost in anul 2007 - numar persoane 4

fata de anul precedent. materiale. Potrivit ultimului bilant contabil (anul 2007) numarul angajatilor Klingeis Impex Srl.36 %. 1.RESURSE MATERIALE Ansamblul materiilor prime. pregatirea angajatilor si resurselor unei organizatii. calculatoare. Obiectivele strategice care vor duce la aceste procentaje sunt: 5 .R. materialelor. profitabila de-a lungul intregului an. cum ar fi: • cercetarea.3. este in Avrig. judetul Sibiu. Str. a crescut cu 4 persoane. dezvoltarea. telefoane mobile. deoarece a inregistrat o activitate eficienta. Sediul firmei Klingeis Impex S.dar si deschiderii unei noi cabane. Grafic evolutie salariati (RON) 1. Cei mai putini angajati au fost in anul 2003 . Eroilor. Echipamentele din dotare constau in: telefon. CARACTERIZZAREA ECONOMICO . pe de o parte si conjunctura pietei pe alta parte. functionali.3. Perspectivele agentiei sunt acelea de: crestere a profitabilitatii cu 20% fata de anul anterior. relaxare totala intr-un mediu natural. care impreuna cu utilajele.angajate:15.4. economici. umane • calitatea serviciilor oferite Firma isi propune oferirea de servicii de calitate pentru clientii sai. 22. in scopul dezvoltarii ei si al determinarii unui anumit nivel al profitului. Scopul planificarii: permanenta adaptare a activitatilor si produsele firmei la cerintele pietei. cladirile prezinta anumiti parametri dimensionali. e-mail.FINANCIARA A ACTIVITATILOR INTREPRINDERII Societatea are o situatie financiara buna.numar persoane angajate: 3. Aceasta estimare de crestere a veniturilor duce la cresterea cifrei de afaceri cu 20%.L. fax modern. cresterea volumului vanzarilor cu 30% datorita noilor contracte incheiate in Romania precum si in strainatate. • producţia (concepţia produselor turistice) • comercializarea produselor turistice • marketing-ul • resursele financiar. Nr. Resursele materiale ale unei cabane consta in spatiile de desfacere si dotarile aferente. oferirea unor vacante de neuitat. Planificarea activitatii firmei este un proces managerial de stabilire si de mentinere a unei relatii viabile intre obiective. adica cu 36. copiator. acces la internet. Planificarea poate viza atat activitatea de ansamblu a agentiei de turism cat si diferitele componente ale acesteia.

ca raport intre marimea uzurii fizice s i valoarea lor initiala. 2)Constructii speciale. • O alta grupare a mijloacelor fixe se face dupa rolul lor in circulatia marfurilor.1) cresterea calitatii produselor 2) cresterea satisfactiei consumatorului 3) largirea gamei de produse turistice oferite 1. 6)Animale de munca. de utilaje). 5)Alte mijloace fixe. restaurante. 5)Mijloace de transport. utilaje si instalatii de lucru. nu sunt supuse amortizarii.) si in unitati valorice (in lei). Mijloacele fixe sunt bunuri materiale de valoare mare si durata de functionare indelungata (ani de zile). dar. 8)Unelte. avand insa o pondere redusa in totalul imobilizarilor corporale. in unitati de marime (suprafata comerciala in m2. Acesta cuprinde: 1)Cladiri. 4)Aparate si instalatii de masurare. raportand performantele lor la progresul tehnic contemporan. 3)Masini. in afara de cazurile in care pentru amenajarea lor s-au facut investitii. Ele sunt evaluate in patrimoniul unitatilor. control si reglare. prin gradul de modernizare a mijloacelor fixe. • Mijloacele fixe au o exprimare cantitativa si una calitativa. Fiecare categorie are o structura diversa de elemente. capacitatea spatiului de depozitare in m3. Structura bazei tehnico-materiale se poate analiza pe cele doua mari componente mijloace fixe si obiecte de inventar. Terenurile reprezinta o componenta a cladirilor pe care sunt situate (terenuri cu constructii) s i a depozitelor de tip deschis (de exemplu depozite pentru combustibil solid sau pentru materiale de constructii). Terenurile si mijloacele fixe sunt denumite contabil imobilizari corporale. 2)Reteaua de depozite. 7)Plantatii. capacitatea mijloacelor de transport in tone etc.). 3)Mobilierul si utilajul comercial. Exprimarea calitativa a mijloacelor fixe se face prin performantele lor in exploatare. definite prin parametrii de functionare. • In ceea ce priveste structura lor.5. chioscuri etc. 6 . inventar gospodaresc si alte mijloace fixe. ea se evidentiaza printr-un nomenclator valabil pentru toate ramurile economiei nationale. de regula. si prin gradul de uzura a mijloacelor fixe. corespunzator cu cerintele comercializarii multiplelor grupe de marfuri care fac obiectul schimbului in economie. Exprimarea cantitativa se face in unitati fizice (numar de magazine. reprezentand valoarea de intrare (initiala) a mijloacelor fixe. Ele isi transmit treptat valoarea asupra marfurilor vandute s i sunt recuperate pe seama amortizarilor cuprinse in cheltuielile de circulatie. Ea este o parte a resurselor materiale ale firmei. 4)Mijloacele de transport. delimitanduse: 1)Reteaua de unitati cu amanuntul (magazine. ANALIZA INDICATORILOR BAZEI TEHNICO – MATERIALE Baza tehnico-materiala a firm cuprinde totalitatea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar necesare efectuarii operatiunilor comerciale.

sau cu o durata mai mica de un an indiferent de valoarea lor. Mediul ambiant actioneaza pe plan national si international asupra agenţiei influenţându-i relaţiile de piata. forta de munca) si iesirile sale (produse servicii) • firma se afla permanent sub incidenta unor cerinte firesti exprimate si impuse de clienti. Relatiile firmei cu mediul ei de actiune pot fi puse in evidenta in urmatoarele moduri: • prin tratarea firmei ca pe un sistem integrat cu mediul prin intrarile sale (materii prime.Aceste caracteristici asociate dau valoarea de piata a unui mijloc fix. pe seama cheltuielilor de circulatie. sociale. Dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale a comertului este o cerinta prioritara pentru cres terea volumului vanzarilor. indiferent de durata de serviciu. micsorarea timpului de distributie a acestora. iar prin produsele oferite influenteaza mediul. Valoarea lor se recupereaza integral la darea in folosinta sau esalonat pe mai multi ani. IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII 2. marirea numarului de rotatii ale capitalului comercial si. 2. economice in care este obligata sa se adapteze permanent. O baza tehnico-materiala moderna asigura miscarea rapida a marfurilor in economie. materialele de uz gospodaresc.L. Firma prin informatiile adunate din mediul ambiant se adapteaza lui.R. In comert se includ in aceasta categorie: utilaj marunt. adica valoarea care ar putea fi obtinuta prin instrainarea lui in conditiile actuale ale privatizarii sau in conditiile in care societatea ar putea fi supusa regimului falimentului. micsorarea costurilor cu care produsele ajung la consumatori.2 COMPONENTA MEDIULUI AMBIANT AL INTREPRINDERII 7 .C Klingeis Impex S. CAPITOLUL 2. echipamentul de protectie al salariatilor. Firma preia din mediul ambiant extern resursele de care are nevoie pentru realizarea produselor si serviciilor turistice care sunt destinate aceluiasi mediu ambiant. furnizori • considerand ca firma opereaza in cadrul unui ansamblu de oportunitati si restrictii politice.1 CONSIDERATII GENERALE CU INTREPRINDERE – MEDIU AMBIANT PRIVIRE LA RELATIA Ca agent economic. isi desfasoara activitatea sub impactul conditiilor exprimate de catre mediul ambiant. Obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mica. ea functionand in eficienta ridicata atunci cand produsele turistice realizate sunt in concordanta cu produsele cerute de catre mediul ambiant extern. prin aceasta. S. ridicarea nivelului deservirii comerciale si sporirea eficientei activitatii economice. unele ambalaje cu un numar mic de circuite etc.

nivelul calitativ al prestatiilor oferite. iar clientii fideli acesteia s-ar orienta catre o alta unitate de turism care corespunde cerintelor lor. Macromediul firmei reuneste acei factori care nu pot fi controlati de intreprindere si care constituie climatul general in care acesta isi desfasoara activitatea.Mediul ambiant al intreprinderii este format din macromediul si micromediul intreprinderii. indiferent de sectorul de activitate. In cazul unei cabane (Cabana Balea Lac) cresterea tarifelor cu 25%. a) b) Factorii tehnologici Reprezinta acceptia cea mai larga data progresului economico-social al unei tari la un moment dat.R. Dezvoltarea activitatii de marketing presupune o schimbare a felului de concepere a produsului turistic in sensul orientarii acestuia asupra a ceea ce se cere pe piata. totodata fiind si o persoana influenta in cadrul oamenilor de afaceri.balealac. Factorii economici Piata influenteza activitatea intreprinderii Klingeis Impex S.L. comercial. Prin intermediul pietei interne si externe de desfacere a produselor turistice firma are influenta asupra exigentelor consumatorului. pretul de vanzare. Aceasta influenteaza firma deoarece tehnica aplicata in rezervare si informare sporeste interesul potentialilor sau actualilor turisti pentru contractarea unei realitati cunoscute numai virtual( site-ul cabanei: www.L.R. ca urmare a lansarii pe piata a unor produse ce satisfac acele nevoi. Factorii naturali 8 . Este in stransa dependenta cu ritmul progresului tehnic si cu cercetarea stiintifica. prin faptul ca pe baza studiului cererii de produse turistice se stabilesc astfel colaboratori. financiar si scolar. ar exista posibilitatea ca firma sa ramana cu produsele si serviciile nevandute . se ocupa directorul general care stapaneste foarte bine toate segmentele pietei: industrial.ro ) De asigurarea vanzarii si cresterii competitivitatii societatii Klingeis Impex S. Activitatea intreprinderii nu poate tine cont decat de conditiile particulare si sa se adapteze acestora. De asemenea ar putea anticipa schimbarile din evolutia mediului si in acest fel ar putea raspunde mai eficient la cerintele turistilor decat concurentii lor. serviciile oferite de acestia.

piscuri. • e) 9 . nr 8 din 27 ianuarie 1998 reglementeza activitatile de turism special pentru promovarea si dezvoltarea turismului • O. obiceiurile.G. Turismul. 107/30 iulie 1999 privind activitatile de comercializare a pachetelor de servicii turistice d) Factorii socio-culturali Sunt formati din ansamblul elementelor care privesc clasele sociale. in general este extrem si vulnerabil la evenimente politice. vize. Micromediul intreprinderii de turism cuprinde factori care actioneaza direct asupra firmei influentadu-i activitatea. clasificare si functionare a intreprinderilor turistice • Acte normative ce reglementeaza activitatile de turism: • O. lacuri. factorii asupra carora intreprinderea poate avea contol sau influenta. forma guvernamentala si stabilitatea politica ce pot influenta activitatea turistica. Totodata o categorie distincta in cazul intreprinderii turistice o reprezinta prescriptorii.Reprezinta cel mai important factor generator de turism. Factorii demografici De structura populatiei se tine cont si atunci cand se elaboreaza anumite pachete de servicii. Exemplu: domnii si doamnele peste 40 de ani prefera un loc linistit pe cand cei intre 20 si 40 de ani doresc sa se distreze. Se mai tine cont si atunci cand se mai efectueaza cazarea clientilor in hoteluri. camere cat mai moderne. servicii cat mai complexe. de distributie in spatiu a activitatilor turistice. oferind un cadru natural de neuitat turistilor ce vin aici. mesaje publice. Cabana Balea Lac este situata la o altitudine de 2034 m. la posibilitatea de acces la zonele de mare atractie: cascade. Legislatia in domeniul turismului poate: • • • sa impuna o serie de restrictii: taxe vamale. moteluri si alte spatii de cazare. fiind inconjurata din trei parti de apa. chiar si in cazurile in care exista numai presupuneri ca asemenea evenimente politice ar putea avea loc.G. pe peninsula ce inainteaza in lacul glaciar Balea.in inima Muntilor Fagaras. Conditiile naturale determina modul de localizare. Pe piata turistica furnizorii sunt de fapt vanzatori sau ofertantii produsului turistic. traditiile. mai ales in domeniul publicitatii si ofertelor promotionale • reglementeaza conditiile de plata si de anulare a unui produs turistic • elaboreaza norme de organizare. valorile culturale. existenta de obiective turistice. uneori intrand nemijlocit in obiectivele de activitate a firmei. credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in societate. tarife locale si zonale sa faciliteze accesul la produsele turistice Mediul politico-legislativ se refera in principal la interventia statului in domeniul turismului. pesteri. si se refera in special la amplasarea in spatiu a localitatilor. c) Factorii politici si mediul legislativ Cuprinde totalitatea legilor si actelor normative din domeniul turismului. Statul intervine in situatii cum ar fi: promulga legi care protejeaza consumatorul de practicile frauduloase.

UNITA • De schimb valutar: BNR • De publicitate si reclama: PRO TV. Firma Klingeis Impex S. obiectivul de activitate al intreprinderii este oferirea si vanzarea de servicii turistice. a gazelor (ROMGAZ) etc. De bunuri si de lucrari: • Societatea de telecomunicatii (ROMTELECOM). furnizorii pot fi furnizori traditionali (firma are relatii de lunga durata) si furnizori ocazionali (se apeleaza la ei doar la nevoie). de preturile oferite. carti de vizita. societati publice de distributie a apei. S. imobiliare pentru inchirierea de spatii.C UNILEVER S.Furnizorii reprezinta persoane fizice sau juridice care pun la dipozitia tertilor bunuri sau servicii contra plata in baza unei intelegeri prealabile.A pentru produse de curatenie.intra in relatie cu urmatoarele categorii de furnizori: A. ANTENA 1. In calitatea sa de firma comerciala. B. JURNALUL NATIONAL In functie de modul de colaborare. Intreprinderea turistica trebuie sa acorde o mare importanta clientelei intrucat produsul turistic trebuie sa evolueze potrivit nevoilor clientilor. harti.C QUIQ S.R.A pentru produse de papetarie • Societati comerciale producătoare de bunuri necesare activitatilor promotionale: calendare. Aceasta cunoastere are la baza urmatoarele informatii referitoare la: 10 . De forţa de munca: • Unitati de invatamant ( UPG-TURISM-COMERT) • Oficiul de plasare al fortei de munca • Persoane care cauta sa ocupe un post C. Clientii intreprinderii turistice sunt persoane fizice sau juridice care cumpara sau utilizeaza produse turistice. De servicii: • De asigurare-societati de asigurare: ASIROM. GRUP AS. Cunoasterea clientului este o conditie obligatorie pentru intreprinderea turistica.L. In functie de respectarea intelegerii prealabile. • Societati comerciale ce produc materiale comerciale: S. furnizorii pot influenta pozitia pe piata a firmei.

intreprinderilor. De asemenea. Asociatiile profesionale grupeaza proprietarii. Studierea pietei constituie premisa si punctul de plecare în activitatea oricarei întreprinderi. Concurenta se poate manifesta pe 4 niveluri: 1) Intre agentii care ofera produse similare la preturi similare acelorasi categorii de consumatori. sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Din multitudinea de relatii ale întreprinderii cu mediul sau extern se remarca prin amploare si complexitate relatiile de piata. administratorii sau lucratorii din unitatea de turism. Pe aceeasi piata turistica mai actioneaza 1 unitate turistica: Cabana Paltinu. agentiile de schimb. aceasta relatie se reflecta si în orientarea 11 . care sunt tendintele preturilor si tarifelor practicate de firmele concurente pentru produsele turistice similare cu un continut similar. împrumutul de capital si angajarea fortei de munca. Lumea afacerilor cuprinde bancile. care sunt si ce pondere trebuie sa aiba serviciile componente. 2) Intre agentii care ofera acelorasi consumatori o gama diversificata de produse. 4) Intre agentii ce ofera produse care pot reprezenta o alternativa pentru consumatori. Fata de acestea agentia are obligatii legale: plata impozitelor. vamale.3 RELATIA INTREPRINDERE – PIATA In calitatea sa de componenta a mediului.• • Originea clientului (tara de provenienta) Tipul clientului a) individual b) de grup c) persoana importanta d) client obisnuit Motivul voiajului sau sejurului Concurenta o reprezinta orice alta firma care ofera aceleasi produse turistice consumatorilor de pe piate actuale sau potentiale. grupurilor de persoane fizice sau juridice care pot influenta activitatea unitatii turistice formand mediul lor public. 2. Întreprinderea intra într-un ansamblu de relatii prin care îsi orienteaza si finalizeaza activitatea economica. Organismele publice reprezintă totalitatea organismelor. Relatiile întreprinderii cu piata sunt reflectate si de fluxul aprovizionare –productie-desfacere. Aceste relatii dintre întreprindere si componente ale mediului sau extern sunt prin natura si continutul lor de doua feluri: relatii de piata si relatii de concurenta. Acestea au ca obiect vânzarea si cumpararea de marfuri si servicii. negocierea si realizarea contractelor. controlul vamal al turistilor. Administratia publica centrala cuprinde organele financiare. etc. Mecanismul pietei reprezinta pentru întreprinderea moderna termenul de confruntare a situatiei prezentate cu cea de perspectiva. 3) Intre agentii ce ofera mai multe categorii de produse unor categorii diferite de consumatori. volumul si nivelul cererii probabile. etc. Ca sa faca fata concurentei agentia trebuie sa cunoasca ce produse turistice sunt solicitate. institutiilor. întreprinderea se afla într-un contact permanent cu diferite componente.

Relatiile întreprinderii cu piata cunosc astfel o mare diversitate si se pot grupa dupa mai multe criterii: dupa obiectul relatiilor. relatiile sunt permanente. achizitionarea de marfuri si servicii. • dupa profilul agentilor de piata. Natura si dimensiunile relatiilor întreprinderii depind de o serie de factori generali si specifici. Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta în cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cât mai numeroase. relatii precontractuale 2. Principalele forme pe care le îmbraca succesiv relatiile de vânzare-cumparare sunt: 1. receptie de informatii. 12 . Relatiile postcontractuale apar în perioada de garantie si psotgarantie.4 OBIUECTIVELE ECONOMICE CONDITIILE CONCURENTIALE ALEA INTREPRINDERII IN În conditiile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urmareste maximizarea profitului. transportul. ci este un organism complex. livrarea. prestarea de servicii. Relatiile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite si anume livrarea de marfuri.activitatii întreprinderii catre obiective prioritare cun sunt satisfacerea în conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite. Relatiile precontractuale se realizeaza în principal prin negociere. crearea rentabilitatii si eficientei economice pe baza sporirii vânzarilor totale si a profitului unitar. relatii de transmitere. Relatiile întreprinderii cu piata vizeaza 3 mari componente si anume: • piata marfurilor • piata capitalului • piata fortei de munca. interni sau externi întreprinderii. obiectivi si subiectivi. Potrivit acestui criteriu. Relatiile de transmitere de informatii au ca scop sustinerea si concretizarea relatiilor de vânzare-cumpaare. relatiile întreprinderii cu piata sunt de doua feluri: 1. cei mai importanti fiind: cadrul economico-social. închirierea. periodice sau ocazionale. relatii de vânzare-cumparare 2. cu eneficiarii si cu institutiile si cu mecanismele de stat. Relatiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adauga o serie de activitati ca: facturarea. cerere de oferta si oferta ferma. relatii contractuale 3. relatiile pot fi concentrate dimensional. receptia si decontarea. împrumutul precum si activitatile de intermediere. • dupa frecventa. specificul pietei si caracterul întreprinderii. comanda. spatial sau temporal si relatii dispersate. • 2. relatiile pot fi: cu furnizorii si prestatorii de servicii. ce se confrunta cu o multitudine de obiective contradictorii ce tin de strategia fiecarei întreprinderi. relatii publice si alte forme de promovare. • dupa gradul de concentrare. relatii postcontractuale. realizându-se prin publicitate.

indiferent de forma de proprietate. statul trabuie sa asigure un cadru concurential normal care presupune existenta urmatoarelor elemente si anume: 1. pretului. indirecta . manifestata între întreprinderile care realizeaza bunuri identice sau cu mici diferentieri.Ansamblul raportului de interactiune în care intra agentii economici în lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizionare si a pietei de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta. 8. destinate satisfacerii aceleeasi game de nevoi. promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor fiecarei firme. 5. 7. 6. 4. Competitivitatea unui agent economic este determinata în principal de trei mari caracteristici si anume: servicii. autonomia întreprinderii. libertatea de înfiintare a oricarui tip de întreprindere.manifestata între întreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. În conditiile economiei de piata concurenta apare ca o necesitate obiectiva. promovarii si distributiei. formarea libera a preturilor. masuri pentru favorizarea participarii pe piata extrabugetara. 2. 13 . stabilitate prin reglementari bugetare pe piata externa. face parte din regulile de joc ale pietei.Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se pot avea în vedere utmatoarele aspecte: • • • • interesele si aspiratiile clientelei libertatea de a actiona interesele si aspiratiile producatorilor în calitate de ofertanti existenta în mediul economic a unor reglementari juridice si a unei stari psihologice si sociale care impun sau favorizeaza anumite actiuni sau comportamente din partea agentului economic. Mijloacele si instrumentele utilizate în relatiile de concurenta se pot delimita în jurul produsului. costuri si calitate. Concurenta este de doua tipuri: • • directa. 3. reglementari economico-financiare egale pentru toti agentii economici. Pentru a se asigura desfasurarea în bune conditii a activitatii economice. reglementari clare pentru sanctionarea prin instantele juridice a firmelor nerentabile.

titularii postului detin si autoritate profesionala exprimata de nivelul de pregatire si experienta de care dispune o persoana. relatiile organizatorice. Functiile pot fi grupate în: • functii de conducere • functii de executie. compartimentul. STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII 3.1 STRUCTURA ORGANIZATORICA ORGANIZARII FORMALE A INTREPRINDERII EXPRESIE A Structura organizatorica este definita ca ansamblul persoanelor. Obiectivele postului se regasesc în sistemul piramidal al obiectivelor firmei. O alta componenta a postului este autoritatea formala sau competenta organizationala ce poate fi ierarhica atunci când actioneaza asupra persoanelor si functionala când se exercita asupra unor activitati. Compartimentele sunt rezultatul agregarii unor posturi si functii cu continut similar si/sau complementar reunind persoane care desfasoara activitati relativ omogene si solicita cunostinte specializate dintr-un anumit domeniu.CAPITOLUL 3. functia. Structura organizatorica poate fi considerata drept scheletul firmei si cuprinde doua parti: a) structura de conducere sau functionala. Relatiile organizatorice sunt alcatuite din ansamblul legaturilor dintre componentele structurii stabilite prin reglementari oficiale. b) structura de productie sau operationala. Functia constituie factorul care generalizeaza posturi asemanatoare din punct de vedere al ariei de cuprindere. În afara autoritatii formale. Postul este alcatuit din ansamblul obiectivelor. Compartimentele pot fi: • operationale • functionale. a autoritatii si responsabilitatii. competentelor si responsabilitatilor desemnate pe anumite perioade de timp fiecarui component al firmei. sarcinilor. În cadrul acestor parti se regasesc componentele primare si anume postul. ponderea ierarhica. al subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea astfel constituite încât sa asigure premisele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite. Relatiile organizatorice pot fi: • autoritate • cooperare • de control • de reprezentare 14 . nivelul ierarhic. sunt amplasate într-un anumit spatiu si subordonate nemijlocit unei singure persoane.

relatiile informale. de cele mai multe ori. realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât si cele de grup. analiza acestora constituind o rezerva nelimitata în cresterea eficientei managementului firmei. satisfactii. De aici reiese necesitatea identificarii factorilor care tin de managementul firmei si de luarea lor în consideratie. nivel de pregatire. Componentele organizarii informale sunt grupul informal.caracteristicile procesului tehnologic .dimensiunea firmei . Astfel pe verticala structurii organizatorice creste catre nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se amplifica pe masura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economica spre compartimente cu activitate operationala. Functionalitatea structurii organizatorice este conditionata atât de factori endogeni cât si exogeni firmei. mod de îmbinare si raporturile ce se stabilesc între elementele de natura functionala si operationala se disting utmatoarele tipuri de structuri. servesc realizarii unor obiective. Numarul de niveluri ierarhice este influentat de dimensionarea firmei.nivelul dotarii tehnic . Structura organizatorica prin modul de combinare a resurselor umane. Între cele doua tipuri de organizare este o strânsa interdependenta determinata de unele asemanari si anume: sunt constituite în cadrul aceleeasi organizatii. Clasificarea structurii organizatorice se face folosind 2 criterii: 1. Se deosebesc prin marea mobilitate a organizarii informale si subordonarea acesteia realizarii unor aspiratii personale. Influentele organizarii informale pot fi atât pozitive cât si negative. când se utilizeaza diferite metode si tehnici de conducere. contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale si de grup.caracterul procesului de desfacere .dispozitia teritoriala . diversitatea activitatilor.complexitatea firmei . Ponderea ierarhica reprezinta numarul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere si înregistreaza valori diferite.Nivelurile ierarhice sunt alcatuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeasi distanta fata de managementul de vârf al firmei. Variabilele organizatorice sunt: . au un caracter dinamic si general. interese. rolul managementului formal constând în cadrul organizarii formale. Acestea influenteaza configuratia structurii organizatorice precum si componentele acesteia. Aceasta organizare informala. Cauzele aparitiei organizarii informale tin de afectivitate. complexitatea productiei dar si de competenta managerilor. desi însoteste organizarea formala actioneaza. liderul informal. dupa morfologia structurii respectiv componente. aspiratii. materiale si financiare conditioneaza eficienta desfasurarii activitatii necesare realizarii obiectivelor. 15 . calificare si origine sociala. Sistemul organizational trebuie sa realizeze obiectivele stabilite în conditiile minimizarii costului economic si social.gradul de specializare si cooperare în productie .ritmul de înnoire a produselor si tehnologiilor. precum si calitatea si operativitatea sistemului decizional si configuratia sistemului informational. independent de aceasta. Alaturi de aceasta forma de organizare poate exista si o organizare informala alcatuita din ansamblul gruparilor si al relatiilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale. Variabila organizationala este reprezentata de factorii interni sau externi unitatii care conditioneaza caracteristicile acesteia dar si factori tipologici utilizati în abordarea comparativa a mai multor firme.

omogene din punct de vedere al naturii şi complexităţii lor.ansamblul obiectivelor.limita în care titularul postului are dreptul de a acţiona pentru realizarea obiectivelor. responsabilităţile asociate.a) structura ierarhica se caracterizeaza printr-un numar redus de componente operationale. în mod regulat. modul de constituire şi grupare a acestora. administrative.ansamblul atribuţiilor şi sarcinilor. ordinea componentelor.nivelul de pregătire. După natura competenţelor. b) structura functionala caracterizata prin existenta compartimentelor operationale si functionale. flexibilitatea structurii: a) privat traditionale b) sisteme birocratice c) sisteme moderne. experienţa. componente. • responsabilitate . Totalitatea posturilor care sunt definite prin aceleaşi caracteristici principale formează o funcţie. responsabilităţi din domenii mai largi de activitate. prestigiul profesional. desemnate în mod regulat şi organizat unui angajat al întreprinderii.obiective individuale limitate. 2. 1.obligaţia titularului de a îndeplini sarcini şi atribuţii derivate din obiectivele individuale ale postului. unei persoane angajate în întreprindere. competenţele.competenţe. 3. responsabilităţile pe care aceasta le implică. relaţii. 16 . cu sarcinile. Structura funcţională este alcătuită din: 1. 2. sistem de obiective. competenţele şi relaţiile pe care salariatul trebuie să le manifeste. Criteriul ce tine seama de functionalitatea. Trăsăturile obligatorii ale unui post de muncă sunt: • autoritate formală . Componentele structurii funcţionale sunt următoarele: a) Postul . • competenţa profesională . care revin spre exercitare. Executantii sunt subordonati sefului ierarhic. economice. se disting două tipuri de funţii: • de conducere . 3. 4. b) Funcţia . c) structura ierarhic-functionala caracterizata prin existenta componentelor operationale si functionale. Funcţia unei persoane este definită prin: atribuţiile şi sarcinile de îndeplinit. eficienta. precum şi relaţiile dintre ele. • de execuţie . însoţite de competenţe şi responsabilităţi mai reduse. fiecare persoana fiind subordonata unui singur sef iar conducerea fiecarui compartiment exercita toate atributiile conducerii la acel nivel. autorităţii şi responsabilităţii pe care le implica o funcţie. conducatorii sunt specializati într-un anumit domeniu iar executantii primesc ordine atât de la sefii ierarhici cât si de la conducerea compartimentelor functionale. sarcini.2 ELEMENTE ALE STRUCTURII FUNCTIONALE (DE CONDUCERE) Structura de conducere reprezintă ansamblul cadrelor de conducere şi compartimentelor tehnice.

o reunire sub aceeaşi autoritate ierarhică a unui anumit număr de persoane. se disting: A. prin mărimea şi modul amplasării spaţiale a acestora. C. cărora le revin permanent sarcini bine definite. Ele cuprind: • relaţii ierarhice . • relaţii de stat major .de către compartimente specializate care emit o serie de indicaţii metodologice. exploatări. funcţionale . 2. Aceasta este realizată prin: A.raporturile instituite între componentele organizatorice. se pot distinge: • compartimentul de bază. 3. Relaţii de cooperare .ca urmare a delegării sarcinilor. Relaţii de control D. B. secţii de producţie.c) Compartimentul . După natura atribuţiilor.articipă la fundamentarea strategiilor şi politicii globale a întreprinderii (diviziile.relaţii între titularul unui post situat pe acelaşi nivel ierarhic cu titularul altui post. care reprezintă o unitate de producţie bine determinată sub aspect administrativ. fabrici. În funcţie de natura şi modul de manifestare a competenţelor şi responsabilităţilor. Nivelul (treapta) ierarhic(ă) . După modul de participare la realizarea obiectivelor întreprinderii. Relaţii de autoritate – relaţii a căror manifestare este obligatorie. B.contribuie direct la realizarea obiectivelor derivate şi generale ale întreprinderii (secţiile de producţie.ansamblul subdiviziunilor plasate la aceeaşi distanţă de conducerea superioară. locuri de muncă. • compartimentul de ansamblu. atelierele de service). 17 . • relaţii funcţionale . depozitele. modul de organizare internă. în cadrul căreia se execută fie un produs. STRUCTURA OPERATIONALA (DE PRODUCTIE SI CINCEPTIE) Structura operaţională reprezintă acea componentă a structurii organizatorice definită prin numărul şi componenţa unităţilor de producţie. Ponderea ierarhică (sau norma de conducere) . studii etc. Ordinea componentelor organizatorice. fie o fază a procesului tehnologic.între titularul postului de conducere şi cei ce deţin posturi de execuţie. Veriga structurală de producţie de bază a unei întreprinderi o constituie secţia de producţie.numărul de persoane subordonate nemijlocit unui cadru de conducere.3. Relaţii de reprezentare . serviciile). Relaţiile organizatorice . precum şi prin relaţiile de cooperare ce se stabilesc între acestea în vederea realizării directe a obiectului de activitate al întreprinderii. compartimentele sunt: Operaţionale . sindicate din interiorul întreprinderii sau din afară. Verigile structurale ce pot fi integrate într-o structură de producţie şi concepţie sunt: uzine. a volumului acestora şi a nivelului de delegare a autorităţii unei activităţi.legăturile dintre manageri şi reprezentanţii diferitelor organizaţii profesionale. responsabilităţilor de către conducere unor persoane pentru rezolvarea unor probleme complexe. 3.

ce fabrică o gamă restrânsă de produse. Este specifică întreprinderilor cu producţie de masă sau în serie mare. Avantajul acestui tip de structură îl reprezintă flexibilitatea sporită în or-ganizarea şi desfăşurarea proceselor de producţie. ceea ce permite introducerea mai rapidă în fabricaţie a unor produse noi sau modernizate. • locurile de muncă vor fi amplasate pe grupe omogene de locuri de muncă.o anumita suprafaţă de producţie. care fie execută aceeaşi operaţie tehnologică. ce fabrică o gamă largă de produse. de servire. c) structura de producţie şi concepţie de tip mixt. Într-o secţie de producţie de bază. servicii sau activităţi necesare secţiilor de bază şi auxiliare (depozitele şi magaziile întreprinderii.În funcţie de rolul pe care îl au în procesul de fabricaţie a produselor incluse în programul de producţie. În secţiile de servire se execută lucrări. 18 . se pot întâlni şi procese de producţie auxiliare. Atelierul de producţie reuneşte mai multe locuri de muncă. Principalele caracteristici sunt: • locurile de muncă sunt specializate în efectuarea unei anumite operaţii tehnologice. secţiile pot fi: • • • de bază auxiliare. Este specifică întreprinderilor cu producţie individuală sau de serie mică. unde predominant este procesul de producţie de bază. iar volumul de producţie este ridicat pentru fiecare produs. probe şi încercări. • amplasarea locurilor de muncă se face conform fluxului tehnologic. • lucrătorii vor avea o calificare superioară. • forţa de muncă este specializată pentru efectuarea produselor respective. fie efectuează un ciclu de operaţii tehnologice necesare obţinerii unei piese sau produs. montaj-finisaj. b) structura de producţie şi concepţie de tip obiect. Locul de muncă . În secţiile de bază se realizează produsele de bază care dau profilul de producţie al întreprinderii. dotată cu mijloace de muncă şi organizate pentru realizarea unei operaţii sau a unei lucrări de către un muncitor sau un grup de muncitori. activităţile de transport intern). Structura de producţie şi concepţie pe obiect Fiecare secţie de bază este specializată în fabricarea unui singur reper sau produs. prelucrare. Această structură impune anumite caracteristici: • utilajele folosite vor fi universale. Se disting trei tipuri de structură de producţie şi anume: a) structura de producţie şi concepţie de tip tehnologic. cum ar fi producţia în flux. Structura de producţie şi concepţie de tip tehnologic Fiecare secţie de bază execută o anumită etapă a procesului tehnologic – pregătire. În secţiile auxiliare se realizează produse sau servicii auxiliare producţiei de bază care ajută la realizarea în bune condiţii a produselor de bază. Dezavantajul principal constă în dificultatea aplicării unor soluţii organi-zatorice moderne pentru producţia de bază.

• permite reducerea duratei ciclului de producţie.cum ar fi producţia în flux. • asigură folosirea în condiţii eficiente a unor SDV-uri specializate. • creează condiţiile pentru creşterea productivităţii muncii. Căile de perfecţionare a structurii de producţie şi concepţie sunt: • stabilirea unor proporţii optime între secţiile de bază. • proporţia verigilor structurale organizate după principiul tehnologic şi principiul obiectului de fabricat. fapt care va conduce la evitarea apariţiei deficienţelor sau excedentelor de capacitate. • imposibilitatea utilizării complete a utilajelor şi a forţei de muncă. Este specifică întreprinderilor cu producţie în serie mare. Dezavantajele acestui tip de structură sunt: • flexibilitate redusă în reînnoirea producţiei. Factorii care se au în vedere la proiectarea unei structuri de producţie şi concepţie sunt următorii: • volumul producţiei ce urmează a fi fabricată. probe sunt concentrate în secţii după principiul obiectului de fabricaţie. amplasarea raţională a diferitelor secţii. iar stadiile de prelucrare. Structura de producţie şi concepţie de tip mixt În general. • adâncirea specializării secţiilor de bază şi implicit a cooperării. stabilită în raport cu suprafeţele de producţie. • proporţia dintre capacitatea de producţie a diferitelor secţii de bază.. 19 . În aprecierea unei structuri de producţie şi concepţie se pot utiliza o serie de indicatori. precum şi capacitatea de producţie a secţiilor de bază şi cea a secţiilor auxiliare şi de servire. respectiv celei pe obiect de fabricaţie. cum ar fi: • proporţia dintre secţiile de bază şi cele auxiliare. de montaj. • stabilirea unor proporţii optime între capacităţile de producţie ale diferitelor secţii de bază. ateliere etc. auxiliare şi de servire. • formele şi nivelul specializării şi cooperării.Avantajele acestui tip de structură sunt: • oferă posibilitatea utilizării unor metode moderne de organizare a producţiei şi a muncii . Acest tip de structură prezintă o serie de avantaje şi dezavantaje specifice structurii de producţie şi concepţie de tip tehnologic. numărul de utilaje. numărul de muncitori etc. • zona de amplasare a întreprinderii. • raţionalizarea legăturilor de producţie dintre diferitele verigi structurale prin perfecţionarea organizării transportului intern. secţiile pregătitoare sunt organizate după principiul tehnologic. • specificul procesului tehnologic utilizat şi particularităţile produsului fabricat.

atributiile conducerii executive cu detalierea responsabilitatilor pentru functiile de director general si director pe functiuni. partea a cincea cuprinde dispozitii generale. partea a patra cuprinde atributiile s diagrama de relatii pentru fiecare compartiment functional si operational. c) organigrama . actul normativ de înfiintare.o reprezentare grafica a structurii organizatorice a întreprinderii si reda o parte din componentele structurii. Fisa postului serveste ca document organizatoric indispensabil fiecarui salariat si ca suport pentru evaliarea muncii acestuia.3. si anume: • • • • compartimente nivelurile ierarhice relatiile organizationale ponderea ierarhica. tipul societatii. atributiile consiliului de administratie. partea a doua se refera la atributiile firmei. cuprinde dispozitii generale. vechime si aptitudini. Se precizeaza care sunt atributiile adunarii generale a actionarilor. statutul juridic si prezentarea structurii organizatorice. Fisa postului cuprinde: • • • • denumirea si obiectivele postului compartimentul din care face parte competentele si responsabil cerinte referitoare la studii. denumita organizarea firmei. obiectul de activitate. • în partea a treia se fac precizari cu privire la conducerea firmei. • • • b) fisa postului este un document operational important ce prezinta în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acesta sa-si poata exercita în conditii normale activitatea.4 DOCUMENTE DE FORMALIZARE A STRUCTURII ORGANIZATORICE Pentru formalizarea unei structuri organizaotrice se folosesc urmatoarele documente: a) regulamentul de organizare si functionare care cuprinde cinci parti si anume: prima parte. 20 .

Denumire post: Ospătar (cod ref.. tacâmuri şi băuturi.” Departament: Servicii Subordonare: Şefului de sală Supervizare: Supervizează activitatea picolilor şi a personalului responsabil de curăţenie • • Relaţii funcţionale: cu bucătarul. barmanul. amabilitate.. • acordarea atenţiei cuvenite şi asigurarea unor servicii ireproşabile clienţilor.. Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura servirea impecabilă a clienţilor cu produsele/mâncărurile/băuturile comandate de către aceştia.. • cunoaşterea meniului astfel încât să poată oferi în orice situaţie informaţii competente cu privire la felurile de mâncare... disponibilitate pentru compromisul constructiv.. Responsabilităţi ale postului: • asumarea responsabilităţii pentru corectitudinea întocmirii şi încasării facturilor.FIŞĂ POSTULUI aferentă contractului de muncă nr.... ceilalţi ospătari.... • îndeplinirea altor sarcini curente atribuite de către superiorul direct. atitudine pozitivă şi conciliantă în relaţiile cu clienţii şi colegii.. O) Locul desfăşurării muncii: sediul restaurantului „ . Sarcini şi îndatoriri specifice: • servirea exemplară a clienţilor. Autoritatea postului: • Este autorizat să asigure servirea impecabilă a clienţilor cu produsele/mâncărurile/băuturile comandate de către aceştia. solicitudine. Specificaţiile postului: • • • • • • Deplasări: • Frecvenţa: • Condiţii asigurate: Relaţiile cu alte departamente: diplomă de calificare în domeniu. ... aspect fizic plăcut. în concordanţă cu necesităţile imediate ale unităţii... experienţă de minim 1 an ca ospătar. 21 . din data de ...... cunoştinţe medii de limba engleză.. Activităţi principale: • preluarea comenzilor de mâncare şi băutură într-o manieră eficientă şi profesionistă..... prezenţă agreabilă. • răspunderea pentru calitatea serviciilor oferite...

..... ……………………………… Data:... Condiţii de muncă: în sediul unităţii..• descrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi Regulamentul de ordine interioară. Salarizare: Salariul brut lunar este de ..... lei noi......... ………..... S......... ……………………… Director General ……………………………... 22 .. Am luat la cunoştinţă.... în schimburi...... la care se adaugă sporurile negociate.. program normal de lucru........ Facilităţi: tichete de masă Sancţiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevăzute în fişa de post sunt descrise pe larg în Regulamentul intern (ROI)...C...

Organigrama S. • orientate de la dreapta la stânga.C Klingeis Impex S. • circulare. organigramele pot fi: • piramidale. Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre ele. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi: • organigrame generale • organigrame partiale.L 23 .Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului firmei.R.

Orientarea activitatii pe care o intreprindere turistica o desfasoara la nivelul compartimentelor priveste realizarea produselor si serviciilor. organizarea retelei de agentii de turism). 24 . FUNCTIUNILE INTREPRINDERII 4. Activitati specifice: • de inovaţie (creaţie) care au loc la lansarea pe piata a unor noi produse sau servicii.CAPITOLUL 4. conducerea resurselor umane. evidenta financiar-contabila. stabilirea preturilor organizarea distributiei si vanzarii. promovarea si protectia mediului.1 FUNCTIUNILE COMPONENTE ALE SISTEMULUI ORGANIZARII PROCESUALE A INTREPRINDERII Functiunea turistica reprezinta ansamblul activitatilor directe si indirecte desfasurate de catre un personal specilizat pentru indeplinirea obiectivului activitatii intreprinderii turistice. Funcţiunea de cercetare-dezvoltare Reprezinta totalitatea actiunilor prin care intreprinderea turistica si perfectioneaza permanent produsele si serviciile. • de modelare a „produselor” (diversificarea gamei de prestatii.

natura colaborarii fiind: 1. tarife practicate. Aceste sarcini revin directorului firmei. trasmite spre tehnoredactare lucrari de corespondenta specifice: oferte. Personalul angajat in acest birou trebuie sa stie sa inspire incredere si simpatie.Forţele pietei obliga intreprinderea turistica sa-si adapteze activitatea de cercetaredezvoltare la: • tendintele de innoire a profilului de consum turistic prin extinderea pentru turism ecologic. alti prestatori de servicii (firme comerciale. Acest birou trebuie sa aiba un fisier general al intreprinderilor si persoanelor cu care au stranse legaturi de afaceri pentru a le expedia. institutii culturale. Biroul dezvoltare La conducerea acestui birou trebuie sa se afle un expert in relatii publice. etc. care sa cunoasca in profunzime mediul financiar. • modernizarea si integrarea pe verticala a sectorului privat in turism • riscul conflictului intre promotorii turistici si colectivitatii locale.) care sa se materializeze in legatura cu cele mai noi. prin calitatile relatiilor publice pe care reuseste sa le stabileasca si mentina cu toti partenerii: (prestatorii de servicii. Biroul dezvoltare cooperează cu: • Biroul secretariat. expedieri bagaje. servicii suplimentare pe care le alege agentia pentru a fi incluse in materialele publicitare. centrele de informare turistica din judete diferite. • Biroul turism creand cadrul favorabil pentru incheierea de contracte avantajoase cu diferiti clienti. oferte. felicitari. clienti potentiali. de asigurari.) influenteaza pozitiv eficienta economica a activitatii desfasurate la nivelul tuturor celorlalte birouri. legate de nerespectarea protectiei mediului. servicii diverse. organisme financiare de asigurari.a. La functia de cercetare dezvoltare biroul are rolul de asigura cresterea vanzarilor prin activitati de natura relatiilor publice. Biroul publicitate colaboreaza cu : • Biroul dezvoltare solicita tehnoredactarea mesajelor publicitare in materialelor de promovare.programe. si informatii necesare pentru intocmirea documentatiei aferente (produsele turistice. etc. eficiente si sigure mijloace de plata. polite de asigurari. Biroul publicitate este format din sectia redactionala ce urmareste redactarea si tiparirea brosurilor. trafic accesoriu: solicita informatii privind serviciu de transport. facilitati oferite). turism. ofertelor. etc. etc. • Biroul publicitate asigura prin natura relatiilor publice pe care lestabileste o buna colaborare cu firmele de publicitate. sa-si dea seama rapid de psihologia clientului si sa cunoasca limbi straine. 25 . • Biroul tarife si documentare asigura prin relatiile publice cadrul favorabil colaborărilor cu Ministerul Turismului. agentii corespondente. etc. firme de asigurari. s. 2. sa fie o persoana influenta si cu relatii in jurul oamenilor de afaceri. sa cunoasca in profunzime serviciile turistice oferite. de aventura. • Biroul trafic accesoriu creeaza cadrul favorabil pentru stabilirea unor relatii fructuoase cu institutiile bancare. • Biroul transporturi.

4. • realizarea consecventa si sistematica a contactelor directe cu diferite categorii de public prin intermediul relatiilor publice. • atingerea unei cote de piata. Particularităţile produsului turistic determina utilizarea unor mijloace specifice de promovare care se impart in doua categorii: a) Mijloace de promovare care atrag turistul catre firma: reclama. 26 .• Biroul secreteriat transmite spre tehnoredactare liste cu clienti fideli si materiale documentare intocmite. Stabilirea preturilor. • elaborarea strategiilor de concurenta cu alte intreprinderi de turism. 3. se realizeaza anticipat si de obicei inainte de inceperea calatoriei. Comercializarea produsului turistic presupune: Organizarea preliminara. reviste. • animarea fortelor de vanzare. cazare. organizare de intalniri. Functiunea comerciala cuprinde o serie de activitati ce pot fi grupate in trei categorii: categoria activitatilor de aprovizionare tehnico-materiale categoria activitatii de desfacere sau de livrare a produselor sau serviciilor categoria activitatii de marketing Activitati specifice: • cunoasterea pietelor si surselor de aprovizionare pentru categoriile de produse. transfer. masa. Funcţiunea comerciala 2. cand produsele sunt concepute si asamblate cu mult inainte de exprimarea cererii clientului-turist. • alegerea formelor de vanzare. • promovarea imaginii intrepinderii de turism si a produselor si serviciilor comercializate. publicitate gratuita. filme publicitare. serviciul oferit poate fi doar o sedere in vacanta sau servicii mai complexe: transport dus/intors. concursuri. Rolul acestora este de a confirma in totalitate informatiile difuzate prin cataloage. • fixarea preturilor si tarifelor de vânzare. Conceperea serviciilor oferite pornind de la nivelul de baza. • realizarea promovarii produselor turistice. • asigurarea rentabilitatii comerciale. insotire. b) Mijloace de promovare care stimuleaza revenirea turistilor. expozitii. etc. • identificarea. asigurare. Funcţiunea de marketing Reprezinta totalitatea activitatilor de prospectare a pietei turistice si proiectare a mijloacelor si eforturilor intreprinderii turistice astfel incat sa obtina maxim de profit in conditiile satisfacerii cererii turistice. informatii care trebuie sa se concretizeze in vanzari. selectionarea furnizorilor si negocierea cu acestia. Activitati specifice: • elaborarea de studii de piata.

• incasarea contravalorii serviciilor prestate. astfel încât orice deficienta de la nivelul conducerii se rasfrânge asupra eficientei activitatii agentului economic. • aplicarea sistemelor de salarizare si de repartizare a profitului. evidenta valorica a mijloacelor materiale precum si urmarirea modului de realizare a rezultatelor economice generale – cifra de afaceri si profitul. Conceptul de functiune are o serie de caracteristici care ii confera un rol bine determinat in ansamblul elementelor de conducere si organizare a firmelor si anume: 27 . conducând la economisirea preocuparilor considerate mai putin productive. datorita multiplelor conexiuni dintre ele. 4.Funcţiunea financiar-contabila Functiunea financiar – contabila cuprinde activitati prin care se obtin mijloace financiare necesare desfasurarii activitatii de ansamblu a unitatii de turism. Funcţiunea de personal (resurse umane) Functiunea de personal grupeaza activitati cu privire la asigurarea fortei de munca. Aceasta abordare s-a impus datorita caracterului complementar al acestor functii.2 MECANISMUL FUNCTIONARII INTREPRINDERII Studiind corelatia dintre timpul acordat executarii diferitelor atribute ale conducerii. • evaluarea si promovarea personalului. stabilirea corecta a impozitelor in concordanta cu legislatia in vigoare. a perfectionarii resurselor umane. selectionarea si angajarea personalului. Activitati specifice: • plata furnizorilor si prestatorilor de servicii. bugetului de venituri si cheltuieli. • elaborarea graficului de munca. are toate conditiile ca mecanismul de functionare a întreprinderii sa se înscrie în parametrii normali. Activitati specifice: • stabilirea numarului de personal necesar. s-a ajuns la concluzia ca. • evidenta fiscala. • plata fortei de munca angajate. • recrutarea. • intocmirea darilor de seama contabile si a bilantului. • organizarea schimbului de experienta cu alte unitati din tara si strainatate. intocmirea bilantului. Abordarea interdependenta a functiilor managementului este determinat de caracterul sistemic al firmei. asigurarea conditiilor de munca si salarizare. cu cât un conducator îsi rezerva mai mult timp previziunii si organizarii. calculatia costului. • evidenta primara a intreprinderii.

lansare. • are un caracter general. indiferent de domeniul de activitate. Functiunile intreprinderii se conditioneaza reciproc si integrarea lor permite intreprinderii sa reactioneze corespunzator la solicitarile mediului. In practica toate functiunile intreprinderii se afla in stransa interdependenta. Urmarirea rezultatelor activitatii desfasurate reprezinta un proces foarte important pentru orice intreprinzator. • activitatea are un caracter complex masurabil prin rezultatele obtinute : produse. Dupa remunerarea personalului – functiunea de personal.este o notiune abstracta utilizata pentru a ordona activitatile complexe ale intreprinderii. intreprinderea parcurge stadiul de cercetare si dezvoltare al activitatii-functiunea de cercetare dezvoltare. intalnindu-se in toate firmele.documente. Aceasta etapa se concretizeaza in faza de aprovizionare a ciclului economic. F2 -functiunea de productie. A1 – activitatea de aprovizionare din cadrul functiunii comerciale. cel mai important fiind specificul activitatii. Dupa ce firma s-a aprovizionat cu materiile prime si materialele necesare. formand sistemul organizarii procesuale. se va trece la productie – functiunea de productie. sa evolueze eficient si sa se dezvolte continuu. se urmareste comercializarea lor in vederea recuperarii cheltuielilor si obtinerii de profit – functiunea comerciala. se intrepatrund si se completeaza reciproc. se poate incepe o noua activitate. A2 .contabila . de profil de dimensiune.in urma muncii depuse. urmarire a productiei. In momentul inceperii activitatii economice. • functiunile au o pondere diferita de la o intrprindere la alta in functie de diversi factori. Odata ce produsele au fost realizate. 28 .activitatea de programare. Aceasta analiza este urmarita de functiunea financiar. servicii. • Unde : F1 – functiunea comerciala. in scopul organizarii lor.

5. lansare si programare a productiei. CAPITOLUL 5. 2.In cazul in care in cadrul functiunii comerciale apar neregularitati sau unele perturbari ale activitatii de aprovizionare. PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZAREE A STRATEGIILOR 5. atunci se va perturba activitatea intregii intreprinderi. reducerea costurilor si la scurtarea termenelor de punere pe piata a unor noi produse. 3. Pentru a-si realiza obiectivele propuse ea trebuie sa-si desfasoare activitatea pe baza unei strategii economice proprii. 29 . ceea ce a dus la optimizarea deciziilor si la cresterea performantelor pe plan economic si tehnic. extinderea folosirii calculatoarelor în cadrul managementului productiei. 4. STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII . aparitia si extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile si robotizarea sistemelor tehnologice care au dus la cresterea calitatii produselor. Conducerea si organizarea actitivatii întreprinderii pe baza unei strategii economice capata o importanta crescânda ca urmare a faptului ca pe plan mondial s-au realizat mari progrese în teoria managementului privind aplicarea unor concepte moderne si noi mutatii pe piata interna si externa. ceea ce a condus la ridicarea exigentelor consumatorilor în ceea ce priveste calitatea. cresterea considerabila a calitatii produselor oferite pentru piata. se va obtine mai putin profit si nu se vor mai putea recupera cheltuielile facute pentru obtinerea productiei. o întreprindere îsi desfasoara activitatea în conditiile unei puternice competitii atât pe piata interna cât si pe cea externa. accentuarea competitiei între firme pe pietele interne si externe. competitie în care intra si firme apartinând tarilor în curs de dezvoltare. ceea ce a condus la cresterea productivitatii muncii si la reducerea costurilor. Importanta si necesitatea crescânda a adoptarii unei strategii economice este determinata de actiunea puternica a unor factori dintre care cei mai importanti sunt: 1. aplicarea de catre unele întreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare.1 IMPORTANTA STRATEGIILOR ACTIVITATEA INTREPRINDERII ECONOMICE PENTRU Într-o economie de piata. atunci se perturba si activitatea functiunii de productie si deci si activitatea de pregatire. In cazul in care apar unele perturbari in cadrul functiunii de productie . Se vor inegistra pierderi la nivelul intreprinderii. bine fundamentate sub raport tehnic si economic.

o strategie de produs. diversificarea serviciilor de agrement. 5. astfel încât aceasta sa realizeze o crestere a competitivitatii. exigentelor sporite ale consumatorilor sub raportul calitatii si al preturilor. Ea presupune studierea evolutiei viitoare a cerintelor pe diferitele piete si o buna documentare privind prognoza evolutiilor tehnologiilor.L. combinarea in variante multiple a serviciilor oferite. o foarte buna cunoastere a factorilor cu caracter intern si extern ce pot influenta activitatea întreprinderii. evidenţierea atuurilor si factorilor de reuşita • piata căreia trebuie sa i se aprecieze tendinţa de evoluţie • lanţul tehnologic si logistic propriu fiecărei prestatii • resursele umane posibil de utilizat Strategia de produs Firma Klingeis Impex S. in mod simultan a factorilor: • întreprinderea insasi ale cărei resurse deja obişnuite indica evoluţia ei • concurente ale cărei poziţii permit. se bazează pe o politica. uşor accesibile. care are la baza criteriile: • calitatea • gradul de noutate • gradul de diversitate O contribuţie deosebita la realizarea unei calitatii superioare a unui serviciu o are proiectarea lui ca un sistem unitar. sa faca fata cu succes. 2.2 ELABORAREA STRATEGIEI ECONOMICE A INTREPRINDERII Elaborarea unei strategii economice reprezinta un proces complex si dinamic ce necesita numeroase analize cu caracter cantitativ sicalitativ. detaşarea in cadrul ofertei a unor produse care prin natura lor nu reprezintă o sezonalitate pronunţata. diversificarea serviciilor prestate populaţiei din zona de activitate a întreprinderii. sa permita o confruntare eficienta a întreprinderii cu altele similare în cadrul unui proces economic concurential si în conditiile unui mediu în permanenta evolutie. o strategie economica are rolul dfe a defini prin obiective cât mai precise. a produselor. a vietii economice. 3. Strategii de produs in extra-sezon • • • • • • combinarea unor elemente de atractivitate cu grade diferite de sezonalitate.R. O buna strategie economica trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente: 1. sa realizeze o perfectionare continua a structurilor existente astfel încât acestea sa fie cât mai bine adaptate noilor exigente impuse demodificarile care survin în tehnologii. prin produse noi sau modernizate. pe pietele de desfacere si cerintele crescânde ale consumatorilor. directiile de desfasurare a activitatii firmei. 30 . prin comparare. politice si sociale. aflate in zone apropriate. Elaborarea stategiilor impune luarea in considerare.Tinând seama de actiunea tot mai puternica a acestor factori. oferirea de sejururi variabile ca lungime.

Planificarea economica se concretizeaza într-un ansamblu de planuri care devin instrumente esentiale în activitatea de conducere si organizare. prin care se concretizeaza prevederile strategiei economice. 5. la un nivel determinat de confort si un cost cat mai redus.Prin combinarea acestor metode firma Klingeis Impex S.R. gradul de confort sau conţinutul pachetului de servicii. turism social.in cazul unei oferte de lux. Strategia tarifelor forfetare (globale. care se poate utiliza in cadrul unor produse turistice in exclusivitate. luata 31 . In domeniul preturilor si tarifurilor. 2. A planifica înseamna a concretiza în documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei si politicii adoptate pentru o anumita perioda sub forma de indicatori cantitativi si calitativi. Strategia tarifelor diferenţiate este tactica aplicării unor preturi si tarife care se diferenţiază după: criterii temporale. 5. Strategia tarifelor psihologice. reuseste sa aiba clineti chiar si in extra – sezon. turismul de tineret. cu un grad ridicat de confort accesibila numai unei categorii de turisti 3. de exemplu 495Є in loc de 500Є.L. Prin plan se întelege documentul elaborat sub o anumita forma scrisa pe baza unei metodologii bine precizate. masurile ce trebuie aplicate pentru crearea conditiilor necesare si modul de urmarire si control al felului cum sunt îndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice. folosind metode si tehnici de lucru adecvate. Ea se combina cu strategia diferenţierii pe sezoane a tarifelor completate cu strategia diferenţierii pe segmente de turisti. Strategia tarifului de monopol. sarcinile concrete care revin executantilor la nivel de conducere si compartimente functionale. resursele ce trebuie alocate pentru îndeplinirea lor. in care presupusa pierdere se compensează printr-un număr mai mare de înscrieri datorita situării tarifului sub pragul psihologic de 500Є. Planificarea reprezinta o functiune de baza a managementului ce trebzuie efectuata la un nivel stiintific corespunzator. 6. practica turistica cunoaşte mai multe strategii: 1. urmând ca atunci când poziţiile au fost consolidate tariful sa crească la un nivel cat mai competitiv (aceasta strategie poate provoca anumite reţineri din partea unei categorii de clienţi din neîncredere in calitatea serviciilor oferite) • strategie de stimulare a cererii de servicii destinate unor anumite segmente de clientela cu venituri mai modeste. Strategia tarifului ridicat care poate fi practicata: in cazul unei oferte exclusive din punct de vedere concurenţial . termenele la care acestea trebuie realizate. „totul inclus”) in care se ofera turiştilor un pachet minimal de servicii obligatorii. natura ofertei.3 PLANUL – INSTRUMENT DE CONCRETIZARE REALIZARE A STRATEGIEI ECONOMICE SI La nivelul unitatilor economice desfasurarea organizata a actiunilor prevazute si aplicarea cu succes a strategiei economice adoptate necesita o anumita activitate de planificare. Strategia preţului scăzut poate fi folosita ca: • strategie „de lansare” – tactica de pătrundere pe piata fiind aplicata in general pentru un produs determinat si pentru o perioada limitata de timp. acestor turisti li se ofera servicii de o clasa de confort adecvata puterilor de cumpărare datorita folosirii unor capacitaţi complementare de cazare si a unor meniuri standard. Se includ aici: turismul de masa. 4.

În conditiile în care întreprinderea actioneaza în cadrul economiei de piata. Pe baza rezultatelor programului pe termen scurt si lung se face o estimare a produsului ce s-ar putea vinde. punctul de plecare în elaborarea planului economic îl constituie rezultatele obtinute pe baza efectuarii prognozelor de vânzari. elaborarea planului economic tine seama de un grafic de productie director. În conditiile unei economii de piata. În functie de aceasta productie se calculeaza resursele de munca si de materiale necesare. prin studierea pe cale probabilistica a cererii pentru produsul întreprinderii. Prognoza tactica concretizeaza actiunile si activitatile la nivelul unei unitati economice sunt reunite si definite prin termenul de planificare interna de întreprindere. Aceasta planificare interna are doua componente aflate într-o strânsa interdependenta: . 4.în ansamblul ei sau pe diferite componente si se precizeaza sarcinile care revin compartimentelor de productie si functionale pe anumite perioade de timp. . care stabileste grupele de produse ce urmeaza a se executa. întreprinderea îsi organizeaza activitatea fie dupa sistemul productiei pe stoc. 3.reprezinta acea parte a prognozei interne de întreprindere care are ca obiectiv elaborarea programelor de activitate pe diferite verigi structurale si pe diferite unitati de timp. • curenta . 32 . În astfel de cazuri. Planificarea economica are un caracter complex iar definirea ei sub diferite aspecte necesita o clasificare dupa mai multe criterii: 1.prognoza tehnico-economic. care are ca obiectiv stabilirea principalilor indicatori cantitativi si calitativi pe toate domeniile de activitate. În raport cu nivelul la care se realizeaza: • la nivel de organizatie superioara • la nivel de întreprindere. iar în functie de aceasta se determina indicatorii privind productia ce urmeaza a fi realizata.ce poate fi pe termen scurt sau foarte scurt. se dimensioneaza ansamblul indicatorilor economici si se fac ajustarile necesare tinând seama de capacitatea de productie si de resursele de munca si materiale existente. În raport cu gradul de importanta a indicatorilor stabiliti si cu orizontul de timp la care se efera acestia se poate deosebi: • strategica. elaborat în prealabil. • informala.prognoza operatica . fie dupa sistemul productiei pe baza de comenzi. Dupa orizontul de timp la care se refera: • pe termen lung sau de perspectiva. Prognoza strategica se realizeaza de regula la nivelul conducerii de vârf pe termen lung si concretizeaza obiectivele strategiei economice adoptate. 2. cantitatea si datele de executie. în functie de comenzile existente si de rezultatele prognozelor cererii de produse. • tactica. În raport cu gradul de institutionalizare si de formalizare: • formala.

CAPITOLUL 6. astfel incat cu cat aceea este mai ridicata cu atat activitatea respectiva este mai profitabila. Expresia modului rational de utilizare a factorilor de productie. adica aceea care asigura realizarea unor efecte maxime cu preturi minime.4 ELABORAREA PLANULUI ECONOMIC AL INTREPRINDERII Crearea de produse turistice se derulează pe baza mai multor faze care corespund unei perioade de mai multe luni. eficienta exprima raportul dintre efectele utile si efortul depus. orice activitate economica trebuie sa se caracterizeze prin eficienta. In conditiile economiei de piata.1 CONCEPTUL DE EFICINETA ECONOMICA Orice agent economic urmareste. eficienta economica este redata ca raport intre efecte (rezultate) si eforturi (cheltuieli) ca marime a eficientei factorilor de productie utilizati. Indicatorii folosiţi sunt de tipul : efort / efect sau efort / efect. in mod sistematic sa obtina un volum de productivitate cat mai mare si de calitate. Aceasta strategie se refera la doua puncte principale: competitivitate si gama de produse oferite. Etapa 2: Montajul produsului turistic si negocierile. cu efort (cheltuieli) cat mai mici In acest scop din variantele de productie posibile va fi avuta in vedere solutia cea mai eficienta. Rezultatele studiilor de piata permit efectuarea calculelor de rentabilitate previzionala. studiile de piata trebuie sa fie adoptate orientărilor proprii fiecărui produs. Cel mai sintetic. EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII INTREPRINDERII 6.5. eficienta exprima capacitatea de a produce rezultate cat mai mari cu cheltuieli cat mai mici. Cercetarea celui mai bun raport calitate-preţ rezulta dintr-o adevărata strategie a creatorului de voiaj. care sunt la baza deciziei de creare si comercializare a unui nou produs turistic. relatii care pun in evidenta faptul ca. Dat fiind specificul fiecărui produs turistic. Etapa 2 Cunoaşterea suficient de precisa a cererii turistice permite sa negocieze „montajul” adică realizarea produsului turistic cu diferiţi prestatori interesaţi si sa încheie cu ei contracte. Etapa 1 Scopul este de a cunoaşte si a analiza elementele „cheie” revelatoare are caracteristicilor pietei si mediului sau înconjurător. 33 . intr-o perioada de timp cat mai scurta. Procesul urmat cuprinde doua etape principale: Etapa 1: Evaluarea rentabilitatii previzionale si studiile de piata. Cu toate acestea metodologia generala ramane aceeasi. uneori ani. Pentru investiţii necesitând finantare puternica. raportul dintre consumul de factori si rezultatele obtinute. sau invers.

brut g 100 total .net g 100 capital. 6. Altfel spus. propriu g 100 cap. propriu  Rata rentabilitatii vanzarilor (%): profit.in.act 4) Indicatori de bonitate  Solvabilitate patrimoniala (%): cap.afaceri 2) Indicatori de active circulante  Viteza de rotatie a activelor circulante (zile): active.2 INDICATORI DE EXPRIMARE A EFICIENTEI ECONOMICE 1) Indicatori de profitabilitate  Rata rentabilitatii costurilor (%): profit .afaceri  Durata de recuperare a creantelor (zile): creante g 360 cifra. propriu + credite.Ca sens general.ch  Rata rentabilitatii financiare (%): profit.afaceri 3) Eficienta muncii  Productivitatea muncii (mil.bancare cap.circulante g 360 cifra. lei / salariat): cifra. eficienta economica presupune minimizarea volumului de factori de productie cheltuiti pentru fiecare unitate de productie.afaceri  Viteza de rotatie a stocurilor (zile): stocuri g 360 cifra.net g 100 cifra. propriu g 100 cap. se poate spune ca eficienta vizeaza efecte maxime cu cheltuielile minime sau cheltuieli mai mici pentru aceeasi unitate de productie realizata.imprumutat  Rata autonomiei financiare (%): 34 . personal.afaceri nr.

si.  Ponderea cheltuielilor cu personalul in valoarea adaugata (%). sub aspect economic.Necesar fond de rulment  Excedentul de venituri incasabile (mil.termen. lei) Cifra de afaceri+venituri din subventii de exploatare-(Cheltuieli de cheltuieli cu amortazarile de exploatare. în schimbul unei remuneraţii sub formă de salariu.datorii g tan te res g 360 cifra. Lichiditate generala (%): active. plătit in bani sau natură. între care cei mai consacraţi sunt numărul mediu de salariaţi şi volumul de timp efectiv lucrat.de.afaceri exploatare-    6.termen. Analiza în dinamică a numărului de salariaţi se realizează cu ajutorul mătorilor indicatori statistici specifici: a) indicele modificării numărului de salariaţi se va calcula astfel: 35 . pe baza lui determinându-se şi analizându-se productivitatea muncii. pe. pe..lung.circulante g 100 datorii. lei) Fond de rulment . (Total cheltuieli cu personalul / valoare adaugata) Rata de indatorare la termen (%): Durata de plata a datoriilor (zile) : Durata a datoriilor restante (zile): datorii.circulante − stocuri g 100 datorii.scurt 5) Indicatori de echilibru financiar si capacitate de plata  Sold net de trezorerie (mil. Acest indicator este unul intre elementele fundamentale utilizate în aprecierea eficienţei utilizării resurselor umane. pe.mediu g 100 cap.scurt  Lichiditate intermediara (%):  Lichiditate imediata (%): disponibilitati g 100 datorii.termen.termen.scurt active. 360 total. Evoluţia efectivului de salariaţi în România oferă informaţii deosebit de utile în ceea ce priveşte utilizarea forţei de muncă. pe.sau la persoane particulare. Salariatul este persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială . propriu (Total datorii / cifra afaceri) . sub formă de comision etc.3 INDICATORI DE EFICIENTA A UTILIZARII FORTEI DE MUNCA La nivelul economiei naţionale utilizarea forţei de muncă se apreciază prin indicatori statistici specifici.indiferent de forma ei de proprietate .

şi anume: • Durata medie a zilei de lucru. la nivel macroeconomic.... Potrivit specialiştilor ndicatorul ore efectiv lucrate se referă la timpul petrecut la locul de muncă pentru desfăşurarea activităţilor productive sau a celor auxiliare. b) depăşirea faţă de nivelul de bază a numărului de salariaţi din categoria i. exprimată în cifre absolute: ∆Ti = Ti1 − Ti 0 = RTi g i 0 T Indicatorii de volum de timp Volumul de timp efectiv lucrat reflectă timpul cât s-a muncit efectiv într-o anumită perioadă de timp.iTi = Ti1 Ti 0 în care: • Ti0 şi Ti1 sunt numărul de salariaţi din categoria i. Durata medie a zilei de lucru Acest indicator evidenţiază numărul mediu de ore lucrate de către un salariat într-o zi (dz) şi se calculează ca un raport între timpul efectiv lucrat exprimat în om-ore(Th) şi timpul efectiv lucrat exprimat în om-zile (Tz) 36 . indiferent de numărul de ore lucrate în acea zi. • Durata medie a lunii de lucru • Numărul de ore efectiv lucrate de un salariat în perioada analizată (luna de lucru sau. activităţi economice sau la nivelul economiei naţionale) într-o perioadă de timp analizată. În timpul acestei perioade. din motive legate de procesul de producţie sau de organizarea muncii.. într-un an) 1. Ca indicator care să reflecte utilizarea timpului efectiv lucrat. activităţi economice sau la nivelul economiei naţionale) într-o perioadă de timp analizată. care sunt parte a obligaţiilor legate de postul respectiv ( de exemplu. din perioadele de bază şi curentă • I = 1. exprimată în cifre relative: ∆T T RTi = iTi − 1 = i1 − 1 = i Ti 0 Ti 0 c) depăşirea faţă de nivelul de bază a numărului de salariaţi din categoria i. Pe baza indicatorilor de volum de timp de muncă se determină indicatori specifici ai utilizării. Volumul de timp efectiv lucrat exprimat în om-zile reprezintă numărul de om-zile efectiv lucrate de către toţi salariaţi (determinată fie la nivelul unei întreprinderi. Prin “om-zi lucrată” se înţelege prezenţa la lucru a unui salariat într-o zi. Prin “om-oră lucrată” se înţelege ora utilizată efectiv de către un salariat în cadrul activităţii sale de bază.n .2. De asemenea se includ şi anumiţi timpi inactivi petrecuţi la locul de muncă. Se poate exprima în două modalităţi: în om-ore şi în om-zile. Volumul de timp efectiv lucrat exprimat în om-ore reprezintă numărul de om-ore efectiv lucrate de către toţi salariaţi (determinată fie la nivelul unei întreprinderi. muncitorul este la dispoziţia angajatorului.categoria de salariaţi. pregătirea locului de muncă şi a uneltelor). se determină coeficientul utilizării fondului de timp maxim disponibil (Ku): în care: • Th este timpul efectiv lucrat exprimat în om-ore • Td este fondul de timp maxim disponibil.

La nivel de grup. în funcţie de algoritmul de calcul al timpului mediu efectiv lucrat. Se determină ca raport între timpul efectiv lucrat într-o lună exprimat în om-zile (T Z) şi numărul mediu de salariaţi din luna respectivă (T).La nivelul agregat (al economiei naţionale sau. şi se determină ca raport între timpul mediu efectiv lucrat exprimat în om-ore (T h) şi mediu de personal (T). 3. durata medie a zilei de lucru se calculează105: d zi = ∑T i =1 n i =1 n hi ∑T = ∑d i =1 n i =1 n zi zi T zi zi ∑T = ∑ dzi g Tzi = ∑ xid zi y i =1 i =1 n n în care: • • y Tzi este structura timpului efectiv lucrat exprimat în om-zile. • • x dl . Se calculează mai ales la nivel de întreprindere. Durata medie a lunii de lucru Durata medie a lunii de lucru reflectă numărul mediu de zile lucrate de un salariat într-o lună. putem pune în evidenţă influenţa factorilor. la nivel macroeconomic. dlj .durata medie a lunii de lucru pe categorii de muncitori. xid zi . al întreprinderii). la nivel microeconomic. cu ajutorul relaţiei: dl = ∑ Tzi ∑T i =1 i =1 n j n = ∑d T i =1 n lj n j ∑T i =1 = ∑ d j g j = ∑ xjdl y T i =1 i =1 n n j în care: T • y j este structura numărului mediu de muncitori.mărimea cu care contribuie nivelul de agreagre i la formarea duratei medii a zilei de lucru.mărimea cu care contribuie categoria de muncitori ila formarea duratei medii a j lunii de lucru. într-un an). 2. astfel: h= ∑ Thi ∑T i =1 i =1 n i n = ∑ hT i =1 n n i i ∑T i =1 = ∑ hi g Ti = ∑ xih y i =1 i =1 n n i 37 . Durata medie a perioadei (Numărul de ore efectiv lucrate de un salariat în perioada analizată) Acest indicator evidenţiază numărul mediu de ore lucrate de către o persoană în perioada analizată(luna de lucru sau.

Între rata rentabilităţii economice şi rata rentabilităţii financiare se manifestă o corelaţie directă. 2. în ultimă instanţă. • rata rentabilităţii financiare. Se referă la eficacitatea cu care sunt utilizate activele firmei. 1.4 INDICATORII RENTABILITATII Rentabilitatea unei firme se referă la capacitatea ei de a obţine profit. deci a plasamentului financiar. • evitarea unor imobilizări financiare fără justificare economică: stocuri. Se obţine ca raport între rezultatul net al exerciţiului şi valoarea activelor totale: Rre = Pnet g 100 At O valoare ridicată a ratei rentabilităţii economice se obţine prin gestionarea eficientă a activelor. Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin distribuirea de dividende şi prin creşterea rezervelor. respectiv prin efectul de levier financiar (efectul de îndatorare): D Rrf = Rre ⊕ ( Rre − Rd )g Kpr agentul economic ca urmare a folosirii creditului în calitate de capital. Rata rentabilităţii economice.6. • rata rentabilităţii comerciale (a vânzărilor). Se referă la eficacitatea cu care este utilizat capitalul firmei. adică de a obţine un excedent de venituri peste valoarea costului total implicat. • obţinerea unui grad de utilizare a capacităţilor de producţie cât mai ridicat. El se obţine comparând 38 . Rentabilitatea permite irmei nu numai menţinerea în afaceri. Starea rentabilităţii unei firme se poate analiza pe baza ratelor. o rată reprezintă raportul a două mărimi. Rata rentabilităţii financiare. creanţe etc. Determinarea şi analiza rentabilităţii unei firme – etapă esenţială în determinarea şi analiza riscului financiar – se realizează pe baza analizei profitului şi a ratelor de rentabilitate. Se determină ca raport între profitul net al exerciţiului şi valoarea capitalului propriu ( K pr ) de care dispune firma: Rrf = Pnet g 100 K pr Această rată măsoară randamentul capitalurilor proprii. ca de exemplu: • folosirea unor echipamente tehnologice neutilizate fizic şi moral. pe care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea acţiunilor firmei. Din punct de vedere metodologic. care în fapt reprezintă o creştere a averii proprietarilor. Rentabilitatea exprimă « starea de sănătate » a firmei şi. Sistemul de rate uzual folosit în analiza rentabilităţii activităţii firmei este compus din: • rata rentabilităţii economice. pusă în evidenţă prin modelul Miller – Modigliani. raport exprimat procentual. justifică existenţa şi funcţionarea firmei pe piaţa în cauză. dar şi dezvoltarea.

5 CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI ECONOMICE Eficienta economica a firmei poate creste prin: • reducerea costurilor de productie si in primul rand a cheltuielilor materiale. promovarea de noi tehnologii. • perfectionarea continua a calificarii salariaţilor. concomitent cu utilizarea aparatului tehnic existent.faza în care se află sectorul în ansamblul său. • innoirea si modernizarea produselor. existenta si intarirea proprietatii private. . 3. 39 . observăm că această rentabilitate este în funcţie de proporţia care există între datoriile financiare (D) şi capitalurile proprii (Kpr).rentabilitatea economică a întreprinderii (Rre) cu costul capitalului împrumutat (Rd = rata dobânzii). • actiuni intreprinse in domeniul marketing-management sau actiuni care au in vedere accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor. • valorificarea superioara a resurselor. conducerii. Rata rentabilităţii comerciale (a vânzărilor) arată eficienţa funcţiunii comerciale a firmei: P Rrc = net g 100 CA Nivelul ratei rentabilităţii comerciale depinde în principal de: . concomitent si in interdependenta cu perfectionarea continua a mecanismului economic-financiar in ansamblul sau. Rre fiind rentabilitatea economică şi Rd costul mediu al datoriei financiare. stimularea angajaţilor. Dacă luăm în considerare formula generală a efectului de îndatorare. 6.strategia urmată de firmă etc.poziţia concurenţială a firmei în cadrul sectorului de activitate. mai ales a mijloacelor circulante. . a consumurilor specifice prin: • fundamentarea stiintifica a normelor • introducerea de tehnologii noi • reproiectarea • eliminarea rebuturilor • folosirea de inlocuitori • ridicarea nivelului tehnic al mijloacelor de munca. • creşterea productivităţii muncii. • promovarea la toate nivelurile a unor forme moderne de organizare a producţiei muncii. Realitatea a dovedit ca aceste actiuni nu pot fi aplicate separat ele formând un sistem complex care conduce la reducerea costurilor sporirea rezultatelor → ridicarea eficientei in ansamblul sau.

WWW.vrajitorul. dar si uman.dr. fie oferite de intreprinderea de turism insasi fie pusa la dispozitia de furnizori. Tinand cont de concurenta acerba din acest domeniu de activitate.pag 58. Economica. intreprinderea de turism decide sa colaboreze cu furnizori care ofera produse de calitate. a facut fata tuturor fenomenelor negative survenite pe plan economic. Bibliografie: Cosmescu. transport. Valorificarea tuturor cailor si rezervelor interne de crestere a eficientei activitatii va asigura obtinerea de progrese insemnate. care vor permite Societatii sa se adapteze. sejurul sau petrecerea timpului liber de catre turisti presupune nu numai existenta unui ansamblu de premise naturale si antropice. Asigurarea unor conditii optime pentru deplasarea.comdoc/proiect Cabana Balea Lac Conf.R. Agentia isi propune oferirea de servicii de calitate pentru clientii sai. Note de curs Analiza eficientei economice in activitatea turistica / 40 . financiar. Pentru a oferi clientilor sai produse de buna calitate si la preturi avantajoase pentru acestia. la termenele stabilite si la preturi avantajoase.1998.C Klingeis Impex S. este foarte important pentru calitatea serviciilor oferite. Popescu A.CONCLUZII SI PROPUNERI Eficienta economica ridicata. S.I Turismul. Ed. Anghel Niculae. Bucuresti.scribd. agrement. Editura Economica. alimentatie publica. ci si valorificarea acestora prin intermediul serviciilor de cazare. al angajatilor.eu/firma//Klingeis Impex SRL www. dinamismului economic ridicat din tara noastra. care din diferite motive au fost schimbate.ro/sc/12711538 www. unde spiritul de echipa inseamna foarte mult. Eficienta economica a investitiilor. Univ. oferirea unor vacante de neuitat. reprezinta actualmente un imperativ fundamental a activitatii tuturor societatilor si unitatilor comerciale.Bucuresti 2003. fara incetare. corelata cu eficienta sociala corespunzatoare. relaxare totala intr-un mediu natural.L. In acest domeniu.listafirme. politic.