You are on page 1of 25

Drept constituţional comparat Într-un stat democratic există funcţii diferite (legislativă, executivă, jurisdicţională) realizate de către autorităţi

distincte, care se controlează şi colaborează între ele. 1 - Funcţia legislativă presupune elaborarea actelor normative, 2 - Funcţia executivă – presupune aplicarea actelor normative adoptate 3 - Funcţia jurisdicţională Împărţirea funcţiei legislative a statului Pe orizontală (între organele care execută puterea legislativă) Parlamentul – principalul actor Guvernul Şeful de stat Organele jurisdicţionale i. instanţele judecătoreşti – numai în sistemul anglo-saxon ii. curţile sau tribunalele constituţionale 2. Pe verticală a. La nivelul unui stat federal – între organele legislative federale şi organele legislative federate (Germania, Austria, Belgia) b. La nivelul statelor unitare, puternic descentralizate (Italia, Spania, Portugalia şi Franţa) - între organele legislative naţionale şi organele legislative de la nivelul unităţilor autonome c. Între organele legislative ale statelor membre ale Uniunii Europene şi organele legislative comunitare 1. Parlamentul European 2. Consiliul Europei şi Comisia Europeană 1. La nivelul statelor federale Între organele legislative ale federaţiei şi organele legislative ale structurilor federate (care poartă denumiri diferite: landuri – Germania, Austria, comunităţi şi regiuni în Belgia). Germania Legea fundamentală a Germaniei (nu se foloseşte termenul de „Constituţie”). Potrivit legii fundamentale, sunt reglementate într-un articol distinct o serie de domenii de relaţii sociale de o importanţă majoră în care intervine competenţa legislativă exclusivă (adică în aceste domenii vor interveni numai organele federale): revizuirea constituţiei, drepturile şi libertăţile fundamentale, frontierele de stat, moneda, apărare, forţele armate, securitate, cetăţenie federală, azil, emigraţie şi imigraţie, relaţii internaţionale, afaceri externe. La nivelul de land – exemple: cultură, educaţie, etc. Într-un alt articol din constituţie sunt enumerate domeniile de relaţii sociale care au în vedere competenţa legislativă concurentă, adică acele domenii pot fi reglementate în primul rând de federaţie, iar dacă aceasta nu face uz de competenţa sa, de către landuri. Exemple: statutul persoanelor, starea civilă, drept civil, penal, comercial, notarial, asigurări sociale, sindicate. 1 1. a. b. c. d.

Într-o altă reglamentare din constituţie se menţionează că în unele domenii de relaţii sociale, federaţia întervine doar cu legi cadru, acestea fixând doar principii generale într-un anumit domeniu, urmând apoi ca landurile să detalieze acel domeniu, prin adoptarea de acte juridice normative: învăţământ, protecţia mediului, statutul juridic al funcţionarilor din cadrul serviciilor publice ale landurilor În toate celelalte domenii landurile pot interveni cu acte juridice normative. Austria Structurile federate se numesc landuri, ca şi în Germania, doar că Germania are 15 şi Austria are doar 9. Într-un articol distinct al Constituţiei Austriei (din 1920, modificată ulterior), sunt enumerate domeniile de relaţii sociale în care federaţia are atât competenţă legislativă cât şi una executivă, adică în aceste domenii federaţia adoptă acte normative şi le pune în executare (avem în vedere aceleaşi domenii ca în Germania – exclusive). Într-o altă reglementare din Constituţie sunt precizate domeniile de relaţii sociale în care federaţia are o competenţă legislativă, iar landurile o competenţă executivă: alegerea şi organizarea Consiliului Naţional – camera inferioară a Parlamentului austriac reglementarea referendumului, reglementarea stării de asediu şi a stării de urgenţă. Într-o altă reglementare din Constituţia austriacă se prevede că în unele domenii de relaţii sociale federaţia intervine cu legi cadru ce fixează principii generale într-un domeniu, iar ulterior acel domeniu va fi detaliat de către landuri: locuinţe sociale, reformă agrară, protecţia mediului, litigii extrajudiciare. În alte domenii de relaţii sociale: cultură, amenajarea teritoriului, educaţie, turism, landurile au atât competenţă legislativă cât şi competenţă executivă Belgia Este un stat federal format într-un mod deosebit de alte state federale. Regula generală de formare a statelor federale este prin agregare (unirea într-un stat federal). Excepţia – segregarea – cazul Belgiei – disocierea unui stat unitar. În Belgia s-a realizat segregarea datorită conflictelor dintre populaţia valonă (franceză) şi cea flamandă (neoirlandeză) din anul 1970, care a impus reforme pentru autonomie până în anul 1981. În 1993 s-a schimbat constituţia, rezultând 3 comunităţi şi 3 regiuni (constituţia nu mai fusese schimbată din anul 1831 – considerată foarte democratică la acea vreme şi care a stat la baza Constituţiei României din 1866). Structurile federate 3 regiuni teritoriale: valonă, flamandă şi mixtă din jurul oraşului Bruxelles 3 comunităţi: valonă (franceză), flamandă (neoirlandeză), germanofonă Limbile oficiale: franceza şi neoirlandeza. Atenţie: există 4 regiuni lingvistice! În Belgia comunităţile şi regiunile au competenţă de drept comun, adică, reglementează orice domeniu de relaţii sociale care sunt în mod expres rezervate federaţiei. Puterea de stat în Belgia este împărţită 9 colectivităţi politice: la nivelul federaţiei (1) la nivelul celor 3 regiuni (3) la nivelul celor 3 comunităţi (3) 2

buget. 117). se întâlneşte doar în Belgia): legi unicamerale legi bicamerale o integrale o virtuale Legile unicamerale – sunt adoptate de o singură cameră şi anume Camera Reprezentanţilor. există următoarea clasificare a legilor (distinctă. stabilire contingent armată. protecţia şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. doar la cererea a 15 senatori. În cadrul unui stat unitar puternic descentralizat Subiect examen: Împărţirea puterii legislative se face între organele legislative ale statului şi organele legislative ale comunităţilor autonome ( Italia. ÎMPĂRŢIREA FUNCŢIEI LEGISLATIVE ÎNTR-UN STAT FEDERAL 2. Ele intervin în următoarele domenii: răspunderea penală şi civilă a miniştrilor. securitate. finanţe. 3 . Portugalia) Italia Potrivit Constituţiei recent modificate (în 2001 şi 2003. organele legislative naţionale fixează doar cadrul general. cea veche fiind din 1948) – funcţia legislativă a statului italian este împărţită între stat şi regiuni. ca şi în Germania – stat federal). vor fi dezbătute şi votate şi de către Senat. relaţiile externe ale statului italian. în domeniile mai importante: revizuirea Constituţiei statutul juridic al regiunilor lingvistice (4 regiuni: valonă. promulgate şi sancţionate apoi de către rege. Legile bicamerale integrale – sunt adoptate de către cele două camere ale Parlamentului. Aceste legi intervin în alte domenii de relaţii sociale decât cele specificate celorlalte categorii de legi. În Belgia. frontiere de stat. după care. forţă armată. Spania. organele federale adoptă legi.- două comisii paritare ce funcţionează în capitala statului. se face referire la o serie de domenii de relaţii sociale ce au în vedere componenta legislativă exclusivă a statului. Potrivit Constituţiei (art. monedă. precum şi din legea comunitară. comunităţile şi regiunile adoptă ordonanţe şi cele două Comisii paritare adoptă decrete. germanofonă şi mixtă) drepturile şi libertăţile fundamentale. forţe armate. frontiere de stat cetăţenie federală Legile bicamerale virtuale Aceste legi se adoptă de către Camera Reprezentanţilor în mod obligatoriu. modificarea Constituţiei. apărare. ordinea şi liniştea publică. în funcţie de contribuţia celor două camere ale Parlamentului federal (Camera Reprezentanţilor şi Senat) la adoptarea legilor. apărare. flamandă. în aceste domenii. Prin urmare. fiind apoi promulgate şi sancţionate de către rege. Într-un alt articol sunt enumerate domeniile de relaţii sociale care au în vedere componenta legislativă. cu respectarea constrângerilor ce rezultă din angajamentele internaţionale. adică.

adică în aceste domenii intervine atât Parlamentul cât şi Guvernul. există o serie de domenii de relaţii sociale ce au în vedere o componentă legislativă exclusivă a Parlamentului: modificarea Constituţiei regimul juridic al stării de asediu şi al strării de urgenţă dobândirea şi pierderea cetăţeniei. Consiliul Regional exercită funcţia legislativă. Potrivit Constituţiei. turism.a. largă: Azore şi Madera Potrivit Constituţiei din 1976. Tot în Constituţie sunt prevăzute alte domenii de relaţii sociale care vizează o componentă legislativă relativă. există domenii de relaţii sociale care au în vedere componenta legislativă exclusivă a statului: drepturile şi libertăţile fundamentale modificarea Constituţiei dreptul comerţului internaţional monedă frontieră de stat cetăţenie spaniolă Există alte domenii de relaţii sociale prevăzute în Constituţia spaniolă ce au în vedere o competenţă legislativă concurentă. Aceste domenii sunt numai de competenţa Adunării Republicii Portugheze. Spania În Spania există regiuni care se bucură de o autonomie extrem de largă: Ţara Bască (naţionalişti – se consideră basci) Catalũnia Galicia Regiunea din jurul Madridului Potrivit Constituţiei spaniole. medicale urbanism. În Portugalia funcţia legislativă este împărţită între Parlament – care adoptă legi. pe baza delegării legislative: 4 . aceste regiuni având dreptul de a elabora acte pur normative cu respectarea Constituţiei. La nivelul regiunilor. în alte domenii decât cele rezervate Parlamentului şi Guvernului. amenajarea teritoriului servicii sanitare pieţe locale cultură. a principiilor generale de drept. ş. a principiilor generale de drept şi a intereselor celorlalte regiuni. starea civilă capacitatea juridică amenajarea teritoriului cultură. educaţie. adică aceste domenii pot fi reglementate atât de organele legislative naţionale cât şi de cele existente la nivelul regiunilor. educaţie.urmând ca aceste domenii să fie reglementate detaliat de către organele legislative ale comunităţilor autonome relaţiile dintre regiuni şi alte state amenajarea teritoriului politici locale asigurări sociale. funcţia executivă este realizată de un organ numit Juntă. este stabilit un statut de autonomie foarte larg unui număr de 5 regiuni. în Italia. iar preşedintele Juntei reprezintă interesele acelei regiuni. cu respectarea Constituţiei. aceste 2 regiuni au competenţa de a adopta decrete-legi regionale. turism Portugalia Există 2 regiuni care beneficiază de o autonomie f. Guvern – care adoptă decrete-legi (simple şi de urgenţă) şi Organele legislative regionale – care adoptă decrete-legi regionale. Potrivit Constituţiei.

Statul are o serie de elemente definitorii: populaţia teritoriul puterea politică În funcţie de aceste elemente.organe legislative comunitare (Parlament European.în sens restrâns: statul este un sistem organizaţional care exercită în mod suveran puterea de stat şi care deţine în acest scop monopolul de a crea şi de a aplica dreptul. în vederea atingerii scopurilor propuse . statul reprezintă o pupulaţie stabilită pe un anumit teritoriu. care are astfel competenţă de drept comun (poate adopta legi în orice domeniu cu excepţia celor ce revin exclusiv Parlamentului). organizarea şi funcţionarea Tribunalului Constituţional. O a treia clasificare: .E.- protecţia drepturilor fundamentale stabilirea principiilor generale ale învăţământului protecţia mediului constituirea. În alte domenii decât cele care au în vedere competenţa legislativă a Parlamentului. financiare.pe plan intern o socială o economică o politică o culturală.integrarea tuturor elementelor în cadrul unei societăţi .organe legislative naţionale din fiecare stat membru al U. intervine Guvernul.E. .) Definiţia statului: .stabilirea anumitor scopuri precise .distribuirea valorilor în societate II – în funcţie de domeniul de relaţii sociale în care intervine statul . Funcţiile statului: Clasificări: I –în funcţie de cerinţele globale ale unui sistem social determinat.în sens larg: statul este o asociaţie umană care are un guvernământ autonom (persoanele de pe un teritoriu asupra cărora se exercită o autoritate) . educativă o de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale o de apărare a ordinii şi liniştii publice pe plan extern o de apărare o de colaborare cu alte state sau organe internaţionale III – în funcţie de natura juridică a domeniului în care intervine statul (sau având în vedere cerinţele separaţiei puterilor în stat) legislativă executivă jurisdicţională 5 . Funcţiile statului (în primele 15 state membre U. Consiliul Uniunii Europene. asupra căreia se exercită o putere politică. făcută de sociologi: . Comisia Europeană).mobilizarea tuturor resurselor umane. materiale.

o transferă Guvernului unui land. Guvernul poate să emită acte cu caracter normativ pe baza delegării legislative ce poate fi dată de către Parlament Guvernului printr-o lege de abilitare. emigrare. 6 . În unele state. Germania – Bundestag-ul (Camera inferioară a Parlamentului) transmite o delegaţie legislativă Guvernului federal. se întâlneşte procedura subdelegării legislative. imigrare. poate să determine Parlamentul pentru ca acesta să iniţieze procedură de urgenţă în cazul adoptării unor legi. Portugalia. Au fost situaţii în care parlamentarii au avut iniţiativă legislativă în alte domenii decât cele care revin Parlamentului. precum şi data până la care Guvernul are această posibilitate. Suedia . cetăţenie. prin instituţia subdelegării legislative. Marea Britanie. Franţa – potrivit Constituţiei (1958 – cu modificările ulterioare) – art. În Franţa controlul de constituţionalitate este doar anterior adoptării legilor Portugalia Tot ce s-a discutat la împărţirea pe verticală a funcţiei legislative. Guvernul are iniţiativă legislativă. Guvernul poate să participe la dezbaterile parlamentare ale proiectelor de legi pe care le iniţiază. pe lângă delegare legislativă. Atunci Guvernul se opune şi se consideră că este neconstituţional ca Parlamentul să facă acea propunere de lege (până la finalizarea dezbaterilor parlamentare. Guvernul federal. învăţământ ş. Franţa. 80% din legile adoptate de Parlament provin din proiecte de legi iniţiate de către Guvern. dreptul la muncă. în care întotdeauna trebuie să se precizeze domeniile de relaţii sociale care vor fi reglementate de Guvern.decrete-legi în Portugalia şi în Spania În unele state (Germania şi Suedia). Exemple Prin delegare legislativă Guvernul poate să emită: . poate aduce amendamente acestor proiecte. Subdelegarea este procedura prin care însărcinarea ce e dată de către Parlament Guvernului. este transmisă de Guvern altor organe de stat. Suedia – Ristag (Parlamentul suedez) transmite o anumită delegare Guvernului. frontierele de stat. Franţa. redirecţionează acea însărcinare unor organe centrale de stat (ex: Banca Naţională a Suediei) sau unor organe locale. azil. care le poate reglementa prin acte cu caracter normativ. drepturile şi libertăţile fundamentale. opoziţia – ridicarea exceptiei de neconstituţionalitate la Consiliul constituţional).ordonanţe în România şi în Franţa. .a. aprox.Împărţirea funcţiei legislative a statului pe orizontală Rolul legislativ al Guvernului (ce rol are guvernul în procesul de adoptare a legilor ?) În marea majoritate a statelor. 34 – sunt enumerate domeniile de relaţii sociale ce pot fi reglamentate numai de către Parlament: revizuirea Constituţiei. care prin subdelegare legislativă. În unele state: Germania.domenii ale legii (cele ce pot fi reglementate numai de către Parlament). Toate celelalte domenii – revin Guvernului. Constituţia împarte funcţia legislativă între Parlament şi Guvern.

monedă. Monarhia Regele promulgă şi sancţionează legile adoptate de către Parlament. securitate. şeful de stat (în special în republici) poate organiza un referendum legislativ cu privire la un proiect de lege iniţiat de către acesta. nu se mai face diferenţa între promulgare şi sancţionare. cum ar fi Grecia. 5. Guvernul poate determina Adunarea Naţională pentru ca aceasta să se pronunţe printr-un singur vot cu privire la întreg proiectul de lege sau numai la o parte din acesta. Potrivit Constituţiei. cetăţenie. Finlanda. apărare. nici un obstacol nu împiedică Parlamentul (numit Ristag) ca acesta să intervină într-un domeniu rezervat Guvernului. numită votul blocat (în Irlanda numită „ghilotină”) regula generală fiind aceea ca o comisie parlamentară să dezbată orice proiect sau propunere de lege. În alte state. prin referendum făcându-se o consultare populară. Alte atribuţii ale şefului de stat în plan administrativ Sunt foarte puţine statele în care şeful de stat are iniţiativă legislativă: Spania. de la art. Dacă un proiect dezbătut în plenul Adunării Naţionale nu a fost anterior discutat într-o comisie parlamentară. Atunci când puterile regilor erau foarte mari. Guvernul se poate opune cu privire la dezbaterea şi votarea lui. Toate celelalte domenii îi revin Guvernului. promulgarea şi sancţionarea reprezentau două procedee distincte (promulgarea – act administrativ iar sancţionarea – control efectiv realizat asupra unei legi). 7 . Belgia. În unele state. forţe armate. nereţinându-se decât amendamentele formulate de Guvern. decrete normative.şef de stat – promulgă legile adoptate de către Parlament Excepţie: Austria = preşedinte federal – autentifică legile adoptate de către Parlament În cazul în care preşedintele refuză să promulge o lege. În cazul în care există neînţelegeri majore între Parlament şi Guvern. enumerearea domeniilor de relaţii sociale ce vor fi reglementate numai de către Parlament: modificarea Constituţiei. Rolul legislativ al Guvernului În Franţa este pus în evidenţă de o procedură specială. 8. pe baza delegării legislative a Parlamentului. 1 până la art. şeful de stat poate să elaboreze acte cu caracter normativ. Rolul legislativ al şefului de stat Disticţie între republici şi monarhii Republica . Astăzi.Suedia (monarhie) Constituţia prevede în cap. Sesizare Curţii Constituţionale sau a Tribunalului Constituţional în vederea realizării controlului de constituţionalitate (în cazul în care legea este declarată neconstituţională. articolele care sunt astfel declarate sunt trimise spre analiză la Parlament). potrivit Constituţiei. are două modalităţi la care va recurge: I. Retrimiterea legii spre reexaminare la Parlament II. reguli privind succesiunea la tron. când puterea regilor este formală. frontiere de stat.

Franţa – potrivit art. ele fiind considerate precedente în alte cazuri ulterioare. ROLUL LEGISLATIV AL ORGANELOR JURISDICŢIONALE A. BELGIA – monarhie. a fost aplicat o singură dată în Franţa în timpul războiului civil din Algeria. în această ultimă situaţie o lege este declarată neconstituţională şi va fi înlăturată din câmpul normativ. parlament bicameral Camerea Reprezentanţilor. pentru 6 luni. preşedintele poate organiza un referendum cu privire la un proiect de lege legat de o problemă economică sau socială a naţiunii. PRIMELE 15 STATE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE Federaţiile – regula: Parlament bicameral o cameră reprezintă interesele federaţiei cealaltă cameră reprezintă interesele statelor federate GERMANIA – republică. în opoziţie cu Parlamentul. stare de necesitate sau stare de urgenţă. Parlament bicameral: 8 . ce trebuiesc apoi supuse aprobării Parlamentului. la propunerea Guvernului sau a celor două camere ale Parlamentului. În Franţa şi Grecia Constituţia conferă preşedintelui atribuţii legislative excepţionale. cu excepţia celor bugetare. în anul 1962. care este considerat legislator pozitiv. În urma acestuia. Bundesrat. în 40 de zile de la emitere. Consiliul Naţional . Statele puternic descentralizate ITALIA – republică. concretizate în decrete cu caracter normativ. Charles de Gaulle a guvernat prin aceste decrete cu caracter normativ. .Parlament bicameral – camera inferioară = Bundestag (4 ani).Naţionalraat – camera inferioară.art. dacă Parlamentul nu ia măsurile necesare în asemenea împrejurări. acest articol 16. aleasă prin vot direct pe 4 ani Senat – exprimă interesele celor 3 regiuni. 11 din Constituţie. preşedintele este îndreptăţit să o facă prin emiterea de decrete cu caracter normativ. 16 din Constituţie precizează că atunci când integritatea teritorială. Instanţele judecătoreşti – în sistemul de drept anglo-saxon pronunţă hotărâri judecătoreşti care au valoare de lege. precum şi atunci când funcţionarea normală a instituţiilor publice este întreruptă. preşedintele ia toate măsurile care se impun în aceste împrejurări. Curţile sau Tribunalele Constituţionale Au ca principală atribuţie realizarea controlului de constituţionalitate al legilor. În acest fel o Curte Constituţională sau un Tribunal Constituţional au fost denumite legislatori negativi. astfel: Franţa . Grecia Conform Constituţiei. iar camera superioară = Bundesrat (reprezintă interesele landurilor) AUSTRIA – republică. se pronunţă o decizie de constituţionalitate sau una de neconstituţionalitate. respectarea angajamentelor internaţionale sunt grav şi iminent ameninţate. în caz de agresiune armată. independenţa statului. preşedintele poate să organizeze un referendum cu privire la un proiect de lege privind: organizarea puterilor publice organizarea serviciilor publice reforme în politica economică şi socială a statului Grecia – potrivit Constituţiei. aleasă direct pe 4 ani. care a determinat o criză internă în Franţa. a.

- Camera Deputaţilor Senat SPANIA – monarhie – rege: Juan Carlos I – Parlament bicameral Cortesul Generale Senat – interesul regiunilor PORTUGALIA – republică. 1930 – Camera Comunelor – a doua cameră. Parlament bicameral Adunarea Naţională – camera inferioară – 5 ani Senat (ales indirect pe 9 ani) Funcţia executivă a statului Implică executarea sau asigurarea executării legilor şi se realizează prin: acte administrative prestări de servicii publice operaţiuni materiale realizarea unor lucrări Este realizată în principal de către Guvern şi şeful de stat (preşedinte sau monarh) (Site-ul Luxemburgului – istoric – merită văzut!) Şeful de stat – are calitate dublă: organ al puterii executive. Scoţia. Parlament unicameral – Camera Deputaţilor FRANŢA – republică. IRLANDA – republică. pe 5 ani 2. Parlament unicameral – Camera Reprezentanţilor GRECIA .Ristag DANEMARCA – monarhie. Parlament unicameral .republică. Parlament unicameral . mediator între autorităţile publice 9 - .numiţi pe viaţă de regină ereditari – ecleziastici – numiti pe viaţă de biserici judiciari – înalţii magistraţi 1295 – primul Parlament din lume – unicameral. Camera Lorzilor – formată din 1300 lorzi Există mai multe categorii de lorzi: pairi . Camera Comunelor – este camera inferioară. Parlament cu o singură cameră. OLANDA – monarhie Parlament bicameral numit State Generale A doua Cameră – aleasă în mod direct Prima Cameră MAREA BRITANIE (REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI AL IRLANDEI DE NORD) Anglia. numită Adunarea Republicii Portugheze LUXEMBURG – (MARELE DUCAT DE LUXEMBURG) – are o formă de guvernământ asemănătoare cu monarhia şi Parlament unicameral – Camera Deputaţilor.Folketing FINLANDA – republică. Ţara Galilor şi Irlanda de Nord – Parlament bicameral: 1. Parlament bicameral Camera Reprezentanţilor Senat Statele nordice au toate Parlament unicameral SUEDIA – monarhie. aleasă prin vot direct.

Jean François Aubert – Atribuţii ale Adunării Federale ale Parlamentului elveţian – Elveţia – legislativă. . colaborare între autorităţi) .clasificări 1.1980 – în Germania – pentru prima dată. Aceste limite sunt fixate prin enumerarea drepturilor. .funcţia legislativă .să existe şi să se aplice separaţia puterilor în stat.pentru a vedea dacă se respectă cerinţele statului de drept („stat de drept” – stat supus regulilor juridice sau stat al domniei legii): .Activitatea de soluţionare a unor litigii .libertatea presei. . de control al justiţiei şi de revizuire a Constituţiei .Este realizată în principal de instanţele judecătoreşti şi de către Curţile sau Tribunale Constituţionale.funcţia financiară .realizarea unei ierarhii a normelor juridice în care poziţia superioară aparţine Constituţiei. la fel. administrativă.pentru a vedea eficienţa Parlamentului. reprezentarea – interesele poporului 3. legiferarea – emiterea legilor 2. astfel încât să nu se permită Parlamentului să modifice Constituţia.Funcţia jurisdicţională . deliberarea (cântăreşte.Marcel Prèlot şi Jean Boulois – vorbesc despre o singură funcţia a Parlamentului care. ..stat de drept”. Clasificări ale funcţiilor parlamentelor funcţia legislativă funcţia de control .funcţia de orientare a acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor naţionale ale statelor (dedusă pe calea practicii politice) . executivă.pentru a determina diferenţa dintre legalitate (în conformitate cu legea) şi legitimitate (tot ceea ce este oportun.Fernandez Segado clasifică astfel: . ar avea 4 laturi: 1.pentru a vedea dacă într-un stat se respectă exigenţa principiului separaţiei puterilor în stat (existenţa unor funţii distincte având organe diferite. . . . prin aceeaşi procedură cu cea a legilor ordinare. noţiunea de Rechtstaat – .să se reglementeze şi să se garanteze drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. libertăţilor fundamentale şi garanţiilor acestora. controlul 4. control reciproc.funcţia de control a Parlamentului .pentru a vedea limitele acţiunii Parlamentului. apreciază).Genoveva Vrabie – 10 . Funcţiile Parlamentului în statele membre al Uniunii Europene Necesitate . necesar).prevederea unor reguli greoaie de revizuire a Constituţiei. .funcţia financiară (după unii autori). Necesitatea identificării . . .

rămâne autoritatea publică ce exercită în principal funcţia legislativă în cadrul unui stat.I. . la nivel federal. şeful de stat. 11 . este împărţită între: federaţie. numirea Avocatului Poporului). Constituţia României prevede: delegarea în favoarea organelor comunitare a unor drepturi suverane statului român. Avocatul Poporului. Deşi funcţia legislativă a Parlamentului este limitată prin faptul că ea se împarte şi cu alte autorităţi publice sau organe comunitare. .organele legislative comunitare.E. Constituţia Franţei prevede: posibilitatea transferării unor drepturi suverane ale statului către organele comunitare. Constituţia Danemarcei prevede: delegarea unor competenţe în favoarea instituţiilor comunitare. 2. Curţii de Conturi. 3.). .în sens larg – prin lege se înţelege orice act juridic normativ indiferent de organul de stat de la acre provine..funcţii laterale . ce este elaborat cu o procedură prealabilă şi care se bucură de supremaţie faţă de toate celelalte acte juridice normative.I.funcţia finală – de reprezentare a poporului (are în vedere scopul final pentru care a fost constituit Parlamentul – de reprezentare a poporului). etc.în sens restrâns –reprezintă numai actul ce provine de la parlament.A.în statele descentralizate se împarte între: . PARLAMENTUL – AUTORITATE LEGIUITOARE A UNUI STAT Funcţia legislativă a Parlamentului este limitată şi împărţită: 1.de control asupra diverselor autorităţi publice (Guvern – moţiunea de cenzură. . .. în România.. statele federate.facilitarea activităţii justiţiei – existenţa comisiilor de anchetă în cadrul Parlamentului pentru realizarea unor activităţi de investigaţie privind unele acţiuni ale înalţilor demnitari. funcţia legislativă se împarte între: -organele legislative naţionale.. Constituţia Germaniei prevede: posibilitatea transferării unor competenţe către organele comunitare. organele jurisdicţionale.funcţii fundamentale . Parlamentul. S. constituţiile prevăd delegarea sau transferarea unor drepturi suverane ale statelor către instituţiile comunitare. .R.N. totuşi. cu: guvernul.în statele unitare puternic descentralizate.organele legislative de la nivel naţional şi cele .guvernamentală – alegerea sau numirea unor organe sau a unor persoane ce vor realiza activităţile administrative sau judiciare (investitura Guvernului. C. Actele parlamentelor din statele membre UE Noţiunea de lege .deliberarea – nu este specifică numai Parlamentului. Şef de stat-suspendarea din funcţie ori punerea sub acuzare pentru înaltă trădare. . 4. S.legislativă. În toate statele membre ale U.ale regiunilor autonome.E.

Nu se permite adoptarea de legi de către comisiile parlamentare în următoarele domenii: în materie constituţională. . bine determinate în Constituţie şi regulamente interne ale parlamentelor.hotărâri cu caracter normativ pe care le pot elabora parlamentele (Ex: hotărâri ale parlamentului pentru aprobarea regulamentelor parlamentare). în probleme cu caracter internaţional. legile sunt adoptate potrivit unei proceduri mai laborioase.din punct de vedere al conţinutului normativ sau nenormativ al unui act juridic. pe când celelalte sunt elaborate potrivit unei proceduri mult mai rapide şi mai simplificate. . legile au caracter normativ pe când hotărârile şi moţiunile nu au caracter normativ. oricând.declaraţii. Actele parlamentului pot fi manifestări de voinţă ale parlamentului în plenul său sau manifestări de voinţă ale unei singure camere a parlamentului. Spania). . Aceste acte le diferenţiem de legi după trei criterii: .Legea mai poate fi definită din punct de vedere formal şi din punct de vedere material sau al conţinutului.din punct de vedere formal – poate fi definită ca actul elaborat de către parlament cu o anumită procedură bine determinată şi care se bucură de supremaţie faţă de celelalte izvoare de drept. c)acte juridice exclusiv politice: . legile se bucură de supremaţie faţă de toate actele juridice normative sau nenormative. . în materie electorală. Moţiunile adoptate de parlament reprezintă actele prin care una dintre camere sau ambele camere îşi exprimă punctul de vedere. . . b) acte juridice nenormative: . 12 .hotărârile. Astfel.rezoluţii.apeluri. parlamentul poate să dezbată şi să voteze din nou o lege adoptată anterior de către o comisie. acesta poate adopta şi moţiuni de cenzură. În Italia Comisiile parlamentare pot să adopte legi în domenii de importanţă redusă.din punct de vedere material – legea este actul juridic normativ ce provine de la parlament ce reglementează domenii importante de relaţii sociale. în mod excepţional în unele state o secţie a parlamentului sau o comisie parlamentară pot să adopte legi în domenii de mai mică importanţă (Italia.moţiunile.în funcţie de modul sau procedura de adoptare a lor. În cadrul realizării funcţiei de control a parlamentului. De asemeni. .legile – în fiecare stat existând o mare diversitate de legi adoptate de parlament.din punct de vedere al poziţiei lor în cadrul ierarhiei izvoarelor de drept.mesaje. . în materie bugetară. la solicitarea unui număr de o zecime din membri unei camere. o cincime din numărul membrilor unei comisii sau la solicitarea a 5 comisii regionale. . Clasificarea actelor parlamentare a) acte juridice normative .a unei secţii a parlamentului unei comisii parlamentare. poziţie cu privire la o problemă de politică internă sau externă (moţiune simplă).

limitele revizuirii – forma republicană şi limba oficială nu pot constitui obiect al revizuirii constituţiei.trebuie aprobate prin referendum pentru a intra în vigoare. .000 de cetăţeni cu drept de vot sau la solicitarea a 5 Consilii Regionale. . 4/5. c) legi organice. Oricând cele două camere ale parlamentului pot să solicite dezbaterea şi votarea din nou a legii elaborate anterior de o comisie. . b) legi cadru.legile privind autorizarea încheierii unor tratate internaţionale. 3/5.ele reglementează cele mai importante domenii de relaţii sociale. o lege de revizuire a constituţiei trebuie să fie adoptată de cele două camere ale parlamentului (Adunarea generală şi Senatul). organizarea unui referendum poate fi evitată atunci când preşedintele convoacă cele două camere în congres la Versailles. legile constituţionale se votează cu jumătate plus unu din numărul total de membri din fiecare cameră.189 din Constituţia Franţei.revizuirea constituţiei. În Italia cele două camere au competenţe egale. Exemple: În Franţa art.ele se adoptă în statele membre după o procedură ce prezintă o anumită solemnitate şi potrivit unei majorităţi absolute calificate de 2/3. legile constituţionale sunt adoptate de către cele două camere ale parlamentului în două deliberări succesive între care trebuie să existe un interval de 3 luni. după cea de a doua deliberare a legii constituţionale în cele două camere. a) Legile constituţionale – sunt toate legile de modificare sau adoptare a constituţiei. În funcţie de importanţa domeniului de relaţii sociale reglementate. 13 . Posibile clasificări ale legilor 1. precizează că iniţiativa revizuirii constituţiei revine parlamentului şi guvernului.legile financiare. aceasta este votată cu 2/3 din numărul total de parlamentari. în cadrul primei deliberări şi a celei de a doua. integritatea teritorială şi forma republicană nu pot forma obiect de revizuire a constituţiei. Au regim juridic aparte caracterizat prin: .În Spania Comisiile parlamentare pot în mod excepţional să adopte legi în materie de o importanţă mai redusă. cu majoritate absolută de membri. după această etapă legea de revizuire trebuie supusă în mod obligatoriu unui referendum pentru a intra în vigoare. În această situaţie legea de revizuire va trebui să fie adoptată cu 3/5 din numărul total de parlamentari. . legile sunt: a) constituţionale. se poate organiza un referendum pentru ca poporul să aprobe o lege constituţională. . nu se mai organizează referendum dacă. . .legile organice.legile cadru. apoi la solicitarea a unui număr de 500.ocupă poziţia superioară în cadrul izvoarelor de drept. Nu se permite adoptarea legilor de către comisii în următoarele domenii: . d) legi ordinare.

iar in fiecare din aceste judeţe sau in municipiul Bucureşti trebuie sa fie înregistrate cel puţin 20. nu se poate revizui constituţia în caz de război. cetăţenii nu pot iniţia revizuiri ale constituţiei în următoarele domenii: probleme cu caracter internaţional. guvernului. legea de revizuire a constituţiei. după votarea unei asemenea legi. în cazul unei revizuiri parţiale a unor titluri de mai mică importanţă.000 de semnături in sprijinul acestei iniţiative. cu aceeaşi majoritate.000 de cetăţeni cu drept de vot. Italia. legea de revizuire a constituţiei trebuie adoptată în aceeaşi formă de către Congresul Deputaţilor şi Senat cu o majoritate diferită şi anume: 3/5 din numărul total de membri din Congresul deputaţilor şi jumătate plus unu din numărul total de membri din senat. la regulile privind succesiunea la tron). Franţa. Acestea fixează doar principii generale într-un anumit domeniu urmând apoi ca landurile să detalieze acel domeniu prin adoptarea de acte juridice 14 . după această procedură trebuie să se organizeze. dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional. cele două camere ale parlamentului trebuie să voteze în aceeaşi formă legea de revizuire a constituţiei cu majoritate de 2/3 din numărul membrilor din fiecare cameră. Pot fi întâlnite în Germania. independent. Exemple: În Germania . independenta justiţiei. hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor si senatorilor. revizuirea este definitiva după aprobarea ei prin referendum. in şedinţa comuna. Camera Deputaţilor si Senatul.000 cetăţeni cu drept de vot.într-o reglementare prevăzută de legea fundamentală se menţionează că în unele domenii de relaţii sociale federaţia intervine doar cu legi cadru. în mod obligatoriu. de asemenea. proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputaţilor si de Senat. nici o revizuire nu poate fi făcuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. Austria. Spania.150-152 CR revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului. b) Legile cadru O lege cadru fixează principiile fundamentale dintr-un anumit domeniu urmând apoi ca acel domeniu să fie detaliat prin alte legi ulterioare. În România – art. un referendum pentru aprobarea legii constituţionale. de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. după care cele două camere sunt dizolvate.În Spania iniţiativa privind o lege de revizuire a constituţiei poate să aparţină parlamentului. unitar si indivizibil al statului roman. în cazul unei revizuiri totale a constituţiei sau în cazul când revizuirea parţială a unor titluri (referitoare la drepturi şi libertăţi fundamentale. amnistie. cu o majoritate de cel puţin doua treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. forma republicana de guvernământ. daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord. precum si de cel puţin 500. Constituţia nu poate fi revizuita pe durata stării de asediu sau a stării de urgenta si nici in timp de război. consiliilor regionale şi unui număr de 500. în caz de stare de urgenţă sau de asediu. pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii. cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie sa provină din cel puţin jumătate din judeţele tarii. graţiere. integritatea teritoriului. la solicitarea unui număr de o zecime din membri unei camere se poate organiza un referendum. au loc alegeri parlamentare iar noile camere alese trebuie să adopte din nou.

. poliţie locală.Se precizează în constituţie că printr-o lege cadru nu se poate modifica o altă lege cadru.art. litigii extrajudiciare.34 din CF fixează care sunt domeniile în care intervine doar parlamentul: În afară de elaborarea de legi obişnuite arătate în art. . reforma agrară.într-o dispoziţie din constituţie se prevede că în unele domenii de relaţii sociale federaţia intervine cu legi cadru ce fixează principii generale într-un domeniu. competenţa legislativă exclusivă a statului şi pe de altă parte competenţa legislativă concurentă. ci domenii diferite de reglementare în Constituţie. urbanism. În Austria . c) Legile organice Au un regim juridic aparte. pieţe locale. Portugalia.de obicei nu se permite abilitarea guvernului de către parlament în domenii prevăzute de legi organice. amenajarea teritoriului. România. iar ulterior acel domeniu va fi detaliat de către landuri: locuinţe sociale. urmează a fi adoptate dacă se precizează în mod expres acest lucru:  apărare  forţe armate  serviciile  monedă  integritate teritorială  suveranitate 15 . de o importanţă deosebită.34 se precizează că pot fi elaborate de către parlament legi care să cuprindă principii generale în domeniul învăţământului şi în ceea ce priveşte reglementarea raportului de muncă. asigurări sociale. Suedia. motiv pentru care sunt considerate ca fiind o prelungire a legilor constituţionale. În Spania . . Exemple: În Franţa un proiect sau o propunere de lege care este depusă la una dintre camere (de obicei la Adunarea Naţională) va fi dezbătut de către camera în plenul ei într-un interval de 15 zile de la depunerea sa nu există în Constituţia Franţei un articol în care să fie enumerate domeniile de relaţii sociale rezervate legilor organice. În Franţa . educaţie. statutul juridic al funcţionarilor din cadrul serviciilor publice ale landurilor. protecţia mediului. ca şi cele constituţionale.Congresul Deputaţilor şi Senatul adoptă legi cadru fixând principii generale în anumite domenii ce urmează apoi să fie detaliate de către adunările legislative de la nivelul regiunilor.peste tot se votează cu jumătate plus unu din numărul total de parlamentari. servicii sanitare. adică poate elabora legi-cadru în domenii precum: relaţiile dintre regiuni şi alte state.acestea se întâlnesc în următoarele state: Franţa. în domeniile care se referă la competenţa legislativă concurentă parlamentul (Senatul şi Camera Deputaţilor) poate interveni cu principii generale. În Italia în constituţie se precizează domeniile de relaţii sociale care au în vedere. pe de o parte. Spania. .în unele state legile organice se supun din oficiu. în mod obligatoriu. turism etc. cultură.normative: învăţământ. . controlului de constituţionalitate (Franţa). asigurări medicale. caracterizat prin: .ele reglementează domenii de relaţii sociale foarte importante. protecţia mediului.

Regimul de Funcţionare Riksdag. Constituţia. succesiunea •stabilirea infracţiunilor şi a pedepselor •învăţământ.legile organice se votează cu ½ + 1 din numărul total de membri din Congresul Deputaţilor(se depun şi se votează numai la această cameră) .se adoptă cu ½+1 din membrii Adunării Portugheze. Legea privind succesiunea la tron şi legea privind libertatea de exprimare.într-un articol din Constituţie se prevăd care sunt domeniile de relaţii sociale în care intervine o lege organică • în materie constituţională • in materie electorală • aprobarea statutelor de autonomie ale regiunilor În Portugalia . organizarea şi funcţionarea Tribunalului constituţional • starea de asediu în situaţii de urgenţă • alegerea membrilor ce vor face parte din organele care exercită puterea în cadrul statului • obţinerea şi pierderea cetăţeniei portugheze . toate sunt considerate legi organice ale regatului .se adoptă cu ½+1 din membri din fiecare cameră .…) d).în alte 17 domenii din Constituţie se vor adopta legi organice prevăzându-se în mod expres acest lucru (3. Legile obişnuite intervin în alte domenii se votează cu majoritate relativă ½+1 din cei prezenţi la dezbaterile parlamentare 16 . controlului de constituţionalitate anterior restituirii de către Consiliul Constituţional. cultură. minorităţi naţionale .este o reglementare specială în Constituţia Suedeză. probleme cu caracter internaţional . Legile obişnuite Aceste categorii intervin în alte domenii de relaţii sociale decât cele rezervate legilor organice.Constituţia Portugaliei enumără într-un articol distinct care sunt domeniile rezervate legilor organice • constituirea.toate legile organice sunt supuse din oficiu. în mod obligatoriu. educaţie. locală.17.se votează cu ½+1 din numărul total al membrilor parlamentari În România . administraţie publică. 73 din Constituţia României enumără o serie de domenii în care intervin legi organice: •organizarea şi funcţionarea CSAT •organizarea şi funcţionarea partidelor politice •organizarea şi funcţionarea Guvernului •starea de urgenţă şi asediu •dreptul de proprietate. În Suedia: . În Spania .5.art.

oricând. Oricând cele două camere ale parlamentului pot să solicite dezbaterea şi votarea din nou a legii elaborate anterior de o comisie. . .răspunderea civilă şi penală a miniştrilor. doar la cererea a 15 senatori.buget.legile organice.2. . . Nu se permite adoptarea legilor de către comisii în următoarele domenii: . . 17 . . . astfel: .apărare.virtuale .adoptate de o secţie a Parlamentului .legi financiare (bugetare) .Comisiile parlamentare pot să adopte legi în domenii de importanţă redusă.în probleme cu caracter internaţional. finanţe.lege de ratificare a unor tratate internaţionale 3. .integrale .privind protecţia şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor (se adoptă cu 2/3 din numărul de parlamentari în Finlanda) . legi adoptate de către Parlament în plenul său şi: .revizuirea constituţiei. . la solicitarea unui număr de o zecime din membri unei camere. Aceste legi intervin în alte domenii de relaţii sociale decât cele specifice celorlalte categorii de legi.legile unicamerale sunt adoptate de o singură cameră (Camera Reprezentanţilor). parlamentul poate să dezbată şi să voteze din nou o lege adoptată anterior de către o comisie.în materie constituţională. . o cincime din numărul membrilor unei comisii sau la solicitarea a 5 comisii regionale. . .frontieră de stat.legi privind autorizarea încheierii unor tratate internaţionale . . Se adoptă în următoarele domenii: . b). ele vor fi dezbătute şi votate şi de către Senat. De asemeni. În Spania Comisiile parlamentare pot în mod excepţional să adopte legi în materie de o importanţă mai redusă.în materie electorală. forţe armate.drepturi şi libertăţi fundamentale. fiind promulgate şi sancţionate de rege.legile bicamerale integrale sunt adoptate de cele două camere ale parlamentului fiind apoi promulgate şi sancţionate de rege. în Belgia – legi unicamerale .statutul juridic al regiunilor.adoptate de o comisie Parlamentară – în mod excepţional (Italia şi Spania) În Italia .legi bicamerale . În funcţie de contribuţia camerelor la adoptarea legilor a). Nu se permite adoptarea de legi de către comisiile parlamentare în următoarele domenii: .cetăţenie federală.legile bicamerale virtuale se adoptă de Camera Reprezentanţilor după care. Se adoptă în următoarele domenii: . În funcţie de natura relaţiilor sociale reglementate.revizuirea constituţiei.stabilirea contingentului armatei.în materie bugetară.

şeful de stat poate să elaboreze acte cu caracter normativ (decrete normative).protecţia drepturilor fundamentale.stabilirea principiilor generale ale învăţământului.organizarea puterilor publice. În Grecia . . aprobare făcută de Parlament (Bundestag) În Spania . (autorizarea încheierii unor tratate internaţionale) . Legi ale statului (naţionale) şi legi ale comunităţilor autonome 18 . preşedintele poate să organizeze un referendum cu privire la un proiect de lege legat de o problemă economică sau socială a naţiunii.11 din Constituţie. .reforme în ceea ce priveşte reforma economică şi socială a statului.potrivit art.constituirea.potrivit Constituţiei. preşedintele poate să organizeze un referendum cu privire la proiectele de lege din domeniile: . . 4.În constituţia Portugheză sunt prevăzute domenii de activitate care au în vedere o competenţă legislativă relativă.serviciile publice.legi privind ratificarea tratatelor internaţionale Legi de autorizarea încheierii unor tratate internaţionale – Germania şi Spania În Germania . legile financiare. În Grecia . la propunerea Guvernului sau a celor 2 camere ale Parlamentului. Legi adoptate prin procedura obişnuită şi legi adoptate prin referendum legislativ În Franţa . pe baza delegării legislative a Parlamentului.Constituţia prevede că statul nu se poate angaja în acordarea autorizării tratatelor internaţionale fără aprobarea generală a Cortezurilor Generale (Parlament) 5. organizarea şi funcţionarea Tribunalului Constituţional. Legi prin care se reglementează relaţiile interne ale unui stat şi legi prin care se reglementează relaţii internaţionale ale unui stat.- legile cadru. legile privind autorizarea încheierii unor tratate internaţionale. 6. Legi care intră în vigoare prin procedura obişnuită şi legi care intră în vigoare numai după ce sunt aprobate printr-un referendum constituţional 7.protecţia mediului. Legi adoptate prin procedura obişnuită şi legi adoptate pe baza delegării legislative În Portugalia . . 8. .preşedintele federal încheie un tratat internaţional numai după aprobarea anterioară încheierii acestui. cu excepţia problemelor bugetare. adică în aceste domenii pot interveni atât Parlamentul cât şi Guvernul pe baza delegării legislative: . Legi federale şi legi federate Se va introduce din curs – de la state federale 9.

Private Mambres Bills – sunt propuneri de legi iniţiate de un parlamentar. Statutes .generală . controlul de constituţionalitate e).votarea c). iniţiativa legislativă: .pe articole .iniţiativa legislativă aparţine tot parlamentului.de la state puternic descentralizate 10. a).000 cetăţeni cu drept de vor şi 1/6 din electori cuprinşi în 3 landuri 19 . publicarea într-un jurnal oficial şi intrarea în vigoare a legii.foarte rar şeful de stat are iniţiativă legislativă (Finlanda. Consiliul Federal în ansamblu. medierea şi naveta legislativă d). În Marea Britanie – legislaţia fundamentală ce cuprinde: Bills.în unele state există şi iniţiativa legislativă propriu – zisă (Austria.revine Guvernului federal. Danemarca. Italia.examinarea prealabilă (de către comisiile parlamentare) . în unele state jucând un rol esenţial în acest sens (Marea Britanie.peste tot Guvernul are iniţiativă legislativă.în statele puternic descentralizate au iniţiativă legislativă şi organizarea legii de comunitate autonome (Italia. Bunderstratului.depunerea proiectului sau a propunerii de lege la o cameră sau alta b). controlul legii realizat de şeful de stat (retrimiterea legii spre reexaminrae Curtea Constituţională sau Tribunalul Constituţional f). Consiliului naţional în ansamblu.iniţiativa legislativă revine Guvernului federal. poate fi: .pe ansamblul proiectului . În Grecia există legi de aprobare a codurilor şi legi de interpretare 12. promulgarea.Se va introduce din curs . Iniţiativa legislativă Iniţiativa legislativă propriu – zisă .care cuprinde legi ce se adoptă cu o procedură mai rapidă . cu 1/3 membri din Consiliul Federal. fie în ansamblu. Etape ale procedurii legislative a). Germania) . sancţionarea sau autentificarea legilor g). în ansamblul său şi cu grup de 26 deputaţi din Bundestag În Austria .iniţiativa propriu zisă(care are iniţiativă) .100. Franţa.legislaţia delegată . Legi naţionale elaborate de către parlamentul statelor membre ale UE şi legi comunitare 11. fie unui grup parlamentar.dezbaterea unui proiect sau propunere. Belgia) . Spania. România) Exemple: În Germania . Procedura legislativă în statele membre UE 1. fie unui singur parlamentar . . examinarea unui proiect sau propunere de lege: . Spania şi Portugalia) .

revine Guvernului. 100. a unei colectivităţi sau a unei persoane juridice de drept public şi nu trebuie să creeze avantaje personale În România . Congresului Deputaţilor.000 semnături în sprijinul iniţiativei . de 500.iniţiativa în cazul legilor organice şi ordinare:  revine Guvernului .aceste autorităţi legislative pot determina Guvernul ca acesta să iniţieze un proiect de lege întro procedură specific reglementată sau pot să iniţieze ele în mod direct o propunere de lege pe care să o depună la Biroul Congresului Deputaţilor În Portugalia . Depunerea proiectului sau propunerii de lege Proiectele de legi provin de la executiv (Guvern. grup parlamentar sau Parlamentului în ansamblu . Senat. unui parlamentar. şeful statului) iar propunerile de legi provin de la Parlament sau de la cetăţeni sau comunităţi autonome. precum şi 500.se face distincţie între iniţiativa în cazul legilor organice şi ordinare şi cele constituţionale . Senat.revine oricărui parlamentar şi primului ministru .proiectul este rezultatul deciziei luate în Consiliul de Miniştri şi este avizat de către Consiliul de Stat .legile constituţionale – iniţiativa revine preşedintelui la propunerea Guvernului.000 cetăţeni cu drept de vot ce trebuie să provină din cel puţin ½ din judeţele ţării şi în fiecare din ele şi Bucureşti trebuie să se înregistreze un număr de 20.revine celor 2 camere : Camera Reprezentanţilor.propunerile de legi nu trebuie să aibă ca efect agravarea datoriilor statului.Consiliului regiunilor Comunale numai în probleme specifice acestora .organizarea legislativă ale Camerei Autonome În Franţa . Guvern federal şi rege În Italia . Consiliu Naţional al Economiei ş al Muncii numai în probleme de natură economică sau socială şi în condiţii strict determinate de Constituţie .în Constituţie se prevede posibilitatea eliberării unui act cu valoare constituţională prin care să se confere dreptul de iniţiativă legislativă oricărei alte autorităţi de stat În Spania .000 semnături în sprijinul iniţiativei.unui nr.000 cetăţeni cu drept de vot şi Organizării legislative ale Comunităţii Autonome .propunerile sau proiectele de legi trebuie să fie însoţite de o expunere de motive .propunerea de lege iniţiată de Parlament nu trebuie să aibă ca rezultat diminuarea resurselor publice sau agravarea datoriei publice În Grecia .În Belgia . Parlamentului sau unui grup sau parlamentar. Camerei Deputaţilor. ¼ membri Guvernului. nr.revine Guvernului. 500. Exemple: În Germania 20 .000 cetăţeni cu drept de vot ce trebuie să provină cel puţin ¼ din judeţele ţării şi în fiecare dintre ele şi Bucureşti trebuie să fie înregistrat un număr de cel puţin 5.revine Guvernului. Senatului.000 cetăţeni cu drept de vot şi .revine Guvernului şi Parlamentului .

care se depun mai întâi la Camera Comunelor În România .regula este depunerea la oricare dintre cele 2 camere.Astfel. proiectele de legi bugetare se depun mai întâi la Adunarea Naţională..propunerile de legi venite de la Bundestag vor fi depuse la această cameră .propunerile sau proiectele de legi organice se depun si se votează numai de către Camera Deputaţilor . şi anume.proiectele sau propunerile de legi bicamerale integrale vor fi depuse la o cameră sau la alta . cu excepţia legilor bugetare.se depun fie la o cameră fie la alta.propunerile de legi ale Bunderstratului vor fi depuse la Bundestag prin intermediul Guvernului federal care va emite un aviz cu privire la acestea . există: 21 .se realizează în cadrul Comsiiilor Parlamentare.se depun la Camera Reprezentanţilor În Italia .art. 74 – 75 din Constituţie arată explicit care este procedura legată de depunerea proiectului 2.se face referire la prima cameră sesizată la care se depune un proiect sau o propunere de lege însă întâi în anumite domenii prevăzute în Constituţie .promulgarea legilor iniţiate de Guverb se depun la Camera Deputaţilor . 85 . însă există o excepţie. În Austria .propunerile sau proiectele de lege privind aprobarea încheierii unor tratate internaţionale se depun mai întâi la Senat.legile sau propunerile unicamerale se depun şi votează numai de către Camera Reprezentanţilor . .proiectele sau propunerile de legi trebuie depuse şi votate întâi în Bundestag.în Constituţia .propunerile de legi care vin de la parlamentari se depun mai întâi la Camera din care face parte Parlamentarul care a iniţiat propunerea În Portugalia .proiectele de legi iniţiate de Guvern sunt trimise Bunderstratului care trebuie să emită un aviz într-un interval de 6-9 săptămâni. iar proiectele sau propunerile bicamerale --.toate proiectele sau propunerile se depun fie la o cameră fie la cealaltă în virtutea faptului că cele 2 camere au competenţe legislative egale În Spania .art.toate proiectele sau propunerile de legi trebuie mai întâi depuse la Consiliul Naţional (inferioară) În Belgia .se depun la Adunarea Naţională Portugheză În Franţa . după care vor ajunge la Bundestag unde vor fi iniţial dezbătute şi votate . Examinarea prealabilă a proiectului sau propunerii de lege . iar proiectele sau propunerile de legi privind colectivităţile teritoriale se depun la Senat În Marea Britanie .

.Oricând cele două camere ale parlamentului pot să solicite dezbaterea şi votarea din nou a legii dezbătute anterior de către o comisie. Astfel. .în Franţa.raportul şi textul de lege sunt trimise Parlamentului în vederea dezbaterii şi adoptării Organizarea comisiilor.de a formula amendamente la acestea . În Italia .Comisiile parlamentare pot. 22 .legile cadru.în probleme cu caracter internaţional. o cincime din numărul membrilor unei comisii sau la solicitarea a 5 Comisii Regionale.Nu se permite adoptarea de legi de către comisii în următoarele domenii: .şi Finlanda – Marea Comisie Rolul comisiilor. să adopte legi în materii de o importanţă mai redusă. proiectele de legi ce au tehnicitate foarte mare vor fi depuse la comisii special numite – Select Comunittiess. comisiile parlamentare pot primit aceasta competenţă.• Comisii permanente şi temporare • Comisii specializate pe anumite domenii • Comisii de mediere • Comisii de anchetă • Comisii speciale (în unele state) – Marea Britanie – Whote Commisision . .comisiile parlamentare pot să adopte legi în domenii de importanţă redusă .în materie electorală. În Spania .în materie bugetară. Parlamentul poate să dezbată şi să voteze din nou o lege adoptată anterior de către o Comisie . însă în mod excepţional în unele state (Italia.nu se permite adoptarea de legi de către comisiile parlamentare în următoarele domenii: . . În Franţa doar 6 camere permanente) .în finalul activităţii lor comisiile redactează un raport în care îşi promovează punctul de vedere ce poate fi concretizat în: • acceptarea proiectului sau propunerii fără amendamente • acceptarea proiectului sau propunerii cu amendamente • respingerea lui .în unele state există comisii speciale.în materie constituţională. .legile financiare. . .rolul clasic al comisiilor parlamentare este acela de a dezbate proiectele şi propunerile de legi.în unele state există un număr foarte mic de comisii permanente pe lângă Parlament (ex.în unele state (Finlanda) toate proiectele sau propunerile de legi vor fi examinate mai întâi de către Marea Comisie Limitele acţiunii comisiilor .la solicitarea unui număr de o zecime din membrii unei camere. .revizuirea constituţiei. . Spania).legile organice. comisiile parlamentare care dezbat proiecte iniţiate de Guvern nu pot formula amendamente cu privire la acestea . în mod excepţional.Marea Britanie – pentru propuneri şi proiecte de legi obişnuite dezbaterea se va face ăn cadrul unor comisii numite Standing Committees . .în general comisiile nu pot adopta legi. organizarea lor şi limitele activităţii .

de lege ce se referă la organizarea landurilor sau la activitatea administrativă din cadrul acestora.opoziţia va fi înlăturată prin votarea aceluiaşi text de Consiliul Naţional cu ½ plus 1 din numărul total de membri . opoziţie ce poate fi înlăturată de Bundestag cu aceeaşi majoritate cu care a fost făcută opoziţia în Bundestrat .Se publică şi intră în vigoare În Franţa textele de lege pot fi depuse fie la o cameră fie la cealaltă şi după ce au fost votate de o cameră vor fi trimise la cealaltă cea de a doua cameră trebuie să voteze textul de lege în aceeaşi formă în caz contrar are loc naveta legislativă.după ce o lege este adoptată de Parlament se trimite preşedintelui federal care o va autentifica .după ce textele de lege sunt votate de Parlament vor fi trimise preşedintelui federal care le va promulga.legile privind autorizarea încheierii unor tratate internaţionale. Dezbaterea şi votarea unei legi În Germania .Bundestratul trebuie să aprobe în mod obligatoriu ….Senatul trebuie ca în 3 luni să adopte un text de lege ce i-a fost trimis. după care Guvernul obligă Adunarea Naţională să voteze în mod definitiv acel text de lege 23 . Acest text se supune apoi spre aprobare celor 2 camere ale parlamentului.după autentificare se publică în Jurnalul Oficial şi intră în vigoare la data publicării . Pentru toate celelalte texte de lege Bundestratul poate să facă opoziţie cu privire la ele. apoi legile vor fi publicate în jurnalul oficial şi intră în vigoare la 14 zile de la publicare sau la o dată arătată în text În Austria .După ce a fost adoptat se trimite regelui care o va promulga şi sancţiona . Dacă rolul comisiei eşuează textul de lege respectiv va mai fi dezbătut într-o singură lectură în cele 2 camere.textele de lege referitoare la bunurile federaţiei sau la funcţiile federale sunt votate numai de Consiliul Naţional .Propunerile sau proiectele de lege vor fi supuse dezbaterii în 3 lecturi succesive . adică trimiterea unui text de lege de la o cameră la alta după 2 lecturi succesive a unui text în cele 2 camere Guvernul poate interveni şi poate solicita constituirea unei comisii mixte paritare care să redacteze un text cu privire la problemele aflate în divergenţa camerelor.un text lege trebuie să fie supus la 3 lecturi succesive .textele de lege unicamerale sunt depuse şi votate numai de către Camera Reprezentanţilor (în acele domenii enumerate anterior în text) .textele de lege bicamerale integrale se votează mai întâi de Camera Reprezentanţilor şi apoi de Senat . Vor fi acceptate numai amendamentele propuse de către Guvern.sunt discutate şi votate de către Bundestag ş apoi trimise Bundestratului . Acest veto va fi înlăturat prin votarea din nou a textului de lege respectiv de către Camera Reprezentanţilor .înainte ca o lege să intre în vigoare poate fi organizat un referendum pentru aprobarea acelei legi de către popor la solicitarea Consiliului Naţional în ansamblu sau 1/3 sin membrii Consiliului Naţional În Belgia ..ca regulă generală orice text de lege se votează ---întâi de Consiliul Naţional apoi textul de lege este trimis spre adoptare Consiliului Federal sau Bundesratului care se poate opune cu privire la un text de lege . el poate să aducă amendamente sau poate să ridice un drept de veto cu privire la un text votat anterior în cealaltă cameră.

intră în competenţa sa decizională.modalităţile cele mai eficiente şi numeroase de control sunt asupra Guvernului şi şefului de stat Modalităţile de control asupra Guvernului şi şefului de stat (este cazul doar la republici) Asupra Guvernului: .După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată. care va decide definitiv în procedură de urgenţă.întrebări .Legea se trimite. . Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. .Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. numai pentru prevederea respectivă. o singură dată.interpelări . potrivit alineatului (1). .legea adoptată poate fi un text propus de către comisia paritară sau ultimul text de lege votat de acesta cu eventualele amendamente aduse de Senat după ce e adoptat de Parlament va fi trimis preşedintelui pentru promulgare în 15 zile de la primire se publică în Jurnalul Oficial şi intră în vigoare la o zi de la ajungerea legii la oraşul de reşedinţă al unei Colectivităţi teritoriale În România – 75-78 CR . prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. legea se întoarce la prima Cameră sesizată.Înainte de promulgare. prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile.Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor.Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei. stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.declaraţii . Preşedintelui României. Senatului. promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale. ca primă Cameră sesizată. proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. Preşedintele poate cere Parlamentului. . .controlul Parlamentului se exercită asupra unor diverse categorii de organe ce exercită puterea în cadrul unui stat .informări 24 . proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri. ca primă Cameră sesizată. spre promulgare. reexaminarea legii.Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă.rapoarte . .Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. Funcţia de control a Parlamentului . .Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră. precum şi proiectele legilor organice Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării. . . .În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care. Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă. În caz contrar.Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere. .

angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului cu privire la o problemă de politică generală.aprobarea de către Parlament a unor acte cu caracter normativ emise de guvern .. cu privire la proiectul de lege sau cu privire la un program de guvernare .moţiune de cenzură . Întrebările – pot fi scrise şi orale (de copiat din suportul de curs) Asupra şefului de stat aprobarea sau încuviinţarea anumitor măsuri luate de preşedinte suspendarea din funcţie punerea sub acuzare pentru înaltă trădare (de copiat din suportul de curs) 25 .punerea sub urmărire penală.