ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI

CAMIL PETRESCU REZUMAT PE CAPITOLE

Structura compozitionala a romanului ÄUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi *, de Camil Petrescu, ar putea fi caracterizata prin mai multe trasaturi: Romanul este alcatuit din doua carti corespunzatoare celor doua jumatati ale titlului:
1

Cartea I este ÄIstoria geloziei lui Stefan Qheorghldiu" (Calinescu), iar metafora din titlu ar putea sugera {Itacirile personajului prin Änoaptea" incertitudinilor sale, legate de iubirea pentru sotia sa Ela. Cartea a II-a constituie Äun jurnal de campanie" (Calinescu) in care este evocat spectacolul apocaliptic al razboiului - in fond tot o Änoapte" sfarsita adesea in moarte. Liantul dintre cele doua carti este Stefan Gheorghidiu -tanarul ars de febra ideilor, Ä inteligent si neprihanit" (cum il caracteriza G. Calinescu). Autorul incearca astfel sa raspunda la intrebarea: Cum priveste dragostea si cum traieste drama razboiului cautatorul de absolut?

Romanul ÄUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", de Camil Petrescu, esteÄo proza superioara" (Calinescu), in care iubirea, razboiul, predestinarea, moartea si absolutul, constituie motivele literare ale unei lungi confesiuni lucide facute de tanarul intelectual Stefan Gheorghidiu. Romanul este scris la persoana I. naratorul fiind si personaj. In capitolul I {ÄLa Piatra Craiului, in munte"), este conturat cadrul geografic, social si psihologic in care se afla personajul protagonist. Äin primavara anului 1916, ca sublocotenent proaspat, intaia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din Capitala, la fortificarea vaii Prahovei, intre Busteni si Predeal." Zona fiind importanta in perspectiva intrarii Romaniei in primul razboi mondial, Parlamentul, partidele politice si presa vorbeau cu respect despre aceasta Äfortificare". in realitate, Ätranseele" erau Äniste santulete ca pentru scurgere de apa", iar Ägropile de lup" erau atat de prost facute, incat Äzece porci tiganesti cu boturi puternice, ar fi ramat, intr-o jumatate de zi, toate intariturile de pe Valea Prahovei". Aceasta este prima revelatie asupra razboiului demitizat. careia ii vor urma altele, in Cartea a Ii-a. Mutat, ulterior, la Piatra Craiului, Gheorghidiu participa la instructia rizibila (comparata cu jocurile copiilor) si la alte activitati de tabara. Desi acestea erau suportabile, iar camarazii erau Äoameni cumsecade care isi credeau la necaz", pentru Gheorghidiu, aceasta concetrare era Äo lunga deznadejde". Sensibilizat de dureroasele incertitudini ale iubirii pentru sotia sa Ela, tanarul traieste intr-o continua tensiune psihica: ÄDe multe ori, seara, la popota, era destul un singur cuvant ca sa

tanarul fiind magulit de admiratia pe care i-o aratau colegii pentru ca era Äatat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente". Capitolul al III-lea (ÄE tot filozofie. traind un acut sentiment de inferioritate: ÄAm inteles ca in sufletul ei se petreceau comparatii care nu-mi erau favorabile si ca suferea. Ela ii acorda o atentie exagerata unui anume G. semnificativa pentru Änoaptea" incertitudinilor in care intra tanarul indragostit: excursia Äin banda" la Odobesti.Äpreocupari" care-i aduc suferinta tanarului ars de febra ideilor. pentru a se intalni cu Ela). Refuzat din nou. Stefan se dovedeste a fi un inadaptat. pe marginea unei stiri din ziar: un barbat din lumea buna si-a ucis sotia necredincioasa si a fost achitat. rudele vorbesc despre tatal lui Stefan.trezeasca ras-i coliri si sa intarate dureri amortite". se retine o intamplare. " Inceputa prin anii 1912-1913. vag avocat si ins gaunos. familia afla ca ii lasase lui Stefan o avere.) Era o suferinta de neinchipuit. Initiat de unchiul sau. In timpul acesteia. intreaga familie este invitata la unchiul Tache . intr-un lung monolog despre iubire. (Gregoriade). in urmatoarele patru capitole care constituie Ä un veritabil roman in roman " (N. de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena. Manolescu). Nae Gheorghidiu. Opiniile rudelor il lezeaza pe Stefan. verisoara lui Stefan) se integreaza perfect in cercurile lumii bogate. din care strabate o imensa suferinta.") prezinta viata mondena a tinerei familii. prin retrospectiva. de doua ori.personaj balzacian zgarcit si foarte bogat. Acum. din cauza asta. Ela (initiata de o anume Anisoara. coborand astfel din mitul iubirii transcendente. incercand sa castige bunavointa capitanului Dimiu (de la care solicitase o permisie ca sa plece la Campulung. o discutie la popota ofiterilor. in terna realitate. iubirea lui Stefan Gheorghidiu pentru Ela se naste din orgoliu. intr-o seara. care se hranea din propria ei substanta. fara sa spuna. care incepe sa coboare de pe soclul pe care barbatul i-1 inaltase. printr-o marturisire: ÄEram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala (. spre consternarea tuturor. tanarul are o alta revelatie: cea a adevaratului caracter al Elei. Cauzele acestei dureroase zbateri sunt dezvaluite. care murise sarac. Totusi. isi amana interventia.. are loc. cu petreceri. peste doar trei saptamani. pe toata lumea Äca sa izbuteasca sa-l aiba in . din care ii ramane destul chiar si dupa procesul pe care mama sa si rudele i-1 intenteaza. Opiniile diferite ale celor prezenti dau nastere la niste comentarii pe care tanarul le considerafacile. Gheorghidiu are o izbucnire nervoasa care-1 obliga sa paraseasca incaperea. in mod paradoxal. dar idealist. in timpul mesei.. vizite si dans .. care riposteaza taios..Tache si Nae Gheorghidiu). Dupa ce se casatoresc. cei doi traiesc in conditii materiale modeste. care-i va deveni foarte apropiat mai tarziu. a carui moarte apropiata deschidea perspectiva mostenirii. in Universitatea bucuresteana. in afaceri. cand unchiul Tache moare. Abia afara i se destainuie unui camarad. lipsindu-i priceperea de a face avere (pe care o aveau fratii sai . De Sfantul Dumitru. Pe acest fond sufletesc. reliefand un pragmatism necunoscut pana atunci. inca de la plecare. pana cand o intamplare le schimba viata. Din viata noua a familiei. Ela a deranjat. intelectual de valoare. sotul ei decade din rolul de Äzeu". Pe masura ce Ela aspira spre luxul lumii bogate. Capitolul al H-lea (ÄDiagonalele unui testament") incepe in mod abrupt." Prin contrast.

in eventualitatea mortii lui pe front. Frumoasa este nu discutia in sine. Capitolul al Vl-lea {ÄUltima noapte de dragoste") incheie Cartea I si rezuma cele doua zile ale permisiei lui Gheorghidiu la Campulung. niciodata". Convins ca va muri. sa aiba existenta asigurata. Ela il paraseste. de la inaltimea Magurii Branului sau aflat in bataia gloantelor. pentru a-i fi aproape. intr-o noapte." Capitolul al H-lea {ÄFata cu obraz verde. Stefan si Ela se intalnesc. indem-nandu-si oamenii sleiti sa inainteze. schimband vorbe lipsite de importanta. Cartea a II-a a romanului incepe cu capitolul Äintaia noapte de razboi" in care este zugravit primul asalt al armatei romane asupra granitei cu Austro-Ungaria. povestitorul revine la discutia de la popota. din intamplare. ci senzatia ca sufletele lor Äpluteau deasupra cuvintelor" ca si cand n-ar fi facut parte din aceasta lume. Intamplarea da nastere unei stari de incordata suspiciune intre soti. preferinta comuna a celor doi pentru un anume vals. cu gesturi pe care nu i le cunostea si care isi arata intreaga micime sufleteasca: ii cere s-o treaca in testament. spaima si apropierea mortii. Stefan Gheorghidiu il intalneste pe G. pentru sambata sau cel mai tarziu duminica". aduc razboiul in limitele omenescului. invalmaseala care precede atacul. inca o data. dansatorul abia cunoscut cu doua saptamani inainte".. Capitolul al IV-lea {ÄAsta-i rochia albastra") prezinta impacarea dintre cei doi soti.cuta: ÄDe sotia mea. Inca de acum. Gheorghidiu este trimis in cercetare. Pe urma. Gheorghidiu sufera pentru fiecare gest al sotiei sale. la Vulcan") muta actiunea in satul cu acelasi nume.. provoaca gelozia si tristetea tanarului. Stefan Gheorghidiu priveste cu alti ochi viata lui tre.masina noastra pe G. fapt care-i acutizeaza framantarile. in fata unui chiosc de ziare si se plimba indelung. Intr-o dupa-amiaza de vara. romanul iubirii din capitolele II-V incheindu-se cu fraza: ÄDar ultima scrisoare ma chema «negresit» la Campulung.. cel care cautase iubirea absoluta are revelatia dureroasa a golului care il inconjura. tanarul este salvat de un superior care-1 duce la regiment. accentuata de o luciditate taioasa. personajul ignora pericolul. Acesta gaseste aici o alta Ela. Gheorghidiu o aduce pe Ela la Campulung. concentrat fiind la Piatra Craiului. . atentia pe care femeia i-o acorda acestuia la masa. Acum. pentru a-si masca sentimentele. Mirat si apoi consternat de patrunderea acestui intrus in intimitatea lor. In 1916. mi-aduc aminte cu adevarat. Stefan Gheorghidiu aduce acasa o femeie Äusoara". faptul ca Ela dispare impreuna cu G. Acum. iesind in oras. consolidata prin episoadele de viata care i-au urmat: atunci cand. intrucat Romania intrase in razboi. de amantul ei. pentru ca. Hotarat sa-i pandeasca pe cei doi si sa-i ucida. Imaginea auditiva a primelor focuri de arma il impresioneaza profund pe tanarul Gheorghidiu:ÄE originara ca intaiul om pe pamant si nu o voi uita pana la sfarsitul vietii. de tot zbuciumul de atunci. Intrucat satenii reclamasera jafurile unor tigani. ca de o intamplare din copilarie. in afara campului de lupta.

barbatul lasandu-i Elei ÄTot trecutul" (epilogul ÄComunicat apocrif"). Pe buna dreptate. in suflet. Meritul autorului consta in surprinderea omenescului din fiecare luptator: zgomotul exploziilor se rasfrange. oamenii se strang unii langa altii"). mai ales. noaptea. provocand o spaima ancestrala. intamplarile apar stranii. tanarul va veni apoi acasa. Cei doi se despart. imaginea trupurilor contorsionate aminteste de frescele din biserici. . In peisajul sublunar. el devine un Izbavit prin participarea la aceasta perpetua jertfa. iar inaintarea este inceata ca a unui urias miriapod. mai frumos despre razboi in literatura noastra". doua surori Manciulea (acuzate de spionaj) conduc batalionul prin vadul Oltului si sunt decorate (capitolul III Äintamplari la apa Oltului"). iar obuzele scurma pamantul.Protestele tiganimii sau imaginea copiilor desculti si cu burtile goale sunt zugravite cu mana sigura de scriitor realist. corpul se incordeaza in asteptarea altei explozii. Scrisoarea anonima care il instiinta ca Ela il inseala aproape ca nu mai conteaza. Calinescu afirma ca paginile Cartii a Ii-a constituie Ä tot ce s-a scris mai subtil. ca o prevestire a intoarcerii in tarana primordiala. Luptele se aseamana intre ele si se dau. convingerea lui fiind formata. G. comenzile trec din gura in gura. iar instinctul de aparare este mai puternic decat suferinta aproapelui (Äiar cel de la picioarele mele are capul plin de sange"). ordinele contradictorii produc haos. in care o mana nemiloasa impinge oamenii in abisul Iadului. proprie lui Camil Petrescu. Tragismul scenei se concentreaza in ultima propozitie: ÄNu mai e nimic omenesc in noi". Frica i-a intors pe oameni in preistorie (ÄAnimalic. Dimensiunile acestei tragedii colective il salveaza pe Stefan Gheorghidiu. amplificat. Acest fragment (cum sunt multe altele in acest volum) ar putea explica si viziunea lipsita de eroism asupra razboiului. rasturnate: soldatii care pleaca in patrulare dispar ca intr-o alta lume. cu sugestii apocaliptice: exploziile sunt asurzitoare. Capitolul al V-lea (ÄNe-a acoperit pamantul lui Dumnezeu") sintetizeaza Cartea a doua. iar gestul instinctiv de aparare este parca de la inceputul lumii. Ranit si spitalizat. Tabloul razboiului este reconstituit ca spectacol inspaimantator. aruncandu-1 peste oameni. Portretul fetei care apare in titlul capitolului este cel mai frumos din tot romanul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful