Atitudini Comport Amen Tale Curs Cluj

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2010 For Evaluation Only.

Curs 8

Atitudini comportamentale

1. Atitudinea de interpretare consta in a formula, a verbaliza altuia ratiunile/motivele ascunse care stau la originea si temelia a ceea ce el spune sau face. Aceasta atitudine creeaza o relatie ierarhizata in avantajul celui care interpreteaza. Cel care interpreteaza se propune ca detinator al unei cunoasteri care ramane neevidenta celuilalt. Cu cat il interpretezi mai mult pe cineva, cu atat il faci mai dependent de tine. Consecinte: - partenerul poate reactiona printr-un refuz care de obicei ia forma agresivitatii (nu accepta sa fie tratat ca dependent) - blocajul/blocarea exprimarii celuilalt: daca interpretarea e justa, se produce in mod paradoxal blocajul maxim, intrucat se declanseaza mecanismele de aparare/protectie psihologica, iar acestea sunt mai importante decat pertinenta/veridicitatea/adevarul interpretarii. Daca interpretarea e falsa, se dovedeste neintelegerea de catre celelalt si de aceea partenerul refuza sa se mai exprime (percepe ca celalalt nu intelege nimic din ceea ce spune si face); - o interpretare poate sa aiba un rol pozitiv numai daca e formulata de catre o anumita persoana, cu un anumit ton si exact in momentul in care partenerul e dispus sa o asculte, sa o accepte si sa si-o insuseasca. Rezumat: Atitudinea de interpretare poate avea drept consecinte: - reactia de contra-dependenta, agresivitatea, deteriorarea climatului relational si a comunicarii; - blocajul comunicational; - canalizarea/orientarea/directionarea discursului celuilalt intr-o directie dorita, incitarea lui pentru a reactiona. In concluzie, cu cat se urmareste ca sa se permita celuilalt sa se exprime autentic, cu atat mai putin trebuie sa fie interpretat. Cu cat il interpretezi mai mult pe partener, cu atat mai putin ii ingadui sa se exprime efectiv, personal, profund. Astfel, in comunicarea directa, se recomanda regula noninterpretarii, nu in sensul ca interpretarea e exclusa total, ci in sensul ca ea nu paote sa fie in nici un caz temeiul comunicarii, ci numai rezultat al acesteia. 2. Atitudinea de evaluare/valorizare consta in a formula o judecata pozitiva sau negativa in raport cu/fata de ceea ce celalalt exprima sau face. Creeaza sau intareste o diferenta de statut intre interlocutori. De obicei, in fata evaluarii negative are loc blocarea/refuzul comunicarii. Astfel, climatul relational se degradeaza, se reduce motivatia partenerului de a se exprima si cel putin din politete, acesta nu mai verbalizeaza informatii sau sentimente in fata riscului de a fi judecat negativ. In fata unei evaluari pozitive, exista riscul major de a influenta discursul partenerului; in mod inconstient, acesta selecteaza din opinii/informatii/sentimente numai pe acelea care ii permit/garanteaza sa primeasca in continuare evaluari pozitive. In situatia optima de comunicare se recomanda principiul non-evaluarii. Cu cat il evaluez (pozitiv sau negativ) mai mult pe celalalt, cu atat ii dau mai putin sansa/posibilitatea de a se exprima in mod autentic.

Aparent e vorba de un interes sincer pentru celalalt. a reformula ideile pentru a controla daca intelegerea e corecta). spontana.centrarea exprimarii pe solutii. tinand cont de ceea ce a spus. autenticitatea.stimularea superficialitatii persoanelor intrebate. initiativa venind intotdeauna din partea celui care sfatuieste . in detrimentul unei fixari pe analiza problemei ca atare.e o atitudine linistitoare.3. ceea ce presupune acceptarea neconditionata a celuilalt ca unicat biopsihic. deci raspunsurile variaza • ordinea intrebarilor intrucat cel care raspunde incearca sa se conformeze unei reguli sociale nescrise foarte puternice: consistenta. si individul poate fi inchis intr-o logica discursiva. . existand o diferenta de statut si o relatie de dependenta in comunicare. activa. Macanismele de aparare psihologica sunt reduse. intrucat tema propusa provoaca selectia inconstienta a continuturilor pentru a raspunde intervenind totodata mecanismele proiective si de protectie psihologica. reaseaza sau intareste o relatie de dependenta. Partenerul nu se simte nici judecat. la intrebarea 2 trebuie sa tina cont de raspunsul dat la intrebarea 1 etc.influentarea.induce superficialitatea discursului celuilalt in masura in care sfatuitorul i se substituie. solutii sau elemente de solutii.inducerea comunicarii in sensul solutiei propuse de catre sfatuitor. intrucat cuvintele diferite declanseaza reactii afective si/sau ideologice diferite. Cel care pune intrebari are un statut privilegiat. in realitate creeaza. De aceea. existand chiar o agresivitate inconstienta/latenta a sfatuitorului. readucandu-i posibiliatile de a-si rezolva el insusi propriile probleme . 4. canalizarea si manipularea exprimarii celuilalt prin: • selectia intrebarilor. insa in realitate nu se tine cont de trairile celuilalt. • formularea intrebarilor. nici interpretat. In acest caz suspiciunile si temerile sunt reduse. In situatia optima de comunicare intervine ascultarea comprehensiva. in masura in care accentul cade pe dinamismul intrebarilor si nu pe continutul a ceea ce e exprimat . Atitudinea de ajutorare/sprijin consta in a propune altuia. coerenta cognitiva sau ideologica. Atitudinea de chestionare/ancheta/cercetare consta in a pune cuiva intrebari pentru a-i permite sa se manifeste/exprime. Consecinte posibile: . Adesea nici nu se asculta efectiv ceea ce spune. nici interogat. fapt care poate manipula exprimarea celuilalt . Atitudinea de intelegere/comprehensiune consta in a manifesta interes fata de ceea ce partenerul spune (a asculta pentru a incerca sa intelegi. neutralitatea binevoitoare. In comunicarea eficienta/optima se recomanda regula non-sprijinirii si a non-sfatuirii. 5. Riscuri/consecinte: . exprimarea e sincera si poate fi aprofundata. empatia.

vorbeste mult si cu usurinta. Omul cu adevarat cult nu te pune niciodata intr-o pozitie inferioara. ofera daruri. nerecunoscatori.). iti da senzatia ca are multi prieteni sau relatii. e amabil. Obiectivul lui este sa depinzi psihologic si/sau material de el. incredere. parerile si dorintele noastre difera de ale lor. El isi protejeaza abil viata interioara si controleaza strict accesul in viata lui emotionala. Ne induce imaginea unei persoane sigure pe sine. Te priveste in ochi si pune intrebari directe pentru a crea o stare de dependenta psihologica. functii. Se exprima ca si cum totul ar fi evident si simplu. Raspunsurile lui sunt date pe ocolite. creeaza rapid un climat de sinceritate. Are tonul si maniera unei persoane cu adevarat cult. accesorii. nu simt nevoia sa-i inlature pe ceilalti pentru a se pune ei in valoare. Dorim sa-i castigam prietenia sau sa-i fim in anturaj. obligatia de a inapoia. Manipulatorul simpatic simuleaza/imita aceste conduite. Produce fascinatia. de aceea nu-i pui intrebari. Isi etaleaza elementele care ii accentueaza autoritatea (diplome. ingrati. dar va cere mici servicii. transparenti in a formula parerile. sinceri. eficace. mizeaza pe ignoranta celorlalti sau pe bunul lor simt. Miza lui este sa creeze starea de dependenta psihologica. uimit de ignoranta nejustificata a celorlalti. ne-ar placea sa-i semanam. placut. c) Manipulatorul altruist – aparent da toul fara a cere nimic. El exploateaza acest principu pentru a ne angaja in schimburi neechitabile. E curtenitor. d) Manipulatorul cult – dispretuitor fata de cei care nu au cunostintele lui. elogii etc. nu te face sa te simti ignorant. dorintele. experienta. atragator mai ales prin fizic pe care si-l pune in valoare prin garderoba. complicitate. sentimentele. Nici un individ nu doreste sa fie judecat si dezaprobat de semeni. nu putem refuza un prieten. Oamenii cu adevarat simpatici nu folosesc artificii si tertipuri pentru a fi apreciati. Manipulatorul cult in schimb vrea sa se puna in valoare cu orice pret. profitori. premii. inteligent. Peste 60% dintre manipulatori au ca regula de conduita crearea cat mai rapid cu putinta a unei relatii de prietenie (mai ales in mediul profesional) sau se fac de la inceput simpatici. servicii. iti aduce elogii care in realitate sunt linguseli. incult sau mai putin inzestrat. chiar fara a fi solicitate. . ori de cate ori primim ceva fara sa dam altceva in schimb. sunt clari. totdeauna le respecta pe ale celorlalti. b) Manipulatorul seducator e carismatic. Mizeaza pe reciprocitate. de a nu ramane dator. agreabil. amabil. foloseste complimente ca arme de influenta. e convingator. mereu surazator. nu-si ascund personalitatea. Pare enigmatic. Acestui principiu social nescris se asociaza obligatiile fata de semeni: trebuie sa platesti totdeauna pentru avantajele primite si nu-l putem refuza. Reversul acestui principiu ne califica drept nepoliticosi. nu-ti creeaza niciodata senzatia ca sentimentele. fiecare se complace in jocul reciprocitatilor: nu poti refuza pe celalalt (obligatia de a primi). El foloseste abil si discret o anumita predispozitie psihologica: ne e mai usor sa venim in intampinarea dorintelor si nevoilor unei persoane simpatice.Curs 9 Tipuri de manipulatori a) Manipulatorul simpatic – extravertit. Are o placere spectaculoasa in a-si etala cunostintele si vrea sa uimeasca. o atractie irezistibila.

E constient de pretentiile excesive pe care le are. Nu avem reflexul de a ne indoi. respectate care se impun prin prestigiul lor. comploteaza. Cel mai des e o femeie. vulnerabila. atacuri. dezbina.Cercetarile psihologiei experimentale arata ca in mod reflex. comportament. insa „lucreaza” pe la spate. Avem un sentiment de respect spontan fata de autoritati si fata de insemnele ei. e) Manipulatorul timid – aparent linistit. apare sentimentul de supunere fata de autoritati. creeaza suspiciuni. ca si cum ar cere protectie. complicat. E calificat de ceilalti ca dificil. Mizeaza pe garantia involuntara a mesagerului. intretine teama in jurul sau. de inteles. Afectivitatea e pentru el o pierdere de timp. ostentativ si fals. f) Manipulatorul dictator – violent in critici. cu un soi de automatism. greu de suportat. se foloseste de altcineva pentru a-si exprima aceste pareri si pentru a critica. fiind sigur ca astfel obtine tot ce isi doreste. Retras si relativ tacut ori de cate ori e in mijlocul unui grup. insa ai impresia ca te judeca permanent prin tacere si privire. Suntem foarte vulnerabili fata de orice forma sau simbol al autoritatii. la fel si sentimentele reprezinta un defect. afiseaza un soi de slabiciune. chiar usor descumpanita. se arata in public discreta. . reactiile noastre sunt binevoitoare fata de figurile marcante. se ascunde insa sub o falsa timiditate. Nu-si exprima niciodata deschis parerile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful