5. Bolile legumelor 5.1. Solanum lycopersicum Tomatele Clavibacter michiganense pv. michiganense Ofilirea bacteriană a tomatelor Simptome.

Boala se manifestă diferit, în funcţie de organul afectat al plantei (Fig. 74). Principalul simptom al plantelor atacate este ofilirea. Tulpinile atacate prezintă local dungi cenuşii negricioase, în dreptul cărora ţesuturile crapă şi se formează răni (cancere) deschise. La nivelul tulpinilor atacate, vasele conducătoare se brunifică, iar în măduvă se formează cavităţi.

Fig. 74. Clavibacter michiganense pv. michiganense: ofilirea tomatelor. Infecţia fructelor se produce local (la suprafaţă) sau prin sistemul vascular al pedunculului. În cazul infecţiei sistemice, fructele atacate au mezocarpul galben, vase conducătoare brunificate, seminţe mici şi brune, cu 147

în condiţii favorabile. apar pete brune violacee. Pe suprafaţa fructelor atacate se formează. Pe faţa inferioară a frunzelor. izolate sau confluente. în dreptul petelor. Dithane M45 0. sporulaţia alcătuită din sporangiofori şi sporangi. Pe tomate. Profilaxie şi terapie.6.. imobil (Fig. Pe acestea apar pete gălbui situate la vârful foliolelor. folosirea de sămânţă sănătoasă. Phytophthora infestans Mana tomatelor Simptome. Pe lângă tomate (Solanum lycopersicum). pe tulpini apar pete brune. 148 . rotaţia culturii şi altele (Oroian şi colab. 6). care devin gălbui şi au un punct brun în mijloc. adunarea şi distrugerea plantelor atacate. iar pH-ul optim este 7. pe vreme umedă se observă un puf albicios format din sporangiofori şi sporangi (Fig. care iniţial se formează în jurul pedunculului şi apoi cuprind întregul fruct. tulpini şi fructe şi este foarte păgubitor.putere germinativă redusă. Corynebacterium michiganense) face parte din familia Microbacteriaceae. Clavibacter michiganense pv. se aplică tratamente chimice cu produsele fitosanitare: Cuzin 10 SC 0. Iniţial. Celulele sunt solitare sau în perechi. 75). ordinul Actinomycetales (Tab. Transmiterea agentului patogen se face prin seminţe (aderent sau endofit) şi prin resturile vegetale infectate. bacteria infectează şi alte Solanaceae: ardei. Temperatura optimă de dezvoltare este de 28C.20%.8-1. care rămân în sol. Infecţia plantei gazdă se produce prin răni şi prin perişorii foliari lezaţi. mai mari sau mai mici.20% şi altele. Forma de atac cea mai păgubitoare şi cea mai caracteristică este cea de pe fructe.3-0.5 m) curbat. Acest simptom este cunoscut sub denumirea de “ochi de pasăre”. Datorită necrozei ţesuturilor. Pe mediul cartofdextroză-agar creşte abundent şi coloniile au culoare galben-deschis. sunt atacate frunzele bazale. deosebit de importante sunt respectarea carantinei fitosanitare (internă şi externă). Infecţia locală determină apariţia pe fructe a unor pete circulare (1-3 mm) albe. De asemenea. Bacteria are formă de bastonaş (0. Atacul la tomate se manifestă pe frunze. 2002). petele foliare devin brune-negricioase şi sunt înconjurate de o bordură gălbuie. În timpul perioadei de vegetaţie. tutun. Dintre măsurile preventive. michiganense (sin. Agentul patogen. 1). zârnă etc.0 x 0.

Phytophthora infestans: a. sporange (b).: atac de mană pe frunză.Fig. Fig. Phytophthora infestans: sporangiofor (a). sporulaţie cenuşie hipofilă. imagine la scanning. 149 . pe frunză. flori şi fructe de tomate. c şi d. 75. 76. b.

se folosesc diferite produse: Polyram combi 0. pe care apar pete (de 2-3 mm în diametru ) aproape circulare.Agentul patogen.50 %. Oxicig 50 PU 0. rotaţia culturilor cu revenirea pe acelaşi teren după 2-3 ani. ord. Profilaxie şi terapie. începând cu cele bazale Atacul pe tulpină se manifestă prin apariţia unor pete cenuşii. Picnidiile conţin picnospori filamentoşi. folosirea de răsad sănătos. Zeamă bordeleză 1. Combaterea chimică la avertizare se realizează cu diferite produse: Dithane M45 0. de culoare brunăcenuşie. Pentru combaterea chimică a agentului patogen. De la un an la altul. Polyram combi 0. 10) prezintă un miceliu endoparazit intercelular pe care se formează picnidii globuloase. 12E). Phytophthora infestans (fam.25%. 150 . După câtva timp. se recomandă măsuri agrofitotehnice şi măsuri chimice. 77). de 70100 x 2-3 µm (Fig. care au pe suprafaţa lor puncte brune-negricioase. în tot cursul perioadei de vegetaţie.20%. tab. Boala (septorioza) se manifestă pe frunze şi tulpini. Peronosporaceae. 2002). Dintre măsurile agrofitotehnice. petele devin albicioase şi prezintă pe suprafaţa lor numeroase puncte negre care reprezintă picnidiile ciupercii. Curzate Super C 0. agentul fitopatogen se transmite prin miceliul din resturile de plante atacate. Ţesuturile atacate se necrozează. brune. Mycosphaerellaceae. Ridomil cupru 45 WP 0.25%. irigarea prin rigole sau brazdă etc. Agentul patogen. Folpan 50 WP 0. Septoria lycopersici Pătarea albă a frunzelor de tomate Simptome. septaţi. uşor curbaţi.40-0. Physalis) din familia Solanaceae. Aceste puncte reprezintă picnidiile ciupercii (Fig. Bravo 500 SC 0. folosirea de răsad sănătos. Pentru prevenirea şi combaterea acestei boli. hialini. Septoria lycopersici (fam. 8) prezintă aceleaşi caracteristici. precum cea care atacă cartoful şi determină mana (Fig. Septoria lycopersici atacă şi alte plante (specii de Datura. tab. Bravo 500 SC 0.0%. deosebit de importante sunt: adunarea şi distrugerea resturilor vegetale.. adâncite în ţesuturi. Picnosporii eliberaţi din picnidie. de 96-150 µm.20%. Peronosporales. 76). propagă boala. iar frunzele afectate se usucă. delimitate de o margine mai închisă (Fig. Petunia. 77). utilizarea de soiuri rezistente.20%. Capnodiales. se recomandă: adunarea şi distrugerea resturilor de plante infectate. Profilaxie şi terapie. În afară de tomate (Lycopersicum esculentum). după recoltare.20%.20% şi altele (Oroian şi colab. ord. Ca măsuri preventive.20% etc. prin ardere.

b. Ţesuturile atacate se necrozează. septaţi. Agentul patogen. frunzele se usucă. Atacul caracteristic este pe frunze. În cazul unui atac puternic. Cladosporium fulvum) aparţine familiei Mycosphaerellaceae (ord. fragment de frunză (cu septorioză) cu picnidii negre. în dreptul cărora pe faţa inferioară se formează un puf alb. Fig. 78). ceea ce determină debilitarea plantelor. 77. Pe faţa superioară a frunzelor apar pete galbene. Septoria lycopersici: a. Passalora fulva Pătarea cafenie a frunzelor la tomate Simptome. care devine cafeniu şi în final brun-violaceu. cu ramificaţii mici laterale 151 . Capnodiales. Passalora fulva (sin. c. Mai rar. 10). picnospori. atacul se întâlneşte pe tulpină şi pe mugurii florali.. Sporulaţia ciupercii are conidiofori bruni. tab. Acesta reprezintă sporulaţia ciupercii care este alcătuită din conidiofori şi conidii (Fig. două picnidii în frunză secţionată şi colorată cu fucsină acidă (imagine la microscop optic).

Profilaxie şi terapie. b. se recomandă o serie de măsuri preventive. Fig.05%. adunarea şi distrugerea resturilor vegetale. Transmiterea agentului patogen de la un an la altul se face prin miceliul de rezistenţă din organele afectate şi prin conidiile care rezistă în condiţiile din seră.(noduri ) pe care se formează conidii unicelulare. Bavisitin 50 WP 0. frunză cu sporulaţie. bicelulare sau tricelulare. Această specie creşte şi sporulează pe diferite medii de cultură. galbene-brune. de 10-28 x 4-7 µm. În timpul perioadei de vegetaţie.05 %. c. Conidiile sunt ovale sau cilindrice. Pentru combaterea agentului fitopatogen. precum: dezinfecţia serelor.05%.07% şi altele. se vor aplica tratamente la apariţia bolii cu diferite fungicide: Topsin 70 PU 0. conidiofor. malţ-agar. 78. cartof-dextroză-agar etc. Benlate 50 WP 0. cultivarea de soiuri de tomate rezistente. precum Czapek-agar. Passalora fulva : a. Derosal 50 PU 0. conidii. 152 .

Helotiales. prezintă sterigme pe care se formează conidii ovoide. Fig. tab.5-10 µm (Fig. cartofdextroză-agar. 79). Acest miceliu este ectofit. Organele atacate de agentul patogen se brunifică şi treptat sunt acoperite de sporulaţia formată din conidiofori şi conidii (Fig. Agentul patogen. sporulaţie şi scleroţi. must de bere-agar etc. de 9-12 x 6. unicelulare. Pe aceste medii se formează miceliu. în timpul transportului sau al depozitării. Pe miceliu se diferenţiază conidiofori lungi. Botrytis cinerea (fam. Cel mai păgubitor este atacul pe fructele coapte.) la care produce putregaiul cenuşiu. 79. septaţi şi ramificaţi monopodial la partea superioară.). dar poate pătrunde în ţesuturile gazdei până la vasele conducătoare. ord. 153 . colorate în brun. Simptome.Botrytis cinerea Putregaiul (mucegaiul) cenuşiu Această specie polifagă atacă plante din diferite familii (Solanaceae. Asteraceae. Atacul se manifestă pe toate organele supraterane ale plantelor. brune. Această specie poate fi cultivată in vitro pe diferite medii de cultură (Czapek-agar. 10) are miceliul alcătuit din hife septate şi ramificate. 73). bruni. Fruct atacat de Botrytis cinerea. Ultimele ramificaţii ale conidioforului. Sclerotiniaceae. Rosaceae etc. Apiaceae. malţ-agar. după cules. Fabaceae.

Pe rădăcini şi la baza tulpinii plantelor apar tumori (umflături. imobili. utilizarea la semănat numai a materialului sănătos. Scleroţii sunt mici (1-3 mm) şi au formă ovală. cu membrană dublă. Acestea se pot forma pe toată lungimea rădăcinii sau numai local (Fig. Hernia rădăcinilor de varză este provocată de Plasmodiophora brassicae (fam. În timpul perioadei de vegetaţie. precum: adunarea şi distrugerea plantelor atacate. 5. precum gulia (Brassica oleracea var. Ronilan 50 WP 0. Plantele de varză bolnave.În afară de forma conidiană. Agentul patogen. se recomandă o serie de măsuri preventive. apoi bruni şi în cele din urmă devin negri.05-0. gongylodes). galben-verzui. Rădăcinile hipertrofiate sunt galbene. Rădăcinile hipertrofiate au celule mari. tab. ciuperca prezintă scleroţi care se formează în anumite condiţii de mediu. gale) caracteristice. în care se află plasmodii sau numeroşi spori haploizi. moi la pipăit şi putrezesc uşor. ord. muştarul (Sinapis alba) şi altele. Simptome. conopida (Brassica oleracea var. În timpul perioadei de vegetaţie. capitata Varza Plasmodiophora brassicae Hernia rădăcinilor de varză În afară de varză (Brassica oleracea var. De la un an la altul. capitata). ciuperca se transmite prin miceliul de rezistenţă şi scleroţii de pe organele plantelor atacate. botrytis). nu ajung să formeze căpăţână.10 %. 80). agentul patogen se propagă prin conidii.20% şi altele). Iniţial. folosirea de soiuri rezistente în cultură.2.10 %. ei sunt albi. Hernia rădăcinilor de varză se manifestă atât pe plantele din răsadniţă. de 3-4 µm în diametru.10 %. cât şi pe plantele din câmp. Topsin 70 PU 0. de cele mai multe ori. Plasmodiophorales. Plasmodiophoraceae. se aplică tratamente foliare cu diferite fungicide (Benlate 50 WP 0. gigantice. Ridomil 25 WP 0. sunt atacate şi alte Brassicaceae (Cruciferae) cultivate şi spontane. 7). 154 .25 %. unicelulari. Profilaxie şi terapie. Bravo 500 SC 0. Brassica oleracea var. Pentru combaterea agentului patogen.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful